Issuu on Google+

Lec\ii moderne, centrate pe calitate Costumul popular [i demnitatea de neam }nc= un p=m`ntean, care ne duce faima bun= Pag. 2, 5

ZI C+ NU!

Nexus, acum [i la Rezina Rezinenii, invita\i la consult=ri publice Pag. 3

Democra\ia - pas cu pas

"Un om poate face dou= gre[eli fundamentale pe drumul c=ut=rii adev=rului: s= nu mearg= p`n= la cap=t [i s= nu ]nceap= acest drum." BUDDHA

Publica\ie periodic= independent=

Nr. 45 (97). Vineri, 02 decembrie 2016 Pe 22 noiembrie curent, Lafarge Mol- zile, ]n care angaja\ii, contractan\ii [i trandova a marcat 8 ani de activitate f=r= ac- sportatorii de ciment s-au ]ntors ]n familiile cidente de munc=. Sunt aproape 3000 de lor de la serviciu vii [i nev=t=ma\i.

Sportul ]nseamn= s=n=tate

Condi\ii mai bune pentru elevi [i adul\i La 29 noiembrie curent a fost reinaugurat= sala de sport a liceului teoretic "Alexei Mateevici" din {old=ne[ti, reabilitat= abia acum, deoarece ]n ultimii 20 de ani aici nu au avut loc repara\ii capitale din lips= de fonduri. Cea mai mare parte dintre cheltuielile pentru lucr=ri a fost suportat= de c=tre Solidarity Fund PL (Polonia), care a donat 500 de mii de lei. Consiliul raional a contribuit cu 210 mii de lei, bani aloca\i din componenta bugetului pentru ]nv=\=m`nt, iar institu\iaproprietar a venit cu 20 de mii de lei. Pe l`ng= bani, liceul a contribuit mult cu resurse umane, care au depus o munc= mare pentru realizarea proiectului: implementarea acestuia, organizarea [i desf=[urarea campaniilor de informare, conferin\ele de lansare [i totalizare, mediatizarea procesului de implementare [i organizarea propriu-zis= a ceremoniei de relansare. }ntr-un [ir de numere

ale ziarului "Acas=" [i pe pagina web a Consiliului raional au fost publicate articole despre proiectul ]n cauz=, numit "Oportunit=\i comunitare pentru o via\= activ= [old=ne[tenilor". Proiectul a fost conceput ]nc= din prim=vara acestui an de c=tre Aliona P`nzari, directorul liceului, ]mpreun= cu Maria Nasu, pre[edintele ONG-ului "Femina Nova Lex Nova" din {old=ne[ti [i profesoar= la liceu, secundate de Aliona Tinic= [i

Elena Ciorici, ambele profesoare ale aceleia[i institu\ii. }n lucr=rile [i materialele de renovare a s=lii de sport au fost incluse: montarea geamurilor termopan, reabilitarea complet= a pere\ilor, pe ei fiind montate plas= [i adezivi pentru a fi consolida\i, de asemenea a fost schimbat= pardoseala [i renovate vestiarele din cadrul s=lii. "Reabilitarea s-a l=sat a[teptat= ]ndelung (circa 20 de ani), dar credem c= rezultatul este pe m=sura a[tept=rilor, at`t a elevilor [i a profesorilor din cadrul unit=\ii de ]nv=\=m`nt, c`t [i a cet=\enilor din raion", a spus Aliona P`nzari. Panglica de inaugurare a s=lii a fost t=iat= la ceremonie de c=tre pre[edintele raionului {old=ne[ti, Svetlana Rotundu, [i directorul Centrului de Informare pentru Autorit=\ile locale a Solidarity Fund PL (Polonia), Tomasz Horbowscki. Un tedeum de sfin\ire a localului a fost oficiat de c=tre preotul Ioan Graur din {old=ne[ti. Tot ]n cadrul reinaugur=rii s=lii de sport a avut loc o demonstra\ie de judo a clubului de profil din raion, o demonstra\ie de master-class a voleibali[tilor [i a majoretelor. Dup= prima parte a evenimentului a ]nceput Conferin\a de totalizare a activit=\ilor din cadrul proiectului. Directorul Aliona P`nzari a prezentat ]n am=nunt celor prezen\i toate activit=\ile ]ntreprinse pe parcursul derul=rii proiectului, nu ]nainte de a aduce Sf`r[it ]n pag. 2

Lafarge Moldova, 8 ani de lucru ]n siguran\= Acest rezultat colectiv excelent a devenit posibil gra\ie aten\iei [i eforturilor zilnice ale tuturor echipelor, ce activeaz= ]n toate loca\iile Lafarge Moldova din \ar= (angaja\i, contractan\i [i transportatori de ciment), realizate prin: Implementarea stardardelor de S=n=tate [i Securitate ale Grupului (Lafarge Moldova a implementat 12 standarde de securitate (lucrul la ]n=l\ime, conducerea ]n siguran\= etc) cu scopul de a asigura un mediu s=n=tos de lucru pentru fiecare persoan=, care lucreaz= ]n [antierele Lafarge Moldova); Angajamentul [i vizibilitatea ]nalt= a managementului ]n [antier (Pentru a atinge o vizibilitate ]nalt= a echipei manageriale ]n [antiere, fiecare manager efectueaz= vizite s=pt=m`nale ]n teren, unde discut= cu oamenii din [antier despre munca ]ndeplinit=, precum [i despre regulile ce trebuie respectate pentru a o ]ndeplini ]n condi\ii de siguran\=); Implicarea personal= ]n ]mbun=t=\irea condi\iilor de securitate (To\i angaja\ii Lafarge Moldova fac vizite lunare ]n toate zonele pentru a identifica riscurile poten\iale, a discuta despre ele cu responsabilii de zon= [i a defini ac\iunile corective spre implementare); }mbun=t=\irea permanent= a cuno[tin\elor ]n materie de s=n=tate [i securitate (Pentru a cre[te nivelul de cuno[tin\e ]n materie de s=n=tate [i securitate ]n companie este implementat un proces continuu de formare: instructaje introductive, training-uri, exerci\ii practice: 208 angaja\i ai Lafarge Moldova beneficiaz= lunar de circa 1800 de ore de training; aproximativ 400 de angaja\i din 16 companii subcontractnte beneficiaz= lunar de circa 650 de ore de training; se dispune de o echip= din 6 persoane dedicat= activit=\ii de s=n=tate [i securitate ]n munc=; de o sal= de training pentru simul=ri [i exerci\ii practice, amenajat= ]n uzin=; ]n ultimii 3 ani, echipa Lafarge Moldova a instruit 20 de companii de stat, sub supravegherea Ministerului Muncii, Protec\iei Sociale [i Familiei); Extinderea cerin\elor de S=n=tate [i Securitate ]n Munc= dincolo de [antierele noastre (Mai mult de

100 de dispozitive GPS monitorizeaz= viteza de circula\ie a camioanelor (30 de millioane km parcur[i timp de 8 ani ]n condi\ii de securitate)). Evenimentul a fost marcat pe teritoriul fabricii din Rezina, ]n prezen\a angaja\ilor, contractan\ilor, transportatorilor de ciment, dar [i a unui num=r impun=tor de oficialit=\i de rang raional, republican, interna\ional (]n imagini). "Suntem ferici\i [i m`ndri c= am ]mplinit 8 ani de lucru f=r= accidente. }n acela[i timp, ne sim\im [i mai responsabili pentru men\inerea

durabil= a acestui rezultat ]n viitor. Pentru aceasta dorim s= facem mai mult dec`t s= prevenim accidente, dorim s= cream un mediu s=n=tos [i sigur pentru to\i cei care execut= activit=\i ]n loca\iile noastre [i ]n afara lor. {i acest lucru este posibil doar prin eforturile comune sus\inute ale ]ntregii echipe. Ambi\ia noastr= ]n S=n=tate [i Securitate ]n Munc= este de a ne men\ine pozi\ia de top ]n Grup [i ]n Republica Moldova, extinz`nd standardele noastre asupra Sf`r[it ]n pag. 4


2

Publica\ie periodic= independent=

Nr. 45 (97). Vineri, 02 decembrie 2016

Pagina Consiliului raional {old=ne[ti }nceput ]n pag. 1

Ziua Interna\ional= a persoanelor cu dizabilit=\i }n fiecare an, la 3 decembrie, comunitatea mondial= consemneaz= Ziua Interna\ional= a persoanelor cu dizabilit=\i - un prilej de a promova ]n\elegerea, de a schimba atitudinea [i a sus\ine persoanele cu care via\a a fost mai crud=, dar care reu[esc s= dep=[easc= cu demnitate problemele cu care se confrunt=. Ne exprim=m solidaritatea [i respectul pentru aceste persoane. Fiecare dintre noi, indiferent de statutul fizic sau mintal, are o nevoie special=: de ]n\elegere, de sprijin, de dragoste. Sunt cele mai importante lucruri pe care oamenii le pot d=rui unul altuia gratis. Sarcina noastr= este s= oferim tuturor oamenilor [anse egale de care au nevoie [i le merit=. Trebuie s= tindem s= elimin=m discriminarea [i excluziunea [i s= cre=m societ=\i care respect= diveristatea [i incluziunea. Toate acestea vor spori ]ncrederea ]n unii fa\= de al\ii, vor disp=rea cli[eele care separ= pe cei s=n=to[i de cei cu unele afec\iuni de s=n=tate. S= ]nv=\=m s= facem asta ]n fiecare zi [i Ziua persoanelor cu dizabilit=\i este una potrivit= s= ]ncepem. Doresc tuturor oamenilor cu dizabilit=\i s=n=tate, t=rie de spirit [i optimism ]n via\= [i V= asigur c= Consiliul raional va depune ]n continuare toate eforturile pentru sus\inerea necesit=\ilor dumneavoastr= pentru c= o merita\i. Cu profund respect, Svetlana ROTUNDU, pre[edintele raionului {old=ne[ti

Tot mai pu\ini suntem‌

Tatiana {EMPERED

Situa\ia demografic= nu ne bucur= deloc! Num=rul n=scu\ilor vii ]n ianuarieseptembrie 2016 ]n raionul {old=ne[ti a constituit 300 de copii - cu 2,6% mai pu\ini fa\= de anul precedent, rata natalit=\ii fiind de 9,6 n=scu\i vii la 1000 de locuitori, fa\= de 9,8 promile ]n perioada similar= a anului 2015. Mortalitatea general= a constituit 463 de deceda\i Nu demult, la liceul teoretic Cotiujenii Mari, a fost organizat [i s-a desf=\urat seminarul teoretico-practic pentru cadrele didactice din ]nv=\=m`ntul primar cu tema: "Utilizarea strategiilor didactice ]n cadrul lec\iei moderne, centrate pe calitate". }n cadrul lui s-au realizat obiectivele: evaluarea criterial= prin descriptori ]n clasa II; actualizarea conceptelor-cheie: tehnologie di-

[i s-a majorat comparativ cu ianuarie-septembrie anul trecut cu 7,4%, rata mortalit=\ii fiind de 14,8 deceda\i la 1000 de locuitori fa\= de 13,7 promile ]n perioada corespunz=toare a anului trecut... Num=rul c=s=toriilor ]n ianuarie-septembrie 2016 a constituit 166, fiind ]n descre[tere fa\= de ianuarie-septembrie 2015 cu 16,2%, rata nup\ialit=\ii constituind 5,3 c=s=torii la 1000 de locuitori. Num=rul divor\urilor ]n perioada de raport a constituit 67, fiind ]n descre[tere fa\= de perioada similar= a anului precedent cu 13,0%. Rata divor\ialit=\ii a alc=tuit 2,1 divor\uri la 1000 de locuitori.

