Issuu on Google+

7 zile: esen\ial

V= mai propunem:

}n perioada ianuarie-septembrie 2012, ]ntreprinderile industriale de toate formele de proprietate din raionul {old=ne[ti au fabricat produc\ie ]n pre\uri curente ]n valoare de 6257,8 mii de lei sau cu 210,6 mii de lei mai mult dec`t ]n ianuarie-septembrie 2011...

"Sf`r[itul toamnei [i ]nceputul iernii, la nivel mondial, trec sub ]nsemnul compasiunii pentru cei mai tri[ti ca noi", cu aceste cuvinte a deschis moderatoarea Ludmila Chirilici activitatea dedicat= categoriei respective. Pag. 2

Agen\ii economici restan\ieri - audia\i la comisia raional=

Pag. 3

Pag. 2 Çàáîòû õîçÿåâ â îòîïèòåëüíûé ñåçîí

Pag. 4 "Ca la noi, la moldoveni"

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti Apare de la 03 aprilie 1948

Nr. 48 (7590), 14 decembrie 2012

Pag. 6 {old=ne[ti

R ezina

Stima\i colaboratori ai Comisariatului raional de poli\ie, veterani ai ministerului Afacerilor Interne din raionul Rezina! Dumneavoastr= v-a revenit [i v= revine un rol primordial ]n profilaxia [i combaterea fenomenului infrac\ional, asigurarea ordinii publice [i unui climat de siguran\= pentru cet=\eni. Ei, cet=\enii, mizeaz= foarte mult pe profesionismul, responsabilitatea, perseveren\a, inteligen\a, cumsec=denia dumneavoastr= - calit=\i neap=rat necesare poli\i[tilor unei \=ri care dore[te s= se integreze ]n Uniunea European=. Ca s= face\i fa\= exigen\elor prezentului [i viitorului, ca s= ob-

\ine\i ]ncrederea deplin= a popula\iei, trebuie s= corespunde\i cerin\elor europene. Cu prilejul Zilei Na\ionale a Poli\iei, ]i felicit cordial at`t pe colaboratorii afla\i ]n exerci\iul func\iunii, c`t [i pe veteranii MAI afla\i la odihna binemeritat=, mul\uminduv= din tot sufletul pentru activitatea ]n slujba comunit=\ii [i dorindu-v= mult= s=n=tate dumneavoastr= [i celor dragi, care v-au sus\inut [i v= sus\in ]n munca grea, dar deosebit de necesar= popula\iei. V= urez succese pe potriva a[tept=rilor cet=\enilor [i ]mplinirea tuturor dolean\elor!

Stima\i colaboratori ai poli\iei din raionul {old=ne[ti! Au trecut dou=zeci [i doi de ani de la ]nfiin\area poli\iei moldovene[ti. Dumneavoastr=, de r`nd cu ceilal\i colaboratori ai organelor de drept, a\i ]ntors o fil= important= ]n calendarul istoric al \=rii, antren`ndu-v= plenar ]n procesul de edificare a unei societ=\i, ]n care statul de drept, democra\ia, drepturile [i libert=\ile omului sunt valori de interes na\ional. Pe parcursul anilor, ]mpreun= cu toat= \ara, a\i contribuit la consolidarea ei, devenind unul din pilonii statalit=\ii. }n zile de

Cu considera\iune, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina

Consult=ri politice regionale Comisia parlamentar= de Politic= Extern= [i Integrare European=, ]n parteneriat cu Forumul moldo-german, cu sprijinul proiectului PNUD "Suport pentru dezvoltarea Parlamentului Republicii Moldova", ]n cooperare cu Consiliul raional Rezina, a organizat ast=-mar\i (sala de [edin\e a CR) consult=ri publice la tema: "Priorit=\ile de integrare european= [i consolidarea m=surilor de ]ncredere" (]n imagini). La evenimentul de referin\= au participat Igor Corman, pre[edintele (Sf`r[it ]n pag. 2)

Suntem copii [i ne cunoa[tem drepturile

grea cump=n=, poli\i[tii au constituit avangarda for\elor patriotice, care au ap=rat independen\a [i integritatea teritorial= ale Republicii Moldova, demonstr`nd devotament intereselor neamului [i \=rii. Cu prilejul s=rb=toririi Zilei Poli\iei, pe care o vom marca pe 18 decembrie, ne exprim=m toat= considera\iunea fa\= de colaboratorii Comisariatului de poli\ie raional, care, prin competen\a, devotamentul [i patriotismul lor, asigur= lini[tea [i securitatea cet=\enilor. Iat= de ce avem deosebita pl=cere s= v= ur=m ]mpliniri profesionale [i bucurii al=turi de cei dragi. V= mul\umim pentru munc= [i v= spunem c= ne punem speran\a ]n dumneavoastr= c= v= ve\i face datoria cu cinste [i demnitate cu acela[i zel de care a\i dat dovad= p`n= ]n prezent. V= dorim mult=-mult= s=n=tate, noi urcu[uri ]n plan personal [i succese ]n ]ndeplinirea responsabilit=\ilor conferite prin lege! Consiliul raional {old=ne[ti

Bugetul raional pentru 2013 [i problemele din agricultur= au fost cele mai interesante chestiuni A avut loc o nou=, poate ultima din anul curent, [edin\= a Consiliului raional (CR) {old=ne[ti. }n cadrul ei, dup= lectura a doua, cu votul a 16 consilieri din 23 prezen\i (]n total avem 27 de consilieri raionali), a fost adoptat Bugetul raional la venituri, dar [i la cheltuieli, ]n sum= de 89246,5 mii de lei. Dup= cum a men\ionat [eful direc\iei generale Finan\e, Iurie Pris=cari, bugetul raional va beneficia de la bugetul de stat de transferuri pentru sus\inerea financiar= a teritoriului ]n sum= de 82065,5 mii de lei, transferuri de la fondul republican de sus\inere a popula\iei - 1340,0 mii de lei, transferuri pentru cheltuieli capitale - 3350,0 mii de lei, ceea ce constituie ]n ansamblu 97,2 la sut= din volumul total al lui... Din cele 14 chestiuni de pe ordinea zilei cel mai mult m-a interesat discu\ia pe marginea chestiunii cu privire la activitatea direc\iei Agricultur= [i Alimenta\ie

{eful direc\iei generale Finan\e, Iurie Pris=cari, a \inut piept tuturor ]ntreb=rilor consilierilor

(DAA). {efului DAA, Andrei Mu\u\chi nu i-au ajuns 15 minute s=-[i prezinte raportul [i a mai cerut timp ad=ug=tor. Cererea i-a fost satisf=cut=, \in`ndu-se cont c= aceasta este una dincele mai importante subdiviziuni ale CR. Numai c=, dup= ce a terminat raportul, A. Mu\u\chi a fost bombardat cu mai multe ]ntreb=ri, la care

i s-au cerut r=spunsuri. Cei mai insisten\i au fost consilierii Leonid Paierele, Alexandru Bonari, Nicolae Micu, Aliona Tinic=. Apoi au pornit dezbaterile. Consilierul Vasile Belous, care era ]n acea zi [i pre[edinte al [edin\ei, a spus c= raionul nostru (Sf`r[it ]n pag. 3)


2

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti DECIZIE nr. 9/4 din 30.11.2012, or. Rezina

"Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului raional nr. 6/16 din 29.08.2012" }n baza art. 65 al Legii Republicii Moldova nr. 317XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului [i ale altor autorit=\i ale administra\iei centrale [i locale, art. 43, alin. (1), lit. n) al Legii Republicii Moldova privind administra\ia public= local= nr. 436XVI din 28.12.2006, art. 4, alin. (2)1, art. 6, lit. a) ale Legii ocrotirii s=n=t=\ii nr. 411-XIII din 28.03.1995, Regulamentului IMSP CMF Rezina, aprobat prin decizia nr. 11/6 din 18.12.2007, scrisorii ministerului S=n=t=\ii al Republicii Moldova nr. 01-9/1725 din 31 iulie 2012, prin care se aduce la cuno[tin= faptul c= c`[tig=tor al concursului pentru ocuparea func\iei de director al IMSP CMF Rezina a devenit dna Silvia Popov, conform procesului-verbal al comisiei de concurs din 27 iulie 2012, Consiliul raional Rezina DECIDE:

1. Se abrog= decizia Consiliului raional Rezina nr. 6/16 din 29.08.2012 "Cu privire la numirea ]n func\ie a directorului IMSP Centru Medicilor de Familie Rezina". 2. Se elibereaz= din func\ia de director-interimar al IMSP CMF Rezina dna Melnic Ana. 3. Se nume[te ]n func\ia de director al IMSP CMF Rezina dna Silvia Popov. 4. Prezenta decizie intr= ]n vigoare din ziua adopt=rii. 5. Secretarul Consiliului raional Rezina va remite prezenta decizie ministerului S=n=t=\ii al Republicii Moldova. 6. Publica\ia periodic= "Farul Nistrean" va publica prezenta decizie.

Nr. 48 (7590), 14 decembrie 2012

Agen\ii economici restan\ieri audia\i la comisia raional= }n scopul sporirii acumul=rilor la Bugetul Public Na\ional [i lichid=rii restan\elor admise de c=tre agen\ii economici din raionul Rezina, ]n teritoriu a fost ]ntocmit un grafic de audiere a restan\ierilor. Comisia raional= pentru audierea restan\ierilor, ]n componen\=: pre[edinte al comisiei - dna Eleonora Graur, pre[edintele raionului; vicepre[edinte - dna Larisa Cotun, [eful Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Rezina; secretar dna Maria Nasu, [ef-adjunct

al direc\iei Administrare Fiscal=; membri: dna Tatiana Batist], [eful direc\iei CTAS Rezina; [i dnii Eugen Postu, [eful sec\iei Economie; Andrei Ro[ca, procurorul raionului Rezina; Valeriu Prodan, comisarul CPR Rezina; Arcadie Mu[inschi, [eful direc\iei Finan\e, s-a ]ntrunit ]n fiecare zi ]n perioada 11-14 decembrie. Fiind invita\i la [edin\ele comisiei raionale respective primarii, perceptorii fiscali [i agen\ii economici restan\ieri din localit=\ile raionului, au fost ]naintate propuneri

concrete ]ntru redresarea situa\iei. Astfel, la 11 decembrie au fost audia\i restan\ierii din Bu[=uca, Ghiduleni, Cog`lniceni, Mincenii de Jos, Lipceni [i Rezina; pe 12.12.12 - cei din Cuiz=uca, S`rcova, Cini[eu\i, Gordine[ti, Horodi[te [i Me[eni. La 13 decembrie au fost invita\i restan\ierii din prim=riile Mateu\i, Ign=\ei, Otac, P=p=u\i, Peci[te [i Pereni; iar la 14.12.12 din Lalova, Pripiceni-R=ze[i, Saharna Nou=, Echim=u\i, Solonceni, Trife[ti [i |areuca. S= sper=m c= to\i

restan\ierii rezineni ][i vor onora obliga\iunile [i datoriile la Bugetul Public Na\ional vor fi lichidate, de[i unii dintre ace[tia nici n-au avut explica\ii ]n fa\a comisiei. E de men\ionat [i faptul c=, potrivit membrilor comisiei, unele persoane responsabile de colectarea impozitelor merit= laud= pentru efortul depus [i la acumularea datoriilor contibuabililor, precum cele din prim=ria Pripiceni-R=ze[i. Reporter "FN"

"La Rezina lucrurile se schimb= ]n bine" {tefan Oprea:

Pre[edintele [edin\ei, Ion BURCIU Secretarul Consiliului raional, Vasile GOBJIL+

Consult=ri politice regionale (}nceput ]n pag. 1)

Comisiei de Politic= Extern= [i Integrare European=, [i Iurie Chiorescu, membru al acestei Comisii. Din partea autorit=\ilor publice locale, la Forumul de consult=ri politice regionale au luat parte Eleonora Graur, pre[edintele raionului Rezina, vicepre[edin\ii raionului Gheorghe Botnaru [i Livia Scutaru, primarul ora[ului Rezina Mihail Cebotar, primarii comunelor Saharna Nou=, Lalova [i Solonceni, respectiv Maria Macrii, Mihail Gotornicean [i Anatolie Chirtoac=. De asemenea, ]n sal= au fost prezen\i consilieri raionali, conduc=tori de institu\ii, agen\i economici locali [i mass-media din regiune. Subiectele discutate au vizat procesul de integrare european= a Republicii Moldova, implicarea autorit=\ilor publice locale ]n acest proces, fiind pe larg discutat= situa\ia din teritoriu [i posibilit=\ile de antrenare a localit=\ilor din raionul Rezina ]n proiectele sprijinite de Uniunea European=, orientate spre consolidarea m=surilor de ]ncredere ]ntre cele dou= maluri ale Nistrului. Potrivit pre[edintelui Comisiei de Politic= Extern= [i Integrare European=, Igor Corman, "procesul de integrare european= necesit= o implicare maxim= at`t la nivel central, c`t [i la cel local. Necesit= o astfel de implicare, ]nc`t cet=\enii s= resimt= c`t mai cur`nd posibil avantajele acestei integr=ri. Totodat=, lu`nd ]n considerare c= mai multe localit=\i din raionul Rezina se afl= ]n zona de securitate, este extrem de important=

antrenarea c`t mai mult= a localit=\ilor respective din st`nga Nistrului ]n proiectele finan\ate de Uniunea European=. Trebuie s= cre=m condi\ii favorabile pentru solu\ionarea conflictului existent, s= facem partea dreapt= a Nistrului mai atractiv= pentru cet=\enii de pe malul opus al b=tr`nului r`u", a concluzionat Igor Corman. La r`ndul lor, reprezentan\ii autorit=\ilor publice locale au f=cut o prezentare a situa\iei [i a problemelor cu care se confrunt= la ora actual= ]n zona de securitate. }n acela[i timp, ei s-au referit succint la eforturile depuse ]ntru consolidarea ]ncrederii ]ntre cele dou= maluri ale Nistrului, ]ndeosebi st=ruind asupra implement=rii proiectelor sprijinite financiar de Uniunea European=. Conform spuselor pre[edintelui raionului, Eleonora Graur, proiectul "Aprovizionarea ora[ului Rezina cu ap= potabil=", ]naintat de prim=ria Rezina c=tre PNUD ]n cadrul Programului de Sus\inere a M=surilor de Promovare a }ncrederii, se afl=, pe moment, la etapa de evaluare. Alt proiect "Renovarea sec\iilor de terapie intensiv=, chirurgie, traumatologie [i repara\ia unei sc=ri care duce spre sec\ia de traumatologie", depus ]n cadrul aceluia[i Program, se afl= ]n curs de implementare. }n cadrul discu\iilor, participan\ii la ]ntrunirea din 11 decembrie curent au lansat mai multe sugestii [i propuneri privind ]mbun=t=\irea dialogului dintre cele dou= maluri ale Nistrului.

