Page 1

1


2


Colecţia “ARHITECTURA”

STUDENT TRENDS NUMARUL VIII 2014 - 2015

3


4


Universitatea Politehnica Timişoara Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Coordonatori Conf. Dr. Arh. Bocan Cătălina As. Dr. Arh. Găman Marius Șl. Dr. Arh. Branea Ana-Maria

STUDENT TRENDS Numărul VIII 2014 - 2015

EDITURA POLITEHNICA TIMIŞOARA - 2017

5


Copyright © Editura Politehnica, 2017 Toate drepturile sunt rezervate editurii. Nici o parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, stocata sau transmisa prin indiferent ce forma, fara acordul prealabil scris al Editurii Politehnica EDITURA POLITEHNICA Bd. Republicii, nr. 9 300159 Timișoara, Romania Tel./Fax. 0256/403.823 E-mail: editura@edipol.upt.ro

Consilier editorial: Prof.dr.ing. Sabin IONEL Redactor: Claudia MIHALI Board editorial: Cătălina BOCAN, Ana-Maria BRANEA, Marius GĂMAN Redactor text: Ana-Maria BRANEA, Marius GĂMAN Grafică: Marius GĂMAN, Ana-Maria BRANEA Procesare imagine: Marius GĂMAN, Ana-Maria BRANEA

Selecţia lucrărilor a fost făcută de coordonatorii de proiect

Bun de imprimat: 2017 Coli de par: 10,5 C.Z.U. 71(084) ISBN 978-606-35-0116-6 Tiparul executat sub comanda nr. 75 la Tipografia Universităţii Politehnica Timişoara

6


7


ARHITECTURA MAI MASTER DOC

AN I AN II AN III AN IV AN V AN VI MAI 1 MAI 2 MAI 3 MAI URB DOC

AN I AN II AN III AN IV AN V AN VI AN I AN II AN III MASTER MAI MASTER URBANISM SCOALA DOCTORALA


DOC URB MAI MAI 3 MAI 2 MAI 1 AN VI AN V AN IV AN III AN II AN I

12 24 34 44 66 84 100 106 120 136 142 150


SPECIALIZAREA ARHITECTURA

10


Facultatea de Arhitectură și Urbanism, cea mai tânără facultate a Universităţii Politehnica din Timişoara, a cunoscut o con nuă dezvoltare, atât ca număr de studenţi şi cadre didac ce, cât și ca diversificare a ofertei educaţionale. Caracterul complex al profesiei de arhitect, ce îmbină elementele ar s ce cu cele tehnice şi necesită o pregă re de sinteză, a determinat structura curriculară a învăţămantului de arhitectură, creând profesioniş capabili de a face faţă unei largi palete de ac vităţi. În conformitate cu sistemele pedagogiei moderne, Şcoala de Arhitectură din Timişoara pune accentul pe interacţiunea dintre profesor şi student, într-o relaţie dinamică, concentrându-se asupra învăţământului formav şi încurajând crea vitatea individuală. Durata studiilor este de 12 semestre, 6 ani, și se finalizează printr-o lucrare de licență susţinută în faţa unei comisii delegate de conducere.

11


AN I

AN I

12


AN I

S

I

P

B V

C ,S

R

A B

,A

G

D

T

B

I

A

M

B

M

L

S

A C

, D V A

C I

,M

D ,G , D

C

, M ,G

M D

,T

R

I O

, O ,H

, S ,P

I

C M

, L ,P

C

-

C C

V

C

,B

D

,M

I

C

,G , G

D

M

C

II

P

B O O

R

A B

G

D R

T

B

I

B

C

C

M

L

C

,A

V C

,D

V A C

, G

D

, D

D

, S

A

,S M

A , G

C

, L

, S

M

, G

O

,

, N

C S T

,C

I

,B

G

,S

A

C

13


AN I

SEMESTRUL I PROIECTARE

Studiul elementelor bazice ale limbajului compozițional arhitectural Caracterul funda onal al atelierului de proiectare este vizibil, în special în seria de șase exerciții ale primului semestru, exerciții construite în jurul elementelor bazice de limbaj, morfologie, sintaxa studiate în cadrul cursului de Teoria arhitecturii. Pornind de la cele mai simple elemente ale vocabularului formal - punct, line, plan - trecand prin rela i compozi onale de p forma / volum, figura / fond, acestea definesc, până în finalul semestrului, câteva modalități bazice de operare spațială; transformari formale, adi ve ori substrac ve. Obiec vul ul mului exercițiu îl cons tuie dezvoltarea capacității studentului de a stabili relații directe între interior și exterior, de a sesiza mul plele secvențe percep ve ale spațiului generat cu ajutorul traseului și al mișcării, de a înțelege importanța elementelor de limită, ce pot defini toate aceste calități. Pâna în acest moment studenții au operat în cadrul dihotomiei spațiale printr-o trecere graduală, mediată cu ajutorul unui sistem de operare (compozițional, expresiv) unitar. Tema pe care am propus-o pe finalul semestrului are menirea de a con nua exercițiul realizat până în acel moment însă de-a-lungul unor coordonate discursive și operaționale noi. Premisa este urmatoarea: cubul de 35x35 x35 generat în exercițiul 5 urmează să fie introdus într-un alt cub de 50 x50 x50, urmărindu-se o relație de contrast. Cubul poate fi introdus în orice poziție, poate fi sta c sau dinamic ca și poziție, poate fi atașat oricărei fețe, poate sta în miez. Relațiile de tensiune existente între cubul vechi și cel nou vor fi realizate printr-un spațiu de trecere, sau mai bine zis printrun spațiu filtrant, ce va avea în mod obligatoriu posibilități de mișcare pe toate axele: în plan orizontal, ver cal și diagonal. În acest sens noul cub va funcționa sub forma unui complex aparat de intrare spre interiorul primului cub. Pentru a putea înțelege acest aparat a trebuit ca studenții să opereze cu scara umană. Cum definim acest aparat de intrare? De acestă dată, tema principală va fi construită prin contrast.

14

Studenții pot opera cu același p de material însă sunt obligați să folosească procedee de compoziție/alcătuire a spațiului diferite de cele folosite în cazul primului cub. Contrastul propus poate avea diferite calități formale, de expresie, de materialitate, textură și croma că. Determinantele acestui spațiu sunt la alegerea studenților: elemente liniare, plane, volume, masive. Noul volum va fi sugerat prin învelișul “coaja” sa, as el încât forma de cub să rămână recognoscibilă.


În cadrul exercițiului s-a propus contrastul între exteriorul ordonat și interiorul hao c. Coaja exterioară a cubului este formată dintr-o rețea de cuburi în mp ce în interior spațiul este definit de mai multe cuburi dispuse neregulat. As el spațiul interior este unul hao c și dinamic în mp ce anvelopa exterioară sugerează un volum sta c. Inclusiv lumina joacă un rol important pentru a sugera dihotomia. În exterior pe fiecare față a cubului avem 36 de cuburi luminate în mp ce spațiul îngust dintre acestea este umbrit. În interior razele de lumină sunt filtrate de cele două straturi de cuburi, cel exterior ordonat și cel interior hao c, creând un joc de lumină umbră dinamic.

15

AN I

MIHUT SORIN ROBERT


AN I

GRIBINCEA PAUL_ Idea acestui proiect este acea de a crea un contrast vizual între coaja exterioară și cea interioară. Pentru a realiza această dihotomie s-a folosit o serie de plane paralele, dispuse pe diagonală la aceeași distanță.

16


Conceptul proiectului este acela de a crea un contrast croma c și formal între cubul interior și coaja exterioară. Cubul inițial este amplasat în centrul compoziției pentru a permite percepția contrastului din toate direcțiile. Cubul inițial care este format dintr-o serie de plane semitransparente colorate este înconjurat de o bandă albă opacă. Această bandă permite omului să se plimbe în jurul cubului și să experimenteze relațiile diferite ce se generează de-a lungul traseului.

17

AN I

DUMULESC STEFANIA_


AN I

SEMESTRUL II PROIECTARE

Tetrapolis Primul semestru a fost dedicat noțiunilor esențiale ale regulilor de compoziție arhitecturală: direcția, ponderea, echilibrul, ierarhia, simetria/asimetria, ritmul, dar și cu câteva modalități de operare; substracția, adiția, aglomerarea. Păstrand aceste noțiuni vii și esențiale discursului, se vor dezvolta abilitățile de modelare spațială prin introducerea unor concepte noi. Speculând par cularitățile diferitelor modalități de percepție, studenții vor ințelege rolul luminii în spațiu și relația ei cu diferitele materiale studiate (piatra, cărămida, lemn, tex l), vor negocia cu traseul, cu relația corpului cu spațiul, cu apropierile vizuale și tac le, cu sonoritățile spațiale. Studenții intră așadar în lumea poe că a fenomenelor, a expresiei subiec ve, definesc atmosfera spațiului, u lizând materialul, lumina și senzațiile percepve. În același mp se introduc primele concepte de urbanism, de poziționare în spațiu și pe teren, urmărind câteva reguli simple de vecinătate. Se vor aprofunda toate aceste concepte teritoriale în cadrul mai complex al anului doi, când se va studia casa în natură și în oraș. În acest sens, pe perioada semestrului se propune un joc de simulare. Misiunea acestui joc este de a construi un oraș, în care fiecare grupă va construi un car er. În acest oraș, ca și în orice alt oraș de al el, există două puri de forțe, orizontale și ver cale. Sunt relații de echilibru și rapoarte de putere ce se vor stabili în mp, de-a lungul exercițiului. Orașul va fi modelat pe un teren dat (planșa de 10x10, pătrate de 5x5m). Fiecare va trebui să se așeze pe acest teren având la dispoziție patru unități de spațiu. Fiecare va primi o astfel de configurație în urma unei trageri la sorți. O unitate de spațiu corespunde unui modul al planșei de joc de 5x5m. Configurația va definii spațiul care va trebui amenajat. Orașul este alcătuit din mul ple secvențe spațiale, de treceri, de direcții de mișcare (orizontale, ver cale, ascendente, descendente), de puncte de vedere, de zone de respiro.

18

Toate sunt negociate prin relația bazică de determinare ce există între spațiul public și cel privat. Va trebui stabilit un echilibru între cele două. Fiecare student va trebui să aibe acces liber și neîngrădit la comunitate, acest acces se va rezolva prin trasee și spații publice. Aceste trasee se vor genera prin donarea unui modul al spațiului domeniului public. El va fi în con nuare al studentului, îl va amenaja ca parte integrantă a conceptului spațial individual însă va fi accesibil tuturor, fiind as el o posibilă cale de transfer între vecini. Este un proces de planificare ce depinde în mod direct de prezența în cadrul atelierului și de abilitățile de dialog. O negociere în care studenții pot fi individualiș sau pot lucra în echipă. În funcție de abilitățile de negociere se vor defini as el configurații, mai mult sau mai puțin reușite, ale căror relații vizuale, de acces, și dinamica spațială vor fi, la rândul lor, afectate. În acest oraș îndrumătorii de atelier vor fi administratorii, arbitrii, judecătorii, legiuitorii și preoții acestui oraș. Configurația de patru module primită va defini spațiul în care se va opera arhitectural. Este un spațiu care va fi definit în totalitatea lui ca un pavilion dedicat unui personaj literar la alegere. Acest personaj va fi clientul sau avatarul studenților pe perioada jocului. Îi vor trebui înțelese mo vațiile, modul de a se raporta la sine, la lume, la spațiu. Spațiul și interiorul generat va fi lumea lui interioară, forma exterioarămodul în care se raportează la lumea din jurul lui. Se va realiza as el o suită de spații închise sau deschise acoperite sau nu urmărind trei mari zone, zona publică, semipublică și zona privată. De data aceasta însă, se va opera cu materiale adevărate, existente pe sit. Se va putea construi așadar doar cu can tatea de material produsă prin extracție din sit (caramidă va fi facută din lut, pământ bătut scos din sit). În acest sens terenul va fi modelat cu ruperi de nivel introduse prin zone excavate.


19

AN I


AN I

20


21

AN I


AN I

22


23

AN I


AN II

AN II

24


I

P S

T M

C ,P

A G

D

, O R A ,R C

V

,O

I

B

T

G

P

D RÄ‚

M

G

C

C

T

T M

C ,P

, O R A ,R

D A

,F

C I

S P S

O

, N

C D

,N

, B ,D

R

A

,B

C

,B

C

R

A C

,

D V C

,S

D

,V

,N

A

,B

G

,S

A

II

I

B

I

G

I

D

M

G

F

S

T

G

,P

, O

O A

, N R

C D

,N

, B ,D

, B

C

R

A

-

, R

T B D

,V A

,H

A M

V

,P

M

,M

I -

V

25

AN II

S


AN II

SEMESTRUL I PROIECTARE

Spațiul trăit După explorarea locului personal menit să dea un sens fiecăruia, după studiul relațiilor interioare ce se stabilesc între spațiile unei locuințe, se va completa sfera locuirii cu încă o dimensiune, cea exterioară – a spațiilor comunitare. Alături de dimensiunea interioară, protec vă și pesonală, locuirea nu este completă fără latura ei exterioară, cea des nată comunității, a relațiilor pe care casa le stabilește în imediata vecinătate. Prezența unor repere cu care locuința se reaționează și nu în ul mul rând prezența vecinului completează firesc schema propusă de-a lungul semestrului. Așa cum spațiul interior este determinat de obiceiurile personale, de relațiile dintre membrii familiei, tot as el modul în care locuința se exprimă la exterior este condiționată de prezenta reperelor mai sus amin te. Urmând aceste influențe (interne și externe) spațiul locuit se modelează asemenea unui răspuns firesc. Se vor realiza două locuințe avand aproxima v 100 mp. u li, des nate unor familii nere care s-au hotărât să se stabilească în zona satului Bodo, comuna Balinț din județul Timiș. Prezența unui cadru natural aproape nealterat, apropierea față de viitoarea autostradă și distanța față de Timișoara au cons tuit avantajele acestei alegeri. Cele două locuințe trebuie să poată oferii spațiile personale, interioare și exterioare dar în același mp acestea să fie legate printr-un spațiu comun exterior în care cele două familii să se poată întâlni. Se urmărește propunerea unor soluții par culare care să rezolve problemele complexe ale locuirii, soluții care pot imagina un scenariu de locuire care oferă spații cu grade diferite de in mitate, de la cele personale, ale protecției la cele comune des nate comunicării. Proiectul se lucrează în echipe formate din două persoane care vor propune un scenariu comun la nivel macro, al relației volumelor în contextul dat. Se va propune un scenariu de ac vita specifice care să par cularizeze soluțiile alese.

26

Fiecare student va propune câte una dintre locuințe, dar va colabora pentru crearea locului comun și pentru stabilirea relațiilor volumetrice, spațiale, organizaționale, etc. Soluția finală trebuie să se cons tuie într-un ansamblu coerent și unitar (realizat din două locuințe individuale diferite). Scopul temei este acela de a conș en za modul complex în care locuința se cons tuie (din punctul de vedere al mecanismelor de funcționare internă) și se relaționează în peisaj, întelegând prin PEISAJ aici o rețea complexă formată de elemente (naturale, tehnice, sociale, economice, etc) cu care aceasta comunică. Se vor aprecia: -capacitatea de a manipula cunoș nțele dobândite până acum (noțiunea de loc, spațiu, func uni, etc.); -capacitatea de a înțelege cum anumite elemente ale peisajului pot genera soluții par culare; -capacitate de înțelegere a modului în care locuința devine un element al peisajului și se relaționează cu acesta; -capacitatea de colaborare în cadrul grupului pentru realizarea unui ansamblu coerent; -capacitatea de a prezenta într-o manieră coerentă proiectul propus.


