Page 1

26_33rum.qxd

23.05.2006

4/2006

10:04 Uhr

Seite 33

RE VI S TÅ

CREÇ TI NÅ


2_9rum.qxd

22.05.2006

13:19 Uhr

Seite 2

PREÑUL PRIETENIEI de Elena MICULA

arcel a intrat în claså cu inima cât un purice. Oare cum aveau så se poarte noii colegi de claså cu el? Diriginta l-a prezentat celorlalñi copii. Apoi i-a spus cu voce blândå: – Îndråzneçte! Nu te teme! – Açazå-te lângå mine! – Ba nu! Lângå mine! auzi Marcel din toate pårñile, aça cå se zåpåci complet. Nu se açteptase så fie primit cu atâta prietenie. S-a açezat în banca a treia, lângå o fatå cu pårul blond. În pauzå, colegii de claså l-au încercuit çi l-au întrebat de unde vine, unde locuieçte, care îi sunt hobby-urile çi multe altele. Apoi, fårå så-çi dea rând, noii colegi de claså i-au povestit despre çcoalå çi despre cluburile sportive la care se poate înscrie. Toñi vorbeau entuziasmañi chiar çi despre profesori, dar mai ales despre doamna dirigintå Hañegan. – Ea ne duce în excursie aproape în fiecare sâmbåtå. În plus, în curând vom avea un concurs de abilitåñi practice, iar peste douå såptåmâni plecåm într-o drumeñie! Marcel a fåcut repede cunoçtinñå cu toñi colegii, iar cu unii s-a çi împrietenit. Cel mai mult îi plåcea de George, çeful clasei. Era un båiat înalt, care zâmbea mereu çi era foarte simpatic. Marcel se bucura

M

2


2_9rum.qxd

22.05.2006

13:19 Uhr

Seite 3

Sinceritatea este

acum så aibå un prieten atât probabil forma cea de grozav. mai îndråzneañå de Curând înså s-a întâmplat curaj. un lucru care l-a determinat William Sommerset Maugham pe Marcel så mediteze la preñul pe care trebuia så-l plåteascå pentru aceastå prietenie. Odatå, dupå ore, båieñii s-au dus pe terenul de sport din faña çcolii, ca så joace fotbal. În plinå fazå de joc, George a tras un çut atât de puternic în minge, încât aceasta a zburat peste gard çi a aterizat în geamul unei såli de claså de la etajul întâi. Marcel a observat cum George s-a albit la fañå la auzul zgomotului produs de cioburi. – Dacå aflå tata… ! a suspinat George. Geamul trebuie plåtit çi eu n-am bani. Marcel a ezitat doar câteva clipe, apoi a spus: – Am eu bani. Îi strâng pentru o pereche de rolleri, dar acum vom plåti geamul, este mai important. George a strâns cu putere mâna lui Marcel çi i-a spus: – Eçti un prieten adevårat! Lui Marcel nu i-a pårut deloc råu dupå banii lui, chiar dacå visa de ceva timp så aibå o pereche de rolleri. Pårinñilor le-a spus cå, din neatenñie, a spart un geam împreunå cu prietenul lui. Ce-i drept, Marcel a trebuit så asculte un discurs nu tocmai plåcut din partea tatålui såu, dar se simñea fericit pentru cå îçi putuse ajuta prietenul. Împreunå cu tatål såu, a dus geamul cel nou la çcoalå çi l-au înlocuit pe cel spart. În drum spre caså, Marcel l-a våzut pe George în capåtul stråzii. S-a bucurat çi i-a spus tatålui såu: – Tatå, hai så-ñi fac cunoçtinñå cu prietenul meu cel mai bun! Atunci ei au gråbit pasul. Marcel a våzut cå George se duce la chioçcul de unde se puteau cumpåra jocuri pentru calculator. George a ales trei CD-uri çi a scos banii din buzunar, ca så le plåteascå. Preñul acestora era mai mare decât cel al geamului înlocuit, pe care-l plåtise Marcel. Când George s-a întors çi l-a observat pe Marcel, a ascuns repede banii în buzunar. – Hei, tinere, ai de plåtit 60 de lei, a spus vânzåtorul. – Påi... eu... vå dau mai bine CD-urile înapoi, s-a bâlbâit George, în timp ce fråmânta în buzunar bancnotele, preñul este... – Preñul este preñul prieteniei, a spus Marcel. Tatål lui Marcel çi-a privit fiul curios çi a spus: – Unde este prietenul tåu cel mai bun? Nu vrei så-mi faci cunoçtinñå cu el? – Iartå-må, tatå, probabil m-am înçelat. Påcat, dar pe George nu-l mai pot numi prietenul meu cel mai bun.

3 Ilustrat de Victoria DUNAIEVA


2_9rum.qxd

22.05.2006

13:19 Uhr

Seite 4

Ce este Ce este

Biblia? Råzvan are opt ani. Familia lui nu are o Biblie acaså. Când a venit pentru prima datå la bisericå la ora pentru copii, el l-a întrebat pe învåñåtor: R: Î: R: Î: R: Î: R: Î: R: Î: R: Î:

Ce este Biblia? Biblia este Cuvântul Lui Dumnezeu. La ce foloseçte Biblia? Ea ne spune despre dragostea lui Dumnezeu çi cum putem deveni copiii Lui. De unde a apårut Biblia? Din cer; cred cå acesta este cel mai potrivit råspuns. A fost scriså în cer? Nu, profeñii çi bårbañii credincioçi ai lui Dumnezeu au scris-o. Dacå au scris-o bårbañi credincioçi, cum a venit Cuvântul lui Dumnezeu din cer? Pentru cå Duhul Sfânt le-a spus acestora ce så scrie. Au våzut ei Duhul Sfânt çi acesta le-a vorbit? Nu, dar acesta le-a insuflat gândurile lui Dumnezeu. Regele David a fost unul dintre acei bårbañi pe care Duhul Sfânt l-a folosit la Noi Îl iub scrierea Bibliei. El a spus pentru cå im astfel: „Duhul Domnului E iubit întâ l ne-a i. vorbeçte prin mine, çi Biblia 1 Ioan 4: 19 cuvântul Lui este pe limba mea” (2 Samuel 23:2).

4 Ilustrat de Elena MICULA


2_9rum.qxd

23.05.2006

8:43 Uhr

Seite 5

PRIETENIE ˆI N PRIMEJDIE Sfânta Scripturå ne învañå så ne påstråm prietenii çi så evitåm tot ce ar putea pune prietenia în primejdie. Dacå tu crezi cå prieteniile tale nu pot fi ameninñate de nimic, e bine. Pentru ca o prietenie så råmânå cu adevårat trainicå çi de duratå, ar trebui så çtii la ce primejdii ar putea fi expuså. Så nu mårturiseçti Existå foarte multe primejdii posibile. De exemplu, dacå eçti de strâmb împotriva aproapelui tåu. pårere cå prietenul tåu trebuie så se joace numai cu tine sau cå prietena (Exod 20:16) ta trebuie så-çi petreacå timpul liber numai cu tine, atunci så çtii cå pui în pericol prietenia voastrå. Nu ai voie så-ñi ñii prietenul sau prietena legat(å) de tine. Într-o prietenie, fiecare trebuie så-i lase libertate celuilalt. Så nu crezi cå tot ce-i aparñine prietenului tåu sau prietenei tale îñi aparñine în mod automat çi ñie. Fiecare are dreptul la ceva care så fie numai al lui. Nu-ñi bate joc niciodatå de prietenul tåu în faña altora, cåci prin aceasta pui în pericol prietenia voastrå. La fel se întâmplå çi atunci când îñi vorbeçti prietenul de råu. Biblia ne interzice acest lucru: „Så nu umbli cu bârfe în poporul tåu” (Levitic 19:16). ... çi încå ceva. Dacå îl minñi pe prietenul tåu, el îçi va pierde încrederea în tine, iar încrederea este foarte importantå într-o prietenie. Dumnezeu pedepseçte minciuna. El ne spune prin prorocul Ieremia: „Limba lor este o sågeatå ucigåtoare, nu spun decât minciuni; cu gura îi vorbesc aproapelui lor de pace, çi în fundul inimii îi întind curse. Så nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri, zice Domnul?” (Ieremia 9:8-9) Dacå prietenul tåu te-a rånit din neatenñie, fii gata så-l ierñi. Acesta este un lucru foarte frumos. Iar dacå ai greçit tu fañå de prietenul tåu, nu amâna, ci cere-ñi iertare imediat de la el çi de la Dumnezeu. Domnul så vå ajute så påstrañi prietenia voastrå, cât timp veñi tråi. El poate så facå acest lucru, dupå cum ne-a promis. Vorbesc din proprie experienñå: am un prieten de când am fost la çcoalå çi suntem prieteni de peste 40 de ani. Cultivå-ñi prieteniile. Ele sunt de mare preñ. de Waldemar ZORN