"Sf`r[itul toamnei [i ]nceputul iernii, la nivel mondial, trec sub ]nsemnul compasiunii pentru cei mai tri[ti ca noi - persoanele cu disabilit=\i", cu aceste cuvinte a deschis moderatoarea Ludmila Chirilici, metodist la casa raional= de cultur=, activitatea dedicat= categoriei respective. }n cadrul manifest=rii, cu sincere cuvinte de sus\inere, au venit ]n fa\a asisten\ei mai multe persoane. Printre ele - dl {tefan Oprea, vicepre[edinte al Societ=\ii Orbilor din Moldova (SOM); dna Eleonora Graur, pre[edintele raionului Rezina; dl Boris Artin, [eful direc\iei Asisten\= Social= [i Protec\ia Familiei a Consiliului raional; dna Tatiana Golub, specialist ]n problemele Tineretului [i Sportului ]n prim=ria Rezina. Al=turi de persoanele cu deficien\e de v=z din raionul Rezina au fost ]n acea zi [i dna Elena Semen, pre[edintele organiza\iei teritoriale {old=ne[ti a SOM, dna Elena Caraman de la DASPF Rezina, dna Svetlana Gangan de la CTAS Rezina, dar [i dna Maria |esliuc, redactorul revistei radio pentru slabv=z=tori "Çäðàâñòâóéòå!" (]n imagini). Manifestarea prilejuit= de Ziua interna\ional= a persoanelor cu disabilit=\i a con\inut [i raportul de dare de seam= a dnei Vera Nica, pre[edintele Organiza\iei raionale a SOM, privind activitatea desf=[urat= pe parcursul anului 2012. Printre altele, dna Nica a men\ionat activismul membrilor orgaSurs=: consiliu.rezina.md niza\iei raionale ]n cadrul diferitor competi\ii, organizate la nivel republican. Nu f=r= satisfac\ie dumneaei a Stima\i cititori [i prieteni men\ionat c= membrii organiza\iei rezinene se reg=sesc ai PP "Farul Nistrean"! printre ]nving=torii acestor la care particip= Acum ne pute\i citi [i ]n variant= elec- competi\ii, 24-26 de echipe din cele tronic=, pe Internet. Pentru aceasta, accesa\i 39 de organiza\ii teritoriale, pagina oficial= a Consiliului raional Rezina, c`te are SOM ]n republic=. "}n anul acesta, spunea la adresa: www. consiliu.rezina. md dna Nica, am ocupat locul III ]n competi\ia la [ah, la

care au participar 24 de raioane. Reprezentantul nostru, dl Serghei Panin, prin m=iestria pe care o posed= ]n jocul de [ah, a ocupat acest loc. Locul 7 i-a revenit altui membru al organiza\iei noastre - dl Valeriu Bra[ovean. La fel, particip=m la diferite festivaluri, la care ]i avem al=turi [i pe colegii no[tri din st`nga Nistrului", a mai men\ionat dna Nica. Pe moment, organiza\ia teritorial= Rezina a SOM ]ntrune[te 148 de membri dintre cele 214 persoane cu deficien\e de vedere din raion (inclusiv 9 copii cu v`rste de p`n= la 18 ani). Fiind o organiza\ie neguvernamental=, ][i duce existen\a ]n baza cotiza\iilor membrilor s=i [i a dona\iilor pe care le fac oamenii cu suflet mare. }n acest context, dna Vera Nica a \inut numaidec`t s=-i men\ioneze pe agen\ii economici din teritoriul raionului, care nu ezit= s= le ]ntind= o m`n= de ajutor c`nd au nevoie de el. Ace[tia sunt: dna Lilia Rusu, patroana restaurantului "Lilia" din Rezina, dnii Sergiu [i Ludmila Vasian (}I "Nord-Vasian"), dl Victor Lupa[cu (SRL "Max-Victor"), dnii Ion [i Maria Tontici (restaurantul "Plai"), lucr=toarele de la frizeria "Luceaf=rul", dl Andrei G`rlea, (G| "Andrei G`rlea"), dl Vladimir Purici (SRL "Candidus"), dl Veaceslav Durnea (SRL "Eurociment"), dl Simion Tatarov (}I "Mast-Tatarov"), dna Margareta Ursu, conduc=torul Cooperativei de Consum Rezina, c=rora dna Nica lea mul\umit din suflet pentru binele pe care-l fac, mai men\ion`nd c= ace[ti agen\i economici "ne ajut= ]n permanen\=, din anul 2004, de c`nd lucrez ca pre[edinte al organiza\iei teritoriale". }n continuare, dna Raisa Stru\ a prezentat raportul de dare de seam= a comisiei de cenzori pentru perioada anului 2012, referindu-se ]n detalii la fiecare ajutor

umanitar [i financiar, venite ]n organiza\ie, [i la modul de distribuire a lor. Dna Eleonora Graur, pre[edintele raionului Rezina, a salutat asisten\a, asigur`nd-o de toat= sus\inerea din partea autorit=\ilor raionale. "Vin cu un mesaj de ]ncurajare c=tre oamenii din aceast= sal=, fiind sigur= c= [i noi avem ce ]nv=\a de la dumneavoastr=. S= fi\i s=n=to[i, puternici [i s= ave\i parte de sus\inere de la cei din preajm=", le-a dorit pre[edintele raionului. Aici a intervenit dl {tefan Oprea, care i-a mul\umit dnei Graur, din numele conducerii SOM, pentru sus\inere, [i a men\ionat c= "la Rezina lucrurile se schimb= ]n bine". Dl Boris Artin, la fel, ia asigurat pe oamenii din sal= de sus\inere ]n continuare, aduc`ndu-le [i o veste bun=: "De la Anul nou vor fi operate modific=ri ]n condi\iile de acordare a ajutorului pentru perioada rece a anului, astfel, mai mul\i dintre dumneavoastr= ve\i beneficia de el". {i dumnealui le-a mul\umit pentru rezisten\=, dorindule s=n=tate ]n continuare. La semnifica\ia zilei de 3 decembrie s-a referit dna Tatiana Golub, reprezentantul prim=riei Rezina, spun`nd c= "Prim=ria Rezina colaboreaz= cu organiza\ia dumneavoastr=, vom colabora [i pe viitor, pentru ]mbun=t=\irea situa\iei. La mul\i ani, s=n=tate [i un trai decent". Dl {tefan Oprea s-a referit la activitatea SOM, la schimb=rile nu tocmai bune, pe care le-au impus noile realit=\i economice ]n ]ntreprinderile de care dispune societatea [i ]n care, pe timpuri, erau angajate multe persoane cu deficien\e de v=z. "Ast=zi, venitul pe care ]l aduc ]ntreprinderile care mai activeaz= este foarte mic, activit=\ile le desf=[ur=m mai mult ]n baza sponsoriz=rilor, ]ncu-

raj`nd acest fapt [i la nivel local", le-a mai spus dl Oprea colegilor de la Rezina. Dumnealui a apreciat activitatea dnei Nica, ]ncuraj`nd-o pe viitor, mai mul\umind APL pentru sus\inerea pe care o acord= organiza\iei. A r=spuns dl Oprea [i la mai multe ]ntreb=ri ale asisten\ei, ]ntreb=ri generate de anularea pl=\ii compensa\iilor nominative [i condi\iile de acordare a ajutorului pentru perioada rece a anului, altor pl=\i, de care beneficiaz= categoria respectiv=. Mai mul\i vorbitori din partea membrilor organiza\iei teritoriale a SOM - dna Valentina Platon din Lalova, dl Vitalie Cupcic din Rezina, dl Dumitru Dragoman, la fel, din Rezina, au vorbit despre activitatea structurii, apreciind eforturile pre[edintelui, totodat=, solicit`nd o implicare mai activ= a tinerilor din organiza\ie, at`t ]n cadrul competi\iilor republicane, c`t [i ]n activit=\i de identificare, colectare a ajutoarelor pentru colegi. }n unanimitate, membrii OT Rezina a SOM au apreciat activitatea dnei Vera Nica, desf=[urat= pe parcursul anului 2012, cu calificativul "bine". Activitatea membrilor OT Rezina a SOM [i a pre[edintelui ei a fost apreciat= [i de dna Maria |esliuc, care i-a ]ndemnat pe to\i s=-[i pun= ]ntrebarea: "Cu ce am ajutat eu o persoan= cu deficien\e de v=z?" [i s=-[i consolideze eforturile ]n dep=[irea situa\iilor dificile. Iar pentru ca ziua s= fie una pe bune frumoas= [i cu emo\ii pozitive, ]n fa\a celor prezen\i au evoluat cu un program de concert copila[i din cadrul studioului "C=su\a lui Gigi", condus de dna Lilia |urcanu, [i membrele forma\iei folclorice "Nistreanca" de la Bo[erni\a. Dup= concert, toat= lumea a fost invitat= la o mas= de binefacere. Aculina POPA


Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 48 (7590), 14 decembrie 2012

Bugetul raional pentru 2013 [i problemele din agricultur= au fost cele mai interesante chestiuni (}nceput ]n pag. 1)

dispune de o bog=\ie enorm=, pe care n-o exploateaz=. Este vorba de r`ul Nistru [i de o puternic= sta\ie de pompare a apei nu departe de noi. "Din apele lui am putea iriga p`n= la 4 mii de hectare. Din p=cate, ne-au venit mul\i demnitari de la Guvern, minister, au promis multe, dar nimeni n-a ]ntreprins nimic. Din noi se scurge tot, dar statul nu ridic= un pai ca s= ajute agen\ii economici din agricultur=! DAA trebuie s= lucreze ]n privin\a atragerii aten\iei guvernan\ilor asupra problemelor ]n cauz=, dar [i asupra ]mp=r\irii corecte a ajutoarelor pentru agricultur=. Acest lucru trebuie f=cut reie[ind din num=rul de hectare [i nu s= li se dea la to\i agen\ii economici egal!". Consilierul Gheorghe Strelciuc consider= c= dac= unii se bazeaz= numai pe subven\ii - mare agricultur= nu vor face. "Trebuie s= ne implic=m personal, s= punem um=rul [i creierul ]n mi[care. E cazul s= ne baz=m mai ]nt`i pe puterile proprii [i pe creditele bancare, deoarece statul n-o s= ne dea nimic pe motiv c= n-are. DAA face lucruri bune, sus\ine agen\ii economici, ceea ce nu era ]nainte. Dac= e s= ne referim la aceea c=

{i [eful DAA, Andrei Mu\u\chi, a f=cut fa\= ]mprejur=rilor

totu[i am ob\inut c`te ceva ]n anul curent, e cazul s= recunoa[tem c= nu numai ploile ne-au salvat, ci [i aplicarea noilor tehnologii". "Dac= se observ= careva influen\= pozitiv= a DAA asupra agen\ilor economici din agricultur=, trebuie s= recunoa[tem c= Guvernul nu se prea repede s= ne ajute", spunea consilierul Nicolae Micu. Chiar [i ordinele, medaliile sunt date mai mult juri[tilor, altor categorii de cet=\eni activi - nu [i agricultorilor. Asta-i atitudinea fa\= de agricultur=! }ns= vreau s= spun c= sus\inerea moral= face uneori mai mult dec`t cea material=... Ce fac unii speciali[ti de

la DAA, c= nu totdeauna se observ= eficien\a muncii lor! Ei trebuie sco[i mai des din birou. DAA mai are rezerve [i trebuie s= le foloseasc=. C`t despre sus\inerea guvernan\ilor, dac= statul n-o s= se implice ]n sus\inerea agriculturii, degrab= no s= aib= cine lucra ]n acest domeniu. Calm, dar ap=sat, pre[edintele raionului, Alexandru Reli\chi, a spus-o chiar de la-nceput: "Darea de seam= a direc\iei Agricultur= [i Alimenta\ie e ini\iat= de consilieri. Scopul - s= vedem ce rezerve mai are. E clar c= de solu\ionarea multor probleme nu-s responsabili cei de la direc\ia

Agricultur= [i Alimenta\ie. Totu[i, rezerve au. Dl Mu\u\chi cere s= li se m=reasc= num=rul de unit=\i ]n direc\ie. Dar eu consider c=, dimpotriv=, trebuie mic[orat [i din cele 4 unit=\i - speciali[tii de aici n-au at`tea atribu\ii ca ]nainte, n-au o ]nc=rc=tur= mare. Cu cear trebui s= se ocupe direc\ia Agricultur= [i Alimenta\ie? Cu organizarea seminarelor, [i nu numai pentru agen\ii economici mari, ci [i pentru cei mici. Da, s-a f=cut mult, [eful DAA a raportat, ]ns= nu trebuie s= ne limit=m la ce am ob\inut. Consider c= e rentabil de deschis minifabrici de prelucrare a produc\iei. Trebuie ]nt`i voi, cei 4 speciali[ti de la direc\ia Agricultur= [i Alimenta\ie, s= v= spori\i cuno[tin\ele, s= v= ]nv=\a\i s= scrie\i proiecte. Trage\i concluzii [i pune\i-v= pe g`nduri. O s= trece\i evaluarea activit=\ii [i, v= asigur, n-o s= ob\ine\i note mari, iar de aceasta depinde salariul. E necesar s= fie sporit= calificarea speciali[tilor, trimi[i la ]nv=\at noi tineri, inclusiv la veterin=rie. Ca s= nu ajungem s= desfiin\=m direc\ia Agricultur= [i Alimenta\ie, trebuie s= lucra\i..." Pe marginea tuturor chestiunilor din ordinea zilei au fost adoptate decizii [i numi\i responsabili de executarea lor. Sergiu CUMATRENCO

3

{tiri pe scurt *O firm= de construc\ii de la Rezina a descoperit (de acoperi[) impozabilul Oficiu al medicului de familie de la Rece[ti, comuna Dobru[a, [i a stopat lucr=rile. Acum, c`nd au c=zut at`tea precipita\ii, v= ]nchipui\i ce se ]nt`mpl= acolo? Pre[edintele Alexandru Reli\chi a dat indica\ie responsabililor de la noi s= formeze o comisie [i s= ]ntocmeasc= un act la fa\a locului, iar achitarea pagubelor s= le pun= pe seama vinovatului. *La multe institu\ii de stat, inclusiv la cele de cultur=, din localit=\ile noastre, nimeni nu d= cu lopata pentru a face o p`rtie c`nd e z=pad= afar= - de parc= toates p=r=site. {i c`nd te g`nde[ti c= acolo sunt persoane salarizate, c=rora nu li se va face r=u dac= ar practica oleac= de gimnastic= activ=! Conducerea raionului e sup=rat= de lucrul acesta [i promite c= unii, cei mai vinova\i [i lene[i, vor fi penaliza\i. Cum? Asta-i alt= vorb=. *Luni, la Spitalul raional erau interna\i 99 de bolnavi. Administra\ia sus\ine c=-i cald [i bine, doar c= se cheltuie cam c`te 50 m3 (nu mai pu\in) de gaze ]n 24 de ore, adic=, peste 1200 m3 pe lun=. Directorul Veaceslav Palii sus\ine c= au ermetizat bine toate ]nc=perile pentru a conserva c=ldura, dar c= se va mai face o verificare a u[ilor [i ferestrelor pentru a lichida orice pierderi de agent termic. Ar fi bine s= se procedeze a[a [i la alte institu\ii, dac= nu vrem s= arunc=m banii, [i a[a pu\ini, pe v`nt. *Vacan\a elevilor va ]ncepe, conform normelor, la 25 decembrie, adic=, mar\i. {efii de la direc\ia raional= }nv=\=m`nt afirm= c= poate vor ob\ine ]nvoire, de la minister s= se duc= elevii la [coal= s`mb=t= ]n loc de luni, astfel vacan\a ar ]ncepe pe 23 decembrie, duminic=. *La Rogojeni, potrivit [efului DAA, Andrei Mu\u\chi, a fost dat ]n exploatare un elevator modernizat - aici totul e automatizat. La ceremonie a participat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov. Capacitatea elevatorului e de p`n= la 36 de mii de tone de produc\ie agricol=... Au participat [i reprezentan\ii unei firme turce[ti - ei vor s= procure de aici orz pentru fabricarea berii. *Agricultorii no[tri nu se gr=besc s=-[i v`nd= produc\ia agricol=, crescut= cu at`ta trud= [i cheltuieli enorme. Pe ei nu-i satisfac deloc pre\urile. Judeca\i [i singuri: pentru un kilogram de gr=un\e de porumb li se ofer= 3,1-3,2 lei, pentru 1 kg de gr`u - 3,0-3,2 lei, pentru 1 kg de floarea-soarelui - 5,0-5,5 lei. Scumpii no[tri truditori mai a[teapt=, poate-poate... *E jale la cimitirul din {old=ne[ti - nu-s locuri pentru casa de veci. S-a ajuns c= unii r=posa\i sunt ]ngropa\i chiar sub gard, degrab= mormintele ajung ]n drum. Am ]n\eles c= exist= o decizie a consiliului or=[enesc, ]nc= de prin anul 2006, ]n care era stabilit un teren nou pentru cimitir - spre Parcani. Mai este o variant=. Chipurile sar putea de ]nfiin\at un cimitir nou mai la vale de cartierul Lucerna, pe dup= turnul de ap= pentru casele cu etaje. Alt= variant=, pedalat= de unii responsabili ]n ultimul timp: actualul cimitir ar putea fi l=rgit din contul unui lot de p=m`nt unde era c`ndva pia\a de animale a fostului sat {old=ne[ti...