Casa este amplasată în Bodo, un sat dintr-o zonă cu un cadru natural nealterat de om. Ceața este un element predominant și definitoriu pentru zonă, as el încât casa propusă se bazează pe acest concept, încercând atât să se integreze în peisaj cât și să creeze relații între ființele umane ce pătrund în ea. Privită ca un element climatologic, ceața este și un element sociologic, ajutând la o mai bună interacțiune și comunicare între oameni (livingul - nucleul zonei familiale). As el spațiul creat este unul în care poți să auzi dar nu poți să vezi. Spațiul casei se dezvoltă pe orizontală, având o circulație perpendiculară pe zidurile pliabile din s clă semitransparentă. Casa se bazează pe relația interiorexterior și interior-interior. Zona comună din jurul casei se bazează pe aceleași relații ca și interiorul, relaționarea cu peisajul și interacțiunea între oameni, creându-se as el diferite locuri de petrecut mpul. Din punct de vedere funcțional avem o zonă centrală în jurul căreia sunt amenajate celelalte funcțiuni: dormitoare, birou, terasa, baia și depozitarea.

27

AN II

VITAN ALEXANDRA


ARDELEAN MIHAI, BARNA ALEXANDRU AN II

Dispunerea caselor are la baza organizarea gospodăriei tradițională zonei. Acest concept este susținut de cele două benzi care alcătuiesc o coajă protectoare pentru spațiul comun. Dinamica spațiului comun este pusă în valoare de forma caselor și de dispunerea mobilierului din interior. Această dispunere dă senzația de intercalare a caselor pentru a forma un întreg cu un spa u comun la mijloc. Comuniunea cu natura se face prin suprafețele vitrate foarte mari și este accentuată de planul de deasupra capului pentru a da senzația de spațiu direct legat de natură. Ridicarea planului de călcare de la sol are ca scop creerea unei relații vizuale cu canalul desprins din Bega care duce la moară. Casele sunt ascunse, de la intrare, relația vizuală cu casele este filtrată cu ajutorul unor copaci. Traseul te duce în trei locuri importante ele fiinde: spațiul comun dintre cele două case, locul de relaxare desprins de cele două case și un loc de observare situat în centrul sitului de unde se pot observa toate detaliile celor două case.

28


Proiectul propune o amenajare a sitului printr-o partajare sub lă ce subliniază zonele fiecărei clădiri folosind vegetație, mai exact pomi fruc feri. As el există o zonă de acces și o alee printre copaci și cele două case către zona comună, ce conține un pavilion, locuri de stat și un loc de grătar. Zonele private sunt periferice acestei alei, existând doar o delimitare vizuală între acestea și zona comună. Conceptul casei constă în ideea unui fronton tradițional. Se crează o dihotomie interior/exterior între camera de zi și bucătăria și zona de noapte cu dormitorul, baia și dressingul. La subpanta se gasește biroul ce are legătură cu camera de zi și fațada de s clă printr-o deschidere a peretelui interior principal.

29

AN II

MADUTA ALEXANDRU


AN II

SEMESTRUL II PROIECTARE

Locuirea în comunitate Oscilând între nevoia de in mitate şi întâlnirea cu ceilalţi, locuirea rămâne subiectul central al arhitecturii. Tema urmăreşte în primul rând surprinderea modulaţiilor posibile ale legăturii între casă, trăită drept centru al lumii, şi vecinătate, ca deschidere către ceilalţi. Luând ca model un fel firesc de a fi al vechilor comunităţi în care fiecare membru avea un nume, un caracter, un chip, sau o pricepere aparte, şi explorând tema unei locuiri în care casele se ţin împreună, exerciţiul caută să surprindă legături. Rând pe rând, iden ficarea dintre un om şi casa sa, reunirea membrilor familiei, legăturile din interiorul unei comunităţi, relaţia cu vecinătatea, intuirea depărtării sau apropierii lumii, devin subiectul unei explorări personale, în sensul asumării unei lecturi şi interpretări proprii fiecărei echipe de studenţi asupra temei locuirii, şi par culare, în sensul înţelegerii şi adecvării propunerilor la ceea ce locul anume ajunge să ceară. Nouă prieteni s-au hotărât să se aşeze la casele lor şi au cumpărat împreună un teren mai mare pe strada Someşului, în Cluj-Napoca. Pe acest teren de 3000 mp. vor să aibă fiecare o casă “la curte”, dar şi ceva în plus. Fiecare casă va avea intrarea ei şi o curte proprie, iar împreună vor fi legate de un spaţiu comun, un loc pe care toate cele nouă familii să îl folosească, de care să aibă grijă împreună, unde să se simtă “acasă” cu toţii. Tema proiectului este felul în care pot sta aceste case împreună şi în locul dat (străzi, vecini, curţi, dar şi lumea de azi, oameni, nevoi, preocupări, etc.). Având ca pretext locuirea, vecinătatea şi comunitatea, tema CASA 2015 urmăreşte, înainte de toate, formarea unei conş inţe cri ce şi e ce privind mijloacele şi consecinţele arhitecturii. Aceasta se traduce în înţelegerea faptului că arhitectura intervine asupra ceva care se află deja acolo (ceea ce este deja construit sau ceea ce apare în mod natural, loc, folosinţe, ac vităţi, nevoi, oameni, materiale, etc.) în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat

30

(sau dezvoltarea durabilă în sensul său prim). Peste acest “deja dat” se suprapun datele noi ale unei voinţe de a construi, formulate succint în tema de proiectare. În acest sens, principalele competenţe pe care parcurgerea temei încearcă să le formeze, ţin mai ales de capacitatea de a conş en za, reformula şi con nua firesc toate aceste date iniţiale. - comunitatea - capacitatea de a reformula cri c tema de arhitectură; felul în care pot sta mai multe case împreună; sensul, natura şi calitatea locurilor comune propuse; - integrarea în vecinătate - înţelegerea şi asimilarea datelor pre-existente în loc şi mp (care se lasă descoperite treptat pe parcursul procesului de proiectare) şi a influenţei acestora asupra deciziilor arhitecturale; - locuirea în interiorul şi în preajma casei - definirea, înţelegerea şi traducerea în proiect a nevoilor unor locuitori posibili; raportul şi relaţiile stabilite între ceea ce este privat şi ceea ce este comunitar; - scenariul propriu de locuire “în comunitate” - capacitatea de a formula, reformula, dezvolta, urmări şi transmite un răspuns personal şi par cular care implică transformarea, con nuarea, evoluţia tuturor datelor prezente în proiect (vecinătate, comunitate, locuire); - structura şi materialitatea - adecvarea sistemului construcv şi a materialităţii la obiec vele studiului, la scenariul de locuire propus şi la principiile arhitecturii durabile; folosirea cumpătată a mijloacelor arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice; ches onarea, înţelegerea şi redarea corectă a principiilor structurale şi a rezolvărilor de detaliu, în concordanţă cu caracterul şi atmosfera spaţiilor propuse în proiect; - reprezentarea - adecvarea discursului şi a reprezentării la propriul scenariu de locuire în comunitatea propusă; caracterul unitar, acoperitor şi suges v al reprezentărilor grafice, machetei şi studiilor foto; calitatea şi claritatea textului argumenta v de prezentare a proiectului;


Tema principală a proiectului este piațeta înțeleasă ca spațiu protejat ce favorizează întâlnirile și comunicarea dintre oameni. Aceste piațete vor fi descoperite de-a lungul traseului, în spațiile dintre case ce formează spații publice reminescente celor din oraș. Prin acest proiect se dorește o revalorificare a spațiului public și refacere a vechilor relații umane. Luând drept model o casă istorică pică clujeană, parter, etaj și mansardă, în care parterul este comercial, am propus o soluție ce împarte parterul în două zone: o zonă publică (spațiul comun) ce se deschide către piațetă și o zonă semipublică (camera de zi) ce se deschide către grădina privată. Structura casei este dată de cele trei tuburi, create să împartă spațiile interioare (mici piațete). Aceste tuburi asigură circulația pe ver cală, iluminarea spațiului interior, funcțiunile sanitare, iar unul din tuburi păstrează caracteris ca funcțiunii spațiului comun al casei.

31

AN II

STAN IOANA, STAN ALEXANDRA


MARIUS ADELA MARIA, MARIN ALEXANDRA AN II

Pentru că locuim într-o lume mereu pe fugă, am ales o soluție modulară ce permite celor nouă familii nere opțiunea de a își ex nde casa sau nu. Fiecare persoană are propria personalitate dar avem cu toții aceleași nevoi. Aceste case răspund acestor nevoi dar pot fi și personalizate prin adaugarea sau extragerea modulelor/camerelor. Am folosit de asemenea materiale sustenabile, lemn și panouri de fier. Pornind de la ideea că fiecare persoană își aduce aportul la comunitate, fiecare casă donează o parte a sa, pentru a crea o pasarelă suspendată ce poate fi accesată de fiecare locuitor as el încât se pot deplasa cu ușurință dintr-un loc în altul, sau direct către casa comunității situată în centrul sitului, centru universului lor.

32


Inspirându-ne din ambientul medieval frumos și minuțios al Clujului, am creat un spațiu dinamic, fără un centru real, ci mai degrabă cu mici piațete ce se formează în jurul unor comunități mai compacte. Casele sunt create prin suprapunerea unei serii de straturi din ce în ce mai private. Parcurgând primele dintre aceste straturi, te gaseș într-un spațiu ciudat, nici înauntru nici afară, dar în același mp într-un spațiu suficient de flexibil încât să poată să sugereze ambele spații. Acest spațiu este reminescent senzațiilor simțite pe sit. Reflexiile apei și umbrele copacilor pe ziduri au influențat procesul nostru crea v și senzația dată de acest mediu. Casa însăși este compusă dintr-o zona deschisă camera de zi, zone de gă t și luat masa și zone private și închise, de dormit și alte spa i ce necesită in mitate. Clădirile sunt construite din policarbonat cu filtru IR, lemn și rame metalice, materiale ie ine ce necesită efort minim la construire și dezmembrare. Folosind o piele izolantă și un panou flexibil, am obținut un mediu sustenabil și flexibile poate reacționa la mediu și poate fi o parte a acestuia, în același mp.

33

AN II

BANCOS ADRIAN, BISTRIAN ELIZA


AN III

AN III

34


I

P

B P

C M

,H ,M

P

P

C

,A

P

P

C

P

M

M

I

A

I

F

S

I

V

L

P

A

N

D

E

R

A

S P

M I

,N ,M

M

A

,P

A

,H

D

M

,P

C

,P

,P

,B C

D

,

D

,

C

,V

M

R

AN III

S

A

M

,M

I

E

,B

G

II B P

C M

,H ,M

M I

P

P

C

,P

C

P

P

C

P

M

M

I

A

I

A

D

U

R

D

A

C

S

P

G

L

S

,P ,S

C

,N ,M

C

M

,V O

,D

,I

R ,P

C

A M

B

,B

,M

D A

R C

V

C V

,I

M

D

A

35


SEMESTRUL I PROIECTARE AN III Locuire colec vă în mediul urban În contextul urban actual (social, demografic, economic), locuirea colec vă este mai mult decât necesară. De aceea sunt binevenite soluțiile propuse în urma unui studiu atent al tuturor factorilor care influențează și determină realizarea într-un context dat a unui as el de imobil. Tema de locuință colec vă se va desfășura pe parcursul primului semestru, fiind un demers realizat de echipe de 2 studenți, argumentat, logic (cu referințe – studii, proiecte reale), finalizat într-o documentație sc. 1:100, u lizabilă pentru obținerea Autorizației de Construire. În câteva etape se vor studia: - Implicațiile locuirii colec ve asupra comunității și vecinătății imediate, precum și asupra ocupanților; - Realizarea unei soluții de arhitectură plecând de la o temă corect întocmită și ținând cont de constrângerile date de amplasament; - Detalierea tehnică a soluției de arhitectură. Date de temă: - Adresa: Timișoara, str. V. Onițiu nr. 13-15, 1276 m2 - Indici urbanis ci: P.O.T. maxim 30%, C.U.T. maxim 2, regim de înălțime S+P+3E+2Er, dotare obligatorie cu li - Spații verzi 25% pe teren, 1 spațiu de închiriat 110 m2 cu acces doar direct din stradă, la nivelul trotuarului - 13 apartamente, un spațiu comun combinat cu spălătorie, uscătorie, chicinetă - La nivelul subsolului se va realiza adăpost de protecție civilă, 13 locuri de parcare la subsol și 2 locuri pentru vizitatori pe stradă - Tipologiile de apartamente rămân la la tudinea echipelor, cele de la nivelurile retrase fiind cu scară interioară. - Respectare cerințe NP 057, legea locuinței CRITERII DE APRECIERE: - Capacitatea de raportare la amplasamentul dat - Capacitatea de a lucra în echipă, de sinte zare, comunicare și exprimare concisă

36


Cele 13 apartamente sunt asamblate în două volume rectangulare conectate între ele de un al treilea volum care adăpostește circulația pe ver cală. Cele două volume majore sunt amplasate paralel cu clădirile învecinate determinând as el un spațiu exterior neregulat în interiorul parcelei. În fața celor două volume se generază un spațiu semi-privat în mp ce în spatele clădiri este amenajat un spațiu verde comun. Clădirea are un regim de înălțime de S+P+3E+2Er, cu o înălțime maximă de 18,5 m la cornișă, care descrește în trepte spre casele învecinate. Procentul de ocupare al terenului este de 30% iar coeficientul de u lizare al terenului este de 2 respectând reglementările urbanis ce. La subsol este amenajată o parcare pentru 14 mașini. Din cele 13 apartemente propuse, șase sunt cu două camere, patru au trei camere iar trei au patru camere. La nivelul parterului este amenajat un spațiu de închiriat, care are legătura directă cu strada, un apartament cu două camere și spațiile comune. Acestea sunt reprezentate de o zonă de socializare, parcare biciclete, spălătorie, uscătorie și chicinetă.

37

AN III

TINCU DORINA,_TUTUIANU ANDA ARIANA


BEJ BOGDAN, BOCA BOGDAN AN III

Procentul de ocupare al terenului este de 28,56% iar coeficientul de u lizare al terenului este mai mic de 2 respectând reglementările urbanis ce. A fost amenajată o parcare subterană, cu 13 locuri de parcare. În total au fost propuse 13 apartamente din care trei apartamente au trei dormitoare, trei apartamente au două dormitoare iar șapte apartamente au un dormitor. La nivelul parterului a fost amenajat un spațiu comercial, o parcare pentru biciclete, o spălătorie și un spațiu comun cu chicinetă. Casa de scară este amplasată rela v central de unde se accede la câte trei apartamente pe nivel. La nivelul fațadei sunt folosite diferite materiale ca finisaj și diferite nuanțe de gri pentru ca volumul destul de masiv al clădirii să pară mai mic și la scară umană.

38


Din punct de vedere formal clădirea des nată locuirii colec ve se inspiră din forma pică a locuințelor idividuale învecinate, as el realizându-se o integrare bună în cadrul contextului. S-a pornit prin manipularea terenului pentru a crea un peisaj care să găzduiască clădirea propusă. Volumul a fost propus pe zona din mijloc a parcelei, fiind aliniat la limita parcelei în zona străzii și retras față de limita din spatele parcelei pentru a nu umbri parcelele învecinate. Pentru același mo v de a nu umbri proprietățile învecinate și spațiul public s-a propus realizarea unei acoperiri de p șarpantă. Pentru o mai bună relație cu parcelele învecinate și pentru a crea un filtru vizual, fațadele laterale sunt placate cu table perforate din corten care permit creșterea vegetației și transformarea ei în mp într-o fațadă verde. Procentul de ocupare al terenului este de 29,58% iar coeficientul de u lizare al terenului este de 1,31 respectând reglementările urbanis ce. A fost amenajată o parcare subterană, o zonă de picnic și loc de joacă pe parcelă. În total au fost propuse 13 apartamente din care: patru cu un dormitor, șapte cu două dormitoare și două cu trei dormitoare. La nivelul parterului a fost amenajat un spațiu de închiriat, spațiile comune: zonă de socializare, spălătorie, uscătorie și chicinetă.

