Issuu on Google+

7 zile: esen\ial {i ]n anul acesta, precum mul\i la r`nd, rezinenii s-au adunat pe 31 august la bustul lui Mihai Eminescu pentru a aduce omagiu limbii materne. S-a c`ntat, s-a dansat [i au fost rostite cuvinte alese.

Pag. 2

Inspec\ia Ecologic= {old=ne[ti a ]ntocmit un plan mixt de combatere a braconajului [i un grafic al zilelor de ie[ire ]n razii. Pentru ]nc=lcarea regulilor de v`n=toare ]n vigoare, amenda constituie de la 200 la 400 de unit=\i conven\ionale, cu confiscarea armelor de foc. Pag. 3

V= mai propunem: S= p=zim [i p=str=m ce ne-a mai r=mas, cheltuind cu scuteal=

Pag. 3 Ðàçâèòèå èíôðàñòðóêòóðû ðàéîíà

Pag. 4 Nu ezita\i sesizarea procurorului privind cazurile de tortur=

Pag. 5

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti Apare de la 03 aprilie 1948

Nr. 34 (7576), 07 septembrie 2012

"Steaua SCL" campioana raionului la fotbal ]n edi\ia a IX-a

Pag. 6 {old=ne[ti

Rezina

Unele realiz=ri te ]ndeamn= la mai mult [i la mai mare Elevii [i pedagogii l/t "{tefan cel Mare" i-au avut de oaspe\i de onoare la careul solemn, dedicat inaugur=rii noului an de studii 2012-2013, pe dna Eleonora Graur [i dl Sergiu Mursa, respectiv pre[edinte al raionului Rezina [i consilier raional. Ambii au rostit alocu\iuni, ]ndemn`ndu-i pe p=rin\i, pe odraslele lor, dar [i pe dasc=lii institu\iei preuniversitare s= depun= eforturi sus\inute ]ntru crearea unui viitor luminos al \=rii. "Investi\iile ]n copii sunt destul de costisitoare, a accentuat dl Mursa, ]ns= ele vor fi r=scump=rate ]nzecit, ]nsutit, fiindc= viitorul european al Republicii Moldova depinde ]n mare m=sur= de t`n=ra genera\ie" (]n imagini). }n cadrul manifest=rii de referin\=, dna directoare a liceului Ana Gornea le-a ]nm`nat la 29 de micu\i (]nv=\=toare dna Larisa Budurin), care au p=[it prima dat= pragul institu\iei de ]nv=\=m`nt, abecedare [i c`te o ciocolat=, ca literele [i desenele din cartea de c=p=t`i s= fie dulci pe tot parcursul anului. Fiec=rei s=li de clas= (27) dna Gornea i-a ]nm`nat c`te o iconi\= - dona\ie venit= din partea Asocia\iei studen\ilor cre[tini-ortodoc[i rom`ni. La finele careului, dna directoare a l/t "{tefan cel Mare" Ana Gornea a binevoit s=-l informeze pe reporterul

"FN" despre unele realiz=ri ale institu\iei ]n precedentul an de studii. Gra\ie ]naltului profesionism al colegilor dumneaei (doar 4 dintre cei 43 de pedagogi nu de\in grad didactic), media ]nsu[itei ]nv=\=ceilor a fost de "8,26". Cca 90 la sut= dintre absolven\ii anului trecut sunt studen\i ]n diverse institu\ii de ]nv=\=m`nt superior de lung= durat= din \ar= [i nu numai. "}n decursul anului de studii 2011-2012, spune nu f=r= m`ndrie dna Gornea, ]n liceul nostru au fost implementate 4 proiecte: "Echiparea s=lii de sporturi" (cu suportul voluntarei Corpului P=cii, Katie Hiebert, costul proiectului - 12000 de lei), "Echiparea cabinetului de limba englez=" (11000 de lei), "Procurarea

Strategiile de dezvoltare a culturii raio- aceast= ordine de idei, de r`nd cu s=rb=nului stipuleaz= un [ir de activit=\i, manifes- torile, ac\iunile, activit=\ile ]nr=d=cinate, t=ri [i ac\iuni, chemate la revitalizarea spi- ce se desf=[oar= cu regularitate de mai ritualit=\ii tuturor localit=\ilor noastre, \in`nd mul\i ani la Cob`lea ("La umbra stejarului"), cont de specificul, tradi\ionalul [i poten\ialul la Socola, comuna Vadul-Ra[cov ("Nistrule fiec=reia. cu ap= rece"), la Cotiujenii Mari [i {estaci Ca punct de pornire a servit (de la ]n- ("S= tr=i\i, s= ]nflori\i"), anul 2012 a dat unui proiector [i a unui ec- ceput) acoperirea geografic= uniform= a start altor activit=\i culturale, ce l=rgesc ran" (8000 de lei), "Amena- raionului cu activit=\i culturale de amploare, considerabil spectrul tematic [i raza de jarea cabinetului de chimie" p=str`nd tot poten\ialul tradi\ional. }n influen\=. (50000 de lei). Prin intermediul "FN", mul\umesc frumos asocia\iei p=rinte[ti (activeaz= legitim) a institu\iei noastre, care ne-a ajutat [i ne ajut= s= procur=m produse alimentare, mobilier, materiale didactice etc. Un grand mersi [i Asocia\iei profesorilorpensionari francezi, care a completat Centrul de docuAstfel, ]n februarie cumentare informa\ional= a liceului "{tefan cel Mare" rent, la Mihuleni a luat start cu un nou lot de carte fran- concursul raional de poezie [i desen "Andrei Lupan cez=". Prima lec\ie a noului an frate al p=m`ntului", ce se de studii s-a desf=[urat va desf=[ura anual la ba[tina sub genericul "Doina [i Ion poetului cu extindere temaAldea-Teodorovici - tribuni tic= [i teritorial= (raional=, republican=). La sf`r[itul ai idealurilor na\ionale". lunii mai ]n satul Cu[mirca Reporter "FN" s-a desf=[urat Festivalulconcurs de c`ntec, desen [i poezie "}ngem=na\i ]n c`ntec, dor, credin\=", dedicat Anului "Ion [i Doina Aldea-Teodorovici", pentru a fi mai apoi transformat ]n "Festival al c`ntecului patriotic". La 19 august curent, 1 la S=m=[cani a fost revitali}n imagini: fanfara zat (dup= 30 de ani) Festivalul dinastiilor artistice "Famiraional= te predispunea lie unit= - societate prospechiar de la ]nceput la o r=", festival motivat de muldispozi\ie bun= (foto 1); tiplele rezerve ale societ=\ii una dintre de\in=torii fa\= de familie. Acest festival, indiscutabil, are un premiiului mare, Nadejda mare viitor, posibil cu divizaBurete, a fost aplaudat= rea ]n dou= zone geografice frenetic nu numai de ale raionului. }n acest context a fost spectatorii simpli, ci [i de organizat la R=spopeni Fesjuriu (foto 2); juriul era tivalul-concurs "C`nta\i ca exaltat [i c`nd a c`ntat la R=spopeni". Anume "ca la R=spopeni", pentru c= alt de\inator al premiului de aici [i-au luat zborul mai mare - Victor Le[an 2 multe c`nt=re\e cu renume (foto 3) ale neamului nostru. V= convinge\i prin simpla enumerare: Nadejda Cepraga, Mariana Cepraga, Ani[oara Dabija, Nelly Belibov [i regretata Maria Str=til=Iovu. Anume Mariei Str=til=Iovu i-a [i fost dedicat= edi\ia de debut a s=rb=torii, care s-a produs chiar de s=rb=toarea cre[tineasc= Adormirea Maicii Domnului sau de Sf`nta Marie, cum i se spune ]n popor - la 28 august curent. Totul a fost organizat bine pentru s=rb=toare - expozi\ii ale me[terilor populari, case mari

Festivalul "C`nta\i ca la R=spopeni", edi\ia I, a p=[it cu dreptul

(Sf`r[it ]n pag. 3)

3


2

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Instruiri ]n planificarea afacerii Sec\ia Economie a Consiliului raional Rezina a organizat un curs de instruire la tema "Elaborarea planului de afaceri", desf=[urat la 29 august curent, pe rol de moderator av`ndu-l pe dl Tudor Lupa[co, expert financiar la Organiza\ia pentru Dezvoltarea }ntreprinderilor Mici [i Mijlocii (ODIMM). La instruire au participat 20 de persoane, printre care [i antreprenori, [i doritori de a-[i lansa o afacere (]n imagine). Participan\ii au ]nv=\at ce este o afacere [i cine este antreprenorul. De asemenea, au aflat despre necesitatea planific=rii afacerii, despre structura unui

business-plan [i alte aspecte importante privind ini\ierea [i dezvoltarea unei afaceri de succes. }n cadrul seminarului, beneficiarii de instruiri au luat cuno[tin\= de metode de identificare a unei idei de afacere, ac\iuni concrete de ini\iere [i dezvoltare a unei afaceri ]n baza business-planului. Moderatorul, la fel, a prezentat audien\ei modele concrete de planuri de afaceri. La finele instruirii, participan\ilor li s-a propus s= elaboreze planuri viabile de afaceri [i s= participe la concursul raional pentru a deveni rezident al Incubatorului de afaceri.

{i ]n anul acesta, precum mul\i la r`nd, rezinenii s-au adunat pe 31 august la bustul lui Mihai Eminescu pentru a aduce omagiu limbii materne. Printre oficialit=\ile, care au felicitat asisten\a, iar ]n persoana ei - pe to\i locuitorii raionului cu prilejul s=rb=torii, au fost dl Nicolae Josan, vicepre[edinte al raionului Rezina, dl MIhail Cebotar, primarul de Rezina, dna Angela Racu, [eful sec\iei raionale Cultur=... To\i ei au g=sit

Nr. 34 (7576), 07 sepembrie 2012

S=rb=torile na\ionale ne adun= gr=m=joar= expresii din cele mai alese pentru a c`nta ]n cuv`nt limba vorbit= de acest popor. Omagii prin c`ntec [i dans au adus limbii noastre membrii coralei "Doina Nistrului", pici de la gr=dini\a

"Coco[elul de aur" din ora[, liceeni din institu\iile urbei noastre... Pe finalul manifest=rii culturale, prin fa\a publicului spectator au defilat vreo 40 de copila[i (participan\i la tab=ra de var= de lectur=

[i agrement, care a func\ionat ]n cadrul Bibliotecii raionale "Mihai Eminescu"), fiecare reprezent`nd, prin costuma\ie [i comportament, eroul preferat dintro poveste. Reporter "FN"

Reporter "FN"

Noi activit=\i pentru membrii Clubului Tinerilor Curentul electric nu iart= gre[elile Utilizarea curentului electric cu ignorarea regulilor de securitate continu= s= fac= victime printre cet=\enii \=rii noastre. Astfel, la 5 iunie curent, ]n satul Gordine[tii Vechi din raionul Edine\, a fost electrocutat mortal locuitorul Ion Creciun. Cazul tragic s-a produs ]n urma exploat=rii (la udatul plantelor din ser=) unei pompe electrice cu ]nveli[ul izolant defect. Acest aspect, suplimentat de aflarea susnumitului pe p=m`ntul ud cu picioarele goale, i-au cauzat decesul. }n urma verific=rilor de rigoare s-a mai constatat [i faptul c=, la instalarea contorului pe fa\ada casei, furnizorul nu a asigurat divizarea firului PEN ]n cutia de eviden\=. Un alt caz tragic, soldat cu moartea unui om, a avut loc, la doar c`teva zile, ]n satul Peticeni din raionul C=l=ra[i. }n ziua amintit=, Viorel Gargaun utiliza ma[ina de sp=lat (receptor

de clasa I de protec\ie) ]n curtea casei. Ma[ina era conectat= la o priz= monofazat= f=r= nul de protec\ie, printr-un prelungitor. Ating`ndu-se de corpul ma[inii de sp=lat, care avea izolarea electric= uzat=, cet=\eanul Gargaun a fost electrocutat mortal. Stima\i cititori! Este ]n toi sezonul de recoltare a fructelor. }n leg=tur= cu acest fapt, Inspectoratul Energetic de Stat aten\ioneaz= asupra neadmiterii urc=rii, ]n timpul culesului fructelor sau cur=\irii de crengi, ]n pomii, prin apropierea c=rora trec conductoare electrice ale liniilor electrice aeriene. }n scopul evit=rii situa\iilor nedorite, uneori chiar tragice, este indicat s= cunoa[te\i regulile elementare de utilizare a curentului electric. Veaceslav CURECHERU, inginer IET Orhei, sectorul Rezina

Ferice de a[a oameni Mai d=, Doamne, a[a oameni, zic cre[tinii din Pripiceni-R=ze[i dup= ce iau sf`r[it slujbele ]n loca[ul sf`nt din partea locului. Zic`nd "a[a oameni", pripicenenii ]i au ]n vedere pe cei alde Grigore Stoian, care a ]mplinit recent 71 de ani. }n ultimii c`\iva ani, dumnealui tot mai des [i mai des p=[e[te pragul sfintei biserici. "M=car acum, m=i Nicolae, s=-i p=[im pragul, c=ci, fiind tineri, prea ocupa\i eram de muncile grele ale c`mpului, chiar [i de Pa[ti afl`ndu-ne pe lanuri. A devenit deja tradi\ie, una frumoas= [i anume: c`nd mai adaug= un trandafir ]n cununa vie\ii, Grigore Stoian g=se[te de cuviin\= s= acopere cu bucate [i ceva b=utur= cele 2 mese din bisericu\a de iarn=. De[i bolnav= de picioare, so\ia lui Larisa, sprijinindu-se de umerii altor femei, vine ]n ziua de referin\= - ziua de na[tere a lui Grigore, la biseric=, aprinde un policandru, dup= ce ]mparte dulciuri [i [ervete, ]nso\ite de lum`n=ri aprinse, credincio-

[ilor prezen\i la slujbe. {i de ast= dat=, p=rintele Serghei l-a felicitat pe Grigore Stoian cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere, mul\umindu-i de prezent=rile la sfintele slujbe [i d=ruindui o iconi\= [i un prosop frumos. Am observat lacrimi ]n ochii b=tr`nului... }n sine m= g`ndeam c= ferici\i sunt oamenii care-[i s=rb=toresc ziua de na[tere ]n s`nul familiei, ]n locuri sfinte. Cu toate c= nu prea am avut parte de odihn= ]n anii mei de tinere\e, ]mi m=rturise[te uneori Grigore Stoian, ]mi pare c= n-am dovedit s= fac ]nc= multe c`te miam pus ]n g`nd. Dar m= bucur de succesele copiilor, care m= stimeaz= [i m= ajut= ]n caz de necesitate. Mul\umesc Domnului de pu\inul ce mi l-a dat. De asemenea, mul\umesc oamenilor care m= sus\in la bine [i la greu. Nicolae NALBU{, corespondentul nostru netitular, s. Pripiceni-R=ze[i

Scriam anterior c=, la ]nceputul verii curente, AO "Nuf=rul" din Rezina a lansat un nou proiect, axat pe tineri [i implicarea lor ]n via\a comunit=\ii - "Dezvoltarea la tineri a abilit=\ilor de utilizare a metodelor efective [i creative de promovare a drepturilor [i obliga\iilor copiilor", av`nd drept obiectiv general crearea Clubului Tinerilor din ora[ul Rezina. Pentru atingerea obiectivelor trasate, p`n= la 31 decembrie curent, c`t dureaz= perioada de implementare a proiectului, se desf=[oar= mai multe activit=\i. Una din ele a fost [i trainingul recent (16-20 august), care s-a produs ]n tab=ra "Nistru" de la Saharna [i a adunat 25 de participan\i, membri ai Clubului Tinerilor din Rezina. Obiectivul trainingului de referin\= l-a constituit dezvoltarea la tineri a abilit=\ilor esen\iale de via\=, ce completeaz= cuno[tin\ele dob`ndite ]n [coal=. Chiar ]n prima zi, la deschiderea trainingului, organizatorii [i tinerii au fost onora\i cu prezen\a de dl Ion Doni de la ministerul Tineretului [i Sportului (finan\atorul proiectului), care le-a vorbit despre faptul c= institu\ia dat= acord= mare aten\ie promov=rii tinerilor din teritoriu [i ]ncadr=rii lor ]n diverse activit=\i prin ONG-uri (foto 1). Faptul lear permite tinerilor o implicare mai activ= ]n elaborarea politicilor de tineret, economice, culturale etc. Dl Doni a salutat inten\ia de a crea un Club al Tinerilor la Rezina, or, promovarea tinerilor la noi a fost l=sat= ]n umbr=. Dintre cei 35 de c`[tig=tori ai programului de granturi, anun\at de ministerul Tineretului [i Sportului al