un buchet de mul\umiri pentru to\i cei care au contribuit cu surse financiare, cu idei, aptitudini, entuziasm, cu sus\inere logistic= [i organizatoric= etc. }n cadrul aceleia[i conferin\e, partenerilor de proiect li s-a oferit c`te un semn de gratitudine din partea institu\iei. }n mesajul s=u de felicitare, pre[edintele raionului a exprimat nul\umiri pentru cei care au muncit la proiect. Dumneaei s-a referit [i la vizibila colaborare consolidat= ]ntre to\i partenerii, dar [i dintre administra\ia public= local= de nivelul II cu administra\ia institu\iei de ]nv=\=m`nt. "Sunt destul de bucuroas= c= s-a realizat acest proiect [i consider c= nu am fi izbutit dac= nu neam fi conjugat to\i eforturile. Nu a fost o munc= a unei singure persoane, ci o munc= ]n echip=: at`t a Consiliului raional, a Direc\iei }nv=\=m`nt, a liceului, a ONGului, c`t [i a Fondului Polonez Solidarity Fund PL, care a oferit cea mai mare parte din suma necesar= de bani pentru a executa lucr=rile de repara\ie", a spus pre[edintele. Partenerii de proiect [i invita\ii de oanoare [i-au expus pe r`nd impresiile despre sala de sport, au f=cut schimb de mul\umri [i felicit=ri. De asemenea, la ceremonia de deschidere a avut loc competi\ia cu genericul "Mama, tata [i eu suntem activi mereru". Cele 2 grupuri de familii, alc=tuite din parin\i [i copii, ]n decurs de o or=, [i-au ]ncercat puterile fizice [i agerimea picioarelor ]n diferite probe interactive, organizate special pentru acest eveniment. La final, dup= premierea

Condi\ii mai bune pentru elevi [i adul\i participan\ilor, au fost f=cute poze de grup, apoi s-a ]ncins o hor= mare. Oaspe\ii, inclusiv constructorii, c=rora de asemenea li s-a mul\umit din suflet, au avut parte [i de o mic= recep\ie, organizat= tradi\ional pentru astfel de ceremonii (pentru c= a[a este tradi\ia la moldoveni!). Conform unei decizii a Consiliului raional, sala este deschis= [i pentru cei din comunitate. Toate condi\iile [i/sau tarifele vor fi publicate mai t`rziu, iar doritorii vor putea s= joace aici volei, baschet, tenis etc. Totu[i, principala destina\ie a s=lii este pentru orele de sport ale elevilor din liceu. Amintim tuturor c= ]n acest an ]n raionul {old=ne[ti, la capitolul Sport, au fost date ]n exploatare un teren de mini fotbal cu ]nveli[ artificial ]n satul Chipe[ca, iar ]n luna octombrie curent a fost inaugurat= sala de sport a liceului din satul Oli[cani (dup= repara\ie capital=). Pe agenda Consiliului raional, dar [i a administra\iilor de nivelul I, se afl= ]n proces de proiectare [i de identificare a donatorilor pentru repararea s=lii de sport din liceul R=spopeni [i construc\ia s=lii din satul Dobru[a. Diana UNGUR, specialist ]n rela\ii cu publicul la Consiliul raional }n imagini: secven\e de la eveniment

Tatiana {EMPERED, [eful Sec\iei Statistic= {old=ne[ti

Lec\ii moderne, centrate pe calitate dactic=, metodologie, strategie didactic=. }nv=\=torii prezen\i la seminar au fost cunoscu\i cu unele considera\ii teoretice la subiectul seminarului de c=tre Maria Gon\a, metodist la Direc\ia }nv=\=m`nt. Ei au asistat la ore: ]n clasa II - la matematic= (]nv=\=toa-

re Tatiana Muntean), ]n clasa IV - la limba rom`n= (Elena Lozovan). Elevii clasei I au prezentat o or= captivant= la disciplina op\ional= Matematica distractiv= (]nv=\=toare Elena Burete). To\i participan\ii la seminar au asistat la activitatea extracurricular= "O \ar=, o

cas=, un grai", prezentat= de elevii claselor I-IV, ghida\i de ]nv=\=toarele L. Venieru, A. Levi\chi. }n cadrul seminarului ]nv=\=torii au fost ]ncadra\i ]ntr-un atelier-resurs= de c=tre moderatoarea Inga Luca, ]nv=\=toare, grad didactic II, gimnaziul S=m=[-

cani. Cadrele didactice au compar=ri [i exemplific=ri activat ]n echipe cu interes, de bune practici ]n procesul aplic`nd practic diverse pred=rii lec\iilor moderne. strategii didactice moderne, Direc\ia }nv=\=m`nt au utilizat diferite instru{old=ne[ti mente pentru dezvoltarea competen\elor de comuni}n imagini: secven\e de la care. S-a efectuat evaluarea activit=\ile din cadrul activit=\ilor seminarului cu seminarului conceptualiz=ri, analize,


Publica\ie periodic= independent=

Nr. 45 (97). Vineri, 02 decembrie 2016

3

Pagina Consiliului raional Rezina Nexus, acum [i la Rezina

Ca rezultat al evenimentului desf=[urat recent ]n ora[ul Rezina, at`t locuitorii raionului nostru, c`t [i ai celor vecine, care se confrunt= cu probleme generate de fenomenul migra\iei, vor avea posibilitatea s= se informeze ]n domeniu. O vor putea face la Centrul Nexus din incinta Consiliului raional, etajul I. Prezent= la ceremonia de inaugurare a centrului, dna Eleonora Graur, pre[edintele raionului, a men\ionat importan\a evenimentului, venind [i cu un ]ndemn: "Lansarea oric=rui proiect este important= pentru comunitate, inclusiv a celui de azi. Cu aceast= ocazie doresc s=-i ]ndemn pe to\i s= ne conjug=m eforturile [i s= lucr=m, ]nv=\`ndu-i pe moldoveni nu doar cum s= plece ]n siguran\= peste hotare, ci s= contribuiim [i la aducerea lor acas=." Dumneaei, la fel, a urat tuturor succese ]n implementarea proiectului, asigur`n-

du-i de sus\inerea APL de nivelul II [i declar`ndu-se ]ncrezut= c= toate activit=\ile organizate de Nexus Rezina vor fi de un real folos pentru beneficiari. Primarul de Rezina, dl Simion Tatarov, a salutat oaspe\ii, men\ion`nd c= asisten\a pe dimensiunea migra\iei este foarte important= [i c= prim=ria Rezina va contribui la reu[ita proiectului. Dna Ulrike Bruederle,

directorul adjunct IASCI, a procedat la o incursiune ]n istoria oficiilor Nexus ]n Republica Moldova, specific`nd c= primul a fost inaugurat ]n ianuarie 2014, la Ungheni. Au urmat Edine\, Cahul, Cimi[lia, Rezina... Un centru foarte puternic activeaz= la Chi[in=u, acolo unde este [i oficiul central. "Activitatea pe care o desf=[ur=m ]n Republica Moldova este un proiect pilot, dar [i o istorie de succes", a

spus doamna. Recunoa[tem c= migra\ia e un fenomen destul de r=sp`ndit ]n Republcia Moldova, multe organiza\ii care activeaz= ]n domeniu abord`nd cu preponderen\= aspectul negativ al acestuia. }n pofida consecin\elor negative, pe care le comport= migra\ia, noi ]ncerc=m s= le valorifc=m pe cele pozitive, de care poate beneficia o \ar=", a mai men\ionat ]n contexul evenimentului dna Ulrike Bruederle. }n continuare, dumneaei a mul\umit pentru sus\inere tuturor partenerilor, finan\atorului, exprim`ndu-[i convingerea c= proiectul va cunoa[te o implementare reu[it= ]n raionul Rezina [i comunit=\ile vecine. Dna Olga Coptu, [eful Biroului Rela\ii cu Diaspora, prezent= [i dumneaei la inaugurarea Centrului Nexus la Rezina, a vorbit despre obiectivele de activitate ale BRD, accentu`nd c= de acum ]ncolo cet=\enii

Dispozi\ie nr. 140 din 25 noiembrie 2016, or. Rezina XV din 02.02.2000, pre[edintele raionului Rezina DISPUNE: 1. Se convoac= [edin\a Consiliului raional pentru data de 08 decembrie 2016, cu urm=toarea ordine de zi: Cu privire la aprobarea bugetului raional Rezina pentru anul 2017 ]n prima lectur=. RAPORTOR: Angela Cuzuioc, [eful Direc\iei Finan\e. 2. Locul desf=[ur=rii - sala de [edin\e a Consiliului raional Rezina, str. 27 August, 1, or. Rezina. 3. Ora desf=[ur=rii - ora 10.00. 4. Responsabil pentru ]ndeplinirea prezentei dispozi\ii }n baza art. 45, alin. (3), art. 53, pct. 1, lit. f) ale Legii se nume[te secretarul Consiliului raional Rezina, dl VaRepublicii Moldova privind administra\ia public= local= sile Gobjil=. nr. 436-XVI din 28.12.2006, art. 24, alin. (3) al Legii RePre[edintele raionului Rezina, Eleonora GRAUR publicii Moldova privind Statutul alesului local nr. 768-

"Cu privire la convocarea [edin\ei Consiliului raional"

Dispozi\ie nr. 141 din 25 noiembrie 2016, or. Rezina publicii Moldova privind Statutul alesului local nr. 768XV din 02.02.2000, pre[edintele raionului Rezina DISPUNE: 1. Se convoac= [edin\a Consiliului raional pentru data de 08 decembrie 2016, ordinea de zi se anexeaz=. 2. Locul desf=[ur=rii - sala de [edin\e a Consiliului raional Rezina, str. 27 August 1, or. Rezina. 3. Ora desf=[ur=rii - ora 1100 . 4. Responsabil pentru ]ndeplinirea prezentei dispozi\ii se nume[te secretarul Consiliului raional Rezina dl Vasile }n baza art. 45, alin. (3), art. 53, pct. 1, lit. f) ale Legii Gobjil=. Republicii Moldova privind administra\ia public= local= Pre[edintele raionului Rezina, Eleonora GRAUR nr. 436-XVI din 28.12.2006, art. 24, alin. (3) al Legii Re-

"Cu privire la convocarea [edin\ei Consiliului raional" Ordinea de zi

1. Cu privire la aprobarea bugetului raional pentru anul 2017 ]n a doua lectur=. RAPORTOR: Angela Cuzuioc - [eful Direc\iei Finan\e. 2. Cu privire la acordarea ajutoarelor financiare. RAPORTOR: Eleonora Graur - pre[edintele raionului Rezina. 3. Cu privire la alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezerv=. RAPORTOR: Eleonora Graur - pre[edintele raionului Rezina. 4. Cu privire la conferirea gradului de calificare func\ionarului public [efului Sec\iei Economie. RAPORTOR: Eleonora Graur - pre[edintele raionului Rezina. 5. Cu privire la conferirea gradului de calificare func\ionarului public [efului Sec\iei Cultur=. RAPORTOR: Eleonora Graur - pre[edintele raionului Rezina. 6.Cu privire la modificarea deciziei nr. 1/2 din 15.02.2016. RAPORTOR: Arcadie Mu[inschi - vicepre[edintele raionului. 7. Cu privire la Decizia Consiliului administrativ al IMSP SR Rezina. RAPORTOR: Arcadie Mu[inschi - vicepre[edintele raionului. 8. Cu privire la ini\ierea procedurii de lichidare a institu\iilor medico-sanitare publice Centrele de S=n=tate autonome din raionul Rezina. RAPORTOR: Arcadie Mu[inschi - vicepre[edintele raionului. 9. Cu privire la aprobarea re\elei raionale de ]nv=\=m`nt pentru anul de studii 2016-2017. RAPORTOR: Lazari Lilia - [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport. 10. Cu privire la aprobarea m=rimii indemniza\iei de conducere pentru func\iile didactice de conducere din institu\iile de ]nv=\=m`nt. RAPORTOR: Lazari Lilia - [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport.