39

AN III

AZAP BIANCA, BADOI DENISA


SEMESTRUL II PROIECTARE AN III Cămin studențesc Complexul studențesc reprezintă încă din anii ’70 una dintre principalele zone cu diversitate socială foarte mare, un loc în care s-au întâlnit culturi și mentalități diferite, fiind punctul de plecare al unor mișcări sociale de importanță majoră. Simțul foarte puternic de apartenență la o comunitate a studenților înainte de anii ’90 a început treptat să se piardă, pe de-o parte din pricina creșterii masive a numărului celor cazați în complex, dar și din cauza lipsei unei atmosfere de mul disciplinaritate sau a unor spații care să încurajeze o colaborare între cei de la facultăți diferite. Această lipsă a conceptului de comunitate a dus, în mp, la o degradare a relațiilor între studenți și la o percepție a complexului studențesc ce nde a fi nega vă. Pe lângă clădirile des nate cazării, în ul mul mp, au apărut foarte multe construcții parazitare cu funcțiuni variate (de la restaurante p fastfood la case de pariuri) care nu respectă un plan de dezvoltare general al zonei, ducând la o evoluție hao că a mediului construit și la un aspect neplăcut al întregului complex studențesc. În contextul actual, în care majoritatea absolvenților de liceu își con nuă studiile mai departe la facultate, iar cei care încheie și acest ciclu de studii își găsesc cu greu locuri pe piața deja suprasaturată, se cere o schimbare dras că a mentalității și o reformă a învățământului. Pe de altă parte, în ul mii 4 ani numărul celor care se înscriu la facultate a suferit o ușoară scădere din pricina schimbărilor la examenul de bacalaureat, declanșând o adevărată goană după studenți din partea universităților, acestea dorind să-și umple toate locurile disponibile. În același mp, au început să apară din nou tot mai multe școli de arte și meserii (totuși încă insuficiente), fapt care reflectă necesitatea reorientării nerilor spre profesii care sunt și vor fi mereu necesare (electricieni, instalatori, maiștrii de șan er etc.) și care pot fi extrem de profitabile în ziua de azi.

40

În consecință, este nevoie de conturarea unei noi direcții a învățământului, axată pe CALITATE, NU CANTITATE, iar acest lucru ar trebui să se reflecte și în configurația căminelor studențeș . Soluția propusă va trebui să țină cont de aceste tendințe de micșorare a numărului de studenți, aducând și o abordare contemporană, economică și sustenabilă în adaptarea căminelor atât la noile nevoi ale nerilor, cât și la cele ce ar urma să apară în următorii ani. Actualele cămine au fost proiectate în anii 70-80 pentru un număr considerabil mai mic de studenți și pentru alt s l de viață. Între mp, nevoile acestora s-au schimbat mult: evoluția tehnologiei și-a pus amprenta asupra modului lor de studiu și a ac vităților de recreere, apariția numeroaselor funcțiuni de diver sment în apropiere presupune alt mod de petrecere a mpului liber decât în trecut, precum și o u lizare diferită a căminului etc. Un cămin proiectat pentru 2020 ar trebui să aibă în vedere această con nuă evoluție a mediului digital și a felului în care acesta influențează viața studenților, dar și a modului de gospodărire, de administrare și al consumului energe c al căminului, ținând cont de ar colul 9 al direc vei 2010/31/EU. CERINȚE În urma analizei SWOT asupra zonei, respec v a căminelor date spre studiu, s-au depistat o serie de puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări. As el, s-a observat ca nevoile studenților (cazare, odihnă, hrană, studiu, igienă personală, in mitate) nu sunt rezolvate în totalitate. Această temă propune rezolvarea acestor nevoi, prin păstrarea punctelor tari, îmbunătățirea punctelor slabe, valorificarea oportunităților și eliminarea amenințărilor pe care le prezintă situl. Cerințele se refera atât la nivelul zonei cât și la nivelul fiecărui cămin.


Proiectul constă în reabilitarea unui cămin p din complexul studențesc din Timișoara. Principalele probleme pe care le prezenta clădirea studiată erau, pe lângă un anumit stadiu de degradare, lipsa spațiilor comune, lipsa unor băi private la fiecare modul de locuit, lipsa unor dotări ca spălătorie sau parcare de biciclete și culminau cu stadiul general în care se aflau modulele de locuit. Camerele des nate studenților nu mai răspundeau necesitățiilor acestora și modului lor de viață. Elaborarea soluției s-a început cu o analiză generală a complexului studențesc și a clădirii. Soluția de arhitectură a venit ca un răspuns la limitările impuse de sistemul structural al căminului, în mare din zidărie, aspect ce făcea orice intervenție ori foarte complicată ori foarte riscantă. Conceptul final a fost crearea unei structuri metalice exterioare care încorsetează clădirea și o consolidează. Pe această structură s-au putut apoi mări camerele, iar prin unirea a două camere pe vercala s-au putut elimina intrarea într-una dintre camere și implicit un hol întreg la unele etaje. Spațiul holului a fost ocupat de băi pentru fiecare modul as el obținut. S-a mai propus și o mansardare a căminului, făcând parte din aceeași structură metalică.

41

AN III

BADOI DENISA, POPA MILENA


MIHALY RITA, PETER TIMEA KATALIN AN III

Prin această propunere se dorește realizarea unor spații de locuit, studiu și socializare adegvate studenților și cerințelor actuale ale acestora. În exterior se dorea realizarea unei imagini mai dinamice prin inserția a două suprafețe cutate din metal negru perforat care definesc lmitele volumului căminului și adăpostesc spațiile comune: casa de scară, parcarea pentru bicicletă, terase, săli de conferințe, și spațiile de socializare de pe terasă. Prin folosirea metalului perforat se creză și o imagine dinamică din cauza jocului de lumini și umbre de pe suprafața căminului. Tabla perforată neagră, gri și albă este folosită și la realizarea obloanelor de la ferestre pentru umbrirea spațiului interior pe mpul verii. În spațiul interior sunt folosite corpurile de iluminat și piese de mobilier colorate pentru a crea o atmosferă plăcută. Pentru o orientare mai ușoară în cadrul spațiului interior sunt folosite linii colorate la nivelul podelei pentru diferitele trasee.

42


Prin inves garea contextului actual am iden ficat o problemă majoră, prezentă atât la scara macro, a întregului complex, cât și la cea micro, a căminelor și camerelor studențeș : lipsa unor spații pentru desfășurarea ac vităților cu caracter social, sau u lizarea ineficientă a acestora. As el spațiul u l de locuit al fiecărui student se reduce la cei 10 mp ai camerelor, restul spațiilor interioare și exterioare nefiind puse în valoare, iar numărul de studenți pe suprafața dată crește în mod con nuu. În consecință, este nevoie de conturarea unor noi direcții și a unui s l de viață axat pe calitate, nu can tate. Pentru a sa sface această cerință, am propus adăugarea unui schelet la clădirea existentă, cu rol structural și spațial: coaja metalică consolidează pereții de zidărie și asigură spații valoroase pentru diferite ac vități colec ve: gă t, luat masă, învățat, lucrat în comun, relaxare, socializare etc. As el modulul de locuit își păstrează caracterul de spațiu personal, folosit strict pentru dormit, relaxare, retragere. Intervenția asupra fațadelor oferă o soluție pentru problema supraîncălzirii camerelor, și prevede un balcon exterior sau interior la fiecare cameră, mărind spațiul de locuit.

43

AN III

IONETE MIHAELA, GODRA ORSOLYA


AN IV

AN IV

44


I

P

S

P

T

M

P

T

S

P

P

I

G

R

B

S

R

D

B

E

B

P

M

P

B

S P

O ,B

G

,R

A ,S

,L

,S A

C

,B

D

-

C

,B

D

-

C

,S

C

,V

A

AN IV

S

T D

,A

D

R

,P

,D

M

S

,N

I

S

,N

I

A

,D

D

,P

G

B

G

II S ,B

P

T

M

P

T

S

P

M

I

B

F

B

S

N

T

L

M

M

P

G

O G

,R

A ,S

,L

,S

A

C

,S M

D

,P

,I C

C M

,B

,V

A

,B

Ș

D

D

B G

,B

F

M M

,B

A

-M

45


SEMESTRUL I PROIECTARE

AN IV

Recuperare În prezent, atât educația de arhitectură cât și profesia se află într-o profundă schimbare - ca reacție la schimbările ce au loc în lume. În viitor, cel mai probabil, nu se va mai profesa în același fel ca și azi sau ca în mpurile trecute pentru care suntem plini de admirație. Din aceste mo ve, anul IV a devenit un laborator - un spațiu în curricula universitară ce are menirea de a experimenta, dezbate și înțelege ce poate semnifica arhitectura în viitorul apropiat. În anul universitar 2014-2015, experimentul s-a întâmplat în 2 pași: primul a avut loc în plan local, și s-a urmărit un proces de inves gare complet - de la formularea întrebării (a temei) la răspunsuri posibile - având ca fundament un cuvânt cheie ”recuperare” și bibliografia implicită. A doua s-a integrat într-un context internațional - pres giosul concurs Europan, unde procesul de realizare a temei, de formulare a întrebărilor, a fost asistat de documentele de concurs primite precum și de o serie de intervenții pe parcurs din partea unor invitați bine conectați la tema concursului: ”Adaplable city”. Pe parcurs, este foarte important pentru noi să nu ne refugiem în acea evoluție lipsită de responsabilitate a profesiei ca furnizor cuminte de servicii pentru un context social ce operează tot mai mult doar la suprafață și nici în jocuri parametrice infan le sau în formalisme de vreun fel. Ne interesează să învățăm, împreună, să punem întrebările corecte, as el încât teoria să nu se transforme în formă și în conținut. Pe scurt, semestrul 1: Cuvântul cheie al temei din semestrul întâi a fost ”recuperare”. As el am pornit cu un demers de cartografiere a spațiilor în așteptare din oraș, cu ajutorul unor fișe de amplasament. S-a lucrat în echipe mai mari la început, și am împărțit harta Timișoarei pe echipe.

46

Selecțiile as el rezultate au fost discutate la atelier și s-au ales, ca rezultat al dezbaterilor, 3 situri: 1. Fabrica de spirt 2. Can na Guban 3. Vopsitoria Mai departe, fiecare student și-a ales un sit, apoi s-au format echipe de câte 2. Apoi a urmat un proces de cercetare și iden ficare a nevoilor fiecărei situații, respec v generarea temelor specifice de proiectare. În final fiecare echipă a generat o strategie, și un proiectrăspuns la problemele specifice ale sitului, în funcție de modul în care acestea au fost iden ficate de fiecare echipă în parte. Prin cele 3 proiecte propuse avem deci nu o selecție de 3 răspunsuri la aceeași temă dată, ci 3 metode diferite de a înțelege problema recuperării unor spații în așteptare din oraș.


Tema noastră își propune rezolvarea unor probleme atât la nivel social, cât și la nivel mul disciplinar prezente momentan în Timișoara. Lipsa spațiilor care să favorizeze realizarea unei simbioze între cele două scopuri precum și proximitatea can nei față de zona complexului studențesc factori care au determinat crearea unui as el de centru mul disciplinar des nat studenților și proaspeților absolvenți. Posibilitățile pe care le vizează funcțiunea nou propusă sunt următoarele: - realizarea unor proiecte, workshop-uri cu scopul de a rezolva problemele sociale reale la o scară mică și medie; - educarea și consilierea studenților și a absolvenților în materie de conș ență socială și capacitatea de a colabora cu oameni din alte domenii profesionale; - oferă baza necesară pentru viitoare iniția ve și asocieri atât absolvenților cât și pentru cei vizați de proiectele sociale; - întocmirea legăturilor și relațiilor cu iniția ve asemănătoare din alte orașe sau țări. Din punct de vedere conceptual clădirea părăsită cade pradă naturii, vegetației înconjurătoare. S-a realizat o relaționare a funcțiunilor nivelurilor cu fizionomia unui copac. As el parterul reprezintă tulpina iar cele două etaje cu zona de belvedere reprezintă coroana.

47

AN IV

GHINITA ELENA, KOVACS ANNA KARLA


NISTOR DRAGOS, TUDOR DORIAN

AN IV

În primul rând s-a iden ficat publicul țintă al inves ției, care constă în: comunitatea stabilă din zonă, studenți și start-up businessuri. Din punct de vedere al funcțiunilor s-au propus: parcare pentru locatari și u lizatori, parcare gratuită pentru biciclete, teren de sport, săli de conferință, birouri, ateliere, sală de fitness, terasă, operator alimentație, comerț, spațiu tehnic și grupuri sanitare. As el aproxima v 50% din spații sunt publice 25% sunt pentru studenți iar restul sunt închiriate. Din punct de vedere al planificării în mp a inves ției se vor avea în vedere următorii pași: - igienizarea și construcția clădirii plus cea a parcării; - amenajarea spațiului public din jurul clădirii și definirea spațiului care aparține pietonilor; - deschiderea spațiilor de închiriat cu funcțiuni adresate comunității și studenților din zonă; consolidarea fluxului de studenți care u lizează clădirea mai des; - implicarea comunității în mecanismul economic al zonei prin refuncționalizarea garajelor în funcțiuni complementare; - obținerea unui echilibru între câs guri financiare și interacțiunea socială pe urma clădirii.

48


Structura și cele câteva planșee aflate încă în stare bună, au făcut din fosta vospitorie un mediu favorabil de trai pentru oamenii străzii. Este vorba despre un habitat guvernat de reguli proprii, diferite de cele care vizează un trai civilizat. Despre clădire, aflăm de la comunitate că se vrea ‘măcar dărâmată’. Ea deranjează ca viață interioară, ca prezență, ca obiect. Este asemănată de către locatari cu un mini-oraș care nu se vrea vizitat, un oraș care de peste treizeci de ani nu oferă nimic comunității. Dar schimbarea trebuie să se producă treptat. Împreună cu comunitatea am ajuns la concluzia că e nevoie de legături vizuale, de crearea unui soi de transparență în zonă, care să ofere o piațetă ca loc de întâlnire pentru oameni și să genereze o mișcare prietenoasă prin intermediul căreia comunitatea să poată găsi treptat soluții problemelor care apar. As el, prin programul de arhitectură de centru educațional am încercat să eliberăm clădirea de reziduri și să păstram structura, întărind-o, studiind modalități prin care am putea construi săli de curs care să poată fi înlăturate la un moment dat, pe care să le integrăm în cadrul structurii existente și cu care să nu obturăm vizibilitatea apartamentelor către acest viitor loc de întâlnire.

49

AN IV

BREAZA LORENA, COJOCARU EMILIAN


PROIECT RESTAURARE

AN IV

Reabilitare funcțională Gara Anina Orașul Anina este o fostă așezare industrială minieră, dezvoltată datorită exploatărilor de huilă (ce s-au închis în 2007). În acestă zonă, s-a deschis prima exploatare minieră organizată, spre s rșitul seolului XVIII și tot aici s-a dat în funcțiune prima cale ferată montană de pe teritoriul românesc în 1863 (Semmeringul Bănățean). Odată cu construirea căii ferate, s-au început lucrările la gara -1848, ce au fost finalizate în 1863. În prezent clădirea gării este declarată monument istoric. Pentru revitalizarea acestui monument, cu integrarea sa în circuitul funcţional cu o maximă punere în valoare, se propune studenților anului IV, pe baza releveului existent, un studiu desfăşurat în două etape: O fază de cercetare, cu analiza valorii istorice şi caracteriscilor arhitecturale ale existentului, care să permită aprecierea arhitecturii sale în raport cu specificul contextului construit şi cu posibilitățile de refuncționalizare. Această etapă presupune o apreciere valorică generală a monumentului şi a fondului construit din vecinătatea sa. Vor fi analizate atât elementele cu valoare arhitecturală, cât şi degradările structurale sau alterările de material şi formă arhitecturală. I.Etapa de analiză va cuprinde: - Studiul urbanis c pentru stabilirea relaţiilor dintre gară şi ansamblul din care face parte. - Analiza valorică și inventarierea elementelor de interes arhitectural și ar s c. - Analiza degradărilor (Releveu de degradari). - Tema de proiectare detaliată pe baza studiului, cu indicarea funcțiunilor propuse și es marea suprafețelor necesare. II. Etapa de propunere va cuprinde: Soluţia de refuncţionalizare şi modul de intervenţie pentru recuperarea şi accentuarea elementelor valoroase ale clădirii.