1 Republicii Moldova, AO "Nuf=rul" a fost primul vizitat de c=tre finan\ator. Vine aceasta [i din motivul c=, ]n cadrul activit=\ilor proiectului, ONG-ul rezinean va instrui formatori, adic=, mesajul urmeaz= s= ajung= la tineri tot prin intermediul tinerilor. Participan\ii la training l-au ]ntrebat pe oaspete cum ar putea beneficia [i pe viitor de sus\inerea ministerului, c=ci proiectul dat se ]ncheie pe 31 decembrie curent. Dl Doni le-a r=spuns c= absolut totul depinde de d`n[ii - dac= vor aplica noi proiecte, le vor argumenta - vor putea beneficia de suport financiar [i pe viitor. Au urmat c`teva zile cu informa\ii multe, noi [i interesante pentru tineri. Fiecare modul a fost citit de c=tre speciali[ti ]n domeniu, tinerii fiind antrena\i ]ntr-o sumedenie de activit=\i practice. Tematica (dar [i meniul, distrac\iile) a fost propus= de ]n[i[i membrii Clubului Tinerilor. Astfel, modulele "Braimstoring. Continu= fraza "A fi t`n=r ]nseamn=...", "Comunicarea eficient=. Limbajul corpului", "Dezvoltarea abilit=\ilor de comuni-

2

care" au fost citite de c=tre coordonatorul proiectului, dl Nicu Stavinschi. Alte c`teva module, precum "Participarea tinerilor - un element de baz= ]n politica elaborat= de Clubul Tinerilor", "Metoda desf=[ur=rii seminarelor, meselor rotunde [i dezbaterilor", "Managementul proiectelor - instrument de implementare a politicilor [i strategiilor pentru tineret", "Structura unei cereri de finan\are" le-a citit dna Liuba Stavinschi, directorul proiectului, pre[edintele AO "Nuf=rul". }n alt= zi a trainingului, membrii Clubului Tinerilor au f=cut cuno[tin\= cu "Psihologia adolescentului", "Psihologia cuplului", au avut un studiu de caz, ]n toate acestea ]ndrum=tori fiindu-le, repectiv, dna Angela Zota, psiholog, directorul {colii internat-auxiliare din Rezina, p=rintele Stanislav Atamanenco [i preoteasa Ana Atamanenco, psiholog [i dumneaei. Participan\ii s-au ar=tat interesa\i de tematic= [i au lucrat foarte bine, precum au f=cut-o [i ]n cadrul altui modul "Modalit=\i de comunicare eficient= cu mass-media (comunicatul de pres=, inter-

viul)", citit de c=tre Aculina Popa, redactorul-[ef al PP "Farul Nistrean". }n context, dna Liuba Stavinschi ne spune c= toate aspectele studiate ]n cadrul trainingului de la Saharna sunt foarte importante pentru tineri, deoarece, ]n timpul apropiat d`n[ii urmeaz= s= desf=[oare mese rotunde, seminare cu semenii lor. "Ne-am g`ndit c= sunt tineri [i este necesar s= se promoveze, s= poate scrie un comunicat de pres=, lua un interviu", a mai men\ionat dna Stavinschi cu referire la tematicile trainingului. Tot dumneaei ne-a mai spus c= tinerilor le-a pl=cut foarte mult limbajul corpului [i comunicarea, cei mai ]ndr=zne\i au acceptat chiar s= se filmeze [i s= fie analiza\i cum au redat mesajul prin cuvinte, gesturi, mimic=. Trainingul a culminat cu o cin= festiv=, la care Casa raional= de cultur= (unul din partenerii de implementare a proiectului) le-a organizat participan\ilor o discotec=, moderat= de c=tre Viorel Popu[oi. Cu referire la activit=\ile ce urmeaz=, dna Liuba Stavinschi a spus c= ]n luna septembrie vor fi votate Regulamentul [i Strategia de activitate a Clubului Tinerilor, organele de conducere ale acestuia. "Avem preconizate [i alte activit=\i interesante, la multe din care ve\i putea participa [i dumneavoastr=, iar informa\ie mai ampl= despre noi [i ceea ce facem, ve\i putea citi ]n biletinul informativ al ONG-ului "Nuf=rul", ]n pliantele ce vor fi editate", a mai ad=ugat dna Stavinschi. Reporter "FN"

Tinerii ]mpreun= cu formatorii


Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 34 (7576), 07 septembrie 2012

3

Festivalul "C`nta\i ca la R=spopeni", edi\ia I, a p=[it cu dreptul (}nceput ]n pag. 1)

amenanjate ]n stil na\ional, lume mult= ]n straie de s=rb=toare [i... c`nta fanfara. Scena a fost amenajat= tematic at`t de reu[it, ]nc`t toate vorbeau de la sine. Sala de festivit=\i a casei de cultur= din localitate sa dovedit a fi ne]nc=p=toare pentru mul\imea de spectatori localnici [i din ]mprejurimi. Concursul, fiind bine monitorizat, s-a transformat ]ntr-un spectacol de zile mari, ce a durat mai bine de 3 ore, fiind ]ncununat de evolu=rile mult a[teptate ale oaspe\ilor s=rb=torii Mariana Cepraga, Ani[oara Dabija [i a Regelui Naiului Moldovenesc - Vasile Iovu (de altfel, [i pre[edinte al juriului, dar [i so\ul regretatei Maria Str=til=-Iovu). Festivalul a g=zduit 26 de participan\i, care aveau v`rsta de la 6 ani[ori p`n= la 46, fiind diviza\i pe dou= compartimente de v`rst= (p`n= la 16 ani [i dup=) [i dou= compartimente de gen muzic= popular= [i muzic= u[oar=. Obligatorie a fost interpretarea unei piese din repertoriul vestitelor c`nt=re\e. Pentru membrii juriului a fost destul de dificil= calcularea rezultatelor, ]ns= ele s-au dovedit a fi obiective [i ]n mare m=sur= au coincis cu a[tept=rile spectatorilor (care mai pu\in gre[esc). Premiile mari la ambele compartimente de gen leau dus acas= cei de la Cotiujenii Mari - Nadejda Burete (muzic= popular=) [i Victor Le[an (muzic= u[oar=). Premiul [i locul I le-au revenit Svetlanei Gafin (Cu[mirca), Ninei Artin (R=spopeni), lui Petru Postic= (Cu[mirca), premiul II [i locul respectiv - Anei {tirbu, Stelei Pantaz [i lui Nicu[or Until= (to\i din {old=ne[ti), Nicoletei Todorovici ({estaci) [i Ionelei Ciburciu ({ipca). Premiul III [i locul respectiv a fost c`[tigat de Mihaela Malacinschi (Sal-

cia), Tatiana Popescu (Cu[mirca), Ana Samanati (Pohoarna), Vlada Roman (R=spopeni) [i Vlad Chetraru ({estaci). Au fost men\iona\i cu diplome speciale dou= duete vocale: Verineia Rusu cu Elena |urcan (Glinjeni) [i Vasilie Beschieru cu Constantin Surucinschi (S=m=[cani). To\i participan\ii la festival au fost men\iona\i cu diplome de participare [i premii ]n bani, finan\e acordate de prim=ria R=spopeni. Nu pot s= trec cu vederea receptivitatea prim=riei [i a consiliului local R=spopeni. }ndeosebi vreau s=-i mul\umesc domnului primar Pavel Dr=gut=, care, la propunerea noastr= despre festivitatea preconizat=, a reactionat f=r= a sta pe g`nduri. Din mijloacele bugetare locale doar pentru premierea concursan\ilor [i amenajarea scenei au fost aloca\i 10 mii de lei. Un aport considerabil au avut [i sponsorii locali. La repara\ia casei de cultur=, a terenului de sport [i altor obiective s-a inclus majoritatea comunit=\ii, exemplu servindu-le reprezentan\ii intelectualit=\ii din sat. Foarte con[tient [i cu un devotament deosebit au muncit lucr=torii de cultur= Diana Cepraga-Dr=gu\=, Diana Sni\ari, angajatele bibliotecii Galina Ceburciu [i Nina Negru. Conducerea de v`rf a raionului a participat activ la desf=[urarea cu succes a festivalului: dna Svetlana Rotundu, vicepre[edinte al raionului, ]n calitate de membru al juriului, iar pre[edintele raionului, dl Alexandru Reli\chi, dup= felicit=rile aduse s=lii arhipline cu ocazia S=rb=torilor Na\ionale "Ziua Independen\ei", "Limba Noastr=" [i a s=rb=torii cre[tine[ti "Sf`nta Marie cea Mare", dar [i a festivalului "C`nta\i ca la R=spopeni", a cobor`t ]n sal= [i a savurat talentele vocale ale raionului p`n= la sf`r[it. S=rb=toarea a continuat

1

2 [i dup= concurs: au fost servite pl=cinte [i c`te un pahar cu vin, au avut loc competi\ii sportive, toate ]ncunun`ndu-se cu o hor=, ce s-a terminat dup= miezul nop\ii. Se pare c= to\i au r=mas satisf=cu\i de rezultatele muncii multor oameni de mai multe zile, s=pt=m`ni, luni. Dar nu putem trece cu vederea unele lacune. Chiar a doua zi dup= festivitate, la vicepre[edintele raionului, Svetlana Rotundu, s-au dis-

cutat totalurile s=rb=torii. Printre altele s-au men\ionat: pasivitatea conducerii [i activi[tilor mai multor localit=\i din raion la festivalul-concurs, preselec\ia superficial= a participan\ilor, unele mici dificult=\i de ordin gospod=resc, preambula festivalului pu\in exagerat= [i altele. }n mod deosebit a fost men\ionat decalajul pronun\at dintre muzica popular= [i cea u[oar= (categoria de p`n= la 16 ani), ce a constituit 1 la 10 ]n defavoarea primei.

Acest fapt trebuie s= ]i aten\ioneze, ]n primul r`nd, pe lucr=torii din domeniu, care sunt chema\i s= dirijeze chibzuit procesul. Oricum, festivalul s-a dovedit a fi a[teptat [i motivat ca ac\iune de mai mul\i factori ce ]i garanteaz= vitalitatea. Despre aceasta au vorbit to\i - organizatorii, membrii juriului, factorii de decizie [i spectatorii... Deci, ne r=m`ne s= \inem cont de cele realizate sau realizate mai pu\in [i s= propunem localnicilor pe viitor un festival de o calitate [i importan\= republican=. Cred c= festivalul "C`nta\i ca la R=spopeni" se va extinde at`t ]n plan profesionist, c`t [i geografic, iar scena din sat va servi drept o bun= "trambulin=" pentru mul\i tineri interpre\i din zona de nord a republicii [i-i va sus\ine (trimite) ]n lumea mare a muzicii, precum le-a pornit pe timpuri pe Nadejda [i Mariana Cepraga, Ani[oara Dabija, Nelyy Belibov [i Maria Str=til=-Iovu... Tocmai aici vreau s=-i aduc ad`nci plec=ciuni, mul\umiri [i ur=ri de mult= s=n=tate dasc=lului acestor vedete, neobositului [i neordinarului Petru (Selivestrovici) Jemn=, profesor cu un stagiu de peste 50 de ani, ce a spus despre festivalul actual c= "...a fost dat= via\= unui izvor ]nfundat, subteran, ce curgea, dar apa n-o foloseau oamenii. Voi (organizatorii) a\i dat via\= acestui izvor". Ad`nci plec=ciuni pentru toate faptele sale frumoase maestrului Petru Jemn=. Prima edi\ie a festivalului "C`nta\i ca la R=spopeni" s-a ]nscris organic ]n contextul politicilor culturale ale raionului. Urmeaz= s= activ=m [i ]n continuare cu

3

5

S= p=zim [i p=str=m ce ne-a mai r=mas, cheltuind cu scuteal= V`n=toarea [i pescuitul sunt unele din cele mai vechi ]ndeletniciri ale omului - o activitate [i un hobby ]ndr=git de foarte multe persoane, care dezvolt= a[a calit=\i, precum ar fi cultura comportamentului, lucrul ]n echip=, ajutorul reciproc, m=rinimia [i curajul. Dar, ]n acela[i timp, amatorii de v`nat [i pescuit trebuie s= aib= grij= de faun=, de reproducerea animalelor s=lbatice [i s= nu admit= braconajul. }n raionul {old=ne[ti sunt

]n eviden\= 48542 ha de teren de v`n=toare. Aici activeaz= 152 de v`n=tori ai Societ=\ii V`n=torilor [i Pescarilor (SVP). Pentru anul curent v`natul este permis ]n raion la fazani, ra\e, porumbei, li[i\e, iepuri. }n conformitate cu Legea regnului animal, cu Regulamentul gospod=riei cinegetice, art. 9, 33, 34, Hot=r`rea Guvernului R. Moldova [i decizia Consiliului republican al SVP din 27. 07.2012, se deschide v`natul pentru sezonul 2012-2013 pe tere-

nurile atribuite SVP, ]n baza carnetului de v`n=tor, permisului de portarm= [i fi[elor de recoltare. Astfel, v`natul va fi stabilit pentru urm=toarele termene: porumbei: 18 august-30 decembrie 2012; ra\e, li[i\e: 18 august 2012-13 ianuarie 2013; culici [i g=inu[i de balt=: 18 august-30 decembrie 2012; iepuri de ch`mp: 2 decembrie 2012-13 ianuarie 2013; vulpi: 18 august 2012-13 ianuarie 2013. Inspec\ia Ecologic= {old=ne[ti (IE{) a ]ntocmit un

plan mixt de combatere a braconajului [i un grafic al zilelor de ie[ire ]n razii, coordonat cu [eful Comisariatului raional de poli\ie, v`n=torul-[ef al Societ=\ii v`n=torilor [i pescarilor, directorul ]nteprinderii silvice {old=ne[ti [i inspectorul-[ef al Inspec\iei Ecologice {old=ne[ti. Raziile vor avea loc zi [i noapte. Persoanele ]nt`lnite pe terenurile de v`n=toare cu arma ]n lipsa carnetului de v`n=toare, permisului de portarm= [i a fi[elor de recoltare, vor fi considerate

braconieri. IE {old=ne[ti aten\ioneaz= asemenea persoane c= pentru ]nc=lcarea regulilor de v`n=toare ]n vigoare [i a art. 128 al Codului Contraven\ional al R. Moldova, amenda constituie de la 200 la 400 de unit=\i conven\ionale, cu confiscarea armelor de foc. }n terenurile de v`n=toare ale ]ntreprinderii silvice {old=ne[ti v`natul va fi permis, conform Regulamentului, ]n baz= de licen\=,

4 imaginea h=r\ii raionului ]n vizor ]n a[a fel, ]nc`t toate localit=\ile lui s= fie incluse ]n activit=\i culturale de amploare. A[adar, doar peste c`teva s=pt=m`ni, ]n alt cap=t al raionului, la Rogojeni, se va desf=[ura Ziua Daciei, [tafeta c=reia ar primi-o o alt= prim=rie (care la moment nu este cunoscut=). }n octombrie curent urmeaz= festivalul interna\ional de c`ntec [i poezie "Dumitru Matcovschi" la ba[tina poetului, Vadul-Ra[cov. Pentru anii 2013-2014 sunt preconizate [i alte festivit=\i [i s=rb=tori, ce ar trezi la o via\= spiritual= deplin= toate localit=\ile, fiindc= oamenii o merit=, iar noi o s-o facem, deoarece asta ne este misiunea (meseria). C`t despre mine, autorul acestor r`nduri, v= pot spune c= sunt ]ntr-o stare fizic= bun=, satisf=cut moral, plin de energie pozitiv= [i optimism, acumulate la frumoasele festivaluri, s=rb=tori de la Boto[ani (Rom`nia), {argorod (regiunea Vini\a, Ucraina), Cob`lea, S=m=[cani [i, ]ndeosebi, R=spopeni ({old=ne[ti). Ceea ce v= doresc [i domniilor voastre. Cu respect, Grigore Z+NOAG+, [eful sec\iei Cultur= {old=ne[ti }n imagini: pentru mama, pentru nana, pentru tot satul natal au c`ntat de data aceasta vestitele interprete Mariana Cepraga [i Ana Dabija (foto 1); iar afar= doritorii de sport se tr`nteau sau practicau alte probe de dezvoltare fizic= (foto 2); cele mai frumoase melodii ale plaiului mioritic le-au interpretat maestrul Vasile Iovu cu finul s=u (foto 3); festivalul este un izvor de cultur=, zicea ]ndrum=torul tuturor c`nt=re\elor din R=spopeni, Petru Jemn=. Voi a\i readus la via\= acest izvor (foto 4); la desp=r\ire - o imagine foto ca amintire (foto 5) numai la mistre\ - conform unui ordin al Agen\iei de Stat "Moldsilva", coordonat de ministerul Mediului. La celelalte vie\uitoare ale p=durii v`natul este ]nchis pe ]ntreg teritoriul R. Moldova. Pentru men\inerea ]ntro stare bun= a faunei r=mase este necesar s= conlucr=m, s= organiz=m razii de combatere a braconajului, s= ]ngrijim [i protej=m animalele s=lbatice ]n orce anotimp al anului. Implicarea fiec=ruia dintre noi, m=c=r c`tu[i de pu\in, va p=stra intact num=rul animalelor [i p=s=rilor pe cale de dispari\ie, iar Cartea Ro[ie va avea mai pu\ine file.