Anex= la dispozi\ia nr. 141 din 25 noiembrie 2016

11. Cu privire la autolichidarea Institu\iei Publice {coala Primar= Lipceni. RAPORTOR: Lazari Lilia - [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport. 12. Cu privire la trecerea la rebut a publica\iilor uzate fizic [i moral din bibliotecile [colare ale institu\iilor de ]nv=\=m`nt. RAPORTOR: Lazari Lilia - [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport. 13. Cu privire la modificarea Regulamentului comisiei raionale de protec\ie a copilului aflat ]n dificultate. RAPORTOR: Boris Artin - [eful Direc\iei Asisten\= Social= [i Protec\ia Familiei. 14. Cu privire la activit=\ile de ]ncorporare a cet=\enilor n=scu\i ]n anii 1990-1999 ]n serviciul militar ]n termen, cu termen redus [i cel civil ]n anul 2017. RAPORTOR: Tom[a Iurie - [eful SAM Rezina. 15. Cu privire la preg=tirea [i desf=[urarea lucrului de luare ]n eviden\= militar= a tinerilor n=scu\i ]n anul 2001. RAPORTOR: Tom[a Iurie - [eful SAM Rezina. 16. Cu privire la modificarea deciziei nr. 3/31 din 17.08.2016. RAPORTOR: Eugeniu Postu - [eful Sec\iei Economie. 17. Cu privire la modificarea deciziei nr. 3/32 din 17.08.2016. RAPORTOR: Eugeniu Postu - [eful Sec\iei Economie. 18. Cu privire la trecerea la rebut a unor bunuri ]n gestiunea Aparatului pre[edintelui raionului. RAPORTOR: Ruslan Socol - [eful Sec\iei Administra\ie Public=. 19. Cu privire la transmiterea cu titlul gratuit a unor bunuri din gestiunea Aparatului pre[edintelui. RAPORTOR: Marcel Rusu - [eful Sec\iei Construc\ii, Gospod=rie Comunal= [i Drumuri. 20. Cu privire la cererea prealabil= a dlui Bagrin Serghei. RAPORTOR: Vasile Gobjil= - secretarul Consiliului raional. Pre[edintele raionului Rezina, Eleonora GRAUR

din regiunea Rezinei vor avea unde s= se informeze asupra problemelor cu care se confrunt= pe dimensiunea migra\iei. Totodat=, d`nsa a apreciat ]nalt activitatea centrelor Nexus, men\ion`nd c= ele sunt nu doar locul unde oamenii pot s= se informeze, ci [i adev=ra\i prieteni ai comunit=\ilor, prin multitudinea de activit=\i ]n care se implic=. BRD va continua s= sus\in= aceste proiecte, la nivel local fiind foarte important= implicarea APL de nivelele I [i II, deoarece migrantul, de obicei, se adreseaz= pentru solu\ionarea problemelor la prim=rie sau la Consiliul raional. "Guvernul Republicii Moldova ]ncearc= s= vad= migran\ii ca ambasadori gratui\i ai \=rii [i v= ]ncurajez s= continua\i sus\inerea acestor ini\iative, or, diaspora este o for\=, au demonstrat-o [i ultimele evenimente. Guvernul trebuie s= revad= rela\ia cu ea, s= ]ncerc=m s= implic=m ace[ti migran\i, familiile lor ]n dezvoltarea \=rii noastre", a mai men\ionat dna Olga Coptu. Dl Radu Dani de la Agen\ia Elve\ian= pentru Dezvoltare [i Cooperare (finan\atorul proiectului), a spus c= Nexus ][i realizeaz= ]n mod consecvent scopul, cresc`ndu-[i re\eaua [i capacit=\ile pentru a schimba vie\ile oamenilor din Republica Moldova ]n bine. "Lucrul cu [i sprijinul pentru autorit=\ile locale a fost mereu scopul prioritar

al Guvernului Elve\iei, indiferent de sector. }n aceast= \ar= este implementat cu succes principiul subsidiarit=\ii - problemele locale sunt de competen\a autorit=\ilor locale, cele centrale intervin doar atunci c`nd primele nu se pot descurca. Sper=m c= [i ]n RM vom avea parte de o descentralizare adev=rat=", a spus vorbitorul, amintind [i despre domeniile sus\inute ]n timp de Guvernul Elve\iei, acum ajung`ndu-se la cel al migra\iei. Dna Cornelia Ciofu, manager centre Nexus, referindu-se la activitatea acestor structuri ]n \ara noastr=, ia prezentat pe conduc=torii lor, prezen\i ]n mare parte la ceremonie, inclusiv Ghenadie Gaidibade [i Natalia Har[tea de la Nexus Rezina. "Ne propunem s= dezvolt=m Republca Moldova, transform`nd migra\ia ]ntrun lucru pozitiv, iar atunci c`nd vom reu[i s= cre=m condi\ii satisf=c=toare ca persoanele s= revin= [i s= investeasc= aici banii c`[tiga\i peste hotare, vom considera misiunea noastr= ]ndeplinit=", a specificat dna Ciofu. A[adar, la centrele Nexus, inclusiv cel din ora[ul Rezina, persoanele interesate pot afla totul despre: lucru [i studii; vize turistice [i de munc=; interdic\ia de intrare ]n unele \=ri; integrarea ]n str=in=tate; echivalarea diplomelor; revenirea ]n Republica Moldova; deschiderea afacerii etc.

V= admir=m, v= sus\inem [i v= ]ncuraj=m }nceputul iernii aduce cu sine un 3 decembrie, c`nd comunitatea mondial= marcheaz= Ziua Interna\ional= a persoanelor cu dizabilit=\i. Este o zi ]n care, poate mai mult ca alt=dat=, ne focaliz=m aten\ia, sprijinul [i admira\ia chiar asupra persoanelor, ]n care soarta a lovit mai dur, determin`ndu-le s= lupte pe bune pentru existen\=, zi de zi. }n pofida acestui fapt, a\i reu[it s= demonstra\i, dragii no[tri, putere, curaj, voin\=, de multe ori implic`ndu-v= activ ]n diferite manifest=ri de orduin local [i raional, republican chiar. Astfel, a\i reu[it s= ne determina\i pe noi to\i s= pre\uim clipa, s= nu ne pl`ngem pe via\=, ci s-o tr=im din plin, mul\umind Demiurgului pentru acest dar unic. Stimate persoane cu dizabuilit=\i, locuitoare ale raionului Rezina! V= asigur c= v= cunosc grijile [i nevoile, precum vreau s= v= asigur [i de sus\inerea autorit=\ilor raionale ]n continuare. Suntem cu dumneavoastr= [i ne str=duim s= facem s= v= fie via\a mai u[oar=. S= ne tr=i\i, s= ave\i parte de c`t mai mult= s=n=tate [i de c`t mai pu\ine suferin\e. La fel - de aten\ia [i grija sociat=\ii noastre [i a fiec=rui membru al ei ]n parte. Cu profund respect, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina

Rezinenii, invita\i la consult=ri publice Stima\i locuitori ai ora[ului [i satelor din raionul Rezina! Consiliul raional Rezina, ]n persoana dnei Eleonora Graur, pre[edintele raionului, consiliul or=[enesc, ]n persoana dlui Simion Tatarov, primarul de Rezina, invit= to\i cet=\enii activi [i interesa\i de via\a, activitatea raionului, la consult=ri publice pe marginea proiectului bugetului raional pentru anul 2017. Evenimentul se va desf=[ura ast=zi, 02 decembrie 2016, ]ncep`nd cu ora 13.00, ]n Sala mic= a Palatului raional de cultur= (str. 27 August, 1A, ora[ul Rezina). Proiectul bugetului raional ]l pute\i vizualiza, acces`nd site-ul Consiliului raional Rezina: www.consiliu.rezina.md Responsabil de pagin= - Aculina POPA, specialist ]n rela\ii cu publicul, mass-media [i promovarea turismului la Consiliul raional


4

Publica\ie periodic= independent=

Portretul unui om bun

Versurile vin din suflet

Nr. 45 (97). Vineri, 02 decembrie 2016

Biblioteca - al treilea spa\iu al comunit=\ii

La 28 noiembrie 2016, la BPR "M. Eminescu" din ora[ul Rezina a fost dat startul activit=\ilor de instruiri din cadrul proiectului "Al treilea spa\iu al comunit=\ii", proiect implementat ]n 6 raioane ale \=rii, inclusiv Rezina, de Asocia\ia Bibliotecarilor din RM ]n parteneriat cu Fundatia "Progress" din Rom`nia [i sus\inut financiar de c=tre Ambasada Regatului \=rilor de Jos ]n cadrul Programului "Matra" (]n imagini). Acest proiect prevede amenajarea ]n bibliotec= a unui spa\iu numit "Cuibul democra\iei", unde persoane cu diferite v`rste s-ar Se-aprinde flac=ra drept=\ii putea ]nt`lni [i discuta diverLiceul nostru-i o cetate {i se revars= ne-ncetat. De vis, de dor ]naripatse probleme, s-ar putea O carte sf`nt= de dreptate }n calea tainic= a vie\ii, Se scald= sufletul curat. Cu bun=tate sem=nat.

Doamna Raisa Gon\a este de formare profesoar= de limba [i literatura rom`n=. {i-a ]nceput cariera de munc= ]n anul 1997 la liceul teoretic din Oli[cani. Din 2003 s-a ]nrolat ]n armata de pedagogi a liceului teoretic "Stefan cel Mare" din {old=ne[ti, iar ]n anul curent, dup= un concurs riguros, a devenit director al acestei institu\ii. }n paralel cu func\ia de baz=, a mai ]ndeplinit [i altele: [ef al catedrei Dirigen\ie, secretar al Consiliului profesoral, membru al Comisiei de atestare, membru al Consiliului metodic, membru al Consiliului de administra\ie, driginte, formator raional ]n cadrul PISA, membru ]n Comisia de evaluare la examenele de absolvire... }ntre anii 2000-2012 a trecut cursurile de formare continua la Limba si Literatura Rom`na la Institutul de {tiin\e ale Educa\iei. Recent am aflat c= scrie [i poezii. Dou= - le public=m aici.

Imn liceului

manifesta ]n diferite domenii, ar putea face lucruri pe placul lor ]n comun. Echipa de voluntari proasp=t creat= va fi mai ]nt`i instruit= ]n domeniul cet=\eniei active, va participa mai apoi la amenajarea spa\iului men\ionat mai sus, iar ]n continuare - la diferite activit=\i de voluntariat, menite s= contribuie la solu\ionarea unor probleme identificate ]n comunitate. Aceasta este compus= din elevi ai claselor liceale de la liceele "Alexandru cel Bun", "Olimp" [i de la {coala Profesional=, o parte sunt or=[eni, iar alta - locuitori ai localit=\ilor rurale din apropierea urbei, dar fiecare dore[te s= se implice [i

s= contribuie la realizarea schimb=rilor spre bine din comunitatea natal=. Unii dintre ace[tia au deja o oarecare experien\= de voluntar, al\ii [i-au exprimat dorin\a s= ]nceap= s= acumuleze a[a experien\=, to\i fiind convin[i c= ]mpreun= vor realiza mai multe lucruri frumoase. Chiar de la bun ]nceput membrii echipei au fost activi, au facut cuno[tin\= mai ]ndeaproape unul cu altul, studiind minu\ios profilul creat de fiecare, iar ]n baza profilului [i-au ales liderul echipei - pre[edintele (Valeria Golban), [i doi vicepre[edin\i (Ian Bor[ [i Marinela Scutelnic). Iar pe "peretele contri-

bu\iei", zidit din capacit=\ile, abilit=\ile [i dolean\ele, a[tept=rile fiec=ruia dintre participan\i, am constatat ca voluntarii no[tri ][i doresc [i pot face multe lucruri frumoase. Sper=m c= este un ]nceput de bun augur [i echipa noastr= de voluntari, doritori de a se implica ]n solu\ionarea problemelor comunit=\ii, ][i va extinde num=rul, devenind cu adev=rat cet=\eni activi ai societ=\ii. P=r\ile implicate ]n implementarea proiectului invit= [i alte persoane s= se al=ture acestei echipe, care dore[te s= se manifeste [i s= contribuie la schimb=ri pozitive ]n societate. Reporter ACAS+

E un izvor de-n\elepciune, De-aici noi vom porni ]n lume, E-ndrum=tor [i felinar [i orice t`n=r e o minune Din locul unde-am fost forma\i. Vegheat de bl`ndul c=rturar. Va str=luci al nostru nume Purtat de fii adev=ra\i.