Ce-am produs [i cum am tr=it ]n primele 9 luni ale anului curent }n perioada ianuarieseptembrie 2012, ]ntreprinderile industriale de toate formele de proprietate (incluse ]n cercetarea statistic= lunar=) au fabricat produc\ie ]n pre\uri curente ]n valoare de 6257,8 mii de lei sau cu 210,6 mii de lei mai mult dec`t ]n ianuarie-septembrie 2011. Valoarea cifrei de afaceri (venituri din v`nz=ri) pe tipuri de activit=\i a alc=tuit 13249,3 mii de lei sau cu 5,4% mai pu\in dec`t ]n perioada similar= a anului precedent. Roadele anului 2012 ]n ]ntreprinderile agricole [i gospod=riile \=r=ne[ti (de fermier), cu suprafa\a terenurilor agricole de 50 ha [i peste, se caracterizeaz= prin mic[orarea recoltei medii pe principalele culturi agricole, cu excep\ia soiei, leguminoaselor pentru boabe, rapi\ei, fructelor s=m`n\oase [i a legumelor de c`mp. Conform datelor preliminare, ]n perioada de recoltare p`n= la 1 octombrie 2012, recolta medie a cerealelor [i leguminoaselor pentru boabe (cu excep\ia porumbului) a constituit 18,7 chintale la hectar sau cu 12,2% mai pu\in comparativ cu perioada respectiv= a anului 2011, din care a gr`ului - 19,8 chintale sau cu 10% mai pu\in, a orzului - 14,3 chintale sau cu 24,3% mai pu\in. Este ]n sc=dere [i recolta medie la floarea-soarelui, cu 32,5% (11,0 chintale la hectar); recolta medie a fructelor s`mburoase - cu 49,9% (18,3 chintale la hectar). Totodat=, s-a ]nregistrat majorarea recoltei medii a rapi\ei cu 50,7% (19,9 chin-

tale la hectar), a legumelor de c`mp - de 3,8 ori (83,8 chintale la hectar), a fructelor s=m`n\oase (46,0 chintale la hectar), a leguminoaselor pentru boabe (13,2 chintale la hectar) [i a soiei (19,8 chintale la hectar), corespunz=tor, cu 10,8%, 8,2% [i cu 2,6%. }n sectorul zootehnic al raionului (f=r= gospod=riile auxiliare ale popula\iei), ]n raport cu aceea[i perioad= a anului precedent, s-a mic[orat produc\ia (cre[terea ]n mas= vie) vitelor [i p=s=rilor cu 71,0% (produc\ia de cre[tere a bovinelor a inregistrat o sc=dere cu 81,1%; produc\ia de cre[tere a porcinelor - cu 57,6%; produc\ia de cre[tere a ovinelor [i caprinelor - cu 14,3%) ca rezultat al sc=derii esen\iale a efectivului de porcine - cu 96,2%, a efectivului de ovine [i caprine cu 67,2% [i a efectivului de bovine - cu 32,3%. Volumul investi\iilor ]n capital fix a constituit 10268,7 mii de lei (]n pre\uri curente), ceea ce reprezint= cu 42,7% mai pu\in (]n pre\uri comparabile) fa\= de nivelul ]nregistrat ]n anul 2011. Lucr=rile de construc\ii-montaj au constituit 60,3% (cu 25,1 puncte procentuale mai pu\in comparativ cu perioada corespunz=toare a anului 2011). }n structura investi\iilor ]n capital fix, 62,5% revin agen\ilor economici cu forma de proprietate public=, 36,8% - agen\ilor economici din sectorul nestatal al economiei raionale. }n ianuarie-septembrie 2012 cu autobuzele [i microbuzele au fost transporta\i

249,6 mii de pasageri - cu 8,9% mai mult comparativ cu ianuarie-septembrie 2011. Parcursul pasagerilor transporta\i a alc=tuit 12217,1 mii de pasageri/ km, cu 6,7% mai mare dec`t ]n perioada similar= a anului precedent. Venitul (f=r= taxa pe valoarea ad=ugat=) din transportul pasagerilor cu autobuze, microbuze, taximetre a constituit 4979,2 mii de lei - cu 9,2% mai mare comparativ cu ianuarie-septembrie 2011. Volumul cifrei de afaceri la ]ntreprinderile cu activitate principal= de comer\ cu am=nuntul a sc=zut cu 28,4% (]n pre\uri comparabile) comparativ cu luna septembrie 2011. }n ianuarie-septembrie 2012, volumul cifrei de afaceri ]n comer\ul cu am=nuntul a crescut cu 11,8% (]n pre\uri comparabile) fa\= de ianuarie-septembrie 2011. C`[tigul salarial mediu brut ]n raion a fost de 2686,1 lei, ]nregistr`nd o cre[tere cu 11,9% fa\= de luna septembrie 2011 [i cu 19,4% fa\= de luna precedent= (august 2012). }n sfera bugetar= el a constituit ]n luna septembrie 2616,7 lei (@13,3% fa\= de septembrie 2011). }n sectorul real al economiei a ]nregistrat 2786,7 lei (@9,3% fa\= de septembrie 2011). }n agricultur= [i silvicultur= - 3179,2 lei (cu 91,4% mai mult); industria prelucr=toare 1747,7 lei (cu 9% mai pu\in); energia termic=, gaze [i ap= -1947,6 lei (cu 44% mai mult); construc\ii 2764,6 lei (cu 4,8% mai pu\in); comer\ cu ridicata [i cu am=nuntul - 2678,2 lei

(cu 31,3% mai pu\in); transporturi [i comunica\ii 1932,3 lei (cu 20,5% mai mult); activit=\i financiare 2586,0 lei (cu 21,8% mai pu\in); tranzac\ii imobiliare, arend= [i activit=\i de servicii prestate ]ntreprinderilor 3733,3 lei (cu 15,8% mai mult); administra\ie public= - 3161,4 lei (cu 28,7% mai mult); ]nv=\=m`nt - 2590,0 lei (cu 8,6% mai mult); s=n=tate [i asisten\= social= 2902,3 lei (cu 14,6% mai mult); alte activit=\i (cultura) - 1417,9 lei (cu 8,4% mai mult). Num=rul nou-n=scu\ilor vii ]n ianuarie-septembrie 2012 ]n raionul {old=ne[ti a constituit 276 de copii cu 23,1% mai mic fa\= de anul precedent, rata natalit=\ii fiind de 8,6 n=scu\i vii la 1000 de locuitori fa\= de 11,1 promile ]n perioada similar= a anului 2011. Mortalitatea general= a constituit 457 de deceda\i [i s-a majorat comparativ cu ianuarieseptembrie anul trecut cu 0,4%, rata mortalit=\ii fiind de 14,3 deceda\i la 1000 de locuitori. Num=rul c=s=toriilor a constituit 167, fiind ]n descre[tere cu 5,6% fa\= de ianuarie-septembrie 2011, rata nup\ialit=\ii constituind 5,2 c=s=torii la 1000 de locuitori. Num=rul divor\urilor ]n perioada de raport a constituit 69, fiind ]n descre[tere fa\= de perioada similar= a anului precedent cu 11,5%. Rata divor\ialit=\ii a alc=tuit 2,2 divor\uri la 1000 de locuitori.

*{i o problem=, care parc= are ceva cu prima, dar... Mai mult= lume din ora[ este uimit=, m`hnit= [i indignat= c= trebuie s=-[i piard= nervii [i timpul pentru a-l convinge pe parohul bisericii "Arhanghelii Mihail [i Gavriil" din preajma cimitirului s= le permit= s=-[i ]ngroape mortul scump cu preotul bisericii din deal. "Ai impresia c= a privatizat cimitirul, spune lumea cu nedumerire. Dar, de fapt, e al ora[ului, al prim=riei [i nu al preotului!"

Sergiu CUMATRENCO }n imagine: degrab= mor\ii vor fi ]ngropa\i ]n drum

Scumpii mei cititori!

Dintotdeauna mi-am c= mi s-a propus s= colabodorit s= scriu articole - de- rez, scriind despre bucuriile, spre oameni, pentru oameni. succesele, problemele [i Fiind elev la Vadul-Ra[cov, fr=m`nt=rile p=m`ntenilor mi-am v=zut prima informa- mei din raionul {old=ne[ti. \ie ]n ziarul raional ]n anul Dragi cititori ai "Farului 1970. De atunci mi-au ap=- Nistrean"! Dac= dori\i s= rut mii de articole, informa\ii, fim ]mpreun= [i de-acum interviuri, crochiuri ]n diferi- ]nainte, s= ne sus\inem, te ziare, reviste [i la radio. ajut=m unii pe al\ii, fugu\a De 28 de ani locuiesc [i la po[t= [i perfecta\i un muncesc la {old=ne[ti. abonament pentru prima Acum, ]ns=, c`nd ziarul jum=tate a anului 2013 la "Farul Nistrean" va fi lichidat, ziarul "Opinia liber=". Costul mi s-a propus s= m= duc lui pentru o lun= - 10 lei. s= lucrez la Chi[in=u la un V= urez ca ]n noul an ce ziar. Cui trebuiesc eu, ]ns=, vine s= ave\i parte de s=acolo, cine m= va a[tepta n=tate, noroc, bucurii [i fecu un a[ternut moale, cu ricire. La mul\i ani! m`nc=ric= cald=?!. M-am Al dumneavoastr= Tatiana {EMPERED, bucurat mult c= a fost lanSergiu CUMATRENCO [efa sec\iei Statistic= sat ziarul "Opinia liber=" [i a raionului {old=ne[ti Responsabil de pagin= - Sergiu CUMATRENCO


4

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 48 (7590), 14 decembrie 2012