50


Modul deschis în care gara comunică cu spațiul dinspre pădure, ne-a generat ipoteza unei legături între toate punctele importante. Această strategie se dorește a fi materializată prin implantul unor pavilioane tema ce, cu scopul de a crea un traseu generator de informații. La nivel fizic, traseul creează un triunghi Gară-Uzină-Puțul II, spații cu caractere foarte diferite, însă tangente aceleași perioade industriale. Pe baza studiului am observat că în Anina nu există unități de cazare temporară, iar în cazul în care se dorește ca acest oraș să reînvie prin turism, un as el de program este absolut necesar. De asemenea am mai observat că gara a adăpos t de-a lungul mpului funcțiunea de locuire, clădirea fiind conformată pentru acest p de funcțiune la nivelul compar mentării interiorului la etajul 1. Dorind ca intervenția să fie una minimală considerăm că este necesar să păstrăm, pe lângă funcțiunea principală de gară, locuirea permanentă pe care să o aducem la un standard înalt de confort. La acestea vom adăuga locuirea temporară. La parter se propun ac vități comerciale precum magazine de servire sau cafenea. O parte din subsol va avea caracter comercial și de recreere. În fața gării va fi amenajată o piață pentru o primire mai bună, rezolvând problemele de natură funcțională și este că.

51

AN IV

ROTH, GARDEAN, EL-HUMIDI, MIHAILESCU, DUBOIS


AN IV

52


53

AN IV


PROIECT DE AMENAJARI INTERIOaRE

AN IV

Amenajare structuri pos ndustriale În acest an s-a dorit con nuarea proiectului de la materia Proiectare de Arhitectură prin amenajarea spațiilor interioare. As el au fost amenajate spațiile interioare a celor trei structuri pos ndustriale”: Fabrica de spirt, Can na Guban și Vopsitoria. Printr-o as el de colaborare între materii se poate verifica și la nivel de detaliu propunerile inițiale. Criterii de evaluare: complexitatea soluției, rezolvarea tehnică a intervenției cu respectarea conceptului inițial, acuratețea reprezentării.

54


În prima fază a proiectului s-a propus renunțarea la zidurile despărțitoare din interior și la planșeul podului pentru a avea mai multă libertate și folosirea unui sistem de rezistență modern pentru structura din zidărie, pic sec. XIV. Conceptul amenajări interioare se bazează pe idea de dualitate dorindu-se păstrarea aspectului inițial în jumătatea nordică, și modernizarea celeilaltei părți într-un s l minimalist. Pentru asta a fost nevoie de introducerea unei structurii metalice de stabilizare, în care vor fi încastrate toate u litățile moderne. Deasemenea se câș gă spațiul înapoi prin ridicarea pardoselii. Partea nordică a cafenelei rămâne în principiu fidelă s lului original, fără intervenți de p parazit. În zona nou construită se află grupurile sanitare, sistemul de circulație pe ver cală și orizontală și barul cu zona de aprovizionare și preparare.

55

AN IV

TIRON ANDREI


BOGDAN TUDOR

AN IV

Proiectul reprezintă converrea și consolidarea clădirii vechii vopsitorii. Spațiului principal al acesteia, și anume hala, căruia i se propune funcțiunea de sală de lectură și de mediatecă, îi sunt adosate spații de lucru mai mici reprezentând ateliere. Gradul de in mitate al spațiilor de lucru se poate modifica prin închiderea/deschiderea față de spațiul sălii de lectură. Cubiculele au dimensiuni variate, putând fi accesate de grupuri cu un număr diferit de studenți. Spațiul ales pentru detalierea amenajării de interior aparține spațiului principal al vechii vopsitorii. A fost realizată detalierea colțului dinspre sud al halei (sală de lectură şi mediatecă) și a cubiculelor des nate studiului din această zonă. Amenajarea spațiului este simplistă, mobilierul u lizat încadrându-se pului de arhitectură folosit. Pentru a se evita crearea unui sen ment de monotonie și a da spațiului un aspect mai dinamic (acesta să nu devină deranjant ac vităților de studiu), s-a ales un mobilier cu un colorit plăcut (culori u lizate și la grinzile cu zăbrele). Pentru a nu exista o discrepanță între elementele vechi ale vopsitoriei și elementele noi și, totodată, pentru a amin de fosta fabrică, s-a realizat un tranzit vechi-nou dat de materialele folosite pentru mobilier și pentru pardoseală.

56


Propunerea inova vă a proiectului constă în integrarea diferitelor specialități întrun singur “Learning Hub”. În loc ca aceste specialități să fie segregate pe cubiculul lui (grupul de mediciniș , grupul de ingineri), s-a ales o amenajare care să favorizeze colaborarea între aceș a. Pentru o execuție rapidă s-a ales o structură modulară, fapt care se reflectă în panourile interioare. Îmbinarea modulelor se evidențiază prin jocul de mas culi care generează un desen cu un rol este c, dar și funcțional, acestea indicând numărul de locuri și culoarele care delimitează circulația. Atmosfera interioară îmbunătățește concentrarea studenților prin direcționarea privirii acestora. Studiile arată că studenții care au un cadru natural spre care să privească au o capacitate sporită de concentrare. Perspec va studentului este direcționată prin cele trei “layere” spre un cadru natural. Primul “layer” este masa de studiu, apoi cadrul colegial, iar pe ul mul “layer” este fundalul vegetal.

57

AN IV

COJOCARU EMILIAN


SEMESTRUL II PROIECTARE

AN IV

Europan 13 Orașul adaptabil a fost tema concursului Europan 13. În primă fază a avut loc un proces de selecție a temelor, în baza unei selecții prealabile realizată de colec vul profesoral. S-au ales 3 situri. Similar semestrului întâi, fiecare student a ales problema/situl cu care vrea să lucreze. În baza acestei selecții s-au format echipele de lucru, de câte 5 studenți. Europan propune o abordare familiară anului IV: oferă un schelet de temă și solicită formularea unei teme mai concrete de către echipele par cipante. Având în vedere complexitatea temei, fiecare atelier a colaborat cu un birou de arhitectură, aducând as el împreună mediul academic cu cel al profesiei. Invitații au par cipat în momente cheie la discuții și au selectat, împreună cu cadrele didac ce, cele 3 proiecte ce au fost duse mai departe, pentru a par cipa la concurs. Pe parcursul semestrului, procesul de studiu a fost îmbogățit de conferințe online oferite de: XML, Family NY, Parasite2.0, Ethel Baraona Pohl. Proiectul din OS, a fost premiat în cadrul Europan13, cu premiul II.

58


Ipoteza de plecare a temei pentru Os este o creștere substanțială a populației, as el acesta este pus în dificultatea de a se redefini, fără a-și pierde caracterul. Însă, orașul Os nu are nevoie de densitate suplimentară de construcții, ci o creștere a numărului și diversității de funcțiuni și interacțiuni sociale, lucru care are capacitatea de a transforma orice spațiu într-unul vibrant și ac v în comunitate. Situl de studiu din cadrul concursului era o placă ar ficială care trebuia să an cipeze o creștere economică care nu s-a mai întâmplat, as el că a ajuns în mp să fie un spațiu dedicat eminamente pentru autovehicule, nefiind exploatat realmente pentru comunitate. Propunerea noastră constă într-un proces care prin diferite mecanisme să slăbească limitele puternice care îngrădeau situl și să transforme acest „spațiu gri”, readucându-l în atenția comunității: prima fază înseamnă redefinirea nivelului de călcare prin schimbări de textură și/sau material (paviment, lemn, vegetație) care stabileau as el direcții și zone de importanță, „scena” creată va fi ac vată printr-o strategie de structuri modulare prefabricate a căror poziție și funcțiune erau alese de către localnici, din poziția de actori economici.

59

AN IV

NISTOR,+OPREA,+VOICA,+POLOCA,+TUDOR


BREAZA, TROFIN, ANDREI, LUCA, COJOCARU

AN IV

Oare cum ar fi dacă Møllendal nu ar mai fi ambiguu și s-ar deschide hotărât locuitorilor din Bergen? Proiectul reprezintă un plan de recuperare al Møllendal-ului, acest sit mereu inaccesibil, fiind un proces în care oamenii cunosc gradual această nouă iden tate, culminând prin a și-o apropria. Primul pas al procesului este marcarea sitului și ac varea sa prin instaurarea zonelor de scăldat, a parcului și a promenadei de pe malul apei dar și inaugurarea “Soarelui” - Belsen, clădire existentă pe sit pe care am hotărât să o transformăm în sufletul comunității ca spațiu public și mecanism de iluminare al Bergen-ului în zilele întunecoase de iarnă. După ce s-au familiarizat cu acest început, locuitorii sunt încurajați să par cipe în configurarea proiectului de locuire colec vă: apare o structură care conține diverse puri de spații comune iar prin dezbateri și comunicare cu viitorii vecini, par cipanții vor umple structura as el încât fiecare dintre ei să-și găsească poziția op mă. O aplicație online le oferă posibilitatea de a-și crea apartamentele pornind de la module ale spațiilor de locuit, la fel cum le permite să vizualizeze posibile scenarii în care noua structură se poate adapta pentru a rezista chiar și la schimbări drama ce. Întregul proces con nuă fără sfârșit, crescând și modificându-se.

60


Espoo este un oraș ce beneficiază de noduri bine plasate.Acesta este mo vul pentru care am decis crearea unui nou punct de interes pe harta orașului , într-un loc în care funcțiunile sale sunt bine integrate și de mare necesitate. O rețea este caracterizată de numeroasele legături între nodurile sale și de fluxul facil de la un punct la altul. Oraș al tehnologiei și naturii, Espoo, se va asemăna unui sistem neurologic, în care sinapsele conectează diferiți neuroni și transportă informații de la un punct la altul dând răspunsuri și reacționând la s muli.

61

AN IV

DOGAR,+DOMOKOS,+GHINITA, KOVACS,+TUDOR


PROIECT URBANISM

AN IV

Îmbunatățirea calității vieții in mediu urban, Timișoara Ținând cont de: - tendințele actuale ce pun accentul pe revitalizarea zonelor dotate și u lizate deficitar din interiorul localităților urbane; - importanța spațiului public și mai ales a calității sale în coagularea și viața unei comunități; - importanța calității vie i urbane. Se propune spre studiu studenților din anul IV posibilitatea reamenajării spațiilor publice și îmbunătățirii calității vieții din trei car ere construite în perioada 1984-1989 din Timișoara: Plăvăț, Lipovei și Aradului Vest. Se vor realiza 3 echipe de aproxima v 11 studen care vor analiza câte una din zonele propuse. În cadrul etapei de analiza se va realiza o analiză a mediului urban și un studiu sociologic pentru a iden fica caracterul zonei, necesitățile și dorințele locuitorilor. În cadrul etapei de strategie se va realiza o propunere de îmbunătățire a calității vieții urbane. În vederea întocmirii scenariilor de reamenajare, se va ține cont de parametrii economici, ecologici și sociali, specifici fiecărei zone, urmărindu-se menținerea și integrarea acestor caracteris ci în iden tatea cultural-morfologică nou conturată a zonelor studiate. Deciziile cu privire la funcțiunile și parametrii urbani propuți de studenți, vor fi jus ficate în baza analizei situației existente. În cea de-a doua etapă a exercițiului, fiecărui student din echipa de 11 i se va atribui un cvartal din cadrul car erului studiat pentru a fi detaliat ținând cont de strategia de la prima etapă. La finalul exercițiului cele 11 cvartale au fost reasamblate pentru a genera un spațiu public coerent și pentru a se putea cuan fica îmbunătățirile aduse car erului. Scop: Se urmărește înțelegerea, de către studenți, a relațiilor dintre propunerile de reamenajare, zona în care proiectul trebuie să se integreze, urban și social, precum și iden tatea orașului, ca întreg mai mare.

62

În evaluarea proiectelor propuse de studenți, se va ține cont în primul rând de jus ficarea corectă și per nentă a deciziilor strategice luate, prin raportare la caracteris cile amplasamentului. De asemenea, se va evalua coerența amenajării propuse din punct de vedere urban și social și corec tudinea rezolvărilor punctuale, de detaliu (design urban).


În urma analizei car erului Plavăț, o zonă din cadrul orașului Timișoara curpinsă între străzile Mareșal Alexandru Averescu, Calea Marrilor, Mureș și Drubeta, am constatat că este vorba de o serie de cvartale de blocuri de apartamente construite în perioada 19801990 și locuințe individuale a căror problemă majoră o reprezenta calitatea spațiului public: străzile, trotuarele și spațiile din interiorul cvartalelor sunt ocupate de autoturisme și nu există un loc pe care comunitatea să îl considere al său. Pe baza unei analize complexe pe mai multe criterii s-a propus o strategie de intervenție pe termen scurt, mediu și lung la nivelul car erului prin reconfigurarea străziilor, reamenajarea spațiilor din interiorul cvartalelor și realizarea unei mai bune legături cu zonele învecinate. Strategia propusă se bazează, în general, pe realizarea unor parcări semiîngropate sau complet sub sol în interiorul cvartalelor, spațiul de deasupra acestora va fi amenajat și as el revine comunității și străzile de asemenea; se mai propun câteva construcții noi care definesc o piațetă publică minerală alături de Biserica Mar rilor, al cărui spațiu verde va fi deschis către public, având o direcție generală către centrul istoric al orașului.

63

AN IV

ZONA PLAVAT


OCOLISAN BOGDAN

AN IV

În cadrul amenajării cvartalului s-a ținut cont de propunerile din strategia realizată la nivel de car er și s-au detaliat diversele piese de mobilier urban. În prima fază a ploiectului s-au păstrat doar două accese auto pe parcelă generânduse două spații pentru parcare. Cele două locuri de parcare au fost acoperite de un relief care va crea deschideri pe direcția V-E conectând piața ce restul cvartalelor. Traseele pietonale vor fi generate as el încât să deservească accesele în blocuri, dar și să susțină cea mai propice circulație între cvartale. Planul de călcare va fi delimitat as el încât să creeze locuri de joacă cât mai interac ve, încadrându-se în același mp limbajului formal al spațiului public din partea de vest a cvartalului. Relifeul creat permite apariția unor locuri din care copii să poată fi supravegheați de părinți.

64


Disfuncționalitățile acestui cvartal apar în special din relația necorespunzătoare dintre purile diferite de locuire: colec vă și cea individuală, situația apărută datorită dezvoltării în mp. Zona bisericii este îngrădită și există un singur acces. Conceptul se bazează pe valorificarea elementului dominant al sitului: biserica de pe delușor. Acest p de topografie am preluat-o ca și element generator al limbajului formal. De asemenea într-o încercare de-a crește mpul petrecut întrun spațiu și a nu permite parcurgerea strict u litară a acestuia, am încercat să creăm o serie de obstacole (puncte atractoare și mobilier) care să genereze un traseu ușor sinuos. Prin soluția prezentată vrem să creăm un spațiu public care să-l oferim întregului car er, acesta devenind instrumentul de coagulare a comunității. Am încercat de asemenea să închidem cvartalul rămas și să creăm o limită clară între zona cu locuințe individuale și cea cu locuințe colec ve. Am accentuat elementul dominant al acestui cvartal și anume biserica. În zonele în care nu am putut planta vegetație înaltă am încercat totuși să creăm ar ficial o structură care să găzduiască o specie de plante care se poate dezvolta pe aceasta. Desenul pavajului încearcă să indice în special direcția bisericii.

65

AN IV

POIANA DIANA, VOICA ALEXANDRU


AN V

AN V

66


I

P

G B

P

M

L

L

B

E

L

B

C

R

C

B

A

G

E

P

P

M

P

B

L

B

S

,I

M , B

T

D

,C

S , F

D

,P C

G ,

A

R

,S

M

,B

A

-M

,G

M

,B

Ș

A T

,I

M

D

M

,M

D.