A tr=i...

Cad frunzele ]n plin= toamn=, Cad frunzele pe r`nd, pe r`nd. At`tea vise se destram= }n timpul sumbru l=crim`nd.

Peste p=m`ntul obosit {i peste suflete de ghea\=, {i peste g`nd ]nc=run\it.

Fior [i larm=-n diminea\=, T=ceri, nelini[ti peste zi. At`ta for\=-n ast= via\=, Un zid de neguri se a[terne Care te-nva\= a tr=i!

Lafarge Moldova, 8 ani de lucru ]n siguran\=

}nceput ]n pag. 1

transport=rii materialelor de construc\ii [i asupra clien\ilor", a men\ionat Jean-Michel Pons, Directorul General al Lafarge Moldova. Realiz=rile companiei au fost, de asemenea, recunoscute de cele mai ]nalte autorit=\i na\ionale din Republica Moldova. Astfel, ]ncep`nd cu 2013, Ministerul Muncii, Protec\iei Sociale [i Familiei al Republicii Moldova acord= anual Lafarge Moldova Trofeul de Excelen\= pentru performan\e deosebite ]n domeniul s=n=ta\ii [i securit=\ii. Prezent= la festivitate, dna Eleonora Graur, pre[edintele raionului Rezina, a men\ionat importan\a Siguran\ei [i S=n=t=\ii ]n Munc=, apreciind efortul factorilor decizionali din cadrul Grupului Lafarge ]n acest domeniu. "}mi doresc ca agentul economic s=-[i desf=[oare activitatea [i ]n continuare aici, s= avem c`t mai mul\i angaja\i care s= lucreze ]n siguran\=", a spus ]n context dna pre[edinte. Totodat=, dumneaei i-a felicitat

Ia o doz= de lectur= cu tine!

Fernando Savater spunea ]n una din lucr=rile sale: "Lectura este o form= a fericirii. Ultima la care vom renun\a". }n acest context, noi, cei de la Biblioteca Public= Or=[eneas= {old=ne[ti, ne-am dori s= v= invit=m la o doz= de fericire al=turi de cele mai inspirate file de c=r\i. V= invit=m s= v= l=rgi\i orizonturile, s= v= cunoa[te\i propriul Eu prin intermediul lecturii. V= invit=m la o c=l=torie ]n lumea c=r\ilor frumoase [i a personajelor remarcabile. V= ]ndemn=m s= cutreiera\i noi ]n=l\imi, s= tr=i\i vie\i deosebite, s= investiga\i idei neobi[nuite [i s= cunoa[te\i noi universuri. De cur`nd, BPO {old=ne[ti, a f=cut o achizi\ie de carte ]n num=r total de 115 titluri. C=r\i noi, ce ]nc= p=streaz= proasp=t parfumul tipografic. C=r\i ce ar putea potoli setea de lectur= chiar [i a celui mai distins cititor.

pe to\i cu prilejul celor 8 ani de munc= ]n siguran\=, declar`ndu-se recunosc=toare pentru faptul c= entitatea economic= activeaz= aici, pl=tind impozite ]n beneficiul cet=\enilor raionului [i ai republicii noastre. }n pofida faptului c= era cam frigu[or, asisten\a a ascultat cu mare aten\ie [i interes lu=rile de cuv`nt ale conducerii [i oaspe\ilor, a urm=rit c`teva secven\e video, inclusiv fotograii de acum 30-40 de ani, referitoare la tem=... Apoi, drept recuno[tin\= pentru atitudine con[tiincioas= fa\= de s=n=tatea [i siguran\a ]n munc=, to\i membrii echipelor departamentelor [i contractan\ii au primit din partea organizatorilor vouchere a c`te 2000 de lei, ]n baza c=rora vor putea ridica marf= de la unit=\i comerciale din ora[ul nostru. Iar mai multe persoane, factori decizionali, printre care [i pre[edintele raionului, primarii localit=\ilor vecine, au primit diplome ]n S`mb=t=, 26 noiembrie semn de considera\ie [i re- curent, ]ncep`nd cu ora cuno[tin\=. 11.00, ]n incinta Palatului Reporter ACAS+ raional de Cultur= (sala mi-

Pleiada c=r\ilor ce ][i a[teapt= cititorii ]ncepe cu "Cartea de aur a Basarabiei [i a Republicii Moldova" (autor Denis Ro[ca). Este o enciclopedie a circa 2000 de personalit=\i ce s-au f=cut remarcate de-a lungul anilor ]n Basarabia, Republica Moldova [i ]n str=in=tate. Cu siguran\=, fiecare dintre noi s-ar putea inspira din aceste istorii de succes. Pentru scumpele, distinsele noastre doamne, BPO {old=ne[ti vine cu o colec\ie noua de titluri de romane. Ele vor fi martore ale celor mai fierbin\i pove[ti de dragoste, ale celor mai ginga[e personaje feminine, ale celor mai curajoase personaje masculine [i, nu ]n ultimul r`nd, ale celor mai periculoase aventuri. Deci, preg=ti\i [erve\elele de h`rtie, fiindc= lacrimile de bucurie, precum [i cele de triste\e, v= vor ]nso\i pe parcursul lecturii. De asemenea, bibliotecarii v= promit

un final fericit pentru fiecare dintre romanele din fondul bibliotecii. Pentru bravii no[tri domni, BPO {old=ne[ti a preg=tit o gam= larg= de c=r\i de aventuri [i detective. Cititorii vor putea intra ]n pielea investigatorilor de crime odioase [i s= parcurg=, pas cu pas, scenele SF sau Thriller al=turi de personajele c=r\ilor. Dragi domni, preg=ti\i-v= abilit=\ile analitice [i purcede\i la c=utarea criminalilor! Penru cititorii interesa\i de categoriile Educa\ie [i Psihologie, de asemenea avem preg=tite surprize. Descoperi\i pe rafturile bibliotecii noastre c=r\i de Kiyosaki R., Neuschutz K., Valet G-M., Cosmovici A., Moroz N., Freud S. etc. Pentru cititorii care [i-ar dori o carte a autorilor din lista "Cei mai buni autori ai secolului" propunem spre lectur= urm=toarele volume: "Alchimistul", "Veronica se

hot=r=[te s= moar=", "Aleph" etc de Paulo Coelho; "Insurgent", "Experiment" de Veronica Roth; "Delirium" de Lauren Oliver; "Sub aceea[i stea" de John Green; "Fericirea ]ncepe azi" de Jamie McGuire; "Ho\ul de c=r\i " de Markus Zusak; "Dup= ce ne-am ]nt`lnit", "Dup= ce ne-am certat" de Anna Todd. De asemenea, nu ezita\i s= vede\i [i lucr=rile autorilor Stig Larsson, Cecilia Ahern, Anna Gavalda sau Carolly Erickson. Cu siguran\= timpul petrecut la lectura acestor c=r\i va fi unul excelent. C=r\ile, probabil, sunt cei mai t=cu\i prieteni. V= a[teapt= ]n lini[te s= le descoperi\i, aici pe rafturile bibliotecii. V= ]ndemn=m s= fi\i activi [i s= ne p=[i\i c`t mai des pragul. Ne vedem la Bibliotec=! Rita MELNIC, BPO {old=ne[ti

Revela\ie cu "Doina Nistrului" patriotice [i populare. Corala a avut o presta\ie excelent= ]n scen=, fiind apreciat= la justa valoare at`t de publicul fidel, c`t [i de primarul ora[ului Rezina, dl Simion Tatarov, [i [eful Sec\iei Cultur=, dna Angela Racu. O surpriz= adev=rat= a fost pentru ei mesajul medicului cardiolog Efim B=d=r=u, care [i-a exprimat ]n vers respectul [i admira\ia sa pentru corala "Doina Nistrului". Le dorim succese ]n continuare. c=), Corala "Doina Nistrului", dirijat= de domnul Ion Scutelnic, a prezentat un concert de muzic= coral=

cu genericul "A ruginit frunza din vii". Spectatorii au avut ocazia s= asculte muzic= de cult, roman\e, c`ntece

Stefan ST+VIL+, conduc=tor artistic la Palatul de cultur= Rezina


Publica\ie periodic= independent=

Nr. 45 (97). Vineri, 02 decembrie 2016

{old=ne[teanca Lilia Grosu m-a ajutat s= descop=r un p=m`ntean de-al nostru, care ][i duce via\a pe alte meleaguri, nu chiar ]ndep=rtate, dar nici at`t de apropiate de raionul {old=ne[ti. Mi-a trimis ni[te versuri, ]nso\ite de

urm=torul comentariu: "Este o poiezie a jur-nalistului Vadim Bacinschi, originar din satul Rece[ti, co-muna Dobru[a, tr=itor ]n ora[ul Odesa, Ucraina. E dintr-o familie de ]nv=\=tori. Nu v= sup=ra\i, mi-a pl=cut mult!".

}nc= un p=m`ntean, care ne duce faima bun=

V= inform=m c= Vadim Bacinschi e singurul jurnalist de limb= rom`n= din Odesa, Ucraina. El lucreaz= la unicul ziar destinat etnicilor rom`ni din sudul Basarabiei istorice - e redactor-[ef la "Sud-Vest" (almanah istorico-cultural ]n limba rom`n=). Iat= ]nc= o poezie mic=, plasat= pe pagina sa Facebook, scris= la 1 noiembrie: "Omule din lut,/ cu inim= de cear=,/ ziua ce a trecut/ n-o s= mai vin= iar=./ Vor veni, poate, alte,/ dac= vor fi-/ cu ceruri ]nalte,/ de culoare gri,/ cu treceri ]ncete/ de la vis la mit.../ Ceasul de pe perete/ parc= a-ncremenit,/ Salc`-

mii din strad=/ tremur= goi.../ De sus o sa cad=/ Ploaia doar peste noi./ Pe urm=-ghe\uri reci,/ pure, nepref=cute.../ Omule care treci/ prin zile trecute,/ resemnat [i t=cut,/ bucuros de povar=, / omule din lut, cu inim= de ceara...". S= nu crede\i c=, locuind la Odesa, Vadim Bacinschi nu cunoa[te starea de lucruri ]n \ara lui natal=. Iat= ce scrie el despre recentele noastre alegeri preziden\iale. "}ntr-o \ar= cuprins= de haos, dominat= de corup\ie [i fraude, puteau, oare, alegerile preziden\iale s=

S= [ti\i, drag= Lilia Grosu, c= am ]ndr=git [i eu poezia ]n cauz= - pentru mesajul ei cald, care te face s= te sim\i m`ndru c= ai asemenea p=m`nteni ca Vadim Bacinschi [i ca mul\i, mul\i al\ii ca dumnealui. Cu permisiunea cititorilor amatori de poezie, o retip=rim mai jos a[a cum a plasat-o autorul pe Facebook. Este intitulat= "Demult n-am fost acas=". Demult n-am fost acas=, la Rece[ti, Nici nu [tiu c`nd am s= ajung odat=... Nebun=-i goana anilor ace[ti, Cu luna peste vise r=sturnat=. Cu zilele sclipind ca licurici, Descinse dintr-o efemeritate, Cu patime s=lbatice [i mici Din care cresc pe lume doar p=cate.

