Page 1

7 zile: esen\ial

V= mai propunem:

La biserica "Sf. Antonie cel Mare" din {old=ne[ti vine lume de pe lume. Cu ajutorul Domnului [i contribu\ia lor, ea s-a ]mbr=cat ]n interior ]n cele mai frumoase straie de s=rb=toare, fiind ]mbog=\it= cu icoane sfin\ite [i r=sp`nditoare de credin\=...

Potrivit unui Acord de parteneriat [i cooperare, ]n perioada 25-26 septembrie [i 2-4 octombrie, la Rezina, peste 20 de [omeri tineri sunt instrui\i ]n domeniul resurselor umane [i cel al ini\ierii [i dezvolt=rii unei afaceri. Pag. 2

Situa\ia dificil= poate fi redresat=

Pag. 3 Indemniza\ia pentru primele 5 zile o va pl=ti angajatorul

Pag. 3 Ìåæäóíàðîäíûé äåíü ïîæèëûõ ëþäåé

Profesorul cu har dumnezeiesc

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti Apare de la 03 aprilie 1948

S= mai pr=[im prin gr=dina sufletului

Nr. 37 (7579), 28 septembrie 2012

Pag. 6 {old=ne[ti

R ezina

Omagiu v`rstei

Stima\i oameni ]n etate din raionul Rezina! De Ziua Mondial= a oamenilor v`rstnici, marcat= la 1 octombrie, ne exprim=m profunda recuno[tin\= pentru toate persoanele ]n v`rst= din toate localit=\ile raionului nostru, care, de-a lungul anilor, au adus o enorm= contribu\ie ]n folosul ]ntregii societ=\i, amintindu-ne de cunoscutul proverb "Cine n-are b=tr`ni s= [i-i cumpere". V= apreciem ]nalt pentru faptul c= zeci de ani v-a\i dedicat cre=rii de bunuri [i a unei lumi mai bune

[i v-a\i f=cut datoria pe deplin fa\= de genera\iile urm=toare. Noi, ast=zi, v= suntem recunosc=tori pentru sacrificiile ce le-a\i f=cut, construind prezentul de care ne bucur=m [i f=c`nd tot posibilul ca noi s= putem construi un viitor [i mai bun. Cu mult= recuno[tin\= [i gratitudine v= doresc din suflet numai zile senine, mult= s=n=tate, bucurii, tr=ite al=turi de copii, nepo\i, prieteni [i de to\i cei dragi. S= ave\i parte neap=rat [i de iubirea nem=rginit= a lui Dumnezeu.

La anul Ziua Daciei va avea loc la G=uzeni

Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina

Totu[i, s=pt=m`nalul raional a ap=rut nu la 4, ci la 3 aprilie 1948, iar decizia de lichidare a PP "Farul Nistrean" a fost anulat= de instan\a de judecat= }n s=pt=m`nalul independent "Cuv`ntul" apar mai multe articole semnate de Ion Perciun, ]n care sunt fapte neadev=rate, ce induc ]n eroare cititorul. La fel sa ]nt`mplat [i ]n cazul articolului "Ziarul "Farul Nistrean" va fi lichidat". Primul neadev=r este cel care se refer= la nediscutarea proiectului de decizie privind lichidarea PP "Farul Nistrean" ]n comisia consultativ=. Comisia consultativ= pentru probleme social-culturale, ]nv=\=m`nt, turism [i culte s-a ]ntrunit ]n [edin\= la ora 11.00, pe data de 17 septembrie, d`nd aviz pozitiv proiectului vizat. Al doilea neadev=r - primul num=r al publica\iei raionale a ap=rut la 4 aprilie 1948. De fapt, este vorba de 3 aprilie 1948. Un alt neadev=r este acela c= agrarienii, venind la putere, [i-au subordonat ziarul. }n anii "90 ai secolului trecut, ]n euforia libert=\ii [i democra\iei [i interzicerea Partidului Comunist din Moldova, dispare unul dintre cofondatori - Comitetul raional Rezina al PCM. Echipa de atunci a publica\iei date se autodeclar= cofondator al s=pt=m`nalului, elabor`nd un nou statut, contrar prevederilor legii. La ini\iativa Comitetului executiv raional Rezina, s=pt=m`nalul "Farul Nistrean" este ]nregistrat la Camera }nregistr=rii de Stat pe 26 ianuarie 1996, ca organ de pres= al Comitetului executiv raional Rezina [i nicidecum al Partidului Democrat Agrar.

Nu este adev=rat nici faptul c= "FN" a disp=rut din via\a raionului odat= cu Partidul Democrat Agrar. }n leg=tur= cu intrarea ]n vigoare a Legii privind reforma administrativ-teritorial= (lichidarea raioanelor [i trecerea la jude\e), la 28 ianuarie 1999, fondatorul (Comitetul executiv raional Rezina) adopt= decizia 1/2 "Privind lichidarea publica\iei periodice "Farul Nistrean". Un alt neadev=r al jurnalistului Perciun: "Din 2003 "Farul Nistrean" iar=[i ]ncepe s= fie editat, dar deja ca publica\ie a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti...". De fapt, PP "Farul Nistrean" ][i reia activitatea conform deciziei Consiliului raional (]n calitate de fondator) nr. 3/12 din 08.06. 2004 "Cu privire la }ntreprinderea Municipal= "Farul Nistrean". Prin decizia nr. 6-9 din 23 decembrie 2004 "Cu privire la aprobarea Statutului PP "Farul Nistrean" }M [i a fondului statutar al ziarului", Consiliul raional {old=ne[ti accept= calitatea de cofondator al PP "Farul Nistrean". }nc= un neadev=r al dlui Perciun: "}n prim=vara anului 2011, conduc`ndu-se de prevederile Legii privind deetatizarea publica\iilor periodice publice, frac\iunile partidelor democrate din Consiliul raional Rezina au adoptat o decizie despre demararea procesului de lichidare a ziarului. Noua coali\ie comunist=-democrat=, care a venit la guver-

1

nare ]n raionul Rezina dup= alegerile din iunie 2011, a anulat decizia privind deetatizarea "Farului Nistrean" pe motiv c= Consiliul raional {old=ne[ti nu-[i expusese pozi\ia oficial= pe chestiunea dat=". Conform prevederilor Legii privind deetatizarea publica\iilor periodice publice, acestea pot activa p`n= la 12 februarie 2013. }ns= frac\iunile democrate, folosindu-se de superioritate numeric= (]n urma unei coali\ii cu frac\iunea PPCD), la [edin\a Consiliului raional Rezina din 28 aprilie 2011, la ini\iativa consilierului Gheorghe Botnari, introduc pe ordinea de zi, f=r= a fi discutat ]n comisia consultativ= de specialitate, aspectul "Cu privire la ini\ierea procedurii de lichidare a PP "Farul Nistrean". La acea [edin\=, reprezentantul Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, dna Lilia R=ilean, a aten\ionat asupra ilegalit=\ii adopt=rii deciziei de lichidare a s=pt=m`nalului "Farul Nistrean", dat fiind faptul c= publica\ia are doi fondatori Consiliul raional Rezina [i Consiliul raional {old=ne[ti, [i decizia de lichidare nu poate fi adoptat= unilateral. Consilierii, ]ns=, n-au \inut cont de aten\ion=rile dnei R=ilean [i au adoptat decizia de lichidare, cu nr. 3/5. La 6 mai 2011, redactorul-[ef al PP "Farul Nistrean", din numele colectivului, se adreseaz= Consiliului

Pentru organizarea s=rb=torii "Ziua Daciei" s-a lucrat intens. Au fost antrenate cel mai mult sec\ia Cultur= [i prim=ria Rogojeni, dar [i colectivele artistice din alte localit=\i [i raioane (Rezina, Soroca, Flore[ti, Orhei, Telene[ti). A decurs bini[or, arti[tii amatori s-au str=duit s= ]nc`nte c`t mai mult= lume prezent= la s=rb=toare. At`ta doar c= "lumea" s-a l=sat tare mult timp a[teptat=, scaunele fiind mai mult pustii dec`t pline cu spectatori. Abia spre finalul evolu=rilor se apropiar= mai mul\i iubitori de frumos sau curio[i. Chiar dac= organizatorii au invitat toate prim=riile, organiza\iile [i ]ntreprinderile din raion, prea pu\ini au dat curs ]ndemnului. {i me[teri populari, cu lucr=rile lor, s-au prezentat pu\ini. Noroc de vesti\ii fra\i Colin, Valentin [i Ion, din Pohoarna, [i ]nc= de c`\iva, care au salvat c`t de c`t situa\ia la acest capitol. Explica\ia poate fi [i urm=toarea: rogojenenii au avut prea multe s=rb=tori de la jum=tate de august ]ncoace. Dar ceilal\i invita\i? Nu critic, zic c= s-a muncit din greu [i cei din scen= meritau aplauze mai multe, ochi mai mul\i de privit, inimi mai multe, care s=-i sus\in= ]n ac\iunile lor de promovare a tradi\iilor [i obiceiurilor str=mo[e[ti. Poate e bine c= ]n cadrul s=rb=torii a fost transmis= [tafeta "Zilei Daciei" prim=riei G=uzeni - s= mai fie alinta\i [i locuitorii altor

(Sf`r[it ]n pag. 2)

(Sf`r[it ]n pag. 3)

2

3

4 }n imagini: buciuma[ii au dat start Zilei Dacei (foto 1); pre[edintele raionului, dl Alexandru Reli\chi, a felicitat asisten\a cu prilejul s=rb=torii, ]ndemn`nd-o s= se delecteze [i s= se odihneasc= c`t mai bine (foto 2); unii me[teri populari au prezentat la expozi\iile personale nu numai produsul me[te[ugului pe care-l practic=, dar [i cele mai delicioase bucate, preg=tite de ei (foto 3); iar comercian\ii ][i f=ceau munca lor (foto 4)


2

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Situa\ia dificil= poate fi redresat= Seceta din toamna anului precedent [i cea din vara anului curent a influen\at negativ dezvoltarea sectorului agrar al raionului [i nu numai. Au avut de suferit at`t sem=n=turile culturilor agricole, planta\iile multianuale, c`t [i sectorul zootehnic (]n planul aprovizion=rii cu nutre\uri a p=s=rilor [i animalelor domestice). }n aceste condi\ii, sec\ia Agricultur= [i Alimenta\ie a Consiliului raional Rezina [i-a adus contribu\ia la redresarea c`t de c`t a st=rii de lucruri nefaste. La ini\iativa noastr=, prin Dispozi\ia nr. 103 din 18 iulie a. c. a pre[edintelui raionului dna Eleonora Graur a fost organizat un grup de lucru (11 persoane), din componen\a c=ruia fac parte vicepre[edin\ii raionului, speciali[tii sec\iei Agricultur= [i Alimenta\ie, speciali[ti ai direc\iei raionale Statistic=, ai direc\iei Supraveghere Fitosanitar= [i Control Semincer, ai Inspec\iei ecologice, ai serviciului Rela\ii Funciare [i Cadastru, ai sec\iei Situa\ii Excep\ionale. Grupuri de lucru (de nivelul I) au fost create ]n toate cele 25 de prim=rii ale raionului. Menirea grupurilor de ambele nivele (p`n= la ora actual=) const= ]n determinarea ac\iunilor prioritare ]n vederea diminu=rii impactului negativ asupra ramurii agriculturii, cauzat de secet=, [i ]n redresarea situa\iei dificile (asigurarea unor condi\ii favorabile de efectuare a lucr=rilor agricole, inclusiv a sem=natului culturilor de toamn=). Sec\ia agricol= raional=, ]mpreun= cu reprezentan\ii prim=riilor, a estimat pierderile cauzate de secet=. }n ansamblu, au suferit peste 23 de mii/ha de culturi agricole, prejudiciul constituind peste 84 mln de lei. Aceste cifre au fost expediate grupului de lucru republican. La r`ndul s=u, ministerul de resort urma s= se adreseze Guvernului Republicii Moldova cu propunerea de-ai ajutora pe agricultori, ]n special, la desf=[urarea sem=natului culturilor de toamn=. Aceasta nu ]nseamn= c= agen\ii economici agricoli, indiferent de dimensiunea forma\iunii, trebuie s= conteze doar la ajutor din partea statului. Exist= un [ir de m=suri, elemente ale tehnologiilor cultiv=rii culturilor agricole, aplicarea c=rora ar diminua impactul cauzat de secet=.

Nr. 37 (7579), 28 septembrie 2012

{omerii - ]ncadra\i ]n proiectul "Remiten\ele dezvolt= comunit=\ile din Republica Moldova" Potrivit unui Acord de parteneriat [i cooperare, ]ncheiat ]ntre RAO Hilfswerk Austria ]n Republica Moldova [i Agen\ia Teritorial= de Ocupare a For\ei de Munc= (AOFM) Rezina, p=r\ile fiind reprezentate de Anatolie Bucatca, managerul de |ar=, [i Agafia Rotaru, directorul AOFM Rezina, ]n perioada 25-26 septembrie [i 24 octombrie, la Rezina, peste 20 de [omeri tineri din teritoriu sunt instrui\i ]n domeniul resurselor umane [i ceea ce \ine de ini\ierea [i dezvoltarea unei afaceri (]n imagine). Relev`nd poten\ialele posibilit=\i reciproc favorabile [i utilitatea lucrului ]n comun pe plan local [i regional ]n domeniul reducerii [omajului [i ]n vederea implement=rii cu succes a proiectului "Remiten\ele dezvolt= comunit=\ile din Republica Moldova", sus\i-

nut financiar de Consiliul Europei, partenerii au convenit s= contribuie la conexiunea procesului de migra\ie cu dezvoltarea economic= a Republicii Moldova [i la utilizarea eficient= a efectelor/consecin\elor pozitive ale migra\iei ]n vederea dezvolt=rii comunit=\ilor rurale. Astfel, obiect al parteneriatului a fost definit: colaborarea ]n cadrul Proiectului "Remiten\ele dezvolt= comunit=\ile din Republica Moldova" are menirea s= reduc= migra\ia din regiune [i s= stimuleze spiritul de antreprenoriat prin participare [i implicare ]n via\a economic= [i social= a comunit=\ii, oferind posibilitatea de a se dezvolta economic [i ajut`nd cet=\enii s= devin= cet=\eni activi ]n propria \ar=. }ntru implementarea proiectului a fost creat ]n cadrul AO "Agen\ia pentru dez-

voltare rural= "Centru" Orhei Centrul de resurse umane, care inten\ioneaz= a fi un serviciu pentru cet=\enii raionului Rezina, menit s= asigure participarea activ= a cet=\enilor, ]n special, ]n procesul de instruire [i dezvoltare a micului busi-

ness. Amintim c= ]n cadrul proiectului va fi anun\at un concurs de granturi, ]n care vor fi distribuite 5 granturi a c`te 15000 de Euro pentru deschiderea [i dezvoltarea afacerilor. Reporter "FN"

Totu[i, s=pt=m`nalul raional a ap=rut nu la 4, ci la 3 aprilie 1948, iar decizia de lichidare a PP "Farul Nistrean" a fost anulat= de instan\a de judecat=

Vera CERNEGA, specialist principal pe problemele planific=rii [i prognoz=rii produc\iei agricole al sec\iei (}nceput ]n pag. 1) rial Orhei al Cancelariei de fondatorului (cofondatorilor) ]n articolul lui Ion Perciun. Agricultur= [i Alimenta\ie a Consiliului raional Rezina raional cu o cerere preala- Stat a atacat ]n instan\a de sau a instan\ei de judecat=, }n\elegem comportamentul

}nc=lc=torii s-au ales cu amenzi ustur=toare Conform Dispozi\iei MAI nr. 6/2270 din 10 septembrie curent "Cu privire la m=surile de preven\ie individual= [i general= pe teritoriul \=rii", ]n perioada 11-14 septembrie, ]n comun cu inspectorii IE Rezina, cu cinegeticianul raionului, cu inspectorii gospod=riei silvice, cu [efii de post [i inspectorii de sector etc, am desf=[urat raiduri at`t pe timp de zi, c`t [i pe vreme de noapte, cu scopul depist=rii cazurilor de braconaj [i de t=ieri ilicite de arbori. }n rezultatul raidurilor efectuate, a fost ]nregistrat un caz de braconaj ]n temeiul articolului 128, alin. (1) CC al RM. Aproximativ la ora 00.30, pe un teren agricol din teritoriul satului Echim=u\i a fost re\inut= o persoan= cu arm= de v`n=toare (de\inut= legitim) [i 18 cartu[e. V`n=toarea pe timp de noapte este considerat= braconaj, de aceea, persoanei ]n cauz= i-au fost ridicate arma [i muni\iile. Materialele acumulate au fost expediate spre examinare IE Rezina. }n aceea[i perioad= (11-14 septembrie), au fost verificate condi\iile de p=strare a armelor de foc [i valabilitatea permiselor de portarm=, fiind ]ntocmite 10 procese-verbale ]n baza articolului 361, alin. (1) CC (]nc=lcarea regulilor de p=strare a armelor [i muni\iilor) [i 2 procese-verbale ]n temeiul articolului 362, alin. (2) CC (]nc=lcarea termenului de prelungire a permisului de de\inere a armei). }n toate cazurile ]nc=lc=torii s-au ales cu amenzi ustur=toare.

bil=, ]n care solicit= abrogarea deciziei de lichidare a s=pt=m`nalului, "dat fiind c= ea a fost adoptat= cu grave ]nc=lc=ri ale legisla\iei ]n vigoare". }n cadrul [edin\ei Consiliului raional din 18 mai 2011, cu p=strarea superiorit=\ii numerice a celor care au decis lichidarea, este adoptat= decizia nr. 4/4 "Cu privire la examinarea cererii prealabile a colectivului PP "Farul Nistrean", prin care cererea colectivului este remis= pentru "examinare Comisiei pentru ]ntreb=rile social-economice". Colectivul "Farului Nistrean" n-a mai primit r=spuns nici din partea Comisiei indicat= ]n decizie, nici din partea Consiliului raional. Consiliul raional n-a reac\ionat nici la notificarea Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat privind abrogarea deciziei sus-men\ionat=, ca fiind ilegal=. }n rezultat, Oficiul Terito-

judecat= Rezina decizia Consiliului raional Rezina nr. 3/5 din 28 aprilie 2011. La 08 septembrie 2011, Judec=toria Rezina, ]n baza cererii de chemare ]n judecat= a Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat ]mpotriva Consiliului raional Rezina privind anularea deciziei Consiliului nr. 3/5 din 28.04.2011 "Cu privire la ini\ierea procedurii de lichidare a PP "Farul Nistrean", adopt= urm=toarea hot=r`re: "Se anuleaz=, ca fiind ilegal=, decizia Consiliului raional Rezina nr. 3/5 din 28.04.2011 "Cu privire la ini\ierea procedurii de lichidare a PP "Farul Nistrean". }nstan\a de judecat= Rezina [i-a motivat hot=r`rea prin faptul c=: "Prin Decizia nr. 3/5 din 28.04.2011, Consiliul raional Rezina a ]nc=lcat art. 7 al Legii presei, care prevede c= publica\iile periodice [i agen\iile de pres= ][i ]nceteaz= activitatea ]n baza hot=r`rii