-M

,B

Ș

,G

G

A

M

C

II

P

G

M D

V O

, M O

AN V

S

U

V O

B

, M O

F

A

R

R

T

H

P

B

D

P

A

M

P

B

S

P

B

D

E

G

,I

,B

M

, B

M T

D

,C

S , F

D

,P C

G ,

C

V

,M

,S

A

S D

M M ,H ,P

I G

V

,I

M

D

67


SEMESTRUL I PROIECTARE

Europan 13 Graz

AN V

Principalele obiec ve ale planului ‘Bahnhofsviertel West’ sunt dizovarea barierei cu calea ferată si stabilirea stației și a zonei înconjurătoare drept un car er coerent. Car erul trebuie să devină o parte integrală a zonei centrale a orașului Graz. Proiectul trebuie să furnizeze designul pologic primar ca bază a concre zării viitoare a implementării arhitecturale. În acest sens proiectul va depăși stadiul unui master plan, propunând o arhitectură strategică între modelarea urbana în masă și designul de arhitectură. Acest lucru implică crearea elementelor arhitecturale de bază, sistemul construc v, înălțimile etajelor, intrările principale și configurarea accesului, circulațiile pe ver cală, exemple de planimetrii, concepte de adaptare, conceptul fațadelor (transparență, porozitate). Propunerile trebuie să integreze zona ves că și Bahnhofsviertel și să spargă bariera liniilor de cale ferată. Trebuie să stabilească legături arhitecturale și programa ce prin crearea unei structuri urbane adecvate și a unui spațiu public care să funcționeze drept poartă către noul car er.

68


Analizând nevoile și cerințele diferitelor funcțiuni și profiluri individuale, am ajuns la concluzia că putem să le traducem în straturi, fiecare cu propriile caracteris ci. Cele două abordări (social și economic) sunt tratate împreună drept dependente una de alta as el încât putem combina funcțiunile social culturale cu spațiile comerciale. Vorbind despre nevoi sociale, am adaptat proiectul la fiecare p de individ, oferindu-i opțiuni viabile și adaptabile, a ngând obiec vul economic. Diversitatea proiectului se poate înțelege din perspec vele în constantă schimbare asupra spațiului public, clădirilor și landmark-urilor (atât ver cale cât și orizontale). Din punct de vedere arhitectural și al planificării urbane, ac vitățile economice sunt încurajate și subliniate prin amplasarea acestora în relație cu rutele principale și axele majore propuse pe sit.

69

AN V

COSTE C.,_GHEORGHITA B., MARINESCU P.,_VIDRA M.


AN V

70


71

AN V


PROIECT URBANISM

Regenerare urbană a malurilor canalului Bega în car erul Iosefin

AN V

Se propune crearea unor scenarii de regenerare urbană a malului drept al canalului Bega în car erul Iosefin ținând cont de parametrii economici, ecologici și sociali și urmărind integrarea acesteia în iden tatea cultural-morfologică a zonei. Funcțiunile, densitatea și înălțimile vor fi stabilite în urma analizei și a negocierilor de la corecturi urmărindu-se relația dintre canalul Bega, noul fond construit și comunitatea car erului Iosefin. U lizarea terenului se va stabili în funcție de legislația în viguare și pologia funcțiunilor propuse. Scopul acestui exerciţiu îl cons tuie iden ficarea celor mai eficiente mijloace, procedee şi strategii de abordare a regenerării urbane și amenajării peisagere a canalului Bega. Se urmărește înțelegerea de către studenți a relațiilor dintre propunerile de regenerare, zona în care proiectul trebuie să se integreze și strategia și iden tatea orașului. Criterii de evaluare: - înţelegerea modalităţii de raportare la caracteris cile amplasamentului; - jus ficarea corectă şi per nentă a deciziilor luate.

72


Conceptul pe care se realizează regenerarea zonei se bazează pe crearea unui mediu cât mai plăcut în apropierea unui element important - apa. În acest sens, se dorește crearea unei legături cât mai ușoare între circulația de pe Bdul Republicii și malul Begăi, lucru ce se realizează prin reluarea unor trasee vechi. Un alt scop este și crearea unui spațiu public ac v pentru persoanelor ce ajung în gară și poposesc pentru o perioadă. Elementul natural - apa - va fi prezent nu doar pe marginea sitului, ci acesta pătrunde în mijlocul car erului prin canale ce delimitează diferite cvartale. Aproprierea de apă se face simțită și prin modificarea regimului de înălțime odată cu apropierea de mal. Volumetriile clădirilor vor sugera o trecerea graduală între două pologii de construcții existente: locuințele colec ve lamelare și locuințele individuale ce inchid un cvartal. Prin trasarea direcțiilor indicate de principalii factori relevanți, se delimitează cvartale ce adăpostesc diferite funcțiuni. Se începe prin demolarea clădirilor fără potențial de dezvoltare, sau cu valoare istorică/ funcțională redusă. Apoi, se refuncționalizează halele industriale păstrate, astfel încât caracterul lor să fie scos în evidență.

73

AN V

BALUTIU, GHEORGHITA, SZEMCSUK


AN V

74


75

AN V


PROIECT RESTAURARE

Metodologii de intervenție în șarpantele istorice ale Timișoarei - Facultatea de Mecanică

AN V AN V

Facultatea de Mecanică are o poziție centrală în raport cu orașul și poate fi localizată ușor datorită Facultății de Electrotehnică și Telecomunicații care reprezintă o dominantă simbolică și poate fi folosită ca un reper de orientare. Facultatea este situată pe bulevardul Mihai Viteazu (pe unde se poate face și accesul), care reprezintă un ax coerent, direct și face legătura între Piața Bălcescu și Cetate, axul fiind străbătut de canalul Bega. La 11 noiembrie 1920 și la cererea mișorenilor se realizează un Decret semnat de Regele Ferdinand, Ministrul Lucrarilor Publice -D.A Greceanu și a Ministrului de Finanțe –C.Argetoianu, prin care se inființează Școala Politehnica din Timișoara. La 15 noiembrie 1920 Școala Politehnica își începe ac vitatea în clădirea fostei Școli Superioare de Comerț din strada Telbisz nr.6 (astazi strada Bocsei), construita în anul 1860. Școala Politehnica se afla sub tutela Ministerului Lucrărilor Publice, care în 1921 a hotărât să se construiască o clădire nouă, pe bulevardul Mihai Viteazul în care să fie instalată Secția de Mecanică și Electricitate. În 11 noiembrie 1923 se inaugurează pavilionul mecanic, prima cladire a Școlii Politehnice. În 1922 se realizează o convenție între Căile Ferate Române și Școala Politehnica, prin care se inființează o linie ferată provizorie care va servi pentru transportul materialelor de construcții și mașini. Aceasta convenție este valabilă atât mp cât va dura construcția și montarea pavilioanlor școlii. Materialul necesar la construirea linii ferate este donat de C.F.R cu condiția ca după demontarea linii ferate să fie returnat înapoi, iar mâna de lucru este suportata de Școala Politehnica. Tribunalul militar de pe strada Popa Șapca, în anul 1921 a cedat Școlii Politehnice câteva Săli în care s-au amenajat dormitoare. Clădirea care astăzi reprezintă corpul vechi al Școlii Politehnica însumează o suprafaţa de 1016 mp, având 3 etaje

76

şi cuprinzând, la acea vreme „1 amfiteatru,2 săli de cursuri, 2 săli de desen, 15 laboratoare, 3 muzee, 9 birouri, 1 atelier”. Amplasarea cladirii s-a facut conform unui plan de ansamblu conceput de arh. Duiliu Marcu, care prevedea dipunerea pavilioanelor noii școli politehnice. În urma discuţiilor s-a cristalizat ideea că Scoala Politehnica trebuie realizată sub forma pavilionară pe terenul oţinut şi sunt nevoie de 7 pavilioane: Pavilionul Principal; Pavilionul de Mecanică, Pavilionul de Fizică, Pavilionul Minelor, Pavilionul Mașinilor, Centrala Gazelor și Biblioteca. Arhitectura de inspirație neoromânească, arh. Duiliu Marcu folosește cărămida ceramică montată aparent, prin rostuire, care împreuna cu ancadramentele ferestrelor, brâiele decora ve și arcaturile ferestrelor ul mului registru, realizate în praf de piatră, formează o suprafață de mare expresivitate plas că ce conferă edificiului o gamă croma că și monumentalitate deosebită. Folosind aceleași materiale, cărămida aparentă și praful de piatră, arh. Duiliu Marcu realizeaza primul pavilion de cazare pentru studenții școlii Politehnice, într-o construc e de șase nivele (căminul studențesc 1MV). PREZENT: Exterior și interior. Tipologii șarpante, îmbinări RELEVEU: Execuție, corpuri de legătură, amfiteatre. DETALII SI TIPOLOGII FERME: Exemplificare ferme folosite în realizarea șarpantei.


S-au propus soluții pentru transformarea unui spațiu cu potențial într-un spațiu u lizabil și ac v în context. S-a dorit păstrarea și valorificarea într-o măsură cât mai ridicată a structurii existente, cu intervenții minimale, reversibile și cât mai adaptate funcțiunilor nou introduse. Grupuri sanitare corelate pe ver cală, locuri de parcare, spații deschise publicului, accesabilitate persoane cu handicap etc. S-a dorit amenajarea de spații pentru studenții, spații de lucru, de petrecere a mpului liber, sedii pentru ligile din Politehnica.

77

AN V AN V

ARTENIE CLAUDIU, RATA MARIAN


AN V

78


79

AN V


PROIECT PEISAGISTICA

Amenajarea peisageră a golfului din Iosefin

AN V

Tema de proiect din acest an propune studenților amenajarea peisageră a malului canalului Bega în zona golfului din car erul Isefin, între Bulevardul Dâmbovița și Splaiul Sofocle, luând în considerare și spațiile urbane (în prezent spații reziduale). Vor fi valorificate caracteris cile zonei într-un proiect unitar de către echipele de 3-4 studenți prin propunerea unui parc tema c. Rezolvarea nu va urmări doar crearea unui parc des nat locuitorilor din zonă, ci și realizarea unui loc special de interacțiune dintre oraș și apă, ținând cont de potențialul zonei.

80


Situat în sud estul Timișoarei, pe cursul râului Bega, golful din zona Iosefin și malurile sale au un mare potențial de dezvoltare și atragere a vizitatorilor. Principala problemă ce stă în calea dezvoltării este lipsa oamenilor care să rămână pe sit și care să îi dea viață și lipsa unei strategii uniforme de dezvoltare în mp. Strategia noastră referitoare la situl în studiu are la bază conceptul de relaxare în aer liber și avem în vedere o serie de spații liniș te și umbrite, zone de promenadă punctate cu spații de stat pe traseu și plimbări de-a lungul apei. Pentru început, situl a fost împărțit în trei sectoare, fiecare cu o funcțiune dominantă. Accesul la cele trei zone se evidențiază prin pergole de lemn realizate sub forma unor cadre care se repetă pe o direcție. Din punct de vedere al vegetației, am optat pentru copaci înalți și umbroși așezați individual de-a lungul traseului sau în grupuri de copaci, arbuș mereu verzi pentru accentuarea traseului și arbuș colorați pentru contrast. As el, avem tei și salcâmi grupați sau independenți care oferă umbră și miros plăcut când înfloresc, arțari în aliniamente și doi brazi cu înălțime mare cu rol de dominantă. Ca arbuș , am ales tuia și ienupăr care se dezvoltă pe orizontală pentru delimitarea traseelor pe toată durata anului.

81

AN V

BAN CLAUDIA, DITA ANDREEA, DUMA OANA


FICUT PAUL, GHEORGHITA BIANCA

AN V

Conceptul de bază al amenajări propuse este construirea într-un mod e c și reprezentarea profilului cetățeanului Timișoarei prin par ciparea ac vă la amenajare. As el, considerăm că planificarea evenimentelor din proiectare este un gest ar ficial care de cele mai multe ori dictează un caracter superficial și conturează un profil eronat al cetățeanului rezultând as el în forme fără fond. Considerăm că spațiile de manifestare a fes valurilor sunt suficiente pentru capacitatea Timișoarei, însă spațiile verzi amenajate nu îndeplinesc normele europene = primează nevoia amenajărilor în relație cu nevoia de evenimente noi. Bazându-ne că acest p de amenajare este unic în Timișoara, putem presupune că însăși existența amenajării va asigura funcționarea ei ca și reper al orașului și spațiu recreațional. Este gândită ca fiind un loc cu valoare constantă și un număr constant de vizitatori. Putem asigura această caracteris că importantă a amenajării prin sugerarea celor mai simple și maleabile ac vități pe sit. Aceste ac vități sunt garantate de zone precum: zona de jocuri sociale (remi, șah, cărți etc.), zona de joacă pentru copii și zona de pontoane.

82


Un oraș funcționează bine și oferă confort locuitorilor atunci când oferă spații de recreere, odihnă și nu în ul mul rând, socializare. Zona supusă studiului duce lipsă de as el de spații, mo v pentru care am ales să propunem o oază de relaxare și liniște, în același mp și spații de relaționare cu alți oameni. De asemenea, în vecinătatea sitului se află turnul de apă din Iosefin, care se bucură de o perspec vă directă din golf. Prin amenajarea propusă s-a dorit punerea s-a în evidență. Ținând cont că în Timișoara există numeroase spații de petrecerea a mpului liber, acest golf va reprezenta un punct de interes în special pentru zonă și car erele apropiate. Astfel s-a pus accentul pe nevoile locuitorilor din zonă. În acord cu direcțiile recente din marile orașe ale Europei, zidul care delimitează zona studiată poate deveni pânză pentru un ar st stradal, pentru a transmite mesaje pozi ve sau pentru a apropia publicul tânăr de artă. De asemenea se pot organiza concursuri de desen pentru copii care se pot afișa pe acest perete.

83

AN V

MARINESCU PAULA, VIDRA MARA


AN VI

AN VI

84


Elaborare lucrare de diplomă

AN VI

Finalizarea studiilor din Facultatea de Arhitectură şi Urbanism a Universităţii „Politehnica” din Timişoara se realizează printr-un examen de diplomă format din două probe, cu natură dis nctă: Proba I-a: Evaluarea cunoș nțelor fundamentale și de specialitate: 1. susținerea unei lucrări teore ce (disertație) - lucrare teore că de analiză și cri că în domeniile: Proiectare complexă, Dezvoltare patrimoniala și landscape și Urbanism. 2. susținerea studiului de fundamentare (prediploma) realizat de candidat în vederea elaborării proiectului de diplomă. Proba a II-a: Susținerea proiectului de diplomă în prezentare publică. Verificarea se va face pe baza elaborării de către candidați a unei lucrări și susținerea acesteia în fața comisiei pentru examenul de diplomă. Lucrarea compusă din piese scrise, desenate și ilustra ve va cuprinde definirea și aplicarea prac că a principiilor studiate la disciplinele teore ce cuprinse în programa de învățământ. Alegerea temei proiectului de diplomă se va realiza dintre cele propuse în cadrul unității de diplomă sau în mod liber de către candidat în urma deciziei conducătorului de unitate tema că. Amploarea intervenției, fundamentarea demersului și elementele (strategie generală, ac vități interdisciplinare, elemente cons tu ve construcții, amenajări, plan urbanisc, etc., în funcție de situația specifică) care se vor detalia la proba a doua (proiectul de diplomă) se vor stabili în urma discuției din cadrul prezentării de la proba 1. În vederea alegerii direcțiilor de studiu se recomandă candidaților par ciparea la ac vitățile unităților tema ce, ale grupului de ac vitate (grupe tema ce realizate pe principii de similitudine a temelor), colaborarea cu îndrumătorul proiectului de diplomă în vederea stabilirii caracteris cilor celor mai relevante din punct de vedere teore c și al rezolvărilor conceptuale care urmează a fi dezvoltate în lucrare. Aprecierea lucrărilor se va face având în vedere în primul rând criteriile de documentare, fundamentare teore că, interdisciplinaritate, aplicabilitate prac că a datelor din documentare, etc. precum și a determinării strategiilor, principiilor și modalităților de rezolvare conceptuală și arhitecturală.