Leonid PAIERELE, [eful IE {old=ne[ti

Responsabil de pagin= - Sergiu CUMATRENCO


4

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Îáåñïå÷åíèå ôóíêöèîíèðîâàíèÿ ãàçîâîé ñèñòåìû - Êàê èçâåñòíî, - ãîâîðèò Èîí Åëèñååâè÷, - â áûòó íå òàê óæ è ëåãêî îáõîäèòüñÿ áåç óäîáíîãî âîäîïðîâîäà, ñàíòåõíè÷åñêèõ óñòðîéñòâ, à òàêæå èñïîëüçîâàíèÿ ãàçîâîãî òîïëèâà. È ïóñòü äî ñèõ ïîð íåêîòîðûå íàøè ãðàæäàíå, â îñíîâíîì ïðîæèâàþùèå â ñåëüñêîé ìåñòíîñòè, åùå òîëüêî íàäåþòñÿ âîñïîëüçîâàòüñÿ ýòèìè áëàãàìè öèâèëèçàöèè - ó òàêîé íàäåæäû åñòü íàäåæíîå îñíîâàíèå. Âåäü â íàøåì ãîñóäàðñòâå âåäåòñÿ áîëüøàÿ ðàáîòà ïî ãàçèôèêàöèè îáúåêòîâ ñîöèàëüíîé ñôåðû è ïðîâåäåíèþ âîäîïðîâîäíûõ êîììóíèêàöèé. Ñåãîäíÿ âàæíî íàðàùèâàòü ýêîíîìè÷åñêèé è ïðîèçâîäñòâåííûé ïîòåíöèàë ðàéîíà, îáåñïå÷èòü óñëîâèÿ äëÿ ñòàáèëüíîé ðàáîòû ïðîìûøëåííûõ ïðåäïðèÿòèé, êîììåð÷åñêèõ ñòðóêòóð, ìåñòíûõ ïðîèçâîäèòåëåé. Âñå ýòî ñïîñîáñòâóåò ðåøåíèþ ñîöèàëüíûõ ïðîáëåì. È ïîýòîìó â ðàìêàõ Íàöèîíàëüíîé ïðîãðàììû ãàçèôèêàöèè íàñåëåííûõ ïóíêòîâ ñ êàæäûì ãîäîì â íàøåé ðåñïóáëèêå ðàñòåò êîëè÷åñòâî ñåë è ãîðîäîâ, æèòåëè êîòîðûõ ìîãóò ïîëüçîâàòüñÿ ïðèðîäíûì ãàçîì.  ÷àñòíîñòè, äåëàåòñÿ âñå âîçìîæíîå äëÿ àêòèâèçàöèè ðàçâèòèÿ ðûíêà ïðèðîäíîãî ãàçà è ñåòåé ãàçîñíàáæåíèÿ, íîâûõ ãàçîâûõ ñåòåé è ïîäêëþ÷åíèÿ ê íèì ïîòðåáèòåëåé. Îñóùåñòâëÿåòñÿ îáñëóæèâàíèå è ìîäåðíèçàöèÿ äåéñòâóþùåé ãàçîâîé èíôðàñòðóêòóðû, òî åñòü îáåñïå÷åíèå ñòàáèëüíîãî è áåçàâàðèéíîãî ôóíêöèîíèðîâàíèÿ âñåé ãàçîâîé ñèñòåìû.  ðàìêàõ ýòîé âàæíîé è íóæíîé ðàáîòû ñëåäóåò îòìåòèòü, ÷òî â ýòîì ãîäó áûëè óñïåøíî çàâåðøåíû ñòðîèòåëüíîìîíòàæíûå ðàáîòû íà ãàçîïðîâîäå âûñîêîãî äàâëåíèÿ Ñàõàðíà-Ìèí÷åíü-Õîðîäèøòå-Öûïîâà-Ëàëîâà, ïðîòÿæåííîñòüþ îêîëî 27 êì. Äåéñòâóþùàÿ ãàçîâàÿ èíôðàñòðóêòóðà â íàøåì ðàéîíå - ýòî âñÿ ãàçîâàÿ ñèñòåìà, íà÷èíàÿ îò ñåòåé ìàãèñòðàëüíûõ ãàçîïðîâîäîâ è çàêàí÷èâàÿ ïðèîáðåòåíèåì ñïåöòåõíèêè äëÿ àâàðèéíûõ ñëóæá. Ñòðîèòåëüñòâî ñåòåé ïðåäïîëàãàåò ïðîêëàäêó ãàçîïðîâîäîâ è âíóòðèïîñåëêîâûõ ñåòåé, ïðåäíàçíà÷åíèå êîòîðûõ - îáåñïå÷èòü äîñòóï âñåõ ïîòåíöèàëüíûõ ïîòðåáèòåëåé ê ãîëóáîìó òîïëèâó. Äëÿ ïîäêëþ÷åíèÿ ê ñåòÿì ê ñåëó äîëæåí áûòü ïîäâåäåí ìåæïîñåëêîâûé ãàçî-

Óðîâåíü öèâèëèçîâàííîñòè âñÿêîãî îáùåñòâà âî ìíîãîì îïðåäåëÿåòñÿ óðîâíåì ðàçâèòèÿ åãî èíôðàñòðóêòóð. À îäíèì èç îñíîâíûõ ïðèçíàêîâ ðàçâèòèÿ öèâèëèçàöèè ÿâëÿåòñÿ òî îáñòîÿòåëüñòâî, ÷òî èçäàâíà ëþäè ïðèó÷èëèñü èñïîëüçîâàòü ïðèðîäíûå áîãàòñòâà ñåáå âî áëàãî. Ñ êàæäûì ãîäîì ðàçâèâàåòñÿ èíôðàñòðóêòóðà íàøåãî ðàéîíà. Ñî âðåìåíåì âñå íîâûå åãî æèòåëè ïîëó÷àþò âîçìîæíîñòü ïîëüçîâàòüñÿ òàêèìè áëàãàìè öèâèëèçàöèè, êàê èñïîëüçîâàíèå ãàçà â áûòó, öåíòðàëèçîâàííîå ñíàáæåíèå âîäîé, êàíàëèçàöèîí-

Nr. 34 (7576), 07 sepembrie 2012 íûå óñëóãè, à òàêæå ïðîåçä ïî îòðåìîíòèðîâàííûì äîðîãàì. Îñîáåííî àêòóàëüíîé â ðàáîòå ïî ðàçâèòèþ èíôðàñòðóêòóðû ÿâëÿåòñÿ çàáîòà î òîì, ÷òîáû íà ãàçîâîå îòîïëåíèå áûëè ïåðåâåäåíû ��ñíîâíûå îáúåêòû ñîöèàëüíîé ñôåðû - øêîëû è äåòñêèå ñàäû. Î òîì, êàê â íàøåì ðàéîíå èäåò ðåøåíèå ñîöèàëüíûõ ïðîáëåì, ñâÿçàííûõ ñ âîññòàíîâëåíèåì è ñòðîèòåëüñòâîì âîäî- è ãàçîïðîâîäîâ, ðåìîíòîì äîðîã, ðàññêàçàë íàøåìó êîððåñïîíäåíòó íà÷àëüíèê Îòäåëà äîðîæíîãî ñòðîèòåëüñòâà è êîììóíàëüíîãî õîçÿéñòâà Èîí ×îðáý.

âî âñåõ ñåëàõ ðàéîíà áûëî ñäåëàíî õîòü ÷òî-íèáóäü â ïëàíå âîññòàíîâëåíèÿ äîðîæíîãî ïîêðûòèÿ.  îñíîâíîì ýòî áûë ÿìî÷íûé ðåìîíò òåõ ó÷àñòêîâ äîðîã, êîòîðûå óæå ñîâñåì ïðîõóäèëèñü è äîñòàâëÿëè íåìàëî íåóäîáñòâ â õîäå èõ ýêñïëóàòàöèè.  òî æå âðåìÿ, â öåëÿõ ñîçäàíèÿ áîëåå êîìôîðòíîãî ïåðåäâèæåíèÿ äëÿ æèòåëåé ðàéîíà, íà ïðîòÿæåíèè òðàññû ËàëîâàÕîðîäèøòå áûëî óñòàíîâëåíî ïÿòü îñòàíîâîê ìàðøðóòíîãî àâòîáóñà. Äëÿ ýòî-

íûå ñðåäñòâà. È òåïåðü ñåëü÷àíå ìîãóò âîñïîëüçîâàòüñÿ ïðåäîñòàâëåííîé èì âîçìîæíîñòüþ è ïîïàñòü â ãîðîä ïî ñâîèì äåëàì â ãîðàçäî áîëåå óäîáíûå ÷àñû.

ãî â ñîîòâåòñòâóþùèõ ìåñòàõ áûëè óñòàíîâëåíû æåëåçîáåòîííûå êàðêàñû, à ïîòîì áûëî ïðîâåäåíî áëàãîóñòðîéñòâî äàííûõ îáúåêòîâ - èõ ïîêðàñêà è äðóãèå ðàáîòû. Ê òîìó æå, ñîãëàñíî ìíîãî÷èñëåííûì ïðîñüáàì æèòåëåé ñåë è îáðàùåíèÿì ïðèìýðèé, ñîñòàâëåííûõ íà èõ îñíîâå, áûë ðåøåí è òàêîé íåìàëîâàæíûé âîïðîñ, êàê îòêðûòèå ñ 10-ãî àâãóñòà ìàðøðóòà àâòîáóñà Ïðèïè÷åíü-Ðåçèíà. Ýòîò ìàðøðóò, êñòàòè ãîâîðÿ, ïðîõîäèò ÷åðåç òàêèå ñåëà, êàê Òðèôåøòü, Ïåðåíü è Ïðèïè÷åíü. Íåîáõîäèìîñòü óñòàíîâëåíèÿ ýòîãî ìàðøðóòà áûëà âûçâàíà òåì, ÷òî ó æèòåëåé âûøåíàçâàííûõ ñåë â ïåðèîä ñ 8.00 äî 13.00 íå áûëî âîçìîæíîñòè äîáðàòüñÿ äî ãîðîäà è îáðàòíî - ââèäó òîãî, ÷òî â ýòî âðåìÿ íå õîäèëè íèêàêèå òðàíñïîðòíûå ìàðøðóò-

îòâåäåíèÿ, ÿâëÿþùèìèñÿ ñèñòåìàìè æèçíåîáåñïå÷åíèÿ îáùåñòâà, ñàìûìè êðóïíûìè ïî êîëè÷åñòâó ïåðåðàáàòûâàåìîãî è ïåðåìåùàåìîãî ïðîäóêòà, îñóùåñòâëÿåòñÿ ïî ñëîæíîé ìíîãîñòóïåí÷àòîé ñõåìå.  íåé çàäåéñòâîâàíû ïîäðàçäåëåíèÿ, îòâå÷àþùèå çà îõðàíó ïðèðîäû, âîäíûõ ðåñóðñîâ è çäîðîâüÿ ÷åëîâåêà. È ñðåäè ìíîãèõ îòðàñëåé ñîâðåìåííîé òåõíèêè, íàïðàâëåííûõ íà ïîâûøåíèå óðîâíÿ æèçíè ëþäåé, áëàãîóñòðîéñòâà íàñåëåííûõ ïóíêòîâ è ðàçâèòèÿ ïðîìûøëåííîñòè, âîäîñíàáæåíèå çàíèìàåò áîëüøîå è ïî÷åòíîå ìåñòî. Íå ñåêðåò, ÷òî îáåñïå÷åíèå íàñåëåíèÿ ÷èñòîé, äîáðîêà÷åñòâåííîé âîäîé èìååò áîëüøîå ãèãèåíè÷åñêîå çíà÷åíèå, òàê êàê ïðåäîõðàíÿåò ëþäåé îò ðàçëè÷íûõ ýïèäåìè÷åñêèõ çàáîëåâàíèé, ïåðåäàâàå-

ìûõ ÷åðåç âîäó.  òî æå âðåìÿ, ïîäà÷à äîñòàòî÷íîãî êîëè÷åñòâà âîäû â íàñåëåííûé ïóíêò ïîçâîëÿåò ïîäíÿòü îáùèé óðîâåíü åãî áëàãîóñòðîéñòâà. Âûïîëíåíèå ýòîé çàäà÷è, à òàêæå îáåñïå÷åíèå âûñîêèõ ñàíèòàðíûõ êà÷åñòâ ïèòüåâîé âîäû òðåáóþò òùàòåëüíîãî âûáîðà ïðèðîäíûõ èñòî÷íèêîâ, èõ çàùèòû îò çàãðÿçíåíèÿ è íàäëåæàùåé î÷èñòêè âîäû íà âîäîïðîâîäíûõ ñîîðóæåíèÿõ. Âåäü âîäîñíàáæåíèå áàçèðóåòñÿ íà èñïîëüçîâàíèè ïðèðîäíîãî ñûðüÿ - âîäû, çàïàñû êîòîðîé, êàê è äðóãèõ ïðèðîäíûõ ðåñóðñîâ, îãðàíè÷åíû. Ýòî ïðåäîïðåäåëÿåò íåîáõîäèìîñòü ðàçóìíîãî è áåðåæíîãî îòíîøåíèÿ ê âîäå. Áîëüøîå âíèìàíèå ðàöèîíàëüíîìó, íàó÷íî îáîñíîâàííîìó êîìïëåêñíîìó èñïîëüçîâàíèþ âîäíûõ ðåñóðñîâ è ïðèðîäîîõðàííûì ïðîáëåìàì óäåëÿåòñÿ è â íàøåì ðàéîíå. Òàê â ýòîì ãîäó áûëî çàêîí÷åíî ñòðîèòåëüñòâî òàêîãî âàæíîãî îáúåêòà, êàê âîäîïðîâîä â ñ. Ãèäóëåíü. Ýòîò îáúåêò óæå ñäàí â ýêñïëóàòàöèþ, è òåïåðü âîçìîæíîñòü ïîëüçîâàòüñÿ óñëóãàìè öåíòðàëèçîâàííîãî âîäîñíàáæåíèÿ ïîëó÷èëè îêîëî 90% æèòåëåé ñåëà. Êñòàòè, õîðîøî íàëàæåíà ðàáîòà öåíòðàëèçîâàííîãî âîäîñíàáæåíèÿ è â ñ. Ìàòåóöü. Ê íàñòîÿùåìó âðåìåíè âåäóòñÿ ðàáîòû ïî âîññòàíîâëåíèþ âîäîïðîâîäîâ, ðàñïîëîæåííûõ â ñ. Õîðîäèøòå, à òàêæå äåÿòåëüíîñòü, íàïðàâëåííàÿ íà ðåêîíñòðóêöèþ àðòåçèàíñêèõ ñêâàæèí â òàêèõ ñåëàõ ðàéîíà, êàê Ãîðäèíåøòü, Èãíýöåé, Ëèï÷åíü è Ïýïýóöü.  òî æå âðåìÿ, â ýòîì ãîäó, ñîãëàñíî çàïëàíèðîâàííûì òåìïàì ðàçâèòèÿ âîäîñíàáæåíèÿ, íà÷àòà ðàçðàáîòêà ïðîåêòîâ, â êîòîðûõ ïðåäóñìîòðåíî âîññòàíîâëåíèå è ñòðîèòåëüñòâî âîäîïðîâîäíûõ è êàíàëèçàöèîííûõ èíæåíåðíûõ ñåòåé äëÿ òàêèõ ñåë ðàéîíà, êàê Ñûðêîâà, Òðèôåøòü è Ïå÷èøòå. Ïî-ïðåæíåìó äåëàåòñÿ âñå âîçìîæíîå äëÿ òîãî, ÷òîáû óëó÷øèòü ñîöèàëüíî-áûòîâûå óñëîâèÿ æèçíè æèòåëåé íàøåãî ãîðîäà è ðàéîíà, ïðåäîñòàâèòü èì âîçìîæíîñòü ïîëüçîâàòüñÿ âñåìè äîñòóïíûìè áëàãàìè öèâèëèçàöèè. Êàê âèäèì, íåñìîòðÿ íà âñå òðóäíîñòè è âëèÿíèå êðèçèñíûõ ÿâëåíèé, îïðåäåëåííûé íåäîñòàòîê ôèíàíñîâûõ ñðåäñòâ, ïðîöåññ ðàçâèòèÿ èíôðàñòðóêòóðû ðàéîíà èäåò óñïåøíî. È áóäåì íàäåÿòüñÿ, ÷òî òàêèìè æå òåìïàìè îí áóäåò îñóùåñòâëÿòüñÿ è âïðåäü.