5 Ilustrat de Elena MICULA


2_9rum.qxd

22.05.2006

13:19 Uhr

Seite 6

IOV S , I PRIETENII LUI

6

Fiul meu, Cristi, care citise în revista „Felinarul copiilor” despre prietenia dintre David çi Ionatan, a venit la mine çi m-a întrebat: – Aceçti doi tineri au fost prieteni foarte buni, înså nu pentru mult timp. Cum este de fapt prietenia adulñilor? Au adulñii prietenii de duratå? – Întrebarea ta este interesantå, i-am råspuns eu çi am început så meditez la întrebarea lui. Atunci mi-a venit imediat în minte Cartea lui Iov. Ea se aflå în Biblie în Vechiul Testament, chiar înaintea Psalmilor. – Ai citit vreodatå despre Iov, bårbatul din ñara Uñ, çi despre prietenii lui: Elifaz, Bildad çi Ñofar? l-am întrebat eu pe fiul meu. – Nu, n-am citit încå. – Atunci am så-ñi povestesc despre ei. Iov çi prietenii lui erau adulñi. Aveau familii çi mulñi copii. Iov se bucura peste tot de un respect deosebit, cåci era un om foarte bun. Pe lângå aceasta, avea averi mari çi era bogat. Dar çtii cum e: oamenii bogañi sunt adesea invidiañi de ceilalñi. Aceçti oameni individioçi erau de pårere cå Iov nu era atât de drept çi de cucernic dacå n-ar fi avut un motiv. Dumnezeu îi påzise toate averile, deci Iov era mulñumit çi de aceea Îl glorifica pe Dumnezeu în viaña lui. – Dar nu putea fi verificatå cumva aceastå afirmañie? – Ba da, putea fi verificatå. Iov a fost încercat prin niçte evenimente îngrozitoare, am suspinat eu. Imagineazå-ñi: mai întâi, locuitorii din Saba çi haldeenii i-au alungat toate turmele çi i-au omorât robii. Tot în aceeaçi zi, s-a iscat o furtunå puternicå. Clådirea, în care erau adunañi fiii lui Iov la sårbåtoare, s-a pråbuçit peste ei. Toñi copiii lui au murit în ziua aceea. – O, ce nenorocire! Çi Iov nu a fost deznådåjduit? m-a întrebat Cristi curios. – În mod uimitor, nu. Profund îndurerat, Iov çi-a sfâçiat hainele çi apoi a spus: „Gol am ieçit din pântecele mamei mele, çi gol må voi întoarce în sânul påmântului. Domnul a dat, çi Domnul a luat, – binecuvântat fie Numele Domnului!” (Iov 1:21) – Ce atitudine demnå de admirat! Am deschis Biblia la povestea lui Iov çi l-am rugat pe Cristi så citeascå pasajul în care Iov a fost lovit de leprå. Lepra este o boalå care atacå pielea, muçchii çi organele interne.


2_9rum.qxd

22.05.2006

13:19 Uhr

Seite 7

– Cum au reacñionat prietenii lui Iov când au våzut Prietenul adevårat ce i se întâmplå? a întrebat la nevoie se Cristi curios. cunoaçte. – Am så-ñi povestesc. Cicero Când au aflat cât de mult a fost încercat Iov, prietenii lui s-au dus în mare grabå la el, ca så-l mângâie. Asta este o intenñie bunå, nu-i aça? Timp de çapte zile, ei nu au scos nici un cuvânt, din cauza tristeñii. Asta se întâmplå mai rar. De cele mai multe ori, oamenii vor så dea imediat sfaturi bine intenñionate. Dar apoi Elifaz, unul din prietenii lui Iov, a considerat cå a suferit destul alåturi de el çi a început så-i spunå lui Iov cå Dumnezeu este drept çi cå Dumnezeu îi pedepseçte pe cei påcåtoçi – lucru pe care Iov îl çtia deja. Cu alte cuvinte, îl considera pe Iov vinovat fañå de Dumnezeu. Iov l-a contrazis pe prietenul lui çi i-a cerut så-i spunå måcar o faptå greçitå pe care ar fi fåcut-o el. La aceasta înså Elifaz nu i-a putut da niciun råspuns. – Tatå, dar ceilalñi doi prieteni cum au fost? Lor le-a fost milå de Iov? – Bildad a încercat så-l convingå pe Iov cå nenorocirea lui va trece curând çi cå Dumnezeu avea så-l råsplåteascå mai târziu pentru faptele lui bune. Ñofar a spus cå Iov nu se poate cunoaçte mai bine decât îl cunoaçte Dumnezeu. De aceea, Iov nu ar trebui så spunå cå nenorocirea care a venit peste el este nedreaptå. Cuvintele lui Ñofar nu au fost sincere çi nici corecte. Dacå i s-ar fi întâmplat lui însuçi o asemenea nenorocire, în mod sigur s-ar fi împotrivit! Existå un proverb care spune: „Durerea altuia nu-ñi merge la inimå”. Toñi cei trei prieteni ai lui Iov au fost deci niçte egoiçti, chiar dacå au fost oameni credincioçi. – Dar ce poruncå au încålcat prietenii lui Iov? m-a întrebat Cristi. Nu au fåcut de fapt niciun råu: nu au furat, nu au ucis, çi în plus, au fost foarte cucernici. – Cred cå pe a opta. Çtii care este? – O clipå... „Så nu mårturiseçti strâmb împotriva aproapelui tåu.” – Exact! Corect! Ne-am açezat atunci la maså çi am deschis Biblia la 1 Corinteni 13:4-8 çi am citit încå o datå porunca despre care Domnul Isus a spus cå este cea mai importantå: porunca dragostei, care nu este invidioaså çi încrezutå, care nu se bucurå de nedreptate, ci de adevår, care este prietenoaså çi care nu cautå numai avantajul ei. Aceasta este dragostea care consolideazå o prietenie. de Alexandru SEMIONOV Ilustrat de Ina COZINA

7


2_9rum.qxd

22.05.2006

13:20 Uhr

Seite 8

E GREU SA˘ FII SINCER de Angelika BLUM

A

fost o perioadå în care Verena nu era prea iubitå de colegii ei de claså, pentru cå îi plåcea så triçeze. Întotdeauna când situañia devenea incomodå pentru ea, îi minñea pe ceilalñi copii. Un timp lucrurile au mers bine aça çi copiii nu i-au observat minciunile. Odatå Verena a fost prinså cu un neadevår. Câteva zile mai târziu a fost prinså din nou çi apoi încå o datå. Copiii çi-au povestit între ei minciunile Verenei. Nimeni nu a mai vrut så se joace cu ea. Verena s-a mirat de faptul cå, dintr-odatå a fost nevoitå så stea singurå în curtea çcolii, în timp ce ceilalñi copii se jucau împreunå în timpul pauzelor. Odatå, s-a dus la Susanne çi i-a spus: Prietenii adevårañi îñi våd – Hei, laså-må så må joc çi eu cu voi! greçelile çi ñi le spun în Dar Susanne a dat numai din cap çi i-a spus: – Nu se poate, suntem deja destui. fañå, dar prietenii falçi îñi Verena a plecat dezamågitå mai departe, muçcând fårå poftå din corn. våd greçelile çi te vorbesc „Oare de ce nu se joacå nimeni cu mine?” s-a întrebat atunci. „Sunt toñi niçte pe la spate. proçti”, çi-a zis ea. Situañia aceasta a durat destul de mult timp, pânå când a venit un båiat nou (Autor necunoscut) în claså, pe nume Udo. Verenei i-a plåcut imediat de Udo. Era sincer çi spunea întotdeauna ce gândea. Te puteai înñelege bine cu el. Asta-i plåcea Verenei, dar çi celorlalñi copii. Când Udo a descoperit cå Verena minñea frecvent, s-a postat într-o zi în faña ei, çi-a vârât mâinile în buzunare çi i-a zis: – Cred cå eçti o fatå foarte dråguñå, dar minñi prea mult. Çtii, eu nu pot så suport minciuna. Au, au! Asta a durut. Deodatå Verena s-a simñit prost çi parcå i-a fost ruçine. A meditat mult timp la cele spuse de Udo çi apoi s-a decis så nu mai mintå. Dupå câteva zile, Verena a constatat cå sinceritatea nu este atât de uçoarå ca minciuna, dar a råmas pe poziñie, iar copiii au început s-o lase din nou så se joace cu ei în pauze. Întotdeauna când Verena era tentatå så mintå, îçi amintea de cuvintele lui Udo çi prefera så spunå adevårul. – Hei, Verena, vrei så te joci de-a prinselea cu noi? – Sigur cå da! Ilustrat de Iulia PRAVDOCHINA

8


2_9rum.qxd

1

22.05.2006

13:20 Uhr

INIMA Rådåcinile certurilor le gåseçti în inima de alåturi.

Seite 9

UR VIO Å LÅ LEN Ñ C GE OM Å LO IE RÅ ZIE U RÅ TAT Z MÂ BUN E N INV IE ARE IDI E

Ilustrat de Victoria DUNAIEVA

IE FUR

FRIC Å

TRISTEÑE

BU CU RIE

E JIGNIR

X T A F V S U Q B I R N H A I E N U Å I T E S V A C E K F P R I U S V E A M O R S Y C O C H C V G F T B Å H L N T R A O C C C O M R Z A A O B I E G V X R A U L E V E D U O T T B S V D O Z G I T U W P C H R N O L E S C M I A C R R T T S A E P T Â N E E T Z M J P R L I R N H I O O O P N O I K I U E G M B Z L R O N I A Â Ñ S S U N U C N G B C V B R M T U N L D P Å Z E V R U F S H U Å N E R E Z E T V A I F T U Z I E S O O F L L P R T D G E N O E R E A D I I D B S G F V S B I E B T H L A O D Å S U C U C Z A Z K R Å

STÅRI SUFLETEÇTI

De multe ori se vede pe faña omului în ce stare sufleteascå se aflå. Le recunoçti?

2

1

9 3

4

5


10_13rum.qxd

22.05.2006

13:42 Uhr

1

Seite 10

De câte ori este scris cuvântul PRIETENIA în careul alåturat? Atenñie: îl gåseçti scris pe orizontalå, pe verticalå çi pe diagonalå.

2

P C P V S X Z P S

B R R X C L A R V

P R I E T E N I A

M N E E V C L E X

N S T Y T Y K T Y

O V E Z Z E V E Z

C X N X L K N N S

P R I E T E N I A

M S A V Z X Y A A

1

2

3

4 5 6 7 8 9

1. Iacov çi Ioan erau … 2. Ionatan çi David erau … 3. … a fost înålñat la cer printr-un vârtej. 4. Daniel era în groapa cu … 5. Pavel trimite epistola sa cåtre Efeseni prin … 6. A doua carte din Biblie este ... 7. Påstorul cel … 8. Tatål påmântesc al Lui Isus a fost ... 9. … a fost numit prietenul lui Dumnezeu.