- Ñ íà÷àëà íûíåøíåãî Íåñìîòðÿ íà âñþ îáûäåííîñòü è ïðèâû÷íîñòü ñëåäóåò ïîçàáîòèòüñÿ îá èñïðàâíîñòè ñâîèõ ïå÷åé è ìî ïðîâåðèòü ïå÷è è ïðîâåñòè òàì ñîîòâåòñòâóþãîäà, - ãîâîðèò Ñåðãåé ïðàêòè÷åñêè åæåäíåâíîãî èñïîëüçîâàíèÿ îãíÿ â áûòó, äðóãèõ îòîïèòåëüíûõ ïðèáîðîâ. Èâàíîâè÷, - íà òåððèòî- ñëåäóåò âñåãäà ïîìíèòü î ïðàâèëàõ ïðîòèâîïîæàðíîé Î òîì, íàñêîëüêî âàæíî ñîáëþäåíèå ïðàâèë ïðî- ùèå ðåìîíòíûå ðàáîòû. ðèè íàøåãî ãîðîäà è ðàéî- áåçîïàñíîñòè. Âåäü, êàê ïðàâèëî, ðåçóëüòàòîì íåîñ- òèâîïîæàðíîé áåçîïàñíîñòè, è êàêèå áåäû ïðè÷èíèëè Íåáåçîïàñíî ïîëüçîâàòüñÿ íà áûëî çàðåãèñòðèðîâàíî òîðîæíîãî îáðàùåíèÿ ñ îãíåì áûâàåò ñåðüåçíûé ïîæàðû, ñëó÷èâøèåñÿ â íàøåì ãîðîäå è ðàéîíå, ðàñ- ïå÷àìè è î÷àãàìè, èìåþ27 ïîæàðîâ. Îáùèé ìàòå- óùåðá, íàíåñåííûé èìóùåñòâó, à ïîðîé äàæå è ÷åëî- ñêàçûâàåò ñòàðøèé èíñïåêòîð îòäåëà Ãîñóäàðñòâåí- ùèìè òðåùèíû, íåèñðèàëüíûé óùåðá, êîòîðûé âå÷åñêèå æåðòâû. Îñîáåííî àêòóàëüíî ýòî íà ïðîòÿ- íîãî ïîæàðíîãî íàäçîðà Ðåçèíñêîãî ðàéîíà Ñåðãåé ïðàâíûå äâåðöû, íåäîñòàòî÷íûå êèðïè÷íûå ðàçäåëáûë íàíåñåí ýòèìè ïîæà- æåíèè îòîïèòåëüíîãî ñåçîíà, êîãäà âñåì õîçÿåâàì Áàëàí. êè äî äåðåâÿííûõ êîíñðàìè, ñîñòàâèë 414065 òðóêöèé. Òðåùèíû íåîáëååâ. Ïðè ýòîì â ïîæàðàõ õîäèìî çàìàçàòü, äûìîïîãèáëî òðè ÷åëîâåêà. õîäû ïîáåëèòü. Íàïîìíþ Ñëåäóåò îòìåòèòü, ÷òî òàêæå, ÷òî íà êàæäîì äûóùåðá, íàíåñåííûé ïîìîõîäå îáÿçàòåëüíî äîëæàðàìè, ìîã áûòü åùå æåí áûòü óñòàíîâëåí èñáîëüøèì. Íî, áëàãîäàðÿ êðîãàñèòåëü. Ýòî ñïåöèñâîåâðåìåííîìó ðåàãèðîàëüíûé êîëïàê, çàùèùàþâàíèþ ïîæàðíûõ áðèãàä è èõ óìåëûì äåéñòâèÿì, ïîìåùåíèÿ.  ñâÿçè ñ ñóøèòü áåëüå, îäåæäó èëè ëÿþò ñïèðòíûìè íàïèòêà- æåñòâó ðàçëè÷íûõ ðèñêîâ, ùèé îòâåðñòèå òðóáû îò áûëî ñïàñåíî èìóùåñòâî ýòèì ñëó÷àåì îñîáî íàïî- îáóâü íà áûòîâûõ ýëåêòðî- ìè. È òàêîå ïîâåäåíèå, â òîì ÷èñëå è ðèñêó ñãî- ïîïàäàíèÿ ìóñîðà. Îïàñíûì ÿâëÿåòñÿ òàêíà ñóììó 3042 òûñ. ëååâ. ìèíàåì õîçÿåâàì, ÷òî ïðè îáîãðåâàòåëÿõ. Î÷åíü êàê ïîêàçûâàåò ìíîãîëåò- ðåòü çàæèâî èëè çàäîõÏðè ýòîì ñëåäóåò îòìå- ýêñïëóàòàöèè ãàçîâûõ ïðè- îïàñíî ýòî äåëàòü è íàä íÿÿ ïðàêòèêà, ìîæåò ëåãêî íóòüñÿ â ñîáñòâåííîé ïîñ- æå ñîîðóæåíèå äûìîõîäà òåëè... èç ëþáûõ äðóãèõ ìàòåðèàòèòü, ÷òî íåïîñðåäñòâåí- áîðîâ íåëüçÿ çàáûâàòü î îòêðûòûì îãíåì ãàçîâîé ñïðîâîöèðîâàòü ïîæàð. Äàëåå, êàê ïîêàçàëè ëîâ, êðîìå îãíåóïîðíîãî  îñîáåííîñòè ÷àñòî íûå ïðè÷èíû ïîæàðîâ ïðàâèëàõ áåçîïàñíîñòè, ïëèòû. âñåãäà áûëè ñâÿçàíû ñ âñåãäà ñëåäóåò òùàòåëüíî Ïîñëåäíèé çàðåãèñò- ïîæàðû íà÷èíàþòñÿ ïðè èòîãè ïðîâîäèìûõ ïðîâå- êèðïè÷à. À ó íàñ ïî ñåëàì âèäîì èñïîëüçîâàíèÿ îãíÿ ïðîâåðÿòü âñå âåíòèëè è ðèðîâàííûé ïî ñîñòîÿíèþ îáñòîÿòåëüñòâàõ, êîãäà íå- ðîê, æèòåëè íàøåãî ãîðî- ìîæíî óâèäåòü äûìîõîäû, è òåìè íàðóøåíèÿìè ïðà- íå äîïóñêàòü äåòåé ê ïëè- íà 12 äåêàáðÿ ñëó÷àé âîç- òðåçâûå ãðàæäàíå óêëàäû- äà è ðàéîíà ÷àùå âñåãî êîòîðûå ïðåäñòàâëÿþò ñîâèë ïðîòèâîïîæàðíîé áåç- òàì, êîòëàì è êîëîíêàì. ãîðàíèÿ ïðîèçîøåë â àâ- âàþòñÿ â ïîñòåëü ñ çàæ- äîïóñêàþò òàêèå íàðóøå- áîé îáûêíîâåííûå ìåòàëîïàñíîñòè, êîòîðûå áûëè Òî æå îòíîñèòñÿ è ê òîìîáèëå, êîòîðûé 1 äå- æåííîé ñèãàðåòîé è çàñû- íèÿ ïîëüçîâàíèÿ îòîïè- ëè÷åñêèå òðóáû. Êîãäà ïðè ýòîì äîïóùåíû. ýëåêòðîíàãðåâàòåëüíûì êàáðÿ â ïîñëåîáåäåííîå ïàþò. Ñèãàðåòíûé îêóðîê, òåëüíûìè ïå÷àìè, êàê ïå÷ü òîïèòñÿ, òàêèå òðóáû Ê ïðèìåðó, 4 íîÿáðÿ â ïðèáîðàì, êîòîðûìè âî âðåìÿ äâèãàëñÿ ïî óë. 27 ìåæäó òåì, ïàäàåò íà áëèçêîå ðàñïîëîæåíèå ê ðàçîãðåâàþòñÿ.  ðåçóëüñ. Êóéçýóêà áûëè íàðóøå- âðåìÿ îòîïèòåëüíîãî ñå- Àâãóñòà. Ïðè÷èíîé ïîæàðà îäåÿëî èëè íà êîâðèê íà íèì ìåáåëè (â îñíîâíîì òàòå ìîæåò âîçíèêíóòü ïîíû ïðàâèëà áåçîïàñíîé çîíà ìíîãèå ëþäè íà÷èíà- ïîñëóæèëà íåèñïðàâíîñòü ïîëó ó êðîâàòè. Âåùè íà- êðîâàòåé), ðàçëè÷íûõ æàð, òàê êàê íà êðûøå äîýêñïëóàòàöèè ïå÷è â ÷àñò- þò ïîëüçîâàòüñÿ, ïûòàÿñü ïðîòèâîòóìàííûõ ôàð, êî- ÷èíàþò òëåòü, âûäåëÿÿ ïðåäìåòîâ îáèõîäà, îäåÿë ìà, êàê ïðàâèëî, åñòü ïîíîì äîìå, à èìåííî - ïå÷ü îáîãðåòüñÿ. Ïðè ýòîì ê òîðûå âêëþ÷èë âîäèòåëü. ïðè ýòîì áîëüøîå êîëè- è ïîêðûâàë. Ïå÷è íå ïîä- æàðîîïàñíûå ìàòåðèàëû. òðåáîâàëà ðåêîíñòðóêöèè, ðîçåòêàì äîìîâîé ýëåêò-  èòîãå â àâòîìîáèëå ÷åñòâî äûìà, êîòîðûé è ãîòîâëåíû ê îòîïèòåëüíîìó Ïåðåä ñàìèì çåâîì ïå÷è íî âñå ðàâíî òîïèëàñü â ðîñåòè, êóäà óæå ïîäêëþ- ïðîèçîøëî âîçãîðàíèå ìî- ñàì ïî ñåáå ñïîñîáåí ñåçîíó äîëæíûì îáðàçîì, äîëæåí íàõîäèòüñÿ ìåòàëíàäåæäå íà "àâîñü".  ÷åíà ðàçíîîáðàçíàÿ áû- òîðíîãî îòñåêà, à ìàòåðè- óáèòü áåñïðîáóäíî ñïÿùå- íå îòðåìîíòèðîâàíû è ëè÷åñêèé ëèñò ðàçìåðîì èòîãå ïðîèçîøëî âîçãîðà- òîâàÿ òåõíèêà, íåðåäêî àëüíûé óùåðá, ïðè÷èíåí- ãî ÷åëîâåêà. Ê òîìó æå, ýêñïëóàòèðóþòñÿ â îïàñ- íå ìåíåå 50x70 ñì., êîòîíèå â òîé êîìíàòå, ãäå ïîäêëþ÷àþò åùå è ýëåê- íûé ýòèì ïîæàðîì, ñîñ- ïðè òàêîì ïîæàðå îáðà- íîì ñîñòîÿíèè. ×àñòî ïëî- ðûé ïîìîæåò âîâðåìÿ ïîíàõîäèëàñü ïå÷ü. Õîçÿåâàì òðîêàëîðèôåðû, ðàäèàòî- òàâèë ïðèìåðíî 12 òûñ. çóåòñÿ óãàðíûé ãàç, êîòî- õî ôóíêöèîíèðóþò äûìî- äîáðàòü è çàòóøèòü âûïàâðûé òîæå ìåäëåííî íàêàï- õîäû, êîòîðûå íå áûëè øèå òëåþùèå óãîëüêè. Íåáûë íàíåñåí ìàòåðèàëü- ðû è êàìèíû. Èç-çà ýòîãî ëååâ. íûé óùåðá íà ñóììó 15700 óâåëè÷èâàåòñÿ íàãðóçêà íà Ðàáîòíèêè Ãîñóäàðñò- ëèâàåòñÿ â êîìíàòå ñ íè- ïðî÷èùåíû è ïîäìàçàíû. êîòîðûå õîçÿåâà ïðèìåíÿëååâ. Äàëåå, â ñ. ×îðíà âñþ ýëåêòðîñåòü è åå îò- âåííîãî ïîæàðíîãî íàäçî- ÷åãî íå ïîäîçðåâàþùèì  èòîãå äûì ïðîíèêàåò þò äëÿ ðàçæèãàíèÿ ïå÷åé 19 íîÿáðÿ õîçÿéêà ñîáðà- äåëüíûå ýëåìåíòû, ÷òî ðà ê íàñòîÿùåìó âðåìåíè õîçÿèíîì. Êîíå÷íî æå, åñ- ñêâîçü òðåùèíû è äîñòàâ- íà òâåðäîì òîïëèâå áåíëàñü ãîòîâèòü åäó íà ãàçî- ïðèâîäèò ê êîðîòêîìó çà- ïðîâîäÿò ïðîâåðêè ïðà- ëè áû îí ñïàë òðåçâûì, ëÿåò íåìàëûå íåóäîáñòâà çèí è äðóãèå ëåãêîâîñïëàâîé ïëèòå, êîòîðàÿ íàõî- ìûêàíèþ èëè ïåðåãðåâó âèëüíîñòè ýêñïëóàòàöèè òî íàâåðíÿêà îáðàòèë áû õîçÿåâàì, â òî æå âðåìÿ ìåíÿþùèåñÿ è ãîðþ÷èå äèëàñü â ïîìåùåíèè ëåò- â ìåñòàõ êîíòàêòîâ. À â ïå÷åé â æèëèùíîì ôîíäå âíèìàíèå íà çàïàõ äûìà ñîçäàâàÿ óãðîçó îòðàâëå- æèäêîñòè. Ýòî î÷åíü îïàñíî è òîæå ìîæåò ïðèâåñòè íåé êóõíè. À ñàì ãàçîâûé èòîãå âîçíèêàåò ïîæàð. ãîðîäà è ðàéîíà. Ïðè è ïðîñíóëñÿ. Íî, ê ñîæàëå- íèÿ óãàðíûì ãàçîì. Ñðåäè ðàñïðîñòðàíåí- ê ïîæàðó. áàëëîí íàõîäèëñÿ íà óëè- Äî ñèõ ïîð íå òàêîé óæ è ýòîì îñîáîå âíèìàíèå íèþ, ïðè çëîóïîòðåáëåÏðè ýêñïëóàòàöèè ïåöå è, êàê âûÿñíèëîñü âïîñ- áîëüøîé ðåäêîñòüþ ÿâëÿ- óäåëÿåòñÿ ñîöèàëüíî íå- íèè ñïèðòíûìè íàïèòêàìè íûõ íàðóøåíèé òàêæå èìåëåäñòâèè, ó íåãî áûë îò- þòñÿ ñàìîäåëüíûå îáîã- áëàãîïîëó÷íûì ñåìüÿì, ãðàæäàíå íåîñìîòðèòåëü- þòñÿ òàêèå, êàê ïåðåíàêà- ÷åé èõ íåëüçÿ ïåðåêàëèêðûò âåíòèëü. ðåâàòåëè ñ îòêðûòûìè ÷ëåíû êîòîðûõ çëîóïîòðåá- íî ïîäâåðãàþò ñåáÿ ìíî- ëèâàíèå ïå÷åé, à âìåñòå âàòü èëè óñòàíàâëèâàòü ñ íèìè è äûìîõîäîâ. Ïðè âïëîòíóþ ê èõ ñòåíêàì  òî æå âðåìÿ áûë îò- ïðîâîäàìè íàêàëèâàíèÿ. ýòîì çà÷àñòóþ íà ÷åðäà- ïðåäìåòû ìåáåëè è äðóêðûò âåíòèëü äóõîâêè ãàçî- Îò ïîäîáíîãî ñàìîäåëüêàõ, ñêâîçü ïðîñòðàíñòâî ãèå ãîðþ÷èå ìàòåðèàëû. âîé ïëèòû, ýòî ïðèâåëî ê íîãî îáîãðåâàòåëÿ ëåãêî êîòîðûõ ïðîâåäåíû äûìî- Îñîáóþ îïàñíîñòü äëÿ òîìó, ÷òî òàì ïîñòåïåííî ìîæåò âñïûõíóòü ïîæàð. õîäû, ñêëàäèðóþòñÿ ñóõèå æèçíè ïðåäñò àâ ëÿ åò íàêîïèëñÿ ïîäõîäÿùèé Íî äàæå îáîãðåâàòåëü çàêóêóðóçíûå ñòåáëè èëè ñìåðòåëüíî ÿäîâèòûé ãàç. Íå ïîäîçðåâàÿ îá âîäñêîãî èçãîòîâëåíèÿ äðóãèå ãîðþ÷èå ìàòåðèà- óãàðíûé ãàç, êîòîðûé ìîýòîì, õîçÿéêà ïîäîøëà ê ìîæåò áûòü îïàñíûì â ëû.  èòîãå, åñëè äûìîõîä æåò íàêîïèòüñÿ â æèëîì ïëèòå, îòêðûëà âåíòèëü ýêñïëóàòàöèè, åñëè â íåì ïåðåêàëèëñÿ è èìååò òðå- ïîìåùåíèè ïðè íåïðàãîðåëêè è ïîäíåñëà ê ïëè- åñòü êàêèå-ëèáî íåèñïðàâùèíû, âñå ýòî íà÷èíàåò âèëüíîé ýêñïëóàòàöèè ïåòå çàææåííóþ ñïè÷êó. íîñòè. Ïîýòîìó, ïðåæäå òëåòü, à âïîñëåäñòâèè - è ÷åé. Âñïûõíóë îãîíü ñ íåáîëü- ÷åì âêëþ÷èòü â ñåòü ýëåêçàãîðàòüñÿ. Ïîýòîìó õî÷åòøèì âçðûâîì è ïðîèçîø- òðîêàìèí èëè äðóãîé ïðèÑëåäóåò îòìåòèòü îñîñÿ åùå ðàç íàïîìíèòü áî, ÷òî óãàðíûé ãàç íå ëî âîçãîðàíèå. Õîçÿéêà áîð, íóæíî óáåäèòüñÿ â âñåì óæå, êàçàëîñü áû, èìååò íè öâåòà, íè çàïàõà ïîëó÷èëà îæîãè ëèöà è åãî èñïðàâíîñòè, ïðîâåèçâåñòíóþ, íî â òî æå è åãî íàêîïëåíèå ïðîèñáûëà ãîñïèòàëèçèðîâàíà ðèòü, ïðàâèëüíî ëè îí óñâðåìÿ èãíîðèðóåìóþ èñ- õîäèò íåçàìåòíî. Ïîýòîìó â áîëüíèöó. À ïðèåõàâøèå òàíîâëåí. Ëþáîé îòîïèòèíó - îñîáîå âíèìàíèå íå ðåêîìåíäóåòñÿ ïðåæäåïî âûçîâó ðàáîòíèêè Ãîñó- òåëüíûé ýëåêòðîïðèáîð ïðè íàñòóïëåíèè îòîïè- âðåìåííî çàêðûâàòü çàäàðñòâåííîãî ïîæàðíîãî äîëæåí íàõîäèòüñÿ íà ðàñòåëüíîãî ñåçîíà ñëåäóåò ñëîíêè äûìîõîäîâ, à ñàìî íàäçîðà çàòóøèëè íà÷àâ- ñòîÿíèè íå ìåíåå 0,5 ì. óäåëÿòü ñîñòîÿíèþ ïå÷åé. îòàïëèâàåìîå ïîìåùåíèå øèéñÿ ïîæàð è íå äàëè îò ñãîðàåìûõ è âîñïëàìåÏåðåä òåì, êàê íà÷àòü ñëåäóåò ïîñòîÿííî ïðîâåòîãíþ øàíñîâ ðàñïðîñòðà- íÿþùèõñÿ ïðåäìåòîâ. È ýêñïëóàòàöèþ, íåîáõîäè- ðèâàòü. íèòüñÿ íà äðóãèå æèëûå íè â êîåì ñëó÷àå íåëüçÿ Êàê èçâåñòíî, ñîâðåìåííàÿ öèâèëèçàöèÿ íå ìîæåò è îñâåùåíèå íàøèõ êâàðòèð, äîìîâ, øêîë, áîëüíèö, ïîñòîðîííèõ ëèö íà òåð- íèÿ, ïðåäóïðåäèòü âñåõ îáîéòèñü áåç èñïîëüçîâàíèÿ òàêîãî âàæíîãî ýíåðãåòè- ãîñóäàðñòâåííûõ ó÷ðåæäåíèé, ïðîìûøëåííûõ ïðåä- ðèòîðèþ ýíåðãåòè÷åñêèõ ïðîõîæèõ îá îïàñíîñòè ÷åñêîãî êîìïîíåíòà, êàê ýëåêòðè÷åñêàÿ ýíåðãèÿ. Âåäü ïðèÿòèé. îáúåêòîâ. ïðèáëèæåíèÿ ê ýòîé çîíå, áåç ýëåêòðîýíåðãèè íàñåëåíèå ñòðàíû â çèìíèé ïåÎäíàêî èñïîëüçîâàíèå ýëåêòðîýíåðãèè, íàðÿäó ñî Íå äîïóñêàåòñÿ èãíî- à òàêæå íåìåäëåííî ñîðèîä çàìåðçàëî áû â òåìíîòå, ëèøåííîå ìíîãèõ áëàã âñåìè íåñîìíåííûìè åãî ïðåèìóùåñòâàìè, â òî æå ðèðîâàòü çàïðåùàþùèå îáùèòü î íàõîäêå äåæóðñîâðåìåííîãî ðàçâèòîãî îáùåñòâà. Èìåííî áëàãîäàðÿ âðåìÿ íåñåò â ñåáå è áîëüøóþ îïàñíîñòü äëÿ ëþ- çíàêè, ïðèáëèæàòüñÿ ê íîìó èíñïåêòîðó ýëåêòðîèñïîëüçîâàíèþ ýëåêòðîýíåðãèè ïðîèñõîäèò îáîãðåâ äåé... ýëåêòðîóñòàíîâêàì, ïðè- ñåòåé. êàñàòüñÿ ê ýëåêòðè÷åñêîìó Íàïîñëåäîê íàïîìèîáîðóäîâàíèþ, ê îïîðàì íàåì óâàæàåìûì ðîäèòåëèíèé ýëåêòðîïåðåäà÷. ëÿì î òîì, ÷òî îíè îáÿçàíåëüçÿ ïîäõîäèòü è ïðèêà- íû ïðåäîñòåðåãàòü äåòåé ñàòüñÿ ê ëþáûì îáîðâàí- îò íåîáäóìàííûõ äåéñòíûì ïðîâîäàì. âèé, çàïðåòèòü èì íàõî ÷àñòíîñòè, ëþáîé äèòüñÿ âáëèçè ýíåðãîñâèñàþùèé ñ îïîðû èëè îáúåêòîâ, îñòàíîâèòü îò ëåæàùèé íà çåìëå îáîð- øàëîñòè, ñâÿçàííîé ñ èãÑîãëàñíî äàííûì ñòà- òåëüíûõ íåñ÷àñòíûõ ñëó- íèÿ ýëåêòðè÷åñêèì òîêîì âàòü êîðìà, ñîëîìó è äðó- âàííûé ýëåêòðîïðîâîä ðàìè â îïàñíîé çîíå. òèñòèêè, êîëè÷åñòâî ñìåð- ÷àåâ â ðåçóëüòàòå ïîðàæå- ñîñòàâëÿåò áîëåå îäíîé ãèå ìàòåðèàëû, ïðîèçâî- ñëåäóåò ñ÷èòàòü íàõîäÿ- Ïîðîé êàæåòñÿ, ÷òî áåäà äåñÿòîé ÷àñòè âñåõ íå- äèòü ñòðîèòåëüíûå ðà- ùèìñÿ ïîä íàïðÿæåíèåì ìîæåò ïðîèçîéòè ñ êåì ñ÷àñòíûõ ñëó÷àåâ ñ ëå- áîòû, ðåêîíñòðóêöèþ, êà- è ïîìíèòü î òîì, ÷òî ïðè- óãîäíî, íî òîëüêî íå ñ íàòàëüíûì èñõîäîì. Ýëåê- ïèòàëüíûé ðåìîíò èëè áëèæàòüñÿ ê íåìó, à òåì ìè. Íî ýòî ïðåäñòàâëåíèå òðè÷åñêèé òîê - åãî íå ñíîñ ëþáûõ çäàíèé è ñî- áîëåå êàñàòüñÿ - îïàñíî îáìàí÷èâî. âèäíî è íå ñëûøíî, îí íå îðóæåíèé. äëÿ æèçíè! Íåñ÷àñòíûé ñëó÷àé, îáëàäàåò íè âêóñîì, íè Òàêæå çàïðåùåíî ñîÁîëåå òîãî, ñîãëàñíî ñâÿçàííûé ñ ïîðàæåíèåì çàïàõîì. âåðøàòü ïðîåçä ìàøèíà- ïðàâèëàì áåçîïàñíîñòè, ýëåêòðè÷åñêèì òîêîì, Âîò è ïîëó÷àåòñÿ, ÷òî ìè è ìåõàíèçìàìè, êîòî- âîêðóã ëþáîãî îáîðâàí- ìîæíî ïðåäîòâðàòèòü çà÷àñòóþ ÷åëîâåê îùó- ðûå èìåþò îáùóþ âûñîòó íîãî è ëåæàùåãî íà çåìëå òîëüêî òîãäà, êîãäà âûïîëùàåò âîçäåéñòâèå óäàðà ñ ãðóçîì èëè áåç ãðóçà ýëåêòðîïðîâîäà îáðà- íÿþòñÿ ýëåìåíòàðíûå ýëåêòðè÷åñêèì òîêîì â âûøå 4,5 ì îò ïîâåðõ- çóåòñÿ îïàñíàÿ çîíà, ðà- ïðàâèëà ýëåêòðîáåçîïàñòîò ìîìåíò, êîãäà ïðåäîò- íîñòè äîðîãè (çåìëè).  äèóñ êîòîðîé ñîñòàâëÿåò íîñòè. Òîëüêî òàêèì îáðàâðàòèòü îïàñíîå ïîðàæå- òî æå âðåìÿ â îõðàííûõ 8-10 ì. Ïðè âõîäå â ýòó çîì ìîæíî ñîõðàíèòü íèå óæå îêàçûâàåòñÿ íå- çîíàõ ýëåêòðîñåòåé çàïðå- çîíó ÷åëîâåêó òîæå íà÷è- çäîðîâüå è ñåáå, è îêðóâîçìîæíûì. ùåíî îñóùåñòâëÿòü äîáû- íàåò óãðîæàòü ñìåðòåëü- æàþùèì.  ñâÿçè ñ ýòèì íàïî- ÷ó ðûáû, óñòðàèâàòü âîäo- íàÿ îïàñíîñòü. Ãîñóäàðñòâåííîå ìèíàåì, ÷òî â öåëÿõ ïðå- ïîè è çàãîíû äëÿ äîìàøÏîýòîìó, ïðè îáíàðóïðåäïðèÿòèå äîòâðàùåíèÿ íåñ÷àñòíûõ íåãî ñêîòà. æåíèè òàêîãî óïàâøåãî ñëó÷àåâ â îõðàííûõ çîíàõ Âî èçáåæàíèå íåñ÷àñò- ïðîâîäà èëè ïðîâèñøèõ "MOLDELECTRICA", ýëåêòðè÷åñêèõ ñåòåé áåç íûõ ñëó÷àåâ, ñâÿçàííûõ ñ ïðîâîäîâ âîçäóøíûõ ëèôèëèàë "Ñåâåðíûå ïèñüìåííîãî ñîãëàñèÿ èñïîëüçîâàíèåì ýëåêòðè- íèé ýëåêòðîïåðåäà÷, íåâûñîêîâîëüòíûå ïðåäïðèÿòèÿ, â âåäåíèè ÷åñêîé ýíåðãèè, òàêæå îáõîäèìî îðãàíèçîâàòü ýëåêòðè÷åñêèå ñåòè" êîòîðîãî íàõîäÿòñÿ ýòè ñëåäóåò ïîìíèòü î òîì, îõðàíó ìåñòà ïîâðåæäåýëåêòðè÷åñêèå ñåòè, ñòðî- ÷òî íåäîïóñòèìî ñàìîСтраницу подготовила Марина ШОВА ãî çàïðåùàåòñÿ ñêëàäèðî- âîëüíîå ïðîíèêíîâåíèå

Çàáîòû õîçÿåâ â îòîïèòåëüíûé ñåçîí

Áóäüòå îñòîðîæíû ñ ýëåêòðè÷åñòâîì!


Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 48 (7590), 14 decembrie 2012

Vizite de studiu ]n localit=\i pline de istorie }n cadrul proiectului "Dezvoltarea la tineri a abilit=\ilor de utilizare a metodelor efective [i creative de promovare a drepturilor [i obliga\iilor copiilor, implementat de AO "Nuf=rul" (pre[edinte - dna Liuba Stavinschi), au fost preconizate [i c`teva vizite de studiu ]n mai multe localit=\i ale Republicii Moldova pentru o cunoa[tere mai profund= a locurilor istorice, pitore[ti ale \=rii noastre. Vizitele au fost destinate at`t pentru tineri, c`t [i pentru maturii, care au fost al=turi de membrii Clubului Tinerilor din Rezina pe parcursul ]ntregii perioade de implementare. }n timpul lor am vizitat localit=\ile Curchi, H`ncu, C=priana, Orheiul Vechi. Chiar maturi fiind, v=z`nd at`tea [i at`tea lucruri ]n via\=, n-au putut s= nu ne impresioneze urmele l=sate de str=mo[ii no[tri ]n C=priana. De la unul dintre membrii ob[tii m=n=stire[ti de acolo ne-am ]mbog=\it cuno[tin\ele pe care le aveam deja acumulate referitoare la cel mai vechi [i, pe bun= dreptate, cel mai semnificativ din punct de vedere al spiritualit=\ii [i valorii istorice loca[ monastic - M=n=stirea C=priana. Timp de doar c`teva luni de zile, noi, cei maturi, am reu[it s= devenim adev=ra\i prieteni ai tinerilor din clubul rezinean -faptul a putut fi observat [i ]n cadrul instruirilor desf=[ura-

te ]n tab=ra de odihn= pentru copii din Saharna, [i ]n timpul preg=tirii concursului "Dou= inimi tinere". Ne bucur=m mult c= tinerii au apreciat munca noastr=, ne-au acceptat [i ne-au apreciat eforturile.

Vizita de studiu comun= de la Orheiul Vechi ne-a dat de ]n\eles c= Republica Moldova are viitor - tinerii au demonstrat un interes deosebit fa\= de trecutul istoric al acestui meleag, de aspectul spiritual al vie\ii

noastre. }n special s-au f=cut vizibile aceste atitudini c`nd am intrat, ]mpreun= cu tinerii din clubul rezinean, ]n biserica din st`nc= de la Orheiul Vechi. Demonstr`nd un comportament adecvat ]n asemenea situa\ii [i ]mprejur=ri, tinerii au procurat iconi\e, lum`n=ri, pe care le-au aprins ]n memoria celor dragi pleca\i pe alte t=r`muri, dar [i pentru s=n=tatea celor care-i a[teapt= cu mult dor acas=. Anume acolo am fost martorii exterioriz=rii unui deosebit respect pentru genera\iile cei preced pe tinerii no[tri. {i ]n timpul deplas=rii noastre pe ulicioarele satului Butuceni, tinerii au manifestat interes deosebit pentru mai multe detalii ale acestei localit=\i, ]n care tr=ie[te din plin, prin mul\ime de obiecte caracteristice satului tradi\ional moldovenesc, suflul str=mo[ilor no[tri. Am v=zut cum tinerii pip=iau obiectele vechi din curtea muzeului casei \=r=ne[ti, din pensiunile turistice, c=ut`nd numaidec`t s=-[i fac= poze pentru amintire [i pentru ]mp=rt=[ire cu prietenii. Iar cei care, ]n virtutea unor circumstan\e fericite, au mai fost pe acele locuri, ne-au spus c= au revenit cu mare pl=cere. Credem c= asemenea vizite de studiu ]n localit=\ile noastre, pline de istorie, sunt binevenite. Am citit asta [i ]n ochii tinerilor, care, la ]ntoarcere, erau foarte veseli, c`nt`ndu-ne tot drumul. Reporter "FN" }n imagini: momente din cadrul vizitelor de studiu

A fi s=n=tos e la mod= S=n=tatea tinerilor unei na\iuni este un semn al prosperit=\ii [i bun=t=\ii acesteia. Starea de s=n=tate poate fi privit=, pe de o parte, ca m=sura ]n care persoanele reu[esc s=-[i satisfac= necesit=\ile [i s=[i realizeze aspira\iile, iar pe de alt= parte, ca mod ]n care ele reu[esc s= se adapteze la mediul ]nconjur=tor sau s= se schimbe. Din aceast= perspectiv=, promovarea s=n=t=\ii nu ]nseamn= doar construirea spitalelor sau instruirea unui num=r mare de medici, ci [i educa\ia pentru s=n=tate a tinerilor. Modul s=n=tos de via\= este o no\iune complex= [i include ]n sine mai multe componente: educarea deprinderilor igienice, alimenta\ia corect=, regimurile de munc=, instruire, odihn=, somnul - element de baz= al regimului zilei, comportamentul ecologic etc. O parte din aceste com-

ponente se educ= ]n familie, ]n institu\iile pre[colare [i [colare. M= voi referi ]n continuare la educarea componentelor de referin\= ]n institu\iile [colare, unde se pune accentul pe formarea subcompeten\elor: analiza maladiilor la om, elaborarea recomand=rilor pentru profilaxia bolilor, demonstrarea ac\iunilor de acordare a primului ajutor ]n diverse situa\ii, planificarea programelor de activitate pentru men\inerea st=rii de s=n=tate a sistemelor vitale. La studierea fiec=rui sistem vital se pun ]n eviden\= factori de risc, acei factori care pot provoca deregl=ri, maladii ale acestor sisteme. Se recomand= studierea cauzelor apari\iei maladiilor, simptomelor prin care se manifest= acestea, administrarea tratamentului. Analiz`nd factorii de risc, constat=m c= ei sunt aproape identici pentru fiecare sistem vital, de exem-

plu, cei ai sistemului nervos: traumele, alimenta\ia incorect=, stresul, alcoolul, nicotina, agen\ii patogeni. Dac= traumele, agen\ii patogeni, stresul, care, la momentul actual, datorit= agita\iei vie\ii moderne, nu sunt at`t de simplu de evitat, atunci fumatul, consumul excesiv al b=uturilor alcoolice, folosirea stupefiantelor - "buchet" de substan\e toxice care conduc la degradarea intelectual=, emo\ional= [i fizic=, poate fi evitat. Merit= s= se g`ndeasc= fiecare de ce ]n raporturile statistice ale ministerului S=n=t=\ii sunt incluse pe primul loc maladiile sistemului cardiovascular, respirator, nervos. De ce cre[te num=rul accidentelor rutiere, ]n rezultatul c=rora ][i pierd via\a persoane tinere? Oare este at`t de greu de con[tientizat c= paharul de alcool conduce la numeroase tragedii ]n via\=? Educa\ia pentru s=n=tate

are scopul de-a ]mbog=\i cuno[tin\ele elevilor despre diverse aspecte ale s=n=t=\ii, de-a dezvolta abilit=\i personale [i sociale ]n acest domeniu [i de-a explora valorile [i aptitudinile lor vizavi de problemele de s=n=tate. Atunci c`nd tinerii de azi vor con[tientiza c= e mult mai bine s= te ocupi cu sportul, s= te alimentezi corect, s= ai pasiuni de lectur=, de vizionare a filmelor preferate [. a. ]n schimbul paharului de alcool, s=n=tatea lor va fi cu mult mai ]n siguran\=. Toate componentele modului de via\= sunt importante pentru men\inerea st=rii de s=n=tate, de aceea, trebuie acordat= o aten\ie deosebit= implement=rii [i respect=rii m=surilor de ]mbun=t=\ire a modului de via\=. Alexandra RUSU, profesor de biologile, l/t "Alexandru cel Bun", grad didactic I

Via\a are prioritate! Cu to\ii ne dorim un trai decent, cre`ndu-ne condi\ii pentru asemenea trai. Dar ne d=m bine seama c= traiul confortabil necesit= mare consum de energie electric=? Prezint= ea vreun pericol? Nu to\i pot r=spunde concret la aceste ]ntreb=ri. Pentru unii energia electric= este "lumina care lumineaz= prin becul instalat ]ntr-o ]nc=pere sau ]n afara ei, c=ldura emanat= de un c=min, [i ce pericol ar putea aduce becul ori c=minul?" Statistica ultimilor ani demonstreaz=: din toate cazurile mortale ]n r`ndul popula\iei, 10% sunt cauzate de electrocutare. }n ansam-

blu, electrocut=rile sunt provocate de nerespectarea cerin\elor impuse de c=tre proprietarii liniilor electrice. }ntru prevenirea electrocut=rilor ]n r`ndul popula\iei, venim cu c`teva sfaturi utile: - merg`nd pe strad= [i v=z`nd un fir electric rupt (sub tensiune), str=dui\i-v= s=-l evita\i, ]ns= anun\a\i prin telefon re\elele electrice. Nu v= apropia\i de el la o distan\= mai mic= de 8-10 m; - nu construi\i ]n apropierea liniilor electrice, dar mai cu seam= sub ele, construc\ii (depozite, garajuri, sere etc). }n primul

r`nd, v= supune\i dvs unui pericol. De exemplu, ]n caz de furtun=, se rupe un fir, dvs afl`ndu-v= ]n zona respectiv=. }n al doilea r`nd, prin acele construc\ii, face\i dificil accesul direct pentru ]ntre\inerea [i exploatarea liniilor electrice respective; - ar fi bine de exclus transportarea gabaritelor pe autostr=zi sau pe drumuri de \ar=, care sunt intersectate de linii electrice aeriene; - depozitarea sau desc=rcarea materialelor de construc\ie ]n apropierea liniilor electrice sunt interzise conform Regulamentului de exploatare [i ]ntre\inere a re\elelor electrice.

5

Rolul artei plastice ]n dezvoltarea capacit=\ilor creative "Mai artist dec`t copilul cred c= nu e nici un artist ]n lume. S= ai inim= s=-l sim\i [i minte s=-l pricepi" (I. NISIPEANU) Mai mult ca oricare alte activit=\i, activit=\ile incluse ]n domeniul "educa\ie estetic=" (educa\ie plastic=, educa\ie muzical= etc), constituie cadrul [i mijlocul cel mai generos de activare [i stimulare a poten\ialului creativ. Arta ]l preg=te[te pe copil s= tr=iasc= ]n frumuse\e, ]n armonie, s= respecte frumosul [i s= vibreze ]n fa\a acestuia. Cuvintele, sunetele, gesturile, culorile, formele plastice sunt mijloace de exprimare, de exteriorizare a dorin\elor, a[tept=rilor, rela\iilor cu ceilal\i, a problemelor. Mijloacele artei devin pentru copil unelte autentice de rezolvare curajoas= [i cu [tiin\= a problemelor de echilibrare, de armonizare, de modelare a spa\iului ]n care tr=ie[te [i se joac=, de automodelare. Pe l`ng= toate acestea, arta plastic= contribuie la ]mbog=\irea cuno[tin\elor de cultur= general=, la stimularea creativit=\ii [i a talentului, la alegerea unei cariere. Educa\ia plastic= ofer= piste de lucru [i alimenteaz= procesul de reflectare ce \ine de imagine [i lumea c`rmuit= de ea. Practica artistic= [i cuno[tin\ele teoretice de istoria artelor sunt legate de construirea unei culturi artistice. O imagine pe care o vezi nu este ]ntotdeauna o imagine pe care o [i ]n\elegi ]n ]ntregime. Ca [i orice limbaj, cel vizual presupune ]nsu[irea unui vocabular [i a unor structuri de articulare a acestui limbaj. Comunicarea cu o oper= de art=, de real= valoare, este cu at`t mai intens= [i mai complet=, cu c`t ajungi la un mod mai ad`nc de concentrare sufleteasc=, ceea ce cere un timp mai ]ndelungat. Istoricul de art= Vasile Dr=gu\ scria despre arta rom`neasc=: "Izolat, ]nchistat nu a fost acest popor niciodat=, v=dind o ne]ncetat= sete de cunoa[tere, ]nainta[ii no[tri au preluat cu mult curaj elemente culturale [i artistice din cele mai variate at`t din Orient, c`t [i din Occident, pe care le-au topit ]n sinteze originale, de neconfundat, realiz=rile fiind remarcabile ]n arhitectur= ca [i ]n pictur=, ]n artele decorative ca [i ]n muzic=". Arta provine de la creator, din nevoia lui de a exprima o iluminare, o tr=ire intens=, numit=, de obicei, inspira\ie. Dup= acumularea ]n subcon[tient a multor impresii, senza\ii, sentimente, g`nduri care au r=scolit amintiri, artistul ][i d= seama

deodat= c= acestea se leag= ]ntre ele [i se cristalizeaz= ca o nestemat=, care trebuie ar=tat= [i celorlal\i. Dar este posibil ca ace[tia s= nu priceap= ce v=d, s= ia diamantul drept sticl= ieftin=, s= nu aib= r=bdare s=-l priveasc= atent din toate p=r\ile, pentru a se bucura de str=lucirea [i reflexele lui colorate, date de [lefuirea savant= a fa\etelor. }n acest caz trebuie s= li se explice, s= li se trezeasc= interesul pentru a sta locului [i a primi mesajul artistic. Adic=, s= li se fac= educa\ia vizual=. Prin art= se dezvolt= sensibilitatea senzorial=, dar [i cea artistic= [i delicate\ea comportamental=. Sensibilitatea artistic= se construie[te pe baza afectivit=\ii, intui\iei [i fanteziei, ]n func\ie de m=iestria educativ= a pedagogului [i de caracteristicile mediului ]n care se formeaz=. De[i, determinat= genetic, ea se modeleaz= prin educa\ie, pentru c= personalitatea copilului este rezultanta ac\iunii conjugate a factorilor ereditari, de mediu [i de educa\ie. Din limbajele artei, limbajul plastic este cel mai apropiat [colarului. Acest limbaj are misiunea de a echilibra [i de a armoniza rela\iile copilului cu natura, cu sine. Profesorul nu va cere copilului s= reproduc=, s= execute cu m=iestrie asem=narea, p`n= la identificare, cu ]nf=\i[area naturii, care oricum este, ]n mod permanent, alta. Dac= ar ac\iona a[a, ar face din copil un inapt ]n ceea ce prive[te crea\ia artistic=, lar ]ndep=rta de art= [i l-ar ]nstr=ina de propriile posibilit=\i creative. Rolul pictorului-pedagog este de ]ncurajare, de sensibilizare a copilului ]n fa\a frumosului, de instrumentare a acestuia cu limbajul [i opera\iile specifice artei plastice. Proced`nd astfel [i dovedind empatie [i respect necondi\ionat, el ]l ajut= cu adev=rat pe copil s= se autodescopere, s= se armonizeze cu sine, s= descopere [i s= rezolve probleme de compozi\ie [i de tehnologie artistic=. Cunosc`nd limbajul artei plastice, precum [i particularit=\ile individuale, ]nv=\=torul poate ac\iona stimulativ ]n vederea dezvolt=rii poten\ialului creativ al copilului. Efim POPA, directorul {colii de Arte Plastice pentru Copii din ora[ul Rezina, grad didactic I

Licita\ie "cu strigare" Lu`nd ]n considerare cele sus-expuse, v= ]ndemn=m, stima\i consumatori, s= respecta\i prevederile regulamentelor respective, astfel asigur`nd securitatea [i via\a proprie [i a celor din jur. }ntreprinderea de Stat "Moldelectrica"

Prim=ria comunei Saharna Nou=, raionul Rezina, anun\= desf=[urarea licita\iei "cu strigare" de v`nzare a terenului pentru construc\ii, proprietate a administra\iei publice locale, situat ]n intravilanul satului Saharna, cu nr. cadastral 6740215099, suprafa\a - 0,03 ha, pre\ul ini\ial - 41853,25 lei. Licita\ia va avea loc pe data de 03.01. 2013, la ora 09.00, ]n incinta prim=riei. Acontul, ]n m=rime de 10% din pre\ul ini\ial, [i taxa de participare la licita\ie vor fi transferate la contul prim=riei nr. 12240766740. Telefoane pentru informa\ii suplimentare: (0254) 782-36; 78-4-26.


