Issuu on Google+

ZI C+ NU!

Institu\iile medicale vor func\iona ]n continuare Mesagerii Na[terii Domnului, la M=n=stirea Saharna T=cerea pomilor uci[i Pag. 3, 5, 6

Prima [edin\= a Comisiei Situa\ii Excep\ionale Va fi cald, va fi s=n=tate Moldovenii nasc copii pentru alte \=ri Pag. 2, 4, 6

Democra\ia - pas cu pas

"Nu v= mai ]ngrijora\i din cauza celor care v= detest=, ci ave\i grij= de cei pe care-i iubi\i [i nu uita\i s= v= iubi\i pe voi at`t de mult, ]nc`t s= r=m`ne\i mereu buni, frumo[i [i senini!"

Autor anonim

Publica\ie periodic= independent=

Convoca\i, ]n debutul acestei s=pt=m`ni, ]ntr-o [edin\= de lucru ordinar=, directorii institu\iilor de ]nv=\=m`nt preuniversitar din teritoriu au oferit informa\ii [i au dezb=tut mai multe aspecte, inclusiv starea de fapt atestat= ]n [coli urmare a temperaturilor sc=zute [i precipita\iilor abundente din ultimele zile. Dna Lilia Lazari, [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret, Sport Rezina, dup= ce [i-a felicitat colegii cu prilejul

Nr. 02 (102). Vineri, 13 ianuarie 2017

s=rb=torilor de iarn=, a dat citire agendei Tradi\ional, fiecare ]nceput de an la de lucru. Prioritare printre aspectele, ce {old=ne[ti trece sub ]nsemnul colindelor, urmau s= fac= obiectul dezbaterilor din al plugu[oarelor [i ur=rilor de bine - toate acea zi, au fost: asigurarea condi\iilor de acestea adunate iscusit de c=tre colectivele bun= func\ionare a institu\iilor de ]nv=\=m`nt, transportarea elevilor la ore ]n condi\ii de siguran\=, cerin\e [i responsabilit=\i viz`nd alimenta\ia elevilor, diferite aspecte ce \in nemijlocit de activitatea zilnic= a sistemului de ]nv=\=m`nt raional (]n imagini).

Managerii [colari, ]ntruni\i ]n [edin\= de lucru Dna Lazari a men\ionat c=, potrivit rapoartelor pe care le-au prezentat ]n diminea\a zilei de luni directorii institu\iilor de ]nv=\=m`nt, toate [colile func\ioneaz=, nefiind ]nregistrate cazuri de sistare a procesului instructiv-educativ. "Adev=rat, ne-am confruntat cu anumite probleme la transportarea elevilor, dar am reu[it s= le dep=[im", a mai spus [eful D}TS Rezina, ]ndemn`nd asisten\a la dialog pentru a contura c`t mai veridic situa\ia existent= [i a identifica solu\ii pentru momentele mai dificile. Dna Eleonora Graur, pre[edintele raionului, prezent= la [edin\=, la fel, i-a felicitat pe managerii [colari, dup= care a vorbit referitor la aspectele din agenda de lucru. Ini\ial dumenaei a dorit s= aud= din prima surs= dac= toate institu\iile func\ioneaz= bine, fapt pe care directorii l-au confirmat, cu excep\ia [colii din Tarasova, unde a fost schimbat sistemul de termoficare [i o parte din el nu func\ioneaz=. Dna pre[edinte le-a sugerat responsabililor din institu\ie s= informeze despre acest fapt agentul economic care a efectuat lucr=rile [i s= insiste asupra lichid=rii defec\iunilor. Totodat=, dna Graur i-a aten\ionat pe managerii [colari, ]n special cei ai in-

stitu\iilor care ]nregistreaz= deficit bugetar, s= nu-[i permit= alte cheltuieli dec`t plata salariului [i a serviciilor comunitare. Urm=torul capitol al discu\iei a fost cel referitor la transportarea elevilor la ore. Dl Vitalie Cuiban, [ef-adjunct al Inspectoratului de Poli\ie Rezina, a vorbit ]n detalii despre problemele la acest capitol. Neajunsurile sunt mai multe - verificarea tehnic= a transportului ]nainte de a ie[i pe rut= este efectuat= formal, deseori doar o dat= ]n s=pt=m`n=; examinarea st=rii de s=n=tate a [oferilor, la fel, las= de dorit, atest`ndu-se [i lipsa speciali[tilor; starea tehnic= a unit=\ilor de transport (marea majoritate a autobuzelor [i microbuzelor sunt exploatate de-acum 15 ani [i mai bine); igienizarea

acestora etc. Referitor la medicii care s= examineze [oferii ]nainte de a ie[i pe traseu, dna Eleonora Graur a spus c= va conveni cu dna Silvia Popov, directorul IMSP "Centrul de S=n=tate Rezina" ca s-o fac= cadrele medicale din teritoriu. Dna pre[edinte a promis sus\inere [i c`t prive[te identificarea mecanicilor auto care s= examineze unitatea de transport, crearea condi\iilor pentru efectuarea procedurii respective... Dumneaei a \inut s= afle [i situa\ia privind perfectarea contractelor cu transportatorii, solicit`ndu-le managerilor [colari s= negocieze serios pre\urile - doar e ]n benefciiul institu\iei. Pe segmentul respectiv se atest= deja apari\ia concuren\ei dac= ]n anul trecut era greu de identificat un transportator, acum sunt deja alternative. {edin\a a continuat cu informa\ia pe care a f=cuto dl Valeriu Dodu medic[ef sanitar de stat al raionului Rezina, la capitolul alimenta\ia elevilor urmare a verific=rilor efectuate prin institu\ii. Dumnealui a men\ionat c= sunt restan\e la ]ndeplinirea ordinului ministrului s=n=t=\ii referitor la ]mbun=t=\irea alimenta\iei copiilor. Sf`r[it ]n pag. 3

artistice din localit=\ile raionului ]n cadrul Festivalului obiceiurilor [i tradi\iilor de iarn= "S= tr=i\i, s= ]nflori\i". Din an ]n an evolu=rile devin tot mai autentice [i mai variate.

Circa 200 de arti[ti amatori au colindat

Edi\ia 2017 s-a impus prin revenirea tradi\ionalelor cete de b=rba\i-colind=tori. }n a dou= zi de Cr=ciun, c=minul de cultur= "George Co[buc" din ora[ul {old=ne[ti a g=zduit [i de aceast= dat= Festivalul de iarn= ]nchinat datinilor. El se adreseaz= tuturor iubitorilor de datini [i obiceiuri de iarn= [i Cr=ciun, urm=rind scopul clar definit - sporirea gradului de cunoa[tere [i promovare a obiceiurilor, datinilor [i tradi\iilor specifice s=rb=torilor de iarn=. Sec\ia Cultur= Tineret [i Sport, ]n colaborare cu conducerea raionului, a organizat evenimentul la cel mai ]nalt nivel. Festivalul de iarn= reune[te de fiecare dat= p`n= la 200 de arti[ti din raion. Prima parte a lui a demarat cu parada m=[tilor [i alaiul participan\ilor. Colectivele de arti[ti amatori din localit=\ile raionului au cules cele mai frumoase colinde, au scos din suflet cele mai p=trunz=toare slove de m=re\ie, aduse Na[terii Domnului, pentru a ]nc`nta spectatorul. Din repertoriul forma\iilor (pe l`ng= colinde, c`ntece de stea) au f=cut parte inclusiv ur=turi tradi\ionale [i jocuri cu m=[ti zoomorfe (capra, ursul, buhaiul, c=lu\ul, mioara, ceata ciobanului [i altele). Unsprezece colective artistice s-au perindat ]n scen= pentru a ar=ta publicului tradi\iile [i obiceiurile zonei din care provin. Aproape 3 Sf`r[it ]n pag. 4


2

Publica\ie periodic= independent=

Nr. 02 (102). Vineri, 13 ianuarie 2017

Pagina Consiliului raional {old=ne[ti }n cadrul [edin\ei, pre[edintele a solicitat membrilor s= raporteze succint despre situa\ia din fiecare domeniu de gestionare, inclusiv despre m=surile ]ntreprinse pentru lichidarea consecin\elor sau prevenirea cre=rii situa\iilor excep\ionale. Din rapoartele succinte prezentate, s-a aflat c= ]n ajun de Cr=ciun, la 30 de apartamente dintr-un bloc locativ, ]n timpul nop\ii, a fost sistat= livrarea de gaze naturale din motiv c= contorul a ]nghe\at. Dup= intensificarea gerului din noaptea de 6 spre 7 ianuarie, angaga\ii SRL "Orhei-gaz" (filiala {old=ne[ti) au fost nevoi\i s= intervin= spre a ]nl=tura defectele generate de frig pentru a furniza locatarilor gazele naturale. Astfel, din cele relatate de c=tre [eful filialei, Grigore Mostovoi, cet=\enii au stat f=r= surs= de c=ldur= doar dou= ore, fapt ce nu a provocat situa\ie critic=. }n acela[i context a men\ionat c= consumatorii de gaze naturale sunt permanent pre]nt`mpina\i s= informeze angaja\ii "Orheigaz" dac= contorul care calculeaz= metrii cubi de gaze utilizate nu func\ioneaz=, iar gazele se consum=, s= ]n[tiin\eze neap=rat serviciul de urgen\= al ]ntreprinderii. Totodat= ]n perioada rece a anului, serviciul de interven\ie urgent= este permanent completat cu grupe suplimentare, care intervin ]n cazurile necesare pentru a nu permite ca consumatorii s= suporte incomodit=\i, iar institu\iile publice - s= fie asigurate cu agent termic la timp. {eful filialei {old=ne[ti a SA "Drumuri", Mihai Gandrabur, a raportat despre m=surile ]ntreprinse pentru a facilita ]n teremeni c`t mai restr`n[i accesul c=tre localit=\ile raionului, c`t [i (din acestea) spre centrul raional sau spre alte direc\ii na\ionale. }n urma precipita\iilor abundente a persistat pericolul de a fi blocate c=ile de acces pe traseele Pohoarna [i Cotiujenii Mari, Sta\ia Cob`lea [i Cunicea, Mihuleni, Cur=tura [i pe traseele care ]ncep la ]ntersec\ia spre satele Cu[mirca [i Vadul-Ra[cov. Pentru a evita blocarea acestor trasee, a fost organizat procesul de desz=pezire a drumurilor cu implicarea tuturor unit=\ilor de transport disponibile ale ]ntreprinderii,

}n a doua parte a zilei de luni, pre[edintele raionului {old=ne[ti, Svetlana Rotundu, fiind [i pre[edintele Comisiei pentru Situa\ii Excep\ionale, a convocat to\i membrii acesteia ]n [edin\= urgent=, ]n leg=tur= cu condi\iile climaterice create ]n ultimele zile at`t ]n raion, c`t [i ]n republic=.

To\i conduc=torii serviciilor desconcentrate, [efii direc\iilor, sec\iilor [i serviciilor (cu excep\ia primarilor) au fost chema\i ]n [edin\= ad-hoc pentru a discuta asupra organiz=rii m=surilor de prevenire [i lichidare a consecin\elor situa\iilor excep\ionale posibile ]n rezultatul temperaturilor sc=zute [i ninsorilor abundente.