Rezolvare: „Nu çtiñi cå … lumii este vråjmåçie cu Dumnezeu?” 10 Integrame realizate de frañii Denisa, Beniamin çi Salomea STRAVU, jud. Bihor


10_13rum.qxd

22.05.2006

13:42 Uhr

Seite 11

INDICATOARELE – AJUTOR ÎN CIRCULAÑIA RUTIERÅ

Cunoçti aceste indicatoare? Gåseçte semnificañia corespunzåtoare fiecårui indicator. – Circulañia interziså în ambele sensuri – Accesul interzis bicicletelor – Întoarcerea interziså – Cedeazå trecerea – Intersecñie cu sens giratoriu – Oprire – Trecere pentru pietoni

DIN COMOARA BIBLIEI – AJUTOR PENTRU VIAÑA NOASTRÅ Pe muntele Sinai, Dumnezeu i-a dat prorocului Såu Moise cele 10 porunci ca reguli importante pentru viañå (Exod 20).

Dar çi în Noul Testament, Isus ne då reguli de mare ajutor pentru o bunå convieñuire (de exemplu în Predica de pe munte din Matei 5 çi 6).

La ce porunci se referå textele? Nu trebuie så må ostenesc în ziua de sårbåtoare (duminica) cu lucruri cotidiene, ci pot så må odihnesc çi så ascult împreunå cu alñii Cuvântul lui Dumnezeu. Porunca: Adu-ñi aminte ................................................................. ....................................................................................... (Exod 20:8) Nu trebuie så fiu nemulñumit. Nu trebuie så må compar tot timpul cu ceilalñi çi så-i invidiez. Vreau så fiu recunoscåtor pentru tot ce-mi dåruieçte Dumnezeu. Porunca: Så nu ............................................................................. ....................................................................................... (Exod 20:17)

Spre exemplu: Când cineva må supårå sau må råneçte, eu så nu-i plåtesc cu aceeaçi monedå, ci cum spune Isus în Matei 5:44 Iu_ _ñi-i _e vr_ _m_ _ii _ _çtr_ ç_ r_ _a_ _-vå p_ _ _ _u c_ _ c_ _ _ vå a_ _pr_ _c ç_ v_ pe_ _ec_ _å. Dintre toate poruncile, Isus subliniazå una, ca fiind cea mai importantå! Care este ea? Så-L i_ _e_ _i p_ Do_ _ul, Du_ _ _ _eul t_ _, c_ t_ _tå i_ _ _ _ t_, c_ t_ _ s_ _ _ _ _ _ _ t_ _ ç_ c_ t_ _ _å m_ _ _ _ _ t_. Så-L iu_ _ _ti p_ a_ _ _ _ _ele t_ _ c_ p_ ti_ _ în_ _ _i. (Matei 22: 37-39)

11


10_13rum.qxd

22.05.2006

13:42 Uhr

Seite 12

de Catherine MARSHALL

Familia Enache a fost la un picnic. În drum spre caså, Mihaela întreabå, aråtând cu degetul spre un fel de voal care plutea în våzduh: – Ce este asta, tati? – Este ceañå, a råspuns tatål. Este foarte greu så conduci pe vreme de ceañå. El conducea foarte încet, pentru cå abia vedea carosabilul. Deodatå, l-a depåçit o altå maçinå care mergea mult mai repede. – Acest om se pare cå çtie încotro merge, a afirmat domnul Enache. Cred cå vom urma luminile roçii ale maçinii lui. Astfel çi-au continuat drumul pentru câtva timp, pânå când, dintr-odatå, luminile roçii au dispårut. O loviturå! Mihaela a cåzut în fañå, dar nimeni nu s-a accidentat. Ce se întâmplase? Îl urmaserå pe çoferul maçinii din faña lor pânå la garajul acestuia çi loviseserå maçina acestuia, împingând-o prin peretele garajului. Domnul Enache ståtea çi privea peretele spart al garajului çi maçinile avariate. Apoi a spus trist: – Vezi, Mihaela? Nu este bine så urmezi oamenii fårå så çtii încotro merg. Avea dreptate. Existå doar un conducåtor pe care-l poñi urma întotdeauna încrezåtor. Acesta este Isus Cristos. Laså-te condus(å) de El çi totul va fi bine. Ilustrat de Alexandru BASS

12


10_13rum.qxd

22.05.2006

13:42 Uhr

Seite 13







Activitate practicå

Camionul

Te-ai gândit vreodatå cum ajung cele aproximativ 10.000 de reviste „FELINARUL copiilor” din Germania, unde sunt tipårite, în România? Acestea sunt încårcate în camioane care le aduc la Sibiu, de unde sunt expediate prin poçtå în toatå ñara. Dacå vrei så vezi cum aratå un astfel de camion, atunci urmeazå instrucñiunile de mai jos, ca så-ñi confecñionezi unul. Copiazå fiecare parte a camionului pe hârtie, coloreazå-le dupå cum îñi place, apoi lipeçte foaia pe un carton çi decupeazå pe linia de contur. Linia punctatå este locul de îndoire. Partea 3 este suportul pe care se lipesc pårñile 1 çi 2 pe lateral çi partea 4, cea mai lungå, se lipeçte deasupra camionului.

Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA



13


22.05.2006

13:44 Uhr

Seite 14

på l-a inte tin Eu se tran d re ma Pu du d rv du ro afl sp in uçi im iul rea us inå -se pa a a or cu se uñ de un sus çi s de . At cum tate çca så å, ca ne zvo pe -o s asu unci înt anim în c evad re lin n: Ma al pra câ r-o a ar ez içt co re ve m nd p lel e e e it f rb le ze ic K åd e d ra oa ul M . A uñ ol ur in u rte a r oli lu ei m k a e s Af mu åpi d. C at p ai vå trå rica lt p t un oño uiu mu zut inå , e l pu fan l d ñe, uli din oc i d a e m a t ul uit e a r a reb roor om ås im ui ii p . pâ uñ t s åd Ve nd å la å ur ste it î el ii. a n ç ac toa i ea tå sta i-a

14_17rum.qxd

ÇI MICUL LUI PRIETEN FIPS POVESTEA 4

de Werner LUTZ Ilustratå de Iulia PRAVDOCHINA

Dupå ce soarele a asfinñit, animalele pådurii s-au îndreptat spre Stejarul Judecåñii çi s-au separat în douå partide. De o parte s-au adunat råpitorii: vulpile çi jderii, bursucul, nevåstuica çi dihorul.

Poveste serial începutå în nr. 1/06

Deasupra lor, pe ramuri, s-au strâns gaia roçie, uliul, çoimul çi bufniñele çi multe, multe ciori. Aceastå laturå a Stejarului Judecåñii era în întregime neagrå.

De cealaltå parte ståteau animalele paçnice: cerbi çi cåprioare, iepuri, çoareci çi arici, veveriñe çi cârtiñe, påsåri din bålñi çi lacuri, gâçte çi rañe, liçiñe, sitari çi nagâñi, iar deasu-

pra lor multe påsåri cântåtoare, din ale cåror ciocuri nu se auzea acum nici un ciripit, cåci erau îngrozite så stea atât de aproape de råpitori.

La urmå de tot a venit în zbor corbul Kolk, purtând la piept puiul de maimuñå. A coborât lin pe lângå crengile Stejarului Judecåñii spre locul liber unde ståteau acuzañii.

Împåratul s-a apropiat, påçind maiestuos, çi s-a oprit lângå trunchiul noduros al stejarului. Puiul de maimuñå Fips nu mai våzuse niciodatå un animal atât de puternic. Împåratul s-a oprit måreñ çi impunåtor în faña lui, privindu-l pe Fips de sus, cu ochi severi. Coarnele lui puternice erau ca niçte arme strålucitoare.

Inima puiului de maimuñå båtea cu putere, gata-gata så-i sarå din piept. Apoi împåratul çi-a ridicat capul çi a scos un muget puternic çi prelung. Strigåtul lui a råsunat pânå departe printre copacii båtrâni pânå la Stâncile Ascuñite. De acolo, strigåtul s-a întors în ecou la animale. Judecata începuse.

14


14_17rum.qxd

22.05.2006

13:45 Uhr

Seite 15

– Corbule Kolk, zise împåratul, uitându-se cu gravitate la pasårea neagrå, care se afla în faña lui çi care-l cuprinsese protector cu aripa lui dreaptå pe Fips. Tu eçti un stråin în pådurea noastrå. Înaintea ta, nici un alt corb nu a locuit vreodatå aici, la noi.

Cu mulñi ani în urmå, te-ai mutat la noi venind dinspre råsårit, iar noi te-am låsat så locuieçti aici, pentru cå erai o pasåre modestå çi paçnicå çi un bun vestitor, care ne avertiza când veneau oamenii în pådure.

Tu ai fost înså çi un pericol pentru noi toñi, cåci am observat cå de multe ori Omul Verde te-a cåutat cu Ñeava Morñii, iar atunci când nu te gåsea, în mânia lui omora un alt animal.

Acest reproç a fost o loviturå grea pentru corb. Dacå aça se punea problema, atunci nu avea decât så påråseascå pådurea çi så plece departe.

Împåratul a continuat så vorbeascå: – De ce ai adus acest animal stråin în pådure? Nu çtim nimic despre el: nici måcar dacå este un pui de om sau un pui de animal. Aratå-ni-l!

Corbul çi-a ridicat aripa, låsându-l pe împårat så vadå mica maimuñå care tremura. Cerbul a spus: – Are mâini ca ale oamenilor, are picioare ca ale oamenilor çi are o fañå ca a oamenilor. Omul Verde cu Ñeava Morñii va veni çi-l va cåuta,

dar nu-l va gåsi, întrucât va fi ascuns bine de corb... çi din nou vor muri animale lovite de furia omului.

Peste Stejarul Judecåñii plin de frunze veçtede s-a låsat întunericul. Ochii galbeni çi roçii ai animalelor de pradå au început så luceascå periculos. – Ce ai de spus la toate acestea, corbule Kolk?