85


BUTOI NOEMI

AN VI

Proiectul îmbină două ramuri ale turismului: turismul balnear și eco-turismul (turism ac v). Complexul are două părți principale: centrul de wellness și săli pentru a organiza diferite programe. Lângă aceste funcțiuni principale mai sunt câteva camere pentru cazare și un restaurant, unde se pot organiza diferite evenimente. Obiec vul general îl reprezintă dezvoltarea balneo-turismului și ecoturismului. Inves țiile în turism vor permite regiunii să se folosească de potențialul lui turis c. Turismul creează noi oportunități de creștere economică regională și locală. Proiectarea unui complex turis c care oferă relaxare prin cadrul unui centru de wellness, iar în același mp este și sediul unui grup care organizează diferite ac vități pentru promovarea și dezvoltarea ecoturismului este o posibilă soluție. Complexul va conține o sală de conferință și săli de discuții unde se organizează programe pentru grupuri (team building): excursii pe trasee turis ce, cunoșterea faunei rezervației naturală Băile Jigodin-Csihányos, vizitarea izvoarelor de pe Drumul Apelor Minerale, în mp de iarnă posibilitate de schi. Centrul de wellness care folosește apa din izvorul local va oferi o posibilitate de relaxare atât pentru locuitorii orașului cât și pentru grupurile organizate.

86

COMPLEX TURISTIC – JIGODIN-BAI COORDONATOR PROIECT: ARH. LIVIU BREBE


87

AN VI


AN VI

88


89

AN VI


PASCULOVICI IULIA

AN VI

În ul mii 10 ani peisajul rural s-a schimbat semnifica v trecând de la o imagine vernaculară la una drama că datorită intervențiilor provocatoare mai ales la nivelul acoperișului. Tema diplomei se va axa pe construirea unei țiglării tradiționale având ca scop reabilitarea și regenerarea patrimoniului material și imaterial al zonelor vizate de către Asociația Monumentum. Proiectul are capacitatea de a se transforma într-un program des nat dezvoltării meșteșugului fabricării țiglelor manual, prin punerea la dispoziție meșterului țiglar, iden ficat de cei de la Monumentum, atelierele des nate producției, mixate cu spații alternave des nate ac vităților culturale, dezvoltând o serie de mecanisme vitale oricărui proces de reabilitare: instrumente de empowerment oferite direct comunităților cărora li se adresează (atât de natură culturală, cât și economică). Pe lângă acestea, ar mai fi de adăugat turismul cultural, adiționând țiglăriei o zonă de cazare și un spațiu expozițional de dimensiuni mai mici. Cu mpul acest proiect își va depăși menirea inițială, de pilon în restaurarea generală și va face ca țigla să devină un produs hand-made de calitate cerut pe piață, în schimbul țiglei industriale, care nu poate garanta aceeași longevitate.

90

TIGARIA DE LA FILITELNIC COORDONATOR: ARH. TELLMAN DANIEL


91

AN VI


AN VI

92


93

AN VI


GAITA LOREDANA

AN VI

Proiectul își propune studierea comunității din Zona Lunei, una din cele patru comunități mișorene învecinate, dar cu pologii rezidențiale diferite, idenficate ca fiind puncte cheie în dezvoltarea sustenabilă a car erului. Scopul proiectului este de a analiza contextul social, structural și spațial al acestora și de a aplica acțiuni de regenerare urbană, fiecare etapă fiind realizată în spiritul urbanismului par cipa v și a unei dezvoltări durabile, prin s mularea unui proces descentralizat. Punctele esențiale în desfășurarea proiectului sunt reprezentate de ac vitatea de cercetare socio-economică, respec v urbanis că și de testarea per nenței propunerilor prin implementarea propriu-zisă a concluziilor cercetării. Ac varea terenului din zona Lunei este un experiment grăitor atât pentru administrațiile locale cât și pentru specialiș și cetățeni. Administratorii ar trebui să ia în considerare spontaneitatea acestui proiect, care a provocat canalele oficiale. Proiectul cons tuie de acum un precedent, care se poate repeta oriunde, având în vedere frecvența spațiilor care necesită ac vare. Pentru localnici, acest proiect e dovada că împreună pot ameliora orașul, că există și altceva dincolo de planificarea urbană de p top-down.

94

URBANISM PARTICIPATIV IN ZONA LUNEI COORDONATOR PROIECT: ARH. DANCIU MIHAI


95

AN VI


AN VI

96


97

AN VI


SPECIALIZAREA MOBILIER SI AMENAJA

98


ARI INTERIOARE Specializarea de licență in tulată „Mobilier și amenajări interioare” a fost concepută ca o specializare interdisciplinară, care pregăteşte specialiş capabili să dea soluţii viabile pentru transformarea, amenajarea sau ambientarea unor de spaţii având funcţiuni diverse, cât şi pentru alegerea, amplasarea sau realizarea unor obiecte de interior menite să definească această funcţiune. Programul de studii este elaborat as el încât să se asigure cunoaşterea şi aprofundarea în detaliu a tuturor aspectelor legate de acest p de proiecte, programe flexibile care permit fiecărui student să-şi aleagă un traseu propriu de învăţare potrivit aptudinilor şi intereselor sale. Planul de învățământ evidențiază caracterul de sinteză şi interdisciplinaritate al acestei pregă ri, specializarea în mul culturalitate, corelarea dintre domeniile tehnice şi cele umaniste, dintre aspectele funcţionale şi cele este ce, orientarea în mp şi spaţiu. Demararea acestei specializări în anul 2010 este jus ficată prin faptul că în partea de vest a ţării există un fond construit extrem de valoros, care în permanenţă este revitalizat şi refuncţionalizat. Necesitatea introducerii studilor de licență „Mobilier și amenajari interioare” este subliniată și de solicitările de pe piaţa muncii a acestui program de studii din partea birourilor de proiectare, a firmelor ce comercializează materiale de construcţii sau a diferitelor ins tuţii în domeniu. Durata studiilor este de 6 semestre,3 ani, și se finalizează printr-o lucrare de licență.

99


MAI 1

AN I

100


S

I

A

B

G

D

A

A

C

B

C

R

S

M

M

M

I

L

M

L

M

,N

I

,G ,G

D D

C B C

MAI 1

S

,S

II

A

B

G

D

A

A

C

B

E

B

G

S

I

P

C

M

,P

C S

C

,N

I

,G

D

,N

I

M C C

101


SEMESTRUL I ATELIER DESIGN BAZIC

Locuința unifamilială P+M

MAI 1

Disciplina Atelier Design Bazic urmărește introducerea studentului din cadrul specializării de Mobilier și amenajări interioare în procesul proiectării de interior prin însușirea normelor de reprezentare în desenul de arhitectură de interior și mobilier în scopul aplicării prac ce a acestora. Exercițiile propuse au ca scop studiul elementelor funcționale ale unei clădiri de locuit, anume zona de zi și zona de noapte, a de-talierii încăperilor sanitare. Temele tratează subiecte complexe de la concepte arhitecturale noi studiate și analizate privind organizarea funcțională și spațială a unei locuințe contemporane, dar și a caracteris cilor ocupanților (factorul uman), până la intervenții punctuale pe clădiri existente. Însumate, ele sunt transpuse etapizat având la bază un cadru dat în care studentul propune amenajări noi de unități funcționale (zona de zi - living, sufragerie, bucătărie, ves bul; zona de noapte - dormitor, baie, dressing). Primul semestrul se caracterizează prin integrarea elementelor de limbaj, a normelor de reprezentare și a regulilor compoziționale într-o amenajare complexă a unei case în regim P+M și detalierea următoarelor zone: apartamentul situat la parter, scara de acces la mansardă și amenajarea mansardei propriuzise. Pentru această temă se vor studia: accesele, circulaţiile, iluminarea, mobilarea și materialele u lizate, pornind de la exigențele minimale pentru locuinţe, statuate de legea locuinţei in vigoare.

102


Tema proiectare casă P+1. Parterul este compar mentat în hol acces, living, dining, bucătărie și separat în modulul stâng al casei un birou și spațiu tehnic. Etajul are în modulul principal casa scării, baie pentru dormitor copil, dormitor matrimonial cu baie proprie și cameră dressing. În modulul secundar deasupra biroului de la parter se găsește atelierul de pictură care este separat de modulul principal al casei de o terasă, pentru a evita pătrunderea mirosului de vopsea în locuință. Dormitorul adolescentei a fost gândit pe zone funcționale: -zona de studiu, cu birou generos poziționat sub geam și o bibliotecă în imediata vecinătate a acestuia în spațiul special gândit de după ușa de acces în încăpere; -zona de odihnă este în partea mai adăpos tă; -zona de relaxare - este situată între celelalte două zone, televizorul este poziționat pe un suport rota v care îl face vizibil din orice poziție din cameră, din pat sau din zona de relaxare. Culorile au fost alese as el încât sa ofere un interior luminos, cald.

103

MAI 1

SANDESCU CARMEN ELENA


SEMESTRUL II ATELIER DESIGN BAZIC

Unitate de cazare pentru studenți

MAI 1

Locuirea reprezintă o temă arhitecturală complexă definită prin dimensiunile fizico-temporale şi prin dimensiunea socio-culturală. A locui nu înseamnă doar a avea stabilit domiciliu undeva, ci presupune un anumit ritual corespunzător u lizatorului. Într-o hală reabilitată se va amenaja un complex de microunităţi loca ve pentru studenţi realizate din cu i rigide din lemn având dimensiunile maxime de 4,5x3x3,5 m. Forma lor în plan va fi stabilită de fiecare student în parte. Se cere realizarea unei microunităţi loca ve cu amprenta la sol de maxim 14 m2 care să cuprindă următoarele zone: - Zona de zi cu chicinetă (loc de încălzit mâncarea cu 2 ochiuri de foc, minifrigider, minichiuvetă, microspațiu de depozitare alimente; un loc de stat cu un fotoliu-pat, birou de lucru şi o mică depozitare) - Zona de noapte cu un pat pentru maxim 2 persoane va cuprinde şi o depozitare minimală - Baie minimală cu lavoar, duş şi toaletă.

104


TURBATU ALEXANDRA LARISA

MAI 1

S-a propus amenajarea spațiului pentru un tânăr student la facultatea de muzică, care studiază muzică clasică și rock. În cadrul spațiului de 16 mp s-a propus o zonă de zi și una de noapte. Mobilierul propus este unul mul funcțional respectând nevoile și cerințele unui tânăr student. Cuvintele cheie ale amenajări sunt: funcționalitate, muzică, relaxare și libertate de exprimare.

105


MAI 2

AN II

106


I

P

M

S

R

A

P

S

C

P

A

I

F

F

S

M

T

A

,L ,G

A

D

,R

I A

D

S

P

M

A

S

R

A

P

A

A

F

S

S

D

S

V

I

B

E

B

S

B

,M

I

,B

L

,P

M

,P

M

II ,M

A

,M

I

,M C

MAI 2

S

I ,S

M

M

D C

107


SEMESTRUL I PROIECTARE DE INTERIOR

Birou de arhitectură de interior

MAI 2

OBIECTIV: amenajarea şi mobilarea unui spațiu de birouri în care se desfășoară ac vități de proiectare de interior, într-o structură spaţial construc vă dată, realizarea unei ambianţe atât pentru muncă cât și pentru întâlniri cu clienții. Locul de muncă va avea un aspect care să favorizeze lucrul în echipă, crea vitatea și produc vitatea, conturând un peisaj dinamic de spații comune, cu setări de funcțiuni diverse, care permite munca individuală produc vă. LOCALIZARE / PREZENTARE: spațiul se găsește la etajul 3 al clădirii mul funcționale Fructus Plaza, situată în proximitatea centrului istoric al Timișoarei, pe strada Gheorghe Lazăr. Cele 13 nivele sunt împărțite în 8 spații comerciale, 45 birouri și 81 apartamente, respec v penthouse. Biroul va asigura ambientul pentru desfășurarea tuturor ac vităților care țin de proiectare de interior, întâlniri cu clienții, discuții în echipă, documentare, luat masa și alte ac vități de socializare. Se vor asigura zonele de acces, garderobă, punct de lucru, sală de discuții, biblioteca de mostre de materiale și tehnologii, loc de luat masa, depozitare arhivă și grupuri sanitare. Ac vităţile se vor desfăşura într-un spaţiu fluid, mul funcţional, împărţit prin elemente ambientale fixe sau mobile şi prin mobilier în următoarele zone: − acces + recepție + zona de așteptare − garderobă − zona de lucru pentru 6 angajați permanent și 4 colaboratori (nomazi) − sala de discuții 10 locuri - formală − zona de dicuții 2-3 locuri - informală, mai comodă − zona de chicinetă: depozitare, preparare și consumație − biblioteca de mostre de materiale − depozitare arhivă proiecte − grupuri sanitare pe sexe CERINŢE: Se vor căuta, alege şi redacta, sub forma unui caiet de documentare A4, date despre temă, planuri, vederi, volumetrii ale unor spaţii şi funcţiuni similare, care să mai

108

cuprindă date despre materiale, tehnologii, finisaje, texturi şi culori, elemente de ambient, mobilier, sisteme de iluminat și modalități de redactare pentru ilustrarea spațiului (axonometrii, secțiuni perspec vă, planuri, secțiuni, perspecve). Se vor studia, în paralel, norma vele specifice. Se vor analiza caracteris cile spaţiului studiat, elementele de construcţie, geometria spațiului, principiile de organizare, schema compozițională şi schema funcţională, accesele, iden ficând potenţialul volumului dat în raport cu cerinţele temei. Se va contura, dezvolta şi finaliza un proiect de amenajare care să genereze un spaţiu ambiental cu o imagine contemporană, coerentă şi unitară, de înalt nivel, urmărindu-se expresivitatea plas cii arhitecturale, compoziţie şi proporţii, integrarea în spaţiul existent dat, funcţionalitatea soluţiei propuse, eficienţa u lizării spaţiului, relaţionarea corectă a zonelor funcţionale, unitatea dintre ansamblu şi detaliu, modalitatea de u lizare a materialelor, aplicare a tehnologiilor, distribuţie a culorilor la realizarea elementelor fixe, de ambient, şi a celor mobile, de mobilier, iluminarea naturală și ar ficială a spaţiului, siguranţa exploatării. Se va avea în vedere modalitatea de explicitare a conceptului proiectului prin elemente grafice şi de text.


IDesign - Iden fy yourself - birou de arhitectură Situat în clădirea Fructus, spațiul este unul generos și interesant pentru numeroase configurații. Amenajarea propusă se adresează unui birou de arhitectură de interior, locul unde crea vitatea se jus fică a fi în prim-plan. As el, tendințele înspre care ne îndreptăm sunt digitalizarea și tehnologizarea. Organizarea funcțiunilor se realizează dupa o oarecare ierarhie; există o zona puternic valorificată, situată precum un nucleu în centrul compoziției - zona de ședințe. Aceast volum este vizibil din orice punct al biroului și este definit parametric prin suprafețe triunghilare, cu sistem de iluminare integrat. În stânga și în dreapta sălii de ședințe se alcătuiesc restul funcțiunilor, pe de o parte se află accesul public cu zona de recepție, un birou alocat ședințelor în privat și arhiva; de cealaltă parte se află accesul personalului cu grupurile sanitare și ves are, trecând spre zona propriuzisă de lucru, depozitări adiacente și chicinetă.

109

MAI 2

FEDOR ANDREEA


MUNTEAN ANAMARIA Spațiul este cât mai liber, as el se folosesc materiale ca s cla opacă, dar și plexi glass-ul colorat, care permit o con nuitate vizuală. Se folosesc forme cât mai moi, pentru a evidenția planimetria curbă a biroului în punctele extreme. Ambianța creată este una primitoare și jucăușă. Pentru gama croma că se folosesc culori de bază: brunt sienna, blue green, mango tango și nonculori. Zonele de accente colorate se găsesc în zonele despărțitoare și pentru scaunele angajaților.