[i art. 179, alin. (5) al Codului Civil, care reglementeaz= particularit=\ile fond=rii, func\ion=rii [i ]ncet=rii activit=\ii ]ntreprinderilor de stat [i ]ntreprinderilor municipale..." Deci, afirma\ia jurnalistului Ion Perciun precum c= Decizia Consiliului raional Rezina din 28.04.2011 privind lichidarea PP "Farul Nistrean" a fost anulat= de noua coali\ie comunist-democrat=, este un mare neadev=r. Consiliul raional Rezina, prin decizia nr. 8/6 din 23 septembrie 2011, conduc`ndu-se de hot=r`rea instan\ei de judecat= Rezina din 8 septembrie 2011, abrog= decizia nr. 3/ 5 din 28 aprilie 2011 referitoare la lichidarea "Farului Nistrean", astfel ]nl=tur`nd ilegalit=\ile comise de componen\a precedent= a Consiliului raional Rezina. Stima\i cititori! F=c`nd uz de documente, am comb=tut un [ir de fapte expuse

jurnalistului Perciun ca fiind persoan= cointeresat=, fiindc= la 28 aprilie 2011 d`nsul a fost unul dintre cei, care au votat pentru lichidarea s=pt=m`nalului "Farul Nistrean". Ulterior, tot dumnealui a fost cel care ]i cerea, ]n [edin\a Consiliului raional, redactorului-[ef s=[i retrag= cererea prealabil=, fiind con[tient de ilegalitatea deciziei adoptat= de ei. Pe 17 septembrie 2012, ]n cadrul unei [edin\e extraordinare, Consiliul raional Rezina a votat decizia "Cu privire la lichidarea PP "Farul Nistrean" }M". Ac\iunea consilierilor a fost dictat= de prevederile Legii privind deetatizarea publica\iilor periodice publice nr. 221 din 17.09.2010. Din numele frac\iunii PCRM ]n Consiliul raional Rezina, Serafima BORGAN, pre[edintele frac\iunii

Ziua Por\ilor Deschise la Lafarge

Deja tradi\ional, ]n fieca- paniei referitoare la subiec- mania) - stagiari pe partea ritate, apoi, echipa\i [i ]nso\i\i Alexandru GHEORGHI|+, inspectorul grupei Autoriz=ri de mediu ]n Republica de echipa industrial= Lafarre an, Lafarge Ciment (Mol- tul de referin\=. a CPR Rezina, c=pitan de poli\ie dova) SA organizeaz= Ziua Grupul de invita\i a fost Moldova. ge, au fost condu[i prin di-

"Noi punem piatra de temelie" Stima\i cititori! V= amintim c= acum dou= luni de zile, ]n scopul dezvolt=rii business-ului mic [i mijlociu ]n teritoriul raionului Rezina, Lafarge Ciment (Moldova) SA, de comun acord cu autorit=\ile publice locale de nivelul I [i Consiliul raional Rezina, au anun\at despre organizarea concursului "Noi punem piatra de temelie". Poten\ialii aplican\i pot lua act de cuno[tin\= de Regulamentul de desf=[urare a concursului de referin\=, regulament coordonat [i semnat de pre[edintele raionului Rezina, dna Eleonora Graur, [i directorul general al Lafarge Ciment (Moldova) SA, dl Louis de Sambucy, ]n nr. 33 [i 28 ale s=pt=m`nalului "Farul Nistrean". }n context, v= comunic=m c= cei interesa\i mai au timp s= aplice: organizatorii au prelungit termenul de prezentare a proiectelor p`n= la 1 noiembrie curent. Adrese de contact: - adresa secretariatului: Iary888@mail.ru; - adresa la care se vor expedia proiectele: MD 5400, or. Rezina, str. 27 August, 1, Consiliul raional Rezina, etajul 2, serviciul de Atragere a Investi\iilor. V= ]ndemn=m s= v= ]ncadra\i ]n concursul anun\at, aplic`nd proiecte inovatoare [i durabile. Succese tuturor!

Por\ilor Deschise pentru to\i cei, care locuiesc [i-[i desf=[oar= activitatea ]n vecin=tatea uzinei, pentru o mai bun= cunoa[tere a companiei. }n aceast= zi, ]n uzin= au loc discu\ii, prezent=ri, excursii, menite s= ilustreze cum arat= o ]ntreprindere modern=, care este specificul activit=\ii ei, s= afle no\iuni elementare despre procesul de fabricare a cimentului. }n acest an, Ziua Por\ilor Deschise a fost dedicat= proiectelor de mediu [i adresat= unui grup specific de vizitatori. S`mb=t=, 15 septembrie, uzina Lafarge a g=zduit un grup de vizitatori din localit=\ile ]nvecinate: Rezina, Ciorna, P=p=u\i, Mateu\i [i Solonceni. Edi\ia acestui an a avut ca scop comunicarea referitoare la proiectele de ]mbun=t=\ire a performan\elor de mediu, implementate la uzin= p`n= la ora actual=, precum [i la planurile de viitor ale com-

compus din reprezentan\ii popula\iei locale, care au un anumit grad de preg=tire pentru ]n\elegerea subiectului ]n discu\ie - reprezentan\i ai institu\iilor de s=n=tate public=, autorit=\ilor ecologice, institu\iilor de ]nv=\=m`nt etc. Vizitatorilor li s-a al=turat [i un grup de studen\i ai Universit=\ii Humbold (Ger-

Pentru ]nceput, oaspe\ilor uzinei li s-a prezentat activitatea companiei, realiz=rile de succes ]n diverse domenii: s=n=tate [i securitate ]n munc=, produse, proiecte de responsabilitate social= etc. }n cea de-a doua parte a programului, vizitatorii au fost instrui\i privitor la aspectele de s=n=tate [i secu-

verse zone ale uzinei: de produc\ie, sala de comand=, laboratorul [i zona de deservire a clien\ilor. }n cadrul sesiunii de ]ntreb=ri-r=spunsuri, cu care a finalizat evenimentul, vizitatorii au recunoscut c= au fost impresiona\i de calitatea lucrului ]n Lafarge. Mai mult ca at`t - pedagogii au solicitat organizarea ]n uzin= a unor evenimente similare cu elevii claselor superioare, pentru a vedea ]n practic= procesul de producere a cimentului - tem= studiat= la orele de chimie-geografie. Cornelia BORZIN, manager Comunicare la uzina de ciment Rezina }n imagine: dna Ana Diacoa, director Produc\ie, prezint= sala de comand= sistemul de monitorizare a tuturor proceselor din uzin=


Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 37 (7579), 28 septembrie 2012

3

Multstima\i oameni ]n etate din raionul {old=ne[ti! De Ziua mondial= a oamenilor ]n etate, venim c=tre dumneavoastr= cu cele mai sincere, calde, din inim= felicit=ri [i ur=ri de bine. Sunte\i comoara de aur a societ=\ii noastre, ]n\elep\ii [i ]ndrum=torii tineretului, dar mai ]nt`i sunte\i p=rin\ii, buneii [i str=buneii no[tri. V= felicit=m [i v= dorim s= ave\i parte de s=n=tate c`t v= trebuie, de lini[te sufleteasc=, dragoste, sus\inere [i respect de la cei dragi [i de la comunitate ]n ]ntregime. La mul\i ani, scumpii no[tri! Consiliul raional {old=ne[ti

1

2 Prezidiul Consiliului veteranilor din raionul {old=ne[ti ]i felicit= c=lduros pe to\i veteranii muncii [i de r=zboi cu s=rb=toarea Ziua mondial= a oamenilor ]n etate. V= dorim, prieteni dragi, o s=n=tate bun=, fericire [i bun=stare ]n via\a de toate zilele.

La anul Ziua Daciei va avea loc la G=uzeni

Pre[edintele Consiliului veteranilor din raionul {old=ne[ti, Djumberi TODUA

}n c`teva propozi\ii

4

3 (}nceput ]n pag. 1)

sate cu perlele culturii str=bune, altfel unii sunt prea alinta\i, ]mi permit s= zic chiar c= se h=lb=resc ]n at`tea manifest=ri, [i nu vin s= admire munca [i talentul arti[tilor, iar al\ii sunt seto[i de art= [i frumos. Las-s= fie boieria pe r`nd... Buciuma[ii, fanfara, c`ntecele [i dansurile, obiceiurile [i tradi\iile, competi\iile sportive, alte elemente, au dat s=rb=torii de la Rogojeni un colorit frumos. Sper=m c= la anul la G=uzeni va fi mai captivant, dar [i spectatori vor veni mai mul\i pentru a se p=trunde de, vorba lui

Grigore Z=noag=, [eful sec\iei raionale Cultur=, "dragoste, stim= [i m`ndrie pentru Dacii de ieri [i de azi". Sergiu CUMATRENCO

}n imagini: to\i arti[tii [i me[terii au fost alimenta\i de organizatori cu m=m=ligu\=, br`nz= de oi [i pe[te pr=jit (foto 1); au fost ]nscenate [i lupte ale osta[ilor medievali (foto 2); la 2 ore de la ]nceputul festivalului, majoritatea scaunelor erau ]nc= libere (foto 3); f=r= tr`nt= n-a fost chip - e ceva tradi\ional [i na\ional (foto 4)

Clopotul s= ne ]nt=reasc= credin\a La biserica "Sf. Antonie cel Mare" din {old=ne[ti vine lume de pe lume, nu numai enoria[ii din ora[. Cu ajutorul Domnului [i contribu\ia lor, ea s-a ]mbr=cat ]n interior ]n cele mai frumoase straie de s=rb=toare, fiind ]mbog=\it= cu icoane sfin\ite [i r=sp`nditoare de credin\=. Acum preotul paroh Vladimir Br`nz= mai are o rug=minte c=tre to\i oamenii de bun=credin\= de pretutindeni: s= contribuie cu c`t ]i trage inima la procurarea m=car a unui clopot pe potriva l=ca[ului sf`nt, deoarece cele de care se folosesc ]n prezent sunt foarte mici [i nu corespund cerin\elor. Dar ce sunt clopotele la sf`nta biseric=? P=rintele Vladimir spune c= clopotele sunt parte integrant= a cultului cre[tin, ]nc= din cele mai vechi timpuri. Al=turi de toaca de lemn, cu diversele ei forme, se mai ]ntrebuin\eaz=, ca instrument de ]n[tiin\are a ]nceputului slujbelor sau

2 1 de marcare a unor momente importante din cadrul lor, [i clopotele. Clopotele bisericii dau timpului o m=sur= liturgic=, umpl`ndu-l de rost. Dang=tul clopotelor ]l fac nu numai pe om s= ias= din r`nduiala cotidian=, ci [i pe ]ngerii din Cer s= se veseleasc= ]n mergerea la slujbele liturgice, ]ntr-o realitate mai presus de aceea care cade sub sim\urile ]ngere[ti [i omene[ti. }n rug=ciunile din "Cano-

fost folosite ]nc= din cele mai vechi timpuri, at`t pentru a anun\a bucuria [i rug=ciunea, c`t [i necazul [i primejdia. Deci, intra\i ]n sf`nta biseric= "Sf. Antonie cel Mare" din {old=ne[ti, contibui\i cu ceea ce v= permite situa\ia.

nul pentru binecuvantarea clopotelor", g=sim scris: "To\i cei care pot auzi glasul lor ]n zi [i ]n noapte, s= se ]mp=rt=[easc= de sfin\enia sfin\ilor". Trasul clopotelor este o Sergiu CUMATRENCO practic= straveche a Bisericii Ortodoxe, prin aceasta }n imagini: ]n interiorul urm=rindu-se at`t chemarea l=ca[ului e foarte frumos [i credincio[ilor la slujbele atr=g=tor (foto 1); acest dumnezeie[ti, c`t [i exprimarea bucuriei triumf=toare clopot nu mai face fa\= unei biserici de ora[ (foto 2) a Bisericii [i a slujbelor sale dumnezeie[ti. Clopotele au Foto de autor

Indemniza\ia pentru primele 5 zile o va pl=ti angajatorul La 14 septembrie curent, ]n Monitorul Oficial al RM nr. 190-192 a fost publicat= Legea nr. 178 din 11 iulie 2012 pentru modificarea, completarea [i abrogarea unor acte legislative la Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemniza\iile pentru incapacitate temporar= de munc= [i alte presta\ii de asigur=ri sociale

(Monitorul Oficial al RM, 2004, nr. 168-170, art. 773), dup= cum urmeaz=: 1. articolul 4 se completeaz= cu alineatul (21) cu urm=torul cuprins: "(21). ]ncep`nd cu anul 2013, plata indemniza\iei pentru incapacitatea temporar= de munc=, cauzat= de boli obi[nuite sau de accidente nelegate de mun-

c=, cu excep\ia cazurilor prev=zute de alin. (3) din prezentul articol, se efectueaz= ]n modul urm=tor: a) primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporar= de munc= se pl=tesc din mijloacele financiare ale angajatorului, iar [omerilor li se pl=te[te din mijloacele bugetului asigur=rilor sociale de stat;

b) ]ncep`nd cu a [asea zi calendaristic= de incapacitate temporar= de munc=, indemniza\ia se pl=te[te din mijloacele bugetului asigur=rilor sociale de stat; c) la articolul 5, alineatul (1), litera e) se abrog=; d) articolul 17 se abrog=. Elizaveta ERHAN, [efa direc\iei CTAS {old=ne[ti

*A avut loc (la Rogojeni) s=rb=toarea Ziua Daciei. Dup= cum afirm= [eful sec\iei Cultur=, Grigore Z=noag=, au fost ni[te momente frumoase, s-au strecurat [i ni[te lacune. Pe viitor se va \ine cont de ele. Iar pre[edintele Alexandru Reli\chi e de p=rere c= oriunde va fi organizat= s=rb=toarea ]n viitor, scena trebuie s= aib= acoperi[: "}n caz de ploaie, spectatorii mai pot sta sub umbrel=, dar cum s= procedeze dansatorii?". {tafeta s=rb=torii a primit-o primarul de G=uzeni. *La 9 octombrie vor fi atestate colectivele artistice din raion. Dat fiind c= la {old=ne[ti nu este un loc potrivit pentru asta, evenimentul se va produce ]n c=minul de cultur= din {estaci. Cu at`t mai mult, cu c`t acolo [i spectatorii vin f=r= s= fie tra[i de m`nec=. *Comisia medical= pentru ]ncorporarea tinerilor no[tri ]n armat= lucreaz= din plin. Se face tot posibilul pentru a-i selecta la serviciul militar ]n termen pe cei mai s=n=to[i [i demni b=ie\i, de[i nivelul de s=n=tate al unora las= mult de dorit. *Se zvone[te c= urm=toarea [edin\= a Euroregiunii "Siret-Prut-Nistru" va avea loc la {old=ne[ti. Ea ]ntrune[te 18 raioane din RM (Ungheni, Nisporeni, C=l=ra[i, Soroca, Ialoveni, Anenii Noi, Basarabeasca, Cimi[lia, Criuleni, Dub=sari, Flore[ti, Rezina, {old=ne[ti, H`nce[ti etc), jude\ele Ia[i [i Vaslui din Rom`nia. Structura se bazeaz= pe angajamentul partenerilor din ambele \=ri fa\= de valorile comune europene - dezvoltarea economic= [i social=, democra\ia, promovarea valorilor culturale [i asigurarea securit=\ii ]n aceast= zon=. Acum la noi se lucreaz= din r=sputeri pentru a face fa\= lucrurilor [i a ]nt`mpina cu demnitate ]nal\i oaspe\i de pretutindeni. F=c`nd parte din aceast= structur=, raionul nostru va avea numai de c`[tigat din enormele finan\=ri interna\ionale pentru dezvoltarea comunit=\ilor locale. *A fost sfin\it= M=n=stirea Cu[el=uca. De[i e mic= ]n compara\ie cu alte loca[uri sfinte de acest gen, mai mult= lume de la noi [i de pretutindeni consider= c= e o perl= a cre[tin=t=\ii [i spiritualit=\ii, dar [i un frumos obiectiv cultural-turistic. Azi are loc un maraton pentru acumularea de fonduri spre a ajuta m=n=stirea s= mai dea din datoriile pe care le-a acumulat ]n procesul renov=rii. E vorba de circa 200 de mii de lei. Dac= v= trage inima [i-L ave\i pe Dumnezeu ]n suflet, dona\i [i dumneavoastr= c`t considera\i posibil. *Vrem s= cre=m o infrastructur= turistic= ]n raionul nostru. Pentru asta n-ar strica s= avem [i ni[te parc=ri mai europene ]n localit=\ile vestite deja prin obiectivele sau locurile pitore[ti pe care le au - la Cob`lea, VadulRa[cov, Socola, Cu[el=uca, Rogojeni etc. Se aude c= se pot atrage investi\ii str=ine [i pentru aceste lucr=ri. Conducerea noastr= caut= c=i spre a atrage [i la noi bani pentru aceste scopuri. Iar banii pot fi g=si\i la aceea[i Euroregiune "Siret-Prut-Nistru", care ne poate da p`n= la 4 milioane de lei. O parcare poate costa p`n= la 700 de mii de lei (cu veceu, iluminare, paz= etc). }n paralel pot c`[tiga din turism [i localnicii - dezvoltarea de pensiuni, me[te[uguri populare, altele. *Degrab= va ]ncepe munca de editare a unei bro[uri despre locurile irepetabile ale raionului nostru, despre ceea ce-i poate atrage pe turi[ti. }n ea vor fi texte informative [i explicative, dar [i multe imagini foto ale locurilor [i obiectivelor noastre extrem de frumoase. *"A fi sau a nu fi", - iat= ]ntrebarea c`nd vine vorba de s=rb=toarea Ziua Vinului, ]ncununat= cu alt= s=rb=toare - "Toamna de aur". Unii zic c= a fost secet= [i nu prea avem ce scoate la expozi\ii, al\ii, dimpotriv=, consider= c= anume ]n condi\ii de criz= se vede capacitatea adev=ra\ilor gospodari de a face fa\= intemperiilor timpului [i greut=\ilor. Va decide conducerea, de comun acord cu prim=riile [i agen\ii economici. Mai mult= lume f=r= func\ii de r=spundere de la noi e de p=rere c= e o modalitate de a se ]nt`lni lumea de la noi, a se odihni, a mai schimba ni[te p=reri, experien\e. Dar decid cei care au mai multe ]mputerniciri. *Seceta a f=cut ravagii [i ]n raionul nostru. Gheorghe Storoja, [ef-adjunct al DAA, informeaz= c= nu demult, la {old=ne[ti, au c=zut 7,5 mm de precipita\ii, la Cotiujenii Mari - 18 mm. Acestea-s extremele. Se lucreaz= la recoltarea porumbului [i semin\elor de floarea-soarelui. Din cauz= c= sem=natul a avut loc mai t`rziu, pe alocuri produc\ia sau e verde, sau umed= din cauza ploilor. Responsabil de pagin= - Sergiu CUMATRENCO