6

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Efectele fumatului asupra organismului sunt devastatoare, afect`nd fiecare structur= [i organ. Ast=zi se cunoa[te c= fumatul ]nseamn= rate ]nalte de boal= [i de deces la actuali [i fo[ti fum=tori. Mai mult dec`t at`t, fumatul este principala cauz= de deces, care poate fi prevenit=.

Fumatul afecteaz= grav s=n=tatea Frecven\a ]mboln=virilor ]n r`ndul fum=torilor este, per ansamblu, de 3,5 ori mai sporit=, dec`t ]n r`ndul celor care nu fumeaz=. Fumarea unei singure \ig=ri scurteaz= via\a cu [apte minute. Aceasta ]nseamn= c= pentru fiecare an de fumat se pierde mai mult de o lun= din via\=. La ora actual= fumatul este responsabil pentru mai mult de 4 milioane de decese anual. Se estimeaz= c=, p`n= ]n anul 2020, num=rul deceselor anuale prin boli cauzate de tabagism va ajunge la 10 milioane. Nicotina, substan\= care se g=se[te ]n mod activ ]n \igar=, odat= p=truns= ]n organismul uman, produce dependen\= farmacologic= [i psihologic=, ]ntre\in`nd obiceiul fumatului. Dup= aprecierile Organiza\iei Mondiale a S=n=t=\ii, ]n lume exist= 1,2 milioane de fum=tori, dintre care 70% ]n \=rile ]n curs de dezvoltare. }n \ara noastr= mai mult de o treime din popula\ie este reprezentat= de adep\i ai acestui viciu. Nicotina este o otrav= foarte puternic=, 60 mg fiind suficient= pentru a omor] un om. Dup= ce se inhaleaz= la nivel pulmonar, fluxul sangvin arterial preia aceast= substan\= [i o transport= c=tre creier ]ntr-un interval de 10 secunde. Dac= majoritatea fum=torilor [tiu de existen\a nicotinei, pu\ini [tiu ]ns= c= ]n fumul de \igar= mai sunt aproximativ 4000 de substan\e chimice, din care peste 300 - toxice pentru om, iar 43 - cancerigene. Aerosolii din tutun vin ]n contact direct cu mucoasa cavit=\ii bucale, a faringelui, a laringelui, esofagului [i cu mucoasa arborelui pulmonar, substan\ele toxice se depun la aceste nivele. Efectele nocive ale fumului de \igar= asupra c=ilor aeriene sunt legate de dezvoltarea mai multor tipuri de boli pulmonare. Principala boal= pulmonar= noncanceroas= determinat= de fumat este boala pulmonar= cronic= obstructiv= (BPCO), care reune[te bron[ita cronic= [i emfizemul pulmonar. Printre alte boli sunt bron[iolita [i pneumonia comunitar=, ca [i mai multe tipuri de

boli intersti\iale pulmonare. Multe afec\iuni importante sunt cauzate de fumat: boli cadriovasculare, respiratorii, reproductive, precum [i cancere care afecteaz= diverse organe [i zone ale corpului. }n plus, fa\= de binecunoscutele consecin\e privind cancerul pulmonar [i boala respiratorie, fumatul cauzeaz= [i diferite morbidit=\i, cum ar fi densitatea osoas= sc=zut=, cataracta nuclear=, cancerul vezical [i reducerea fertilit=\ii. Aceste probleme pot afecta fum=torii tineri [i de v`rst= medie, iar pe m=sur= ce v`rsta fum=torului cre[te, spore[te [i frecven\a bolilor determinate de fumat. Cancerul pulmonar, cu o inciden\= anual= de 1,5 mln pe plan mondial, este, de cele mai multe ori, o consecin\= direct= a fumatului. }n \ara noastr= cancerul pulmonar ocup= locul ]nt`i, at`t la inciden\=, c`t [i la mortalitate. {i totu[i, prin simpla renun\are la fumat ar putea fi evitate 9 din 10 cazuri de cancer. Frecven\a devine tot mai crescut= [i ]n r`ndul femeilor, ]n paralel cu cre[terea inciden\ei fumatului la sexul feminin. Omul este singura fiin\= vie, care ][i distruge cu bun=-[tiin\= s=n=tatea, folosind drogurile. Nocivitatea, mai ales a tutunului, a fost cu prisosin\= demonstrat=. Dac= dorim s= avem o minte treaz= [i s=n=toas=, trebuie s= evit=m orice substan\= care altereaz= mecanismul delicat al creierului.

Nr. 48 (7590), 14 decembrie 2012

"Ca la noi, la moldoveni" Se spune c= timpul pierdut nu se mai ]ntoarce niciodat=, de aceea, elevii de la Ign=\ei ]ncearc= s= ]mbine pl=cutul cu utilul [i s= se ]ncadreze c`t mai activ ]n via\a liceului. Pe l`ng= cele 6 ore zilnice, teste de evaluare, ]ntreceri sportive, elevii de la Ign=\ei se mai ]ncadreaz= [i ]n alte diferite activit=\i. Dup= ce am spus "Adio, toamn=", desf=[ur`nd o manifestare pe 23 noiembrie, elevii claselor a XI-ea, profil real [i umanist, au hot=r`t s= se distreze pu\in pe seama obiceiurilor negative ale moldovenilor. Rezultatul unei s=pt=m`ni de munc= cu r`vn= l-am prezentat pe scen= vineri, 30 noiembrie, ]n sala de festivit=\i a liceului. Am organizat [i desf=[urat evenimentul cu genericul "Ca la noi, la moldoveni". Eleviiprezentatori, ]ndruma\i de c=tre dirigin\i, dnele Sofia Caraman [i Ludmila Bor[, au oferit celor prezen\i ]n sal= ]nscen=ri umoristice, dar [i adev=rate lec\ii de via\=. Pornind de la obiceiurile frumoase l=sate din str=mo[i, precum pe\itul miresei [i altele, [i unele c`ntece mai vechi, participan\ii au trecut la viciile [i neajunsurile societ=\ii noastre de moldoveni. F=c`nd haz de necaz, vorbind despre cei ce muncesc peste hotare [i felul ]n care muncesc, despre primari, medici, directori, ]ntr-un final au ajuns s=-i critice [i pe cei afla\i la guvernare, care sunt [i ei moldoveni (la

1

tuie 7-8 mii; se ]mbrac= ]n costum sportiv [i se ]ncal\= ]n pantofi; instaleaz= sistem de ]nc=lzire ]n cas=, dar face focul ]n sob= pentru a face economie etc". Spre sf`r[itul evolu=rii, prezentatorii s-au adresat publicului cu ]ndemnul de a contribui fiecare la prosperarea \=rii noastre, ca s= demonstr=m lumii c= noi, moldovenii, avem capacit=\i s= construim o societate prosper=. Iat= c`teva exemple: "Eu mi[c Moldova din loc: - c`nd citesc o carte; - c`nd ]mi pas= de durerea altora; - c`nd refuz s= dau mit=; - c`nd cer bonul de plat=; - c`nd arunc gunoiul la co[; - c`nd merg pe drum [i z`mbesc altora". Cred c= aceste ]ndemnuri i-au facut pe mul\i s= se g`ndeasc= la viitorul nostru [i vor lua aminte c=: dac= m= schimb pe mine, lumea se schimb= de la sine. Lucia CHIRI|A, elev= ]n clasa a XII-ea, liceul teoretic Ign=\ei

2 minte). N-au uitat s= men\ioneze [i despre economiile, ce se fac pe contul ]nv=\=m`ntului, dar [i despre acele stereotipuri, dup= care se conduc moldovenii. Chiar

propun c`teva din ele [i cititorilor: "Doar moldoveanul: ][i construie[te cas= cu dou= etaje, dar doarme al=turi, ]n serai; c`[tig= 2000 de lei lunar, dar chel-

}n imagini: elevii ign=\eneni, din scen=, au ]ndemnat cons=tenii s= contribuie la prosperarea \=rii (foto 1); tot ei au luat ]n der`dere viciile societ=\ii noastre (foto 2)

Suntem copii [i ne cunoa[tem drepturile

Noi, elevii claselor a Vea "A", a VI-ea "A", a VIea "B" de la liceul teoretic "{tefan cel Mare" din Rezina, am avut fericita ocazie de a participa, recent, la o mas= rotund= cu genericul "Drepturi, libert=\i, obliga\iuni", desf=[urat= la Biblioteca Public= "Mihai Eminescu" cu prilejul Zilei Interna\ionale a Drepturilor Copilului [i Conven\iei cu privire la Drepturile Copilului (]n imagini). Activitatea a fost organizat= de c=tre dnele bibliotecare Liuba Popovici [i Lidia Ciorb= ]n colaborare cu grupa Minori a Comisariatului raional de Poli\ie. Dna Popovici ne-a spus Ludmila CALIN, f=r= drepturi noi, copiii, medic de familie c= nu am fi cet=\eni deplini ai

societ=\ii; c= fiecare dintre noi, indiferent de na\ionalitate, ras=, stare social=, are dreptul la existen\=, la o familie, la odihn=, joac=, protec\ie social=, educa\ie, dreptul de a fi respectat [i auzit, de a-[i exprima liber opinia vizavi de oricare problem=, dreptul la asisten\= medical=, la libertate etc. Drepturile care sunt asigurate prin lege, ne permit s= ne dezvolt=m cele mai bune calit=\i, de care dispunem, s= ne sim\im respecta\i, iubi\i [i proteja\i. Dna bibliotecar= a mai men\ionat c= noi, copiii, suntem viitorul \=rii [i merit=m s= fim ferici\i, iar pentru aceasta este necesar ca p=rin\ii, membrii societ=\ii s= ne fie

mereu al=turi. La tema ]n discu\ie, dumneaei ne-a propus s= r=sfoim publica\ia pentru copii "Florile dalbe", care g=zduie[te rubrica "Drepturile mele, ce s= fac cu ele?". Tot acolo, ne-a mai spus dna Popovici, putem participa la concursul de eseuri "V= rog s= nu-mi ]nc=lca\i drepturile". Invitat la discu\ie a fost [i dl Valeriu Guranda, inspector ]n grupa Minori a CRP, care ne-a r=spuns la ]ntreb=rile ce ne fr=m`ntau cu privire la drepturile copiilor, dar [i ne-a vorbit despre Conven\ia cu privire la Drepturile Copilului, care, din 20 noiembrie 1989, a devenit lege interna\ional= ]n domeniu. Republica Mol-

dova a ratificat Conven\ia ]n februarie 1993 [i, prin acest act, \ara noastr= [ia asumat obliga\iunea de a asigura drepturile copiilor [i a proteja interesele acestora. Mul\umim mult [i dnelor Lidia Ciorb= [i Alina Zavtur, care ne-au ajutat s= ne preg=tim [i s= particip=m la un concurs de desene "Drepturile mele", dar [i s= compunem poezii la tema care a f=cut obiectul discu\iei ]n acea zi.

Cu to\i copiii ne juc=m ]n curte, Nu conteaz= de e bun sau r=u, Fiindc= un drept ]ntruna [opte[te: "Copiii sunt identici mereu".

Familia este dreptul meu.

Marina FEDORENCIUC, C=t=lina MACARI, eleve ]n clasa a VI-ea "A", l/t "{tefan cel Mare"

Banca de Economii SA, filiala 13 {old=ne[ti vinde: - construc\ie comercial= cu suprafa\a total= de 223 m. p. [i teren aferent cu suprafa\a total= de 0,0451 ha, amplasate ]n satul Cotiujenii Mari, raionul {old=ne[ti; - construc\ii locative (3 case de locuit) cu suprafe\ele respectiv 124,2 m. p. [i teren aferent 0,3772 ha, 165,0 m. p. [i teren aferent 0,5553 ha, 195,4 m. p. [i teren aferent 0,0947 ha, amplasate ]n satul Cotiujenii Mari, raionul {old=ne[ti; - construc\ie locativ= (cas= de locuit) cu suprafa\a total= de 136,50 m. p. [i teren de p=m`nt aferent cu suprafa\a total= de 0,382 ha, amplasate ]n satul Rece[ti, raionul {old=ne[ti; - construc\ie locativ=

(cas= de locuit) cu suprafa\a total= de 25,6 m. p. [i teren de p=m`nt pentru construc\ii cu suprafa\a total= de 0,1321 ha, amplasate ]n ora[ul {old=ne[ti, strada Iachir, nr. 13; - construc\ie locativ= (cas= de locuit) cu suprafa\a total= de 79,3 m. p. [i teren aferent cu suprafa\a total= de 0,138 ha, amplasate ]n ora[ul {old=ne[ti, strada Ion Solt`s, nr. 9; - combin= E-517 marca FORTSCHRITT, anul producerii - 1993; - autoturism VAZ-21070, anul producerii - 2006. Telefoane pentru informa\ii suplimentare: (0272) 2-20-72, 2-57-28.

Drepturile Drepturi noi avem cu to\ii: {i bunicii, [i nepo\ii, Dar c`nd careva gre[im Drepturile ni le [tim.

Dreptul de a ]nv=\a Este foarte valoros Multe lucruri vom afla, Care ne-or fi de folos.

Cineva ne ofenseaz= {i noi [tim c= nu-i corect: Codul de legi lectureaz= {i-ai s= [tii ce-nseamn= "drept".

Cu to\i noi avem un nume {i pe glob - ]ntreaga lume: Familia mea e ceva sf`nt, Maria, Ion, Vasile, Victor - Ca un cuf=r pre\ios pe p=m`nt. Dreptu-acesta e fermec=tor. Mama, tat=l, sora [i eu -

Oamenii au dreptul la via\=, Nu trebuie s-o lu=m celui r=u, }nva\= mereu o pova\=: "Nu omor], nu este dreptul t=u". Olga PETRU{CA, clasa a VI-ea "A", l/t "{tefan cel Mare"


Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 48 (7590), 14 decembrie 2012

Programe TV (17-23 19.55 Moldova ]n direct. TVM 21.25 Moldovenii de pretutindeni. Luni, 17 decembrie 22.20 Focus. Magazin TV. 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 23.05 Alternative. Discrimina13.00, 17.00, 21.00, 22.00, rea pe ]n\elesul tuturor. 0.00 {tiri. 23.20 A doua [ans=. Serial. 6.15 Ba[tina. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! Joi, 20 decembrie 9.10, 17.15 Secretarul. Serial. 10.00 Farhat - prin\ul Persiei. 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00, 0.00 Serial ]n desen animat. 10.35 Reporterul de gard=. {tiri. 6.15 Svitanok. 11.00 Bun= seara! 6.45 Legendele muzicii. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 T=mb=l=ul de 6.55 Filler: classic inspiration. la ferm=. Desene animate. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! 9.10, 17.15 Secretarul. Serial. 13.40 Cultura azi. 10.00, 21.25 Documentar. 14.25 Documentar. 15.25 A doua [ans=. Serial. 10.30 Natura ]n obiectiv. 16.20 S=pt=m`na sportiv=. 11.00 Moldova ]n direct. 12.00 O sear= ]n familie. 18.00 Sub acela[i cer. 13.10, 18.30 T=mb=l=ul de 19.00 Mesager. la ferm=. Desene animate. 19.40 Poveste. 13.40 Unda Bugeacului. 19.55 Moldova ]n direct. 14.10 A doua [ans=. Serial. 21.25 Dor. 15.50 P=rin\i [i copii. 22.20 Templul muzicii. 22.55 Filler: classic inspira- 16.20 Erudit cafe. 18.00 Vector european. tion. 23.10 A doua [ans=. Serial. 19.00 Mesager. 19.40 Poveste. 19.55 Moldova ]n direct. Mar\i, 18 decembrie 20.50 Super-loto 5 din 35. 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 22.20 Reporterul de gard=. 13.00, 17.00, 21.00, 22.00, 22.45 Un sfert de vorb= cu 0.00 {tiri. Ilona Sp=taru. 6.10 Sub acela[i cer. 23.10 A doua [ans=. Serial. 6.45 Cinemateca universal=. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! Vineri, 21 decembrie 9.10, 17.15 Secretarul. Serial. 10.00, 13.40 Farhat - prin\ul 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00, 0.00 Persiei. Desen animat. {tiri. 11.00 Moldova ]n direct. 12.00 Accente economice. 6.15 Cuvintele credin\ei. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! 12.30 Documentar. 13.10, 18.30 T=mb=l=ul de 9.10, 17.15 Secretarul. Serial. la ferm=. Desene animate. 10.00 Documentar. 10.30 Vector european. 14.10 Filler. 14.15 A doua [ans=. Serial. 11.00 Moldova ]n direct. 12.00 La noi ]n sat. 15.55 Ring Star. 12.40 Un sfert de vorb= cu 18.00 Unda Bugeacului. Ilona Sp=taru. 19.00 Mesager. 13.10, 18.30 T=mb=l=ul de 19.40 Poveste. la ferm=. Desene animate. 19.55 Moldova ]n direct. 13.40 Svitanok. 21.25 Dialog social. 14.10 Moldovenii de pretutin21.45 Filler. 22.20 Avanpremier=. Filmul deni. 14.40 A doua [ans=. Serial. "Cadoul". 15.45 Portrete ]n timp. 22.35 Cadoul. Film. 23.35 A doua [ans=. Serial. 16.10, 21.25 Documentar. 18.00 Accente economice. Mesager. Miercuri, 19 decembrie 19.00 19.40 Poveste. 6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 19.55 Bun= seara! Talk-show. 17.00, 21.00, 22.00, 0.10 22.20 Fii t`n=r! {tiri. 23.10 A doua [ans=. Serial. 6.15 Unda Bugeacului. 6.50 Profil de savant. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! S`mb=t=, 22 decembrie 8.30 Domnului s= ne rug=m. 6.00, 17.00, 21.00, 22.00, 9.35 Festivalul "Tamara 0.20 {tiri. 6.10, 7.10, 11.30, 15.05, Ciobanu". 10.10, 17.15 Secretarul. Seri- 16.00, 21.25 Documentar. 8.05 Vedete la bis. al. 9.05 Farhat - prin\ul Persiei. 11.00 Moldova ]n direct. Desen animat. 12.00 Ba[tina. 10.00 {tiin\= [i inovare. 12.45 Pic=turi de "Dor". 13.10, 18.30 T=mb=l=ul de 10.30 P=rin\i [i copii. la ferm=. Desene animate. 11.00 Casa mea. 12.25 "Fantezii". Spectacol. 13.40 Sub acela[i cer. 14.15 A doua [ans=. Serial. 13.05 "Bun= diminea\a!" 10 ani ]mpreun=. 15.35 Videoteca copiilor. 16.30 La mul\i ani! 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin Istorie - spre 17.15 Studio Art Plus. (rus.) 17.50 Un sfert de vorb= cu Victorie. Ilona Sp=taru. 18.00 Svitanok. 18.10 Erudit cafe. 19.00 Mesager. 19.00 Mesager. 19.40 Poveste.

decembrie) 19.35 Poveste. 19.50 O sear= ]n familie. 20.50 Filler. 22.20 De Ziua Poli\iei. Concert festiv. 0.10 Fii t`n=r!