Prima [edin\= a Comisiei Situa\ii Excep\ionale dar [i ale agen\ilor economici cu care au fost ]ncheiate contracte de colaborare. Totodat=, a fost creat un serviciu permanent pe aceste trasee, care a cur=\at drumul zi [i noapte. La fel, conduc=torul filialei a informat c= ]ntreprinderea este asigurat= cu materialul antiderapant necesar, iar ]n zilele urm=toare, dup= ce s-a anun\at ]ncetarea c=derii precipita\ilor, se va reveni la toate traseele din raion pentru a efectua lucr=ri de l=rgire a spa\iului carosabil. Dup= raportul lui Mihai Gandrabur, pre[edintele a adus profunde mul\umiri tuturor angaja\ilor ([i neangaja\ilor) pentru efectuarea la nivel a lucr=rlor de men\inere ]n stare bun= a drumurilor locale ([i na\ionale) din raion, pentru munca enorm= depus= ]n aceste zile, inclusiv de sf`nta s=rb=toare a Cr=ciunului. Responsabilii de la Inspectoratul de poli\ie au informat c= accidente rutiere grave, provocate de z=pad=, nu s-au produs pe teritoriul raionului, nici alte cazuri ie[ite din comun nu au fost ]nregistrate. Situa\ia epidemiologica din raion este una favorabil=, spuneau cei de la Medicina preventiv=, iar Serviciul de Ugen\= [i }ngrijire spitaliceasc= a informat Comisia despre dificult=\ile ]nt`mpinate de c=tre lucr=torii medicali de la Salvare care nu ajung la timp la pacien\i din cauza c= drumurile centrale din sate sunt cur=\ate, pe c`nd cele secundare sunt impracticabile, astfel fiind nevoi\i s= parcug= distan\a necesar= pe jos. Sec\ia Situa\ii Excep\ionale a informat c= ]n perioada de referin\= a fost necesar de intervenit ]n mai multe situa\ii, inclusiv la deblocarea unor mijloace de transport din preajma satului Mihuleni; ]n cazul din satul Parcani ]n care au

1 avut de suferit 2 persoane ]n urma intoxic=rii cu gaz lichefiat din cauza nerespect=rii regulilor de exploatare a utilajului. Alte cazuri excep\ionale, p`n= la momentul raport=rii, nu au fost ]nregistrate. }n compara\ie cu alte localit=\i din republic=, nici o institu\ie de ]nv=\=m`nt din raion nu a fost ]nchis= din cauza condi\iilor climaterice. Autobuzele [colare au ajuns cu bine la destina\ie [i sunt complet asigurate cu anvelope de iarn= calitative. }n acela[i context, [eful Direc\iei Asisten\= Social=, Protec\ia Familiei [i Copilului, Vadim Rusu, a men\ionat c= dispun de locuri speciale pentru cazurile de institu\ionalizare a persoanelor vulnerabile (f=r= ad=post sau f=r= surse de c=ldur= ]n locuin\e). P`n= la moment nu a fost plasat= nici o persoan= cu semne de hipotermie, fapt ]mbucur=tor, a men\ionat sursa. {eful Inspec\iei Ecologice a sesizat organele de conducere a raionului c=, ]n leg=tur= cu sc=derea considerabil= a temperaturii, sa intensificat defri[area ilicit= a f`[iilor forestiere din gestiunea prim=riilor. Leonid Paierele a lansat apel c=tre toate autorit=\ile locale de

2

nivelul ]nt`i s= asigure paza f`[iilor de protec\ie a solulului. }n scopul asigur=rii bunei func\ion=ri a institu\iilor de menire social=, evit=rii consecin\elor ce ar putea fi provocate de temperaturile joase [i ninsorile abundente, prevenirii cazurilor de hipotermie a persoanelor socialvulnerabile, Comisia raional= pentru Situa\ii Excep\ionale a hot=r`t s= ia act de informa\iile prezentate de pre[edintele Comisiei pentru Situa\ii Excep\ionale [i membrii ei. {efii de direc\ii, sec\ii, servicii ale Consiliului raional, conduc=torii institu\iilor, organiza\iilor, primarii localit=\ilor au sarcina s= evalueze [i s= preg=teasc= for\ele [i mijloacele pentru lichidarea consecin\elor situa\iilor excep\ionale asociate temperaturilor sc=zute [i ninsorilor abundente; s= informeze angaja\ii, popula\ia despre temperaturile sc=zute, ninsorile abundente [i urm=rile care pot avea loc ]n urma lor; s= ]ntreprind= ac\iunile necesare ]ntru evitarea hipotermiei persoanelor; s= asigure (la necesitate) trecerea ]n regim sporit de activitate a institu\iilor subordonate, inclusiv cu implicarea personalului care este ]n afara orelor de munc= (]n condi\iile legisla\iei). Direc\iei Asisten\= Social= [i Protec\ie a Familiei [i Copilului i s-a cerut s= ia la eviden\= persoanele din localit=\ile raionului care nu dispun de ad=post; s= \in= leg=tur= permanent= cu lucr=torii sociali din localit=\i pentu a avea informa\ia concret= despre persoanele social-vulnerabile de acolo; s= verifice toate categoriile de persoane luate la eviden\=, situa\ia la moment a fiec=rei persoane; s= conlucreze cu autorit=\ile publice locale. Primarii localit=\ilor trebuie s= convoace urgent [edin\e ale comisiilor pentru situa\ii excep\ionale; s= ]ntreprind= ac\iuni pentru cur=\area trotuarelor, drumurilor, ]mpr=[tierea materialului antiderapant pe seg-

mentele de drum periculos, pentru ]nl=turarea arborilor, crengilor care ]ncurc= firelor electrice sau accesul la conductele de gaz de pe teritoriul localit=\ii; s= ]ncheie contracte de prestare a serviciilor cu agen\ii economici din teritoriu, care au mijloace de transport, ori cu SA "Drumuri", cu }M "Salubritate" pentru a asigura cur=\area drumurilor [i str=zilor ]nz=pezite; s= preg=teasc= rezerve de produse alimentare, ap= potabil= [i combustibil pentru asigurarea ne]ntrerupt= a popula\iei, a institu\iilor din teritoriu; s= organizeze, ]mpreun= cu lucr=torii sociali, cu poli\i[tii de sector, deplasari la domiciliul persoanelor din categoria socialvulnerabil=, examin`nd situa\ia la fa\a locului, [i s= le acorde ajutorul necesar; s= preg=teasc= ]nc=peri pentru cazarea temporar= a persoanelor f=r= ad=post; s= aten\ioneze [i s= ]ntreprind= m=surile necesare de prevenire a posibilelor incidente pe suprafa\a bazinelor acvatice din teritoriu, inclusiv s= aten\ioneze popula\ia asupra pericolului de aflare pe ghea\a r`ului Nistru; s= organizeze paza [i protec\ia fondului forestier, a f`[iilor forestiere de protec\ie, care se afl= ]n gestiunea prim=riei; s= informeze pre[edintele Comisiei raionale pentru Situa\ii Excep\ionale despre m=surile ]ntreprinse. Institu\iile medico-sanitare publice din raion trebuie s= se aprovizioneze cu medicamentele necesare pentru cazuri de hipotermie [i s= acorde ajutorul de urgen\= persoanelor supuse riscului. Direc\ia }nv=\=m`nt ([ef Nicolae M`ndru) - s= \in= la control strict starea tehnic= a autobuzelor care transporteaz= elevii [i a cazangeriilor institu\iilor din subordine; s= ]ntreprind= m=surile necesare pentru a asigura func\ionarea la capacitate maxim= a institu-

\iilor din subordine. SA "Drumuri" ([ef Mihai Gandrabur) - s= men\in= permanent ]n stare func\ionabil= drumurile din raion [i s= ]ntreprind= toate m=surile corespunz=toare ]n scopul asigur=rii securit=\ii circula\iei pe drumurile auto. Inspectoratul raional de Poli\ie ([ef Cazimir Trocin) - va pune drept cerin\= [efilor de post s= efectueze patrularea prin ora[ [i prin sate, mai ales pe timp t`rziu de noapte; s= ]ntreprind= m=surile corespunz=toare pentru depistarea [i transportarea persoanelor f=r= ad=post ]n institu\iile specializate, precum [i (dup= caz) ]n locurile special amenajate de autorit=\ile publice locale; s= verifice starea tehnic= a tuturor mijloacelor de transport. SA "Baza de transport auto - 29" (director Larisa Poianschi) - va asigura circula\ia normal= a transportului; va instructa [oferii care pleac= pe rut= s= telefoneze [i s= raporteze c`nd ajung la punctul destinat sau ]n cazuri de situa\ii neprev=zute; va asigura func\ionarea non-stop ]n incinta g=rii auto a unei ]nc=peri pentru mame cu copii, pentru c=l=torii care au fost bloca\i de ninsori, le va pune la dispozi\ie ap= fierbinte, ceai. SA RED "Nord", filiala {old=ne[ti (director Anton Pozdirca) - va ]ntreprinde ac\iuni urgente ]n scopul conect=rii localit=\ilor la re\elele electrice ]n cazuri de deconectare. Filiala "{old=ne[ti-gaz" a SRL "Orhei-gaz" (director Grigore Mostovoi) - va ]ntreprinde ac\iunile necesare ]ntru asigurarea livr=rii continue [i la capacit=\i corespunz=toare a gazelor naturale c=tre toate localit=\ile conectate. Sec\ia Situa\ii excep\ionale - va verifica resursele interne de interven\ie la situa\ii excep\ionale pe timp de iarn=, precum generatoarele mobile de aer cald, alte aparate de ]nc=lzire; va \ine la eviden\= [i control localurile preg=tite pentru ad=postirea temporar= a persoanelor blocate de ninsori ]n localit=\ile raionului; va asigura procesul de colectare a informa\iei despre situa\ia ]n teritoriul raionului; va informa popula\ia raionului (prin intermediul ziarului interraional, televiziunii, radioului local) despre prevederile prezentei decizii, despre prognoza meteorologic= ]n urm=toarea perioad= de timp. Controlul execut=rii prezentei hot=r`ri a fost pus ]n sarcina vicepre[edintelui CSE raionale, Vasile Stupin. Hot=r`rea a fost semnat= de pre[edintele CSE Svetlana Rotundu [i de secretarul CSE Liuba Vidra[co. }n imagini: cele mai multe ]ntreb=ri pre[edintele Svetlana Rotundu i le-a adresat lui Mihai Gandrabur (foto 1); secven\= general= de la [edin\a CSE (foto 2)

Responsabil de pagin= - Diana UNGUR, specialist ]n rela\ii cu publicul la Consiliul raional {old=ne[ti


Publica\ie periodic= independent=

Nr. 02 (102). Vineri, 13 ianuarie 2017

3

Pagina Consiliului raional Rezina Stima\i angaja\i Institu\iile medicale vor ]n domeniul culturii! func\iona ]n continuare

}n [edin\a sa din 8 decembrie 2016, Consiliul raional Rezina a adoptat Decizia 7/8 "Cu privire la ini\ierea procedurii de lichidare a institu\iilor medico-sanitare publice Centrele de S=n=tate autonome din raionul Rezina". Faptul a generat diverse reac\ii [i ac\iuni, chiar p`n= la demersuri ]n adresa organelor ierarhic superioare. S-a ajuns [i p`n= la Prim-ministrul republicii. Situa\ia a fost generat= de diferi\i factori pe alocuri subiectivi, pe alocuri a fost vorba de ne]n\elegerea situa\iei. }n scopul clarific=rii st=rii de lucruri, dna Eleonora Graur, pre[edintele raionului, a convocat o [edin\=, la care au participat colectivele celor patru Centre de S=n=tate - Ign=\ei, PripiceniR=ze[i, Cini[eu\i [i Mateu\i, primarii acestor localit=\i, consilieri locali, pre[edin\ii frac\iunilor din Consiliul raional [i membrii Comisiei Juridico-Sociale, care a examinat minu\ios situa\ia ]nainte ca proiectul deziciei s= fie propus pentru vot Consiliului raional. }n debut, pre[edintele raionului a \inut s= men\ioneze c= pe parcursul mai multor ani am asistat la compromiterea unei idei bune - prin crearea centrelor de s=n=tate autonome

s-a dorit ]mbun=t=\irea calit=\ii asisten\ei medicale acordat= oamenilor. Realitatea, ]ns=, s-a dovedit a fi alta. Potrivit dnei Graur, ]n timpul de la urm= a avut mul\ime de pl`ngeri din partea locuitorilor deservi\i de centrele de s=n=tate autonome. Dumnealor erau nemul\umi\i de calitatea deservirii, de faptul c= nu li se eliberau trimiteri pentru investiga\ii etc. "Toate aceste probleme le-am discutat nu o singur= dat=, ]n speran\a c= lucrurile vor fi ]mbun=t=\ite. Dar n-a fost s= fie. }n urma implement=rii prevederilor deciziei Consiliului raional nu va suferi nimeni cu nimic. Centrele de s=n=tate ][i pierd doar autono-

mia, trec`nd ]n gestiunea IMSP "Centrul de S=n=tate Rezina", ]n rest totul r=m`ne cum a fost p`n= ]n prezent. Angaja\ii vor lucra ]n continuare, utilajul de care dispune\i - la fel r=m`ne la dumneavoastr=", le-a spus dna Graur. Dumneaei a mai men\ionat c= la fel se va proceda ]n toat= \ara, acolo unde activeaz= centre de s=n=tate autonome, or, acestea n-au ]ndrept=\it a[tept=rile. }n continuare, dl Arcadie Mu[inschi, vicepre[edintele raionului ]n probleme juridico-sociale, a dat citire deciziei Consiliului raional privind ini\ierea procedurii de lichidare a Centrelor de S=n=tate autonome, dar [i acordului Ministerului S=n=t=\ii ]n acest sens, cu recomand=rile respective. Unii lucr=tori medicali au zis c=, ]n decizie, cauzele expuse nu corespund realit=\ii, la care pre[edintele raionului le-a replicat: "Dac= ave\i baz= tehnico-material= bun=, ce v-a ]ncurcat s= activa\i a[a, ]nc`t oamenii s= fie mul\umi\i? V-am mai spus - oamenii nu erau satisf=cu\i de asisten\a medical= care li se oferea". {i a continuat, ]ntreb`nd: "Ce v= deranjeaz=, care este diferen\a c= ve\i activa

]ntr-un centru autonom sau ve\i fi ]n gestiunea Centrului de S=n=tate Rezina?" {i tot dumneaei a r=spuns: "V= deranjeaz= salariile [i premiile excesive. F=r= decizia Consiliului raional, care e fondator, v-a\i calculat plata pentru performan\=, ]ntre timp am avut o mul\ime de pl`ngeri de la cet=\eni. Nam f=cut pasul acesta ca s= obijduim pe cineva, ci pentru ca popula\ia s= aib= acces la servicii medicale mai calitative". Dl Arcadie Mu[inschi a suplimentat prin a men\iona c= de acum ]ncolo medicii din aceste institu\ii medicale vor avea mai mult timp pentru a face medicin=. P`n= acum d`n[ii erau ocupa\i ]n principal cu managementul institu\iei. Pe marginea situa\iei create s-au expus [i primari ai localit=\ilor ]n care activeaz= Centrele de S=n=tate. Au fost auzite [i aprecieri, [i ]nvinuiri, dar [i dolean\e de redresare a situa\iei, la care sper= toat= lumea. }n lunile urm=toare, p`n= la 1 aprilie 2017, urmeaz= s= fie ]ndeplinite prevederile deciziei Consiliului raional, fapt despre care a vorbit [i dna Silvia Popov, directorul IMSP "Centrul de S=n=tate Rezina".