4

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Ýòà "òèõàÿ", äîáû÷ëèâàÿ îõîòà Èçäàâíà ãðèáíèêîâ êëè÷óò "òèõèìè îõîòíèêàìè". Áåç åäèíîãî âûñòðåëà è âñïëåñêà âîäû îíè ïðèíîñÿò äîìîé âêóñíóþ ïèòàòåëüíóþ äîáû÷ó. Îïÿòà, áåëûå, ëèñè÷êè, ïîäîñèíîâèêè, ïîäáåðåçîâèêè, ìàñëÿòà, ñûðîåæêè, ãðóçäè è äðóãèå ñúåäîáíûå ãðèáû ñîäåðæàò â áîëüøîì êîëè÷åñòâå áåëêè è êëåò÷àòêó, ñïîñîáíûå íàñûòèòü ëåãêî è áûñòðî. Íî ìû íå çðÿ àêöåíòèðóåì âíèìàíèå íà ñúåäîáíîñòü ýòèõ äàðîâ ïðèðîäû, ïîòîìó ÷òî "òèõàÿ îõîòà" èíîãäà çàêàí÷èâàåòñÿ ïëà÷åâíî - îòðàâëåíèåì ãðèáàìè. Íåäàðîì ñàìûå ãðèáíûå ìåñÿöû - ñåíòÿáðü è îêòÿáðü - ÿâëÿþòñÿ ñàìûìè òðåâîæíûìè äëÿ âðà÷åé-òîêñèêîëîãîâ. Ïëîõîå çíàíèå íàñåëåíèåì ñúåäîáíûõ ãðèáîâ, äîâåð÷èâîå îòíîøåíèå ê êàæäîìó âñòðå÷åííîìó íà ëåñíîé òðîïå "êîíñóëüòàíòó" âëåêóò çà ñîáîé ïîðîé íåïðåäñêàçóåìûå ïîñëåäñòâèÿ. À âåäü ïî ñâîåé òÿæåñòè îñòðûå îòðàâëåíèÿ ÿäîâèòûìè ãðèáàìè çàíèìàþò âåäóùåå ìåñòî ñðåäè âñåõ íåáàêòåðèàëüíûõ ïèùåâûõ îòðàâëåíèé. Î òîì, êàêèå ìåðû ïðåäîñòîðîæíîñòè ñëåäóåò ñîáëþäàòü ïðè ñáîðå ãðèáîâ, ðàññêàçàë íàøåìó êîððåñïîíäåíòó âðà÷-ãèãèåíèñò Öåíòðà ïðåâåíòèâíîé ìåäèöèíû Ìèõàèë Ñòîÿí. -  ýòîì ãîäó, - ãîâîðèò Ìèõàèë Ïðîôèðîâè÷, - îòìå÷àëàñü äîâîëüíî æàðêàÿ è çàñóøëèâàÿ ïîãîäà, ÷òî íåãàòèâíûì îáðàçîì îòðàçèëîñü íà ïðîèçðàñòàíèè ãðèáîâ â áëèæàéøèõ ëåñíûõ óãîäüÿõ. Îäíàêî ê íàñòîÿùåìó âðåìåíè íà÷àëèñü äîæäè. È ïîâûøåíèå âëàæíîñòè âîçäóõà, íàðÿäó ñî ñðàâíèòåëüíî âûñîêèìè òåìïåðàòóðàìè êîíöà ñåíòÿáðÿ-íà÷àëà îêòÿáðÿ, ïîçâîëÿåò ãîâîðèòü î òîì, ÷òî ãðèáû äðóæíî òðîíóëèñü â ðîñò, à ó æèòåëåé íàøåãî ãîðîäà è ðàéîíà ïîÿâèëèñü âñå ïðåäïîñûëêè äëÿ "òèõîé", íî òàêîé àçàðòíîé è óâëåêàòåëüíîé ãðèáíîé îõîòû. Äëÿ íà÷àëà õîòåëîñü áû äàòü íåñêîëüêî ðåêîìåíäàöèé ïî ñáîðó ãðèáîâ. Íåëüçÿ ñîáèðàòü ãðèáû â òåõ ìåñòàõ, ãäå íàõîäÿòñÿ ïðîìûøëåííûå ïðåäïðèÿòèÿ, ðÿäîì ñ æåëåçíîé äîðîãîé, â ïàðêàõ ñ ïîâûøåííîé ðàäèàöèåé, òàê êàê ãðèáû ñïîñîáíû íàêàïëèâàòü ðàäèàöèþ è âðåäíûå ñîåäèíåíèÿ òÿæåëûõ ìåòàëëîâ èç àòìîñôåðû. Òàêæå íè â êîåì ñëó÷àå íå åøüòå ãðèáû, ñîáðàííûå âáëèçè àâòîäîðîã, ñåëüñêîõîçÿéñòâåííûõ óãîäèé, èç-çà èõ ñïîñîáíîñòè âïèòûâàòü â ñåáÿ òîêñè÷íûå âåùåñòâà, òàêèå êàê ïåñòèöèäû, óäîáðåíèÿ è äðóãèå. Ãðèáû - óäèâèòåëüíûé äàð ïðèðîäû. Îíè îáëàäàþò âûñîêèìè ïèùåâûìè êà÷åñòâàìè. Ñâåæèå áåëûå ãðèáû, íàïðèìåð, ïîëåçíåå ìîðêîâè è êàïóñòû, à ñóøåíûå - âäâîå êàëîðèéíåå ÿèö.  ñîñòàâ ãðèáîâ âõîäÿò áåëêè, æèðû, ñàõàð, ìèêðîýëåìåíòû. Îíè ñîäåðæàò ïî÷òè ñòîëüêî æå ìèíåðàëüíûõ âåùåñòâ, êàê ôðóêòû è îâîùè.  ãðèáàõ îáíàðóæåíû âèòàìèíû À, Â, Ä, Ñ. Òàêæå, ñîáèðàÿ ãðèáû, ìû ìíîãî âðåìåíè ïðîâîäèì íà âîçäóõå, âäûõàÿ àðîìàò ëåñà, ëþáóåìñÿ êðàñîòîé ïðèðîäû. Ýòî ïîëåçíîå è óâëåêàòåëüíîå çàíÿòèå. Íî ïðè ýòîì íåëüçÿ çàáûâàòü î òîì, ÷òî ãðèáû ìîãóò ñòàòü ïðè÷èíîé òÿæåëûõ ïèùåâûõ îòðàâëåíèé ñî ñìåðòåëüíûì èñõîäîì. Ê ýòîé ãðóïïå íåîáõîäèìî îòíåñòè íåñêîëüêî âèäîâ ÿäîâèòûõ ïëàñòèí÷àòûõ ãðèáîâ: áëåäíóþ ïîãàíêó, ìóõîìîðû, îïÿòà ëîæíûå. Èç òðóá÷àòûõ ãðèáîâ ÿäîâèòûìè ÿâëÿþòñÿ ñàòàíèíñêèå ãðèáû.  íèõ íàõîäÿòñÿ òîêñè÷åñêèå âåùåñòâà. Ñàìûå îïàñíûå èç íèõ - ôàëëîèäèí è

àìàíèòèí, ñîäåðæàùèåñÿ â áëåäíîé ïîãàíêå. Ïîìîùü ïðè îòðàâëåíèè ãðèáàìè äîëæíà áûòü íàèñêîðåéøåé! Íèêîãäà íå ñëåäóåò ïîëàãàòüñÿ íà äîìàøíèå ñðåäñòâà èëè òåì áîëåå "íà àâîñü". Ïðè ìàëåéøåì ïîäîçðåíèè íàäî ñðî÷íî âûçâàòü âðà÷à èëè íåìåäëåííî îòïðàâèòü çàáîëåâøåãî â ëå÷åáíîå ó÷ðåæäåíèå. Ïîìíèòå, ÷òî ïîçäíî (íà âòîðûåïÿòûå ñóòêè) íà÷àòîå ëå÷åíèå ïðè îòðàâëåíèè ÿäîâèòûìè ãðèáàìè â áîëüøèíñòâå ñëó÷àåâ áåçóñïåøíî. ×òî äåëàòü, ïîêà âðà÷à åùå íåò? Ïðåæäå âñåãî, ïðîìîéòå æåëóäîê òàê íàçûâàåìûì ðåñòîðàííûì ñïîñîáîì: äàéòå áîëüíîìó âûïèòü ïîäðÿä 5-6 ñòàêàíîâ âîäû èëè ìîëîêà. Çàòåì, ðàçäðàæàÿ ïàëüöåì èëè ÷àéíîé ëîæêîé êîðåíü ÿçûêà èëè çàäíþþ ñòåíêó ãëîòêè, âûçîâèòå ðâîòó. Ýòó ïðîöåäóðó ìîæíî ïîâòîðèòü 3-5 ðàç. Óëîæèòå áîëüíîãî â ïîñòåëü. Ïðèëîæèòå òåïëûå ãðåëêè ê ðóêàì è íîãàì. Íåïðåðûâíî äàâàéòå åìó òåïëîå ïèòüå, à ïðè ðåçêîé ñëàáîñòè - êðåïêèé ÷àé. Åñëè íåò æèäêîãî ñòóëà, òîëüêî â ïåðâûå ÷àñû ïîñëå îòðàâëåíèÿ ãðèáàìè áîëüíîìó ìîæíî äàòü ëåãêîå ñëàáèòåëüíîå ñðåäñòâî (îäíà ñòîëîâàÿ ëîæêà âàçåëèíîâîãî èëè êàñòîðîâîãî ìàñëà èëè íå áîëåå 30-50 ìèëëèëèòðîâ 33%íîãî ðàñòâîðà ñåðíîêèñëîé ìàãíåçèè). Ëþäÿì, ñêëîííûì ê ãèïîòîíèè, äàâàéòå ñëàáèòåëüíîå ìàëûìè äîçàìè, ÷òîáû èçáåæàòü ðåçêîãî ïàäåíèÿ àðòåðèàëüíîãî äàâëåíèÿ èç-çà áîëüøîé ïîòåðè îðãàíèçìîì æèäêîñòè. Åñëè îòðàâèëàñü ñåìüÿ, îáÿçàòåëüíî ïîìîãèòå âðà÷ó èëè ìåäèöèíñêîé ñåñòðå óñòàíîâèòü âèä ñúåäåííûõ ãðèáîâ, èõ êîëè÷åñòâî, ñïîñîá îáðàáîòêè. Âñïîìíèòå, èñïîëüçîâàëñÿ ëè â ïèùó îòâàð, êòî åùå åë ãðèáû è ñêîëüêî ÷åëîâåê ìîãëè ïîñòðàäàòü. Âñå ýòè íà ïåðâûé âçãëÿä ìåëî÷è ïîìîãóò ïðàâèëüíî, íå òåðÿÿ âðåìåíè, íàìåòèòü ïóòü ëå÷åíèÿ.

Nr. 37 (7579), 28 septembrie 2012

Óðîâåíü ñìåðòíîñòè îò ðàêîâûõ çàáîëåâàíèé ïðîäîëæàåò îñòàâàòüñÿ âûñîêèì âî âñåì ìèðå, íåâçèðàÿ íà óñèëèÿ âðà÷åé. Åæåãîäíî áîëåå 12 ìèëëèîíàì ÷åëîâåê ñòàâèòñÿ ðîêîâîé äèàãíîç, ÷òî ïðèâîäèò ê ñìåðòè ïðèìåðíî 7,6 ìëí. ÷åëîâåê â ãîä. Êàê ïîêàçûâàþò èññëåäîâàíèÿ ó÷åíûõ, îñíîâíûìè ôàêòîðàìè ðèñêà, ïðîâîöèðóþùèìè ïîÿâëåíèå ðàêà, ÿâëÿþòñÿ êóðåíèå, çëîóïîòðåáëåíèå àëêîãîëåì, ñèäÿ÷èé îáðàç æèçíè, íåïðàâèëüíîå ïèòàíèå, çàãðÿçíåííûé âîçäóõ, äåéñòâèå õèìè÷åñêèõ âåùåñòâ è èíôåêöèè. Ê òîìó æå áîëåå ïîëîâèíû çàáîëåâàþùèõ ðàêîì - ýòî ëþäè

ñòàðøå 55 ëåò.  Ìîëäîâå â ñòðóêòóðå çàáîëåâàíèé ðàê çàíèìàåò 12 ìåñòî. Îäíàêî ïî ñìåðòíîñòè îí íàõîäèòñÿ íà âòîðîì ìåñòå, à â ÷èñëå ïðè÷èí, âûçûâàþùèõ ïîñëåäóþùóþ èíâàëèäíîñòü - íà òðåòüåì.  òî æå âðåìÿ, ñóùåñòâóåò ñâîåîáðàçíàÿ òðîéêà íàèáîëåå ðàñïðîñòðàíåííûõ ðàêîâûõ çàáîëåâàíèé, ñðåäè êîòîðûõ ÷àñòî îêàçûâàåòñÿ ðàê êèøå÷íèêà è ðàê ïðÿìîé êèøêè. Î òîì, êàêîâû îñíîâíûå ñèìïòîìû ðàêà êèøå÷íèêà è êàê ìîæíî èçáåæàòü ýòîãî îïàñíîãî çàáîëåâàíèÿ, ðàññêàçàëà íàøåìó êîððåñïîíäåíòó âðà÷îíêîëîã Âàëåíòèíà Óðñó.

Óáåðå÷ü ñåáÿ îò áîëåçíè Ôàêòîðû ðèñêà - Ñëåäóåò îòìåòèòü, ãîâîðèò Âàëåíòèíà Àëåêñàíäðîâíà, - ÷òî â ìèíóâøåì ãîäó â Ìîëäîâå, ïî äàííûì ðåñïóáëèêàíñêîãî Îíêîèíñòèòóòà, áîëåå 8 òûñ. ÷åëîâåê áûëè ïîñòàâëåíû íà ó÷åò ñ äèàãíîçîì "ðàê". Ïî ñðàâíåíèþ ñ 2010 ãîäîì, íà ïðîòÿæåíèè êîòîðîãî áûëî çàðåãèñòðèðîâàíî 7852 ñëó÷àÿ ðàêà, óðîâåíü çàáîëåâàåìîñòè â ñôåðå îíêîïàòîëîãèé âûðîñ ñ 220,4 äî 227 íà 100 òûñ. ÷åëîâåê. Ñìåðòíîñòü òàêæå óâåëè÷èëàñü íà òðè ñëó÷àÿ - äî 5635 íà 100 òûñ. ÷åëîâåê. Ïî äàííûì ìèíóâøåãî ãîäà, ÷àùå âñåãî ó ãðàæäàí Ìîëäîâû âûÿâëÿëñÿ ðàê êèøå÷íèêà - 12,6%, ìîëî÷íîé æåëåçû è ëåãêèõ 11,1% è êîæè - 9,7%. ×òî êàñàåòñÿ íàøåãî ãîðîäà è ðàéîíà, òî ê íàñòîÿùåìó âðåìåíè íà ó÷åòå ïî ïîâîäó çàáîëåâàíèÿ ðàêîì êèøå÷íèêà è ðàêîì ïðÿìîé êèøêè íàõîäÿòñÿ 18 ÷åëîâåê. Èç íèõ - 9 ÷åëîâåê ñ I-II ñòàäèåé çàáîëåâàíèÿ, è ïî ÷åòûðå ÷åëîâåêà - ñ III è ñ IV ñòàäèÿìè.  òî æå âðåìÿ, ñðåäè ñîñòîÿùèõ íà ó÷åòå åñòü 9 ìóæ÷èí è 11 æåíùèí. Ïî ñóòè äåëà, ðàê êèøå÷íèêà - ýòî çëîêà÷åñòâåííàÿ îïóõîëü ñëèçèñòîé îáîëî÷êè êèøêè. Îí ìîæåò ðàçâèòüñÿ â ëþáîì îòäåëå êèøå÷íèêà. À íàèáîëåå ÷àñòî âñòðå÷àåòñÿ â òîëñòîì êèøå÷íèêå. Íàèáîëåå ïîäâåðæåíû ýòîé áîëåçíè ëþäè â âîçðàñòíîé ãðóïïå ïîñëå 45 ëåò, ìóæ÷èíû è æåíùèíû â îäèíàêîâîé ñòåïåíè. Ê íåìó ñóùåñòâóåò ãåíåòè÷åñêàÿ ïðåäðàñïîëîæåííîñòü. Åñëè â ñåìüå åñòü ñëó÷àè çàáîëåâàíèÿ ðàêîì êèøå÷íèêà, òî ÷ëåíû ñåìüè âõîäÿò â ãðóïïó ðèñêà. Åñëè ó êîãî-ëèáî èç ÷ëåíîâ ñåìüè äèàãíîñòèðîâàí ïî-