Duminic=, 23 decembrie 6.00, 17.00, 21.00, 22.00, 0.15 {tiri. 6.10, 21.25, 23.20 Documentar. 7.05 Legendele muzicii. 7.15 Cuvintele Credin\ei. 8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Farhat - prin\ul Persiei. Serial ]n desen animat. 10.00 Ring Star. 11.00 Prin istorie - spre victorie! 11.35 La datorie. 12.00 Portrete ]n timp. 12.30 Natura ]n obiectiv. 13.05 Din fondul TV M1. 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Ba[tina. 14.50 Fotbal de sal=. Campionatul RM. JLC-ELPASSO. 16.15 Chi[in=ul de ieri [i de azi. 16.30 La mul\i ani! 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria "Milioane pentru Moldova". 19.00 Mesager. 19.35 Poveste. 19.50 Vedete la bis. 22.20 S=pt=m`na sportiv=.

O RT Ïîíåäåëüíèê, 17 äåêàáðÿ 05.00 "Äîáðîå óòðî". 07.00, 02.15 "Prima or=". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00, 00.20 "Primele [tiri". 09.15 "Teleshopping". 09.50 "Æèòü çäîðîâî!". 10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 12.10, 15.10, 18.15, 02.00 "Íîâîñòè". 12.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 13.05 "Äåøåâî è ñåðäèòî". 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 14.30 "Ïîíÿòü è ïðîñòèòü". 15.30 "Äîáðîãî çäîðîâüèöà!". 16.20 "Æåíñêèé äîêòîð". 17.10 "Íåðàâíûé áðàê". 18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". 21.40 "Âðåìÿ". 22.15 "Îòðàæåíèå". 00.35 "Âå÷åðíèé Óðãàíò".

Âòîðíèê, 18 äåêàáðÿ 05.00 "Äîáðîå óòðî". 07.00, 02.25 "Prima or=". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00, 00.20 "Primele [tiri". 09.15 "Teleshopping". 09.50 "Æèòü çäîðîâî!". 10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 12.10, 15.10, 18.15, 02.00 "Íîâîñòè". 12.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 13.05 "Äåøåâî è ñåðäèòî". 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 14.30 "Ïîíÿòü è ïðîñòèòü". 15.30 "Äîáðîãî çäîðîâüèöà!". 16.20 "Æåíñêèé äîêòîð".

Stima\i credincio[i, m=icu\ei stare\e Sofia. Pentru ce? Plec`nd ]mpreun= cu so\ul meu ]n Italia pentru a avea un trai mai bun, du[manii ne-au blestemat, so\ul p=r=sindu-m= f=r= nici un motiv pentru o alt= femeie. Am ]ncercat multe c=i pentru a-l aduce ]napoi, dar f=r= sor\i de izb`nd=. Cu rug=ciuni sfinte, m=icu\a Sofia mi-a readus so\ul ]n preajm= [i acum suntem maica stare\= Sofia, ]mpreu- ]mpreun= ferici\i. n= cu preotul Iosif, vin ]n ajutorul dumneavoastr= cu Tolea din Rezina: Mii de cele mai puternice rug=- mul\umiri m=icu\ei Sofia [i ciuni sfinte - mir, \=r`n=, preotului Iosif. Aveam v`rsta ap= sfin\it= f=c=toare de de 38 de ani [i nu m= puminuni, aduse de la mor- team c=s=tori. Nu puteam m`ntul sf`nt pentru a ajuta duce o rela\ie p`n= la caoamenii cu necazuri [i prob- p=t, aveam dureri ]n m`ini leme. [i ]n picioare, sufeream de Deschide cartea [i prin insomnie noaptea etc. }n telefon, pe baza zodiei [i a aceste condi\ii, toate c=ut=numelui, po\i beneficia de rile la doctori nu m-au leminuni chiar de la distan- cuit. \=. O singur= rug=ciune prin telefon cu m=icu\a Sofia Oxana din Briceni: Mul- mi-a dezlegat cununia, \umesc pe aceast= cale acum fiind c=s=torit, s=n=-

tos, cu mult= poft= de via\=. M=icu\a Sofia este adev=rat= dezleg=toare de farmece [i blesteme, scoate argintul viu, vindec=: epilepsia, alcoolismul, impoten\a, depresia, psoriazisul, boli ce doctorii nu le pot vindeca. Ea mai apropie iubit de iubit=, aduce spor ]n afaceri [i ]n case, alung= frica, sperietura, vindec= m`nc=rimile. Apela\i acum cu maxim= ]ncredere [i toate problemele dvs vor fi rezolvate 100%. Telefoane: 0040743828144; 0040722919763.

11.05 "Ãåíåðàë àðìèè Çîëóøåê". 12.20 "Àáðàêàäàáðà". 14.10 "Çàïàõ". 15.05 "Ôàðôîðîâàÿ ñâàäüáà". 18.10 "×åëîâåê è çàêîí". 19.15 "Ìèíóòà ñëàâû øàãàåò Ñðåäà, 19 äåêàáðÿ ïî ñòðàíå". 05.00 "Äîáðîå óòðî". 21.00 "Primele [tiri". 07.00, 02.05 "Prima or=". 21.25 "Âðåìÿ". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.50 "Ñåãîäíÿ âå÷åðîì". 21.00, 00.20 "Primele [tiri". 23.30 "Êðèìèíàëüíûé òà09.15 "Teleshopping". ëàíò". 09.50 "Æèòü çäîðîâî!". 02.15 "Äåâÿòü ìåñÿöåâ". 10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 12.10, 15.10, 18.15, 02.00 Âîñêðåñåíüå, 23 äåêàáðÿ "Íîâîñòè". 06.00, 10.00, 12.00 "Íîâîñ12.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 13.05 "Äåøåâî è ñåðäèòî". òè". 06.10 "Áðàòüÿ è çâåçäû". 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 14.30 "Ïîíÿòü è ïðîñòèòü". 06.50 "Ñîòðóäíèê ×Ê". 15.30 "Äîáðîãî çäîðîâüè- 08.30 "Ñëóæó Îò÷èçíå!". 09.00 "Çäîðîâüå". öà!". 10.15 "Teleshopping". 16.20 "Æåíñêèé äîêòîð". 10.30 "Íåïóòåâûå çàìåòêè". 17.10 "Íåðàâíûé áðàê". 18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". 10.45 "Ïîêà âñå äîìà". 11.30 "Ôàçåíäà". 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". 12.20 "Äàéòå æàëîáíóþ êíè21.40 "Âðåìÿ". ãó". 22.15 "Îòðàæåíèå". 00.35 "Âå÷åðíèé Óðãàíò". 14.20"Ëåäíèêîâûé ïåðèîä". 14.40 "Øðýê Ìîðîç, Çåëåíûé íîñ". ×åòâåðã, 20 äåêàáðÿ 16. 45 " Áîëüø èå ãîíêè. Áðàòñòâî êîëåö". 05.00 "Äîáðîå óòðî". 18.30 "Replica". 07.00, 02.30 "Prima or=". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 20.00 "Ñðåäà îáèòàíèÿ". 21.00, 00.25 "Primele [tiri". 21.00 "Sinteza s=pt=m`nii". 21.40 "Âðåìÿ". 09.15 "Teleshopping". 22.50 "Òóðåöêèé ãàìáèò". 09.50 "Æèòü çäîðîâî!". 10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 02.35 "Ïîçíåð". 12.10, 15.10, 18.15, 02.00 "Íîâîñòè". ÐÒÐ-Ïëàíåòà 12.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 13.05 "Æåíñêèé äîêòîð". Ïîíåäåëüíèê, 17 äåêàáðÿ 14.00 "Ïðåññ-êîíôåðåíöèÿ 05.00 "Óòðî Ðîññèè". Ïðåçèäåíò à Ðîññèéñêîé 08.00 "1000 ìåëî÷åé". Ôåäåðàöèè Â. Ïóòèíà". 08.45 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 17.00 "Íîâîñòè". 09.30 Õ/ô "Íå óõîäè". 17.10 "Íåðàâíûé áðàê". 11.20 Õ/ô "Îàçèñ ëþáâè". 18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". 13.00, 19.00 Âåñòè. 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". 14.00 "Äåëî Õ. Ñëåäñòâèå 21.40 "Âðåìÿ". ïðîäîëæàåòñÿ". 22.30 "×òî? Ãäå? Êîãäà?". 15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæ23.50 "Âå÷åðíèé Óðãàíò". íàÿ ëþáîâü". 00.55 "Ãîðîäñêèå ïèæîíû". 15.50 Ò/ñ "Äîÿðêà èç Õàöàïåòîâêè". Ïÿòíèöà, 21 äåêàáðÿ 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 05.00 "Äîáðîå óòðî". 19.35 Ò/ñ "Áåäíûå ðîäñòâåí07.00, 02.15 "Prima or=". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, íèêè". 21.00, 00.25 "Primele [tiri". 20.30 "Ïðîñíåìñÿ âìåñòå?" 23.00 Ò/ñ "ßðîñòü". 09.15 "Teleshopping". 23.50 "Äåâ÷àòà". 09.50 "Æèòü çäîðîâî!". 10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 00.30 Âåñòè@. 12.10, 15.10, 18.15, 02.00 "Íîâîñòè". Âòîðíèê, 18 äåêàáðÿ 12.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 05.00 "Óòðî Ðîññèè". 13.05 "Äåøåâî è ñåðäèòî". 08.00 "1000 ìåëî÷åé". 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 08.45 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 14.30 "Ïîíÿòü è ïðîñòèòü". 09.30, 20.30 Ò/ñ "Ïðîñíåìñÿ 15.25 "Äîáðîãî çäîðîâüè- âìåñòå?" öà!". 12.10 "Ïðàâèëà ìàñêàðàäà". 16.10 "Æåíñêèé äîêòîð". 13.00, 19.00 Âåñòè. 16.55 "Æäè ìåíÿ". 14.00 "Äåëî Õ. Ñëåäñòâèå 18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". ïðîäîëæàåòñÿ". 19.55 "Ïîëå ÷óäåñ". 15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæ21.40 "Âðåìÿ". íàÿ ëþáîâü". 22.15 "ÄÎñòîÿíèå ÐÅñïóáëè- 15.50 Ò/ñ "Äîÿðêà èç Õàöàïåêè". òîâêè". 00.35 "Âå÷åðíèé Óðãàíò". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 19.35 Ò/ñ "Áåäíûå ðîäñòâåíÑóááîòà, 22 äåêàáðÿ 06.00, 10.00, 12.00, 15.00, íèêè". 23.00 Ò/ñ "ßðîñòü". 18.10 "Íîâîñòè". 06.10 "Çâåçäà ýôèðà Âëà- 23.50 Ò/ñ "Îïåðà. Õðîíèêè óáîéíîãî îòäåëà". äèìèð Âîðîøèëîâ". 07.00 "Ìû èç äæàçà". 08.25 "Èãðàé, ãàðìîíü ëþáèÑðåäà, 19 äåêàáðÿ ìàÿ!". 05.00 "Óòðî Ðîññèè". 09.00 "Óìíèöû è óìíèêè". 08.00 "1000 ìåëî÷åé". 09.45 "Ñëîâî ïàñòûðÿ". 08.45 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 10.15 "Teleshopping". 09.30, 20.30 Ò/ñ "Ïðîñíåìñÿ 10.30 "Ñìàê". âìåñòå?" 17.10 18.50 19.55 21.40 22.15 00.35

"Íåðàâíûé áðàê". "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". "Ïóñòü ãîâîðÿò". "Âðåìÿ". "Îòðàæåíèå". "Âå÷åðíèé Óðãàíò".

7

12.10 "Ïðàâèëà ìàñêàðàäà". 13.00, 19.00 Âåñòè. 14.00 "Äåëî Õ. Ñëåäñòâèå ïðîäîëæàåòñÿ". 15. 00 Ò/ñ " Åôðîñèíüÿ. Òàåæíàÿ ëþáîâü". 15.50 Ò/ñ "Äîÿðêà èç Õàöàïåòîâêè". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 19.35 Ò/ñ "Áåäíûå ðîäñòâåííèêè". 23.00 Ò/ñ "ßðîñòü". 23.50 Âåñòè@.

×åòâåðã, 20 äåêàáðÿ 05.00 "Óòðî Ðîññèè". 08.00 "1000 ìåëî÷åé". 08.45 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 10.00 Ïðåññ-êîíôåðåíöèÿ ïðåçèäåíòà ÐÔ Â. Ïóòèíà. 13.00 "Ïðàâèëà ìàñêàðàäà". 14.00 "Äåëî Õ. Ñëåäñòâèå ïðîäîëæàåòñÿ". 15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæíàÿ ëþáîâü". 15.50 Ò/ñ "Äîÿðêà èç Õàöàïåòîâêè". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 19.00 Âåñòè. 19.35 Ò/ñ "Áåäíûå ðîäñòâåííèêè". 20.30 "Ïðîñíåìñÿ âìåñòå?" 23.00 Ò/ñ "ßðîñòü". 23.50 Âåñòè@.

Ïÿòíèöà, 21 äåêàáðÿ 05.00 "Óòðî Ðîññèè". 08.00 "1000 ìåëî÷åé". 08.45 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 09.30 "Ïðîñíåìñÿ âìåñòå?" 12.10, 13.00 Ò/ñ "Ïðàâèëà ìàñêàðàäà". 14.00 "Äåëî Õ. Ñëåäñòâèå ïðîäîëæàåòñÿ". 15. 00 Ò/ñ " Åôðîñèíüÿ. Òàåæíàÿ ëþáîâü". 15.50 "Ìîÿ áîëüøàÿ ñåìüÿ". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 19.00 Âåñòè. 19.35 Ïðàçäíè÷íûé êîíöåðò êî äíþ ðàáîòíèêîâ îðãàíîâ áåçîïàñíîñòè ÐÔ. 21.30 "Ëþáîâü äëÿ áåäíûõ". 23.30 "×åòâåðòàÿ ãðóïïà". 01.10 "Êîìíàòà ñìåõà".

Ñóááîòà, 22 äåêàáðÿ 05.00 "Ðàññìåøèòü Áîãà". 06.35, 07.15 Õ/ô "Êàê æå áûòü ñåðäöó". 07.00, 09.00, 13.00 Âåñòè. 07.45 "Óòðåííÿÿ ïî÷òà". 08.20 Ñóááîòíèê. 10.00 "Ëþáîâü äëÿ áåäíûõ". 12.00 "Ïîãîíÿ". Èãðà. 13.20 "Ïîöåëóé ñóäüáû". 16.20 Õ/ô "Ëè÷íîå äåëî ìàéîðà Áàðàíîâà". 18.00 Âåñòè â ñóááîòó. 18.45 "Òàíöû ñî çâåçäàìè". 20.15 Õ/ô "Âèêòîðèÿ". 00.30 Õ/ô "×åëîâåê, êîòîðûé çíàë âñå".