MAI 2 110


RANGU RAUL

MAI 2

În cadrul clădiri Fructus se propune amenajarea unui birou care se ocupă cu designul de interior, Birou Maya. Spațiul interior este unul dinamic prin folosirea de forme neregulate, structura veronoi, pentru mai multe piese de mobilier: corpurile de iluminat, par țiile din tablă, mesele de lucru. Chiar dacă nu se bazează pe o structură veronoi și alte piese de modilier au forme dinamice și neregulate: locurile de stat, chiuvetele etc. Deși au forme neregulate mesele pot fi asamblate în diferite poziți generând as el diferite variante de amenajare a locului de lucru.

111


SEMESTRUL II PROIECTARE DE INTERIOR

Librărie concept - Cărtureș

MAI 2

Conceptul, amenajarea şi mobilarea unui spațiu comercial în care se desfășoară ac vități de lectură, socializare și explorare ar s că, într-o structură spaţial construc vă dată și realizarea unei ambianţe atât pentru comercializarea de carte, muzică, filme, papetărie, ceai & accesorii, cât și pentru ac vități de socializare aferente. Fiecare librărie Cărtureş înseamnă o experienţă culturală unică. Abordând o soluție originală, inova vă, în concordanță cu imobilul în care se află, librăria va avea un aspect care să favorizeze ac vitățile comerciale specifice, conturând un peisaj dinamic și flexibil care să vină în întâmpinarea clienților iubitori de carte, muzică, film, ceai și dichis. Librăria este amplasată în zona centrală cu trafic pietonal intens, în scopul de a atrage cât mai mulți clienți. Spațiul analizat se găsește la parterul și etajul 1 al Palatului Emmer, clădire istorice amplasată pe strada Florimund Mercy nr.7, finalizată în 1908, emblema că pentru centrul istoric al Timișoarei, fiind una dintre creațiile cele mai reprezentave ale arhitectului László SZEKELY. Clădirea face parte din frontul con nuu ce definește latura ves că a străzii Mercy. Imobilul se cons tuie într-unul dintre cele mai complete și coerente ansambluri de acest p din oraș, lotul fiind în întregime ocupat de o construcție cu curte interioară construită integral în aceeași perioadă. S lul arhitectural este din prima etapa a secession-ului, cu bogate decorații de inspirație florală și antropomorfă. Librăria va asigura ambientul pentru desfășurarea tuturor ac vităților care țin de: - vânzarea de carte, muzică (CD), film (DVD), ceai, papetărie și diverse obiecte; - locuri de stat pentru ci t, discuții; - prepararea și servirea ceaiului; - galerie de expunere; - întâlniri tema ce, lansări de carte; - ac vități pentru copii

112

Ac vităţile se vor desfăşura într-un spaţiu fluid, coerent, împărţit prin elemente ambientale fixe sau mobile şi prin mobilier în următoarele zone funcționale: − zona de acces + vitrina magazin (strada pietonală) − punct de lucru (calculator și casă de marcat) − ra uri expunere cărți, CD-uri, DVD-uri, ceai, alte obiecte − preparare și consumație ceai − sala expo − locuri de ci t / socializare − depozitare și inventariere cărți (calculator) − birou angajați – birou cu locuri de stat pentru 2 invitați, depozitare − garderobă/ves ar angajați − grup sanitar Se vor căuta, alege şi redacta, sub forma unui caiet de documentare A4, date despre temă, planuri, vederi, volumetrii ale unor spaţii şi funcţiuni similare, care să mai cuprindă date despre materiale, tehnologii, finisaje, texturi şi culori, elemente de ambient, mobilier, sisteme de iluminat și modalități de redactare pentru ilustrarea spațiului (axonometrii, secțiuni perspec vă, planuri, secțiuni, perspec ve). Se vor studia, în paralel, norma vele specifice. Se vor analiza caracteris cile spaţiului studiat, elementele de construcţie, geometria spațiului, principiile de organizare, schema compozițională şi schema funcţională, accesele, iden ficând potenţialul volumului dat în raport cu cerinţele temei. Se va contura, dezvolta şi finaliza un proiect de amenajare care să genereze un spaţiu ambiental cu o imagine contemporană, coerentă şi unitară, de înalt nivel, urmărindu-se expresivitatea plas cii arhitecturale, compoziţie şi proporţii, integrarea în spaţiul existent dat, accesibilitatea și funcţionalitatea soluţiei propuse, eficienţa u lizării spaţiului, relaţionarea corectă a zonelor funcţionale, unitatea dintre ansamblu şi detaliu, modalitatea de u lizare a materialelor, aplicare a tehnologiilor, distribuţie a culorilor iluminarea naturală și ar ficială.


CODREA BOGDAN

MAI 2

Proiectul reprezinta o librarie de pul Cărtureș , în spațiul propus. Am urmărit obținerea unui traseu de circulație fluid și op mizarea spațiului pentru depozitarea cărțiilor/expunere. Spațiul fiind desemnat și lecturării, are o cafenea cu 12 locuri la intrare și un spațiu de prezentare de carte, care este situat la etaj deasupra recepției.

113


MUNTEAN ANAMARIA În cadrul acestui proiect s-a încercat rezolvarea amenajării acestui spațiu și a problemelor legate de accesul și tratarea fațadei clădirii istorice. La parter este amenajată ceainăria în mp ce la etaj se găsesc următoarele zone: zonă expunere cărți, zonă mixtă, zonă copii, zonă media, grupul sanitar, chicineta, garderoba și un birou/depozit. Amenajarea interioară este una simplă, modernistă dar care ține cont de istoria și iden tatea clădirii. S-au folosit rigle de lemn de stejar, ver cale pentru a defini și despărți anumite zone cât și pentru a sugera direcțiile de deplasare pe ver cală și orizontală. Pentru o bună relaționare cu iden tatea clădiri din punct de vedere al culorii s-a folosit alb ca fundal și maro ca accent.

MAI 2 114


Cărtureș Piața Unirii - librărie și ceainărie Proiectul avea ca cerință principală reamenajarea librăriei Cărtureș din Piața Unirii Timișoara, prin mărirea spațiului inițial și prin valorificarea acestuia. Pe lângă funcțiunea principală de librărie, se au în vedere funcțiuni secundare, precum ceainărie, prezentări de carte , vânzare de accesorii, spațiu des nat copiilor. Provocarea constă în înglobarea tuturor acestor funcțiuni în suprafața dată, având în vedere faptul că ne aflăm într-o clădire istorică și prin urmare, avem de-a face cu o configurație spațială aparte - numeroase încăperi delimitate de ziduri structurale, alcătuite succesiv, dând impresia de “vagon”- un spațiu lung și îngust. Pentru a diminua acest efect, planul ver cal va fi ritmat prin diferite metode - diferențe de texturi, de profunzime, de culoare; de asemenea, plasarea mobilierului se va face transversal. Fiind un spațiu distribuit pe lungime, dar și pe 2 niveluri, se vor dis nge mai multe zone de interes, evidențiate prin elemente dis nc ve, precum - panouri traforate (zona de cărți), panouri 3D (acces), cărămidă (plan ver cal), tablă (ceainărie), plută (zona pentru copii) sau s clă (circulație ver cală).

115

MAI 2

FEDOR ANDREEA RALUCA


STUDIUL FORMEI

Lucrare 1 – Ecodesign

Lucrare 2 – Forme alterna ve în designul de mobilier

Exercițiul are ca scop dezvoltarea limbajului ar s co-plas c prin descoperirea potențialului formelor organice și naturale în general, înțelegerea structurării formelor naturale și u lizarea învățării din natură într-o variantă reformulată printr-un limbaj abstract, cu aplicabilitate în amenajarile de interior. Lucrarea 1 – Ecodesign - se referă la transformarea unei forme naturale aleasă de student într-o formă abstractă menită să susțină o amenajare de interior pentru o funcţiune propusă de student într-un spațiu de 200 mp. Exerciţiul se bazează în principal pe metoda analogiei funcţionale, structurale şi este ce între formele naturii şi cele ale arhitecturii de interior prin compararea principiilor şi mijloacelor de structurare formală a acestora. Se finalizează printr-o planşă color conținând grafică și text.

Exercițiul are ca scop aprofundarea formelor geometrice tridimensionale și aplicarea acestora în configurarea unor piese de mobilier alterna v, corelându-se as el cunoș nțele din domeniul geometriei spațiale cu specificul designului de mobilier. U lizând formele spațiale structurale se concepe o piesă de mobilier, trecând-o succesiv prin patru categorii formale alese de student din șapte posibile (riglate, poliedrate, plăci curbe subțiri, tensionate, elicoidale, gonflabile și compuse). Se realizează o planșă unică format 60x60 cm în care se reprezintă în triplă proiecție și axonometrie izometrică cu umbre proprii și aruncate cele patru variante ale piesei de mobilier la scara 1:10 sau 1:5, respec v macheta uneia dintre variante scara 1:5.

MAI 2 116


C a t w a l k - ecodesign - cameleonul În cadrul cursului de studiu al formelor, o temă a reprezentat alcătuirea unui spațiu care se bazează pe anumite proprietăți naturale - fenomen, specie, materie, atât ca des nație, cât și ca “mecanism” de funcționare. As el, pornind de la prea-cunoscuta rep lă - cameleonul, am ales ca amenajarea să fie des nată prezentărilor de modă - prin urmare, un catwalk. Pe baza caracteris cilor cameleonului, s-au realizat conexiuni în amenajarea propriu-zisă: una dintre cele mai cunoscute proprietăți este schimbarea culorii în funcție de stare - am ales reprezentarea acestui aspect în amenajare prin aparatul de ieșire/intrare a modelelor pe podium, realizat precum un înveliș de p solzi din plăci “rockpannel” cu capacitatea de schimbare a culorii în funcție de lumină; forma podiumului a rezultat în urma asocierii acestuia cu structura flexibilă a corpului și în special a cozii, care neîntâmplător, se alcătuiește conform proporției de aur. Ca o imagine generală, dinamismul cameleonului se reflectă cu succes în contextul ales - lumea modei.

117

MAI 2

FEDOR ANDREEA


FEDOR ANDREEA În cadrul acestui exercițiu s-a studiat diferitele forme pe care le poate avea o măsuță folosindu-se diferite pologii formale: riglate, poliedrate, placi curbe subțiri, tensionate, elicoidale, gonflabile și compuse. Formele finale rezultate sunt unele experimentale generând as el pologii noi de piese de mobilier.

MAI 2 118


MUNTEAN ANAMARIA

MAI 2

Obiec vul acestui proiect a fost experimentarea cu diferite forme spațiale pentru a crea o masă. În final s-au folosit următoarele categorii formale: riglate, poliedrate, tensionate și elicoidale.

119


MAI 3

AN III

120


Elaborarea lucrare de licență Etapa IV. faza detalii de execu e Etapa finală constă în realizarea detaliilor de execuție pentru minim trei elemente definitorii în amenajarea propusă (ex. piese de mobilier, detalii construc ve etc.). De asemenea se defini vează alegerea finisajelor și a materialelor u lizate prin inventarierea acestora în cadrul memoriului, devizului și a paletarului de materiale. Criterii de evaluare: rezolvarea tehnică și reprezentarea corectă a detaliilor de execuție, capacitatea de a sinte za demersul proiectului, complexitatea devizului.

MAI 3

Licența celor trei ani presupune realizarea unui proiect complet de amenajare a unui spațiu interior cu parcurgerea tuturor etapelor de elaborare. Atât amplasamentul cât și funcțiunea rămân la alegerea studentului, cu condiția argumentării oportunității intervenției. Obiec vul este definirea unei iden tăți puternice a spațiului, generat atât de calitățile contextului ales, cât și de par cularitățile funcțiunii stabilite. Pe parcursul etapizării proiectului se urmarește atât o abordare teore că, cât și tehnică în ideea conturării unor soluții formale și spațiale care să pună în valoare spațiul ales. Demersul cons tuie un bun exercițiu premergător prac cii profesionale, rezolvând atât probleme de refuncționalizare, generare a unei este ci în concordantă cu specificul propus, corelarea tuturor elementelor construc ve (finisaje, obiecte, instalații), rezolvarea detaliilor de execuție a pieselor de mobilier, an ciparea costurilor intervenției și ges onarea unui buget general. Etapa I presupune înțelegerea situației existente și definirea cerințelor impuse de tema program, studierea unor exemple similare ca scară și funcțiune și analizarea specificului, calităților existente / disfuncționalităților / atmosferei. Criterii de evaluare: reprezentarea corectă a releveului, relevanța exemplelor selectate, capacitatea de analiză și definire a caracterului acestora, complexitatea temei și a schemei funcționale, originalitatea funcțiunii și a denumirii alese. Etapa II. faza concept – propunere - se studiază conceptul general de intervenție, dezvoltarea preliminară a două variante și detalierea uneia dintre ele . Criterii de evaluare: originalitatea și complexitatea conceptului, o bună rezolvare funcțională, modalitatea de redactare/prezentare liberă, crea vă; Etapa III. faza proiect tehnic Etapa constă în detalierea solu ei prezentate in cadrul etapei precedente la nivel de proiect tehnic. Criterii de evaluare: complexitatea soluției, rezolvarea tehnică a intervenției cu respectarea conceptului inițial, acuratețea reprezentării.

P

D

M

Colec v Proiectare de interior ,F I ,T R

121


BALLO MELINDAV - CABANA-RESTAURANT CHALET Hotelul Fortuna se afla în apropierea unei pâr i de schi. Tema aleasă cuprinde zona publică a hotelului, unde este restaurantul și zona de relaxare cu recepția. La parter atmosfera este asemănătoare unui living (canapele formate din module și șemineu), o amenajare mult mai modernă dar în același mp am păstrat materialele predominante, de exemplu lemnul de stejar natural (finisat diferit). Mobilierul este simplu, dar funcțional. La acest nivel se află recepția și barul cu spațiu de depozitare, ținând cont de poziția și relația între depozit - bar - spațiu de odihnă, recepțive - intrare. La subsol, în restaurant se regăsește același s l de amenajare ținând cont de aceleași elemente principale. Acest restaurant are o capacitate de aproxima v 30-40 de persoane. Este o amenajare modernă cu accente rus ce.

MAI 3 122


123

MAI 3


MAI 3

124


125

MAI 3


RACHELEANU ADELA - TEA ART

MAI 3

Subiectul temei de licență constă în reamenajarea unui spațiu interior existent într-o casă neoromânească cu adăugarea unor funcțiuni anexe. Am ales această locație datorită caracterului istoric al spațiului, iar funcțiunea principală, aceea de ceainărie cu specific românesc, susține perenitatea tradițiilor româneș , punând în valoare într-o atmosferă caldă, de reculegere, de studiu ale unor cărți reprezentând patrimoniul cultural al României, interiorul valoros al casei, atât din punct de vedere istoric cât și al conservării este ce. Conceptul pornește de la perenizarea valorilor istorice și este ce specifice spațiului românesc al anilor 1940, prin recreerea atmosferei acelei perioade întrun cadru primitor, reconfortant, de reculegere, al unei ceainării cu produse în spiritul tradiției româneș . Perioada neoromânească este la nivel s lis c un amalgam de s luri. Este o mixtură între tradiționalul românesc, s lul greoi și supraîncărcat brâncovenesc, renaștere italiană târzie, elemente bizan ne și de influență otomană, precum și elemente preluate din arhitectura monarhală moldovenească.