ëèïîç êèøå÷íèêà, ýòî òàêæå ãîâîðèò î ãåíåòè÷åñêèõ ïðåäïîñûëêàõ âîçíèêíîâåíèÿ çëîêà÷åñòâåííîãî ðàêà êèøå÷íèêà. Îáû÷íî ðàêó êèøå÷íèêà ïðåäøåñòâóþò õðîíè÷åñêèå îïóõîëåâûå è âîñïàëèòåëüíûå çàáîëåâàíèÿ. Ýòî ïîëèïû, àäåíîìû, õðîíè÷åñêèé ÿçâåííûé êîëèò, áîëåçíü Êðîíà. Ýòè çàáîëåâàíèÿ íå ÿâëÿþòñÿ çëîêà÷åñòâåííûìè, íî áóäó÷è íå âûëå÷åííûìè, ñîçäàþò ïðåäïîñûëêè äëÿ âîçíèêíîâåíèÿ ðàêà êèøå÷íèêà. Ñëåäóåò îñîáî ïîä÷åðêíóòü, ÷òî äèåòà, áåäíàÿ ðàñòèòåëüíûìè âîëîêíàìè, è áîãàòàÿ æèðíîé áåëêîâîé ïèùåé ñïîñîáñòâóåò ïîÿâëåíèþ çàñòîéíûõ ÿâëåíèé â êèøå÷íèêå, çàïîðîâ è ìåõàíè÷åñêîãî ðàçäðàæåíèÿ ñòåíîê êèøêè ïëîòíûìè ñëåæàâøèìèñÿ êàëîâûìè ìàññàìè. Ãàñòðîýíòåðîëîãè ñ÷èòàþò, ÷òî òàêàÿ ïèùà ÿâëÿåòñÿ ãëàâíîé ïðè÷èíîé ðàñïðîñòðàíåíèÿ ðàêà êèøå÷íèêà ñðåäè ëþäåé, æèâóùèõ â ýêîíîìè÷åñêè áëàãîïîëó÷íûõ ñòðàíàõ. Ñèìïòîìû çàáîëåâàíèÿ Çàáîëåâàíèå ìîæåò äëèòåëüíîå âðåìÿ ïðîòåêàòü áåññèìïòîìíî, ÷àñòî ïåðâûå ñèìïòîìû ðàêà êèøå÷íèêà ïðèíèìàþòñÿ çà ÿâëåíèÿ êîëèòà. Îñíîâíûì ñèìïòîìîì ðàêà êèøå÷íèêà â ðàííåé ñòàäèè ÿâëÿåòñÿ êðîâü â êàëîâûõ ìàññàõ, ïîïàäàþùàÿ òóäà èç ó÷àñòêà, ïîðàæåííîãî îïóõîëüþ. Ïîýòîìó âàæíîå çíà÷åíèå èìååò ïðîâåäåíèå ïðîôèëàêòè÷åñêîãî àíàëèçà êàëà íà ñêðûòóþ êðîâü âñåì ëþäÿì, âõîäÿùèì â ãðóïïó ðèñêà. Ñèìïòîìû çàâèñÿò îò ñòàäèè ðàêà êèøå÷íèêà è îò åãî ðàñïîëîæåíèÿ. Äëÿ îïóõîëåé ïðàâîãî îòäåëà õàðàêòåðíû ïîíîñû, áîëü â æèâîòå è íàëè-

Åùå 14 äåêàáðÿ 1990 ãîäà Ãåíåðàëüíàÿ Àññàìáëåÿ ÎÎÍ ïîñòàíîâèëà ñ÷èòàòü 1 îêòÿáðÿ Ìåæäóíàðîäíûì äíåì ïîæèëûõ ëþäåé (International Day of Older Persons). Ñíà÷àëà Äåíü ïîæèëûõ ëþäåé ñòàëè îòìå÷àòü â

÷èå êðîâè â êàëå, à âïîñëåäñòâèè æåëåçîäåôèöèòíàÿ àíåìèÿ â ðåçóëüòàòå ïîñòîÿííîé êðîâîïîòåðè, äëÿ îïóõîëåé ëåâîãî îòäåëà - çàïîðû è âçäóòèå æèâîòà. Ê ïðèçíàêàì ðàêà êèøå÷íèêà îòíîñÿòñÿ òàêæå òàêèå óïîðíûå (äëÿùèåñÿ áîëüøå äâóõ íåäåëü) ÿâëåíèÿ, êàê òîøíîòà, îòðûæêà, ÷óâñòâî òÿæåñòè â æèâîòå, ñíèæåíèå àïïåòèòà, íåðåãóëÿðíûé ñòóë. Åùå îäèí èç õàðàêòåðíûõ ñèìïòîìîâ ðàêà êèøå÷íèêà - ïîÿâëåíèå îòâðàùåíèÿ ê ìÿñíîé ïèùå. Ïî ìåðå ïðîãðåññèðîâàíèÿ áîëåçíè, ê ïåðå÷èñëåííûì ïðèçíàêàì ðàêà êèøå÷íèêà ïðèñîåäèíÿþòñÿ ïðèçíàêè îòðàâëåíèÿ îðãàíèçìà ïðîäóêòàìè ðàñïàäà îïóõîëè: îáùåå ñíèæåíèå òîíóñà, óïàäîê ñèë, áëåäíîñòü êîæíûõ ïîêðîâîâ, èñõóäàíèå, ïîâûøåííàÿ íåðâîçíîñòü. ×ðåçâû÷àéíî âàæíà äèàãíîñòèêà ðàêà êèøå÷íèêà íà ðàííèõ ñòàäèÿõ áîëåçíè, òàê êàê çàáîëåâàíèå îòëè÷àåòñÿ ìåäëåííûì òå÷åíèåì, è âîâðåìÿ ïðèíÿòûå ìåðû ìîãóò ïîëíîñòüþ óñòðàíèòü ðàê êèøå÷íèêà â òîì ñëó÷àå, åñëè îí íå çàøåë ñëèøêîì äàëåêî. Ëå÷åíèå è ïðîôèëàêòèêà Íåçàâèñèìî îò ñòàäèè ðàêà êèøå÷íèêà, îñíîâíûì ìåòîäîì åãî ëå÷åíèÿ ÿâëÿåòñÿ õèðóðãè÷åñêîå óäàëåíèå îïóõîëè. Åñëè çàáîëåâàíèå äèàãíîñòèðîâàíî íà ðàííåé ñòàäèè, ëå÷åíèå ðàêà êèøå÷íèêà ìîæåò áûòü ùàäÿùèì.  îñòàëüíûõ ñëó÷àÿõ òðåáóåòñÿ ïîëîñòíàÿ îïåðàöèÿ ñ ðàçðåçîì â áðþøíîé ñòåíêå. Äëÿ ëå÷åíèÿ ðàêà êèøå÷íèêà èñïîëüçóþò òàêæå õèìèîòåðàïèþ è îáëó÷åíèå. Íà ðàííèõ ñòàäèÿõ

ýòè ìåòîäû èñïîëüçóþòñÿ êàê âñïîìîãàòåëüíûå ïðè îñíîâíîì õèðóðãè÷åñêîì, è ÿâëÿþòñÿ ïðîôèëàêòèêîé ìåòàñòàçîâ è ðåöèäèâà áîëåçíè. Íà ïîçäíèõ, íåîïåðàáåëüíûõ ñòàäèÿõ, õèìèîòåðàïèÿ è îáëó÷åíèå ïîìîãàþò îáëåã÷èòü áîëü è óëó÷øèòü îáùåå ñîñòîÿíèå ïàöèåíòà. Ïîìíèòå, ÷òî ïðîãíîç íàïðÿìóþ çàâèñèò îò òîãî, íà êàêîé ñòàäèè ðàêà êèøå÷íèêà áûëî íà÷àòî ëå÷åíèå. Ïîýòîìó òùàòåëüíî ñëåäèòå çà ñâîèì çäîðîâüåì, íå çàïóñêàéòå ëþáûå îïóõîëåâûå èëè òðàâìàòè÷åñêèå çàáîëåâàíèÿ, ñâÿçàííûå ñ êèøå÷íèêîì è ïðÿìîé êèøêîé. Äëÿ ïðîôèëàêòèêè ðàêà êèøå÷íèêà íåîáõîäèìû ðåãóëÿðíûå ïðîôèëàêòè÷åñêèå ìåäèöèíñêèå îñìîòðû, îñîáåííî ëþäÿì, âõîäÿùèì â ãðóïïó ðèñêà ïî ýòîìó çàáîëåâàíèþ. Êðàéíå âàæíà ñáàëàíñèðîâàííàÿ äèåòà, ñ áîëüøèì ñîäåðæàíèåì ãðóáûõ ðàñòèòåëüíûõ âîëîêîí è êèñëîìîëî÷íûõ ïðîäóêòîâ, è ïîíèæåííûì ñîäåðæàíèåì æèâîòíûõ æèðîâ, à òàêæå æàðåíîé è êîï÷åíîé ïèùè. Íåîáõîäèìî ñëåäèòü çà ðåãóëÿðíûì îïîðîæíåíèåì êèøå÷íèêà è ñâîåâðåìåííî ïðèíèìàòü ìåðû ïî óñòðàíåíèþ çàïîðîâ. Îñîáåííî âàæíû ýòè ðåêîìåíäàöèè â çðåëîì âîçðàñòå, êîãäà óïîòðåáëåíèå çäîðîâîé ïèùè â ïðÿìîì ñìûñëå ñëîâà ñòàíîâèòñÿ çàëîãîì çäîðîâüÿ ÷åëîâåêà. Êîãäà ÷åëîâåê îòâåòñòâåííî îòíîñèòñÿ ê ñâîåìó ïèòàíèþ, ñòàðàåòñÿ âåñòè êàê ìîæíî áîëåå çäîðîâûé îáðàç æèçíè - ýòî çíà÷èòåëüíî ñíèæàåò ðèñê çàáîëåâàíèÿ íå òîëüêî ðàêîì êèøå÷íèêà, íî è äðóãèìè âèäàìè îíêîïàòîëîãèé.

Åâðîïå, çàòåì â Àìåðèêå, à â êîíöå 1990-õ ãîäîâ óæå âî âñåì ìèðå. Äåíü ïîæèëûõ ëþäåé ïðàçäíóåòñÿ ñ áîëüøèì ðàçìàõîì â ñêàíäèíàâñêèõ ñòðàíàõ.  ýòîò äåíü ìíîãèå òåëå- è ðàäèîïðîãðàììû òðàíñëèðóþò ïåðåäà÷è ñ ó÷åòîì âêóñîâ ïîæèëûõ ëþäåé.

Ìåæäóíàðîäíûé äåíü ïîæèëûõ ëþäåé Êàê ñîîáùèë íà÷àëüíèê Îòäåëà ñîöèàëüíîãî îáåñïå÷åíèÿ è çàùèòû ñåìüè Áîðèñ Àðòèí, ê ìåæäóíàðîäíîìó äíþ ïîæèëûõ ëþäåé â íàøåé ðåñïóáëèêå ïðîâîäÿòñÿ ðàçëè÷íûå ìåðîïðèÿòèÿ, îðãàíèçóåìûå àññîöèàöèÿìè â çàùèòó ïðàâ ïîæèëûõ ëþäåé, êîíôåðåíöèè è êîíãðåññû, ïîñâÿùåííûå èõ ïðàâàì è èõ ðîëè â îáùåñòâå. Òàêæå îáùåñòâåííûå îðãàíèçàöèè è ôîíäû óñòðàèâàþò â ýòîò äåíü ðàçëè÷íûå áëàãîòâîðèòåëüíûå àêöèè.  ÷àñòíîñòè, â íàøåì ãîðîäå è ðàéîíå ýòîìó äíþ áûëà îêàçàíà ìàòåðèàëüíàÿ ïîìîùü 430 ïåíñèîíåðàì. Íà ýòè öåëè èç ðåñïóáëèêàíñêîãî ôîíäà ñîöèàëüíîé çàùèòû áûëî âûäåëåíî 86 òûñ. ëååâ è, òàêèì îáðàçîì,

ñóììà ïîìîùè ñîñòàâèëà 200 ëååâ íà îäíîãî ïåíñèîíåðà.  ñâÿçè ñ ýòèì ñëåäóåò îòìåòèòü, ÷òî ïðåäâàðèòåëüíî ñóììà ìàòåðèàëüíîé ïîìîùè áûëà ðàñïðåäåëåíà ïî ïðèìýðèÿì â çàâèñèìîñòè îò êîëè÷åñòâà íóæäàþùèõñÿ ïåíñèîíåðîâ, êîòîðûå òàì ïðîæèâàþò. Äëÿ îêàçàíèÿ ïîìîùè áûëî îáñëåäîâàíî ìàòåðèàëüíîå ñîñòîÿíèå ïåíñèîíåðîâ, èõ æèëèùíûå óñëîâèÿ, à òàêæå îáðàùàëîñü îñîáîå âíèìàíèå íà òî îáñòîÿòåëüñòâî, ÷òî ìíîãèå íóæäàþùèåñÿ ïåíñèîíåðû â íàøåì ãîðîäå è ðàéîíå ÿâëÿþòñÿ îäèíîêèìè è ó íèõ íåò âîçìîæíîñòè ïîëó÷àòü ïîìîùü è çàáîòó îò ñâîèõ áëèçêèõ ëþäåé.  âûñòóïëåíèè Ãåíåðàëüíîãî ñåêðåòàðÿ ÎÎÍ

ãîâîðèòñÿ, ÷òî â Ìåæäóíàðîäíûé äåíü ïîæèëûõ ëþäåé, êîòîðûé îòìå÷àåòñÿ 1 îêòÿáðÿ, ÎÎÍ ïðèçûâàåò ïðàâèòåëüñòâà, ÷àñòíûé ñåêòîð, îðãàíèçàöèè ãðàæäàíñêîãî îáùåñòâà è âñåõ ëþäåé ïëàíåòû ñîñðåäîòî÷èòü âíèìàíèå íà ñîçäàíèè îáùåñòâà äëÿ âñåõ âîçðàñòîâ, êàê ýòî ïðåäóñìîòðåíî â Ìàäðèäñêîì ïëàíå äåéñòâèé ïî ïðîáëåìàì ñòàðåíèÿ è â ñîîòâåòñòâèè ñ öåëÿìè â îáëàñòè ðàçâèòèÿ, ñôîðìóëèðîâàííûìè â Äåêëàðàöèè òûñÿ÷åëåòèÿ, à òàêæå áîëåå ìàñøòàáíûìè ãëîáàëüíûìè öåëÿìè â îáëàñòè ðàçâèòèÿ. Îáùèìè óñèëèÿìè ñòðàíû ìîãóò è äîëæíû îáåñïå÷èòü, ÷òîáû ëþäè íå òîëüêî æèëè äîëüøå,

íî è ÷òîáû æèçíü èõ áûëà áîëåå êà÷åñòâåííîé, ðàçíîîáðàçíîé, ïîëíîöåííîé è ïðèíîñÿùåé óäîâëåòâîðåíèå. Ìåæäóíàðîäíûé äåíü ïîæèëûõ ëþäåé ÿâëÿåòñÿ ïðèçíàíèåì òîãî, ÷òî ñòàðøåå ïîêîëåíèå ïðåäñòàâëÿåò áîëüøóþ è âàæíóþ ñèëó, è ÷òî íåîáõîäèì áîëåå ñåðüåçíûé ïîäõîä ê ïðîáëåìàì, ñâÿçàííûì ñ ïîâûøåíèåì æèçíåííûõ ñòàíäàðòîâ, èñïîëüçîâàíèåì èõ ñïîñîáíîñòåé è îïûòà. Ýòè ïîêîëåíèÿ ïðîøëè ÷åðåç òðóäíîñòè è ëèøåíèÿ, íî ïðîæèëè àêòèâíóþ æèçíü, ïîëíóþ ñìûñëà. Èõ ìóäðîñòü, áîëüøîé ïðîôåññèîíàëüíûé è æèçíåííûé îïûò ñàìîå áîëüøîå áîãàòñòâî íàøåãî îáùåñòâà.

Страницу подготовила Марина ШОВА


Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 37 (7579), 28 septembrie 2012

De la o vreme, maica-Natur= insist= s= ne arate c`t de sup=rat= e pe noi, copiii care nu mai prind la minte odat= cu ]naintarea vremii. Buna de ea, ce nem=rginit= r=bdare a costat-o aceast= d=d=cire la nesf`r[it, c`t de tolerant= a fost cu noi p`n= acum, r=bd`ndu-ne toate nag`\urile, f=r=delegile [i prostia, din care a avut mereu doar de suferit. {i atunci, s= ne mai mire c= azi ne-am pomenit culeg`nd roadele nep=s=rii noastre criminale? Toate au fost a[ezate ]n lumea asta cu mult= ]n\elepciune, ]ntr-un echilibru perfect, pentru ca orice creatur= de pe P=m`nt s=-[i tr=iasc= veacul ]n deplin= armonie [i bun=stare. Dar omul, ]n vanitatea lui bolnav=, [i-a ]nchipuit c= el este culmea Crea\iei, c= toate c`te sunt pe P=m`nt trebuie s=-i serveasc= [i s=-i fac= hat`rul.