äàæå äî ïîëîâèíû ìîåãî öàðñòâà. Îíà âûøëà è ñïðîñèëà ó ìàòåðè ñâîåé: ÷åãî ïðîñèòü? Òà îòâå÷àëà: ãîëîâû Èîàííà Êðåñòèòåëÿ. È îíà òîò÷àñ ïîøëà ñ ïîñïåøíîñòüþ ê öàðþ è ïðîñèëà, ãîâîðÿ: õî÷ó, ÷òîáû òû äàë ìíå òåïåðü æå íà áëþäå ãîëîâó Èîàííà Êðåñòèòåëÿ (Ìê. 6, 2225). Èðîä ïîñûëàåò ñâîåãî òåëîõðàíèòåëÿ-îðóæåíîñöà â òåìíèöó ê ñâÿòîìó óçíèêó. Âñêîðå îí âåðíóëñÿ è ïîñòàâèë ïåðåä öàðåì Èðîäîì è ãîñòÿìè áëþäî ñ îòñå÷åííîé ãîëîâîé Èîàííà Êðåñòèòåëÿ Èðîä æå, Èðîäèàäà è Ñàëîìèÿ - âñå òðîå åùå ïðè ýòîé æèçíè ïîíåñëè çàêîííîå âîçìåçäèå. Ñàëîìèÿ îäíàæäû çèìîé âûøëà íà ðåêó, ëåä ïîäëîìèë-

ñÿ ïîä íåé, è îíà ïîãðóçèëàñü ïî øåþ â ëåäÿíóþ âîäó. Îêàçàâøèñü çàòåðòà ëüäèíàìè, îíà, ñëîâíî ïëÿøóùàÿ, ïðîèçâîäèëà áåñïîìîùíûå äâèæåíèÿ â ëåäÿíîé âîäå â òùåòíîé ïîïûòêå âûáðàòüñÿ, íî ãðîìàäíûå ëüäèíû ñîìêíóëèñü è îòñåêëè åé ãîëîâó. Òðóï Ñàëîìèè íå áûë íàéäåí, à ãîëîâó ïðèíåñëè Èðîäó ñ Èðîäèàäîé, êàê íåêîãäà ïðèíåñëè èì ãîëîâó ñâÿòîãî Èîàííà Ïðåäòå÷è. Èðîä ïîòåðïåë íà âîéíå ïîëíîå ïîðàæåíèå, áûë ëèøåí âëàñòè è çàòî÷åí â òåìíèöó â Ãàëèëåå, ãäå ñêîðî ïîãèá âìåñòå ñ Èðîäèàäîé...  äåíü Óñåêíîâåíèÿ ãëàâû Èîàííà Êðåñòèòåëÿ Öåðêîâüþ óñòàíîâëåí ñòðîãèé ïîñò.

Ðàçâèòèå èíôðàñòðóêòóðû ðàéîíà ïðîâîä, äîëæíà áûòü ðàçðàáîòàíà, óòâåðæäåíà è ñîãëàñîâàíà ïðîåêòíîñìåòíàÿ äîêóìåíòàöèÿ íà ãàçèôèêàöèþ íàñåëåííîãî ïóíêòà. Ñ íà÷àëà íûíåøíåãî ãîäà â íàøåì ðàéîíå áûëà ïðîâåäåíà áîëüøàÿ ðàáîòà â ýòîì íàïðàâëåíèè. Òàê, áûëî îñóùåñòâëåíî ïîäêëþ÷åíèå ê ãàçîïðîâîäó øåñòè êîòåëüíûõ äåòñêèõ ñàäîâ è øêîë ðàéîíà. Ê íàñòîÿùåìó âðåìåíè íà ýòèõ îáúåêòàõ ïðîâîäÿòñÿ ïóñêî-íàëàäî÷íûå ðàáîòû, ÷òî ïîçâîëèò â äàëüíåéøåì ïåðåâåñòè ó÷ðåæäåíèÿ ñèñòåìû íàðîäíîãî îáðàçîâàíèÿ íà ãàçîâîå òîïëèâî è òåì ñàìûì îáåñïå÷èòü äåòÿì òåïëûå è óþòíûå ïîìåùåíèÿ äëÿ çàíÿòèé â õîëîäíîå âðåìÿ ãîäà. Ñòðîèòåëüñòâî è äîðîæíàÿ îòðàñëü Íåìàëóþ ðîëü â ýêîíîìè÷åñêîì ðàçâèòèè ïðåäïðèÿòèé ðàéîíà, ïîâûøåíèè îáúìà ïðîèçâîäñòâà è îêàçàíèÿ óñëóã èãðàþò îáúåìû ñòðîèòåëüñòâà. Òàê, â ýòîé ñôåðå áûëè îñâîåíû ñðåäñòâà íà ïðîâåäåíèå ñòðîèòåëüíî-ìîíòàæíûõ ðàáîò, íà îáùóþ ñóììó 9400 òûñ. ëååâ. Õîðîøî ïîðàáîòàëî ïðåäïðèÿòèå SA "Rezindmontaj" (ðóêîâîäèòåëü Âÿ÷åñëàâ Áóêàëîâ), êîòîðîå îñâîèëî â îáùåé ñëîæíîñòè îêîëî 1800 òûñ. ëååâ. Ñðåäè ëèäåðîâ - òàêæå SRL "Becad" (ðóêîâîäèòåëü Èîí Ïëàòîí), êîòîðîå â ñâîåé äåÿòåëüíîñòè, â îñíîâíîì íàïðàâëåííîé íà èçãîòîâëåíèå ìåòàëëî-êîíñòðóêöèé, îñâîèëî 1578 òûñ. ëååâ. Äàëåå ñëåäóåò îòìåòèòü, ÷òî îäíîé èç îñíîâíûõ òåíäåíöèé ðàçâèòèÿ èíôðàñòðóêòóðû íàøåãî ðàéîíà ÿâëÿåòñÿ ïîääåðæàíèå â íàäëåæàùåì ñîñòîÿíèè äîðîã, èõ ðåìîíò è ðåêîíñòðóêöèÿ. Êàê èçâåñòíî, äîðîãè â íàøåì ðàéîíå ñòðîèëè äîñòàòî÷íî äàâíî, â ðàñ÷åòå íà ìíîæåñòâî äåñÿòèëåòèé óñïåøíîé ýêñïëóàòàöèè. Íî, ê ñîæàëåíèþ, ñî âðåìåíåì ìíîãèå äîðîãè íà-

÷àëè ðàçðóøàòüñÿ ïîä âîçäåéñòâèåì ïîñòîÿííîé ýêñïëóàòàöèè. Åñëè åùå ó÷åñòü íå ìåíåå ðàçðóøèòåëüíîå âîçäåéñòâèå ïîãîäíûõ ïåðåïàäîâ òåìïåðàòóð, âåòðîâ è äîæäåé, òî ê íàñòîÿùåìó âðåìåíè ïåðåä îòâåòñòâåííûìè ëèöàìè ñòîèò äîâîëüíî òðóäíàÿ çàäà÷à - ñîõðàíÿòü è ïîääåðæèâàòü äîðîãè â êîìôîðòíîì äëÿ ïðîåçäà òðàíñïîðòà ñîñòîÿíèè. Äåëî åùå îñëîæíÿåòñÿ òåì, ÷òî ìàòåðèàëû, íåîáõîäèìûå äëÿ äîðîæíîãî ñòðîèòåëüñòâà è ðåìîíòà ïîñòîÿííî äîðîæàþò. Òåì íå ìåíåå, â íàøåì ðàéîíå, íåñìîòðÿ íà íå î÷åíü áëàãîïðèÿòíûå óñëîâèÿ, áûëè äîñòèãíóòû áîëåå âûñîêèå ïîêàçàòåëè ïî ñðàâíåíèþ ñ ïðîøëûì ãîäîì, ïðîäîëæàëèñü âëîæåíèÿ â ðàçâèòèå äîðîæíîé îòðàñëè. Íà ïðîòÿæåíèè ïåðâîãî ïîëóãîäèÿ â ýòîì ïëàíå áûëè îñâîåíû ñðåäñòâà íà ñóììó 5564 òûñ. ëååâ.  ÷àñòíîñòè, áûë ïðîâåäåí ðåìîíò äîðîãè R20Ëàëîâà, îñóùåñòâëåíî ïëîìáèðîâàíèå àñôàëüòîáåòîííûõ ïîêðûòèé ó÷àñòêîâ äîðîãè ïî íàïðàâëåíèþ ê òàêèì ñåëàì, êàê Êóéçýóêà, Òðèôåøòü, Ïðèïè÷åíü. Ïëîìáèðîâàíèå áûëî ñäåëàíî â òàê íàçûâàåìîì áåëîâîì âàðèàíòå, ñî ùåáíåì. Òàêæå áûëè âûïîëíåíû ðàáîòû ïî âîññòàíîâëåíèþ ó÷àñòêà äîðîãè â ñ. Ïðèïè÷åíü.  äàííîì ñëó÷àå êàïèòàëüíî áûëî îòðåìîíòèðîâàíî îêîëî 2500 êâ. ì. äîðîæíîãî ïîëîòíà. À èìåííî, íà ýòîì ó÷àñòêå áûëî óëîæåíî àñôàëüòîáåòîííîå ïîêðûòèå â äâà ñëîÿ, ÷òî ïîçâîëèò òåïåðü íà ñðàâíèòåëüíî äîëãîå âðåìÿ ñîõðàíèòü åãî öåëîñòíîñòü.  ïëàíå äåÿòåëüíîñòè, íàïðàâëåííîé íà óëó÷øåíèå ñîñòîÿíèÿ äîðîã, áûëè åùå âûïîëíåíû ðàáîòû ïî ðåìîíòó áîëüøîé âîäîïðîïóñêíîé òðóáû, êîòîðàÿ ïðîõîäèò ÷åðåç ñ. Ìåøåíü, ôàêòè÷åñêè - ïî ãëàâíîé äîðîãå ñåëà. Íà ýòè ðàáîòû áûëî çàòðà÷åíî îêîëî 200 òûñ. ëååâ. È ìîæíî ñ óâåðåííîñòüþ ñêàçàòü, ÷òî ïðàêòè÷åñêè

Óñåêíîâåíèå ãëàâû Èîàííà Êðåñòèòåëÿ

 ñëåäóþùèé âòîðíèê, 11 ñåíòÿáðÿ Ïðàâîñëàâíàÿ Öåðêîâü îòìå÷àåò Óñåêíîâåíèå ãëàâû Ïðîðîêà, Ïðåäòå÷è è Êðåñòèòåëÿ Ãîñïîäíÿ Èîàííà.  ýòîò äåíü âñå ïðàâîñëàâíûå õðèñòèàíå âñïîìèíàþò ïîäâèã ïîñëåäíåãî âåòõîçàâåòíîãî ïðîðîêà, ÷òÿò â

åãî ëèöå ïðèìåð óäèâèòåëüíîé òâåðäîñòè è ìóæåñòâà, ÿâëåííûé â ñîáûòèÿõ ãëóáîêîé äðåâíîñòè, îêàçà âøèõ îãðîìíîå âëèÿíèå íà äóõîâíîå ðàçâèòèå ìíîãèõ íàðîäîâ. Êàê èçâåñòíî, ïîñëå Êðåùåíèÿ Ãîñïîäíÿ ñâÿòîé Èîàíí Êðåñòèòåëü áûë çàêëþ÷åí â òåìíèöó Èðîäîì Àíòèïîé, ÷åòâåðòîâëàñòíèêîì, ïðàâèòåëåì Ãàëèëåè. Ïåðåä òåì Ïðîðîê Áîæèé îòêðûòî îáëè÷àë Èðîäà çà òî, ÷òî, îñòàâèâ çàêîííóþ æåíó, äî÷ü àðàâèéñêîãî öàðÿ Àðåôû, îí áåççàêîííî ñîæèòåëüñòâîâàë ñ Èðîäèàäîé, æåíîé ñâîåãî áðàòà Ôèëèïïà (Ëê.

3, 19, 20).  äåíü ñâîåãî ðîæäåíèÿ Èðîä óñòðîèë ïèð âåëüìîæàì, ñòàðåéøèíàì è òûñÿ÷åíà÷àëüíèêàì. Ðåêîé ëèëîñü äîðîãîå âèíî, ïîäàâàëèñü îáèëüíûå óãîùåíèÿ, òàíöåâàëè ðàáûíè. À â ýòî âðåìÿ ñîâñåì ðÿäîì, â êðåïîñòè Ìàõåðà, â õîëîäíîé òåìíèöå ñ êàìåííûì ïîëîì, óñòëàííûì ãíèëîé ñîëîìîé, ñèäåë â çàòî÷åíèè ïîñëåäíèé âåòõîçàâåòíûé ïðîðîê. Òîò, ïðî êîãî Ñàì Ãîñïîäü Èèñóñ Õðèñòîñ ñêàçàë, ÷òî "èç ðîæäåííûõ æåíàìè íåò íè îäíîãî ïðîðîêà áîëüøå Èîàííà Êðåñòèòåëÿ" (Ëê. 7, 28).

Ãîñïîäü Èèñóñ Õðèñòîñ ãîâîðèò îá Èîàííå òàê: "÷òî ñìîòðåòü õîäèëè âû â ïóñòûíþ? òðîñòü ëè, âåòðîì êîëåáëåìóþ? ×òî æå ñìîòðåòü õîäèëè âû? ÷åëîâåêà ëè, îäåòîãî â ìÿãêèå îäåæäû? Íî îäåâàþùèåñÿ ïûøíî è ðîñêîøíî æèâóùèå íàõîäÿòñÿ ïðè äâîðàõ öàðñêèõ. ×òî æå ñìîòðåòü õîäèëè âû? ïðîðîêà ëè? Äà, ãîâîðþ âàì, è áîëüøå ïðîðîêà" (Ëê. 7, 24-26). Ñàëîìèÿ, äî÷ü Èðîäèàäû, ñâîèì òàíöåì óãîäèëà Èðîäó è âîçëåæàâøèì ñ íèì; öàðü ñêàçàë äåâèöå: ïðîñè ó ìåíÿ, ÷åãî õî÷åøü, è äàì òåáå

Âîäîñíàáæåíèå âàæíûé àñïåêò áëàãîóñòðîéñòâà Íåìàëîâàæíûì ÿâëÿåòñÿ è ðåøåíèå òàêîãî âîïðîñà, êàñàþùåãîñÿ ñîöèàëüíîé ñôåðû, êàê âîäîñíàáæåíèå. Êàê èçâåñòíî, óïðàâëåíèå ñèñòåìàìè âîäîñíàáæåíèÿ è âîäî-

Страницу подготовила Марина ШОВА


Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 34 (7576), 07 septembrie 2012

Tribuni ai idealurilor na\ionale "Ei au fost copiii acestui p=m`nt, pe care l-au ]nal\at ]n c`ntec", a[a spune mama Doinei, Eugenia Marin. }n 2012 se ]mplinesc 20 de ani de la moartea tragic= [i subit= a ]ndr=gi\ilor interpre\i. Acest an e declarat drept Anul Ion [i Doina Aldea Teodorovici. Prima zi de [coal= a fost marcat= cu mult fast la liceul teoretic "Alexandru cel Bun" din ora[ul Rezina. A fost o zi deosebit= [i mult a[teptat= de picii, care au p=[it pentru ]nt`ia oar= pe treptele necunoscutului [i revel=rilor misterioase din lumea cuno[tin\elor - {coala. Clopo\elul ce a sunat pentru ei i-a ]ndemnat s= p=[easc= cu curaj, dorin\= [i sete de carte, savur`nd din dulcea\a clipei petrecute ]n fa\a primului manual, c=l=uza vie\ii - Abecedarul. De asemenea au a[teptat Ziua Cuno[tin\elor [i ceilal\i elevi, care au adus un omagiu so\ilor Aldea-Teodorovici (]n imagine). Dou= inimi care au b=tut ]n acela[i ritm [i au ars ]n acela[i sacru foc, pentru tot ce e frumos [i pentru acela[i ideal na\ional.