N-am fost demult acas=...S= m= duc? Ai mei, cu to\i, ajuns-au ve[nicie... N-a mai r=mas, se pare, niciun nuc Din mitul meu, numit copil=rie. {i nici o umbr= nu-i, s= m= cunoasc= {i satul, parc=, a ajuns p=dure: Au unde toate vitele s= pasc= {i e de lucru mult pentru secure. La ce s= vin? Nimic n-a mai r=mas Din ce-am avut de inim= aproape... O cas-amar=, cu oblonul tras... F`nt`na-ng`ndurat=, peste ape... Un drum pustiu pe care, de porne[ti, G=sesti doar amintiri, noroi [i zloat=... N-am fost demult acas=, la Rece[ti. Nici nu [tiu c`nd am s= ajung odat=.

aiba loc ]n afara acestiui haos, ]ntr-un spa\iu civilizat [i democratic? Nu, nu puteau. Nicidecum!!!". Iar ceva mai t`rziu, la 14 noiembrie, sub rubrica "Acelea[i g`nduri sumbre" Vadim Bacinschi, p=m`nteanul nostru, scria: "}ntr-o postare m=rturiseam c= m= ]ncearc= g`nduri sumbre vizavi de rezultatele scrutinului din 13 noiembrie. {tim ce s-a ]nt`mplat. Azi altceva m= mir=. P`n= pe 13, ba [i ]n ziua respectiv=, Facebook-ul ]mi ar=ta c= unioni[tii de la Chi[in=u vorbeau despre victoria mai scrie: "...Pe v=ile mele mahmure/ de vinul toamnei, negru [i rece,/ coboar= balaurii din p=dure,/ pentru a ne trece/ din lumea asta, subrezit= de ploi,/ plin= de glod [i de drumuri stricate.../ Vin balaurii, s= ne duc=-napoi,/ pe poteci ca aurul curate./ Cu cerul prelins peste ele,/ cu cerul ajuns p=m`nt,/ s= nu mai am nevoie de stele,/ atunci c`nd c`nt./ Nici de cuvinte. Doar melodie-/ vuietul v`ntului, dnei Sandu ca despre un dinspre nord... fapt aproape s=v`r[it, ui- / S= vina bat`nd, probabil, c= actuala laurii, s= vin=/ R. Moldova, a[a cum este [i s= m= duc=, ea, se ]ntinde [i dincolo de viu sau mort". }mi place hotarele Chi[in=ului. Iar dincolo de hotarele Chi[in=ului ce scrie pe pot domni [i alte st=ri de pagina sa Faspirit. Trecutele alegeri au cebook p=ar=tat c= ]n RM, de la unio- m ` n t e a n u l nismul de strad= p`n= la nostru jurnalist unionismul de stat distan\a de la Odesa, e enorm=. Ba sunt [i destule care e [i autofor\e gata s= nu-i permit= rul c=r\ilor unionismului de strad= de "Elegii de la pe B`c s= devin= unionism marginea Rece[tilor" [i de stat". La aceast= tem= jurna- "Rom`nii la listul-poet Vadim Bacinschi Odesa. Pagini

(Odesa, 11 octombrie)

de istorie (1764-2012)". Citi\i-i [i dumneavoastr= noti\ele, pe care le scrie frecvent acolo. Sergiu CUMATRENCO }n imagini: c`teva poze cu p=m`nteanul nostru [i una dintre copertele c=r\ilor dumisale

Pe Maria a pl`ns-o tot satul... R=ze[i r=sp`ndeau peste sat o veste trist= - dup= o boal= grea [i incurabil= ne p=r=sise Maria Condraciuc. Acum zece ani d`nsa l-a petrecut pe ultimul drum pe so\ul Ion, pe care l-a pl`ns c`te zile a avut. De[i Maria a tr=it o via\= scurt= pe acest p=m`nt, a reu[it s= fac= multe lucruri bune nu doar pentru familia sa, ci [i pentru ]ntregul sat, pun`nd mai presus de toate morala cre[tin=. Pentru satul PripiceniNicolae NALBU{ R=ze[i familia Condraciuc }n seara zilei de 18 no- a fost un adev=rat model iembrie, dang=tul clopotelor de via\=. }n paralel cu actibisericiii din satul Pripiceni- vitatea ]n gospod=rie, grijile

pentru cre[terea [i educarea celor doi copii - Viorica [i Iurie, so\ii Condraciuc au trudit mult ]n localitate, pentru ca satul nostru s= fie c`t mai frumos, iar oamenii s= tr=iasc= c`t mai bine. }n ultimii ani de existen\= a sovhozului "Avangard", Maria a lucrat ]n calitate de inginer-tehnolog ]n domeniul tutun=ritului, apoi conduc=tor al unei brig=zi de tutunari, preluat= de la veteranul muncii Dumitru Razborschii. Deseori Maria era men\ionat= cu diplome [i premii b=ne[ti pentru munca ei [i a colectivului pe care ]l condu-

cea. Era pe atunci [i membru al comitetului sindical al gospod=riei [i, ]mpreun= cu pre[edintele, dna Vera Platon, cu al\i membri ai comitetului sindical, f=ceau tot posibilul pentru a-i ajuta pe cei nevoia[i. "S= nu uit=m nici pentru o clip=, c= oamenii nu au pre\", spunea deseori Maria la [edin\ele comitetului sindical. Feciorul meu Ion [i nora Angela au tr=it ca ]ntr-o ograd= cu familia Condraciuc, ]i desp=r\ea doar un g=rducean din piatr=. Nora Angela ]mi povestea cu Sf`r[it ]n pag. 7

5

La izvorul neamului }n ziarul "Timpul" am g=sit c`te ceva despre costumul popular. M-a interesat ]n mod deosebit dup= ce iam v=zut pe paginile personale de pe Facebook pe mai mul\i cunoscu\i de-ai mei ]mbr=ca\i ]n haine na\ionale.

1

Costumul popular [i demnitatea de neam

Deci, potrivit ziarului ]n cauz=, "portul popular reprezint= una dintre cele mai importante forme de cultur= ale unui popor, pe baza lui realiz`ndu-se numeroase cercet=ri: geneza istoric= [i etapele principale de evolu\ie, formele contemporane [i aria de r=sp`ndire, originalitatea sa ]n raport cu portul altor popoare, contribu\ia lui ]n procesul de genez= al unui popor. }n ]ndelungatul proces de evolu\ie al costumului popular s-au ]nregistrat progrese mai mult ]n ]nfrumuse\area pieselor de baz=, dec`t ]n perfec\ionarea sau ]mbun=t=\irea croielii. Piesa de baz= a fost c=ma[a, purtat= at`t de b=rba\i, c`t [i de femei. Costumul b=rb=tesc avea o pies= specific=, [i anume i\arii, iar cel femeiesc fota sau catrin\a. Dintre hainele pentru sezonul rece este sarica, dar [i pieptarul, confec\ionat din piele de animal sau c=ciula, mo[tenit= de la daci...". }n noaptea de alegeri preziden\iale, c`nd erau aduse procesele-verbale de la sec\iile de votare din raion, am ajuns [i la comisia de circumscrip\ie nr. 31 {old=ne[ti (adic= raional=), unde am v=zut mai mul\i membri ai acestei comisii ]mbr=ca\i ]n piese ale portlui na\ional (vezi foto 3). Atunci mi-am adus

aminte c= am mai ]nt`lnit [i la unele birouri electorale oameni ]n asemenea haine, dar c= cel mai tare m-a emo\ionat gestul celora care [i-au postat pe Facebook fotografia unde sunt

2 ]mbr=ca\i ]n haine na\ionale. Printre ei a[ vrea s-o men\ionez pe ex-primarul comunei Vadul-Ra[cov, Valentina Paierele, (foto 2), dar [i pe liderul agricol de la Zahorna [i G=uzeni, Dumitru Tatarencu, ]mpreun= cu so\ia, fiica, ginerele [i nepo\ii (foto 1). E o pl=cere s= prive[ti la ei, s=-i vezi c`t de frumo[i sunt ]n haine na\ionale! Sper mult s= ajungem la ziua c`nd de s=rb=tori ne vom ]ntruni ceat= l`ng= ceat=, familie l`ng= familie, ]mbr=ca\i ]n haine populare. Ar fi extraordinar de frumos [i patriotic. Ce zice\i? Sergiu CUMATRENCO }n imagini: care hain= poate fi mai frumos= dec`t cea na\ional=?

3


6

Publica\ie periodic= independent=

Nr. 45 (97). Vineri, 02 decembrie 2016

Prevenirea infrac\iunilor ]n vizor

Zilele trecute, un grup de ambasadori ai tineretului european s-au aflat ]ntr-o vizit= de lucru la liceul nostru - "Alexei Mateevici" din {old=ne[ti. Ei au povestit despre cum se simt ca cet=\eni ai Uniunii Europene (UE) [i care sunt oportunit=\ile pentru elevii no[tri. Elevii liceului au

}n ultimul timp angaja\ii Inspectoratului de poli\ie {old=ne[ti au desf=[urat multiple activit=\i de prevenire a infrac\iunilor [i de combatere a faptelor antisociale, conform competen\elor ce le revin prin Legea 320/2012. Ei au intervenit cu m=suri specifice ]n situa\ia ]n care au

1 constatat ]nc=lc=ri ale actelor normative pentru care sunt abilita\i s= le constate [i s= aplice sanc\iuni. Activitatea poli\i[tilor a fost desf=[urat=, conform atribu\iilor, pe urm=toarele aspecte: constatarea de fapte [i aplicarea de sanc\iuni contraven\ionale; activitatea de prevenire [i combatere; asigurarea ordinii [i securit=\ii publice. }n acest context, ac\iunile poli\iei s-au rezumat la documentarea activit=\ii unei ]ntreprinderi specializate ]n

C`teva cuvinte despre no\iunea de "ambasadori ai tineretului european". La 8 noiembrie a fost lansat= campania "Tinerii ambasadori europeni". Asta ]nseamn= c= tinerii, care au studiat sau locuiesc ]n \=rile UE, au vizitat [colile din \ar=, [i-au ]mp=rt=[it din experien\ele lor. Or, una e s= afli o informa\ie din bro[uri, [i cu totul altceva - s= auzi asta din gura unui t`n=r de aceea[i v`rst= cu tine, care locuie[te la momentul actual ]ntr-o \ar= din Uniunea European= sau [i-a f=cut acolo studiile. Liceenii no[tri au avut norocul s= fie printre tinerii din 25 de [coli, plus dou= universit=\i, dou= colegii [i dou= [coli profesional-tehnice din \ar=, care au aflat din prima surs= despre via\a din Uniunea European= [i despre posibilit=\ile pe care le pot avea acolo tinerii din Moldova. "Ideea acestui proiect a fost s= se construiasc= o punte dintre tineretul din Moldova [i cel din Europa. }ntr-un fel, putem spune c= este o punte dintre destinele noastre", a declarat Ambasadorul UE ]n RM, Pirkka Tapiola, ]n cadrul conferin\ei de lansare a proiectului. A[a mul\i elevi [i studen\i din Moldova au aflat despre granturile oferite pentru educa\ie; despre programe de schimb, cum ar fi Programul de mobilitate Academic= Eras-

discutat cu ace[ti tineri ]ntr-o atmosfer= interactiv=. Mul\i au con[tientizat c=, pentru a nu avea bariere ]n comunicare, trebuie s= cunoasc= bine limba englez=. Felicit=ri elevilor harnici, care au participat [i s-au implicat activ ]n discu\ii!