Totodat=, e ]mbucur=tor faptul c= 2646 de elevi din totalul de 4743 sunt alimenta\i. }n contextul asigur=rii unei hrane calitative [i s=n=toase, dl Dodu i-a ]ndemnat pe directorii de [coli s= fie foarte precau\i la calitatea produselor alimenatre pe care le primesc, la modalita-

Cu deosebit respect, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina

DISPOZI|IE nr. 7 din 11 ianuarie 2017, ora[ul Rezina

"Cu privire la anun\area concursului pentru ocuparea func\iei publice vacant= de [ef al Serviciului Arhitectur=, Rela\ii funciare [i Cadastru"

}n temeiul art. 51, alin. (3), (4), art. 53, alin. (1), art. 54, alin. (1), (3), (4) ale Legii Republicii Moldova nr. 436XVI din 28 decembrie 2006, privind administra\ia public= local= cu modific=rile [i complet=rile ulterioare, art. 27, 29 ale Legii Republicii Moldova nr. 158-XVI din 04.07. 2008, cu modific=rile [i complet=rile ulterioare, pct. 54 (4) al Regulamentului cu privire la ocuparea func\iei publice vacante prin Hot=r`rea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din 11.03.2009 "Privind punerea ]n aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 04.07.2008 cu privire la func\ia public= [i statutul func\ionarului public", pre[edintele raionului Rezina DISPUNE: 1. Se anun\= concurs pentru ocuparea func\iei publice vacant= de [ef al serviciului rela\ii funciare [i cadastru din cadrul Direc\iei Agricultur=, Alimenta\ie, Arhitectur= [i Cadastru. 2. Se aprob= informa\ia cu privire la condi\iile de desf=[urare a concursului. 3. Se desemneaz= dl Postu Eugeniu - secretarul comisiei de concurs, responsabil pentru organizarea execut=rii prezentei dispozi\ii. Pre[edintele raionului Rezina, Eleonora GRAUR Anex= la dispozi\ia nr. 7 din 11 ianuarie 2017

Managerii [colari, ]ntruni\i ]n [edin\= de lucru }nceput ]n pag. 1

Ziua Na\ional= a Culturii, pe care o marc=m pe 15 ianuarie, c`nd e [i ziua de na[tere a Marelui Eminescu, ]mi ofer= pl=cutul prilej de a adresa sincere felicit=ri tuturor oamenilor, ce slujesc altarul certelor valori ]n raionul Rezina, sincere felicit=ri [i ur=ri de via\= lung=, cu s=n=tate [i bucurii. Toate domeniile vie\ii sunt importante, dar trebuie s= recunoa[tem un adev=r incontestabil - popoarele lumii r=m`n ]n istorie prin intermediul culturii, a valorilor spirituale create de-a lungul secolelor. {i noi, rezinenii, la fel ca ]ntreaga \ar=, avem angaja\i ai c=minelor de cultur=, bibliotecari, dansatori, pictori care ][i fac meseria cu mult drag [i pasiune, pun`nd suflet ]n fiecare pas f=cut pe t=r`mul sacru al culturii neamului. Tuturor dumneavoastr= v= mul\umesc din inim= pentru contribu\ie la dezvoltarea culturii noastre [i educarea tinerei genera\ii ]n spiritul dragostei de \ar= [i de valorile neamului.

tea de transportare a lor etc. }n cazurile celor neconforme s= nu ezite a le returna agentului economic-furnizor - doar este vorba de s=n=tatea copiilor no[tri. C`t prive[te situa\ia epidemiologic= la hepatita A, dl medic a comunicat c=, ]n satul Echim=u\i, fusese ]nregistrat deja primul caz de ]mboln=vire ]n anul cu-

rent. }n 2016 num=rul total de ]mboln=viri a constituit 174. Potrivit dlui Valentin Botnari, [ef-interimar al Direc\iei raionale pentru Siguran\a Alimentelor, ]n urma verific=rii, doar 12 blocuri alimentare din [coli [i gr=dini\e au fost autorizate. Degrab= procedura va fi repetat=. Vorbitorul, la fel cum o f=-

cuse anterior [i pre[edintele raionului, le-a sugerat directorilor s= achizi\ioneze produse pentru alimenta\ia copiilor [i de la agen\ii economici din teritoriu. Dup= ce s-a vorbit despre toate acestea, participan\ii la [edin\= au discutat [i mai multe aspecte ce \in de activitatea zilnic= a institu\iilor de ]nv=\=m`nt.

Informa\ie cu privire la condi\iile de desf=[urare a concursului pentru ocuparea func\iei publice vacant= de [ef al Serviciului Arhitectur=, Rela\ii funciare [i Cadastru ]n Direc\ia Agricultur=, Alimenta\ie, Arhitectur= [i Cadastru I.Scopul [i sarcinile de cal eliberat de institu\ia baz= ale func\iei publice medical= abilitat=; - are studiile necesare vacante: - coordoneaz= activitatea prev=zute pentru func\ia speciali[tilor pentru regle- public= respectiv=; - ]ndepline[te cerin\ele mentarea regimului funciar al prim=riilor satelor (comu- specifice pentru ocuparea unor anumite func\ii publice; nelor); - nu are antecedente - identific= problemele prioritate ]n arhitectur=, re- penale nestinse pentru inla\iile funciare, cadastru, frac\iuni s=v`r[ite cu inten\ie; - nu este privat de evaluarea terenurilor [i prodreptul de a ocupa anumite spec\iunile tehnice; - informeaz= popula\ia func\ii sau de a exercia o despre cerin\ele actelor le- anumit= activitate, ca pegislative [i normative ]n deapsa de baz= sau comgestionarea fondului funciar plementare, ca urmare a [i reglementarea rela\iilor sentin\ei judec=tore[ti definifunciare, cadastrului, geode- tive prin care s-a dipus ziei, cartografiei, prospec\iu- aceast= interdic\ie. III. Documentele ce urnilor tehnice, c`t [i despre meaz= a fi prezentate pentru protec\ia terenurilor. - prezint= informa\ii pri- a participa la concurs: - formularul de participavind activitatea serviciului re; pe perioada respectiv=. - copia buletinului de II. Condi\iile de baz= pentru a candida la concur- identitate; - copiile diplomelor de sul pentru ocuparea func\iei publice de conducere va- studii [i ale certificatelor de absolvire a cursurilor de cant= - de\ine cet=\enia Re- perfec\ionare profesional= sau de specialitate; publicii Moldova; - copia carnetului de - posed= limba de stat [i limbile oficiale de comuni- munc=; - certificatul medical; care interetnic= vorbite ]n - cazierul judiciar. teritoriul respectiv ]n limitele IV. Termenul de prezenstabilite de lege; - are capacitatea deplin= tare a actelor - p`n= la 02. 02.2017, ora 17.00, bir. 29, de exerci\iu; - nu a ]mplinit v`rsta ne- et. II,str. 27 August, 1, or. cesar= ob\inerii dreptului Rezina.Telefon de contact de pensie pentru limita de (0254) 2-16-44, Postu Eugeniu, secretarul comisiei de v`rst=; - este apt, din punct de concurs. vedere al s=n=t=\ii, pentru Pre[edintele raionului exercitarea func\iei publice Rezina, Eleonora GRAUR conform certificatului mediResponsabil de pagin= - Aculina POPA, specialist ]n rela\ii cu publicul, mass-media [i promovarea turismului la Consiliul raional


4

Publica\ie periodic= independent=

Portretul unui om bun

Cuv`nt despre un om harnic

Dumitru Suhalitca este conduc=tor al Gospod=riei |=r=ne[ti "Suhalitca Dumitru" din G=uzeni. }ntreprinderea pe care o conduce acest t`n=r b=rbat e preocupat= ]n preponderen\= cu cre[terea legumelor ]n sol protejat [i c`mp deschis. Datorit= investi\iilor f=cute, rezultatele ob\inute anul trecut de c=tre angaja\ii acestei ]ntreprinderi agricole au fost dintre cele a[teptate. Iat= de ce, atunci c`nd sau f=cut totalurile de activitate ]n anul agricol 2016, conducerea raionului l-a pus [i pe Dumitru Suhalitca ]n eviden\=, ]nm`n`ndu-i o Diplom= de onoare [i un premiu b=nesc. Or, dac= to\i agricultorii de la noi s-ar implica at`t de activ la dezvoltarea legumiculturii sau altor ramuri ale acestui domeniu, dac= ar veni cu un aport mai

considerabil la dezvoltarea Complexului agroalimentar al raionului, atragerea [i asimilarea mijloacelor din fondurile [i proiectele investi\ionale, noi am avea un tablou cu mult mai pl=cut ]n domeniu [i mult= lume ar tr=i pe picior mai larg, de la aceasta av`nd de c`[tigat ]n primul r`nd persoanele care muncesc, dar [i bugetul, adic= raionul [i \ara.

Nr. 02 (102). Vineri, 13 ianuarie 2017

Circa 200 de arti[ti amatori au colindat

}nceput ]n pag. 1

ore, c`t a durat festivalul, arti[tii [i-au dat ]ntrecere la m=iestrie, au r=sp`ndit farmecul colindelor, c=ldura sufletului [i bucuria Cr=ciunului pentru a impresiona juriul prezent. Iar juriul concursului din acest an al festivalului a fost format din pre[edintele raionului, Svetlana Rotundu, protopopul raionului {old=ne[ti, Vasile Rotari, parohul bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din satul S=m=[cani, arhimandritul Mihail Fagurel, directorul {colii de Muzic= din ora[ul {old=ne[ti, Sorina Ciobanu, [i [eful interimar al Sec\iei Cultur=, Tineret [i Sport,

Valentina Rotaru. La evaluare, membrii juriului au \inut cont de unele criterii ]n ceea ce prive[te autenticitatea [i varietatea obiceiurilor [i tradi\iilor de iarn=, aduse ]n scen= din localitatea arti[tilor, specificitatea costumului popular [i a recuzitei conform obiceiurilor [i, desigur, de \inuta [i cultura scenic=. }n premier= pentru acest festival, nu doar participan\ii au colindat juriul [i to\i

oaspe\ii, dar [i ei au fost colinda\i de juriu. Nu se cunoa[te a cui a fost ini\iativa, ]ns= to\i participan\ii au fost lua\i prin surprindere c`nd membrii juriului, care au urcat ]n final pe scen=, ]nainte de a ]nm`na premii [i colaci, au ]nceput a colinda. Un moment inedit, care va r=m`ne ]n memorie [i poate va deveni o tradi\ie pentru edi\ia urm=toare a festivalului. La final, participan\ii au primit diplome [i premii

simbolice ]n m=rime de 500 de lei, acordate de c=-tre Consiliul raional, c`te o pereche de colaci pentru fiecare forma\iune artistic=, dar [i c`te un pachet de dulcuri. Diana UNGUR, specialist ]n rela\ii cu publicul la Consiliul raional {old=ne[ti }n imagini: mai multe secven\e de la s=rb=toarea de suflet

Va fi cald, va fi s=n=tate

Pavel |URCAN, specialist la Direc\ia Agricultur= [i Alimenta\ie a Consiliului raional {old=ne[ti }n imagine: Dumitru Suhalitca prime[te de la pre[edintele raionului, Svetlana Rotundu, [i [eful DAA, Andrei Mu\u\chi, diploma meritat=

Clericii M=n=stirii Saharna au ]mp=r\it daruri micu\ilor Gr=dini\a "Ghiocel" din satul Saharna Nou= a ]mbr=cat straie de s=rb=toare pentru to\i cei care i-au p=[it pragul. Cel mai mult ]ns= s-au bucurat de bradul frumos ]mpodobit cei 30 de copila[i care [i-au redat aceste sentimente prin c`ntece, poezii [i jocuri ]mpreun= cu Mo[ Cr=ciun, care a fost oaspetele cel mai a[teptat la s=rb=toare. Nu au uitat micu\ii s=-l sl=veasc= pe Pruncul ce se na[te ]n fiecare an ]n ieslea sufletelor noastre ale tuturor [i pe care-l primim cu drag. Frumos [i pl=cut s= auzi din gura pruncilor "Slav=-n ceruri celui Sf`nt, nou= pace pe p=m`nt!", prin colindele [i versurile fredonate de ei ]mp=ratului tuturor, Hristos. Deja de c`\iva ani, la aceast= s=rb=toare a micu\ilor particip= Ieromonahul Vasilisc Donica, profesor gimnazial de religie, Ieromonahul Vartolomeu Murea, parohul satului, [i clerici ai Sfintei M=n=stiri Saharna, care, cu mult drag, le impart micu\ilor daruri - dulciuri, fructe [i juc=rii (]n imagine).