Ideal, pentru care de-a lungul istoriei au pl=tit cu propria lor via\= marile personalit=\i ale literaturii [i muzicii autohtone. Dup= careul propriuzis, clasele de liceu, ]mpeun= cu dirigin\ii, au asistat la o or= festiv= cu genericul "Dou= inimi gemene - Ion [i Doina Aldea-Teodorovici", ]n cadrul c=reia au avut loc prezent=ri de date biografice [i cuvinte de omagiu

Tortura este considerat= o metod= ilegal= de dob`ndire a probelor [i de recunoa[tere a vinei. Aceast= metod= continua s= fie folosit= la ]nceputul secolului XX, ating`nd apogeul ]n timpul celui de-al doilea r=zboi mondial. Anume acest apogeu a determinat comunitatea interna\ional= s= ini\ieze elaborarea unor principii de recunoa[tere [i ap=rare a drepturilor omului.

acestor doi irepetabili arti[ti, care s-au contopit p`n= la lacrimi cu buna-credin\=. C`ntecele interpretate de Ion [i Doina Aldea-Teodorovici, pe muzica lui Ion Aldea-Teodorovici [i versurile lui Grigore Vieru, au inundat ]ntreaga sal=, p=trunz`nd ]n sufletul fiec=rui ascult=tor, unde r=nile r=m`n vii, deschise [i s`nger`nde. Numele lor este etern viu, iar versurile interpretate

cu dor [i patim= c=l=uzesc p`n=-n zilele noastre calea vie\ii. Nici un alt popor, nici un alt interpret nu [i-a c`ntat independen\a, suveranitatea [i limba at`t de bine, cum le-a reu[it so\ilor AldeaTeodorovici. Nicic`nd timpul nu-i va [terge din amintirea noastr= [i nu-i va ]nv=lui ]n draperiile necunoa[terii, fiindc= sunt ca ni[te ]ngeri ai muzicii patriotice, ni[te remedii ale sufletelor ]ndurerate, de care mereu are nevoie poporul pentru vindecare. La o singur= ascultare, fiorii ne ]nv=luie [i sunt singurii, care trezesc sentimente profunde ce ne ating p`n=-n ad`ncul inimii, r=scolind amintirile de pe portativul timpului. Ion [i Doina Aldea-Teodorovici - dou= f=clii, ce ne aprovizioneaz= sufletele cu pace, c=ldur= [i ne readuc pe t=r`murile patriotismului. Intervia\ii no[tri au fost dirigin\ii claselor liceale, care au contribuit la realizarea acestui moment festiv, cre`nd o atmosfer= benefic= [i plin= de farmec. (Sf`r[it ]n pag. 7)

5

P=rintele Igor Cojocari:

"Doresc ca oamenii s= fie mai darnici..." "Cel ce face un bine se cade s=-l uite, cel care-l prime[te - s=-[i aminteasc= de el" (Demosthenes)

}n perioada 26 august02 septembrie a. c., blagocinul raionului Rezina Igor Cojocari, ]n comun cu cre[tinii din parohie, au ini\iat o campanie de colectare a banilor ]n scopul procur=rii de ghiozdane [i de rechizite [colare pentru mai mul\i copii din familii socialmentevulnerabile, care au p=[it prima dat= pragul [colii (clasa 1). La realizarea proiectului de referin\= au participat AO "Nuf=rul" (rechizite [colare), dna Elena Gulipescu (agent economic, a procurat 5 perechi de ]nc=l\=minte

pentru micu\i din clasa 1) [i mai mul\i cre[tini din ora[ul Rezina (]n total au fost colectate cca 2 mii de lei, fiind procurate ghiozdane pentru 20 de micu\i din familii defavorizate). Cadourile le-au fost ]nm`nate beneficiarilor pe 03 septembrie, ]n timpul careului solemn, dedicat primei zile de [coal=. }n cadrul discu\iei, p=rintele Igor Cojocari a accentuat: "Aduc mul\umiri pentru cei care au participat activ la campania "Ghiozdane pentru clasa 1". Doresc ca asemenea campanii s= fie desf=[urate [i ]n anii urm=tori [i ca oamenii s= fie mai receptivi la atare acte de binefacere". Iulia CRUDU, stagiar=

Tineri, independen\i [i energici

La 10 septembrie 1948, Asambleia General= a Organiza\iei Na\iunilor Unite a adoptat [i proclamat "Declara\ia Universal= a Drepturilor Omului", care ]n articolul 5 consfin\e[te principiul respect=rii demnit=\ii umane, indic`nd Pentru cet=\enii Republi- rea la bara fix=, tr`nta. }n cadrul competi\iilor, c= nimeni nu poate fi supus la tortur= sau la tratamente cii Moldova zilele de 27 [i cu cruzime, inumane ori degradante, iar ]n articolul 11 31 august sunt zile speciale. au ob\inut rezultate frumoaconsfin\e[te principiul prezum\iei nevinov=\iei. Anume la 27 august 1991 se [i s-au ]nvrednicit de Republica Moldova a devenit premii: Nicolae G`rlea (prestat suveran [i independent. miul mare) la tr`nt= [i ridiNoi, genera\ia actual=, sun- carea greut=\ii de 24 kg tem m`ndri de acest lucru (80 de ori), fiind urmat de [i ]ncerc=m s= ne ]ncadr=m Serafim Stratulat, care s-a c`t mai activ ]n via\a \=rii. plasat pe loc secund la Uneori ne reu[e[te mai bi- probele men\ionate. Al\i doi ne, alteori - mai pu\in bine, participan\i: Vasile Condrea z= drepturile [i libert=\ile lui de lucru al comisariatelor ]ns= sper=m c= ziua de 26 [i Gheorghe Condrea, s-au fundamentale ale omului de poli\ie, ]n aceste birouri august a anului curent va eviden\iat ]n competi\iile la de c=tre persoanele special se ]ncepe "prelucrarea" r=m`ne pentru mult timp ]n alerg=ri la 100 m [i ridicarea angajate de societate pent- persoanelor ce nu doresc amintirea locuitorilor satului la bara fix=. ru protejarea acestor drep- benevol s= recunoasc= fap- Ign=\ei. E de men\ionat [i entutele incriminate lor de polituri. }n acea zi, pe stadionul ziasmul altor tineri-particiDup= cum s-a men\ionat, \ie. au fost organizate pan\i la competi\ii, chiar Pe parcursul anului 2012, localit=\ii ]n baza articolului 3091 se ]ntreceri sportive cu prilejul am r=mas pl=cut surprins= vor califica ac\iunile per- Procuratura raionului Rezisoanelor, care direct sau na a pornit o singur= cauz= s=rb=torilor na\ionale. Mai de acest fapt. Le mul\umim organizaindirect au atribu\ie la ]n- penal= pe art. 309/1, alin. mul\i tineri, cu v`rste cuprinf=ptuirea justi\iei, cum ar fi (1) Cod Penal, la pl`ngerea se ]ntre 10 [i 30 de ani, [i- torilor pentru s=rb=toare [i colaboratorii: poli\iei, Cent- unei doamne din satul M. au ]ncercat puterile ]n cad- sper=m c= vom avea parte rului pentru Combaterea Dumneaei a solicitat trage- rul competi\iilor la diferite [i de altele de asemenea Crimelor Economice [i Co- rea la r=spundere penal= a probe: alerg=ri (b=ie\i - gen. Lucia CHIRI|A, rup\iei, Serviciului Vamal, unui colaborator de poli\ie, 100 m; fete - 60 m), ridicaServiciului de Informa\ii [i care a aplicat ]n privin\a ei rea greut=\ii (24 kg), ridicaelev= a l/t Ign=\ei Securitate, Departamentului violen\= fizic= [i psihic= ]n Institu\iilor Penitenciare [i scopul recunoa[terii unei Oficiilor de Executare a infrac\iuni de furt, pe care Deciziilor judec=tore[ti ale nu l-a s=v`r[it. La moment Ministerului Justi\iei, procu- este efectuat= urm=rirea rorii, judec=torii, adic= per- penal=. }n scopul eficientiz=rii soanele abilitate cu ]mputerniciri de re\inere, aducere, m=surilor urgente pentru Redac\iei ziarului ast=zi de\in`nd gradul [tiescort= [i paz= a persoa- prevenirea [i combaterea "Farul Nistrean" de la in\ific de doctor ]n econonelor re\inute, arestate sau torturii, tratamentelor [i peun grup de cet=\eni mie. condamnate, ori care exer- depselor inumane sau degdin satul Cuiz=uca Femeie harnic=, de[cit= sau conduc urm=rirea radante, investig=rii cazuriteapt=, mam= grijulie, conpenal=, execut= hot=r`rile lor de tortur=, realiz=rii Suntem ferici\i, suflete[te duc=tor de for\=, dna Eleounei colabor=ri eficiente cu judec=tore[ti. c= dna Eleonora nora lupt= cu ]nd`rjire ]ntru Numai la ce trucuri nu societatea civil= ]n vederea ]mp=ca\i Graur, originar= din localita- prop=[irea raionului, ]ntru recurg, ]ndeosebi inspec- oferirii posibilit=\ii de infortorii de sector [i colabora- mare a procurorilor din tea noastr=, a devenit pre[e- binele oamenilor. Totodat=, torii poli\iei criminale, pentru prima surs= despre comite- dinte al raionului Rezina. dumneaei acord= aten\ie a-i avea la dispozi\ia lor pe rea unor astfel de fapte, Prin munc= asidu=, insisten- deosebit= [i dezvolt=rii culcei b=nui\i de comiterea prin Ordinul Procurorului \=, sus\inut= de p=rin\i, co- turii. Suntem satisf=cu\i de unor fapte ilegale [i prin General nr. 121/8 din 10.12. legi [i pedagogi, a devenit aplicarea celor mai crude 2009, a fost instituit "telefonul bun conduc=tor, om de toate bune [i frumoase, c`te le face pentru raion dna metode de schingiuire sau de ]ncredere" pentru recep- omenie. rele tratamente s= ob\in= \ionarea informa\iei [i sesiDna Eleonora Graur s-a Eleonora Graur, dorindu-i informa\ia necesar=. Printre z=rilor despre faptele de n=scut ]ntr-o familie exem- succese mari [i ]n continuaacestea pot fi men\ionate: tortur=. }n cadrul Procuratu- plar=, mama fiindu-i profe- re. ]ntocmirea [i falsificarea rii raionului Rezina a fost soar= de matematic=, tat=l Cu mult respect, Simion proceselor-verbale adminis- desemnat un procuror res- - agricultor. Toate calit=\ile trative, re\inerea persoane- ponsabil de administrarea nobile dumneaei le-a mo[Arnaut, Lucheria Arnaut, lor ]n zilele de odihn= f=r= "telefonului de ]ncredere" tenit de la p=rin\i [i bunei, Zinaida Teut, Mihail Teut, ]ntocmirea proceselor-ver- - subsemnatul, care recep- vorba cronicarului: "Din pom Serghei Apostol, Silvia bale de re\inere, de\inerea \ioneaz=, ]nregistreaz= [i bun road= bun= iese". Apostol, Ecaterina Nistor, ]n alte locuri dec`t cele prezint= procurorului supeA absolvit cu brio [coala destinate pentru re\inu\ii rior toate informa\iile [i seEudochia Apostol, Vasile medie din satul natal, contioficial (subsoluri, diferite siz=rile de referin\=. B`rc=, Maria B`rc=, nu`ndu-[i apoi studiile la }ndemn=m persoanele ]nc=peri auxiliare, f=r= feAlexandru G`lc=, Livia restre [i lumin= etc). }n care se consider= victime facultatea de Economie a Apostol din s. Cuiz=uca unele birouri ale colabora- ale actelor de tortur= [i re- unei institu\ii superioare de torilor poli\iei criminale ]n le tratamente s= nu eziteze ]nv=\=m`nt din Chi[in=u, mod demonstrativ se p=s- adresarea imediat= cu pl`ntreaz= bastoane de cauciuc gere procurorului responsa[i de lemn, m=[ti antigaz, bil de administrarea "telediferite dispozitive pentru fonului de ]ncredere" (Aurel Judec=toria Rezina, ]n conformitate cu art. 108 aplicarea [ocului cu curent Goncear, str. P=cii, 23A, CPC RM, solicit= prezentarea cet. Mu[tuc Veronica ]n electric, bare metalice pen- bir. 1, telefoane: (0254) 2- [edin\a judiciar= din 24 septembrie 2012, ora 09.30, tru aplicarea tratamentului 15-55, 069999597). pe adresa: or. Rezina, str. Voluntarilor, 3, sala nr. 3, cunoscut sub denumirea Procuror, adjunct ]n calitate de p`r`t= ]n cauza civil= privind ]ncasarea "r`ndunica" [i alte obiecte al procurorului raionului datoriei, intentat= la cererea SRL "Orhei-Gaz". cu ajutorul c=rora, ]ndeosebi Judec=tor - Tudor Leahu. Rezina, Aurel GONCEAR dup= terminarea programu-

Nu ezita\i sesizarea procurorului privind cazurile de tortur= Pentru implementarea ]n practic= a principiilor enun\ate ]n Declara\ia ONU, la 14.11.1950, Consiliul Europei adopt= Conven\ia European= a Drepturilor Omului [i libert=\ilor fundamentale, care impune ]n sarcina statelor obliga\iunea de-a asigura ca nimeni s= nu fie supus torturii [i nici pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante. De[i majoritatea statelor lumii au aderat la Declara\ia Universal= a Drepturilor Omului, practica cotidian= demonstreaz= c= aceste principii nu ]ntru totul sunt respectate. Fiind ]ngrijorat= de starea respect=rii drepturilor omului, comunitatea mondial=, la Asambleia General= a Organiza\iei Na\iunilor Unite din 10.12.1984, a adoptat Conven\ia ]mpotriva torturii [i a altor tratamente inumane. Conform acestei conven\ii, ]n cadrul ONU a fost constituit Comitetul pentru prevenirea torturii, ]mputernicit cu monitorizarea [i verificarea respect=rii de c=tre statele membre a obliga\iunilor de neadmitere a torturii. La 26.11.1987 [i Consiliul Europei a adoptat Conven\ia European= pentru prevenirea torturii, totodat= constituind Comitetul pentru prevenirea torturii ]n \=rile europene. Republica Moldova, fiind parte la majoritatea Conven\iilor interna\ionale ce reglementeaz= ap=rarea drepturilor omului [i libert=\ilor fundamentale, precum [i asum`ndu-[i obliga\iunea de-a legifera ]n legisla\ia na\ional= asigurarea acestor drepturi, a ]ntreprins m=suri concrete ]n realizarea acestor obliga\iuni. Astfel, conform articolului 24 din Constitu\ia RM, "Statul garanteaz= fiec=rui om dreptul la via\= [i la integritate fizic= [i psihic=. Nimeni nu va fi supus la tortur=, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante". Articolul 10, alin. (3) din Codul de Procedur= Penal= reconfirm= acest drept: "La

desf=[urarea procesului penal, nimeni nu poate fi supus la tortur= sau la tratamente cu cruzime inumane ori degradante, nimeni nu poate fi de\inut ]n condi\ii umilitoare, nu poate fi silit s= participe la ac\iuni procesuale care lezeaz= demnitatea uman=". Conform articolului 94, alin. (1), pct. 1) CPP, probele ob\inute prin aplicarea violen\ei, amenin\=rilor sau a altor mijloace de constr`ngere, prin violarea drepturilor [i libert=\ii persoanei, nu se admit [i nu pot fi puse la baza unei sentin\e sau a altor hot=r`ri judec=tore[ti. }n scopul combaterii [i neadmiterii faptelor de tortur=, ]n articolul 3091, introdus ]n CP prin Legea nr. 139-XII din 30.06.2005, intrat ]n vigoare la 22.07.2005, se d= defini\ia torturii ca "provocarea, ]n mod inten\ionat, a unei dureri sau suferin\e puternice, fizice sau psihice unei persoane, ]n special cu scopul de a ob\ine de la aceast= persoan= sau de la o persoan= ter\= informa\ii sau m=rturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o ter\= persoan= l-a comis ori este b=nuit= c= l-a comis, de a intimida ori de a face presiuni asupra ei sau asupra unei ter\e persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o form= de descriminare, oricare ar fi ea, dac= o asemenea durere sau suferin\= este provocat= de o persoan= cu func\ie de r=spundere sau de oricare alt= persoan= care ac\ioneaz= cu titlu oficial, ori la instigarea, ori cu consim\=m`ntul expres sau tacit al unor asemenea persoane, cu excep\ia durerii sau a suferin\ei ce rezult= exclusiv din sanc\iuni legale, inerente acestor ac\iuni sau ocazionale de ele". Prin introducerea ]n CP a acestui articol [i amplasarea lui ]n capitolul "Infrac\iuni contra justi\iei", legislatorul a tins de-a accentua [i a ]nte\i lupta de contracarare a acestui fenomen, care cel mai grav [i mai des afectea-