Ambasadorii [i ]n liceul nostru mus Mundus; despre activit=\ile de voluntariat din Europa, la care po\i participa pentru a c`[tiga experien\= [i a face cuno[tin\= cu tineri din alte \=ri. "Ini\iativ= a venit ca o completare la ceea ce s-a f=cut p`n= acum ]n aceast= direc\ie. Doar c=, de data aceasta, a fost vorba despre o comunicare neformal= de la t`n=r la t`n=r", consider= Corina Fusu, ministrul Educa\iei RM. Apropo, anume datorit= suportului Ministerului Educa\iei a fost posibil= implementarea acestui proiect. "C`nd vorbim despre Europa ne raport=m nu doar la geografie [i istorie. Este vorba [i despre oameni [i institu\ii, dar, ]n primul r`nd, de mentalitate", a concluzionat doamna ministru. "Fiecare reprezentant al acestei delega\ii are multe de povestit. Printre ei se reg=sesc tineri din Moldova, care [i-au f=cut studiile ]n Europa, membri ai organiza\iilor de tineret din Belgia. La ora actual=, mai mult timp m= aflu ]n Belgia, unde am serviciul, dar de origine sunt din Letonia. At`t Letonia, c`t [i Moldova,

O punte dintre destine

sunt dou= \=ri mici, dar multiculturale, ce au avut parte de aceea[i mo[tenire politic= [i economic= din partea URSS", - a declarat unul dintre coordonatorii proiectului "Tinerii ambasadori europeni", Antony Adams. Campania "Tinerii ambasadori europeni" a fost realizat= ]n cadrul Programului Parteneriatului Estic, ce-[i desf=[oar= activitatea ]n \=rile partenere. Ea s-a desf=[urat ]n perioada opt

noiembrie-dou= decembrie [i este o campanie de promovare a valorilor [i a culturii UE printre studen\ii [i elevii din Republica Moldova. Aliona P~NZARI, directorul liceului teoretic "Alexei Mateevici", {old=ne[ti }n imagini: tineri din c`teva \=ri ale UE au discutat pe ]ndelete cu liceenii no[tri

2 domeniul jocurilor de noroc (dou= cazinouri ilegale din or. {old=ne[ti au fost deconspirate de poli\ie, de unde au fost ridicate 22 de aparate de joc la care s-au depistat nereguli). De asemenea au fost stabilite [i documentate ]nc=lc=ri economico-financiare la un club de noapte din or. {old=ne[ti (din localul respectiv au fost ridicate sumele b=ne[ti ce nu au fost reflectate ]n eviden\a contabil= a ]ntreprinderii, precum [i bauturile alcoolice f=r= dovada originii [i provenien\ei lor. Totodat=, cu ajutorul unui c`ine detector de droguri, au fost depistate 4 persoane ]n stare de ebrietate narcotic=. Tot atunci au fost stabilite [i condi\iile antisanitare ]n care activeaz= localul). S-a lucrat bine [i la men\inerea ordinii publice ]n teritoriul deservit, unde a avut loc activit=\i cultural-distractive dedicate s=rb=toririi hramului localit=\ii. Atunci au fost antrena\i 27 de poli\i[ti (]n comun cu angaja\ii INP, dar [i cu grupele operative). To\i au asigurat men\inerea ordinii [i securit=\ii publice ]n 9 localit=\i din raion. La fel au fost stabilite persoanele care au t=iat ilicit circa 50 de arbori din f`[ia forestier=, ce apar\ine primariei Pohoarna (lemnele t=iate iliciti au fost depistate ]n dou= gospod=rii din satul Pohoarna). Prin astfel de ac\iuni Inspectoratul de poli\ie [old=ne[ti va continua s= r=spund= provoc=rilor viitoare pentru a genera prosperitate [i a asigura mediul stabil [i de

Dor ]mi e de-o [ez=toare... Tradi\iile nu sunt uitate

Pentru a defini [i promova indentitatea poporului rom`n, indiferent de situa\ia din \ar=, noi, cadrele didactice, suntem obligate s=-i ajut=m pe elevii de azi s=[i cunoasc= at`t r=d=cinile,

3 securitate pentru locuitorii raionului. Aducem mul\umiri popula\iei, care este receptiv= la solicit=rile noastre [i colaboreaz= cu noi. Locotenent-colonel Cazimir TROCIN, [eful Inspectoratului de Poli\ie {old=ne[ti }n imagini: iat= de aici au fost t=ia\i ilicit arborii (foto 1); la multe aparate de joc au fost depistate nereguli (foto 2); c`inele detector de droguri ne-a fost de un real folos (foto 3)

tradi\iile, obiceiurile, c`t [i me[te[ugurile populare, toate reprezent`nd patrimoniul na\ional. Din aceast= perspectiv=, ]mpreun= cu elevii clasei a IV-a, am organizat [i des-

f=[urat o [ez=toare. ]n cadrul ei ]nv=\=ceii au demonstrat [i au valorificat obiceiurile [i tradi\iile populare, p=strate de-a lungul timpului. Au interpretat c`ntece din folclorul copiilor, cum ar fi "Hu\a, hu\a", care face parte din imensul repertoriu al c`ntecelor pentru d=d=cit, c`ntece de leag=n, care exprim= dragostea nem=rginit= a mamei pentru copil, [i c`ntece create de copii: "Luci, soare, luci!", "Fugi, norule, fugi!"... Au dansat hora moldoveneasc=, care este unul dintre dansurile fundamentale ale folclorului nostru. Au mai

organizat jocuri populare pentru copii ("Harbujeii", "Bost=nelul"), implic`nd [i spectatorii ]n ele. Le mul\umesc din suflet p=rin\ilor implica\i ]n activitate, ei fiind receptivi la toate solicit=rile. Sper c= aceast= activitate extracurricular= le-a oferit elevilor mei ]nc= o [ans= de a-[i cunoa[te trecutul, tradi\iile si obiceiurile str=mo[e[ti. Mariana MELNIC, diriginte, gimnaziul "Dumitru Matcovschi", satul Vadul-Ra[cov }n imagini: secven\e de la activitatea noastr=


Publica\ie periodic= independent=

Nr. 45 (97). Vineri, 02 decembrie 2016

}njunghiat la Timi[oara, ]nmorm`ntat la Cotiujenii Mari Un b=rbat [i-a omor`t copilul de 6 ani [i apoi a ]ncercat s= se sinucid=. S-a ]nt`mplat la Timi[oara (Rom`nia). Familia era din Republica Moldova, dar locuia acolo. }n acea duminic= familia se preg=tea s= se duc= la biseric=. La un moment capul familiei a ]ncuiat u[a casei [i [i-a ]njunghiat copilul de 6 ani drept ]n inim=,

care a decedat pe loc. Femeia a f=cut g=l=gie. Auzind strig=tele, o vecin= a sunat la 112. Mama copilului le-a povestit poli\i[tilor c= b=rbatul mai ]nt`i a ucis copilul dintr-o singur= lovitur= de cu\it ]n inim=, apoi a cur=\at trupul de s`nge [i l-a a[ezat pe pat cu m`inile pe piept. Se comporta de parc= nu s-a ]nt`mplat nimic deose-

Antimicrobienii sau antibioticele au jucat un rol important ]n gestionarea st=rii de s=n=tate a oamenilor [i animalelor ]n ultimii 70 de ani. }n domeniul s=n=t=\ii animale antimicrobienii sunt folosi\i pentru a trata, controla sau preveni bolile cauzate ]n general de c=tre bacterii.

Rezisten\a antimicrobian= [i utilizarea responsabil= a antimicrobienilor

Politica statului la ora actual= este de a spijini m=surile de precau\ie, cum ar fi utilizarea responsabil= a antimicrobienilor ]n toate sectoarele de animale, precum [i a se asigura c= utilizarea de antibiotice la animale nu devine o problem= clinic= pentru s=n=tatea uman=. Antimicrobienii sunt compu[i care exercit= o ac\iune ]mpotriva migroorganismelor [i prezint= toxicitate selectiv= fa\= de ele. No\iunea de "antimicrobian" este sinonim= cu cea de "antibiotic" [i include orice substan\= natural=, semisintetic= sau de origine sintetic=, care inhib= (ope[te) cre[terea, sau ucide microorganismele (bacteriile, ciupercile, viru[ii [i protozoarele). Rezisten\a antimicrobian= este definit= ca fiind capacitatea unui microorganism s= creasc= sau s= supravie\uiasc= ]n prezen\a unui antimicrobian la o concentra\ie care este de obicei suficient= pentru a inhiba sau ucide microorganismele din aceast= specie. Utilizarea excesiv= [i necorespun-

z=toare a antimicrobienilor contribuie la dezvoltarea rezisten\ei antimicrobiene. Tratamentul poate ucide toate bacteriile sensibile, dar orice bacterie cu un oarecare grad de rezisten\= poate fi capabil= s= supravie\uiasc= [i s= se ]nmul\easc=. Subdozarea (inclusiv nefinalizarea cursului de tratament cu antimicrobiene) poate s= nu ucid= toate microorganismele. Dezvoltarea rezisten\ei este de asemenea facilitat= prin suprasolicitarea sau utilizarea exesiv= a unui antimicrobian atunci c`nd exist= m=suri alternative de control dis-

Pe Maria a pl`ns-o tot satul... }nceput ]n pag. 5

lacrimi ]n ochi despre prietenia dintre cele dou= familii: "De c`te ori plecam de acas= pe o zi sau dou=, st=team f=r= grij=, [tiam c= am st=p`n la cas= - avea grij= nu doar de animalele [i or=t=niile din gospod=rie, mai ]nt`i de toate se ]ngrijea ca nu cumva s= stea fl=m`nzi copiii". Au pl`ns-o [i cei doi rom`ni, o familie stabilit= de c`\iva ani ]n mahalaua Mariei. Fiind blajin= din fire, deseori ]l trimitea pe feciorul Iurie ca s=-i invite la mas=. Poate faptul c= mergea des la biseric= a f=cut-o pe Maria s= ]n\eleag= c= milostenia [i binefacerea sunt bine pl=cute lui Dumnezeu. Maria a f=cut un lucru foarte bun, la care poate unii nici nu g`ndesc - de c`te ori intra ]n biseric=, le avea al=turi [i pe cele trei nepoate de la fiica Viorica. A reu[it s= le altoiasc= dragostea pentru credin\a str=mo[easc=, pentru Dumnezeu, le-a a[ezat pe drumul facerii de bine, nu de rele. At`ta

timp, c`t s-a aflat pe patul de boal=, nepoatele veneau singure la biseric=, aprinz`nd lum`n=ri [i rug`nduse de s=n=tate pentru bunicu\a lor. Sunt convins c= fetele vor veni la Sf`nta biseric= [i de acum ]ncolo. De ziua Sfin\ilor Arhangheli Mihail [i Gavriil a fost frigu[or, soarele nu s-a ar=tat de dup= nori. Chiar [i a[a, la casa Mariei Condraciuc venise mult= lume cu inimile ]ndurerate pentru a o petrece pe ultimul drum. Am fost la multe ]nmorm`nt=ri, dar n-am prea v=zut cum o mahala ]ntreag= ]l pl`nge pe r=posatul, care le-a fost al=turi [i lea adus mult folos [i ajutor. Veniser= aproape to\i membri colectivului gimnaziului din localitate ]mpreun= cu directorul, dna Ludmila Negar=, pentru a ]mp=rt=[i durerea enorm= prin care trecea colega lor, Viorica Chetrari la desp=r\irea de cea mai drag= [i scump= fiin\= - mama. Veniser=, dup= slijba de la Sf`nta biseric=, [i mai mul\i cre[tini din localitate ]mpreun= cu

S=n=tate din farmacia Domnului Nu exist= nici un leac pentru cancer, spun medici, [i odat= ce e[ti diagnosticat, ar trebui s= spui la revedere vie\ii fericite [i s=n=toase. Eu nu cred asta. Chimioterapia ar trebui s= fie singura ta prieten=, o "prieten=", care te va duce la o agonie f=r= sf`r[it.