– Maiestatea Voastrå, zise Kolk. Nu este adevårat cå Omul Verde va veni dupå micul meu prieten, cåci Fips nu este un pui de om. Este un pui de animal din neamul maimuñelor, din familia maimuñelor Rhesus.

15


14_17rum.qxd

22.05.2006

13:45 Uhr

Seite 16

În cålåtoriile mele dincolo de mare am våzut multe asemenea animale. Maimuña este un animal paçnic. Nu omoarå pe nimeni. Nu furå ouå. Månâncå numai plante. Nu va face nimånui nici un råu.

– Dacå vine de dincolo de mare, cum a ajuns pânå aici? întrebå împåratul neîncrezåtor.

– Fips a fost prins de oameni çi a fost transportat prin pådure într-o cuçcå. Eu am våzut cum a ieçit din cuçcå çi cum a evadat. Uliul se rotea deasupra lui. De aceea am luat puiul la mine. Îndurare, mårite împårat! Este un pui! Tremurå!

Înså împåratul nu s-a aråtat înduråtor çi a spus: – Deci micul animal a fugit de la oameni. Tu însuñi ai spus-o, corbule Kolk. Indiferent dacå este un pui de om sau un pui de animal, este al oamenilor. Îl vor cåuta.

Oamenii vor afla cå ceea ce le aparñine este aici. Împåratul çi-a ridicat din nou capul måreñ çi a mugit nåvalnic, puternic çi înspåimântåtor. Niciunul dintre animale nu a putut så audå ce i-a çoptit Kolk micuñei maimuñe:

– Când am så må înalñ în zbor, så sari la pieptul meu çi så te prinzi cu toatå puterea de mine. Trebuie så-mi dai avânt, så må împingi în sus. Totul depinde de cum ne vom lua zborul. Te scot eu de aici.

Dupå ce ecoul a amuñit, împåratul a dat verdictul: – Puiul de maimuñå trebuie så moarå! Jderul så-l execute!

În clipa aceea, corbul s-a împins cu toatå puterea în sus. Când a lovit cu ambele aripi aerul, Fips a sårit la pieptul lui. Ghearele jderului au apucat în gol.

Kolk s-a ridicat direct în sus, în spañiul îngust dintre Stejarul Judecåñii çi câñiva mesteceni. – Dupå el! ñiparå ciorile. Stolul croncånitor çi-a luat zborul, pentru a-l vâna pe corb.

16


14_17rum.qxd

22.05.2006

13:45 Uhr

Seite 17

Kolk çtia cå exista o singurå salvare: så zboare atât de sus, încât ciorile så nu-l poatå ajunge. Çi-a ridicat privirea spre cerul înstelat al nopñii. Poate s-ar putea opri pe una din luminile de pe cer.

Aceastå pådure nu avea loc pentru ei doi. Acolo sus ar fi fost loc, mult loc, çi atâta pace... Ñipåtul påtrunzåtor de vânåtoare al stolului de ciori l-a determinat pe Kolk så se forñeze la maxim. Çi-a întins sub el picioarele lungi, cu gheare ca niçte lånci çi a înaintat tot mai departe, lovind aerul cu aripile. Tot mai sus.

Acolo ciorile nu-l mai puteau ajunge. Deodatå simñi trecând pe lângå capul lui ceva micuñ, iar un tunet bubui în aer. Ciorile se împråçtiarå, ñipând speriate. Kolk avusese de mai multe ori o astfel de experienñå: ca omul så tragå în el. Aça cå a råmas liniçtit. Mai departe, în sus!

O loviturå groaznicå i-a întrerupt înså båtaia aripii drepte çi un al doilea bubuit de tunet i-a asurzit urechile. Urmåtoarea båtaie din aripi nu l-a mai fåcut så înainteze. Corbul a våzut îngrozit cå pana mare din mijloc a aripii lui drepte s-a desprins çi a cåzut la påmânt.

– Ñine-te bine! strigå el. Må pråbuçesc! Çi-a strâns aripile çi s-a låsat så cadå ca o piatrå la påmânt. Când vârfurile copacilor au început så se apropie de ei, Kolk çi-a întins din nou aripile. Dar nu a putut decât så încetineascå pråbuçirea.

A båtut disperat aerul cu aripile çi a ajuns cu chiu cu vai pe vârful Marelui Molid, fâlfâind ca o potârniche bolnavå. Din locul unde fusese pana lui mare de zbor picurau acum stropi mici de sânge.

ÎÎ N N T T R R E E B B Å Å R R II Båtrânul corb n-a scos niciun sunet. Çi-a întins aripa rånitå peste puiul de maimuñå, de parcå nu s-ar fi întâmplat nimic. Dar puiul s-a uitat la pådurea întunecatå çi duçmånoaså prin gaura låsatå de pierderea penei mari de zbor. A våzut stropii mici de sânge çi a simñit cum plânge inima båtrânului såu prieten, pentru cå acum nu mai putea nici zbura, çi nici lupta; çi nici pentru Fips nu mai era loc în pådure. (va urma)

1.

Cine era împåratul pådurii?

2.

Care a fost verdictul dat de împårat referitor la puiul de maimuñå?

3.

Cum a salvat corbul Kolk viaña lui Fips?

4.

Cum trebuie så reacñionåm, când cineva este jignit sau asuprit?

Biblia spune: „Faceñi dreptate çi judecatå; scoateñi pe cel asuprit din mâinile asupritorului; nu chinuiñi pe stråin.” (Ieremia 22:3) „Cåci Tu eçti ajutorul meu, çi sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale. Sufletul meu este lipit de Tine; dreapta Ta må sprijineçte.” (Psalmul 63:7-8)

17


22.05.2006

13:48 Uhr

P

18

Seite 18

PUIUL DE ˘ VEVERIT ‚A

de Ludmila STORC

18_25rum.qxd

uiul de veveriñå Riñi era singur la pårinñi. Celelalte familii de veveriñe aveau mai mulñi pui. Vecina de lângå ei avea doi, iar în familia de la capåtul celålalt al pådurii tråiau çapte pui de veveriñå. Riñi înså era singur-singurel. Uneori se plictisea îngrozitor. Desigur cå se juca adesea cu puii de veveriñå ai vecinilor, dar când toñi plecau acaså, Riñi se întrista. Pe lângå toate acestea, toate animalele, pe care le întâlnea în pådure, se låudau cå aveau mulñi prieteni. Asta îl fåcea pe Riñi så fie çi mai trist. El credea cå nu are niciun prieten. Desigur cå avea prieteni de joacå, înså aceçtia erau dintre rudele lui. Riñi voia så aibå prieteni adevårañi. Ce-i drept, nu prea çtia el exact ce înseamnå un prieten çi cum trebuie så fie prietenii, dar voia neapårat så aibå câñiva. Într-o zi, Riñi i-a spus mamei lui: – Acum am så-mi caut prieteni! Toñi au prieteni, numai eu nu. Cred cå la çcoalå, acolo unde învåñåm gramatica pådurii, aç putea gåsi câñiva. – Bine, i-a spus mama, încearcå. Dar fereçte-te så faci cunoçtinñå cu animale din alte specii. Încå nu çtii destul despre locuitorii pådurii. Existå animale care vâneazå veveriñe. Ai grijå çi nu te juca cu copiii lor, altfel îñi pui viaña în pericol. – Bine, mami, a råspuns Riñi gråbit çi a dispårut în pådure, sårind cu dibåcie peste ramurile subñiri ale copacilor. Dupå ce a alergat mult timp, a våzut un grup de veveriñe care se zbenguiau vesele çi se întreceau în salturi lungi. – Pot så må joc çi eu cu voi? întrebå Riñi timid. – Nu primim stråini, îi råspunse o veveriñå. Riñi a fost rånit, pentru cå l-au respins. Çi-a ascuns înså lacrimile çi a luat-o la goanå. A alergat mult timp prin pådure, mereu în cåutare de prieteni. Aça a ajuns la un moment dat într-un luminiç, unde se jucau câñiva pui de jder. Aceçti pui nu mâncaserå niciodatå o veveriñå çi nu çtiau încå ce pradå bunå era. Nici Riñi nu çtia lucrul acesta. Deoarece jderii semånau destul de bine cu veveriñele, Riñi a decis så se prezinte: – Bunå, pe mine må cheamå Riñi. – Bunå, eu sunt Luc. Iar aceçtia sunt frañii mei, Cic çi Res, îi råspunse cel mai dezgheñat dintre cei trei jderi. – Vreñi så ne jucåm împreunå? întrebå Riñi. – Da, så ne jucåm de-a prinselea, zise Luc. – Ce idee bunå! – Tu ia-o la fugå çi noi te prindem.


18_25rum.qxd

22.05.2006

13:49 Uhr

Seite 19

– Nu, nu se poate! Unul singur prinde çi ceilalñi trebuie s-o ia la fugå. Dacå alergañi toñi trei dupå mine, må veñi prinde mult prea repede. – Tocmai! Uite ce bine miroçi... Apetisant… Luc s-a lins instinctiv pe bot. Riñi s-a speriat. Çi-a amintit cuvintele mamei lui, cå nu trebuie så se împrieteneascå cu animale stråine çi… – M-am råzgândit. N-am så må joc cu voi. Mai bine plec acaså, spuse el çi o luå la sånåtoasa. – Ba da, hai så ne jucåm, insistå Luc, pornind în urma lui. Riñi a alergat cât de repede a putut. Luc, care se lingea întruna pe bot, a råmas mult timp în urma lui, la doar câñiva paçi. În cele din urmå înså, i-a pierdut urma în ramurile unui molid. – Mami! Mami! strigå Riñi. Ce spaimå am tras! Luc m-a vânat çi s-a lins pe bot. – Cine este Luc? întrebå îngrijoratå mama. – Noua mea cunoçtinñå. Aratå ca o veveriñå, dar e totuçi altfel. – A fost în mod sigur un jder! Mama se uitå speriatå în jur. Unde ñi-a pierdut urma? – În pådurea de molizi. – Acum nu mai pleci nicåieri. Altfel ai så mori sau ai så ne aduci jderul în caså. Dupå ce Riñi s-a mai liniçtit puñin, a început så se vaite: – Mami, de ce nu vrea nimeni så se împrieteneascå cu mine? Toñi cei pe care i-am cunoscut au fost neprietenoçi cu mine. De ce au toñi prieteni, numai eu nu?