Ne m`ndrim cu a noastr= cons=teanc=

Cita\ie public=


6

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Tratamente naturiste

Strugurii prelungesc tinere\ea Tarabele pie\elor sunt ]nc= pline de struguri proasp=t cule[i pentru c= acum e vremea lor [i e p=cat s= treci nep=s=tor [i s= nu iei [i acas= c`\iva ciorchini. Strugurii sunt boga\i ]n vitamine C, E, B6, minerale, precum potasiu, magneziu, fier, fosfor [i multe alte substan\e nutritive valoroase, care fac din ei un delicios medicament natural, ce ar trebui consumat zilnic. }n plus, s`mburii [i coaja strugurilor ]nchi[i la culoare con\in resveratrol, quercitin= [i pterostilben, antioxidan\i care feresc organismul de cancer, scad colesterolul r=u [i trigliceridele [i prelungesc tinere\ea. Substan\ele din struguri, mult mai bine reprezentate ]n bobi\ele ro[ii [i negre, combat infec\iile virale [i au efect antibacterian. Strugurii ]mbun=t=\esc circula\ia s`ngelui, fiind un adev=rat anticoagulant natural, reduc riscul de infarct [i de accident vascular cerebral. Resveratrolul din compozi\ie ac\ioneaz= ca o adev=rat= perie pentru artere. Nutri\ioni[tii recomand= ca strugurii s= fie m`nca\i cu tot cu coaj= [i semin\e, deoarece con\in cea mai mare concentra\ie de enzime, minerale [i fibre, flavonoide [i polifenoli, care men\in elasticitatea vaselor de s`nge, buna func\ionare a sistemului imunitar, regleaz= metabolismul, energizeaz= [i, mai ales, detoxific=. Strugurele este bine digerat [i tolerat de organism pentru c= ]n compozi\ia lui are, pe l`ng= vitamine [i minerale, fibre alimentare care u[ureaz= detoxifierea organismului prin dob`ndirea unui tranzit intestinal normal. Buni ]n caz de constipa\ie Dac= ai constipa\ie sau digestie lene[=, trebuie s= [tii c= strugurii au un puternic efect laxativ. De cu sear=, pune pe masa din dormitor un ciorchine, ca s= fie la temperatura camerei, [i man`nc=-l diminea\a, pe stomacul gol. Strugurii nu se \in la frigider. Consuma\i zilnic, strugurii fac bine creierului [i nu numai. Resveratrolul din compozi\ie previne degradarea memoriei, reduc`nd riscul de a face demen\= sau boala Alzheimer. Flavonoidele feresc de cataract=. Pentru c= sunt diuretici, strugurii fac bine [i la rinichi. Persoanele care au anemie s= bea must, p`n= la un litru pe zi. Av`nd o valoare nutritiv= mare, mustul se recomand= ]n anemie [i convalescen\=. Se [tie c= strugurii sunt trata\i cu pesticide, de aceea, se recomand= s= fie bine sp=la\i, sub jet puternic de ap=, p`n= c`nd coaja devine curat= [i str=lucitoare. Strugurii - s=n=tate curat=, cu pu\ine calorii Strugurii reprezint= unele

din cele mai apreciate fructe, put`nd fi consuma\i at`t proaspe\i, c`t [i sub form= de suc sau vin. }n plus, boabele de struguri sunt foarte u[or de luat cu tine ]n orice situa\ie, a[a c= reprezint= o gustare simpl=, destul de s=rac= ]n calorii, s=n=toas= [i dulce. De[i nu au o parte din nutrien\ii tradi\ionali, strugurii con\in o serie de fitochimicale, pe care oamenii de [tiin\= le apreciaz= foarte mult. Printre ele se num=r= acidul elagic, o substan\= g=sit= [i ]n c=p[uni, care ajut= la prevenirea cancerului. Ei con\in [i bor, un mineral care ajut= oasele [i articula\iile. Mai mult dec`t at`t, potrivit How Stuff Works, strugurii con\in un fotonutrient numit resveratrol, un antioxidant care previne multe forme de cancer [i bolile de inim=, protejeaz= s=n=tatea cerebral= [i cea nervoas=. Aceste fructe au [i catehine, antocianin= [i quercitin=. }n ceea ce prive[te valorile nutritive, o por\ie de 32 de boabe de struguri f=r= semin\e are: - calorii - 110; - gr=simi - sub 1 gram; - gr=simi saturate - zero; - colesterol - zero; - carbohidra\i - 29 de grame; - proteine - 1 gram; - fibre alimentare - 1 gram; - sodiu - 3 mg; - vitamina B6 - sub 1 mg; - magneziu - sub 1 mg; - potasiu - 306 mg. Unele variet=\i de struguri sunt disponibile pe toat= durata anului. Atunci cand ]i cumperi, ai grij= ca ei s= fie c`t mai suculen\i, bine colora\i [i ca ciorchinele pe care sunt a[eza\i s= mai fie ]nc= verde. Strugurii moi [i rida\i sau cei cu zone decolorate sunt cule[i demult [i trecu\i. Exist= 3 categorii principale de struguri: cei albi/galbeni, cei ro[ii [i cei negri/alba[tri. Culoarea d= multe detalii despre calitatea fructului. Cei galben-verzui sunt cei mai dulci, cei ro[ii au cea mai bun= arom= [i cei negri sunt cu at`t mai gusto[i, cu c`t sunt mai ]nchi[i la culoare. Depoziteaz= strugurii nesp=la\i ]n frigider [i nu-i \ine mai mult de o s=pt=m`n=. }nainte s=-i consumi, spal=-i [i usuc=-i cu un [erve\el. Dac= sunt u[or reci, vor avea un gust mai bun. Amesteca\i cu iaurt degresat vor fi excelen\i, iar consuma\i ]nghe\a\i sunt o gustare r=coritoare de var=. S= avem s=n=tate! Surs=: www.ziare.com

Meciul de fotbal, disputat la 26 august de echipele "Avangard", Pripiceni [i "Dacia", Mateu\i, poate fi apreciat "de foc", pentru c= pe stadion a dominat o atmosfer= tensionat=. Noi, pripicenenii, suntem m`ndri at`t de fotbali[tiifavori\i ai no[tri, c`t [i de cons=tenii-organizatori ai meciurilor - Nicu Gobjil= [i Petru Cristafovici, care, la fel, contribuie la ob\inerea victoriilor. "Orice rezultat este ob\inut prin munc= asidu= [i nu la voia ]nt`mpl=rii", sus\in cons=tenii mei, amatori de fotbal. Meciul ]n cauz= a fost arbitrat de Nicolae Badan, care anterior a fost membru al echipei ign=\enene. Spunea lumea c= e principial [i corect, ]n timpul unui meci "Avangard"-"Patria", Ign=\ei, arbitrat tot de Nicolae Badan, au fost elimina\i din joc chiar [i fo[tii coechipieri

Nr. 34 (7576), 07 sepembrie 2012

Pripicenenii ][i doresc victorie deplin= pentru ]nc=lc=ri, nemaivorbind de al\i fotbali[ti. A[a [i se cere de la arbitri - s= fie corec\i! Primii, ]n meciul vizat, au marcat gol fotbali[tii pripiceneni. Era o bucurie nemaipomenit= pe stadionul din Pripiceni, s-au adunat vreo 150-170 de sus\in=tori ai echipei noastre. }n clipele urm=toare, unul dintre fotbali[tii mateu\eni a fost pedepsit de c=tre arbitru cu cartona[ galben pentru ]nc=lcare [i, fiind nemul\umit, i-a repro[at grosolan arbitrului, la ce ultimul i-a r=spuns cu cartona[ ro[u. Atmosfera pe teren s-a ]ncins, mai cu seam= c= la

]nceputul reprizei secunde oaspe\ii au egalat scorul. Sus\in=torii mateu\eni ][i exprimau bucuria prin strig=te, al\ii au ie[it pe teren chiar s=-i str`ng= m`na celui ce a marcat. Iar ]n momentul c`nd din echipa oaspe\ilor a mai fost eliminat un juc=tor, situa\ia ]n teren a devenit [i mai nervoas=. A fost pedepsit cu cartona[ galben [i un juc=tor de-al nostru. De[i cu juc=tori mai pu\ini, pripicenenii au mai ]nscris dou= goluri p`n= la finele meciului. Scor final: 3:1 pentru "Avangard", Pripiceni. Victoria aceasta vorbe[te despre faptul c= echipa

pripicenean= e la un pas de a deveni campioan= raional= la fotbal. R=m`nem ]n a[teptarea meciului decisiv. Iar pe final, a[ vrea s= men\ionez un fapt sup=r=tor. Cred, [i nu numai eu ]n calitate de suporter, c= to\i acei ce urm=resc meciurile de fotbal pe stadion trebuie s= se comporte cuviincios. De mare ru[ine c`te cuvinte de patjocur= se fac auzite. Haide\i cu to\ii s= r=m`nem oameni ]n orice ]mprejur=ri! Nicolae NALBU{, corespondent netitular, s. Pripiceni-R=ze[i

"Steaua SCL" - campioana raionului la fotbal ]n edi\ia a IX-a

2

1 Vineri, 31 august, pe terenul de sport din satul Cini[eu\i s-au desf=[urat meciurile etapei finale ale Cupei raionului Rezina la fotbal, edi\ia a IX-a, dup= ce, ]n sferturile de final= "Steaua SCL", Rezina a ]nvins acas= [i ]n deplasare echipa "Sc`nteia", |areuca cu acela[i scor - 3:0, iar meciurile "Avangard", Pripiceni-"Dacia", Mateu\i au finalizat cu 0:0, ]n deplasare, [i 3:0, acas=. Meciul din finala mic= (pentru locul III) a fost disputat de echipele "Sc`nteia", |areuca-"Dacia", Mateu\i, cu rezultatul de 3:1. }n acel meci au marcat goluri: \areucenii Efim Tuluc (2), Oleg Melnic (1) [i mateu\anul Andrei Ceban (1). }n meciul final s-au ]nt`lnit echipele "Steaua SCL", Rezina [i "Avangard", Pripiceni, fiind ]nregistrat scorul de 3:0, eviden\iindu-se Andrei Tontici (2 goluri marcate) [i Lauren\iu Iurcu (1). Astfel, locurile premiante ]n campionatul consumat au fost ]mp=r\ite ]n felul ur-

m=tor: - locul I - "Steaua SCL", Rezina, care s-a ]nvrednicit de medaliile de aur, de un premiu ]n valoare de 3500 de lei [i Cupa raionului la fotbal, edi\ia 2012; - locul II - "Avangard", Pripiceni - medaliile de argint [i 2500 de lei; - locul III - "Sc`nteia", |areuca - medaliile de bronz [i un premiu ]n m=rime de 2000 de lei; - locul IV - "Dacia", Mateu\i, cu un premiu de 1500 de lei. }n particular au fost men\iona\i unii reprezentan\i ai echipelor: Oleg Guzun, Nicu Gobjil=, Veaceslav Negar=, Ghenadie Ursachi, Ion Stog, Vitalie Ciugui, Vladimir Coc`rl=, {tefan Ciugui, [i arbitrii: Serghei Burduniuc, Nicolae Cr=ciun, Nicu Badan, Vladimir Ste\co, Iurie Negar=, Serghei Bencheci, Vasile Popel, Gheorghe Condrea, Vasile M`\=, Grigore Ciugui, Ion H`ncu, Iulian M`\=, Tudor Josan, Oleg Ro[ca. La fel, a fost men\ionat cel mai ]n

3

v`rst= fotbalist din cadrul edi\iei actuale - Grigore Macrinici ("Steaua"). Echipa "Patria", Ign=\ei s-a ]nvrednicit de Cupa diviziei a II-a, ocup`nd locul I ]n divizie, iar echipele plasate pe locurile II [i III - "Fachel", Cini[eu\i, [i "Furtuna", Echim=u\i, au avut parte de diplome de gradul corespunz=tor. C`te trei locuri premiante au fost stabilite la c`teva compartimente. La compartimentul "Cel mai bun portar" s-au eviden\iat: Dumitru Vasiliev ("Dacia"), premiat cu 300 de lei, locul I, Vitalie M`ndru ("Steaua") - 200 de lei, locul II [i Valeriu Cojocari ("Avangard") - 100 de lei, locul III. Cei mai buni ap=r=tori s-au dovedit a fi: - locul I - Denis Grosu ("Sc`nteia") - 300 de lei; - locul II - Tudor Oncea ("Avangard") - 200 de lei; - locul III - Grigore Cucu ("Dacia") - 100 de lei. La compartimentul "Cel mai bun mijloca[", de c`te un premiu au avut parte:

- Denis Perciun ("Avangard") - 300 de lei, locul I; - Valentin Rebaconi ("Steaua") - 200 de lei; locul II; - Artur |urcan ("Dacia") - 100 de lei, locul III. Drept cei mai buni bombardiri ]n cadrul competi\iei au fost desemna\i: - Lauren\iu Iurcu ("Steaua") - locul I, 350 de lei; - Efim Tuluc ("Sc`nteia") - locul II, 250 de lei; - Andrei Tontici ("Steaua") [i Dumitru Frunz= ("Avangard") - locul III, c`te 150 de lei fiecare. Vasile GOBJIL+, secretarul Consiliului raional Rezina }n imagini: campioana edi\iei 2012 a Cupei raionului Rezina la fotbal, echipa "Steaua SCL" (foto 1); cel mai bun bombardir din cadrul Cupei, Lauren\iu Iurcu (foto 2); Dumitru Vasiliev ("Dacia", Mateu\i), desemnat drept cel mai bun portar al raionului (foto 3); meciul "Avangard", Pripiceni"Steaua SCL" a fost foarte ]ncordat (foto 4)

4


Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 34 (7576), 07 septembrie 2012

Programe TV (10-16 18.00 Russkii mir. 19.00 Mesager. 19.40 Poveste. Luni, 10 septembrie 19.55 Moldova ]n direct. 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 21.25 A doua [ans=. Serial. 13.00, 17.00, 21.00, 22.00, 22.35 Moldovenii de pretutin0.00 {tiri. deni. 6.15 Ba[tina. 23.05 Alternative. Discrimina7.10, 8.15 Bun= diminea\a! rea pe ]n\elesul tuturor. 9.10 Agenda Festivalului- 23.20, 0.15 Dora. Serial. Concurs "Maria Bie[u". 9.30 Documentar. Joi, 13 septembrie 10.50, 17.40 Moldova 1 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, prezint=. 17.00, 21.00, 22.00, 0.05 11.00 Bun= seara! {tiri. 12.00 Vedete la bis. 6.15 Russkii mir. 13.10 Reporterul de gard=. 6.45, 17.40 Moldova 1 prezin13.40 Cultura azi. 14.25 "N=pasta". Spectacol. t=. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! 15.50 Focus. Magazin TV. 9.10, 22.20 Agenda Festivalu16.25 Fotbal non-stop. 17.15 Noile aventuri ale lui lui-Concurs "Maria Bie[u". 9.25, 17.15 Noile aventuri Black Beauty. Serial. ale lui Black Beauty. Serial. 18.00 Dor. 18.30 ERKY PERKY. Desen 9.50 A doua [ans=. Serial. 10.20 Legendele muzicii. animat. 10.30 Natura ]n obiectiv. 19.00 Mesager. 11.00 Moldova ]n direct. 19.40 Poveste. 12.00 O sear= ]n familie. 19.55 Moldova ]n direct. 21.25 A doua [ans=. Serial. 13.10, 18.30 ERKY PERKY. Desen animat. 22.20 Artelier. 13.40 Gagauz ogea. 22.50 Respiro. 14.10, 23.20 Dora. Serial. 23.10, 0.10 Dora. Serial. 15.40 Documentar. 16.10 Erudit cafe. Mar\i, 11 septembrie 18.00 Vector european. 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 19.00 Mesager. 13.00, 17.00, 21.00, 22.00, 19.40 Poveste. 0.05 {tiri. 19.55 Moldova ]n direct. 6.10, 10.05, 12.30 Documen- 20.50 Super-loto "5" din tar. "35". 6.45, 17.40 Moldova 1 pre- 21.25 A doua [ans=. Serial. zint=. 22.35 Reporterul de gard=. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! 23.00 Un sfert de vorb= cu 9.10, 17.15 Noile aventuri Ilona Sp=taru. ale lui Black Beauty. Serial. 9.35 A doua [ans=. Serial. Vineri, 14 septembrie 11.00 Moldova ]n direct. 12.00 Accente economice. 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 13.10, 18.30 ERKY PERKY. 17.00, 21.00, 22.00, 0.05 {tiri. 13.40 Dor. 6.15 Cuvintele credin\ei. 14.10 Dora. Serial. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! 15.40 Profil de savant. 9.10, 22.20 Agenda Festivalu15.55 Ring Star. lui-Concurs "Maria Bie[u". 18.00 Gagauz ogea. 9.25, 17.15 Noile aventuri 19.00 Mesager. ale lui Black Beauty. Serial. 19.40 Poveste. 9.50 A doua [ans=. Serial. 19.55 Moldova ]n direct. 21.25 A doua [ans=. Serial. 10.20, 17.40 Moldova 1 pre22.20 Agenda Festivalului - zint=. 10.30 Vector european. Concurs "Maria Bie[u". 11.00 Moldova ]n direct. 22.35 Cultura azi. 12.00 Evantai folcloric. 23.20, 0.15 Dora. Serial. 12.40 Un sfert de vorb= cu Sp=taru. Miercuri, 12 septembrie Ilona 13.10, 18.30 ERKY PERKY. 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, Desen animat. 13.00, 17.00, 21.00, 22.00, 13.35 Russkii mir. 0.05 {tiri. 14.05 Moldovenii de pretutin6.15 Gagauz ogea. deni. 6.45, 17.40 Moldova 1 prezin- 14.35 Dora. Serial. t=. 16.05 Documentar. 7.10, 8.15 Bun= diminea\a! 18.00 Accente economice. 9.10, 22.20 Agenda Festiva- 19.00 Mesager. lului-Concurs "Maria Bie[u". 19.40 Poveste. 9.25, 17.15 Noile aventuri 19.55 Bun= seara! Talk-show. ale lui Black Beauty. Serial. 21.20 A doua [ans=. Serial. 9.55 A doua [ans=. Serial. 22.35 Fii t`n=r! 10.30 {tiin\= [i inovare. 23.20, 0.15 Dora. Serial. 11.00 Moldova ]n direct. 12.00 Ba[tina. S`mb=t=, 15 septembrie 12.45 Filler. 13.10, 18.30 ERKY PERKY. 6.00, 16.15, 21.00, 22.00, 0.00 {tiri. 14.00 Dora. Serial. 6.10, 9.05, 13.45, 15.15 15.30 Documentar. Documentar. 16.00 P=rin\i [i copii. 7.45 Vedete la bis. 16.30 Magazinul copiilor.