propriului fiu. Corespondentul nostru de la Cotiujenii Mari, Ion Ghila[cu, spune c= nimeni nu ]n\elege ce s-a ]nt`mplat cu comportamentul acelui b=rbat: era de o bun=tate rar=, n-a obijduit pe nimeni, Acesta este ]nc= un nici m=car cu o sf`rl= nu a mister sau nu: oare de ce atins... tot mai mul\i oameni din ]nSilviu BUSUIOC treaga lume ]ncep s= aib= ]ncredere ]n natur= [i ]n darurile ei? Medicina conExist= tot mai multe dovezi [tiin\ifice c= utilizarea anti- ven\ional= nu va aproba microbienilor la animale poate conduce la dezvoltarea niciodat= aceste remedii bacteriilor rezistente la oameni. }n mod similar aceast= naturale, pentru c= natura afirma\ie este valabil= [i pentru utilizarea antimicrobienilor nu poate aduce nici un la animale. profit. Oamenii ]mp=rt=[esc zilnic pove[ti uimitoare care explic= modul ]n care s-au vindecat de cancer. Unii cu morcovi, al\ii - cu c`nep=, cu curcuma, cu multe altele. Am citit povestea unui om care s-a vindecat de cancer cu miere [i am decis s= v= imp=rt=[esc [i voua povestea lui. }n urm= cu 13 ani, Ante Kresich a fost diagnosticat ponibile. De posibil a substan\ilor antimi- cu unul dintre cele mai peexemplu, tra- crobiene atunci c`nd boala riculoase tipuri de cancer tamentul bolii este abia diagnosticat=, iar cancer pulmonar, medicii clinice cu un semnele clinice de boal= croa\i spun`ndu-i c= nu va agent anti- ]nc= nu sunt evidente; folo- mai avea mult timp de tr=it. microbian, ]n sirea ]n tratarea animalelor Dar Kresich a \inut s=-i locul vaccin=- a unui antimicrobian cu contrazic=, vindec`ndu-se rii pentru a spectru de ac\iune c`t mai complet, folosind miere [i preveni boa- ]ngust; s= se decid= asupra unele plante vindec=toare, la. Folosirea doz=rii corecte a antimicrounui tip gre[it bianului, studiind bine in- dovada succesului fiind prede antibiotic struc\iunile de utilizare a zentat= ]n foarte multe docusau adminis- acestuia; s= se men\ioneze mentare. "Am plecat de la trarea pe cale clien\ilor asupra necesit=\ii spital ]n luna aprilie, iar ]n gre[it= a unui urm=rii instruc\iunii [i eti- var= eram deja un om antibiotic cu chet=rii antimicrobianului; complet diferit. C`nd mspectru larg de ac\iune (]n s= nu se foloseasc= sub- am dus la consulta\ie, doccazul ]n care unul cu spectru stan\a antimicrobian= ]n torii mei nu puteau crede ]ngust ar fi suficient), ar scopuri profilactice; sub- c= sunt ]nca ]n via\=, ]ns= contribui la dezvoltarea re- stan\ele micribiene trebuie rezultatele analizelor mele zisten\ei antimicrobiene. prescrise de c=tre medicul pur [i simplu i-a uimit", a Foarte alarmant este cazul veterinar de liber= practic= explicat el. utiliz=rii pe scar= larg= a dup= efectuarea examin=rii Dup= verificarea analizeunui [ir de antimicrobieni clinice a animalului bolnav; lor care erau extrem de cu spectru larg de ac\iune nu folosi\i antimicrobienii bune fa\= de ultimele, medidin propria ini\iativ=, f=r= a cii l-au sf=tuit s=-[i continue ]n scop profilactic. Ce se poate ]ntreprinde consulta un specialist care terapia. Datorit= mierii [i ]n practica veterinar= pentru v= va examina animalul plantelor sale, cancerul pula reduce apari\ia rezisten\ei bolnav. monar a disp=rut complet, fa\= de antimicrobiene? PreGrigore BIVOL, iar rezultatele au ar=tat venirea bolilor prin punerea [eful sec\iei S=n=tatea doar mici urme ale bolii. ]n aplica\ie a bunelor practici [i Bun=starea Animalelor Ast=zi, s=n=tos [i plin de de s=n=tate, biosecuritate, a Direc\iei raionale pentru energie, Ante are un nou bun= nutri\ie [i igien= ]n Siguran\a Alimentelor hobby - albinele sunt noile efectivele de animale; utili{old=ne[ti sale favorite. Oameni din zarea ori de cite ori este intreaga lume vin pentru ai cere un sfat. "Persoanele cu destin asem=n=tor au venit la mine [i eu le-am repetat mereu dna Iulia Ciugui, care purtau pentru rug=ciune. A[a a povestea mea, agonia prin vreo c`teva coroane pentru fost [i de data aceasta. }n care a trebuit s= trec, preacela[i timp, p=rintele a cum [i modul prin care mr=posat=. Ograda Mariei ar=ta ]n m`ng`iat copiii [i nepoatele am vindecat. Re\etele mele acea zi mult mai trist= ca r=posatei, fiind ]ncrezut c= ]i ajut=, le ofer= speran\=", alt=dat=. Pentru c= pl`ngeau urma[ii Mariei nu se vor spune Kresich, el considenu numai copiii, nepo\ii, ru- abate din drumul ales - cel r`nd c=, de acum ]nainte, dele, vecinii, dar [i str=inii al milosteniei [i binefacerii. se simte obligat s= ajute [i Femeia care i-a \inut lu- al\i oameni. veni\i la ]nmorm`ntare. {oMierea este considerat= ferii erau [i ei acolo pentru m`narea spunea c= ]naintea a-l sus\ine pe Iurie, [i el [o- mor\ii, Maria a reu[it s= a avea propriet=\i de vinfer, care merge pe urmele rosteasc= c`teva cuvinte, decare din cele mai vechi tat=lui Ion. Pe drum spre prin care [i-a spus planurile timpuri. }n medicina popubiseric= lumea a devenit ce le avea la ai s=i [aizeci lar= acest produs a fost fomai mult= - vreo 150-170 de ani - s-o mai ajute pe fii- losit de sute de ani. Datorit= de suflete. Slujba de ]nmor- ca Viorica, s=-[i vad= nepoa- propriet=\ilor sale vindec=m`ntare a fost \inut= ]n bi- tele mari, s= le ajute s= faserica de var=, pentru c= c= carte, s= capete o profesie... Feciorului Iurie i-a era mult= lume. Au curs multe lacrimi ]n mul\umit pentru toate c`te acea zi. Nepotul meu Colea, le-a f=cut de dragul mamei fiind [i gropar, nu se putea sale [i i-a cerut iertare opri din pl`ns. Am ]ncercat pentru banii irosi\i ]nzadar s=-l lini[tesc, dar el mi-a ]n lupta cu boala... Iertate s=-i fie p=catele zis: "Pentru mine tanti Maria a fost ca o a doua mam=". Mariei [i Domnul s=-i a[eze De fiecare dat=, p=rintele sufletul la odihn= ]n r`ndul Serghei, dup= oficierea sluj- celor drep\i, unde nu este belor, \ine c`te o predic=, durere, nici ]ntristare, ci tr=ind din plin [i durerile doar via\= ve[nic=. oamenilor din localitate. Mai Nicolae NALBU{, ales atunci c`nd este vorba corespondent voluntar, de buni cre[tini, care pe satul Pripiceni-R=ze[i ploaie, v`nt, ger [i zloat= au venit la Casa Domnului bit. Apoi [i-a t=iat venele, ]njunghiindu-se [i pe sine... Medicii au luptat pentru ai salva via\a b=rbatului, dar el a decedat. Zilele trecute, corpul copilului ]njunghiat a fost ]nmorm`ntat la Cotiujenii Mari, de unde erau ambii p=rin\i. Se zice c= corpul tat=lui a fost ars la Timi[oara, iar mama n-a fost ]n stare s= asiste la ]nmorm`ntarea

7

Exist= leac pentru cancer

toare, era considerat= a fi hrana zeilor [i una dintre cele mai puternice cure naturale pentru multe boli [i tulbur=ri. Mierea a fost, de asemenea, utilizat= ]n cultele religioase, ritualurile de ]mb=ls=mare, [i pentru o lung= perioad= de timp a fost un privilegiu consumul ei, ]ntruc`t era destul de scump=. Albinele produc acest lichid de aur cu o consisten\=, gust [i arom= diferit=, ]n func\ie de florile pe care le polenizeaz=. Astfel, Kresich [i multe alte persoane carel urmeaz=, combin= mierea cu unele condimente din pin [i ghimbir, aceasta fiind re\eta pe care o urmeaz=, chiar dac= medicina conven\ionala nu este de acord cu aceast= metod=. O femeie din Bosnia i-a trimis o re\eta proprie, ]n speran\a c= va ajuta [i pe al\ii pentru a se vindeca de cancer, re\et= asem=n=toare cu a lui. Ea a fost diagnosticat= cu cancer endocrin [i a petrecut 20 de zile la terapie intensiv=. Nimeni nu a crezut c= va r=m`ne ]n via\=. Cu toate acestea, ea a ]nceput s= foloseasc= o cale de atac prin combinarea ghimbirului cu mierea [i ]n doar c`teva zile a revenit la via\=, f=r= chimioterapie, f=r= alte metode clasice, ]n ziua de azi fiind mai s=n=toas= ca niciodat=. Iat= re\eta-minune. Ai nevoie de 2 r=d=cini de ghimbir (4-5 cm). Se macin= fin ghimbirul [i se amestec= cu o jum=tate de kg miere. Nu uita c= mierea trebuie s= fie organic=, a[a c= asigur=-te c= o cumperi de la cineva de ]ncredere. P=streaz= remediul ]n borcan [i consum= o lingur= de 34 ori pe zi. De asemenea, este important s= se evite orice contact cu obiecte din metal, deci ]ncearc= s= utilizezi o lingur= din lemn. Ar trebui s= vezi primele rezultate ]n doar 4 zile. De asemenea, este important s= r=m`i optimist, indiferent de ceea ce spune medicul. Depresia este ceva ce nu trebuie s= te acapareze, tu trebuie s= c`[tigi aceast= b=t=lie cu orice pre\. Acum ai mierea de partea ta [i, dup= cum po\i vedea, ea poate vindeca chiar [i cele mai periculoase tipuri de cancer - chiar dac= \i se va spune c= nu mai ai mult de tr=it. Cristian IACOV


8

Publica\ie periodic= independent=

Nr. 45 (97). Vineri, 02 decembrie 2016

La mul\i ani! Pentru Svetlana Rusu, medic ftiziopneumolog, [i Tatiana Fedoruc, medic anestiziologreanimatolog, de la Spitalul raional {old=ne[ti

felicit= c=lduros cu prilejul zilei de na[tere. V= dore[te s= ave\i parte mereu de s=n=tate, de cer senin, de oameni buni ]n preajm=, de fericire [i noroc! La mul\i ani!

Felicit=ri cu ocazia zilei de na[tere pentru Valeriu Urschi din Cotiujenii Mari

Stimabilelor! Ne face o deosebit= pl=cere s= v= felicit=m cu prilejul zilei de na[tere. Sunte\i speciali[ti de for\= [i foarte necesari institu\iei noastre, dar mai ]nt`i, pacien\ilor. V= dorim numai s=n=tate s= ave\i, numai bucurii, numai oameni buni ]n preajm= [i numai un viitor frumos. La mul\i ani!

Cita\ii publice }n conformitate cu cerin\ele articolului 108 Cod de procedur= civil= al Republicii Moldova, Judec=toria {old=ne[ti (strada Victoriei,18), solicit= prezen\a cet=\eanului Str=tila Victor Alexandru, n=scut la 05.06.1971, domiciliat ]n ora[ul {old=ne[ti, strada {tefan Neaga, 36, apartament 20, ]n calitate de p`r`t, la [edin\a de judecat=, pe cauza civil= la cererea reclamantului Filiala {old=ne[ti SA "FEE-Nord" c=tre Str=tila Victor privind ]ncasarea datoriei, care va avea loc la data de 26.12.2016, ora 08.00. }n caz de neprezentare, cauza va fi examinat= ]n lipsa p`r`tului Judec=tor - Ramona MO{NEGU|U

Dragul nostru!}\i dorim, ]n aceast= zi de s=rb=toare, tot Veaceslav PALII, directorul IMSP binele din lume! Toate stelele din Univers "Spitalul raional {old=ne[ti" \i le ]nchin=m ]n loc de flori! Soarele luminos s=-\i fie c=l=uz= ]nc= mul\i-mul\i ani ]nainte! Noi te iubim [i ]\i mul\umim c= exi[ti! S= ne fii s=n=tos! Pentru dl Oleg Stoler, La mul\i ani!