}n mesajul de felicitare p=rintele le-a mul\umit tinerelor ml=di\e [i a men\ionat c= aceast= s=rb=toare m=rea\= este ]ndeosebi a copiilor, deoarece Cel n=scut ]n ieslea din Betleem era la fel ca [i ei prunc nevinovat, care avea mai t`rziu s= m`ntuiasc= lumea de p=cat. La fel [i micu\ii, cresc`nd ]n dragoste de Dumnezeu, cunosc`nd cuv`ntul lui Dumnezeu, p=zindu-l, vor fi mo[tenitori ai ]mp=r=\iei cerurilor [i viitorul pe care-l dorim cu to\i neamului nostru.

2

1 }n anul 2016 raionul {old=ne[ti a beneficiat de 870 de mii de lei acorda\i de c=tre Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Programului activit=\ilor de reintegrare a \=rii. C`te 220 de mii de lei au valorificat prim=riile Salcia, Alcedar [i Poiana - pentru implemetarea proiectelor de renovare sau extindere a sistemului de iluminare stradal= existent... }n colaborare cu Consiliul raional (Sec\ia Construc\ii, Gospod=rii Comunale [i Drumuri [i Direc\ia }nv=\=m`nt), administra\ia gimnaziului Clim=u\ii de Jos a ]mbun=t=\it condi\iile de studii la institu\ie. Prin acela[i program a fost reparat aici [i sistemul de ]nc=lzire. Valoarea proiectului a constituit 220 de mii de lei. Zilele trecute a fost organizat= recep\ia fianal= a lucr=rilor efectuate. Pe l`ng= banii primi\i de la bugetul de stat, ]n aceia[i perioad=, Consiliul raional a alocat 31 de mii de lei din componenta [colar= pentru schimbarea pardoselei din s=lile de clas=. La recep\ie a participat pre[edintele raionului Svetlana Rotundu, [eful Direc\iei }nv=\=m`nt Nicolae M`ndru [i specialistul din cadrul

manager), a reu[it s= redreseze situa\ia din gimnaziu [i prin mult= insisten\= [i s`rguin\= a demonstrat c= [i la Clim=u\ii de Jos pot fi ]mbun=t=\ite condi\iile de ]nv=\=m`nt. Managerul institu\iei s-a exprimat c= acesta nu va fi ultimul proiect adus la [coala pe care o conduce... Diana UNGUR, specialist ]n rela\ii cu publicul la Consiliul raional {old=ne[ti

3 Sec\iei Construc\ii, Gospod=rii Comunale [i Drumuri Valeriu Bun=calea. Elevii, ]mpreun= cu cadrele didactice, au preg=tit [i un program artistic cu numere din repertoriul s=rb=torilor de iarn=. Dup= ce a felicitat elevii [i personalul didactic, dl Nicolae M`ndru a men\ionat c= va sus\ine ]n continuare

4

institu\ia ]n cauz=. Or, orice copil, fie din centrul raional sau dintr-un sat la periferie, este egal cu ceilal\i: to\i merit= s=-[i fac= studiile ]n condi\ii decente... }n acela[i context, pre[edintele Svetlana Rotundu a men\ionat ]n alocu\iunea sa c= directorul institu\iei, Liliana Urechi (care are pu\in timp de c`nd este ]n rol de

}n imagini: t=iera panglicii (foto 1); elevii recunosc=tori prezint= un concert (foto 2); oaspe\ii de onoare, Nicolae M`ndru, Svetlana Rotundu [i Valeriu Bun=calea, au r=mas satisf=cu\i de implementarea proiectului [i savureaz= concertul prezentat de copii (foto 3); va fi cald, va fi s=n=tate [i reu[it= la ]nv=\=tur= (foto 4); o fotografie cu pre[edintele raionului (foto 5)

5


Publica\ie periodic= independent=

Nr. 02 (102). Vineri, 13 ianuarie 2017

T=cerea pomilor uci[i Ca s= invoc ni[te obiec\ii, ini\ial eram pe punctul de a face c=rare p`n= la cabinetul domnului Anton Pozdirc=, directorul filialeii {old=ne[ti a SA "RED-Nord". Dar ]n ultimul moment miam zis: de ce s=-mi ucid picioarele p`n= acolo c`nd ]mi st= la dispozi\ie s=pt=m`nalul "Acas="? Ce voiam s=-i spun? Voiam s=-i aduc la cuno[tin\= c= subalternii dumisale (poate c= el nu [tie!) demult au intrat ]ntrun r=zboi nedeclarat cu lumea. {i, mai devreme sau mai t`rziu, ei, totu[i, vor fi pofti\i s= dea socoteal= ]n fa\a Legii pentru ceea ce fac. M= refer la schilodirea pomilor fructiferi din gr=dinile cet=\enilor. Cine le permite acestor barbari s= lichideze arbori ]ntregi, c`nd ar fi suficient s= ]nl=ture doar ramura care poate provoca un scurt-circuit?! Devastatorii sunt con[tien\i de ceea ce fac. Ei n=v=lesc atunci c`nd st=p`nii nu-s acas=. A[a au t=b=r`t [i ]n gr=dina mea, unde au dobor`t nuci, vi[ini, cire[i. Nu-i pentru prima oar=! Odat= i-am surprins ]n flagrant. Iam ]ntrebat, de ce nu scurteaz= doar ramurile care ]ncurc=? M-am ales de la ei cu replici de prost gust. Deun=zi, iar=[i pe furi[, ace[ti barbari au n=v=lit ]n gr=dina mea, l=s`nd ]n urma lor un tablou sinistru. Au ucis [i un nuc de toat= frumuse\ea, un cire[ [i al\i pomi. Au vandalizat [i gar-

dul. Acum sunt pus= ]n situa\ia de a scoate toate cioturile r=mase de r`sul lumii. Nu-s numai eu cu paguba. Unii oameni consider= c=-i subiect de judecat=. Dar pomii oricum nu-i mai }ntorci. Elizaveta TUDOSE, strada Miori\ei, {old=ne[ti }n imagine: de-ar putea acest nuc s= spun= ce durere a tras!..

Nota redac\iei: Am sunat la SA "RED-Nord", filiala {old=ne[ti. La acel moment directorul era ]n concediu, dar ni s-a recomandat s= discut=m la tem= cu inginerul-[ef al ]ntreprinderii, Vasile Nasu. Iat= ce ne-a relatat dumnealui: - }n Regulamentul cu privire la protec\ia re\elelor electrice, aprobat prin Hot=r`rea Guvernului Republicii

Moldova nr. 514 din 23 aprilie 2002, capitolul III "Modul de efectuare a lucr=rilor ]n zonele de protec\ie a re\elelor electrice", punctul 19, se spune: "}RE (]ntreprinderile de re\ele electrice) ]n posesia c=rora se afl= re\elele electrice ce traverseaz= masivele ]mp=durite, parcurile, livezile [i alte planta\ii multianuale, prin care sunt f=cute poteci pentru re\elele electrice, sunt obligate: a) s= ]ntre\in= f`[iile cur=\ate de arbori ]n stare de siguran\= contra incendiilor; b) s= men\in= l=\imea f`[iilor ]n limitele prev=zute de proiectele de construc\ie a re\elelor electrice, prin defri[area copacilor [i prin alte metode; c) s= taie copacii care cresc al=turi de f`[iile cur=\ate de arbori [i pun ]n pericol, prin c=derea acestora peste conductoare, st`lpii [i alte elemente ale re\elelor

electrice; d) s= taie sau s= reteze copacii, ce dep=[esc ]n=l\imea de 4 m, din f`[iile cur=\ite de arbori". Conform aceluia[i document, zona de protec\ie a liniei electrice aeriene (LEA), constituit= din terenul [i spa\iul aerian, limitate de planurile verticale, dep=rtate din ambele p=r\i ale liniei de la conductoarele marginale f=r= devieri, trebuie s= fie la distan\a nu mai mic= de 2 metri (dar exist= [i zone de protec\ie cu mult mai mari - depinde de tensiunea LEA). De la mine pot ad=uga doar at`t: angaja\ii no[tri nu sunt agronomi s= cure\e copacii conform normelor agricole, nici nu-s mucitori specializa\i ]n facerea ordinii prin gr=dinile oamenilor. Cet=\enilor le amintim: ]n apropiere de LEA nu trebuie s= fie s=di\i copaci mai aproape de 2 metri, iar dac= sunt, crengile lor nu trebuie s= prezinte pericol pentru via\a cuiva. Cet=\enii con[tien\i c= au asemenea copaci ]n apropierea LEA trebuie s= fac= singuri ordine ]n crengile care se apropie mai tare de 2 metri de primul cablu al LEA. {i a[a an de an. Or, acolo unde tai anul acesta ceva la un nucar, la anul cresc vl=stari de trei ori mai lungi. Desigur c= noi nu avem nici timp, nici benzin=, nici dorin\= s= t=iem copacii oamenilor ]n fiecare an...

Pentru Anul Coco[ului noi obiective

Anului 2017 care-a venit noi ]i zicem "Bun venit!". Vrem s= ur=m ]n ast= sear= o doamn= cu liter= mare: get-beget [old=ne[teanc=, cunoscut= moldoveanc=. Doamna Raisa Gligor [tie a dirija, pe to\i a ne l=uda. Este-o bun= directoare, [io iscusit= fondatoare (a ONG-ului "Voluntarii"), are spirit de umor [i glume[te cu mult spor. }n anul 2016, care-a trecut, multe victorii a ob\inut: concursul de directoare l-a c`[tigat; cu construc\ia s-a ocupat; un proiect a c`[tigat (imagistic= dentar= s-avem ]n "sat"). Mam= bun=, iubitoare, un F=t-Frumos [i o Ilean=-Cos`nzean= are, este o so\ie blajin=, mereu cu so\ul Anatolie de m`n=... Anul 2017 care-a trecut al nostru prag, s=-l petreac= cu tot colectivul s=u drag, iar Coco[ul, la fereastr=, doar ve[ti bune s=-i vesteasc=... Ca toat= lumea, am organizat [i noi, la Centrul de Crea\ie a Copiilor din {old=ne[ti (CCC), o s=rb=toare tradi\ional= cu tot colectivul: cu c`ntec, dans [i ur=turi. }n ur=rile colegilor s-a men\ionat despre lucrurile frumoase pe care le-am izbutit ]mpreun= ]n 2016. Or, revenirea ]n func\ia de directoare a doamnei Raisa Gligor a adus mari schimb=ri institu\iei. Dumneaei a venit cu ni[te propuneri concrete pentru ]mbun=t=\irea condi\iilor de munc= la Centru: s= schimbe intrarea ]n incint=, s= execute multe alte lucr=ri foarte

necesare pentru ]mbun=t=\irea exteriorului [i interiorului cl=dirii, ]ntru facilitarea condi\iilor de munc= pentru pedagogi [i de instruire pentru discipolii lor... Toate cele puse ]n plan au fost ]ndeplinite cu succes! {i asta datorit=, ]n mare parte, directoarei Raisa Gligor, care este inima colectivului, are abilit=\i de a dirija, de a g=si cheia spre sufletul fiec=ruia dintre subalterni. Astfel, toat= vara colectivul de pedagogi ai Centrului a fost implicat ]n lucr=ri de construc\ie. Fiecare muncea cu tragere de inim= acolo unde ]i reu[ea mai bine. Accentuez: toate lucr=rile men\ionate au fost efectuate doar de angaja\ii institu\iei, iar banii pentru materialele folosite au fost achita\i de c=tre prim=ria {old=ne[ti. Pe aceast= cale dorim s= mul\umim din suflet pentru sus\inere primarului Ion Cuculescu, managerului celui mai mare magazin de materiale de construc\ie, Roman Z=noag=, care ne d=dea tot necesarul pe datorie, coregrafului Ina P`nzari, care a cusut toate draperiile de la scena din sala de festivit=\i, multor altor oameni buni, care ne-au sus\inut cu vorba [i cu fapta. }n a[a mod, dup= o munc= neremunerat= bun=, la finele verii 2016, eforturile noastre au fost r=spl=tite cu o deplasare la odihn= (de dou= zile) la Soroca, unde am vizitat cetatea secular= [i am organizat o