19


18_25rum.qxd

22.05.2006

13:49 Uhr

Seite 20

– Cum n-ai prieteni? se minunå mama. Dar cum råmâne cu Coc çi Lic din molidul vecin çi cu Soca din pådurea de pini? Nu sunt ei oare prietenii tåi? – Ei sunt numai rude, råspunse Riñi trist. Prietenii sunt altceva. – Çi ce sunt prietenii, dupå pårerea ta? – Nu çtiu, zise Riñi puñin descumpånit. – Ai trei prieteni çi nici måcar nu preñuieçti lucrul acesta, spuse mama cu tristeñe. Multe veveriñe sunt bucuroase dacå au cel puñin un prieten adevårat. Unele nu au nici måcar un prieten. – Dar noi ne certåm uneori çi ne mai jignim câteodatå, zise Riñi cu o voce plângåcioaså. – Çi tu-i nedreptåñeçti uneori, zise mama. – Da, din când în când, recunoscu Riñi. – Când suntem råniñi de prieteni ne doare foarte mult. Este mai råu decât atunci când ne jignesc stråinii. Dacå vrei så ai prieteni, trebuie så çtii så te porñi cu ei. – Adevårat?! se bucurå Riñi. Atunci pot så-i numesc prietenii mei?! – Da, desigur, copile, zise mama lui Riñi râzând. – Atunci am trei prieteni adevårañi! De bucurie, Riñi fåcu un salt în aer. – Da, çi ar trebui så te stråduieçti så nu-i råneçti. Aça cum te simñi tu uneori rånit, la fel se pot simñi çi ei. Aveñi grijå ca prietenia voastrå så nu fie tulburatå de nimic! – Da, vreau neapårat så vorbesc despre asta cu prietenii mei, spuse Riñi vesel, accentuând în mod special cuvintele „prietenii mei”. Apoi se cåñårå pe molidul vecin, aça cum fåcea întotdeauna, ca så se joace.

20 Ilustrat de Elena CARTÇENCO


18_25rum.qxd

22.05.2006

13:49 Uhr

Seite 21

CINE SUNT EU? Fac parte din specia påsårilor, care au populat aproape tot påmântul. În regiunile polare ne este prea frig, de aceea cel mai mult ne place så locuim în ñårile calde. Acolo ne gåseçti în påduri çi în tufiçuri, în câmpii çi în munñi, pe stânci çi versanñi abrupñi, dar çi pe clådirile fåcute de mâini omeneçti. Existå aproape 300 de rase din specia noastrå. Suntem albi, negri sau gri-albåstrui. Ne cunoaçteñi în mod sigur, cåci zburåm în fiecare zi prin oraçele voastre, în cåutare de hranå çi distracñie. Suntem considerate niçte påsåri foarte sociabile. Avem un corp puternic, un gât scurt, un cap mic, o coadå dreptunghiularå sau rotunjitå, gheare scurte çi ascuñite çi picioare mici. Ciocul nostru este de lungime mijlocie. Este destul de moale, drept, bont çi îngroçat la bazå. Nårile înguste de deasupra ciocului sunt acoperite cu o pieliñå. Penajul nostru este foarte des, înså penele noastre cad destul de uçor. Pe corpul nostru cresc pene deosebite, foarte fine, care produc o „pudrå” specialå menitå så ne protejeze penele de umiditate. În plus, suntem zburåtoare de excepñie çi, fårå prea multå ostenealå, putem face curbe grañioase în zbor. Ne hrånim cu gråunñe, fructe zemoase, çi uneori çi cu insecte. Suntem singurele påsåri care absorbim ca o pompå apa pe care o bem, în timp ce toate celelalte påsåri îçi laså capul pe spate pentru a o înghiñi. Tråim în stoluri, înså în perioada de împerechere formåm perechi. Ne facem cuiburile din crengi çi le construim în pomi, în peçteri sau în scorburi, în funcñie de raså. Clocim adesea de mai multe ori pe an, de regulå câte douå ouå. De puii noçtri ne ocupåm noi, pårinñii. Mama cloceçte noaptea, iar tata ziua. Puii ieçiñi din ouå sunt goi çi neajutorañi çi råmân în cuib pânå ce le cresc toate penele. La început sunt hråniñi cu un „lapte” special, format din mucoasa de pe pereñii interiori ai guçei. Puii îçi „iau” acest lapte, introducându-çi ciocurile lungi în ciocul larg deschis al mamei sau al tatålui lor. Dupå douå-trei såptåmâni, pårinñii îçi obiçnuiesc puii cu hranå mai tare, sub formå de gråunñe. Creatorul nostru ne-a înzestrat cu o privire agerå çi un simñ de orientare incredibil din moment ce ne gåsim cu uçurinñå drumul spre caså. Oamenii au recunoscut acest lucru cu mult timp în urmå çi am fost folosiñi ca poçtaçi de cåtre popoarele din antichitate ca egiptenii, grecii sau romanii. Din noi provin çi rasele domestice. În Biblie suntem un simbol pentru viañå, pace çi curåñie. Acest simbol a fost folosit çi de scriitori în lucrårile lor. Cred cå ñi-ai dat seama cine sunt eu. Ai dreptate: sunt porumbelul. de Elvira ZORN Ilustrat de Iulia PRAVDOCHINA

21


18_25rum.qxd

22.05.2006

13:50 Uhr

Seite 22

DIN CARTEA NATURII

CARE ESTE SCOPUL? de Elena MICULA

Nu çtiu ce fel de gândac a fost cel pe care-l împungea båiatul cu båñul lui pe mal, dar a fost unul foarte deosebit. Era destul de mare, de culoare lila, çi foarte, foarte frumos. Timon, båieñelul de çapte ani al prietenei mele, a alergat spre båiat çi i-a strigat: – De ce faci asta? Îl doare! Båiatul era ceva mai mare çi mai înalt decât Timon; aça cå nici måcar n-a reacñionat la strigåtele lui. Eram pe punctul de a interveni, când s-a întâmplat urmåtorul lucru: dupå ce båiatul a mai împuns încå o datå gândacul, acesta çi-a ridicat partea dorsalå çi a ñâçnit un jet de lichid închis la culoare direct în faña celui care-l chinuia. Båiatul a aruncat båñul, a început så urle çi çi-a acoperit ochii cu mâinile. Mama lui, care era întinså pe nisip la o micå distanñå de el, s-a nåpustit spre fiul ei, care se tåvålea pe jos de durere. Toatå plaja a început så se agite. Båiatul a fost dus de urgenñå la medic çi i s-au spålat ochii. Timon a våzut tot. Am observat la el o expresie deosebitå a feñei: pe de-o parte, bucurie çi mulñumire, pentru cå se fåcuse dreptate, dar pe de altå parte çi milå fañå de durerea altuia. Un astfel de „atac” din partea gândacului nu este mortal pentru om, înså are un puternic caracter educativ. Cred cå acest båiat se va gândi bine data viitoare, înainte så enerveze, så striveascå sau så loveascå vreo vietate cu båñul. Nu cu mult timp în urmå, am avut parte de o situañie asemånåtoare, înså cu alñi oameni, într-un alt loc çi cu un alt deznodåmânt. Împreunå cu prietena mea, Nataça, am plecat în concediu undeva în apropiere de Kiev, capitala Ucrainei. Locuiam într-o cåsuñå de lemn, lângå o pådurice de pini. În spatele proprietåñii se întindeau câmpii, iar în mij22 locul câmpiilor erau multe lacuri de dimensiuni diferite. Era iulie çi era cald, dar apa lacurilor era clarå çi rece. Erau lacuri adevårate: foarte

adânci çi cu izvoare proprii. Uneori, când înotai, simñeai o apå rece ca gheaña, care venea direct de la izvor. Pe fund apa era neagrå, înså pe malurile nisipoase se putea observa viaña vietåñilor din lac. Cel mai mult ne plåcea la Lacul Påstråvului. La marginea lui creçteau sålcii, ale cåror crengi atârnau pânå deasupra apei. De-a lungul malului creçteau nuferi, care-çi înålñau florile galbene – curioase parcå – peste suprafaña apei. Tot malul lacului era înconjurat de frunzele plate çi mari ale nuferilor, care se înçirau deasupra apei. La cotul lacului, aproape de vad, creçteau niçte nuferi albi, deosebit de frumoçi. Aråtau ca un buchet de flori. Frunzele lor nu erau plate, ca ale nuferilor galbeni, ci se ridicau puñin deasupra apei, de parcå ar fi ñinut florile albe, fermecåtoare, cu grijå pe palme. Întotdeauna când ajungeam în acest loc ne opream çi ne bucuram de priveliçte. La început am putut vedea doar o singurå floare, printre mai mulñi boboci. Mai târziu bobocii s-au deschis çi s-au transformat într-un buchet frumos, format din çapte flori mari çi delicate, cu aspect maiestuos. Era o zi cålduroaså. Era liniçte, doar greierii cântau. Deasupra noastrå se auzea o privighetoare çi uneori mai oråcåia çi câte o broascå adormitå. Brusc înså aceastå liniçte fu întreruptå de zgomotul a douå maçini care s-au apropiat çi au parcat