Popas la poarta amintirilor

Profesorul cu har dumnezeiesc C`nd zilele coboar=-n toamn= [i calendarul mai e ]nc= sub impresia unui nou ]nceput de an [colar, g`ndul m= duce f=r= voie la bunii mei ]nv=\=tori, care m-au ]nv=\at a rotunji literele ]n clasele primare (dl Vasile Condrea [i dna Elizaveta Panfile), apoi, pe r`nd, la profesorii pe obiecte, ce mi-au deschis tainele naturii, m-au ]nv=\at s= g`ndesc [i s= dezghioc anumite no\iuni, s= m= bucur de lecturarea unei c=r\i [. a. m. d. De ast= dat= a[ vrea s= scriu c`tu[i de pu\in despre bunul [i dragul nostru profesor de limba [i literatura rus=, ce ne preda [i muzica - Vitalie Chiril= Duca.

posibilitate s= exers=m ]n cunoa[terea limbii ruse. Dar profesorul nostru era indulgent, ascult`ndu-ne cu mult= r=bdare povestirile noastre ]ntr-o rus= st`lcit=. La ore venea preg=tit la cea mai ]nalt= cot=, vorbea cu noi doar ]n limba rus=, ]n timpul lec\iei av`nd grij= s= ne antreneze pe to\i c`\i eram, fie prin invitarea la tabl= pentru a scrie ceva, fie prin povestirea unui text sau declamarea unei poezii ]n fa\a clasei. Faptul c= ne aprecia de fiecare dat= munca [i efortul, ne ]naripa, ne f=cea mai str=duitori. Dict=rile pe care le scriam ne erau comentate, iar notele luate - supuse analizelor. C`nd ne vorbea despre clasicii literaturii ruse [i crea\iile lor, aveai senza\ia c= se afla ]n alte lumi, reu[ind s= ne duc= [i pe noi ]ntr-acolo. Ne povestea cu at`ta dragoste [i emo\ie, ]nc`t totul ni se lipea de suflet, bariera lingvistic= disp=r`nd undeva, gonit= de marele talent al profesorului nostru. La acele ore am cunoscut, prin operele clasicilor ru[i, via\a unui alt popor, situa\ia lui, problemele, dar [i bog=\ia spiritual=, pe care o posed=... Bunul nostru profesor Vitalie Duca a p=r=sit aceas2 t= lume acum 10 ani, ]n 2002. A plecat prea devreEra un om de[tept, cu me, or abia ]n ianuarie mult= r=bdare, dar [i cu 2013 ar fi ]mplinit 75 de ani respect pentru personalitatea elevului. Consider c= a fost un adev=rat noroc pentru noi, elevii de c`ndva, s=-l avem ]n calitate de profesor. Venise pe lume ]n satul Jura, raionul R`bni\a, so\ia dumnealui - ]n Poiana {old=ne[tilor, iar calea vie\ii [i-au urmat-o ]n satul nostru. Erau anii 1964-1967. Prin casele p=rin\ilor no[tri poate c= mai g=seai c`te un aparat de radio, televizoare aveau doar c`teva familii de intelectuali. A[a c=, ]n afara [colii, nu prea aveam

din ziua na[terii. Dar a r=mas s= tr=iasc= ]n sufletele [i amintirile rudelor, discipolilor s=i. Anume prin dragostea pe care a purtat-o profesiei, prin harul s=u de a povesti despre oper=, despre eroi [i caracterele lor, prin arta de a ne captiva [i a ne face interesa\i de o lume nou=, necunoscut= p`n= atunci, ]n care, la fel, tr=iau oameni cu bucuriile [i necazurile lor. Ast=zi, peste ani, ne mai ]nt`lnim din c`nd ]n c`nd cu fo[ti colegi de clas=. {i atunci c`nd ajungem cu vorba [i amintirile la profesorul nostru de rus=, ni se face mai cald pe suflete. Multe c`ntece, pe care le-am ]nv=\at cu el, le mai fredon=m [i acuma, ajun[i fiind la v`rsta a treia. S-au perindat anii, c=ci asta "e a lumii nestr=mutat= lege". Dar cu c`t trece timpul, cu at`t mai des ne ]ntoarcem cu g`ndul la el, omul care a sem=nat ]n sufletele noastre de copii mult= lumin= [i speran\=. }n contextul acestor creion=ri, am vorbit [i cu dou= foste colege de lucru ale lui Vitalie Duca. Iat= cum a r=mas el ]n amintirile fostei mele dirigint=, dna Elizaveta Panfilii, profesoar= de limba [i literatura rom`n=: "Avea o \inut= impecabil=. Prin simpla prezen\= ]\i insufla ]ncredere ]n profesionismul s=u. Cuno[tea bine meto-

1 dica pred=rii limbii ruse, la olimpiadele [colare ]nregistr`nd mereu succese." Dna Parascovia Dorogan, profesoar= de chimie [i biologie, ][i aminte[te despre el ca despre un bun coleg. "Ne ajuta pe to\i ]n privin\a activit=\ii artistice la seratele tematice. Am avut ocazia s=-l urm=resc ]n timpul lec\iilor. Cuno[tea foarte bine metodica pred=rii [i activa conform programei. C`nd participa la olimpiadele [colare sau la manifest=ri, ]n care era ]ncadrat corul [colii, numaidec`t se ]ntorcea cu locuri premiante." Sunt sigur=: de-ar fi ]n via\=, [i Vitalie Duca ar avea ce ne povesti despre fo[tii s=i colegi [i discipoli. {i ar face-o cu mare dragoste, inspirat, cum putea doar el. Dar, deoarece nu-l mai avem al=turi, am g=sit potrivit s=-l pomenim noi, cei vii, cu un cuv`nt de bine, pe care amintirea unui om care a tr=it [i a muncit pentru satul Gordine[ti [i copiii lui, ]l merit= din plin. Dumnezeu s=-l ierte [i tihnit= fie-i odihna acolo, ]n lumea ]ngerilor [i a faptelor bune. Zinaida CEBOTARICERNELEV, satul Gordine[ti

3

}n imagini: Vitalie Duca ]n anii de studen\ie (foto 1); Vitalie Duca ]mpreun= cu fiul s=u, anul 1966 (foto 2); profesorul ]mpreun= cu elevele Maria Frunz=, Eugenia Burjacovschi, Efrosinia Berl=deanu ]n cadrul unei serate (foto 3)

Lafarge salut= ac\iunile de reglementare a pie\ei materialelor de construc\ii din Moldova Ca urmare a comunicatului de pres=, publicat de c=tre Agen\ia pentru Protec\ia Consumatorilor ]n data de 24 august 2012 referitor la "Rezultatele controalelor de stat privind fabricarea [i comercializarea materialelor de construc\ii", Lafarge Ciment (Moldova) SA, ]n calitate de produc=tor autohton de ciment portland, salut= ac\iunile ]ntreprinse pentru reglementarea pie\ei materialelor de construc\ii din Republica Moldova. Av`nd un angajament puternic fa\= de clien\ii s=i, Lafarge le ofer= o serie de produse diferen\iate, av`nd ca scop beneficiul consumatorului final. Datorit= calit=\ii [i performan\ei lor generale, produsele Lafarge sunt potrivite pentru pia\a local=, corespund cerin\elor de construc\ie [i celor mai recente reglement=ri. Compania dezvolt= produse inovative, solu\ii [i sisteme, care s= satisfac= necesit=\ile cli-

en\ilor [i dezvoltarea construc\iilor durabile. Se observ=, c= de multe ori la magazinele [i depozitele de materiale de construc\ii se constat= prezen\a unor produse neconforme, de origine dubioas=, fabricate ]n condi\ii nereglementate [i inadecvate sau f=r= certificat de origine. Lafarge recomand= tuturor companiilor [i distribuitorilor de materiale de construc\ii s= sus\in= Agen\ia pentru Protec\ia Consumatorilor ]n ac\iunile lor de a controla producerea [i v`nzarea materialelor de construc\ii, ]n scopul de a reduce fenomenul de produc\ie [i comer\ de materiale de construc\ii contraf=cute. "Distribu\ia cimentului contraf=cut este, ]n primul r`nd, un risc pentru consumatorii din Moldova, cauzat de calitatea necorespunz=toare [i din aceea[i cauz= - o problem= pentru industria noastr=. Vom oferi autorit=\ilor tot suportul nostru

]n lupta contra acestui fenomen", a men\ionat Louis de Sambucy, director general. Not=: Lafarge este prezent= ]n Moldova din momentul achizi\ion=rii uzinei de ciment Rezina ]n 1999. De atunci ea a investit aproape 50 mln de euro pentru modernizarea ]ntreprinderii. }n prezent Lafarge are 283 de angaja\i ]n uzina Rezina [i ]n Centrul de testare a betoanelor din Chi[in=u. Lafarge este lider pe pia\a cimentului din Moldova. Compania aduce pe pia\= cimenturi inovative [i diferen\iate (CEMPLAST, CEMFORT, CEMFORT extra [i lian\i hidraulici pentru proiectele de infrastructur= a drumurilor) [i o gam= larg= de solu\ii [i servicii pentru clien\ii s=i din industria construc\iilor. Lafarge Moldova [i-a asumat un angajament fa\= de dezvoltarea durabil=, sus\in`nd conservarea resurselor naturale [i protec\ia

5

mediului ambiant. Activ`nd ]n 64 de \=ri cu 68000 de angaja\i, Lafarge este lider mondial ]n domeniul materialelor de construc\ii, cu pozi\ii de top ]n toate domeniile ]n care activeaz=: Ciment, Agregate [i Betoane. }n 2011, Lafarge a ]nregistrat v`nz=ri de 15,3 miliarde de euro. Pentru al doilea an consecutiv, Lafarge a fost clasat= printre primele 10 din 500 de companii evaluate ]n cadrul "Carbon Disclosure Project" drept recunoa[tere a strategiei [i ac\iunilor sale contra ]nc=lzirii globale. Cu cel mai mare Centru de Cercet=ri ]n industria materialelor de construc\ii, Lafarge plaseaz= inova\ia ]n centrul priorit=\ilor sale, promov`nd construc\iile durabile [i creativitatea arhitectural=.

S= mai pr=[im prin gr=dina sufletului Din acest punct ]ncepe tragedia pentru maica-Natur=, c=ci omul d=du busna ca un barbar ]n Templul ei, f=c`ndu-[i ]n el nevoile cu neru[inare [i cinism. Armonia a[ternut= de m`na lui Dumnezeu s-a f=cut \=nd=ri, iar pe altarul imaculat s-a instalat cu adev=rat o ur`ciune a pustiirii. Din prea mare "grij=" pentru splendoarea acestei lumi omul a scornit Cartea Ro[ie, catastiful p=catelor sale, ]n care-[i g=sesc ve[nica pomenire sutele de specii ale faunei [i florei, nimicite f=r= remu[c=ri de "regele" c=zut ]n incoeren\=. Ziua de azi confirm= doar c= roata vremii senv`rte[te ca un mecanism impecabil, pus ]n func\iune odat= [i pentru totdeauna. Au mai fost pe Terra civiliza\ii bolnave ca noi (ce molim= incurabil=!), care, cu tot progresul tehnic, mult avansat celui de azi, st=ruiau cu ]nc=p=\`nare ]n promovarea unor idealuri distructive pentru mediul ]n care parazitau. {i unde-s, unde-s azi acele civiliza\ii sau m=car vreo urm= a lor? Stau cumin\i sub nisipurile pustiurilor, la fundul Oceanului Planetar, ]n ad`ncurile P=m`ntului. Nou= unde ni-i rezervat un loc? Chiar dac= omul nu vrea s= r=m`n= dec`t un parazit pe trupul planetei, ]n\elepciunea Creatorului \ine toate sub control. Atunci c`nd livada s=lb=t=ce[te [i ajunge raiul m=r=cinilor, liv=darul pune focul s= o mistuie. Apoi ar= ad`nc ogorul, c`t mai ad`nc, s= nu r=m`n= nici o urm=, [i dup= asta s=de[te ceva nou. Cam a[a o fi cu roata vremii: ce a fost, va mai fi - nimic nou sub soare. Dac= omul ar con[tientiza c= nu este dec`t o verig= ]n lan\ul Evolu\iei, - [i nu ceva deosebit, pus de asupra ]ntregii Crea\ii - atunci [i numai atunci s-ar mi[ca [i

carul nostru. Dac= omul ar ]n\elege c= t=b=r`nd ca un vandal ]n Templul Naturii nu face dec`t s=-[i sape singur groapa, alerg`nd spre autonimicire, - lumea asta ar r=sufla u[urat=, ]ncep`nd cu g`za cea mai mic=. Pentru c=, uite, animalul =sta biped, care-[i zice "om", face dezastru [i pr=p=d ]n via\a celorlalte animale [i anim=lu\e de al=turi. {i-i pare c= asta e normal [i poate continua ve[nic. Auzi, omule? Toate au ]nceput [i sf`r[it, c`ndva [i Soarele se va r=ci, c`ndva [i P=m`ntul va fi o lume moart=, ]n care nici duhurile necurate nu se vor oplo[i, pentru c= [i ele se hr=nesc cu ceva. Desigur, nu cu m=m=lig=. A[a c=, omule, bucur=-te, c= de c`nd ai venit pe P=m`nt (multe milioane de ani!) ai contribuit enorm ca s= apropii clipa fatal= a colapsului planetar. De c`te ori dobitoacele arat= c= au mai mult= minte dec`t omul! Iar starea de azi a acestei lumi ]n genere pune mari semne de ]ndoial= peste sintagma "Homo sapiens". Suntem un tot ]ntreg cu planeta [i cu tot ce-i viu pe ea. C`nd o parte a sistemului sufer=, atunci e ]n dezechilibru ]ntregul sistem. Ce lucruri simple [i greu de ]n\eles! Pe Terra a ]nceput cur=\enia general=, [i slav= Domnului! Ni s-a spus cu mult timp ]n urm= tot ce are a se ]mplini. Dar s-a vorbit surzilor [i s-a ar=tat orbilor. Ce mai putem face acum, c`nd planeta vrea s= ne scuture de pe umerii ei? S= mai pr=[im prin gr=dina sufletului, c= nimeni altcineva nu-l va cur=\a de toate c`te-l sufoc=. {i s= primim toate c`te vin calm, cu demnitate, ca ni[te veritabili Homo sapiens. Manuela SOLOMON, {old=ne[ti

Cita\ie public= }n conformitate cu dispozi\ia art. 108 al Codului de Procedur= Civil= al Republicii Moldova, Judec=toria {old=ne[ti (ora[ul {old=ne[ti, strada Victoriei,18) solicit= prezentarea cet. Japcean Iurie Petru, n=scut la 11.05.1981, originar din satul Parcani, raionul {old=ne[ti, domiciliat ]n satul Pohoarna, raionul {old=ne[ti, pentru data de 08 octombrie 2012, ora 14.00, ]n [edin\= de judecat=, ]n calitate de p`r`t, pentru examinarea cauzei civile, intentat= de c=tre Bernevec Ion, privind ]ncasarea prejudiciului cauzat pentru v=t=marea s=n=t=\ii, prejudiciului moral [i cheltuielilor de judecat=. Prezen\a p`r`tului este obligatorie. }n caz de neprezentare, cauza va fi examinat= ]n lipsa lui. Judec=tor - Elvira Popa.

Licita\ie

Prim=ria Glinjeni, raionul {old=ne[ti, anun\= desf=[urarea licita\iei de dare ]n arend= a bazinului acvatic cu Cornelia BORZIN, suprafa\a de 2,62 ha, cu num=rul cadastral 8322102250. manager Comunicare la Licita\ia va avea loc la 18 octombrie 2012, la ora uzina de ciment Rezina 10.00, ]n incinta prim=riei Glinjeni. Informa\ii la telefonul: (0272) 49-2-38.


6

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Tratamente naturiste

Trandafirul s=n=t=\ii Legendarul m=ce[ are beneficii aproape incredibile pentru s=n=tate M=ce[ul este o adev=rat= plant= panaceu. Cu greu po\i g=si o afec\iune indiferent= la ac\iunea nenum=ratelor principii active pe care le con\ine aceasta. Din primele zile de via\= [i p`n= la ad`nci b=tr`ne\e, m=ce[ele ar trebui s= ne ]nso\easc= ]n permanen\=. Am fi cu mult mai s=n=to[i [i mai ferici\i. }nv=luit= ]n legende [i ajuns= ast=zi obiect de studiu a nenum=rate colective de cercetare din lumea ]ntreag=, intr`nd ]n compozi\ia a mereu mai multor produse farmaceutice, aceast= plant=-minune nu contene[te s= ne uimeasc= cu efectele ei aproape miraculoase [i cu gustul minunat al ceaiului, vinului, dulce\ii, sosurilor sau a supei de m=ce[e. Plant= s=lbatic=, dar [i decorativ=, aliment delicios, dar, ]nainte de toate, un medicament de excep\ie, merit= s= ne lu=m r=gazul [i s= afl=m mai multe despre m=ce[. M=ce[ul ruda trandafirului }nrudit cu trandafirul [i f=c`nd parte din genul Rosa, familia Rosaceae, m=ce[ul este r=sp`ndit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale ]n majoritatea regiunilor temperate [i subtropicale ale emisferei nordice. Foarte asem=n=tor cu m=ce[ul este [i trandafirul de dulcea\=, Rosa rugosa. Din nenum=ratele specii de m=ce[ o aten\ie deosebit= o merit= m=ce[ul de munte, Rosa pendulina L, care prezint= un con\inut de 10 ori mai mare de vitamina C, dec`t m=ce[ul obi[nuit de ses, Rosa canina L. Istorie [i legende Datorit= propriet=\ilor sale deosebite, m=ce[ul era folosit pe scar= larg= ]nc= din antichitate, ca plant= medicinal=, de c=tre greci, romani, per[i, arabi [i chinezi. }n legendele grece[ti apare chiar [i sub apelativul de "s`ngele lui Adonis". }ntr-una din legendele care poveste[te despre dragostea Afroditei, zei\a frumuse\ii, dragostei, c=s=toriei [i a fertilit=\ii, pentru Adonis, m=ce[ul apare ]ntr-o ipostaz= inedit=. Marte, zeul r=zboiului, care o dorea pe Afrodita pentru el, hot=r=[te s=-l omoare pe frumosul Adonis. Cei doi ]ncearc= s= se salveze fugind, dar nimeresc ]ntr-o tuf= de m=ce[e. Afrodita, ]n\ep`ndu-se ]n spinii acestuia, las= s=-i cad= o pic=tur= de s`nge pe florile alb-roz de m=ce[, care s-au transformat atunci ]n minunate flori ro[ii [i parfumate de trandafiri. Descrierea plantei M=ce[ul este extrem de r=sp`ndit, fiind foarte pu\in preten\ios. Rezist= la geruri de -25 sau -300, cre[te [i pe cele mai s=race soluri, pietroase [i erodate, pe pante ]nclinate, p`na la ]n=l\imi de 1200-1700 m [i nu are nevoi speciale ]n privin\a apei, dar nu rezist= ]n turb=rii [i pe terenuri ml=[tinoase [i are nevoie de soare. Astfel, m=ce[ul ]l ]nt`lnim at`t ]n liziere de p=duri de foioase, pe coaste ]nsorite sau semiumbrite, c`t [i pe p=[uni, f`ne\e, ]n apropierea lacurilor, pe v=i [i lunci de r`uri sau pe marginea drumurilor [i a c=ilor ferate.