5

Oameni inventivi

Mai bine dec`t pe timpurile sovietice Mai \ine\i minte (cei n=scu\i ]ntre anii 1940-1970) c= ]n unele localit=\i din actuala Republic= Moldova electricitatea a fost adus= ]n casele oamenilor tocmai la 50 de ani de c`nd avusese loc marele puci al banditului Lenin, numit de ideologia bol[evic= marea revolu\ie socialist= din octombrie 1917? Bun=oar=, la Vadu-Ra[covul lui Dumitru Matcovschi ([i al meu, desigur), dar [i la Socola, energia electric= a sclipit ]n becurile din casele cet=\enilor care locuiau Pe vale (a[a se numea jum=tatea din jos a satului) tocmai ]n anul 1967. P`n= atunci lampa cu gaz era la mod=, care, dac= avea un muc aiurea sau gazul era de calitate proast=, te f=cea s= v=ruie[ti pere\ii [i tavanul od=ii unde locuiai [i te "luminai" cu lampa de 2-3 ori pe an...

Azi tr=im ]n alt= epoc= (slav= Domnului c= am sc=pat de lenini[tii bol[evici - doar unii r=t=ci\i au mai r=mas, dar s-au civilizat bine). Azi lumea de la noi folose[te lampa cu gaz doar ca ceva de muzeu sau pe motiv c=-i lene[=. Oamenii de[tep\i [i inventivi recurg la alte metode dac= n-au o surs= apropiat= de energie electric=. Mam convins de asta zilele trecute la {old=ne[ti... C`nd ie[i din ora[, pe drumul na\ional care te duce spre Rezina sau Chi[in=u, pe st`nga, la vreo 200-300 de metri de p=dure, cineva a construit temelia unor viitoare cl=diri. Acolo, dintr-un subsol, se ive[te falnic un hogeag modern din c=r=mid= ro[ie. Pesemne cineva locuie[te la acel viitor parter al unei case. M-a mirat ]ns= nu hogeagul, ci obiectul ]ntunecat din st`nga lui (c`nd te ui\i la ambele de la traseu). M-am apropiat (cu riscul s=-mi fie ferfeni\a\i pantalonii de puzderia de c`ini dezlega\i, care p=zesc obiectul de n=dejde) [i m-am convins c= e un panou solar, care capteaz= energia soarelui ]ntr-o baterie (acumulator) ca mai apoi (inclusiv noaptea) st=p`nul s= aib= curent electric ]n cas=. Bravo oamenilor de[tep\i [i ingenio[i! Zic a[a fiindc= stimez cet=\enii care pun materia cenu[ie (creierul) ]n mi[care, care tind s= fie ]n r`nd cu lumea civilizat=. Or, de la o lum`nare sau lampa cu gaz nu po\i face s= vizionezi emisiuni televizate, iar de la bateria solar= - po\i! Am ]n\eles c= aceste sisteme de iluminat independente, cu panouri fotovoltaice, sunt menite pentru asez=ri izolate, turism [i pescuit. De asemenea am ]n\eles (dac= nu gre[esc) c= daca sistemele sunt prev=zute pentru consumatori alimenta\i anterior cu 220V, trebuie sa ad=uga\i un invertor [i, folosind dispozitive economicoase, pute\i avea energie electric= f=r= s= depinde\i de re\eaua electric= na\ional=. Iat= a[a: lumea de[teapt= g=se[te totdeauna ie[ire din situa\ie. Nu mai zic c= cea ]n\eleapt= nici nu nimere[te ]n situa\ii. Dar, via\a merge pe f=ga[ul ei [i trebuie s= dezvolt=m localit=\ile. Iar lucrul acesta ]l fac ]n primul r`nd oamenii ]ndr=zne\i, inventivi, ca cel care [i-a instalat la o margine de {old=ne[ti un panou solar ]nainte de a-[i construi casa. Sergiu CUMATRENCO }n imagine: suntem ]n veacul XXI!

Nimeni‌

serat= de distrac\ii... Iat= c= am p=[it deja [i ]n 2017. Pentru anul curent directoarea Raisa Gligor [i-a pus ferm ]n plan s= fie construit= o scen= sub cer deschis, unde copiii ar avea posibilitate s= evolueze la orice s=rb=toare (c`nd condi\iile climaterice ar permite), f=r= a se deplasa pe la alte institu\ii cu rug=min\i s= fie primi\i ]n acest scop. }i dorim doamnei Gligor s=[i ]ndeplineasc= cu succes la toate capitolele Planul

strategic, pe care [i l-a trasat pentru cinci ani de activitate. Galina BAHNARU, conduc=toarea cercului teatral de p=pu[i al Centrului de Crea\ie a Copiilor din {old=ne[ti }n imagine: ]n anul trecut acest colectiv mic a efectuat un volum foarte mare de lucr=ri. A[a va proceda [i ]n 2017

La un col\ de strad=-ngust= Printre at`\ia trec=tori, O femeie mai ]n v`rst= Vindea buchete de flori. Avea ochii ]nl=crima\i, P=rul alb, privirea bl`nd=, Pantofii decolora\i {i o rochie veche, rupt=. Era ]n genunchi b=tr`na Parc= se ruga la sfin\i, }ntinz`ndu-[i trist= m`na Trec=torilor gr=bi\i. Mul\i treceau nep=s=tori Nimeni nu lua o floare, Pe cer norii c=l=tori Se str`ngeau vestind a ploaie. Era ]nceput de toamn= {i lumea p=rea gr=bit=, T`rziu se opri o doamn= La femeia am=r`t=. "Ia, m=icu\=, zece lei C= nu am s=-\i dau mai mult, Am [i eu b=tr`nii mei {i p=rin\i ce m-au crescut.

{i n-a[ vrea s=-i v=d aici Pe o margine de strad=, Te rog, mam=, s= nu pl`ngi }\i dau banii ca poman=". {i-atunci, s=rut`ndu-i m`na, Sprijinindu-se de un pom, Se salt= de jos b=tr`na {optind trist: "Doamne, mi-ai trimis un OM!" Dorin DUMITRIU


6

Publica\ie periodic= independent=

Nr. 02 (102). Vineri, 13 ianuarie 2017

Scrisoare deschis= lui Igor Dodon

Pe meleagurile neamului nostru, p`n= la Boboteaz=, se ]ntinde datina colindatului, prin care se p=streaz= din neam ]n neam "Floarea neuit=rii" [i "Candela adev=rului" - Na[terea lui Iisus Hristos, c`ntecele de leag=n aduse Pruncului n=scut ]n Betleem.

Mesagerii Na[terii Domnului, la M=n=stirea Saharna Vasile TUDOSE

De peste dou=zeci de veacuri simfonia divin= a cetelor ]ngere[ti ce au vestit Na[terea Domnului, ]nso\it= de c`ntarea p=storilor, este reactualizat= ]n fiecare an de c=tre colind=torii de toate v`rstele, care merg din cas= ]n cas=, ]mp=r\ind cu drag marea veste - "Ast=zi, ]n cetatea lui David, vi s-a n=scut un M`ntuitor, Care este Hristos Domnul" (Luca 2:11-14).

Stimate pre[edinte nouales al Republicii Moldova! Iat= c= s-au consumat [i alegerile preziden\iale, desf=[urate ]n RM pe segmentul de timp 30 octombrie13 noiembrie 2016. Potrivit rezultatelor finale, biruin\a i-a revenit candidatului Igor Dodon, liderul Partidului Sociali[tilor din R. Moldova. Ce se va ]nt`mpla de aici ]ncolo? Aceast= ]ntrebare, [i ]nc= multe altele, ]i fr=m`nt= pe cet=\enii \=rii cu numele Republica Moldova. Le-am eviden\iat pe cele mai notorii, la p=rerea noastr=, ]n speran\a c= vor urma [i r=spunsurile. S=pt=m`nalul ACAS+ este citit de mult= lume bun= ]n raioanele {old=ne[ti [i

Rezina. Ve\i beneficia de toat= stima [i respectul cititorilor [i colaboratorilor acestei publica\ii, dac= ve\i g=si timp [i dorin\= s= onora\i cu r=spunsuri ]ntreb=rile de mai jos. 1. A[adar, zbaterea nu V-a fost ]n van. Acum, dac= V= ]n\elegem corect, vre\i cu tot dinadinsul s= schimba\i ceva ]n \ara asta, ceva substan\ial, ceva ce nu le-a reu[it celor patru ex-pre[edin\i. Cu ce ve\i ]ncepe? Care sunt problemele-cheie sau proiectele? 2. Socialismul, ca doctrin=, nu agreaz= proprietatea privat=. Oamenii vor s= ]n\eleag=: se va reveni la kolhozuri (]n Transnistria ele nici nu au fost destr=mate), sovhozuri, la alte structuri specifice socialismului? Cum se va face asta ]n situa\ia ]n care, de la 1990 ]ncoace, s-a mizat foarte mult pe proprietatea privat=, pe economia de pia\= etc, etc? 3. Cum se va realiza administrarea? Vor fi reconstituite Comitetele raionale de partid cu toat= atributica

de odinioar=, ]ncep`nd chiar de la organiza\iile pioniere[ti, sus\inute de cele comsomoliste [. a.? 4. Ce va fi cu simbolica statului? Va r=m`ne Tricolorul ori nu? Vor suferi schimb=ri Stema, Imnul de stat? Vom asista la reinstalarea monumentelor lui Vladimir Lenin? 5. Ce ]i a[teapt= pe ziari[ti? Ce schimb=ri vor suferi redac\iile? Vor fi conduse iar=[i de persoane numite de partid? 6. Mul\i cet=\eni se ]ngrijoreaz= c= li se va lua p=m`ntul. Se prevede a[a ceva? 7. Cu mai multe ocazii a\i vorbit c= miza principal= o ve\i face pe Rusia, de care ne leag= multe fire. O bun= parte de cet=\eni a[teapt= s= fie reanimat= pe deplin calea ferat=, multe sectoare ale c=reia se distrug. Unul dintre acestea este [i Chi[in=u-Slobodka. De pe acest itinerar dispar chiar [i g=rile. A[a, bun=oar=, a disp=rut gara Lipceni. C=ile ferate sunt obiecte strategice: se prevede

ceva ]n vederea revigor=rii acestui domeniu? 8. }ntr-o republic= relativ mic= func\ioneaz= vreo 17 penitenciare. Exist= suspiciuni c= mul\i de\inu\i au ajuns acolo pe nederept. Ce ave\i de g`nd s= ]ntreprinde\i ]n privin\a acestora? Mai ales ]n privin\a persoanelor de sex feminin... 9. Se vehiculeaz= c= ]n Moldova e s=r=cie cumplit=. }n acela[i timp limuzinele nu mai ]ncap nici pe trotuare! Unii indivizi sunt, cu bun= seam=, foarte avu\i. Cei mai prosperi sunt califica\i oligarhi. Cum ave\i de g`nd s=-i antrena\i ]n treburile statului, ca s= nu ajung= ]n pu[c=rii? 10. {i un accent pentru o situa\ie aparte: crede\i c= Vlad Filat e vinovat ]n m=sura ]n care i se incrimineaz=? Un grand merci pentru r=spunsuri (dac= ni le ve\i oferi). Vasile TUDOSE, membru al Uniunii Jurnali[tilor din Moldova, {old=ne[ti

A[a-zisa limb= "moldoveneasc=" n-a existat niciodat= ]n istoria adev=rat= Special pentru cei neini\ia\i "De timpuriu, poporul nostru [i-a creat o form= proprie de a ]n\elege [i tr=i marile evenimente din via\a cre[tin=. Modul cel mai original de cinstire a Na[terii Domnului la noi este istorisirea evenimentului prin colinde. Colindatul ]nseamn= a merge din loc ]n loc, a c=uta ceva, a cutreiera, iar colind=torii sunt acei oameni care se transform= ]n crainici ai bucuriei venirii lui Hristos ]n lume, ai ]mpreun=rii noastre cu Dumnezeu. Colinda nui altceva dec`t o Evanghelie popular=, o Biblie nescris= a Na[terii Domnului.