18_25rum.qxd

22.05.2006

13:50 Uhr

Seite 23

lângå mal. Din maçini au ieçit çase copii, douå femei, care erau probabil mamele lor, çi doi bårbañi. Femeile s-au dus så înoate cu copiii. Curând au descoperit nuferii înfloriñi. Au înotat pânå la ei çi i-au cules pe toñi. Prietena mea a strigat: – De ce faceñi asta?! Låsañi cel puñin câteva flori neculese, pentru ca oamenii så se poatå bucura de ele! Femeile s-au uitat în direcñia noastrå, au spus niçte cuvinte urâte, batjocoritoare çi au înotat înapoi la mal. Ceva mai târziu s-au urcat în maçini çi au plecat. Când am pornit împreunå cu prietena mea înapoi, spre cåsuña noastrå, am våzut pe locul unde ståtuserå acei oameni câñiva nuferi albi, ofiliñi. Atunci m-am gândit: „Doamne, Tu iubeçti florile. Tu ai spus cå ele sunt mai frumoase decât hai-

nele înñeleptului împårat Solomon. Cu gingåçia lor, ele vorbesc direct inimilor noastre. Dar sunt atât de lipsite de apårare! Nu ai fi putut så le ocroteçti? Îmi pare atât de råu de ele! Çi de femeile acelea îmi pare råu; ar trebui de fapt så-çi înveñe copiii cum så påstreze ceva frumos, în loc så distrugå.” Apoi mi-am amintit de båiatul cu båñul, care primise atunci o lecñie çi mi-a pårut råu cå nuferii nu pot så „atace” çi ei ca çi gândacii. Ei dåruiesc lumii frumuseñea lor çi nu se pot apåra singuri. Ei nu sunt flori de grådinå sau de câmpie; la soare, nuferii se ofilesc foarte repede çi nici în vaze nu rezistå mult, dacå sunt luañi acaså. Prin tulpina lor lungå, ei sunt legañi de fundul lacului. Dacå tulpina este ruptå, aceasta înseamnå moartea nufårului. Am privit florile moarte çi am auzit în adâncul meu ecoul întrebårii puse de Timon çi de Nataça: „De ce?” Înså câteva zile mai târziu am auzit ceva interesant. La sfârçit de såptåmânå am primit vizita rudelor noastre, Erich çi Erika. Am mers împreunå cu ei la lac çi ne-am oprit la nuferi, care între timp mai fåcuserå câteva flori. Nataça le-a povestit întâmplarea petrecutå în urmå cu câteva zile. Çi çtiñi cum a reacñionat Erich? A început så râdå çi apoi a spus: – Observañi cum tot buchetul de nuferi este înconjurat de alge mici? Acestea sunt ca niçte urzici; dacå le atingi, te alegi cu o alergie. Cu siguranñå, femeile acelea nu au dormit toatå noaptea. Deci Dumnezeu aça a ocrotit nuferii! Nu mi-am putut vedea faña în oglindå, dar cred cå în momentul acela faña mea a semånat cu faña lui Timon, când a våzut suferinña înduratå de båiatul care chinuise gândacul. Pentru Dumnezeu, oamenii sunt cu mult, mult mai de preñ decât gândacul sau nuferii. Desigur, nu trebuie så ne bucuråm când alñi oameni suferå. Înså inimile acestor femei çi inima båiatului au fost atât de împietrite, încât Dumnezeu a trebuit så le dea o lecñie dureroaså. Ca så nu ajungi çi tu vreodatå într-o situañie asemånåtoare, te sfåtuiesc ca înainte så te 23 întrebi: „Care este scopul?” Foto: Constantin SULIMA


18_25rum.qxd

22.05.2006

13:50 Uhr

Seite 24

INSECTE ÇI REPTILE Cele mai multe vietåñi de pe påmânt sunt insectele. Existå peste un milion de specii diferite. Cu toate acestea niciuna nu ocupå un loc de frunte în Biblie, deçi ele sunt amintite de multe ori. Din familia reptilelor sunt amintite doar çopârlele çi çerpii.

LÅCUSTELE Låcustele sunt insecte care sar prin iarbå. Într-o singurå invazie, ele pot nimici o recoltå întreagå de cereale. În vremurile biblice, oamenii mâncau låcuste, pentru cå acestea conñineau multå albuminå çi multe gråsimi. Låcustele se puteau mânca fierte sau fripte; se fåcea chiar çi pråjiturå din låcuste. Ioan Botezåtorul mânca låcuste cu miere, astfel acestea aveau un gust mai puñin amar.

Viaña în vremurile biblice

ÇERPII În Grådina Edenului, Diavolul a luat înfåñiçarea unui çarpe, de aceea çerpii erau considerañi a fi råi. În Vechiul Testament apar opt cuvinte diferite, care înseamnå toate „çarpe veninos”. În schimb, în Noul Testament, care a fost scris în limba greacå, toñi çerpii au o singurå denumire: viperå. În traducerile noastre apar cuvintele: viperå, cobrå çi nåpârcå. În Biblie apare çi noñiunea de îmblânzitor de çerpi. Autorul unui Psalm spune cå oamenii råi, care nu vor så asculte de Dumnezeu, sunt ca çerpii care nu ascultå de fluierul îmblânzitorului de çerpi.

Låcustele månâncå recolta de cereale

ALBINELE În vremurile acelea, oamenii nu cunoçteau zahårul, de aceea foloseau mierea la îndulcirea mâncårurilor. Albinele nu erau ñinute în stupine. Din cauzå cå albinele erau sålbatice, oamenii atârnau coçuri sau oale, sperând ca vreun roi så se stabileascå acolo. de Mark WATER

24

Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA

PAVEL ÇI NÅPÂRCA Pavel a naufragiat pe ñårmul insulei Malta. Pe când aduna lemne pentru foc, a fost muçcat de o nåpârcå. Locuitorii insulei au crezut cå otrava avea så-l omoare, înså acest lucru nu s-a întâmplat. Ei au fost foarte mirañi çi au crezut cå Pavel este un zeu.


18_25rum.qxd

22.05.2006

13:50 Uhr

CUM SE FACE UN CORT La confecñionarea unui cort, Avraam çi fiii lui procedau probabil în modul urmåtor:  În primul rând, aveau nevoie de câteva piei de caprå sau de cåmilå.

 Pieile se coseau unele de altele. Pe margine se prindeau inele de lemn.

 Apoi se båteau niçte pari în påmânt.  Foaia de cort din piele se întindea peste parii de lemn.

Seite 25

de Mark WATER

MEÇTERI ÎN FACEREA CORTURILOR ÇI TÅBÅCARI În Grecia çi Roma, oamenii bogañi çi influenñi îi dispreñuiau cu priviri trufaçe pe cei care trebuiau så munceascå pentru a-çi asigura traiul. În Palestina înså, lucrurile erau cu totul altfel. „Cine nu-çi pune fiul så înveñe o meserie, face din el un hoñ çi un tâlhar”, spuneau iudeii. Apostolul Pavel a fost mândru cå a putut câçtiga bani pentru nevoile sale çi ale prietenilor såi, confecñionând corturi. Meseria lui a fost facerea corturilor. FOI DE CORT DIN PÅR DE CAPRÅ În vremurile nou-testamentale, foile de cort nu se mai confecñionau din piei de animale, ci din pår de caprå çi de cåmilå, acestea fiind impermeabile. Pårul era ñesut în fâçii lungi de pânzå, care erau apoi cusute una de alta. Pårul de caprå de cea mai bunå calitate era „cilicium”, provenind din Cilicia. Din acea provincie, mai precis din oraçul Tars, se trågea Pavel. Cu toate cå pielea de animale nu a mai fost întrebuinñatå pentru cort, meçteçugarii au început så prelucreze pielea çi în alte scopuri. De exemplu: curele, praçtii din piele, coifuri, scuturi, sandale çi burdufuri pentru apå.

Viaña în vremurile biblice

MUNCA GREA A TÅBÅCARILOR Chiar dacå iudeii erau de pårere cå munca este un lucru bun, existau totuçi anumite munci care erau mai puñin preñuite decât celelalte. Munca tåbåcarilor era cea mai dispreñuitå. În munca lor, ei aveau de-a face cu animale moarte, care pentru iudei erau „necurate”. Pe lângå aceasta, tåbåcarii erau nevoiñi så lucreze într-un miros îngrozitor. De aceea atelierele lor se aflau în afara oraçelor çi a satelor, în locuri unde vântul ducea mirosul departe de oameni. Çi iatå cum proceda un tåbåcar, atunci când pregåtea pielea unui animal: • mai întâi jupuia pielea de pe animal, • apoi rådea pårul de pe piele çi o freca cu calc, • pielea era puså în apå, dupå care o prelucra cu o substanñå animalå, • în final båtucea pielea pânå devenea moale.

Tåbåcar în timpul lucrului

Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA

25


26_33rum.qxd

22.05.2006

1.

13:54 Uhr

Seite 26

De ce L-a trådat Iuda pe Isus? El a fost doar un ucenic al Fiului lui Dumnezeu çi nu un om simplu din popor. (Andrei M.)

În Sfânta Scripturå citim cå nimeni nu poate så çtie ce se petrece în inima omului, numai omul însuçi çi Dumnezeu. De aceea nu cunoaçtem motivul exact al trådårii, iar Biblia nu spune nimic în aceastå privinñå. Çtim înså cå Iuda avea grijå de punga cu banii pe care-i primea Isus de la oameni pentru slujirea Lui çi cå a furat bani din ea (Ioan 12:6). Iar cine este predispus så fure, poate fi uçor ispitit så çi trådeze. Desigur, ne putem întreba: cum poate un ucenic al lui Isus så fie hoñ? Çi azi sunt înså mulñi ucenici care nu tråiesc aça cum doreçte Isus. Putem astfel învåña cât de important este ca, dupå ce omul devine un ucenic al lui Isus, så çi ducå o viañå de credinñå, cåci alternativa ar fi så-l trådezi pe El.

2.

Cum a putut Cain så plece pur çi simplu, så se cåsåtoreascå çi så aibå copii, dupå ce l-a omorât pe fratele såu, Abel? Pe påmânt nu mai existau alñi oameni, în afarå de Adam, Eva çi cei doi fii ai lor. Cu cine s-a cåsåtorit Cain? (Lena D.)