TV M

11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 12.10, 15.10, 18.10, 01.20 "Íîâîñòè". 12.30 "Ñåðäöå Ìàðèè". 13.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü". 15.30 "ÆÊÕ". 16.25 "Ïîêà âñå äîìà". 8.50 Moldova 1 prezint=. 17.05 "Õðàíèìûå ñóäüáîé". 10.00 Magazinul copiilor. 18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". 10.30 P=rin\i [i copii. 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". 11.00 Casa mea. 21.40 "Âðåìÿ". 11.30 Dor. 12.00 "Trei crai de la r=s=rit". 22.15 "Àííà Ãåðìàí". 00.25 "Âðåäíûé çäîðîâûé Spectacol. 13.55 Sandocan. Serial ]n îáðàç æèçíè". desen animat. 14.45 Studio Art Plus. (rus.) Ñðåäà, 12 ñåíòÿáðÿ 15.45 La mul\i ani! 16.15 Moldova 1 prezint=... 05.00 "Äîáðîå óòðî". 16.30 Retrospectiva. Festiva- 07.00, 02.55 "Prima or=". lul-Concurs "Maria Bie[u". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 17.00 Festivalul-Concurs "Ma- 21.00, 00.15 "Primele [tiri". ria Bie[u". Spectacol de gal=. 09.10"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà". 09.55 "Æèòü çäîðîâî!". Transmisiune ]n direct. 11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 20.00 Mesager. 20.40 Chi[in=ul de ieri [i de 12.10, 15.10, 18.10, 01.20 "Íîâîñòè". azi. 12.30 "Ñåðäöå Ìàðèè". 21.25 Omul de l`ng=... 13.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 22.20 Frate [i sor=. Film. 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü". Duminic=, 16 septembrie 15.30 "ÆÊÕ". 6.00, 17.00, 21.00, 22.00, 16.25 "Ïîêà âñå äîìà". 17.05 "Õðàíèìûå ñóäüáîé". 0.00 {tiri. 6.15, 8.00, 8.55, 15.45 18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". Documentar. 21.40 "Âðåìÿ". 7.15 Cuvintele Credin\ei. 22.15 "Àííà Ãåðìàí". 9.10 Sandocan. 00.25 "Øàëüíûå äåíüãè". 10.00 Ring Star. 11.00 Artelier. 11.30 La datorie. ×åòâåðã, 13 ñåíòÿáðÿ 12.00 Portrete ]n timp. 05.00 "Äîáðîå óòðî". 12.30 Natura ]n obiectiv. 07.00, 02.35 "Prima or=". 13.00 Legendele muzicii. 13.10, 14.50 Festivalul-con- 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, curs "La izvorul Osoiencilor". 21.00, 00.15 "Primele [tiri". 09.10"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà". 14.00 Ba[tina. 09.55 "Æèòü çäîðîâî!". 16.30 La mul\i ani! 11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 17.15 Cultura azi. 12.10, 15.10, 18.10, 00.25 18.00 La noi ]n sat. 18.40 Loteria "Milioane pentru "Íîâîñòè". 12.30 "Ñåðäöå Ìàðèè". Moldova". 13.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 19.00 Mesager. 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 19.35 Poveste. 14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü". 19.50 Vedete la bis. 15.30 "ÆÊÕ". 21.20 S=pt=m`na sportiv=. 22.20 Cine arvone[te, acela 16.25 "Ïîêà âñå äîìà". 17.05 "Õðàíèìûå ñóäüáîé". pl=te[te. Film. 23.05 Festivalul Interna\ional 18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". de Saxofon "Sax Story". 21.40 "Âðåìÿ". 22.15 "Àííà Ãåðìàí". ORT

septembrie)

Ïîíåäåëüíèê, 10 ñåíòÿáðÿ

05.00 "Äîáðîå óòðî". 07.00, 02.35 "Prima or=". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00, 00.15 "Primele [tiri". 09.10"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà". 09.55 "Æèòü çäîðîâî!". 11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 12.10, 15.10, 18.10, 00.25 "Íîâîñòè". 12.30 "Ñåðäöå Ìàðèè". 13.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü". 15.30 "ÆÊÕ". 16.25 "Ïîêà âñå äîìà". 17.05 "Õðàíèìûå ñóäüáîé". 18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!". 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". 21.40 "Âðåìÿ". 22.15 "Àííà Ãåðìàí". 00.45 "Ãîðîäñêèå ïèæîíû".

Âòîðíèê, 11 ñåíòÿáðÿ

05.00 "Äîáðîå óòðî". 07.00, 03.05 "Prima or=". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00, 00.15 "Primele [tiri". 09.10"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà". 09.55 "Æèòü çäîðîâî!".

Ïÿòíèöà, 14 ñåíòÿáðÿ

05.00 "Äîáðîå óòðî". 07.00, 03.45 "Prima or=". 09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00, 00.15 "Primele [tiri". 09.10"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà". 09.55 "Æèòü çäîðîâî!". 11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð". 12.10, 15.10, 18.10 "Íîâîñòè". 12.30 "Ñåðäöå Ìàðèè". 13.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!". 14.00 "Äðóãèå íîâîñòè". 14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü". 15.30 "ÆÊÕ". 16.20 "Ïîêà âñå äîìà". 16.55 "Æäè ìåíÿ". 18.50 "Ïîëå ÷óäåñ". 19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò". 21.40 "Âðåìÿ". 22.15 "Àííà Ãåðìàí". 00.25, 00.50 "Ãîðîäñêèå ïèæîíû".

Ñóááîòà, 15 ñåíòÿáðÿ

06.00, 10.00, 12.00, 18.00 "Íîâîñòè". 06.10 "Âðåäíûé çäîðîâûé îáðàç æèçíè". 07.15 "Íó, ïîãîäè!".

Tribuni ai idealurilor na\ionale (}nceput ]n pag. 5)

Reporter: - Doamn= Stoler, ]n cadrul acestei ore, dup= p=rerea Dumneavoastr=, ce s-a reactualizat [i cunoscut de noua genera\ie? Stoler Elena: - }n cadrul orei s-au reactualizat no\iuni, ca: Patriotism, Independen\=, Suveranitate, Grai, Popor [i t`n=ra genera\ie a f=cut cuno[tin\= cu mo[tenirea muzical=, l=sat= de duetul na\ional, cu importan\a istoric= a vie\ii [i activit=\ii cuplului Ion [i Doina AldeaTeodorovici. A trecut ca un fir ro[u prin ra\iunea copiilor, faptul c= Ion [i Doina au fost acei, care au reu[it s= devin= lumina unui adev=r [optit prin col\urile casei p=rin\ilor no[tri, c= anume ei ne-au ]nv=\at c= avem deptul s= ne vorbim limba. Repoter: - Doamn= Cuiban, cum crede\i, ora dedicat= marc=rii a 20 de ani de la moartea so\ilor AldeaTeodorovici, ]n prima zi de [coal= a avut importan\=

pentru elevi? Ce emo\ii a\i tr=it? Cuiban Svetlana: - Ora desf=[urat= a purtat un generic binevenit [i chiar necesar pentru elevii claselor de liceu, deoarece con[tiåntizez c= foarte pu\ini elevi cunosc despre ace[ti doi mari martiri - Doina [i Ion Aldea-Teodorovici. Aceast= or= i-a motivat pe to\i pentru a respecta cultura poporului b=[tina[, pentru dragostea de \ar=, neam, limb=, suveranitate. La auzul versurilor incomparabile, notele nostalgice au reu[it s=-mi sensibilizeze cele mai fine coarde ale sufletului. Via\a [i activitatea inegalabilului cuplu basarabean mi-au colorat ]n nuan\e pastelate imagina\ia, memoria [i experien\a de via\=. }n final am con[tientizat c= Doina [i Ion au fost un suflet nedesp=r\it [i s-au completat ]ntotdeauna unul pe altul. Ei au plecat, dar ne-au l=sat o comoar= deosebit= - c`ntecul. Reporter: - Doamn= Ce-

ban, ce a semnificat pentru dumneavostr= acest moment de omagiu [i este un exemplu demn de urmat cuplul Aldea-Teodorovici? Ceban Cornelia: - Pentru fiecare dintre noi a fost o zi semnificativ=, important=. Prin aceast= or= cu genericul "Dou= inimi gemene" am adus un elogiu marilor martiri ai neamului nostru Ion [i Doina Aldea-Teodorovici. Pentru mine ei sunt un exemplu demn de urmat, sunt marii trubaduri [i patrio\i ai neamului, care au dat un suflu nou marilor valori na\ionale, precum libertatea [i dreptatea. Aceast= or= are un caracter educativ [i ]i ]nva\= pe elevi s=-[i iubeasc= neamul, marele personalit=\i [i s= \in= la valorile noaste na\ionale. Reporter: - Cum crede\i ce-au r=mas a fi pentru fiecare cet=\ean, ce a tr=it cu c`ntecul ]n acele timpuri zbuciumate, [i dac= copiii n-au r=mas indiferen\i de via\a acestui cuplu basarabean?

Cu[nir Tatiana: - Dou= lumini, pline de har dumnezeiesc, cei doi suferinzi care au p=timit din cauza noroiului invidiei [i a intereselor politice, doi ne]ntrecu\i c`nt=re\i, Doina [i Ion, nedesp=r\i\i ]n moarte, cu cea cald= [i r=scolitoare voce, cu care au lansat c`ntecul de un profund patriotism, civism fierbinte, au f=cut leg=tur= dintre Dumnezeu [i Om prin versuri, ]narip`nd un ]ntreg popor spre credin\=, cinste, cultur= [i sacrificiu. }ndr=znesc s= cred c= vocile trubadurilor au cutremurat ]ntreaga fiin\= ale copiilor ce-au savurat din frumoasele [i ñutremur=toarele melodii ce-au inundat sala. M-a[ fi bucurat mult dac= aceast= or= n-a trecut ]n zadar, copiii s= recunoasc= c= ace[ti doi martiri au promovat idealurile prin melodiile lor, care cu siguran\= vor d=inui al=turi de noi. Reporter: - Doamn= {ova, c`t de aproape a\i tr=it suferin\a acestor dou= suflete ]ncununate cu ve[nicia?

07.35 "Èíêîãíèòî èç Ïåòåðáóðãà ". 09.05 "Èãðàé, ãàðìîíü ëþáèìàÿ!". 09.45 "Ñëîâî ïàñòûðÿ". 10.30 "Ñìàê". 11.05 "Èîñèô Êîáçîí". 12.15 "Ñðåäà îáèòàíèÿ". 13.10 "Åðàëàø". 13.40 "Ëè÷íûå îáñòîÿòåëüñòâà". 17.10, 18.15 "Õèðîìàíò. Ëèíèè ñóäüáû". 19.20 "Äà ëàäíî!". 19.55 "×åëîâåê è çàêîí". 21.00, 04.00 "Primele [tiri". 21.25 "Âðåìÿ". 21.50 "Ñåãîäíÿ âå÷åðîì". 23.30 "Ïðèíö Ãàððè. Øàëüíîé ðåáåíîê".

Âîñêðåñåíüå, 16 ñåíòÿáðÿ

06.00, 10.00, 12.00 "Íîâîñòè". 06.10 "Åâãåíèé Ìîðãóíîâ". 07.05 "Ðîáîòû". 08.30 "Ñëóæó Îò÷èçíå!". 09.00 "Çäîðîâüå". 10.30 "Íåïóòåâûå çàìåòêè". 10.45 "Ïîêà âñå äîìà". 11.30 "Ôàçåíäà". 12.15 "Äà ëàäíî!". 12.50 "Èãîðü Êèðèëëîâ". 13.55 "Ëè÷íûå îáñòîÿòåëüñòâà". 17.55 "Åðàëàø". 18.30 "Replica". 20.00 "Êóìèðû À. Ãåðìàí". 21.00 "Primele [tiri". 21.40 "Âðåìÿ". 22.50 "ÄÎñòîÿíèå ÐÅñïóáëèêè". 01.00 "8 ïåðâûõ ñâèäàíèé".

7

13.00, 19.00 Âåñòè. 14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!" 15.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåé ñóäüáû". 16.40 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæíàÿ ëþáîâü". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 19.30 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð. Ïðîäîëæåíèå". 21.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà". 23.05 Ò/ñ "Ìå÷". 00.00 Ò/ñ "Îïåðà. Õðîíèêè óáîéíîãî îòäåëà".

×åòâåðã, 13 ñåíòÿáðÿ

05.00 Óòðî Ðîññèè. 08.15 "1000 ìåëî÷åé". 09.00 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 09.40 Õ/ô "Ðóñàëêà". 13.00, 19.00 Âåñòè. 14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!" 15.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåé ñóäüáû". 16.40 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæíàÿ ëþáîâü". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 19.30 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð. Ïðîäîëæåíèå". 21.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà". 23.05 Ò/ñ "Ìå÷". 00.00 "Ïîåäèíîê". 01.20 Ò/ñ "Îïåðà. Õðîíèêè óáîéíîãî îòäåëà".

Ïÿòíèöà, 14 ñåíòÿáðÿ

05.00 Óòðî Ðîññèè. 08.15 "1000 ìåëî÷åé". 09.00 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 09.40 Õ/ô "Ëþáîâü Íàäåæäû". 13.00, 19.00 Âåñòè. 14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!" ÐÒÐ-Ïëàíåòà 15.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåé Ïîíåäåëüíèê, 10 ñåíòÿáðÿ ñóäüáû". 16.40 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òà05.00 Óòðî Ðîññèè. åæíàÿ ëþáîâü". 08.15 "1000 ìåëî÷åé". 09.00 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 09.40 Ò/ñ "Áàëüçàêîâñêèé 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. âîçðàñò èëè âñå ìóæèêè 19.30 "Èîñèô Êîáçîí. Äàð îò ìàìû". ñâî..." 20.25 Þáèëåéíûé êîíöåðò 13.00, 19.00 Âåñòè. Èîñèôà Êîáçîíà. 14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!" 15.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåé 00.05 Õ/ô "Ïðîùàíèå ñëàâÿíêè". ñóäüáû". 16.40 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæíàÿ ëþáîâü". Ñóááîòà, 15 ñåíòÿáðÿ 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 05.00 Ìóëüòôèëüì. 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 05.05 Õ/ô "Âàñ âûçûâàåò 19.30 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð. Òàéìûð". Ïðîäîëæåíèå". 06.40, 07.15 Õ/ô "Ïðîùà21.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà". íèå ñëàâÿíêè". 23.05 Ò/ñ "Ìå÷". 07.00, 10.00, 13.00, 19.00 Âåñòè. Âòîðíèê, 11 ñåíòÿáðÿ 08.40 Òàíöóþùàÿ ïëàíåòà. 09.20 "Óòðåííÿÿ ïî÷òà". 05.00 Óòðî Ðîññèè. 10.15 Ò/ñ "Ãàèøíèêè". 08.15 "1000 ìåëî÷åé". 09.00 "Î ñàìîì ãëàâíîì". 13.20 Õ/ô "Øêîëà ïðîæèâà09.40 Ò/ñ "Áàëüçàêîâñêèé íèÿ". âîçðàñò èëè âñå ìóæèêè 17.05 Ñóááîòíèé âå÷åð. 19.00 Âåñòè â ñóááîòó. ñâî..." 19.45 Õ/ô "Ìàìî÷êà ìîÿ". 13.00, 19.00 Âåñòè. 23.25 Õ/ô "Îäóâàí÷èê". 14.00 "Ëþáëþ, íå ìîãó!" 15.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåé 00.10 Õ/ô "Èç æèçíè íà÷àëüíèêà óãîëîâíîãî ðîçûñêà". ñóäüáû". 16.40 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæíàÿ ëþáîâü". Âîñêðåñåíüå, 16 ñåíòÿáðÿ 17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà". 05.00 "Âñÿ Ðîññèÿ". 18.10 Ïðÿìîé ýôèð. 05.10 "Ãîðîäîê". 19.30 Ò/ñ "Çåìñêèé äîêòîð. 06.30 Õ/ô "Ìàìî÷êà ìîÿ". Ïðîäîëæåíèå". 10.00, 13.00, 19.00 Âåñòè. 21.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà". 10.15 Ò/ñ "Ãàèøíèêè". 23.05 Ò/ñ "Ìå÷". 13.20 Õ/ô "Êðîâü íå âîäà". 17.00 "Ñìåÿòüñÿ ðàçðåøàåòñÿ". Ñðåäà, 12 ñåíòÿáðÿ 19.00 Âåñòè íåäåëè. 05.00 Óòðî Ðîññèè. 20.30 Õ/ô "Äåâóøêà â ïðè08.15 "1000 ìåëî÷åé". 09.00 "Î ñàìîì ãëàâíîì". ëè÷íóþ ñåìüþ". 09.40 Ò/ñ "Áàëüçàêîâñêèé 22.30 "Âîñêðåñíûé âå÷åð âîçðàñò èëè âñå ìóæèêè ñ Â. Ñîëîâüåâûì". 00.20 "Òåðàïèÿ ëþáîâüþ". ñâî..."