Readucerea Na[terii Domnului ]n fiecare an ne arat= c= s=rb=toarea aceasta nu mai este o s=rb=toare abstract=, ci este prezen\a permanent= a lui Hristos ]ntre noi: "Ast=zi S-a n=scut Hristos, Mesia ]n chip luminos. L=uda\i [i c`nta\i [i v= bucura\i", scrie ]n contextul marelui praznic www.manastirea-saharna.md. Pe parcursul a mai multor ani, sf`ntul loca[ re]nvie aceste datini [i tradi\ii populare prin g=zduirea cetelor de colind=tori [i ur=tori din diferite localit=\i ale \=rii. Astfel [i anul acesta gazda cu bucurie a primit mai multe cete de arti[ti: Forma\ia "Tezaur" (elevii din Gimnaziul Saharna Nou=, care au redat momentul Na[terii Domnului printr-o scenet=; Forma\ia folclor= "Nistrencele" din satul Saharna, Forma\ia "Haiducii" din ora[ul Rezina, ansamblul "Comoara satului" din satul Mateuti, raionul Rezina. Cu deosebit= placere au fost primi\i [i membrii grupului "|=r=ncu\a" de la nordul \arii, din satul Hinc=u\i, raionul Edine\, care au ]nfrumuse\at s=rb=toarea cu colinde specifice regiunii ]n care locuiesc. Stare\ul M=n=stirii "Sf`nta Treime", p=rintele Adrian, ]mpreun= cu ob[tea monahal=, a adus sincere mul\umiri tuturor colind=torilor pentru p=strarea, promovarea [i perpetuarea tradi\iilor [i datinilor str=bune [i, ca gospodari buni ce sunt, i-au ]nvitat to\i colind=torii la o agap= fr=\easc= de s=rb=toare.

Ac\iunile pre[edintelui Igor Dodon, care a dispus schimbarea limbii oficiale pe site-ul Pre[edin\iei din rom`n= ]n moldoveneasc= [i a scos drapelul UE de pe re[edin\a pre[edintelui, sunt sfid=toare, de batjocur= la adresa poporului s=u, dar [i la adresa simbolurilor na\ionale, sus\ine comentatorul politic Vlad |urcanu. Eu vreau s= scriu aici ]n special pentru to\i cei care manipuleaz= cu moldovenismul primitiv. }n "Hronicul vechimii a romano-moldovlahilor" Dimitrie Cantemir, domnitor [i cronicar al \=rii Moldovei (1673-1723), scria: "Noi, moldovenii, la fel ne spunem rom`ni, iar limbii noastre nu dacic=, nici moldoveneasc=, ci rom`neasc=, astfel c=, dac= vrem s=-l ]ntreb=m pe un str=in de [tie limba noastr=,

nu-l ]ntreb=m: "Scis moldavice?", ci "{tii rom`ne[te?", adic= ]n latine[te. Iar dac= aceste neamuri n-ar fi la ob`r[ia lor rom`ni, cum,

m= rog, ar fi putut s=-[i ia, prin minciun=, [i numele, [i limba rom`nilor? ". Prima carte rom`neasc= de ]nv=\=tur= este o carte legislativ=, tip=rit= ]n 1646, din porunca domnitorului Moldovei Vasile Lupu (a domnit ]ntre 1634-1653). De ce domnitorul moldovean nu i-a zis "Carte moldoveneasc= de ]nv=\=tur="? Greu de explicat pentru moldoveni[ti, tocmai de aceea este [i ocolit cu mare grij= acest subiect. Dar s= vede\i c= moldovenii lui Vasile Lupu [tiau c= vorbesc limba rom`n=. Iat= ce scriau ei ]n introducere: "Dup= tocmala [i nevoin\a m=rii sale domnului datu-sau ]nv=\=tur= [i mie unui mai mic [i nice de o treab= a m=rii sale rob, Evstratie biv logofet, de am scos

Moldovenii nasc copii pentru alte \=ri Trei feciori dintr-odat=!

Larisa [i Pavel Gudima din {old=ne[ti au adus pe lume [i au crescut trei copii: dou= fete [i un b=iat. Natalia (primul lor copil) are acum numele de familie B=ietr=u (dup= so\) [i locuie[te la Praga (Cehia). Perechea ]n cauz= avea un b=ie\el de 5 ani (Damian) c`nd Dumneazeu le-a mai dat b=ie\i - trei dintr-odat=! Acum, cu Adrian, Eduard [i Daniel, au deja 4 feciori. }nchipui\i-v= c`t= bucurie a adus na[terea triple\ilor! Numai c= m=mica lor o Reporter ACAS+ cam sfeclise: cum s-o scoa}n imagine: momente de neuitat t= ea la cap=t cu trei noude la M=n=stirea Saharna n=scu\i odat=!? Bunica Lari-

sa a fost nevoit= s=-[i fac= de urgen\= bagajele [i s= plece la Praga. Doar cu ajutorul ei p=rin\ii triple\ilor (care te-i mira de-or mai veni vreodat= s= tr=iasc= ]n Republica Moldova) au pus pe picioare "armata" lui B=ietr=u de la Praga: acum cei mici au peste nou= luni [i ]ncep s= mearg=, mai \in`ndu-se, pentru orice eventualitate, de pere\i sau de fusta mamei. Apropo: bunicii Larisa [i Pavel Gudima din {old=ne[ti au adunat ]n anul 2016 o road= bogat=. Or, [i nora Maricica, care-i c=s=torit= cu fiul lor, Sergiu, a

adus pe lume o feti\= Beatricia. Iar ]n total, cu nepo\elul Roma (de doi ani) de la fiica Valentina, ace[ti gospodari vrednici au cinci nepo\ei [i o nepo\ic=... Totu-i bine [i frumos! Numai c= m= doare g`ndul c= miile de copii ai sutelor de mii ai moldovenilor pleca\i peste hotare la munci (]ndeosebi acei n=scu\i ]n \ara adoptiv=) te-i mira dac= vor dori s= tr=iasc=

aceaste pravile [i le-am t=lm=cit den scrisoare greceasc= pre limb= rom`neasc= ca s= poat= ]n\eleage to\i". Deci, domnitorul Moldovei medievale, care [tia ]n ce limb= vorbe[te, a comandat o traducere din limba greac= ]n limba rom`n=, nu ]n limba moldoveneasc=. }n vremea lui Vasile Lupu ][i afl= ]nceputul [i poezia rom`neasc=, primele verisific=ri fiind reprezentate de poeziile omagiale, dedicate domitorului [i intitulate, de regul=, "La stema \=rii", care deschideau, de obicei, c=r\ile ]nainte de prefa\=. Primele versuri de acest gen apar\in Mitropolitului Varlaam [i au fost scrise, ]n anul 1643, pentru "Cartea rom`neasc= de ]nv=\=tur=", ele fiind dedicate lui Vasile Lupu. Ion GHILA{CU, corespondent voluntar, Cotiujenii Mari

c`ndva ]n \ara de origine a p=rin\ilor lor... Sergiu CUMATRENCO }n imagine: Damian [i m=mica se bucur= de triple\i, de[i numai ei [tiu c`t e de greu s=-i cre[ti pe to\i odat=


Publica\ie periodic= independent=

Nr. 02 (102). Vineri, 13 ianuarie 2017

7

De c`nd lumea nu s-a v=zut ca un popor s= stea politice[te sus [i economice[te jos; am`ndou= ordinele de lucruri stau ]ntr-o leg=tur= str`ns=; civiliza\ia economic= e muma celei politice. Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte str=ine, supte din deget, pe c`nd