În Biblie nu se precizeazå ce vârstå au avut Cain çi Abel când s-a întâmplat incidentul. Çi nici nu este menñionat câñi copii au avut Eva çi Adam dupå naçterea lui Cain çi a lui Abel. Ce çtim înså este cå oamenii tråiau sute de ani (spre exemplu Metusala 969 ani) çi cå în antichitate ei se cåsåtoreau chiar çi cu rudele lor. Este deci posibil ca çi Cain, dupå mulñi ani, så-çi fi luat o soñie tot din familia lui.

3. De ce a plantat Dumnezeu aceçti doi pomi inutili çi apoi le-a interzis oamenilor så le månânce fructele? (Iulia G.) Dumnezeu a zis så nu se månânce din pomul cunoçtinñei binelui çi råului, nu din ambii pomi. De ce l-a plantat? Asta putem presupune doar, întrucât nu çtim sigur. Så încercåm împreunå. Copiii mici, nevinovañi, depind în întregime de voinña pårinñilor lor. Dupå doar câñiva ani de viañå, ei încep så-çi exprime propria voinñå, iar uneori sunt chiar neascultåtori. Când ajung apoi la 12-13 ani, adolescenñii cred adesea cå çtiu mai bine decât pårinñii lor ce este bine pentru ei. Te recunoçti? Nu este nimic råu în asta. Este înså important ca aceçti copii så nu uite så asculte de pårinñii lor. Nu este un lucru uçor de învåñat, înså este posibil çi util. Pårinñii se bucurå atunci când copiii lor lipsiñi de experienñå se maturizeazå çi devin adulñi care au o voinñå proprie, care se folosesc de libertatea lor, dar care în tot acest timp ascultå de pårinñi. Dumnezeul çi Creatorul nostru s-a gândit la ceva asemånåtor çi pentru noi. El i-a creat pe primii oameni direct adulñi çi le-a spus så nu månânce dintr-un singur pom din Paradis. Prin aceasta, El le-a dat oamenilor libertatea de a alege så-L asculte sau så nu-L asculte. Treapta urmåtoare a relañiei lor cu Dumnezeu depindea de atitudinea lor, o relañie construitå pe baza deciziei luate de oameni. Çtim ce au decis oamenii atunci. Înså oamenii au çi aståzi çansa de a lua aceastå decizie, cåci Isus Cristos i-a împåcat pe toñi oamenii cu Dumnezeu prin moartea Sa pe cruce. Noi putem deci alege: så credem în Dumnezeu çi så acceptåm ceea ce a fåcut Cristos pentru noi sau så refuzåm så credem; fiecare alegere are urmåri deja cunoscute.

26

Råspunsuri de Monica WETZLER çi Waldemar ZORN Ilustrat de Victoria DUNAIEVA


26_33rum.qxd

22.05.2006

13:54 Uhr

Seite 27

TIBERIADA Isus a intrat în multe oraçe çi sate din Iudeea çi Galileea çi le-a predicat oamenilor Evanghelia, înså în oraçul Tiberiada nu a intrat niciodatå. Pe vremea aceea, Tiberiada era un oraç mare, frumos çi nou, construit pe malul sud-vestic al Lacului Ghenezaret, la încruciçarea drumurilor comerciale. Clima de aici este foarte blândå, subtropicalå. Oraçul Tiberiada a fost construit de împåratul Irod Antipa çi a fost închinat Cezarului Tiberiu. Oraçul a primit numele lui. Tiberiada era conduså de un parlament, format din 600 de persoane çi de un consiliu oråçenesc format din 10 persoane çi era capitala provinciei romane Galileea. În Noul Testament, oraçul Tiberiada este menñionat doar o singurå datå çi chiar çi atunci doar marginal. Dupå minunea înmulñirii pâinilor, prin care au fost såturañi 5000 de oameni, au venit bårci din Tiberiada în locul unde se afla Isus (Ioan 6:23). Vechile scrieri susñin cå în acest oraç a existat o bisericå creçtinå timpurie. Dupå distrugerea Ierusalimului (sub conducerea lui Titus, în anul 71 d.Cr.), Tiberiada a devenit centrul spiritual al iudeilor. Aici s-a alcåtuit Talmudul çi mai târziu a fost prelucrat tot textul Vechiului Testament. Aståzi, ruinele cetåñii cruciañilor çi zidurile negru-albastre din bazalt ale oraçului medieval formeazå un contrast – probabil tipic pentru acest oraç – cu hotelurile moderne de aståzi. Oraçul Tiberiada se aflå pe un versant abrupt al unui munte de lângå lacul Ghenezaret. Am mers cu maçina pânå la un restaurant mic de pe malul lacului çi am comandat peçte fript, aça numitul „peçtele lui Petru”. Hhmmm, a fost un deliciu çi vi-l recomandåm cålduros. de Waldemar ZORN

Lacul Ghenezaret Haifa

TIBERIADA Nazaret

Peçtele lui Petru ñÂÍÓ‚¸ ‚ ÇËÙ҇ˉÂ

Tiberiada

Port în Tiberiada

Çtiañi cå…

Vedere asupra Lacului Ghenezaret de lângå Tiberiada

Puii mrenei din marea galileanå (peçtele Sfântului Petru) sunt clociñi în gura femelei? Dupå o såptåmânå, ei pot så-çi caute singuri hrana, dar nu se depårteazå prea mult de mama lor. În caz de pericol, intrå repede înapoi în gura ei.

27


26_33rum.qxd

22.05.2006

13:54 Uhr

Seite 28

Uzbecii Unde este adevårul? Rahilia, o fatå de cincisprezece ani din Taçkent, capitala Uzbekistanului, se întorcea acaså de la çcoalå. I se întâmplase ceva ce o fåcea så fie foarte bucuroaså. Se simñea de parcå ar fi gåsit o comoarå nepreñuitå. Seara, când toatå familia s-a adunat la cinå, le-a povestit celorlalñi motivul bucuriei ei: – Aståzi am aflat cå Dumnezeu må iubeçte. El L-a trimis pe Fiul Såu, Isa (aça Îl numesc uzbecii pe Isus Cristos) în lume, çi Isa a murit pentru påcatele mele. Tatål Rahiliei s-a supårat: – Så nu mai spui niciodatå cå Isa este Fiul lui Dumnezeu. Este un påcat mare så pui pe cineva pe acelaçi nivel cu Dumnezeu. În Coran scrie: „Allah este unic. El nu are nici un egal… el nu poate så aibå nici un fiu”. – Dar, ia spune, Rahilia, de unde ai mai scos-o çi pe asta? – Prietena mea, Matluba, mi-a povestit acest lucru. – Aha, aceastå Matluba, nu este cumva fiica lui Karim, cel care a devenit împreunå cu toatå familia lui un kafir (nelegiuit) çi a trådat credinña noastrå, cea islamicå? Erezia lui se råspândeçte în cartierul nostru, ca focul. Surprinzåtor, Farhot, fratele Rahiliei, a intervenit çi el în discuñie:

28

Uzbekistan

– Da, tatå, dar tu çtii cå unchiul Karim are o familie foarte bunå çi sunt un exemplu pentru toñi çi cå fiul lui este prietenul meu cel mai bun. Înainte, unchiul Karim fuma haçiç. Çi-a terorizat familia çi tot cartierul. Înså acum, toñi cei din jurul lui spun cå prin aceastå credinñå nouå a devenit un cu totul alt om. Tatål çi-a privit uimit copiii çi a cåzut pe gânduri. Apoi a întrerupt tåcerea spunând: – Noi, uzbecii, avem un trecut minunat. Så ne gândim numai la medicul de excepñie Awizenna, la binecunoscutul astronom Ulugbek, la marele conducåtor de armatå Timurlan, care a înfrânt multe popoare. Oraçele noastre sunt recunoscute de UNESCO drept o moçtenire culturalå mondialå. Poeñii noçtri ca Aliçer Nawoi, Nisami, Firdousi çi Omar Hajam sunt citiñi în lumea întreagå. – Så må dezic eu oare de toate acestea? Rahilia i-a råspuns:


26_33rum.qxd

22.05.2006

13:54 Uhr

Seite 29

– Nu, tatå. Adevårul nu ne cere så ne renegåm trecutul. Ar mai putea fi atunci adevår? Cred cå adevårul trebuie så ne arate sensul çi calea pentru viañå. Said, fratele mai mare al Rahiliei, a întrebat iritat: – Existå oare adevår în lumea aceasta? Çi dacå existå, unde-l gåsim? Rahilia i-a råspuns: – Isa (Isus), El este adevårul, sensul çi calea pentru viaña noastrå. Zåpåcit çi nesigur, tatål a întrerupt aceastå discuñie. Le-a interzis strict copiilor lui så mai abordeze vreodatå acest subiect. Interzicerea lucrårii misionare Uzbekistan este o ñarå cu mari probleme economice. Munca grea la strânsul recoltei de bumbac, pe care mulñi oameni trebuie s-o facå pe o cåldurå toridå (40-45° C) sub soarele arzåtor, este plåtitå cu bani puñini. Salariul mediu este între 5 çi 15 dolari pe lunå, o chirie normalå fiind de circa 10 dolari. Aproximativ 4,5 milioane de oameni din Uzbekistan sunt çomeri. Tinerii nu-çi gåsesc un rost în viañå çi mulñi emigreazå în alte ñåri. Numai adevårul pe care-l oferå Isus, poate så le arate oamenilor o cale de ieçire din situañia lor. Din cele 25 de milioane de uzbeci, aproximativ 2-2,5% sunt creçtini. Ei s-au convertit în ultimii 10 ani la credinña în Cristos. În Uzbekistan este interziså orice activitate misionarå. Mulñi musulmani, care au venit la credinña în Cristos, sunt persecutañi. de Çirinai DOSOVA Ilustrat de Elena MIHAILOVA-RODINA

Roagå-te pentru uzbeci! Doamne Isuse! 1. Te rog, ajutå-i pe toñi uzbecii så afle vestea bunå despre Tine. 2. Te rog, ajutå-i pe misionarii creçtini så nu fie nevoiñi så lucreze mereu în ascuns. 3. Ajutå-i pe traducåtori så traducå Biblia în uzbecå cât mai curând posibil. 4. Ajutå poporul uzbec, pe atei çi pe musulmani, så afle despre iertarea Ta çi så primeascå pacea. 5. Ajutå-i pe creçtinii uzbeci så scrie cårñi, care så le explice musulmanilor clar çi concis adevårul despre Tine. 6. Ajutå-i pe creçtini så împartå multe exemplare Inçil (Noul Testament în limba uzbecå). 7. Deschide inimile uzbecilor, ca så fie dispuçi så creadå în Tine. 8. Influenñeazå conducerea ñårii, ca så permitå înregistrarea oficialå a bisericilor uzbece.