Cresc`nd ]n tufe de 15 m ]n=l\ime, formate din mai multe tulpini lungi [i elastice acoperite cu spini puternici, m=ce[ul este ideal pentru garduri vii. M=ce[ele sunt, de fapt, pseudofructe, rezultate din dezvoltarea receptaculului floral. }n interiorul lor se afl= achenele, adev=ratele fructe, denumite impropriu semin\e, care sunt [i ele utilizate, [i perii aspri care pot produce alergii. M=ce[ele au form= sferic= sau elipsoidal=, culoare portocalie ]n faza de p`rg= [i ro[ie sau ro[ie-portocalie la maturitatea deplin=, pentru a c=p=ta apoi, atunci c`nd ]ncep s= se ]nmoaie, o culoare ro[u ]nchis. Florile, de 4-6 cm ]n diametru, au cinci petale de obicei roz pal, dar pot fi [i albe sau roz ]nchis, iar frunzele ovale [i cu marginea din\at= au o lungime de 2-4 cm [i o l=\ime de 1-2 cm. La m=ce[ frunzele sunt penate, cu 57 frunzuli\e. Tulpina este alungit= [i ramificat= cu ramuri lungi de 1-4 m, cu ghimpi de 3-15 mm, puternici [i ]ncovoia\i. Recoltare M=ce[ele se recolteaz= manual ]n perioada augustoctombrie ]n func\ie de specie [i de altitudine, c`nd sunt ]n p`rg= [i perfect tari, ]n orice caz, ]nainte de c=derea brumei, deoarece fructele brumate se ]nmoaie [i pierd o parte din vitamina C. Dup= ce au c=p=tat culoarea ro[u ]nchis, la c=derea brumei, c`nd sunt complet coapte, devin moi [i pierd cea mai mare parte a substan\elor active, motiv din care dup= aceast= perioad= nu se mai culeg ]n scop medicinal, ci doar cel alimentar. Fructele necoapte [i ciupite [i, mai ales, cele cu pete negre nu se culeg, deoarece ]n ele au fost depuse ou=le mu[tei de m=ce[. Florile [i frunzele se culeg ]n lunile mai-iunie, ]n faza de ]nflorire deplin=. Dup= recoltare, m=ce[ele trebuie uscate c`t mai repede, pentru a nu pierde substan\ele active. De asemenea, trebuie ferite de soare pentru c= se ]ncing foarte u[or [i fermenteaz=. Corect= este uscarea cu aer cald la o temperatur= de 85-1050 p`n= ce m=ce[ele devin tari [i friabile. Acest lucru este necesar pentru a inactiva ascorbinaza, o enzim=, care la temperaturi mai mici, continu= s= oxideze vitamina C. Pentru a gr=bi uscarea, m=ce[ele pot fi t=iate, dar, atentie, metalele conduc [i ele la degradarea vitaminei C. Ele pot fi uscate [i ]n ]nc=peri bine aerisite p`n= ce se stafidesc [i se pot rupe ]n degete, dar se pierde o parte din vitamina C. Randamentul la uscare este de 2 la 1, iar dac= se ]ndep=rteaz= printr-un ciur fin semin\ele [i puful, randamentul scade la 6 la 1. La uscarea florilor randamentul este de 4-5 la 1. Surs=: www.daciccool.ro

Nr. 37 (7579), 28 septembrie 2012

"Contracararea interferen\elor industriei tutunului" Fumatul este un comportament total nes=n=tos [i d=un=tor, inclusiv pentru nefum=tori. Fumul de \igar= con\ine aproximativ 4000 de substan\e chimice nocive, din care 40 sunt cancerigene. Una din principalele substan\e inhalate odat= cu fumul de \igar= este nicotina - un drog care are multe efecte asupra organismului, influen\eaz= sistemul nervos ]ntr-un mod negativ [i produce grave probleme de s=n=tate. Potrivit comunicatului Organiza\iei Mondiale a S=n=t=\ii, tabagismul reprezint= una din amenin\=rile la adresa s=n=t=\ii publice, care pot fi evitate. Campaniile anti-tabagism se desf=[oar= ]n permanen\=, av`nd drept scop determinarea fum=torilor s= renun\e benevol la viciul fumatului [i de a le asigura suportul necesar. Activit=\i anti-tutun se desf=[oar= ]n toat= lumea. "Contracararea interferen\elor industriei tutunului" a fost motto-ul stabilit de Organiza\ia Mondial= a S=n=t=\ii (OMS) pentru Ziua Mondial= f=r= tutun din anul curent. Campania a atras aten\ia asupra necesit=\ii de a expune [i de a reflecta eforturile agresive ale industriei tutunului de a submina Conven\ia-cadru privind controlul tutunului a OMS ]n leg=tur= cu pericolul grav pe care ]l reprezint= pentru s=n=tatea uman=. Scopul pe termen lung este de a atrage aten\ia ]ntregii lumi asupra efectelor negative ale consumului de tutun, care conduce ]n prezent la un num=r semnificativ de decese la nivel mondial ]n fiecare an. Utilizarea tutunului este una din cauzele principale evitabile ale deceselor ]n lume. Fumatul ucide p`n= la jum=tate din num=rul fum=torilor, fiind cauza fiec=rui al zecelea deces ]n r`ndul adul\ilor [i reduc`nd via\a fum=torului ]n medie cu 15 ani. Fumatul reprezint= o problem= major= a societ=\ii moderne, care anual produce mai multe victime dec`t SIDA, abuzul de alcool [i droguri, accidentele de cir-

cula\ie, crimele, suicidul [i este una din primele cauze de deces, care poate fi prevenit=. Fumatul ucide 6 persoane ]n fiecare minut la nivel mondial, iar un fum=tor din patru moare de o maladie legat= de tutun. }n secolul XX, epidemia de tabagism a condus la decesul a cca 100 de milioane de oameni. Epidemia de tutun la nivel mondial, ]n fiecare an, conduce la moartea a 6 milioane de oameni, dintre care mai mult de 600 000 de persoane sunt expuse la fumatul pasiv. Dac= nu se vor ]ntreprinde m=suri de combatere a tabagismului, epidemia va conduce la moartea a 8 milioane de oameni anual c=tre anul 2030, dintre care 80% de reziden\i ai \=rilor mici [i cu venituri medii. OMS apreciaz= c= 12% dintre femei fumeaz=, comparativ cu 48% dintre b=rba\i, dar propor\ia femeilor care fumeaz= este ]n cre[tere. La nivel mondial, conform pronosticului OMS, ]n anul 2012 tabagismul va ucide cca 5 milioane de oameni, inclusiv peste 1,2 milioane de europeni. Aceast= cifr= nu include alte 600 000 de oameni care vor deceda din cauza fumatului pasiv, printre care [i 150 000 de copii. Cele mai afectate sunt \=rile ]n tranzi\ie [i cele ]n curs de dezvoltare, datorit= factorilor ce \in de liberalizarea comer\ului, de dezvoltarea comunica\iilor [i de globalizarea industriilor transna\ionale ale tutunului. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent neoplasm cauzat de fumat, constituind prima cauz= de mortalitate prin cancer ]n lume (17% din neoplasmele la b=rba\i [i 12% la femei). Se estimeaz= c= fumatul constituie cauza a 90% din decesele prin cancer pulmonar, a 75% din decesele datorate bron[itei [i emfizemului [i a aproximativ 25% din decesele prin boli cardio-vasculare. Statistic, cancerul reprezint=, at`t ]n lume, c`t [i ]n \ara noastra, a doua

cauz= de deces dup= bolile cardio-vasculare. Fumatului [i expunerii la fumul de tutun ]i revine un rol crucial ]n diminuarea num=rului de popula\ie, ceea ce reprezint= una din principalele provoc=ri ale s=n=t=\ii publice [i ale securit=\ii demografice a R. Moldova. }n conformitate cu datele OMS pentru ultimii ani, mortalitatea general= ]n Moldova este cu circa 10% mai ]nalt= dec`t ratele medii ]n \=rile europene din grupurile B [i C [i de circa dou= ori mai ]nalt= dec`t ]n \=rile europene din grupul A. Estim=rile costurilor economice ale tutunului, legate de productivitatea pierdut= din cauza deceselor premature, spitaliz=rilor [i tratamentului ambulatoriu al bolilor provocate de fumat au ajuns la circa 430 mln de lei ]n 2010, ceea ce este practic egal cu veniturile colectate ]n Bugetul de Stat din v`nzarea produselor din tutun. }ncerc`nd s= ]mpiedice adoptarea de dispozi\ii privind introducerea de avertiz=ri grafice cu privire la riscurile pentru s=n=tate pe pachetele de produse din tutun, industria a ales o tactic= nou= - s= dea ]n judecat= \=rile din cadrul tratatelor bilaterale de investi\ii, afirm`nd c= astfel de avertismente ]mpiedic= companiile ]n utilizarea br=ndurilor oficial ]nregistrate. }n acela[i timp, industria ][i continu= eforturile sale de a submina acordul cu privire la ]ncerc=rile de interzicere a fumatului ]n locurile publice ]nchise, precum [i interzicerea publicit=\ii pentru tutun, promovarea [i sponsorizarea. Astfel, ]n Ziua Mondial= f=r= tutun se atrage aten\ia factorilor de decizie [i a popula\iei generale la tacticele necinstite [i d=un=toare ale industriei de tutun. }n cadrul Zilei mondiale f=r= tutun 2012 [i pe parcursul anilor urm=tori OMS va ]ncuraja \=rile s= fac= din lupta ]mpotriva industriei de tutun o piatr= de temelie a eforturilor sale de combatere a epidemiei de tutun la nivel mondial.

Din anul 2007 R. Moldova s-a angajat s= protejeze genera\iile prezente [i viitoare de consecin\ele devastatoare ale consumului de tutun [i ale expunerii la fumul de tutun asupra s=n=t=\ii, mediului ]nconjur=tor, mediului social [i economic, prin implementarea unor m=suri de control al tutunului, cu scopul de a reduce constant [i considerabil prevalen\a utiliz=rii tutunului [i expunerea la fumul de tutun. Legea cu privire la tutun [i la articolele din tutun nr. 278-XVI din 14.12. 2007 prevede aplicarea unui spectru larg de m=suri privind combaterea daunei asupra s=n=t=\ii popula\iei, inclusiv interzicerea publicit=\ii, vinderea [i distribuirea produselor de tutun, interzicerea fumatului ]n locurile publice, ca institu\ii de ]nv=\=m`nt pre[colar, primar, mediu de specialitate, superior, ]n institu\ii, ]n institu\ii medicale, de alimenta\ie public= [i de comer\; ]n magazine, pie\e agricole [i industriale, pe terenuri de joac= [i ]n cafenele pentru copii, ]n transportul comun auto [i aerian, ]n treceri subterane, ]n ascensoare; ]n localuri pentru persoane nefum=toare; ]n spa\ii publice ]nchise, ]n institu\ii de stat, ]n cinematografe, teatre, circuri, s=li de concerte [i de expozi\ii, ]n muzee, biblioteci, ]n alte institu\ii publice, ]n localuri sportive, pe terenuri de sport, pe stadioane [i pe teritoriul adiacent acestora, ]n s=li de a[teptare, ]n autog=ri, aerog=ri, g=ri feroviare, ]n sta\ii de a[teptare a transportului public, ]n zone de agrement [i de odihn=, cu excep\ia spa\iilor destinate exclusiv fumatului; ]n cadrul tuturor evenimentelor publice distractive organizate ]n (Sf`r[it ]n pag. 7)

Ion COTOVI|CHI Scrisoare nescris= din satul Cini[eu\i Ce s=-\i scriu, m=icu\= drag=, Despre noi [i despre sat, De c`nd ]ntr-o zi de iarn= De acas= ai plecat? Satul nu mai e acela[i, Satul drag ]mb=tr`ne[te, Tineretu-n deal la Cruce Hora nu o mai rote[te. Mai pu\ini copii spre [coal= Se ]ndreapt= diminea\a, Nu se-aude r`sul vesel, Amor\it= pare via\a. Drumurile sunt br=zdate {i de ploi reci, [i de v`nt, Doar din c`nd ]n c`nd pe ele V=d c`te-un b=tr`n merg`nd.

Nu se mai ]ntind prosoape La izvorul cel din vale, C=ci el nu mai curge, pl`nge Ca un copila[ de jale. Uzina, c`ndva vestit=, De ma[ini [i de tractoare St= acum de to\i uitat= {i-n t=cere ]ncet moare. Tot mai des un clopot bate Vestind trist, t`nguitor, C= a mai plecat un suflet L=s`ndu-ne cu mult dor. Doar tancul pe postament Ridicat gata-i de lupt=, Dar nu are el obuze {i nici cine s= le-aduc=.

Vor frem=ta frunzele iar=[i... Vor frem=ta frunzele iar=[i }n prim=var= pe copaci, Dar nu m= va-nt`lni m=icu\a, Ca s= m=-ntrebe: "Ce mai faci?" Ne va sc=lda privighetoarea }n c`ntece dumnezeie[ti, Dar nu m= va-ntreba m=icu\a: "B=iatul mamei, cum tr=ie[ti?"

Vor trece zilele ]n noapte {i alte zile vor veni, Dar nimenea mai mult ca maica Pe mine nu m= va jeli. O dragoste, ca o furtun=, Oric`nd ]n via\= poate izbucni, Dar nimeni, ca m=icu\a sf`nt=, Pe mine nu m= va iubi.

U[i ]nchise Tot mai multe, tot mai multe U[i ]nchise m= petrec, C`nd pe str=zile ]nguste Ale satului eu trec.

Doamne, ce visuri viseaz= Cei prin lume care-s du[i, Nu cumva c=-[i fac ei case, Case mari, dar f=r= u[i?

Scrisoarea A[tept mereu po[ta[ul Cu mare ner=bdare, A[tept ca s=-mi aduc= {i mie o scrisoare. De[i-i [tiu con\inutul, Prea bine ce-o s=-mi scrie, Eu o a[tept ]ntruna Ca pe-o fiin\= vie. {i, trec`nd cu privirea Prin r`ndurile scrise, V=d u[ile ]ndat= A viselor deschise. {i iat=, ]ntr-o clip=, M= v=d de-acum ]n sat {i dealul mare-al Popii U[or eu l-am urcat. Am mai trecut o r`p= Numit= "a lui Bogoi" {i sunt la poarta casei, Acas= sunt la noi. V=d u[a c=-i ]nchis=, Dar nu m= ]ntristez, C=ci vreau s= zbor la stele, Pe lun= m= visez. M= bucur c= e var= {i merele sunt coapte, C= sunt copil [i ]nc= Nu [tiu nimic de moarte.


Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 37 (7579), 28 septembrie 2012

Programe TV (01-07 TVM Luni, 01 octombrie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00, 21.00, 22.00, 0.00 {tiri. 6.15 Ba[tina. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! 9.10 Programul emisiunilor. 9.15 }nchiderea sta\iei. REVIZIE TEHNIC+ 16.55 Deschiderea sta\iei. 17.15 Noile aventuri ale lui BLACK BEAUTY. Serial. 17.45 Respiro. 17.55 S=pt=m`na sportiv=. 18.30 Bebelu[ii de la zoo. Documentar pentru copii. 19.00 Mesager. 19.40 Poveste. 19.55 Moldova ]n direct. 21.25 Dor. 22.20 Templul muzicii. 23.10, 0.10 Dora. Serial.

Mar\i, 02 octombrie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00, 0.00 {tiri. 6.10 Documentar. 6.40 Respiro. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! 9.10, 17.15 Noile aventuri ale lui Black Beauty. Serial. 10.00 Festivalul-concurs "La izvorul Osoiencilor". P. I. 11.00 Moldova ]n direct. 12.00 Accente economice. 13.10, 18.30 Bebelu[ii de la zoo. Documentar pentru copii. 13.40 Documentar. 14.10 Dora. Serial. 15.40 Cinemateca universal=. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Documentar. 18.00 Unda Bugeacului. 19.00 Mesager. 19.40 Poveste. 19.55 Moldova ]n direct. 21.25 Medalion muzical. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.10 Dora. Serial.