ele ar trebui s= fie, dac= nu codificarea datinei juridice, Regim pentru diabet cel pu\in dictate [i n=scute din necesit=\i reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse ]n mod clandestin, necerute de nimenea sau Te invit=m s= afli ce alimente trebuie s= con\in= revulgarizate ca o marf= nou= sau ca un nou spectacol. gimul ]n diabet, ]n ce cantit=\i pot fi consumate acestea [i care sunt regulile de baz= pe care trebuie s= le respec\i ]n regimul pentru diabet, astfel ]nc`t s= nu ]\i ]nr=ut=\easc= starea de s=n=tate, ci s= stopeze diabetul din evolu\ie. Foarte important este ca regimul alimentar s= fie ]nso\it de programul corect de exerci\ii fizice, care ce compun gro-sul acestei s= controleze eficient boala. armate de flibustieri politici Ce spune Poetul e actual [i azi sunt bugetofagii, ghe[eftarii de toat= m`na, care, ]n Cine conduce opinia pu- pe func\ionar s= at`rne schimbul foloaselor lor inblic=. Cea mai superficial= at`t de mult de autorit=\ile dividuale, dau conduc=socoteal= din lume ar dove- supreme, ]nc`t aceste mii torilor lor o supunere mai di, ]ndestul, c= puterea de oameni s= voteze conform mult dec`t oarb=. Elemente productiv= a na\iei rom`ne[ti comandei din Bucure[ti; economice nes=n=toase, jun-a crescut, n-a putut s= c= se va specula averea c=tori la burs= [i ]ntreprinz=creasc= ]n raport cu groaza statului la burs=; c= se vor tori [arlatani, se urc=, cu de cheltuieli pe care le-au da 17 milioane pe drumul repejune, ]n clasele superi1. Evit= c`t po\i de mult con\inut sc=zut de proteine: impus formele de civiliza\ie de fier Cernavod=-Chiusten- oare ale societ=\ii omepreparatele din comer\ [i pe[te, pui f=r= piele, tofu, str=in=, introduse cu gr=- ge (Constan\a n. r.), care ne[ti. ]ncearc= s= g=te[ti acas= fasole. mada ]n \ara noastr=... nu face nici cinci, [i c= patJusti\ia, subordonat= pomajoritatea felurilor de 8. Elimin= sarea din aliClasele productive au dat ru milioane din pre\ul de liticii, a devenit o fic\iune. m`ncare pe care le con- menta\ie sau redu semnifi]nd=r=t; proprietarii mari [i cump=r=tur= se va ]mp=r\i Spre exemplu: un om e imsumi. Chiar dac= unele cativ aportul acestui condi\=ranii au s=r=cit; industria ]ntre membrii Adun=rilor; plicat ]ntr-o mare afacere produse sunt promovate ment. Consumul de sare de cas= [i me[te[ugurile s- c= se va constata cumc= o pe c`t se poate de scandasub eticheta de "produs favorizeaz= reten\ia apei, au stins cu des=v`r[ire - iar seam= de judec=tori [i de loas=, care se denun\=. clasele improductive, oame- administratori ]n Rom`nia Acest om este men\inut ]n tei existen\e de la pomana bio", nu po\i avea siguran\a bolile cardiovasculare, pronii ce ]ncurc= dou= buchii sunt tovar=[i de c`[tig ca func\ie, dirijaz= ]nsu[i cer- ]mprejur=rilor externe, care [i controlul asupra cantit=\ii blemele renale [i cre[terea pe h`rtie [i aspir= a deveni bandi\ii de codru. Dac= ci- cet=rile f=cute contra sa; s= postuleze fiin\a statului de ingrediente folosite (sare, tensiunii arteriale, tulbur=ri deputa\i [i mini[tri, advoca- neva ar fi prezis toate ace- partidul \ine mor\i[ a-l reabi- rom`n ca pe un fel de ne- zah=r). Aceast= recoman- care, asociate diabetului, \ii, s-au ]nmul\it cu asupr= stea lumea ar fi r`s de d`n- lita, aleg`ndu-l ]n Senat. cesitate interna\ional=. Acea dare este obligatorie mai pot cauza numeroase comde m=sur=, dau tonul, con- sul [i totu[i nu numai aces- Partidele, la noi, nu sunt necesitate interna\ional= n- ales ]n cazul dulciurilor [i al plica\ii. duc opinia public=. tea, ci multe altele s-au ]n- partide de principii, ci de are nevoie de-a \ine seama produselor de patiserie/ 9. }n regimul pentru diLegile demagogiei. Am t`mplat [i se ]nt`mpl= zilnic, interese personale care cal- de sentimentele noastre inti- cofet=rie. abet po\i consuma unul sau admis legi str=ine ]n toat= f=r= ca opiniunea public= c= f=g=duielile f=cute na\iei me, ci numai de existen\a 2. Regimul pentru diabet dou= ou= maximum/s=pt=puterea cuv`ntului, care s= se mai poat= irita m=car. ]n ajunul alegerilor [i trec, unui petec de p=m`nt cvasi- trebuie s= con\in= c`t mai m`n=. De asemenea, este substituie, pretutindenea [i Justi\ia a devenit fic\iu- totu[i, drept reprezentan\i neutru l`ng= Dun=re. multe legume [i fructe proas- recomandat s= consumi pururea, ]n locul no\iunilor ne. Cestiunea economic= ai voin\ei legale [i sincere a Perspective. Vom avea pete. Evit= sau consum= cu doar g=lbenu[ul, deoarece na\ie, \ar=, rom`n, no\iunea la noi nu e numai o cestiune \=rii... Cauza acestei organi- de-acum ]nainte domina\ia modera\ie fructe cu un albu[ul este bogat ]n proom, cet=\ean al universului... a mi[c=rii bunurilor; ea e z=ri stricte e interesul b=- banului interna\ional, impus= con\inut mare de fructoz=: teine. Am creat o atmosfer= publi- mai ad`nc=, e social= [i nesc, nu comunitatea de de str=ini; libertatea de banane, struguri, mango, 10. Consum= alimente c= pentru plante exotice, moral=. F=r= munc= [i f=r= idei, organizare egal= cu munc= [i tranzac\iuni; teoria mandarine. }n schimb, po\i bogate ]n calciu [i alimente de care planta autohton= capitalizarea ei, adic= f=r= aceea a partidei ilustre Ma- de lupt= pe picior ]n apainclude ]n regimul alimentar bogate ]n potasiu, precum: moare... Azi avem cele mai economie, nu exist= libertate. fia [i Camorra, care miroase ren\= egal, ]n realitate ine]naintate institu\ii liberale: Celui care n-are nimic [i nu de departe a pu[c=rie. gal. {i, ]n aceast= lupt= ]n- pentru diabet fructe, pre- portocale, pomelo, spanac, control, suveranitatea popo- [tie s= se apuce de nici un Mizeria artificial=. Oare vinge cel pentru care orice cum mere, caise, fructe de broccoli, varz=. 11. }n regimul pentru rului, consilii jude\ene [i me[te[ug d=-i toate libert=- nu e caracteristic pentru mijloc de c`[tig e bun. Ur- p=dure, prune, cire[e, pediabet ai voie s= consumi comunale. St=m mai bine \ile posibile, tot rob e, ro- tratamentul de care se bu- mare ei, capitalul, care ar pene ro[u. 3. Consum= zilnic lactate, carne ro[ie de maximum pentru aceasta? Nu, de ze- bul nevoilor lui, robul celui cur= popula\iile noastre din trebui s= fie [i s= r=m`n= ce ori mai r=u, c=ci institu\iile dint`i care \ine o bucat= de partea administra\iei [i a ceea ce este prin natura ]ns= cu un con\inut sc=zut dou= ori pe s=pt=m`n=, ]n noi nu se potriveau cu sta- p`ine ]n m`n=. Nu exist= fiscului c`nd constat=m c=, lui, adic= un rezultat al de gr=sime. Fere[te-te de por\ii mici. rea noastr= de cultur=, cu alt izvor de avu\ie dec`t ]n acela[i timp ]n care zeci muncii [i, totodat=, un instru- produsele lactate din co12. Renun\= la produsele suma puterilor muncitoare sau munca, fie actual=, fie de mii de str=ini imigreaz= ment al ei, e, adesea, ca mer\ ]mbog=\ite cu arome de patiserie [i la cele de de care dispunem, cu calita- capitalizat=, sau sustrage- ]n fiece an, rom`nii, din posesiune individual=, rezul- de fructe sau alte astfel de panifica\ie [i limiteaz=-te la tea muncii noastre, ]nc`t rea, furtul. C`nd vedem contr=, p=r=sesc \ara lor, tatul unor uneltiri vinovate, adaosuri, deoarece sunt consumul de p`ine integral= trebuie s= le sleim pe aces- milionari f=c`nd avere f=r= ca [oarecii o corabie care a exploat=rii publicului prin extrem de d=un=toare [i [i la produse precum biscuit tea pentru a ]ntre\ine apara- munc= [i f=r= capital nu arde, [i c= emigreaz=? La ]ntreprinderi hazardate [i con\in o multitudine de za- din ov=z, dietetici. tul costisitor al statului mo- mai e ]ndoial= c= ceea ce noi mizeria e produs=, ]n f=r= tr=inicie, a jocului de haruri rafinate. Mizeaz= pe 13. Evit= gr=simile nedern. au ei a pierdut cineva. mod artificial, prin introdu- burs=, a minciunii. iaurt slab, lapte degresat, s=n=toase [i rafinate [i conDac= ]n timpul c`nd ni Mita e-n stare s= p=trun- cerea unei organiza\ii [i a Peste tot credin\ele vechi de vaci. sum=-le cu modera\ie pe se promitea domnia virtu\ii, z= ori[iunde ]n \ara aceasta, unor legi str=ine, nepotrivite mor, un materialism brutal br`nz= 4. Consum= zilnic cereale cele s=n=toase: ulei de m=cineva ar fi prezis ceea ce pentru mit= capetele cele cu stadiul de dezvoltare le ia locul, cultura secolului, are s= se ]nt`mple peste mai de sus ale administra\iei economic= a \=rii, organiza- m`n=-n m`n= cu s=r=cia integrale - fulgi de ov=z, de sline sau ulei de canola. 14. Pentru a fi eficient, c`\iva ani, desigur ar fi fost v`nd s`ngele [i averea \ie care cost= prea scump claselor lucr=toare, amenin- gr`u, orez brun, p`ine gradeclarat proroc mincinos. unei genera\ii... Oameni [i nu produce nimic. A[a \= toat= cl=direa m=rea\= a ham. Sunt bogate ]n fibre regimul alimentar ]n diabet S= fi zis cineva c= cei ce care au comis crime grave ]nc`t, departe de-a vedea civiliza\iei cre[tine. Shakes- [i ]\i ofer= senza\ie de sa- trebuie s= respecte schema promiteau economii vor spo- se plimb= pe strade, ocup= existen\a statului asigurat= peare cedeaz= ]n fa\a bufo- \ietate pentru mai mult timp. clasic= a meselor zilnice: 5. Consum= semin\e pre- trei mese principale [i dou= ri bugetul cheltuielilor cu func\iuni ]nalte, ]n loc de a- prin c`rma puternic= [i neriilor [i dramelor de incest 40%; c= cei ce combat fun- [i petrece via\a la pu[c=rie... prev=z=toare a tot ce poate [i adulteriu, cancanul alung= cum fistic, nuci sau caju, gust=ri ]ntre ele. Ai grij= s= c\ionarismul vor spori num=- Func\iuni-le publice sunt, produce na\ia mai viguros, pe Beethoven, ideile mari deoarece reduc riscul de iei ultima mas= cu cel pu\in rul posturilor cu sutele; c= adesea, ]n m`inile unor mai onest [i mai inteligent, asfin\esc, zeii mor. boli cardiovasculare. Aten- 3 ore ]nainte de somn, astcei ce sunt pentru indepen- oameni strica\i, lovi\i de suntem, din contr=, aviza\i Mihai EMINESCU \ie, ]n regimul pentru diabet fel ]nc`t organismul s= aib= den\a aleg=torilor vor face sentin\e judec=tore[ti. Acei de-a a[tepta siguran\a acesacestea trebuie consumate timp s= proceseze hrana. cu modera\ie [i ]n stare na15. Dieta alimentar= rea [i planificarea muncii; capacitate de analiz= [i stabi- tural= (f=r= s= fie pr=jite recomandat= ]n diabet trelirea modalit=\ilor [i termenelor de realizare a obiectivelor; sau ]mbog=\ite cu diverse buie s= fie completat= de - corectitudine [i rapiditate ]n luarea deciziilor ]n situ- condimente), deoarece con- un program zilnic de exerci\ii a\ii normale sau speciale; \in cantit=\i importante de fizice, care s= stimuleze - se antreneaz= [i organizeaz= interven\ia de salvare gr=simi. activitatea metabolic= [i s= }n cadrul dezvolt=rii sale, Lafarge Ciment (Moldova) a persoanelor aflate ]n pericol; 6. Consum= alimentele previn= surplusul de greuSA. caut= candida\i pentru ocuparea urmatoarei pozi\ii - ]ntreprinde m=suri ]n cazurile de urgen\= [i acord= ]n stare proasp=t=, pentru tate, deoarece, de cele vacante: prim ajutor medical; a te bucuta de propriet=\ile mai multe ori, diabetul este POMPIER-SALVATOR ]n cadrul Departamentului - se antreneaz= [i organizeaz= interven\ia la lichidarea nutritive ale acestora. asociat [i tulbur=rilor de Securitate [i S=n=tate ]n Munc.= incendiilor [i situa\iilor excep\ionale; 7. Alege alimente cu un greutate. - depisteaz= [i raporteaz= ]n timp util posibilile deProfilul candidatului: fecte depistate la inventarul antiincendiar pentru a asiCerinte: gura functionarea stabil= a utilajului; - adeverin\a de instruire ini\ial= a pompierilor; - monitorizeaz=, raporteaz= [i ]nregistreaz= incidentele, S= fii at`t de puternic lui. S= fii vesel tot timpul [i - permis de conducere minim categoria C; devierile [i situa\iile periculoase ]n baza fi[elor de rond; ]nc`t nimic s= nu-\i tulbure s= d=ruie[ti un z`mbet fie- stare fizic= bun=: admitere lucru la ]n=l\ime; - informeaz= imediat responsabilul de securitate anti- pacea min\ii. S= vorbe[ti c=rei fiin\e pe care o ]nt`l- studii superoare ]n domeniu constituie un avantaj; incendiar= despre deregl=rile, defectele sau situa\iile numai despre s=n=tate, feri- ne[ti. - cunoasterea limbii rom`ne [i ruse (engleza consti- periculoase care deja au generat sau evident vor genera cire [i prosperitate fiec=rei S= ]\i acorzi at`t de mult tuie un avantaj). o situa\ie incidental=. persoane pe care o ]nt`l- timp pentru propria evolu\ie, Competen\e individuale: Salariu [i pachet de beneficii atractiv. ne[ti. ]nc`t s= nu mai ai timp s= - persoan= serioas=, dinamic=, cu spirit de echip= S= ]\i faci prietenii s= ]i critici pe al\ii. S= fii mult bine dezvoltat; Candida\ii interesa\i sunt rugati s= expedieze un CV simt= c= exist= ceva valoros prea mare pentru griji, - abilit=\i de orientare ]n sutua\ii excep\ionale; ]n adresa Lafarge Ciment (Moldova) SA: or. Rezina, str. ]n fiecare dintre ei. S= vezi prea nobil pentru ur=, prea - dorin\= permanent= de perfec\ionare a proceselor Viitorului, nr. 1, ]n aten\ia Departamentului Organizare ]ntotdeauna partea pozitiv= puternic pentru fric= [i de securitate antiincendiar=; [i Resurse Umane. Tel.: (@373) 254 55-272, fax.: (@373) a oric=rui lucru [i s= ]\i prea fericit ca s= permi\i - disponibilitate de a lucra ]n schimburi. 254 55-549, e-mail: recrutare-mda@lafargeholcim.com transformi optimismul ]n prezen\a necazului. Responsabilitati: Vor fi contactate doar pesoanele selectate pentru realitate. S= g`nde[ti numai bine - promptitudine, consecven\= [i acurate\e ]n organiza- interviu. S= te g`nde[ti numai la despre tine [i s= declari ce este mai bine, s= lucrezi acest lucru lumii ]ntregi numai pentru cei mai buni nu ]n cuvinte mari, ci ]n }n num=rul 48 (din anul trecut) al s=pt=m`nalului nostru au [i s= a[tep\i numai ce este fapte m=re\e. S= tr=ie[ti ]n fost publicate dou= condolean\e prin care se anun\a despre mai bun. S= te bucuri pen- credin\a c= ]ntreaga lume jum=tate de cas=, ]n ora[ul decesul Zinaidei Scor\enschi din {old=ne[ti. Regret=m c= s- tru succesul altora, la fel este de partea ta, at`t timp Rezina, lactate cu pre\ redus. a strecurat o mare gre[eal= [i anun\=m c= acele condolean\e cum te bucuri pentru suc- c`t r=m`i fidel celor mai bune lucruri care se afl= ]n trebuiau exprimate ]n leg=tur= cu decesul cumnatei acestei cesul t=u. Suna\i: S= ui\i gre[elile trecutului tine. persoane, adic= al Eugeniei Babenco. Cerem scuze pentru 069156893; 068826185. [i s= te concentrezi pe reaChristian D. LARSON gre[eala impardonabil=. liz=rile importante ale viitoru-

Corup\ia [i bugetofagii

15 recomand=ri pentru o alimenta\ie s=n=toas=

Promite-\i \ie ]nsu\i

Vindem

Rectificare


8

Publica\ie periodic= independent=

Nr. 02 (102). Vineri, 13 ianuarie 2017

La mul\i ani! ricire [i prosperitate ]n via\=. La mul\i ani, Stima\i omagia\i Larisa Dereli - [ef al dragul nostru! Directorul SRL "Zurand-auto", Inspectoratului Fiscal Djumberi TODUA de Stat Teritorial {old=ne[ti, Ion Cuculescu - primarul ora[ului Pentru dna Diana Oprea, [efa {old=ne[ti, Evghenii Tcaci - Centrului Metodic la Direc\ia consilier raional! }nv=\=m`nt {old=ne[ti

V= adresez cele mai sincere [i cordiale ur=ri de s=n=tate, succese [i prosperitate cu ocazia zilei de na[tere! V= doresc s= fi\i mereu plini de energie, cutezan\=, r=bdare, echilibru [i tenacitate, s= ave\i o activitate fructuoas=, realizari profesionale, motiva\ii pentru performan\= [i perfec\iune. Un an c`t mai generos ]n stabilitate [i energie nesecat=! V= mai urez mult= c=ldur= [i pace ]n suflet, ]n cas=, bucurie [i lumin= ]n inim=, iar succesul s= v= ghideze pretutindeni. S=rb=toare fericit= al=turi de cei dragi! La mul\i ani!