29


26_33rum.qxd

22.05.2006

13:54 Uhr

Seite 30

O fetiñå credincioaså

Îngerul påzitor

˘ PAGINA VOASTRA

Damaris LECU, 12 ani, Petrila

Prietenia Dragå Felinarule, Så çtii cå må bucur foarte mult de fiecare datå când soseçti çi pe la noi. Îmi plac foarte mult poveçtile çi ilustrañile din revistå. M-am hotårât så vå trimit çi eu niçte desene pe care dacå le-aç vedea în revista voastrå m-aç Emanuela LECU, Petrila bucura enorm de mult.

Cosmin LEFTER, jud. Timiç Am aflat de apariñia acestei reviste de la Radio Vocea Evangheliei Oradea çi m-am bucurat foarte mult de informañile primite despre conñinutul revistei. Må ocup de lucrarea cu copii într-un sat de lângå Oradea çi aç dori så comand aceastå revistå, pentru cå în baza a ceea ce am citit despre ea pe site-ul dumneavoastrå çi am auzit la radio cred cå va fi o realå binecuvântare pentru copii. (Mihaela POLI, Oradea)

Cristina BREDA, Braçov

FELINARUL doreçte så vinå în continuare la tine acaså. Dacå încå nu te-ai înscris, aboneazå-te ACUM!! Nume, Prenume __________________________________________ Strada, Nr. _______________________________________________ Bloc ____________ Sc. __________ Et. _________ Ap. _________ Cod______________ Localitate ____________________________ Judeñ _________________________________________________ Ñara __________________________________________________ Tel. __________________________________________________ e-mail _______________________________________________ Data naçterii _________________________________________

Trimite-ne scrisoarea ta pe adresa noastrå: Asociatia LUMINA LUMII OP 1 / CP 68 550 179 Sibiu România Sau poñi comanda FELINARUL direct la: Tel./Fax: 0269 21 85 11 felinarul@luminalumii.ro www.luminalumii.ro FELINARUL poate fi comandat GRATUIT. Dacå vrei, ne poñi ajuta trimiñându-ne timbre poçtale o datå pe an (6 timbre a câte 0,50 Lei). Mulñumim çi pentru eventualele donañii pentru finanñarea revistei.


26_33rum.qxd

26.05.2006

12:09 Uhr

Seite 31

FELINARUL copiilor 4/06 (5) Revistå creçtinå pentru copii Apare de çase ori pe an Abonament pe bazå de donañii Tiraj: 7.500 Editor: Asociañia LUMINA LUMII OP 1, CP 68 550179 Sibiu Tel./Fax: 0269 218511 e-mail: felinarul@luminalumii.ro www.luminalumii.ro Donañiile pentru acoperirea costurilor pot fi virate în contul asociañiei: Asociañia LUMINA LUMII IBAN RO77.RNCB.4200.0001.7020.0001/RON sau RO50.RNCB.4200.0001.7020.0002/EUR Banca Comercialå Românå, str. Emil Cioran 1, Sucursala Sibiu, Cod Swift RNCBROBU Cu specificañia „FELINARUL”

Tim VOGEL, 8 ani, Germania

Redactori çefi: Elvira çi Waldemar Zorn Redactor al ediñiei în limba românå: Petra Påtraçcu Colectiv de redacñie voluntar: Monica çi Wolfgang Wetzler Magdalena Iacob Doina çi Daniel Vasilca Luminiña Trif Narcis Cibu-Carciu

Marius APIRCULESEI, 10 ani, jud. Neamñ

Traducerea textelor din limba germanå: Dorina Schinteie

Dragå FELINARULE, Må numesc Draghescu Lavinia. Vreau så må abonez çi eu la aceastå revistå. Am våzut-o la o fatå çi mi-a plåcut foarte mult. Ea mi-a zis så må abonez çi eu la aceastå revistå, pentru cå este foarte fromoaså.

Tehnoredactare: Enns Schrift & Bild GmbH, Bielefeld, Germania Pagina de titlu: LUMINA LUMII

(loc. Cadår, jud. Timiç)

pag. 9: 1. 2. Ståri sufleteçti: 1) fricå, 2) furie, 3) tristeñe, 4) jignire, 5) bucurie pag. 10: 1. de 5 ori 2. 1) pescari, 2) prieteni, 3) Ilie, 4) lei, 5) Tihic, 6) Exodul, 7) Bun, 8) Iosif, 9) Avraam. Rezolvare: prietenia.

G R L B B F

B I T I Z C R V

V I O L E N Ñ

Å A F

A G C E U T O S Z Å E N

C O H R W S R O B N I O B

T R L A B C N I U E F P I B

N S Å R S C E K N N E R E I A

U V C O D H A O A L R S R G O U

O N E R E O R M S T G F T C Z

M T G O A P E U U U E D B D A K

I F O Z M M G C T E L E V Å U R Å

E S C V N Â H Â U Z O A S H C Z

F N K Y R U O N I N V H Z T S L S

V I E V A L T I J I N V I D I E

T R Å U T A T E T U G D E L D

A Q I P C M U P P O I P T O

X S H R H O V C T P L R U

U A S E C X V R R M S

B I A B Z D S Z

pag. 11: „Adu-ñi aminte de ziua de odihnå, ca s-o sfinñeçti.” (Exodul 20:8) „Så nu pofteçti casa aproapelui tåu; så nu pofteçti nevasta aproapelui tåu, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici mågarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tåu.” (Exodul 20:17) „Iubiñi-i pe vråjmaçii voçtri çi rugañi-vå pentru cei care vå asupresc çi vå persecutå.” (Matei 5:44) „Så-L iubeçti pe Domnul, Dumnezeul tåu, cu toatå inima ta, cu tot sufletul tåu çi cu toatå mintea ta. Så-L iubeçti pe aproapele tåu ca pe tine însuñi.” (Matei 22:37-39) pag. 32:

SOLUT,, IILE laSOLUT jocuri, IILE la jocuri

E F C A E T

Indice bibliografic: Pagina 4: Din: „Das Wort Gottes”. Cu acordul Asociañiei Bibel-Memory, Stuttgart. Pagina 8: Din „Die hochmutige Hummel”. Cu acordul Tipografiei St. Johannis-Druckerei, Lahr-Dindlingen. Pagina 9(1): Din: „Kiz für Kids”. Cu acordul Editurii BundesVerlag, Witten. Pagina 12(1): Din: „Weil Jesus mein Freund ist”. Cu acordul Libråriei Francke GmbH, Marburg. Pagina 12(2): Cu acordul autorului Nicolae Moldovan. Paginile 14-17: Din „Der Rabe Kolk und sein kleiner Freund Fips”. Cu acordul Editurii Christliches Verlagshaus, Stuttgart. Paginile 24-25: Din „Das große Buch des Bibelwissens” de Mark Water. Cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen. Dacå nu se specificå altfel, citatele biblice au fost extrase din: Noul Testament, Traducerea D. Cornilescu rev., ediñia a doua, Korntal: Editura LUMINA LUMII, 2003, çi Biblia, Traducerea D. Cornilescu. © 2006 LUMINA LUMII ISBN 3-935435-82-9 Pentru copii peste 6 ani

31


26_33rum.qxd

22.05.2006

13:55 Uhr

Seite 32

Descoperå 12 persoane din Biblie! Atenñie: le gåseçti ascunse pe orizontalå, pe verticalå, pe diagonalå, de la stânga la dreapta çi de la dreapta la stânga.

T

U

G

A

G

I

P

A

B

D

C

E

M

N

A

I

B

V

I

O

P

I

L

A

T

A

R

E

I

S

M

U

S

A

L

U

I

M

G

A

A

B

U

A

G

O

A

S

U

D

C

U

A

C

I

U

J

A

R

E

T

A

T

A

O

S

G

V

L

C

O

C

O

T

U

E

E

M

N

I

M

R

I

A

T

I

T

A

L

A

I

A

O

A

M

U

E

D

U

C

E

L

A

M

A

R

T

M

I

W

M

N

R

A

S

A

R

A

I

E

C

U

T

L

R

E

G

E

T

A

L

A

I

G

A

L

T

U

E

Ñ

R

R

E

S

A

O

A

F

A

I

A

C

Q

A

E

F

R

E

N

S

S

O

S

U

G

A

H

R

L

T

A

P

A

V

R

A

A

M

X

Y

W

Z

Rebus realizat de Anca Tabita FILIP, jud. Timiç

Profile for Felinarul Copiilor

2006-4-felinarul  

4/ 200 6 REVISTÅ CREÇTINÅ M arcel a intrat în claså cu inima cât un purice. Oare cum aveau så se poarte noii colegi de claså cu el? 2 de Ele...

2006-4-felinarul  

4/ 200 6 REVISTÅ CREÇTINÅ M arcel a intrat în claså cu inima cât un purice. Oare cum aveau så se poarte noii colegi de claså cu el? 2 de Ele...

Advertisement