Miercuri, 03 octombrie 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00, 0.00 {tiri. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! 9.10, 17.15 Noile aventuri ale lui Black Beauty. Serial. 9.35 Festivalul-concurs "La izvorul Osoiencilor". P. II. 10.30 Documentar. 11.00 Moldova ]n direct. 12.00 Ba[tina. 12.45 Profil de savant. 13.10, 18.30 Bebelu[ii de la zoo. Documentar pentru copii. 13.40 Documentar. 14.10 Dora. Serial. 15.45 Videoteca copiilor. 16.00 P=rin\i [i copii. 16.30 Magazinul copiilor. 17.40 Respiro. 18.00 Svitanok. 19.00 Mesager. 19.40 Poveste. 19.55 Moldova ]n direct. 21.25 Documentar. 22.20 Moldovenii de pretutindeni. 22.50 Alternative. Discri-

octombrie)

minarea pe ]n\elesul tuturor. 16.30 La mul\i ani! 17.15 Studio Art Plus. (rus.) 23.10, 0.10 Dora. Serial. 17.50 Un sfert de vorb= cu Ilona Sp=taru. Joi, 04 octombrie 18.10 Erudit cafe. 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 19.00 Mesager. 17.00, 21.00, 22.00, 0.00 19.35 Poveste. {tiri. 19.50 O sear= ]n familie. 6.10 Svitanok. 21.25 Focus. Magazin TV. 6.40. Pic=turi de "Dor". 22.20 Jack Hunter. Comoara 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! pierdut=. Film. 9.10, 17.15 Noile aventuri 0.10 Fii t`n=r! ale lui Black Beauty. Serial. 9.35 Festivalul-concurs "La Duminic=, 07 octombrie izvorul Osoiencilor". P. III. 6.00, 17.00, 21.00, 22.00, 10.30 Natura ]n obiectiv. 23.45 {tiri. 11.00 Moldova ]n direct. 6.10 Documentar. 12.00 O sear= ]n familie. 13.10, 18.30 Bebelu[ii de la 7.15 Cuvintele Credin\ei. zoo. Documentar pentru copii. 8.00 Templul muzicii. 8.55 Chi[in=ul de ieri [i de 13.40 Unda Bugeacului. 14.10, 23.10, 0.10 Dora. Se- azi. 9.10 Sandocan. Serial ]n rial. desen animat. 15.40 Documentar. 16.35 Din fondul TV Moldova 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 1. 17.45 Recital. Mioara Velicu. 11.00 Prin istorie - spre victorie! 18.00 Vector european. 11.35 La datorie. 19.00 Mesager. 12.00 Portrete ]n timp. 19.40 Poveste. 12.30 Natura ]n obiectiv. 19.55 Moldova ]n direct. 20.50 Super-loto "5" din 13.00 Festivalul "Gustar 2012". "35". 14.00 Ba[tina. 21.25 Documentar. 22.20 Reporterul de gard=. 14.50 Jack Hunter. Comoara 22.45 Un sfert de vorb= cu pierdut=. Film. 16.30 La mul\i ani! Ilona Sp=taru. 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi ]n sat. Vineri, 05 octombrie 18.40 Loteria "Milioane pentru 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, Moldova". 17.00, 21.00, 22.00, 0.00 19.00 Mesager. {tiri. 19.35 Poveste. 6.15 Cuvintele credin\ei. 19.50 Vedete la bis. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! 21.20 Fotbal non stop. 9.10, 17.15 Noile aventuri 22.20, 23.55 Olga Ciolacu. ale lui Black Beauty. Serial. "Nu am timp s=-mb=tr`nesc". 9.40 Documentar. Spectacol muzical. 10.10 Pic=turi de "Dor". 10.30 Vector european. ORT 11.00 Moldova ]n direct. 12.00 La noi ]n sat. 12.40 Un sfert de vorb= cu Ïîíåäåëüíèê, 01 îêòÿáðÿ Ilona Sp=taru. 05.00 "Äîáðîå óòðî". 13.10, 18.30 Bebelu[ii de la 07.00, 02.05 "Prima or=". zoo. Documentar pentru copii. 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 13.40 Svitanok. 21.00, 23.55 "Primele [tiri". 14.10 Dora. Serial. 09.15 "Teleshopping". 15.45 Moldovenii de pretutin- 09.50 "Æèòü çäîðîâî!". deni. 10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 16.15, 17.40 Documentar. 12.10, 15.10, 18.15, 01.15 18.00 Accente economice. "Íîâîñòè". 19.00 Mesager. 12.30 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 19.40 Poveste. 13.05 "Ñåðäöå Ìàðèè". 19.55 Bun= seara! Talk-show. 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 21.25 Documentar. 14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü". 22.20 Fii t`n=r! 15.30 "Äåøåâî è ñåðäèòî". 23.10, 0.10 Dora. Serial. 16.15 "Ôóðöåâà". 17.10 "Îëåã Åôðåìîâ". "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". S`mb=t=, 06 octombrie 18.50 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". 6.00, 17.00, 21.00, 22.00, 21.40 "Âðåìÿ". 0.00 {tiri. 22.15 "Åäèíñòâåííûé ìîé 6.10 V=leu, v=leu, nu turna! ãðåõ". Film. 23.20 "Âå÷åðíèé Óðãàíò". 7.30, 9.05, 16.00 Documen- 00.10 "Îïåðåæàÿ âûñòðåë". tar. 01.35 "Ãîðîäñêèå ïèæîíû". 8.05 Vedete la bis. 10.00 Magazinul copiilor. Âòîðíèê, 02 îêòÿáðÿ 10.30 P=rin\i [i copii. 11.00 Casa mea. 05.00-16.00 "Ïðîôèëàêòè11.30 Videoteca copiilor. êà". 12.00 A. Vertinskii. "Bal dum- 16.00 "Ñåðäöå Ìàðèè". nezeiesc". Spectacol. 17.00 "Ôóðöåâà". 14.10 "Jocurile Delfice 2012". 18.00, 21.00, 00.25 "Primele Gala Laurea\ilor. Selec\iuni [tiri" din concurs. 18.15, 00.40 "Íîâîñòè". 15.10 Sandocan. Serial ]n 18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". desen animat.

21.40 "Âðåìÿ". 22.15 "Åäèíñòâåííûé ìîé ãðåõ". 23.20 "Îïåðåæàÿ âûñòðåë". 01.00, 01.30 "Ãîðîäñêèå ïèæîíû".

11.05 "Àíãåëèíà Âîâê". 12.20 "Àáðàêàäàáðà". 17.05, 18.15 "Õèðîìàíò. Ëèíèè ñóäåá". 19.20 "Äà ëàäíî!". 19.55 "×åëîâåê è çàêîí". 21.00 "Primele [tiri". 21.25 "Âðåìÿ". Ñðåäà, 03 îêòÿáðÿ 21.50 "Ñåãîäíÿ âå÷åðîì". 05.00 "Äîáðîå óòðî". 23.30 "Ëåãåíäû ðóññêîãî 07.00, 02.50 "Prima or=". ðîêà". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 01.05 "Ñêàíäàëüíûé äíåâ21.00, 23.55 "Primele [tiri". íèê". 09.15 "Teleshopping". 09.50 "Æèòü çäîðîâî!". Âîñêðåñåíüå, 07 îêòÿáðÿ 10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 12.10, 15.10, 18.15, 01.15 06.00, 10.00, 12.00 "Íîâîñòè". "Íîâîñòè". 06.15 "Ðîìàíñ î âëþáëåí12.35 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 13.10 "Äåøåâî è ñåðäèòî". íûõ". 08.30 "Àðìåéñêèé ìàãàçèí". 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü". 09.00 "Çäîðîâüå". 10.15 "Teleshopping". 15.50 "Ôóðöåâà". 10.30 "Íåïóòåâûå çàìåòêè". 16.55 "Ñðåäà îáèòàíèÿ". 18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". 10.45 "Ïîêà âñå äîìà". 11.30 "Ôàçåíäà". 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". 12.20 "Äåðåâåíñêàÿ ìàãèÿ". 21.40 "Âðåìÿ". 22.15 "Åäèíñòâåííûé ìîé 13.20 "Óñëîâèÿ êîíòðàêòà". 17.00 "Áîëüøèå ãîíêè". ãðåõ". 23.20 "Âå÷åðíèé Óðãàíò". 18.30 "Replica". 00.10 "Îïåðåæàÿ âûñòðåë". 20.00 "Îëåã Åôðåìîâ". 01.35 "Ãîðîäñêèå ïèæîíû". 21.00 "Sinteza s=pt=m`nii". 21.40 "Âðåìÿ". 22.50 "Áîëüøàÿ ðàçíèöà". ×åòâåðã, 04 îêòÿáðÿ 00.45 "Ìóëüò ëè÷íîñòè". 05.00 "Äîáðîå óòðî". 01.15 "Yesterdat live". 07.00, 02.50 "Prima or=". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, ÐÒÐ-Ïëàíåòà 21.00, 23.55 "Primele [tiri". 09.15 "Teleshopping". Ïîíåäåëüíèê, 01 îêòÿáðÿ 09.50 "Æèòü çäîðîâî!". 10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 05.00 Óòðî Ðîññèè. 12.10, 15.10, 18.15, 01.15 08.305 "1000 ìåëî÷åé". "Íîâîñòè". 09.15 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 12.35 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 10.00 Ò/ñ "Òåðìèíàë". 13.10 "Äåøåâî è ñåðäèòî". 13.00, 19.00 Âåñòè. 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!" 14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü". 15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæ15.50 "Ôóðöåâà". íàÿ ëþáîâü". 16.55 "Âñå âî èìÿ ëþáâè". 15.50 Ò/ñ "Äàð". 18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 21.40 "Âðåìÿ". 19.35 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð. 22.15 "Åäèíñòâåííûé ìîé Æèòü çàíîâî". ãðåõ". 21.20 Ò/ñ "Ñêëèôîñîôñêèé". 23.20 "Âå÷åðíèé Óðãàíò". 22.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà". 00.10 "Îïåðåæàÿ âûñòðåë". 23.10 Ò/ñ "Çîííåíòàó". 01.35 "Ãîðîäñêèå ïèæîíû". 00.00 Ò/ñ "Îïåðà. Õðîíèêè óáîéíîãî îòäåëà". Ïÿòíèöà, 05 îêòÿáðÿ 00.50 "Äåâ÷àòà". 01.30 Âåñòè@. 05.00 "Äîáðîå óòðî". 01.45 Ò/ô "Õîæäåíèå ïî 07.00, 02.45 "Prima or=". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, ìóêàì". 21.00, 00.05 "Primele [tiri". Âòîðíèê, 02 îêòÿáðÿ 09.15 "Teleshopping". 09.50 "Æèòü çäîðîâî!". 05.00 Óòðî Ðîññèè. 10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 08.30 "1000 ìåëî÷åé". 12.10, 15.10, 18.15 "Íî- 09.15 "Î ñàìîì ãëàâíîì". âîñòè". 10.00 Ò/ñ "Òåðìèíàë". 12.35 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 13.00, 19.00 Âåñòè. 13.10 "Äåøåâî è ñåðäèòî". 14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!" 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæ14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü". íàÿ ëþáîâü". 15.40 "ÆÊÕ ". 15.50 Ò/ñ "Äàð". 16.40 "Æäè ìåíÿ". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 18.50 "Ïîëå ÷óäåñ". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". 19.35 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð. 21.40 "Âðåìÿ". Æèòü çàíîâî". 22.15 "Ãîëîñ". 21.20 Ò/ñ "Ñêëèôîñîôñêèé". 00.20 "Ãîðîäñêèå ïèæîíû". 23.00 Ò/ñ "Áåç ñëåäà". 00.50 "Ôðàíöóçñêèé ñâÿç- 23.10 Ò/ñ "Çîííåíòàó". íîé". 00.05 Ò/ñ "Îïåðà. Õðîíèêè óáîéíîãî îòäåëà". Ñóááîòà, 06 îêòÿáðÿ 01.00 Âåñòè@. "×åñòíûé äåòåêòèâ". 06.00, 10.00, 12.00, 18.00 01.15 01.45 Ò/ô "Õîæäåíèå ïî "Íîâîñòè". 06.10 "Àëåêñàíäð Ïîðîõîâ- ìóêàì". ùèêîâ". Ñðåäà, 03 îêòÿáðÿ 07.00 "Ôèëèàë". 08.30 "Èãðàé, ãàðìîíü ëþáè- 05.00 Óòðî Ðîññèè. ìàÿ!". 08.30 "1000 ìåëî÷åé". 09.05 "Óìíèöû è óìíèêè". 09.15 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 09.45 "Ñëîâî ïàñòûðÿ". 10.00 Ò/ñ "Òåðìèíàë". 10.15 "Teleshopping". 13.00, 19.00 Âåñòè. 10.30 "Ñìàê". 14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!"

"Contracararea interferen\elor industriei tutunului" (}nceput ]n pag. 6)

spa\ii ]nchise sau la aer liber. Este reglementat con\inutul substan\elor toxice ]n articolele din tutun [i este interzis= comercializarea articolelor din tutun minorilor sub 18 ani. }n vederea garant=rii respect=rii prevederilor Legii nr. 278 din 14.12.2007 cu privire la tutun [i la articolele din tutun, la propunerea ministerului S=n=t=\ii, ]n noul Cod Contraven\ional nr. 218-XVI din 24.10.2008 au fost incluse prevederi de constr`ngere administrativ=, expuse ]n art. 91 [i art. 203, prin care fumatul ]n locuri interzise [i comercializarea c=tre minori a produselor din tutun, precum [i fumatul ]n troleibuze, autobuze, maxi-taxiuri, ]n vagoane, ]n locuri neindicate pentru fumat, din trenuri de lung parcurs [i ]n trenuri suburbane, ]n nave constituie contraven\ii [i se sanc\ioneaz= de organele afacerilor interne. De asemenea, Programul Na\ional de promovare a modului s=n=tos de via\= pentru anii 2007-2015, aprobat prin Hot=r`-

rea Guvernului RM nr. 658 din 12.06.2007, prevede un [ir de m=suri de educa\ie pentru s=n=tate [i promovare a modului s=n=tos de via\= a popula\iei, ]ndeosebi a tinerilor, privind profilaxia tabagismului, prevenirea fumatului secundar, abandonarea fumatului. }n scopul implement=rii prevederilor legale ]n domeniul controlului tutunului, reducerii ac\iunii negative asupra s=n=t=\ii, Guvernul, prin Hot=r`rea nr. 100 din 16 februarie 2012, a aprobat Programul na\ional privind controlul tutunului pentru anii 2012-2016. Scopul Programului este ameliorarea st=rii de s=n=tate a popula\iei prin reducerea consumului de tutun, precum [i asigurarea punerii ]n aplicare a Conven\iei-cadru la care Republica Moldova a aderat ]n anul 2009. Programul prevede implementarea Programului p`n= ]n anul 2016, [i anume realizarea urm=toarelor obiective: 1) ajustarea, p`n= ]n anul 2013, a legisla\iei na\ionale ]n domeniul controlului asupra tutunului, ]n conformitate cu dispozi\iile

CCCT [i legisla\ia UE; 2) instituirea, p`n= ]n anul 2014, a unui sistem na\ional de supraveghere [i monitorizare a tendin\elor privind morbiditatea [i mortalitatea provocate de consumul articolelor din tutun, precum [i a producerii, promov=rii, comercializ=rii, politicilor de pre\uri [i de taxare a articolelor din tutun [i a sanc\iunilor pentru ]nc=lcarea legisla\iei ]n domeniu; 3) identificarea precoce [i cuprinderea ]n programe de consiliere p`n= la 25%, c=tre anul 2014, [i a cel pu\in 50%, c=tre anul 2016, din popula\ia fum=toare, precum [i de tratament, adresare a persoanelor dependente de tutun; 4) informarea [i educarea popula\iei ]n privin\a diferitor aspecte de s=n=tate, sociale [i economice, legate de consumul de tutun, cu sporirea ponderii popula\iei generale care posed= cuno[tin\e p`n= la 60%, a copiilor [i tinerilor p`n= la 90%, c=tre anul 2016, comparativ cu anul 2011; 5) implementarea, c=tre anul

2013, a interdic\iilor privind accesul la articolele din tutun al persoanelor p`n= la 18 ani, fumatul ]n locurile publice [i crearea locurilor de munc= f=r= fumat; 6) introducerea, p`n= ]n anul 2014, a pictogramelor de avertizare pe ambalajele articolelor din tutun, cu cre[terea dimensiunii existente a avertismentelor cu cel pu\in 50%, ]n conformitate cu recomand=rile CCCT [i cu legisla\ia comunitar=, prin aplicarea interdic\iilor referitoare la ]nscrierea pe etichet= a informa\iilor care induc ]n eroare; 7) introducerea, p`n= ]n anul 2014, a restric\iilor comprehensive pentru toate formele de publicitate, promovare [i sponsorizare a produselor din tutun; 8) prezentarea propunerilor de politic= fiscal= ministerului Finan\elor privind impozitarea produselor ce con\in tutun, pentru a fi examinate ]n cadrul elabor=rii obiectivelor politicii fiscale [i vamale pe termen mediu ca parte component= a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu; 9) asigurarea, c=tre anul 2016, a eviden\ei importurilor [i reducerea cu 100% a importului ilicit de articole din tutun. }n scopul sensibiliz=rii popula\iei generale [i grupurilor \int= privind consecin\ele tabagismului

7

15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæíàÿ ëþáîâü". 15.50 Ò/ñ "Äàð". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 19.35 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð. Æèòü çàíîâî". 21.20 Ò/ñ "Ñêëèôîñîôñêèé". 23.00 Ò/ñ "Áåç ñëåäà". 23.10 Ò/ñ "Çîííåíòàó".. 00.00 Ò/ñ "Îïåðà. Õðîíèêè óáîéíîãî îòäåëà". 00.50 Âåñòè@. 01.10 "Ãîðîäîê".

×åòâåðã, 04 îêòÿáðÿ 05.00 Óòðî Ðîññèè. 08.30 "1000 ìåëî÷åé". 09.15 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 10.00 Ò/ñ "Òåðìèíàë". 13.00, 19.00 Âåñòè. 14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!" 15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæíàÿ ëþáîâü". 15.50 Ò/ñ "Äàð". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 19.35 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð. Æèòü çàíîâî". 20.30 Ò/ñ "Ñêëèôîñîôñêèé". 22.20 Ò/ñ "Çîííåíòàó". 23.00 Ò/ñ "Áåç ñëåäà". 23.10 "Ïîåäèíîê". 00.40 Ò/ñ "Îïåðà. Õðîíèêè óáîéíîãî îòäåëà". 01.30 Âåñòè@.

Ïÿòíèöà, 05 îêòÿáðÿ 05.00 Óòðî Ðîññèè. 08.30 "1000 ìåëî÷åé". 09.15 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 10.00 Ò/ñ "Òåðìèíàë". 13.00, 19.00 Âåñòè. 14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!" 15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæíàÿ ëþáîâü". 15.50 Ò/ñ "Äàð". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 19.35 Õ/ô "Æåíèõ". 21.30 "Áèòâà õîðîâ". 23.00 Õ/ô "Íà âñþ æèçíü". 00.45 "Ãîðîäîê". 01.45 Ò/ô "Õîæäåíèå ïî ìóêàì".

Ñóááîòà, 06 îêòÿáðÿ 05.05 Õ/ô "Æåíèõ". 06.45, 07.15 Õ/ô "Ëþáîâü ïî ðàñïèñàíèþ". 07.00, 10.00, 13.00, 19.00 Âåñòè. 08.45 "Óòðåííÿÿ ïî÷òà". 09.20 Ñóááîòíèê. 10.15 Ìóëüòôèëüì. 11.00, 13.20 Õ/ô "Ïîä ïðèêðûòèåì". 17.20 Ñóááîòíèé âå÷åð. 19.00 Âåñòè â ñóááîòó. 19.45 Õ/ô "Íå÷àÿííàÿ ðàäîñòü". 23.30 Õ/ô "Áåñïðèäàííèöà". 01.05 Õ/ô "Áîëüøàÿ ñåìüÿ".