Mult stimat= doamn=! S= fermeca\i lumea prin frumuse\ea, sinceritatea, ingeniozitatea Dvoastr=! V= apreciem ]nalt eforturile profesionale, perseveren\a, onestitatea, responsabilitatea. Cu prilejul zilei de na[tere, V= dorim mult= s=n=tate, fericire, creativitate, noi ini\iative [i performan\e. S= ave\i parte numai de clipe minunate, de bucurii [i Cu profund respect, Svetlana ROTUNDU, satisfac\ii al=turi de cei dragi. G`ndul pre[edintele raionului {old=ne[ti bun [i fericirea s= V= ]nso\easc= pretutindeni! La mul\i ani!

Pentru Janeta Guzun, asistent= medical= superioar= la Spitalul raional {old=ne[ti

Cu respect, colectivul Direc\iei }nv=\=m`nt {old=ne[ti

S=rb=torile de iarn= sunt cele mai frumoase, feerice [i bogate de evenimente [i emo\ii. La fel [i pentru unii elevi din liceul teoretic "{tefan cel Mare". Copiii au tr=it clipe frumoase [i au avut parte de multe surprize pl=cute. Tradi\ional, ]n fiecare an ]n liceul nostru se desf=[ura "Caravana de Cr=ciun". Se colectau h=inu\e, ]nc=l\=minte care erau ]n stare bun=, produse alimentare [. a., apoi se repartizau elevilor din familii vulnerabile. }ns= anul acesta, la propunerea elevilor din consiliul [colar al liceului, ac\iunea s-a desf=[urat un pic altfel: ei au venit cu ideea ca fiecare clas= de elevi s= preg=teasc= c`te un colet de diferite dimensiuni, unde vor fi puse doar obiecte, haine, ]nc=l\=mite nou=. Aceste colete au fost repartizate elevilor din liceul nostru care au o reu[it= [colar= bun=, dar provin dintr-o familie cu un venit modest sau dintr-o familie cu mul\i copiii. Absolut to\i elevii liceului au fost destul

de receptivi [i foarte activi. S-au implicat personal chiar [i cadrele didactice. Sincer s= v= spun, mul\i ani la r`nd particip ]mpreun= cu elevii la "Caravana de Cr=ciun" [i de fiecare dat= tr=iesc ni[te emo\ii deosebite, v=z`nd cum reac\ioneaz= un copil care nici nu s-a a[teptat c= Mo[ Cr=ciun exist= [i s-a g`ndit o clip= [i la d`nsul. Emo\iile au fost diferite: unii pl`ngeau de bucurie, al\ii ][i f=ceau cruce [. a. m. d. Cr=ciunul este perioada

Pentru angaja\ii no[tri Fiodor Bodiu [i Ludmila }n conformitate cu Regulamentul cu Mironov privire la organizarea [i desf=[urarea

Ne gr=bim, drag= coleg=, s= fim printre primii care v= felicit= cu prilejul zilei de na[tere. O via\= lung= s= tr=i\i, cu mult= demnitate, s= ave\i mereu doar bucurii [i succes ]n toate! Norocul, fericirea Dragi colegi! s= nu v= p=r=seasc=, iar succesul [iC`nd ]nc= o petal= mplinirea totdeauna s= v=-nso\easc=! din anii vo[tri frumo[i Ce mai putem s= v= dorim ]n ast= via\a s-a scuturat alene, zbuciumat=, dec`t un trai ]mp=r=tesc [i vibr`nd armonios, mult=, mult= s=n=tate! privi\i cu m`ndrie ]nainte, g`ndind ne]nLa mul\i ani! cetat la restul de petale ce nu s-au scuVeaceslav PALII, directorul Institu\iei turat. Fiindc=, chiar dac= via\a nu e a[a medico-sanitare publice "Spitalul raional cum o dori\i, z`mbi\i {old=ne[ti" [i bucura\i-v= alaturi de cei pe care ]i iubi\i. V= dorim, pentru Pentru colegul nostru bun zilele acestea [i pentru totdeauna, "La Din numele colectivului SRL "Zurandmul\i ani!" cu cele auto" din {old=ne[ti [i din partea mea mai frumoase g`nduri personal, ]l felicit din toat= inima cu prilede bine [i s=n=tate. jul zilei de na[tere pe colegul nostru de lucru Ivan Vasilevici CONDREA. Anatolie COJOCARI, }i doresc tot binele din lume, dar mai directorul }ntreprinderii pentru ]nt`i - s= fie s=n=tos, s= iib= parte de feSilvicultur= {old=ne[ti

Lui Mihai Eminescu

Anun\

concursuui pentru ocuparea func\iei de director/director adjunct ]n institu\iile de ]nv=\=m`nt general, prim=ria satului Oli[cani, raionul {old=ne[ti, anun\= concurs

c`nd devenim mai buni pentru noi [i pentru cei din jurul nostru. Poate c= este cel mai potrivit moment din an s=-i aju\i pe cei mai tri[ti ca tine, de aceea ]i ]ndemn pe to\i cei cu suflet mare: "Gr=be[te-te s= faci un bine, c= r=ul vine de la sine!". Elena OLEINIC, profesoar= de matematic=, grad didactic II, l/t "{tefan cel Mare", {old=ne[ti }n imagine: face\i bine [i ve\i ajunge bine!

pentru ocuparea func\iei de director ]n institu\ia de ]nv=\=m`nt pre[colar - Gr=dini\a de copii "Scufi\a Ro[ie" din satul Oli[cani, raionul {old=ne[ti. Informa\ii suplimentare pute\i afla la prim=ria Oli[cani, raionul {old=ne[ti, etajul II, biroul nr. 01, la telefoanele: (0272) 442-3 6; (02 72) 44 -2-38 . E-ma il: primariaoliscani@mail.ru.

}ntreruperi programate de SA "REDNord" pentru 16-20.01.2017, Rezina: }n leg=tur= cu executarea lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, va fi ]ntrerupt= energia electric=: 16 ianuarie 2017: s. Mateu\i (par\ial) - 09.00-17.00; s. Zahoreni, Trife[ti, P`r`ta (par\ial) - 10.00-14.00; 17 ianuarie 2017: s. |areuca (par\ial) - 09.00-17.00; or. Rezina, str. Voluntarilor, 7, s. Trife[ti, P`r`ta (par\ial) - 10.0014.00; 18 ianuarie 2017: s. Cini[eu\i (par\ial) - 09.00-17.00; or. Rezina, str. {ciusev, 7, sc=rile 1, 2, 3, 4, s. Cog`lniceni, P=p=u\i, P`r\ta, Co[ni\a (par\ial) - 09.00-14.00;

19 ianuarie 2017: s. Cini[eu\i (par\ial) - 09.00-17.00; or. Rezina str. Sciusev, 7, sc=rile 5, 6, s. Peci[te, Otac, P`r`ta, Cini[eu\i (par\ial) - 09.00-14.00; 20 ianuarie 2017: s. |ahn=u\i (par\ial) - 09.00-17.00; s. Pripiceni (par\ial) 10.00-14.00; or. Rezina, str. Sciusev, 9/ 1 - 09.00-12.00; or. Rezina, str. Sciusev, 9/2 - 13.00-17.00. Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la telefoanele: (0231) 5-32-06, (0231) 2-42-01, (0231) 2-40-19. Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create.

}ntreruperi programate de SA "REDNord" pentru 16-20.01.2017, {old=ne[ti:

Pe aleea parcului la monumentul t=u Cu un buchet de flori am venit [i eu. Tu prive[ti seme\, cu capul ridicat Chiar de \i-a fost greu, tu nu l-ai plecat. Te privesc pe tine [i-n g`nd m= g`ndesc: Pentru-ale tale versuri, eu ]\i mul\umesc. E[ti un ideal [i-ai avut un vis, Ai deschis un drum ce duce-n paradis. Unde-n jur e via\= [i-i mai luminos, Unde-i tot poveste [i e mai frumos. Tu, cu a ta pan=, despre rai ai scris Unde-i tot frumos [i-i dulce ca un vis. Ai fost ca un brad, ce-n munte ai crescut {i de vifor mare tu nu te-ai temut, Ai fost ca o st`nc=, ce este din granit {i cu capul sus, seme\ tu ai p=[it.

}n leg=tur= cu executarea lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, va fi ]ntrerupt= energia electric=: 16 ianuarie 2017: s. Socola, Cotiujenii Mari (par\ial) - 09.00-16.30; or. {old=ne[ti, str. Independen\ei, Prieteniei - 09.0012.00; 17 ianuarie 2017: s. Alcedar, Oli[cani, Cotiujenii Mari (par\ial) - 09.00-16.30;

18 ianuarie 2017: s. Alcedar, S`rcova, Cotiujenii Mari (par\ial) - 09.00-16.30; 19 ianuarie 2017: s. Fuz=uca (par\ial) - 09.00-16.30. Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la telefoanele: (0231) 5-32-06, (0231) 242-01, (0231) 2-40-19. Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create.

Vindem

Drag= vecine Anatolie Cojocari din {old=ne[ti! Ne exprim=m compasiunea ]n leg=tur= cu marea durere de la pierderea tat=lui VICTOR. }n aceast= grea ]ncercare suntem al=turi de familia ]ndoliat=. Adres=m sincerele noastre condolean\e familiei, prietenilor [i tuturor celor apropia\i. Dumnezeu s=-l odihneasc= ]n pace pe r=posat, fie-i \=r`na u[oar=.

cas= bun= ]n {old=ne[ti. Achitarea - ]n rate. Telefon de contact: 079281092 sau 068281118.

...A murit poetul [i pana nu mai scrie {i-au r=mas pe mas= teancuri de h`rtie. Tu, Luceaf=r bl`nd, printre noi tot e[ti {i-n sufletele noastre mereu o s= tr=ie[ti!

Vindem

lemne de foc ]n form= despicat=. Telefon: 069694422.

Alexei DRU|+, satul |ahn=u\i

Director: Sergiu CUMATRENCO (tel.: 069000965, 067304678) Fondator: PP "Acas=" SRL.

"Caravana de Cr=ciun" iar=[i ne-a ]nc=lzit sufletele

Concept grafic

PP "Acas=" SRL. a fost ]nregistrat= la Camera ]nregistr=rii [i paginare: {tefan POPA de stat a Ministerului Justi\iei Republicii Moldova la 21 mai 2004. Num=rul de identificare de stat 1004606003132. Aria de difuzare: Rechizitele bancare: cod: MOLDMD2x355; raioanele {old=ne[ti [i Rezina IBAN: MD92ML000000002251655113; Pre\ ]n v`nzare liber= - 3 lei. cod fiscal: 1004606003132.

Adresa noastr=:

Familia Anton [i Veronica POZDIRC+

Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. or. {old=ne[ti: str. Trandafirilor, 17. Tiparul executat la tipografia MD 7200. Tel.: (0272) 2-21-31; "PRAG 3". Com. 48. (0272) 2-58-68. e-mail: cvasiom@mail.ru ({old=ne[ti) Tirajul: 2500 de exemplare. PP "Acas=" apare s=pt=m`nal, vinerea. popa.aculina@gmail.com (Rezina); Poate fi citit= [i ]n format electronic pe pagina web a Consiliului raional Rezina: Indice de abonament: PM 22213. www.consiliu.rezina.md


Acasa, Nr 2 din 2017