}n conformitate cu cerin\ele articolului 108 Cod de procedur= civil= al Republicii Moldova, Judec=toria {old=ne[ti (strada Victoriei, 18), solicit= prezen\a cet=\encei Titomir Angela, n=scut= la 22.08.1975, domiciliat= ]n ora[ul {old=ne[ti, strada

feciorii Iulian [i Yanek, nora Svetlana Stimate domn! Cu prilejul s=rb=toririi [i nepo\elele Yuliana [i Valeria zilei de na[tere, V= aduc ]n dar un buchet din cele mai alese felicit=ri, ur`nduV= mul\i ani ]nainte, realiz=ri pe m=sura {i redac\ia ]l felicit= pe unul dintre cei a[tept=rilor [i munca totdeauna s= V= fie apreciat= dup= merit. S=n=tate, noroc [i mai activi coresponden\i ai publica\iei noastre, Valeriu Urschi, cu prilejul zilei de multe, multe bucurii! Cu stim=, Eleonora GRAUR, na[tere, pe care o va s=rb=tori m`ine. }i pre[edintele raionului Rezina dorim s= i se ]mplinesc= tot ce ][i dore[te el mai mult, dar nu ]n afar= de s=n=tate, fericire, bucurii [i oameni buni ]n preajm=. S= tr=e[ti, maiestre, c= la tare mult= Pentru Olga Covali, [efa lume trebuie[ti!

Prim=ria comunei Clim=u\ii de Jos, raionul {old=ne[ti, anun\= c= la data de 19. 12.2016, ora 10.00, ]n incinta prim=riei, va avea loc licita\ia cu strigare de dare ]n loca\iune (arend=) a unei ]nc=peri proprietate privat= a administra\iei publice locale: - ]nc=pere ]ncorporat= ]n cl=direa

primarul de P=p=u\i

Cu mare dragoste [i respect, so\ia Silvia,

Sec\iei Abon=ri la Centrul de po[t= al raionului {old=ne[ti

Echipa s=pt=m`nalului "Acas=" V=

Anun\ Spre aten\ia clientului! Direc\ia Centrului de Po[ta {old=ne[ti v= aduce la cunostin\= informa\ia precum c=, la 9 decembrie curent, ]n toate oficiile po[tale se va desf=[ura evenimentul cu genericul "Ziua Abonatului"-2017.

Prin campania publicitar= ne propunem de a v= oferi oportunitatea reducerilor considerabile la edi\iile periodice. Numai pe data de 09.12.2016 Catalogul cu pre\uri reduse la pres= va fi valabil. Sunte\i a[tepta\i la toate oficiile po[tale ale raionului {old=ne[ti pentru a petrece ]mpreun= aceast= zi important=. Admistra\ia CP {old=ne[ti

}n aten\ia tuturor cet=\enilor! Filiala }ntreprinderii de stat "Po[ta Moldovei" Centrul de Po[t= Rezina aduce la cunostin\a tuturor cet=\enilor precum c=, la 9 decembrie 2016, ]n toate oficiile po[tale din localit=\i, se va desf=[ura "Ziua Abonatului"-2017. }n aceast= zi mai multe redac\ii vor veni cu reduceri la edi\iile lor periodice. V=

aten\ion=m: numai la 9 decembrie curent va fi valabil Catalogul cu pre\uri reduse la abonarea presei. V= a[tept=m cu drag la toate oficiile po[tale pentru a fi ]mpreun= ]n aceast= zi important=. Admistra\ia Centrului de Po[t= Rezina

Redac\ia s=pt=m`nalului "ACAS+" anun\= c= de Ziua Abonatului vom oferi o reducere de 20% la abonamentele perfectate pentru edi\ia noastr= periodic=.

Cita\ie public= }n conformitate cu cerin\ele articolului 108 Cod de procedur= civil= al Republicii Moldova, Judec=toria {old=ne[ti (strada Victoriei, 18), solicit= prezen\a cet=\eanului Lefter Igor, n=scut la 04.12.1971, domiciliat ]n raionul {old=ne[ti, satul Cob`lea, ]n

calitate de p`r`t, la [edin\a de judecat=, pe cauza civil= la cererea reclamantei Turt= Nina c=tre Lefter Igor privind ]ncasarea datoriei, care va avea loc la data de 08.12.2016, ora 08.00. }n caz de neprezentare, cauza va fi examinat= ]n lipsa p`r`tului. Judec=tor - Ramona MO{NEGU|U

Iubi\ii no[tri cititori! V= reamintim c= e ]n toi campania de abonare la s=pt=m`nalul "ACAS+". Nu uita\i s= v= reperfecta\i un abonament [i pentru anul 2017. }ndemna\i la asta [i vecinii, rudele, prietenii. Costul unui abonament pentru o lun= - doar 12 lei! Indicele de abonare - PM 22213.

V`nd urgent tablet= nou= Nexus 7 Asus. Pre\ 2800 de lei. Suna\i: 068817838. Director: Sergiu CUMATRENCO (tel.: 069000965, 067304678)

Fondator: PP "Acas=" SRL.

Concept grafic

PP "Acas=" SRL. a fost ]nregistrat= la Camera ]nregistr=rii [i paginare: {tefan POPA de stat a Ministerului Justi\iei Republicii Moldova la 21 mai 2004. Num=rul de identificare de stat 1004606003132. Aria de difuzare: Rechizitele bancare: cod: MOLDMD2x355; raioanele {old=ne[ti [i Rezina IBAN: MD92ML000000002251655113; Pre\ ]n v`nzare liber= - 3 lei. cod fiscal: 1004606003132.

Anun\

P=cii, 31, apartament 39, ]n calitate de p`r`t=, la [edin\a de judecat=, pe cauza civil= la cererea reclamantului Titomir Veaceslav c=tre Titomir Angela privind desfacerea c=s=toriei, care va avea loc la data de 13.12.2016, ora 13.00 }n caz de neprezentare, cauza va fi examinat= ]n lipsa p`r`tei Judec=tor - Ramona MO{NEGU|U }n conformitate cu cerin\ele articolului 108 Cod de procedur= civil= al Republicii Moldova, Judec=toria {old=ne[ti (strada Victoriei ,18), solicit= prezen\a cet=\encei Star[inov (Ivanov) Natalia, n=scut= la 27.11.1980, domiciliat= ]n ora[ul {old=ne[ti, strada 31 August, 20/2, ]n calitate de p`r`t=, la [edin\a de judecat=, pe cauza civil= la cererea reclamantului Filiala {old=ne[ti SA "FEE-Nord" c=tre Star[inov (Ivanov) Natalia privind ]ncasarea datoriei, care va avea loc la data de 26.12.2016, ora 08.30. }n caz de neprezentare, cauza va fi examinat= ]n lipsa p`r`tei Judec=tor - Ramona MO{NEGU|U [colii vechi din satul Clim=u\ii de Jos, raionul {old=ne[ti, cu suprafa\a de 80 m2, pre\ ini\ial - 2952.60 de lei. Termenul-limit= de prezentare a actelor necesare pentru participarea la licita\ie este p`n= la data de 16.12.2016, ora 15.00. Taxa de participare - 600 de lei, acontul -10% din pre\ul ini\ial. Telefoane de contact: (0272) 55-2-36; (0272) 55-2-36.

Auto Diesel - Common Rail 1. Repara\ii sisteme de injec\ie Diesel (DCI, HDI, CRDI, CDTI, TDCI, D4D). 2. Testare, diagnosticare [i repara\ii sisteme de injec\ie Common Rail, Bosch, Delphi, Siemens. 3. Execut=m repara\ii de injectoare Common Rail Delphi: Dacia, Renault Megane, Logan. Suna\i: 078987920, 069350106.

Vindem

lemne de foc ]n form= despicat=. Telefon: 069694422.

}ntreruperi programate de SA "REDNord" pentru 05-09.12.2016, Rezina: }n leg=tur= cu reconstruc\ia 07 decembrie 2016: s. Cini[eu\i (par\ial) liniilor electrice (demontarea - 09.00-17.00; or. Rezina, str. Trandafirilor, liniei vechi [i montarea liniei 2, s. Cocieri (par\ial) - 09.30-14.00; noi), va fi ]ntrerupt= energia 08 decembrie 2016: s. Co[ni\a, Mateu\i electric=: (par\ial) - 08.30-17.00; 05-09.12.2016: s. Me[eni (par\ial). 09 decembrie 2016: s. Cini[eu\i (par\ial) }n leg=tur= cu executarea lucr=rilor - 09.00-15.00; or. Rezina, str. 27 August, de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, 50A - 09.30-13.30. va fi ]ntrerupt= energia electric=: Pentru informa\ie suplimentar=, ape05 decembrie 2016: s. Co[ni\a, So- la\i la telefoanele: (0231) 5-32-06, (0231) lonceni (par\ial) - 08.30-17.00; or. Rezina, 2-42-01, (0231) 2-40-19. str. 1 Mai 13 - 09.30-13.30; 06 decembrie 2016: s. P=p=u\i (par\ial) Conducerea SA "RED-Nord" roag= - 09.00-17.00; or. Rezina, str. 1 Mai, 15, consumatorii s= accepte scuzele pentru s. Cocieri (par\ial) - 09.30-14.00; incomodit=\ile create.

}ntreruperi programate de SA "RED-Nord" pentru 05-09.12.2016, {old=ne[ti: }n leg=tur= cu reconstruc\ia SRL "Div-Medi", f`nt`n= artezian= a priliniilor electrice (demontarea m=riei {tef=ne[ti, s. Alcedar (par\ial) liniei vechi [i montarea liniei 09.00-16.00; noi), va fi ]ntrerupt= energia 07 decembrie 2016: s. S`rcova, Doelectric=: mulgeni (par\ial) - 09.00-16.00; 05-09.12.2016: s. Cob`lea (par\ial). 08 decembrie 2016: s. Alcedar, Poiana 05-07.12.2016: s. {tef=ne[ti (par\ial). (par\ial) - 09.00-13.00; }n leg=tur= cu executarea lucr=rilor 09 decembrie 2016: or. {old=ne[ti, de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, str. Nucarilor - 09.00-12.00; or. {old=ne[ti, va fi ]ntrerupt= energia electric=: str. Regiei, Muncitorilor, Grecu, 31 August 05 decembrie 2016: s. Clim=u\ii de - 13.00-16.00. Jos (par\ial) - 09.00-16.30; or. {old=ne[ti, Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i str. Victoriei, Izvoarelor, T. Ciorb=, B. P. la telefoanele: (0231) 5-32-06, (0231) 2Ha[deu, C. Stamati, L. Deleanu - 09.00- 42-01, (0231) 2-40-19. 12.00; or. {old=ne[ti, str. Ghiocel, Vatra {old=ne[ti, Pu[kin, Florilor, Viilor - 13.00Conducerea SA "RED-Nord" roag= 16.00; consumatorii s= accepte scuzele pentru 06 decembrie 2016: Mina de piatr= incomodit=\ile create.

}n aten\ia cititorilor! Urm=torul num=r al PP ACAS+ va ap=rea pe 16 decembrie 2016. Echipa PP ACAS+

Adresa noastr=:

Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. or. {old=ne[ti: str. Trandafirilor, 17. Tiparul executat la tipografia MD 7200. Tel.: (0272) 2-21-31; "PRAG 3". Com. 765. (0272) 2-58-68. e-mail: cvasiom@mail.ru ({old=ne[ti) Tirajul: 2500 de exemplare. PP "Acas=" apare s=pt=m`nal, vinerea. popa.aculina@gmail.com (Rezina); Poate fi citit= [i ]n format electronic pe pagina web a Consiliului raional Rezina: Indice de abonament: PM 22213. www.consiliu.rezina.md


Acasa, Nr 45 din 2016