{ova Aliona: - Sper c= firul amintirilor dep=nate au fost un adev=rat prilej pentru cei prezen\i s=-[i expun= emo\iile tr=ite. T=cerea [i medita\iie sunt st=rile de suflet pe care le-am citit pe fe\ele celor prezenti ]n sal=. Momente de suflet, clipe memorabile, emo\ii inedite am trait [i eu ]n acele clipe, care m-au f=cut s= ]n\eleg c= aceste dou= suflete au fost adev=rate simboluri ale rom`nismului. Aceste dou= fiin\e, Ion [i Doina, devenite legendare, s-au topit ]n suferin\ele acestui p=m`nt [i au ars ]n c`ntecul lor. Reporter: - Doamn= Peru, pe parcursul acestei ore, ]n ce albie a amintirilor V-a\i aflat [i dac= nu ar fi existat ace[ti propov=duitori ai c`ntecului, cine am fi noi? Peru Tamara: - Preg=tindu-m= de or=, m-au trecut fiori, fiindc= am tr=it din nou cu mare intensitate, mai vie, acele timpuri de trezire a con[tiin\ei na\ionale. I-am rev=zut pe promotorii idealurilor [i valorilor noastre na\ionale: Lidia Istrati, Leonida Lari, Igor

Vieru, Ion [i Doina AldeaTeodorovici... Nici nu pot [i nici nu vreau s=-mi ]nchipui cine am fi fost noi azi f=r= insisten\a lor, f=r= mintea lor lucid=, f=r= for\a crea\iilor. Dac= ne cunoa[te azi o lume, dac= ne vorbim limba str=mo[ilor, dac= continu=m s= ne p=str=m tradi\iile, r=m`nem recunosc=tori martirilor neamului nostru. Doina [i Ion Aldea Teodorovici au fost primii care au c`ntat despre limba rom`n=, fra\ii de peste Prut [i despre Mihai Eminescu. Un minut de reculegere ]n memoria so\ilor Doina [i Ion Aldea-Teodorovici a ]ncheiat ora. Cei prezen\i au con[tientizat pierderea adev=ratei comori a poporului nostru. Ei au dovedit c= avem o limb= at`t de frumoas=, pentru care nu e un p=cat s= suferim. Ei, cele dou= f=clii, cele dou= inimi gemene - Ion [i Doina, au fost [i vor r=m`ne mereu ]n inima [i sufletul tuturor patrio\ilor. Reporteri: Viorica OCA [i Ludmila CEBAN, clasa a XI-ea, l/t "Alexandru cel Bun"


8

Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Din raza soarelui lucind Mai rupe calendaru-o fil=... Cuvinte cordiale de felicitare pentru omagia\ii Simion Bra[ovean, Iurie Gangan [i Valeriu Pustica Stima\i omagia\i! Cu prilejul anivers=rii zilelor de na[tere, v= adres=m un mesaj de felicitare [i v= dorim din suflet s=n=tate, bucurii, rodnic= [i binecuv`ntat= activitate ]n toate domeniile. S= v= mearg= ]n toate [i s= v= bucura\i de realiz=ri frumoase. S= ave\i oameni dragi ]n preajm= [i dragoste de via\=. La mul\i ani!

pe parcursul vie\ii ]n armonie, credin\= [i ]n\elegere. Bunul Dumnezeu s= V= aib= ]n paz= oriunde [i oric`nd. Toate cele bune! Consiliul raional Rezina

Stimate Anatolie Chirtoac=, primar de Solonceni! A c=zut ]nc= o petal= din floarea vie\ii Dumneavoastr=, dar nu face s= V= ]ntrista\i, pe motiv c= locul ei va fi ocupat de fapte m=re\e [i g`nduri senine. Cu ocaConsiliul veteranilor MAI Rezina zia unei noi anivers=ri, V= dorim numai succese pentru viitor, mult= ]n\elepciune, insisten\= [i dragoste de via\=. {i fie ca Sincere felicit=ri pentru Svetlana ]ntreaga via\= s= V= fie asemeni acestei zile de s=rb=toare: cu dispozi\ie bun=, cu {erban din {old=ne[ti mese ]mbel[ugate, cu oameni dragi al=Stimat= coleg=! |i-a p=[it pragul o turi. aniversare frumoas=. }\i dorim ]nt`i de Consiliul raional Rezina toate s= fii totdeauna s=n=toas=, plin= de energie, s= nu ai lacrimi, nici triste\e, ci doar z`mbet [i noble\e, s= r=m`i a[a cum te [tim, s= ai ]n via\= tot ce-ai vrut. Felicit=ri alese pentru consilierul Mul\i ani cu noroc! raional Elena Guseinov Cu tot dragul [i stima de tine, colegele de Stimat= s=rb=torit=! Fiecare popas serviciu Lilia [i Ludmila aniversar aduce ]mpliniri noi nu numai de ani, ci [i de ]nf=ptuiri bogate, care se ]nscriu la loc de cinste ]n tezaurul agonisirilor noastre. }n acela[i timp, l=rgesc [i ad`nMultstimat= dn= Anastasia cesc urmele trecerii noastre prin aceast= Galbur, directorul gimnaziului via\=. Ajuns= la o nou= aniversare, meriTarasova! ta\i cele mai sincere sentimente de consiCu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere, dera\iune pentru realiz=rile DumneavoastV= transmitem ur=ri selecte pentru mul\i r=, pentru atitudinea fa\= de oamenii din ani ]nainte. S= V= ]nso\easc= mereu feri- jur. V= dorim mult= s=n=tate pentru viicirea. S= ave\i parte de semnificative ]m- tor, lumin= ]n suflet, rezisten\= tuturor ispliniri [i ]n continuare, iar Dumnezeu s= pitelor [i s= V= avem al=turi [i ]n contiV= r=spl=teasc= munca demn= de ]nalt= nuare, pornit= la fapte demne de urmat. apreciere. {i V= mai ur=m un ocean de Consiliul raional Rezina s=n=tate, un munte de noroc [i la mul\i, mul\i ani! Consiliul raional Rezina

Stimate omagiat Vladimir Don\u, consilier raional! La o nou= aniversare din ziua na[terii, V= exprim=m profunde sentimente de recuno[tin\= pentru activitate marcat= de succese ]ntru binele oamenilor. V= dorim ca tot ce-i mai frumos pe lume s= V= apar\in=, s= ave\i ]n continuare o s=n=tate perfect= [i bucurii nem=rginite. S= tr=i\i

Stimat= Iulia Caraman, secretarul consiliului comunal S`rcova! V= adres=m cordiale cuvinte de felicitare cu prilejul zilei de na[tere. Fie ca [i viitorul s= V= fie caracterizat numai de lucruri bune. Via\a s= V= fie plin= de lini[te, fericire, de prieteni fideli [i momente de neuitat. V= mai ur=m s= se reverse s=n=tatea asupra Dumneavoastr= [i multe ploi de succes. La mul\i ani! Consiliul raional Rezina

Margareta Gu\an ][i deschide sufletul prin poezie Locuitorii mai vechi ai raionului mai \in minte c=, ceva timp ]n urm=, la ziarul raional (care era difuzat numai ]n raionul {old=ne[ti) activa o t`n=r= profesoar= de la Vadul-Ra[cov cu numele Margareta Gu\an. Articolele ei, cu o logic= dreapt=, cu multe semne de ]ntrebare [i propuneri de solu\ionare a problemelor cotidiene, erau c=utate [i citite cu nesa\ de abona\ii

ziarului. Dar cel mai mult erau apreciate poeziile tinerei autoare... {i iat= c= recent ne-a fost adus la subredac\ia {old=ne[ti un caiet de versuri de-ale doamnei Margareta. Nu ]ndr=znim s= ne d=m cu p=rerea despre mesajul [i calitatea lor pentru a nu influen\a cititorul. Iat= de ce public=m azi o poezie, apoi vor urma [i altele. Deci...

Planeta ]n revolt= S-au r=sculat p=durile b=tr`ne {i-au izbucnit ]n fl=c=ri de protest, Crisp`ndu-[i r=d=cinile-n \=r`ne, Av`nd ]n ad`ncimi un manifest. De-ar fi at`t, dar iat= [i ad`ncul Azv`rle ca mustangul r=zvr=tit, Torentele de lav= se ]mpl`nt= }n ochiul cerului, ca un cu\it. {i apele ]ntregului P=m`nt, Fiind cu firea toate solidare, Au n=boit din malurile lor, Repro[, dar poate [i avertizare.

Iar Soarele, ]n febr= delir`nd, }mproa[c=-n jur s=ge\i dogor`toare, {i plou= nimicirea pe P=m`nt, Potopului de foc anticipare. Prin t=lpi ]mi cre[te zbuciumul mocnit Ce r=zvr=te[te inima planetei, {i simt cum aritmia-i a lovit }n orice inim= echivalent=. Ce a r=mas din fostul Paradis? Un iad zidit-a omul pe altare. {i Terra pl`nge, un martiriu pl`ns, Din care na[te duh de r=zbunare.

Echipa de crea\ie: Redactor-[ef: Aculina POPA Fondatori: Consiliile raionale Rezina [i {old=ne[ti. Rechizitele bancare: cod: BSOCMD2X794 cont: 222479400418 cod fiscal: 1004606004128

(tel.: 067323715). Redactori de compartimente: Violeta PISTRUI - 060142452, Ion ANTON - 068579688, Sergiu CUMATRENCO - 069000965. Contabil-[ef: Elena |VIGUN - 067322678.

Nr. 34 (7576), 07 sepembrie 2012

Pentru fotbali[tii echipei "Steaua SCL", Rezina, de\in=toarea Cupei raionului Rezina la fotbal, edi\iile anilor 2010, 2011 [i 2012 Stima\i biruitori! V= adresez sincere drept=\it a[tept=rile. V= dorim pentru viifelicit=ri pentru faptul c= al treilea an tor s=n=tate, puteri [i s= v= ]nso\easc= nuconsecutiv, prin eforturile fiec=rui ]n parte mai victoriile ]ntotdeauna! [i ale echipei ]n comun, a\i ob\inut victorie }n numele tuturor simpatizan\ilor, ]n competi\iile la fotbal pentru Cupa raio- Vladimir COC~RL+, managerul-[ef al }M nului. Ne m`ndrim [i noi cu aceste suc"Servicii comunal-locative" Rezina cese [i v= mul\umim pentru c= ne-a\i ]n-

Legea nu-i respectat= [i to\i tac. Inclusiv organele de drept An de an, jurnali[tii aten\ioneaz= societatea [i organele de drept c= la noi nu este respectat= una din legile ce \in de demnitatea noastr= na\ional= - Legea nr. 3465 din 01.09.1989 cu privire la func\ionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovene[ti. Chiar dac= \ara noastr= nu se mai nume[te a[a cum e scris ]n denumirea legii, oricum, acest document n-a fost abrogat [i trebuie respectat. Dar se respect= el? C`\i poli\i[ti, procurori trec pe al=turi de inscrip\iile formulate doar ]n limba oficial= a altui stat [i n-au nici o reac\ie?! De parc= a[a ar trebui s= fie! {i cet=\enii no[tri f=r= demnitate sau cei care nu ne stimeaz= ca reprezentan\i ai na\iunii majoritare scriu ]n alt= limb= dec`t cea de stat, de parc= ]n acea lege, despre care am vorbit mai sus, nu e indicat c= orice inscrip\ie public= se face ]nt`i ]n limba de stat [i, dac= este nevoie, se dubleaz= ]n limba rus=. Ai no[tri bravi "patrio\i" scriu ]ns= mai des ]n limba rus= dec`t ]n rom`n=, sau numai ]n limba rus=. {i nimeni nu "vede", nimeni dintre responsabili nu reac\ioneaz=! At`ta doar c`t ziari[tii mai fac zarv=, dar cine ]i aude, cine ]i sus\ine? Nici m=car acei care sunt datori s=-i ]ntocmeasc= un proces-

verbal cet=\eanului care ]ncalc= legea. De ce se consider= c= dac= a manifestat cineva acte de huliganism, trebuie tras la r=spundere, iar dac= altcineva a ]nc=lcat legea cu privire la func\ionarea limbii, acela e l=sat ]n pace? Parc= acesta nu e tot un huliganism (lingvistic)? Oare e corect s= fie discriminat= o lege? Scriu [i m= g`ndesc: o s= reac\ioneze careva dintre lucr=torii organelor de poli\ie [i procuratur= la ceea ce "zg`r`i" eu aici? Sau, ]n loc s= mearg= pe str=zile ora[ului [i satelor, pe drumurile raionului [i s= ]ntocmeasc= procese-verbale celora care ]ncalc= legea, tot pe jurnalistul Cumatrenco ]l vor huli: chipurile, ce mai vrea [i acesta! Cineva mi-a zis odat=: "Principalul s= am ce pune pe limb=, dar problemele de limb= nu m= mi[c=!". {i porcul are ce pune pe limb=, nu are ]ns= calit=\ile pe care le posed= omul. De ce unii se transform= ]n paracopitate cand vine vorba de respectarea legii despre func\ionarea limbii? Cum s= ]nv=\=m limba noastr=, dac= pretutindeni sunt afi[ate lozinci, pancarde publicitare ]n limba lui Putin? C`\i ani ne mai trebuie (dup= cei 23 trecu\i deja dup= adoptarea legii ]n cauz=),

2

AVIZ

Prim=ria comunei |areuca, raionul Rezina anun\= desf=[urarea licita\iei de arend= a f`[iilor de nucari: lotul nr. 1 - suprafa\a de 0,2147 ha, plata pentru arend= - 434 de lei; lotul nr. 2 - suprafa\a de 0,801 ha, plata pentru arend= - 1617 lei; lotul nr. 3 - suprafa\a de 0,3335 ha, plata pentru arend= - 673 de lei; lotul nr. 4 - suprafa\a de 0,2901 ha, plata pentru arend= - 586 de lei. Licita\ia va avea loc la 02.10.2012, ]n incinta prim=riei, la ora 11.00. Acontul, ]n m=rime de 10% din pre\ul ini\ial, [i taxa de participare, ]n m=rime de 600 de lei, vor fi transferate pe contul prim=riei - 226639, cont trezorerial 12240766747, cod bancar - TREZMD2X. Rela\ii la telefoanele: (254) 33-2-38; 33-2-36.

Adresele noastre: or. Rezina: str. 27 August, 1. Tel.: (254) 2-10-74. or. {old=ne[ti: str. Trandafirilor, 17. Tel.: (272) 2-21-31. e-mail: farul-nistrean@mail.ru (Rezina); cvasiom@mail.ru ({old=ne[ti)

3

1 ca s= ]ncepem a ne stima limba [i pe noi ]n[ine? M= tem c= sunt retorice aceste ]ntreb=ri, dar le pun pentru oamenii care mai au cultur=, care \in la limb=, neam, popor [i \ar= - poate m= va sus\ine cineva, poate ]mpreun= vom izbuti s=-i convingem pe concet=\enii no[tri, dar [i pe responsabili, c= legile trebuie respectate, c= ele pentru noi ([i pentru responsabili) au fost adoptate [i nu trebuie s= le ]nc=lc=m. Altfel suntem pu[i ]n pericol s= fim pedepsi\i - inclusiv responsabilii care nu aplic= legea. Sergiu CUMATRENCO }n imagini: la tab=ra raional= de odihn= a elevilor "Dumbrava" [i acum mai vedem o inscrip\ie executat= ]ntr-o grafie improprie limbii noastre - nimeni nu reac\ioneaz=! Iar copiii sunt nedumeri\i (foto 1); oamenii scriu diferite aiureli pe garduri, pe por\i, pe domeniile publice, dar nimeni nu-i pedepse[te (foto 2); iat= ce po\i citi (]n limba de stat a altui stat) pe un magazin de l`ng= gara auto (foto 3)

Colectivul liceului teoretic Ign=\ei este al=turi cu toat= compasiunea [i sus\inere de colega Mariana Chiri\a [i-i exprim= sincere [i profunde condolean\e ]n clipe de ad`nc= durere sufleteasc=, cauzat= de trecerea ]n nefiin\= a mamei Margareta. Dumnezeu s-o ierte pe r=posat= [i so a[eze unde cei drep\i se odihnesc, fiei ve[nic= [i luminoas= amintirea.

Mica publicitate *V`nd garaj ]n or. Rezina, l`ng= p=dure. Tel.: 060711457. *V`nd VAZ-21011, anul fabric=rii 1989, ]nregistrat ]n Republica Moldova. Telefon: 069283563, Ion. *V`nd apartament cu 3 od=i ]n or. Rezina, str. 27 August, 15. Tel.: (0254) 492-87; 069038200. Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la }SFE-P "Tipografia Central=". Com. 8479. Tirajul: 1040 de exemplare. PP "Farul Nistrean" }M apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 67870.


Farul Nistrean 7 septembrie 2012