Âîñêðåñåíüå, 07 îêòÿáðÿ 04.55 "Âñÿ Ðîññèÿ". 05.05 "Ñóááîòíèé âå÷åð". 06.20 Õ/ô "Íå÷àÿííàÿ ðàäîñòü". 10.00, 13.00, 19.00 Âåñòè. 10.15 Ìóëüòôèëüì. 13.15 Õ/ô "Ïîä ïðèêðûòèåì". 17.00, 02.05 "Ñìåÿòüñÿ ðàçðåøàåòñÿ". 19.00 Âåñòè íåäåëè. 20.30 Õ/ô "Ôîðìóëà ñ÷àñòüÿ". 22.30 "Âîñêðåñíûé âå÷åð ñ Âëàäèìèðîì Ñîëîâüåâûì". 00.15 Õ/ô "×åëîâåê ó îêíà"

[i necesitatea abandon=rii fumatului, ]n anul 2012 va fi lansat= o Campanie na\ional= de comunicare privind reducerea [i combaterea fumatului. Pentru a contracara influen\a industriei tutunului, cadrele medicale au datoria de a ]ntreprinde urm=toarele ac\iuni: - consolidarea capacit=\ilor speciali[tilor implica\i ]n prestarea serviciilor de prevenire a fumatului [i renun\are la fumat, prin aplicarea programelor cu privire la pericolele consumului de tutun; - implementarea m=surilor de educa\ie, comunicare [i con[tientizare a publicului cu privire la riscurile s=n=t=\ii consumului de tutun [i a expunerii la fumul de tutun, cu accent pe tineret; - aplicarea politicilor: "Spitale f=r= fumat", "Locuri de munc= libere de fumat"; - acordarea serviciilor de consiliere privind abandonarea fumatului [i de accesibilitate la tratamentul dependen\ei de tutun; - s= ia atitudine pentru a reduce expunerea la fumul de tutun ]n locurile publice, ]n familie, ]n special a copiilor; - s= promoveze adoptarea unui stil de via\= s=n=tos de c=tre speciali[tii medicali, prin exemplul propriu. Vera MOVILEANU, medic de familie, CMF Rezina


8

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 37 (7579), 28 septembrie 2012

Onorat= omagiat= Larisa Maftei, directorul gimnaziului Rezina! Cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere, V= ur=m mult= s=n=tate [i succese! S= r=m`ne\i mereu aceea[i persoan= energic=, optimist= [i plin= de via\=. V= mai dorim [i ]mplinirea tuturor viselor, oameni sinceri [i prieteni adev=ra\i ]n preajm=, iar necazurile s= nu V= treac= pragul. S= ]nso\easc= mereu [i bucuriile s= v= podi- nu-nt`lni\i ]n via\= greut=\i [i s= merge\i deasc= ne]ncetat. cu pa[i fermi numai ]nainte. La mul\i ani!

Din raza soarelui lucind Mai rupe calendaru-o fil=... Pentru directorul filialei {old=ne[ti a B=ncii de Economii Veronica Pozdirc=, primarul satului Poiana Tudor Mura[, secretarul consiliului s=tesc G=uzeni Emilia Guma Dragii no[tri, primi\i cele mai sincere felicit=ri [i ur=ri de bine, cu noroc, ]n leg=tur= cu prilejul zilelor dumneavoastr= de na[tere. V= dorim tot binele din lume, ]mplinirea n=zuin\elor, fericire, bucurii [i pace. Dar mai ]nt`i de toate v= ur=m mult=, mult= s=n=tate, c=-i mai scump= dec`t orice. La mul\i ani [i realiz=ri frumoase!

Consiliul veteranilor MAI Rezina

Consiliul raional Rezina

Sincere ur=ri de bine pentru omagiata Valentina Zagorodniuc, secretarul consiliului local Cog`lniceni Cu prilejul unei anivers=ri frumoase, stimat= doamn=, V= adres=m felicit=ri din cele mai alese. S= ave\i parte de cel mai frumos destin, de multe bucurii netrec=toare. Via\a e superb=, tr=i\i-o din plin cu oameni dragi ]n preajm=. Satisfac\ia de Consiliul raional {old=ne[ti la via\=, succesele s= V= ]nso\easc=, iar necazurile s= V= ocoleasc=. La mul\i ani!

Stimate Petru Chiri\a, secretarul OP Ign=\ei a PCRM! S= ne tr=ie[ti mul\i ani! S=-\i mearg= din plin ]n toate ]nceputurile frumoase. S=n=tatea s=-\i fie trainic=, inima - ve[nic t`n=r= [i fiecare zi s=-\i fie luminoas=. }\i mai dorim, cu prilejul anivers=rii zilei de na[tere, fericire [i bucurii nem=rginite. {i s= fii mereu precum te [tim: energic, optimist [i viguros. La mul\i ani! Membrii CR Rezina al PCRM

Consiliul raional Rezina

Felicit=ri pentru vicepre[edintele raionului Rezina Nicolae Josan Mul\i ani ]nainte, multstimate omagiat! V= adres=m sincere [i cordiale felicit=ri cu prilejul anivers=rii zilei de na[tere. V= dorim pentru viitor mult= s=n=tate, fericire ]n via\a personal=, un car de bucurii de la via\= [i ]nmul\irea realiz=rilor notorii. Multe zile ]nsorite [i nop\i lini[tite, iar dragostea ce o d=rui\i celor apropia\i s= vi se ]ntoarc= ]nsutit. Cu respect, membrii CR Rezina al PCRM [i ai frac\iunii PCRM din Consiliul raional

Stima\i omagia\i Ion Racu, Alexandru Ceban, Leonid Borgan [i Vasile Dorogan! Cu prilejul anivers=rii zilelor de na[tere, v= p=[im pragul cu ur=ri de via\= ]ndelungat= [i cu un buchet de recuno[tin\=. V= dorim s= ave\i parte ]n via\= numai de bine, iar pe parcursul anului s= vi se ]mplineasc= toate dorin\ele. La orice pas ce v= ve\i opri s= ]nt`lni\i numai omenie, sinceritate [i bun=voin\=. Succesele s= v=

Vor face d=ri de seam= Potrivit indica\iei MAI nr. 6/2663 din 20 septembrie a. c., conducerea POP a CPR Rezina a elaborat un grafic de desf=[urare ]n perioada 05-25 octombrie a [edin\elor de bilan\ (raportori: [efii de post) fa\= de popula\ia din localit=\ile deservite ale raionului nostru. De exemplu, pe 21 octombrie, orele 10.00-12.00, ]n incinta prim=riei Rezina vor prezenta d=ri de seam= despre activitatea desf=[urat= de c=tre responsabilii no[tri din Rezina, Stohnaia, Ciorna [i Bo[erni\a. La [edin\ele de bilan\ din perioada de referin\= sunt invita\i s= participe (]ntreb=ri, sugestii, propuneri de ]mbun=t=\ire a activit=\ii ofi\erilor operativi de sector etc) to\i doritorii din teritoriile deservite. Informa\ii detaliate despre data, ora, locul desf=[ur=rii [edin\elor pute\i afla la num=rul de telefon: (0254) 2-05-07. Alexandru IURCU, [eful SOP a CPR Rezina, locotenentcolonel de poli\ie

Aviz

Prim=ria satului Glinjeni, raionul {old=ne[ti, anun\= concurs pentru suplinirea func\iei vacante de bibliotecar. Aspiran\ii vor prezenta actele necesare la prim=ria Glinjeni. Datalimit= a depunerii dosarului - 20 de zile din momentul public=rii prezentului aviz. Informa\ii suplimentare pute\i afla, apel`nd: (0272) 49-2-38.

Felicit=ri pentru Anatolie Stoian dun Pripiceni-R=ze[i Cu respect [i mult= pasiune ]\i adresez, drag= p=rinte, felicit=ri cu ocazia omagierii zilei de na[tere. Pe durata anilor, via\a te-a pus la multe ]ncerc=ri, dar din toate ai ie[it cu demnitate, fapt ce te caracterizeaz= drept un om rezistent la greut=\i. {i din tot sufletul ]\i urez pentru viitor: S= dea Domnul s= nu [tii Ce e r=ul [i ce-i greul. S=-\i dea Domnul s=n=tate {i succese mari ]n toate. Angaja\ii prim=riei [i consilierii locali Via\a cu noroc s=-\i fie din Ign=\ei {i numai cu bucurie.

Felicit=ri pentru consilierul s=tesc Ign=\ei Petru Chiri\a Stimate s=rb=torit! Anii care au trecut V-au ]nscris ]n palmaresul vie\ii multe lucruri frumoase. Fie ca pe viitor [i mai multe s= fie. Ne al=tur=m la toate cuvintele frumoase, adresate cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere, [i V= dorim ca soarele de septembrie s= V= aduc= mult= lumin= [i c=ldur=, pace [i ]n\elegere ]n familie. Vrem s= V= [tim mereu s=n=tos, cu sufletul ]mp=cat [i iubitor de via\=.

Cu toat= dragostea, feciorul Igor

Stimate s=rb=torit Anatolie Cuzuioc, consilier raional! V= felicit=m sincer cu prilejul s=rb=toririi unei anivers=ri frumoase [i V= transmitem ur=ri de s=n=tate durabil=, de bucurii ne\=rmurite [i realiz=ri pe potriva aspira\iilor. S= V= bucura\i de stima [i recuno[tin\a concet=\enilor [i s= contribui\i cu fapte [i sfaturi la ]mbun=t=\irea condi\iilor lor de via\=. La mul\i ani, stimate omagiat!

Felicit=ri pentru Vasile Popa din Pripiceni-R=ze[i la jubileul de 60 de ani }n zi de aniversare noi to\i, so\ia aflat= peste hotare, [i cei cinci copii: Ecaterina, Nicolae, Vera, Ariadna [i Svetlana, te felicit=m cordial cu prilejul acestui jubileu onorabil. Mult= s=n=tate [i baft= ]n toate, Consiliul raional Rezina zile senine [i doar de ]mpliniri pline!

La 1 octombrie, ]ntreaga comunitate interna\ional= marcheaz= Ziua oamenilor ]n etate. Cu acest prilej, Organiza\ia raional= {old=ne[ti a Partidului Democrat din Moldova adreseaz= felicit=ri [i ur=ri de bine tuturor persoanelor ]n v`rst=, care au adus o enorm= contribu\ie ]n folosul ]ntregii societ=\i, care zeci de ani [i-au f=cut datoria fa\= de \ar=, fa\= de genera\ia actual=. Fiind convins= de faptul, c= oamenii ]n etate nu au parte de via\a pe care o merit=, ]mi exprim regretul [i sunt solidar= dolean\elor dumneavoastr= de a avea un trai decent, f=r= griji, cu mult= aten\ie din partea celor dragi. Cu mult= recunostin\= [i gratitudine v= doresc s=n=tate, ]mplinire sufleteasc=, dragoste din partea familiei [i s= v= bucura\i de o b=tr`ne\e f=r= triste\e. Cu profund respect, vicepre[edintele pre[edintele {old=ne[ti a

Svetlana ROTUNDU, raionului {old=ne[ti, organiza\iei raionale Partidului Democrat din Moldova

Pedagoguluipensionar Zeci de ani ai luminat }n al nostru iubit stat, F=clia cuno[tin\elor ai dus, Temelia educa\iei ai pus. Exemplu pentru elevi erai {i de v`rstnici nu uitai, Purt=rile pedagogului-s limitate Ai fost oglinda culturii ]n toate. La pensie c`nd ai plecat Ochii t=i au l=crimat, F=r= copii nu puteai tr=i, }n amintiri ]i vedeai ]n orice zi. Florile Terrei s= te c=l=uzeasc=, Stelele cerului s=-\i z`mbeasc=, Copacii cuvinte de dragoste s=-\i [opteasc=, Fo[tii discipoli s= te iubeasc=. Ca florile s= ]nflore[ti, Natura, via\a s= iube[ti, Dumnezeu s= te p=zeasc=, S=n=tate s=-\i d=ruiasc=. Elena BORZIN, ora[ul Rezina

De la so\ia Galina

Aviz

DG}TS {old=ne[ti anun\= concurs pentru ocuparea func\iei de directori ]n gimnaziul S=m=[cani [i gr=dini\a de copii din VadulRa[cov. La concurs pot participa cet=\eni ai Republicii Moldova, cu studii superioare universitare pedagogice, care au vechime pedagogic= de cel pu\in 5 ani, nu au ]mplinit v`rsta necesar= ob\inerii dreptului la pensie pentru limit= de v`rst=, posed= limba rom`n=, sunt apte din punct de vedere medical (fizic [i neuropsihic) pentru exercitarea func\iei, nu au antecedente penale. Candida\ii pentru ocuparea func\iei de conduc=tori ai institu\iei prezint= la DG}TS {old=ne[ti, ]n termen de 30 zile din ziua public=rii ]n pres= a anun\ului, urm=toarele acte de participare la concurs: 1. cererea de ]nscriere la concurs; 2. copia actului de identitate; 3. copiile legalizate ale actelor de studii; 4. copiile legalizate ale actelor ce confirm= gradul didactic/ managerial; 5. curriculum vitae; 6. copia legalizat= a carnetului de munc=; 7. certificatul medical din care rezult= c= este apt medical, fizic [i neuropsihic; 8. certificat de cazier judiciar; 9. copiile certificatelor de participare la cursuri de perfec\ionare [i la programe/ proiecte educa\ionale; 10. programul de activitate ]n viitoarea func\ie, pentru o perioad= de 5 ani; 11. cuprinsul dosarului, ]n dou= exemplare. Actele vor fi depuse la DG}TS {old=ne[ti. Telefon pentru rela\ii: (0272) 2-54-94.

Echipa de crea\ie: Redactor-[ef: Aculina POPA Fondatori: Consiliile raionale Rezina [i {old=ne[ti. Rechizitele bancare: cod: BSOCMD2X794 cont: 222479400418 cod fiscal: 1004606004128

Pentru persoanele v`rstnice din raionul {old=ne[ti

(tel.: 067323715). Redactori de compartimente: Violeta PISTRUI - 060142452, Ion ANTON - 068579688, Sergiu CUMATRENCO - 069000965. Contabil-[ef: Elena |VIGUN - 067322678.

V= invit=m la "Un aer curat pentru to\i" Consiliul raional, Inspec\ia Ecologic= Rezina [i prim=ria ora[ului invit= to\i doritorii, pe 29 septembrie 2012, la ac\iuneaconcurs "Un aer curat pentru to\i", care face parte din activit=\ile S=pt=m`nii Mobilit=\ii Europene. }nceputul ac\iunii-concurs - la ora 10.00, locul desf=[ur=rii - strada 1 Mai (]n preajma l/t "Alexandru cel Bun"). }n cadrul ac\iunii de referin\= vor fi desf=[urate concursurile: "Cel mai bun ciclist", "Cel mai bun sportiv pe patine cu rotile", "Cel mai bun eseu" (la tem=), "Cel mai bun desen pe asfalt". }nving=torii vor fi men\iona\i cu premii, cadouri [i diplome. Aducem la cuno[tin\a conduc=torilor mijloacelor de transport: pe 29 septembrie curent, ]ncep`nd cu ora 09.30, strada 1 Mai (de la strada 27 August p`n= la strada Trandafirilor) va fi blocat= temporar. Comitetul organizatoric, Inspec\ia Ecologic= Rezina mul\umesc sponsorilor: SRL "Candidus" (conduc=tor - Vadim Purici), SRL "Langraft" (conduc=tor - Leonid Sec=reanu) [i dlui Vasile Grati, pentru contribu\ie financiar= la desf=[urarea s=rb=torii. Ghenadie EFREMOV, membru al comitetului organizatoric

Adresele noastre: o r. Rezina: str. 27 August, 1. Tel.: (254) 2-10-74. or. {old=ne[ti: str. Trandafirilor, 17. Tel.: (272) 2-21-31. e-mail: farul-nistrean@mail.ru (Rezina); cvasiom@mail.ru ({old=ne[ti)

Mica publicitate *V`nd garaj ]n or. Rezina, l`ng= p=dure. Tel.: 060711457. *V`nd apartament cu 3 od=i ]n or. Rezina, str. 27 August, 15. Tel.: (0254) 492-87; 069038200. *V`nd apartament cu 2 od=i pe strada P=cii, ora[ul Rezina. Telefoane: (0254) 244-52, 068424781. *V`nd automobil "Renault Kangoo" 1, 9 diesel, anul fabric=rii - 2001, camion. Pre\ul - 1650 de euro. Telefon: 060177753. *Ïðîäàåòñÿ äîì â ã. Ðåçèíà, óë. ×îêûðëèÿ, 14. Ó÷àñòîê 4,37 ñîòêè, ïëîùàäü äîìà 112 êâ. ì, èìååòñÿ ó÷àñòîê äëÿ ãàðàæà, ïîäâàë, êàíàëèçàöèÿ, âîäà, ãàç. Öåíà - 17000 åâðî. Òîðã óìåñòåí. Çâîíèòü ïî òåë.: (022) 75-46-56, ìîá.: 079772131, 079130716. *Oferim servicii foto/video. Suna\i: 067260877. *Ïðîäàåòñÿ äâóõêîìíàòíàÿ êâàðòèðà â Ðûáíèöå, â öåíòðå ãîðîäà. Îáùàÿ ïëîùàäü - 44 ì2, 1 ýòàæ. Ñòîèìîñòü 17000 $. Teë.: 060504275. *Ïðîäàåòñÿ äâóõêîìíàòíàÿ êâàðòèðà íà òðåòüåì åòàæå, â ã. Ðåçèíà. Öåíà äîãîâîðíàÿ. Òåë.: (0254) 2-40-47. *V`nd apartament cu 2 od=i ]n or. Rezina, str. 27 August, 10, et. I, interiorul e preg=tit pentru repara\ie capital=, este posibilitate pentru intrare separat=, poate fi utilizat drept oficiu sau magazin. Tel.: (0254) 2-31-42; 068457976. *Ïðîäàåòñÿ äâóõêîìíàòíàÿ êâàðòèðà â ã. Ðûáíèöà, â öåíòðå. Îáùàÿ ïëîùàäü 44 êâ. ì, ïåðâûé ýòàæ. Öåíà - 17000 äîëëàðîâ. Çâîíèòü ïî òåë.: 060504275. Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la }SFE-P "Tipografia Central=". Com. 8697. Tirajul: 1050 de exemplare. PP "Farul Nistrean" }M apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 67870.


Farul Nistrean nr.37  

Farul Nistrean nr.37

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you