Âîñêðåñåíüå, 23 äåêàáðÿ 04.00 Õ/ô "×åëîâåê, êîòîðûé çíàë âñå". 05.40 "Ìåäîâàÿ ëþáîâü". 09.00, 12.00 Âåñòè. 09 . 5 0 " Ñì åõ îïà íî ðà ìà Åâãåíèÿ Ïåòðîñÿíà". 10.15 Õ/ô "Äîðîãàÿ ìîÿ äî÷åíüêà". 12.20 "Êëóáíè÷íûé ðàé". 16.05 "Êðèâîå çåðêàëî". 18.00 Âåñòè íåäåëè. 19.00 Õ/ô "Âèêòîðèÿ". 22.30 "Áåðåçîâñêèé". 00.00 "Õðîíèêè èçìåíû". 03.20 "Êîìíàòà ñìåõà".

AVIZ

Aten\ie, concurs!

Prim=ria Cob`lea, raionul {old=ne[ti, anun\= concurs pentru ocuparea func\iei publice de conducere vacant= - secretar al consiliului local. Cerin\e: - studii conform legisla\iei ]n vigoare; - cunoa[terea limbilor rom`n= [i rus=; - cunoa[terea computerului; - calit=\i bune de comunicare. Persoanele interesate urmeaz= s= prezinte, p`n= la 29 decembrie 2012, ora 17.00, urm=toarele documente: - formularul de participare; - copia [i originalul buletinului de identitate; - copia [i originalul carnetului de munc=; - copia [i originalul diplomei de studii; - certificat medical; - cazier judiciar; - CV-ul (autobiografia). Informa\ii suplimentare la tel.: (0272) 51-7-69.

Direc\ia Asisten\= Social= [i Protec\ie a Familiei a Consiliului raional Rezina anun\= concurs pentru ocuparea func\iei publice vacant= - specialist ]n administrarea ajutorului social, pe o perioad= determinat= (perioada concediului de maternitate). Cerin\e: - studii superioare licen\iate sau echivalente ]n domeniu; - cursuri de perfec\ionare profesional= ]n domeniul administrat [i administra\ia public=; - nu a ]mplinit v`rsta necesar= ob\inerii dreptului la pensie pentru limita de v`rst=. Experien\= profesional=: sunt admise la concurs persoanele cu o vechime ]n munc= de cel pu\in 3 ani. Constituie un avantaj experien\a ]n organele de asisten\= social=. Cuno[tin\e: cunoa[terea legisla\iei ]n domeniu, cuno[tin\e de operare la calculator Word, Excel, cunoa[terea limbii de stat la nivel avansat (citit, scris, vorbit). Dosarul de concurs: - formular de participare; - copia buletinului de identitate; - copiile diplomelor de studii [i ale certificatelor de absolvire a cursurilor de perfec\ionare profesional= [i/ sau de specialitate; - copia carnetului de munc=; - certificatul medical; - cazierul judiciar; - referin\= de la ultimul loc de munc=; - curriculum vitae. Data-limit=, p`n= la care poate fi depus dosarul de concurs, - 20 de zile din data public=rii anun\ului. Rela\ii la telefonul: (0254) 2-18-74.


8

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Din raza soarelui lucind Mai rupe calendaru-o fil=... Felicit=ri pentru primarul de Bu[=uca, dl Vadim Ciobanu Stimate omagiat! Cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere, V= ur=m c`t dori\i s=n=tate, succese ]n activitatea cotidian= ]ntru binele comunit=\ii, pace sufleteasc=, r=bdare, ]n\elegere, c=ci munca de primar este grea, dar necesar=. S= ave\i parte de c=ldura c=minului familial, de trai decent [i de realizarea tuturor dolean\elor. Mul\i ani ]nainte [i to\i prodigio[i! Consiliul raional Rezina

Stimat= Ana Gornea, director al l/t "{tefan cel Mare"! A\i mai ad=ugat un trandafir ]n cununa vie\ii, bun prilej de-a V= ura un car de ani ]nainte [i to\i cu s=n=tate trainic=. Realiz=rile ]n activitatea Dvs zi de zi s= se ]nmul\easc=, bucur`ndu-V= [i ]n continuare de stima [i recuno[tin\a colegilor de breasl=, elevilor [i p=rin\ilor acestora. Bucuriile infinite de la cei dragi inimii Dvs, oamenii de ]ncredere, zilele senine s= V= ]nso\easc= mereu pe drumul ]ntortocheat al vie\ii. La mul\i ani cu fericire! Consiliul raional Rezina

Pentru arhitectul raionului Nicolae Cojocari, consilierul raional Nicolae Micu, [eful filialei {old=ne[ti a }S "Po[ta Moldovei" Vasile Gavrili\= Stimabililor! Avem deosebita pl=cere s= v= felicit=m printre primii cu ocazia zilelor de na[tere. V= dorim tot binele din lume, succese ]n tot ce v= pune\i ]n g`nd, oameni de treab= ]n preajm=, prieteni adev=ra\i la nevoie. Dar ]nt`i [int`i de toate, v= dorim noi s=n=tate, c=i mai scump= dec`t toate.

La anul [i la mul\i ani cu s=n=tate! Consiliul raional {old=ne[ti

Felicit=ri pentru domnul Nicolae Proca din Rezina la o frumoas= aniversare Stimatul nostru profesor [i diriginte! }n zi deosebit=, ziua Dvs de na[tere, V= dorim din bel[ug s=n=tate, ca s= activa\i mul\i ani ]nainte cu d=ruire ]n domeniul ]ndr=git. }naltul profesionism, bonomia, exigen\ele sporite, r=bdarea, ]n\elegerea, tactul pedagogic, spiritul organizatoric, perseveren\a, punctualitatea, bun=-voin\a etc, de care da\i dovad=, Vau adus mult= stim= [i recuno[tin\= din partea ]nv=\=ceilor [i p=rin\ilor lor, din partea ]ntregii comunit=\i. Fie ca ]n anii care vin s= fi\i precum sunte\i. Fericire ]n preajma celor dragi, cer senin, multe promo\ii de elevi de[tep\i [i disciplina\i V= mai dorim. La mul\i ani! Cu mult respect, elevii clasei a IX-a "B", l/t "Alexandru cel Bun"

Calde felicit=ri pentru Ion Zugrav, Alexei Ciburciu, Andrei Rusu [i Nicolae Marcu Stima\ii no[tri omagia\i! Cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere, v= dorim mul\i ani ]nainte [i to\i cu s=n=tate trainic=. S= ne fi\i [i ]n continuare tineri, energici, buni ]ndrum=tori ai colegilor care se afl= la ]nceput de cale, omeno[i [i optimi[ti. Fericire al=turi de cei dragi, tihn= sufleteasc=, bun=stare [i realizarea visurilor v= mai dorim. Toate cele bune! Consiliul veteranilor MAI Rezina

Cita\ii publice ]n judecat= Judec=toria Rezina aduce la cuno[tin\a cet. Paraniuc Nicolai, domiciliat ]n ora[ul Rezina, strada {ciusev, 9/1, apartamentul nr. 18, s= se prezinte ]n instan\a de judecat= pe data de 28 decembrie 2012, ora 10.30, pe adresa: or. Rezina, str. Voluntarilor, 3, sala nr. 6, ]n calitate de p`r`t ]n cauza civil= privind ]ncasarea datoriei, intentat= la cererea }M "Servicii comunal-locative" Rezina. Judec=torul judec=toriei Rezina Olga Gangal.

Judec=toria Rezina aduce la cuno[tin\a cet=\eanului Carp Ion, domiciliat ]n ora[ul Rezina, strada {ciusev, 7/20, s= se prezinte ]n instan\a de judecat= la data de 28 decembrie 2012, ora 09.30, pe adresa: ora[ul Rezina, strada Voluntarilor, 3, sala nr. 6, ]n calitate de p`r`t pe cauza civil= privind ]ncasarea datoriei, intentat= la cererea }M "Servicii comunallocative" Rezina. Judec=torul judec=toriei Rezina - Olga Gangal.

Judec=toria Rezina aduce la cuno[tin\a cet. Stratulat Natalia, domiciliat= ]n ora[ul Rezina, strada {ciusev, 11/34, s= se prezinte ]n instan\a de judecat= la data de 28 decembrie 2012, ora 10.00, pe adresa: ora[ul Rezina, strada Voluntarilor, 3, sala de [edin\e nr. 6, ]n calitate de p`r`t= pe cauza civil= privind ]ncasarea datoriei, intentat= la cererea }M "Servicii comunal-locative" Rezina. Judec=torul judec=toriei Rezina Olga Gangal.

Judec=toria Rezina aduce la cuno[tin\a cet. Macovei Grigore, ultimul domiciliu cunoscut - or. Rezina, str. P=cii, 47, ap. 11, c= este invitat la 27 decembrie 2012, ora 9.00, ]n [edin\= de judecat= (or. Rezina, str. Voluntarilor, 3, sala nr. 1) ]n calitate de p`r`t pe dosarul civil dup= ac\iunea }M "SCL" Rezina privind ]ncasarea datoriei. }n caz de neprezentare, cauza va fi examinat= ]n lipsa p`r`tului. Judec=tor - Ludmila Co\aga.

Compania "Megadom Star" (or. Chi[in=u) propune pentru v`nzare apartamente nefinisate cu dou= [i trei od=i ]n blocurile locative cu nou= etaje din or. Rezina (l`ng= magazinul "Hermes") cu perspectiva de a relua lucr=rile de construc\ie, a finisa [i a da ]n exploatare locuin\ele. Telefon: 069579026.

Centrul militar teritorial Orhei

anun\= concurs pentru ocuparea func\iei publice vacant= de specialist ]n Sec\ia administrativ-militar= Rezina. Informa\ia privind condi\iile de desf=[urare a concursului este plasat= pe panoul informa\ional al SAM Rezina: strada {ciusev, 5. Telefon de contact: (0254) 2-23-23. Data-limit= p`n= la care poate fi depus dosarul de concurs - 24 decembrie (inclusiv) 2012. Concursul va avea loc pe data de 27 decembrie 2012.

Echipa de crea\ie: Redactor-[ef: Aculina POPA Fondatori: Consiliile raionale Rezina [i {old=ne[ti. Rechizitele bancare: cod: BSOCMD2X794 cont: 222479400418 cod fiscal: 1004606004128

(tel.: 067323715). Redactori de compartimente: Violeta PISTRUI - 060142452, Ion ANTON - 068579688, Sergiu CUMATRENCO - 069000965. Contabil-[ef: Elena |VIGUN - 067322678.

Nr. 48 (7590), 14 decembrie 2012

Acu-i momentul s= economisi\i banii! Societatea Comercial= "La Roman [i Svetlana" din ora[ul {old=ne[ti a ajuns la o frumoas= aniversare - 20 de ani de activitate. Cu aceast= ocazie, invit=m to\i cump=r=torii s= procure de la magazinele noastre absolut toate m=rfurile cu reduceri de p` n= la 20%, timp de 20 de zile, ]ncep`nd cu 12.12.12 [i p`n= la sf`r[itul anului. Deci: la 20 de ani de activitate, timp de 20 de zile, reduceri de Cr=ciun de p`n= la 20%! Iar la 29 decembrie curent, ]ncep`nd cu ora 10.00, l`ng= magazinul "10000 de m=run\i[uri la Roman", vor avea loc activit=\i de ]ncununare a jubileului,

[i anume: - loterie f=r= pierderi - doar c`[tiguri; - concert de s=rb=toare; - mas= de binefacere; - odihn= dup= merit. Cet=\enii, care vor cump=ra m=rfuri ]n sum= total= de 5000 de lei, vor beneficia de un bilet de loterie gratuit. Costul biletului - 50 de lei. V= a[tept=m la s=rb=toare! Organizatorii v= ureaz= s=n=tate, s=rb=tori fericite, c`[tig, procur=ri utile [i pe plac, c`t mai multe realiz=ri dorite ]n Noul An 2013 ]mpreun= cu Societatea Comercial= "La Roman [i Svetlana".

Stima\i colegi, domnilor ofi\eri [i subofi\eri ai Comisariatului de Poli\ie al raionului {old=ne[ti, scumpi veterani ai Organelor Afacerilor Interne! }n numele Consiliului raional {old=ne[ti al veteranilor Ministerului Afacerilor Interne, v= adresez cele mai sincere felicit=ri, ur=ri de s=n=tate [i prosperitate cu prilejul anivers=rii a 22-a de la fondarea Poli\iei Na\ionale. Mai mult de dou= decenii, ]n componen\a Poli\iei Na\ionale, noi am asigurat [i asigur=m men\inerea ordinii publice [i combaterea criminalit=\ii, am contribuit [i mai continu=m s= ap=r=m pacea civic=, drepturile [i libert=\ile fundamentale ale omului. Poli\i[tii no[tri au oferit modele de curaj, demnitate [i cutezan\=. Iar cei care ][i consacr= via\a unui scop nobil,

r=m`n pentru totdeauna ]n memoria neamului din care fac parte. Dragii no[tri! V= felicit cu prilejul anivers=rii, dorindu-i ]ntregului efectiv al institu\iei, veteranilor, familiilor acestora bucurii, succese [i un viitor c`t mai prosper.

Diminea\= de iarn=

}n aten\ia locuitorilor raionului {old=ne[ti!

Noaptea de ne-a dat mesaje Despre tot ce culmineaz=, Noi c`t le fix=m cu g`ndul V`ntul noi z=pezi a[eaz=. Diminea\a lumea-i alb= Ca o foaie de h`rtie, Doar copacii-n frem=tare Vor tabloul s=-l ]nvie. Oamenii, mi[ca\i de farmecul Astei lume ca de basm, Pleac=, vin cu trebuin\e {i-[i au sufletu-n extaz. "Iarna n-a m`ncat-o lupul", }[i mai spun ei la-nt`lnire. "Nici Andreiul nu-i departe, Mai pofti\i ]n ospe\ie." Zinaida CEBOTARI-CERNELEV, satul Gordine[ti

}n numele Asocia\iei Teritoriale Sindicale {old=ne[ti a Federa\iei SINDASP, exprim profundele noastre condolean\e familiei [i tuturor persoanelor care au iubit-o pe cea care a fost p`n= mai ieri printre noi [i s-a numit Cleopatra Manole, secretar al consiliului s=tesc Salcia, lider al organiza\iei sindicale a angaja\ilor prim=riei, un om de o corectitudine [i bun=tate proverbiale, un suflet nobil [i frumos. Fie-i \=r`na u[oar=, Domnul s= aib= grij= de ea ]n ]mp=r=\ia celor drep\i [i f=r= de prihan=. Vera CUMATRENCO, pre[edinte

Cu profund respect, pre[edintele Consiliului raional {old=ne[ti al veteranilor Ministerului Afacerilor Interne, locotenent-colonel de poli\ie ]n rezerv=, Vadim RUSU

La 18 decembrie 2012, ]ncep`nd cu ora 10.00, ]n biroul pre[edintelui raionului {old=ne[ti, va primi cet=\enii raionului ]n audien\= membrul Guvernului Republicii Moldova, Valentina Buliga - ministrul Muncii, Protec\iei Sociale [i a Familiei. Sec\ia Administra\ie Public= a Consiliului raional {old=ne[ti

Aviz Gospod=ria |=r=neasc= "Melnic Evghenii Veaceslav", cod fiscal 35695880, anun\= despre ]ncetarea activit=\ii. Toate preten\iile vor fi primite ]n decurs de o lun= de la publicarea prezentului aviz. Telefon: 068423336.

"Doneaz= o juc=rie [i f= un copil fericit" }n preajma s=rb=torilor de iarn=, membrii Clubului Tinerilor din Rezina au ini\iat o ac\iune de binefacere - colecta "Doneaz= o juc=rie [i f= un copil fericit". Tinerii deja colecteaz= juc=rii de la colegii lor, juc=rii pe care le vor d=rui copila[ilor din familii socialmente-vulnerabile. Dac= dori\i s= face\i un copila[ fericit [i ave\i pentru el o juc=rie,contacta\i-i pe membrii Clubului Tinerilor din Rezina: ctrezina@ gmail.com; tel.: (0254) 2-5247. Gr=bi\i-v= s= face\i bine!

Mica publicitate

Angajatele Oficiului Stare Civil= {old=ne[ti sunt ad`nc ]ndurerate de decesul subit [i prematur al secretarului consiliului s=tesc Salcia, Cleopatra Manole, [i exprim= sincere condolean\e familiei, rudelor [i satului ]ndoliat. Dumnezeu s-o odihneasc= ]n pace pe r=posat=, fie-i \=r`na u[oar=.

*V`nd apartament ]nmobilat, 1 camer=, etajul 3, situat pe strada Mihai Eminescu, 14 (bloc locativ din cotile\). Tel.: (0254) 2-18-48, 068579688. *V`nd garaj ]n ora[ul Rezina, l`ng= p=dure. Tel.: 060711457. *V`nd gr`u alimentar. Tel.: 069868923.

Adresele noastre:

Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la }SFE-P "Tipografia Central=". Com. 9450. Tirajul: 1470 de exemplare. PP "Farul Nistrean" }M apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 67870.

or. Rezina: str. 27 August, 1. Tel.: (254) 2-10-74. or. {old=ne[ti: str. Trandafirilor, 17. Tel.: (272) 2-21-31. e-mail: farul-nistrean@mail.ru (Rezina); cvasiom@mail.ru ({old=ne[ti)


Ziarul "Farul Nistrean" din 14 decembrie 2012