A4

126


127

MAI 3


MAI 3

128


129

MAI 3


TOMA SORINA STEFANA - BANCA ROMANEASCA

MAI 3

Conceptul de amenajare și anume un design să funcționeze paralel cu coaja clădirii a pornit din dorința de a proteja clădirea, importantă ca valoare istorică pentru orașul Arad. În acest proiect am recurs la conversie. Această schimbare de funcțiune aduce cu sine modificări ale organizării spațiale, ale materialelor de finisaj sau a culorilor acestora. În final, cele minimum două straturi ale clădirii sunt reconoscibile ca atare, sunt, așadar coprezente. Parterul clădirii are două spații mari de p hală cu parter înălțime de 6 metri, respec v 3,20, as el, în spațiul cu 6 metri am introdus o structură metalică suspendată ce găzduiește o sală de ședințe sau un spațiu pentru întâlniri private. Am dorit ca designul să aducă lumină și o atmosferă caldă în clădire, un contrast între nou și vechi prin culoare, lumină, material. Am folosit o ar culare prin contrast datorită introducerii de elemente noi și diferite în spațiul vechi și sobru care să separe în mod dis nct noul de existent. Cele două spații de dimensiuni mari servesc în proiectul meu drept spații de așteptare, consultații, zonă de bancomate și zona caseriilor. Croma ca amenajării și panourile decora ve, pul de text folosit în amenajare sunt preluate din vitraliu situat pe parapetul balconului de la etajul doi al clădirii.

130


131

MAI 3


MAI 3

132


133

MAI 3


STUDII MASTERALE

134


Ciclul II de învățământ superior din cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism este compus din două studii masterale: Tendințe, materiale și tehnologii noi în arhitectura de interior și Urbanism și amenajarea teritoriului. Master „Tendințe, materiale și tehnologii noi în arhitectura de interior” Programul de master con nuă programul de licenţă in tulat „Mobilier şi amenajări interioare”, adâncind pregă rea lor profesională şi lărgind paleta ac vităţilor derulate după terminarea studiilor. Masterul are ca scop formarea de specialiș în domeniul designului de interior, oferind studenților capacitatea de a realiza amenajări în cadrul unor construcții noi și reamenajari și reabilitari ale unor construcți existente. Programul de studii este elaborat as el încât să se asigure cunoașterea și aprofundarea în detaliu a tuturor aspectelor legate de proiectarea de interior. Master “Urbanism și amenajarea teritoriului” este un program de studii avansate, interdisciplinar, pentru absolvenți din diferite domenii: arhitectură, geografie, peisagis că, etc. Studenții pot împartășii metode de lucru specifice specializării anterioare, pot dobândi competențe suplimentare și pot explora noi căi de dezvoltare urbană. Viziunea acestui master este de perspec vă atât în România cât și pe plan mondial și urmărește realizarea unor soluţii adecvate pentru realizarea lucrărilor de amenajare a teritoriului, urbanism, planificare urbană atât pe termen scurt, mediu și lung.

135


MAI

MASTER MAI 136


I

P

D

C

S

D

C

A

M

M

M

D

S

P

M

M

D

-

D

P

I

A

B

B

V I C

II

P

R

A

D

E

B

S

,L

G

E

,L

-

R

A

,M

C

B S A

MAI

A

137


aN II SEMESTRUL I PROIECTARE DE INTERIOR

Amenajare interioară birouri notariale grupate

MAI

În interiorul imobilului pentru servicii/birouri/comerț P+2E existent, situat în Timișoara, la intersecția străzii Bogdăneș lor cu str. B.P. Hasdeu se cere amenajarea unui spațiu des nat funcționării a două birouri notariale grupate, pentru doi notari publici asociați. În corpul de clădire P+1E aferent străzii Bogdăneș lor, la etajul 1 spațiul a fost compar mentat în două, as el încât zona des nată funcțiunii propuse este deservită exclusiv de casa de scară secundară, care îi asigură acces direct din spațiul public exterior, fără a interfera cu celelalte funcțiuni ale clădirii. Sistemul structural al imobilului este acela al cadrelor de beton armat cu planșee de beton armat, ceea ce permite o mare flexibilitate în ceea ce privește compar mentarea interiorului. Înălțimea spațiului este de asemenea generoasă - datele regăsindu-se în secțiunea transversală prin corpul de clădire. Instalațiile interioare de apă/canal sunt însă condiționate de existența coloanei de alimentare cu apă respec v canalizare în colțul clădirii definit de intersecția axelor „R” și „14”. În interiorul spațiului delimitat de axele „O”-„R” respec v „11”-„14” se cere realizarea unei compar mentări care să delimiteze următoarele funcțiuni: - birou notar 1 - 18-20 mp - birou notar 2 -18-20 mp - birou redactare documente (4 persoane) - 20-24 mp - arhivă - 6-8 mp - secretariat - 10-15 mp - sală de așteptare - 20-25 mp - circulații/coridoare - max 6 mp - grup sanitar - cca. 4,50 mp - casa de scară și balcoanele rămân nemodificate

138


Conceptul amenajării se bazeză pe funcțiunea publică a spațiului, căutând să valorifice seriozitatea, respectul, eleganța și dis ncția caracteris ce unui birou notarial. Transparența ac vității și totodată o fină senzație de accesibilitate, confort și familiaritate definesc compoziția spațială și materialitatea elementelor cons tui ve. Se dorește deschiderea unui dialog între structura existentă și elementele nou propuse. As el, rețeaua ortogonală strictă dată de stâlpii structurali stă la baza amenajării, însă nu o definește în întregime. Stâlpii rămân martori sinceri ai structurii, fiind decopertați și având deci, aspectul brut al betonului aparent, care intră în dialog cu noua amenajare mai flexibilă, jucăușă, comunica vă, ce rupe trama carteziană prin noi direcții. Acestea au rolul de a realiza o trecere fină între zona publică - primire, recepție cea semi-publică - birourile notariale, cea privată - birourile de redactare și arhivare. Așadar zona publică este definită de recepție în proximitatea aparatului de intrare; acesta filtrază accesul înspre cele două birouri, dar învită înspre zona de așteptare, aflată în locul cel mai favorabil al interiorului, datorită vederii generoase și a luminii naturale ce pătrunde din exterior.

139

MAI

PREDA ALMA


MAI 140


MAI 141


URB

MASTER URBANISM 142


A

I

T

R

M

G

A

L

D

,

,

R T G

R

R

L

A

I

I

G

T

L

D

II

E S

GIS

M

M

R

R

O

B

R

R

U

M

D

.

.

R

S A M R

URB

A

Ș

143


ELABORAREA LUCRARII DE DISERTATIE

Dizertațiile realizate în cadrul masteratului de Urbanism si amenajarea teritoriului reprezintă o aplicare a cunoș ințelor și abilităților dobândite pe parcursul celor doi ani de cursuri masterale într-o forma sinte zată, aplica vă. Prin acest exercițiu se testează dobândirea competențelor profesionale de cercetare, elaborare e unui proiect complex in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului și redactare a unei lucrarii ș ințifice. Tema aleasă împreuna cu îndrumatorul de dizertație poate acoperi orice subiect abordat în cadrul cursurilor și poate varia ca scară de la planuri de amenajare a teritoriului până la revitalizări urbane. Dizertația elaborată va trebui sa demonstreze capacitatea studentului masterand de a efectua o cercetare ș ințifică de calitate ridicată. Acesta va demonstra stăpânirea temei abordate din punct de vedere ș ințific prin includerea in lucrarea de dizertație a elementelor de cercetare ș ințifică p analiză bibliografică, sinteză și cri că și cercetare originală, și a experimentelor de validare a teoriilor analizate și elaborate prin simulări sau studii de caz.

URB 144


Vulnerabilitatea seismică a clădirilor istorice din Timișoara - Studiu de caz: Piața Sfântul Gheorghe Patrimoniul construit al centrelor istorice româneș este alcătuit în cea mai mare parte din clădiri de zidărie, adesea neglijate și aflate într-o stare de degradare con nuă. În consecință, răspunsul acestora în eventualitatea unui eveniment seismic major poate cauza mecanisme de colaps total sau parțial ale clădirilor, care pot pune în pericol atât integritatea acestora, cât și siguranța oamenilor care le întrebuințează. În prezent, evaluarea vulnerabilității seismice a clădirilor se face prin exper ze tehnice individuale care necesită resurse economice insuficiente pentru a fi aplicate la scară urbană. Scopul acestei lucrări este studierea unei metodologii de evaluare rapidă a vulnerabilității la seism, aplicabilă la scară urbană, și care să fie compa bilă cu sistemul structural din zidărie de cărămidă caracteris c centrelor istorice. Rezultatul aplicării unei as el de metodologii este es marea indicilor de vulnerabilitate specifici fiecărei clădiri în parte și întocmirea primelor hărți de vulnerabilitate urbană din România.

145

URB

NARITA ALINA-MARIA


URB 146


URB 147


SCOALA DOCTORALA

148


Studiile universitare de doctorat reprezintă ciclul superior de studii universitare a cărui finalitate constă în dezvoltarea resursei umane competente în realizarea cercetării ş inţifice, capabile de inserţie pe piaţa muncii înalt calificate. Ele constau în formarea prin cercetare pentru cercetare-dezvoltare şi inovare şi cons tuie o experienţă profesională de cercetare, finalizată, după susţinerea tezei de doctorat, prin acordarea tlului de doctor. Domeniul de doctorat arhitecturâ face parte din domeniul fundamental ș ințe umaniste și arte iar în cadrul Facultâții de Arhitectură și Urbanism există trei conducători de doctorate: Prof. univ. dr. arh Smaranda BICA, Prof. univ. dr. arh Cris an DUMITRESCU și Prof. univ. dr. arh Teodor GHEORGHIU. Programul de studii universitare de doctorat este segmentat în două etape dis ncte: - Programul de pregă re bazat pe studii universitare avansate, derulat în primul an de stagiu doctoral, pentru o perioadă cumulată de trei luni, finalizat cu prezentarea proiectului programului de cercetare doctorală - Program individual de cercetare ș ințifică, finalizat cu elaborarea și susținerea publică a tezei de doctorat.

149


DOC

150

SCOALA DOCTORALA


Elaborarea teză de doctorat În anul universitar 2015-2016 au fost susținute public trei teze de doctorat în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism: Patrimoniul Industrial - Minier, factor de dezvoltare teritoriala. Complexitate si problema ca in Romania, in compara e cu Franta si Marea - Britanie. Autor: dr. arh. Gabriela PAȘCU Profesor coordonator: Prof. univ. dr. arh Teodor - Octavian GHEORGHIU (RO) Prof. univ. dr. arh Jacqueline BAYON (FR) Strategii arhitecturale pentru copiii aflați în situații de risc Autor: dr. arh. Cris na Maria POVIAN Profesor coordonator: Prof. univ. dr. arh Cris an DUMITRESCU

151

DOC

Metodologie de cuan ficare a sustenabilității mediului construit și strategii de intervenție Autor: dr. arh. Marius Stelian GĂMAN Profesor coordonator: Prof. univ. dr. arh Smaranda BICA


PASCU GABRIELA

PATRIMONIUL INDUSTRIAL - MINIER, FACTOR DE DEZVOLTARE TERITORIALA. COMPLEXITATE SI PROBLEMATICA IN ROMANIA, IN COMPARATIE CU FRANTA SI MAREA - BRITANIE CONDUCATOR STIINTIFIC: PROF.DR.ARH. GHEORGHIU TEODOR OCTAVIAN PROF. DR. JACQUELINE BAYON

DOC

Teză de doctorat în domeniile arhitectură (Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara) și dezvoltare teritorială și patrimoniu (Université Jean Monnet Saint – E enne, Membre Université de Lyon, Laboratoire EVS – ISTHME, CNRS 5600). Această teză a fost realizată prin intermediul unui program de doctorat în cotutelă, finanțat prin Programul de burse ale guvernului francez (2012 - 2015). Subiectul tezei este unul de mare actualitate, atât în contextul românesc, cât și cel european, Care este viitorul fostelor așezări miniere, de dimensiuni mici și mijlocii din România? Ce rol poate avea patrimoniul industrial - minier, în acest context? Menționăm că acest subiect nu a mai fost abordat până în prezent în contextul românesc. Obiec vul acestei teze este unul dublu: de a găsi răspunsuri potrivite și pragma ce la întrebările formulate mai sus și de a realiza un prim pas în ceea ce privește cercetarea patrimoniului românesc pentru întregirea cercetării europene pe această temă. Limita spațială a tezei se restrânge la spațiul european, iar cea temporală la perioada interbelică - prezent, cu aprofundări unde a fost necesar (în special în cazul exploatărilor aurifere). În ceea ce privește purile de exploatări miniere, datorită marii diversități au fost alese trei: fier, aur și cărbune, cele mai în nse ca suprafață, la nivelul teritoriul european și românesc. Pentru analiza evoluției industriei miniere româneș , considerăm că este necesar încadrarea acesteia în contextul european (din punct de vedere geopolic c, istoric, tehnologic, influențe urbane și arhitecturale, demografic, can tăți de minereuri extrase), u lizand ca repere Marea Britanie și Franța, primele două teritorii industrializate de la nivelul Europei. Totodată cele două țări au avut teritorii miniere vaste pe care le-au exploatat în zona românească. Metodologia aplicată este diferită în funcție de țară. Aceasta include studiul documentelor specializate, vizite în teritoriu și interviuri cu membrii comunității, membrii ai administrației locale, precum și cu specialiș . Pentru a ngerea dezideratelor, teza a fost structurată în trei părți, în fiecare dintre ele fiind redusă scara geografică a analizei și punctate concluziile relevante subiectului:

152

PARTEA 1: De la industrie minieră la patrimoniu minier în Europa. Între patrimoniu asumat, conș en zare târzie și uitare. Aceasta parte este compusă din trei secțiuni: industria minieră, industria minieră ac vă/ pasivă și patrimoniul minier. În prima secțiune este prezentat contextul și evoluția industriei miniere (fier, aur și cărbune), și dezindustrializarea de la sfârșitul secolului al XX-lea. A doua secțiune face trecerea de la industrie la patrimoniu, concentrându-se pe diferitele scări geografice și aspecte comune. Iar cea de a treia este dedicată patrimoniului minier. PARTEA 2: Contextul patrimoniului minier în Marea Britanie și Franța. Istorii, metodologii și percepții diverse între integrare și indiferență. În urma analizei contextului european, în această parte, studiul se restrânge asupra celor trei țări: Marea Britanie, Franța și România. Prezentarea evoluției exploatării miniere în România are ca repere evoluția acesteia la nivelul celorlalte două. Totodată pe baza studiilor de caz engleze, scoțiene și franceze, sunt evidențiate metode de lucru și strategii pentru valorificarea patrimoniului minier, în contextul redezvoltării teritoriale. Un element important al acestei par îl reprezintă analiza compara vă la nivel de poli ci patrimoniale între cele trei țări. Pe baza acesteia putându-se iden fica puncte cheie obligatorii într-o posibilă strategie de valorificare a patrimoniului industrial (minier). PARTEA 3: Care este viitorul patrimoniului minier din România? Probleme, frâne și patrimoniul minier ca pârghie de dezvoltare teritorială. În această ul mă parte, studiul se restrânge la nivelul României, mai exact a celor trei județe: Alba, Arad și Hunedoara. Un prim pas este inventarierea așezărilor miniere pentru a se stabili un portret p al așezării miniere româneș de dimensiune medie și mică. Totodată în această parte este descrisă metodologia de cercetare și de intervenție pentru cazul românesc, și sunt propuse strategii pentru zona Ghelari, Brad și Valea Jiului. Concluziile tezei sunt diverse de la implicațiile industriei miniere la nivel european, puri de intervenții asupra patrimoniului minier, metode economice și sociale, caracteris ci ale așezărilor miniere româneș și similitudini la nivel european, posibile strategii și recomandări administra ve, etc.


DOC

153


DOC

154


DOC

155


POVIAN CRISTINA MARIA

STRATEGII ARHITECTURALE PENTRU COPIII AFLATI IN SITUATII DE RISC CONDUCATOR STIINTIFIC: PROF.UNIV.DR.ARH. DUMITRESCU CRISTIAN Printre cele mai controversate probleme ale lumii moderne se numără problema copiilor din mediile sărace, cunoscuţi sub denumirea de copii în situaţii de risc. Copiii reprezintă cheia şi fundaţia generaţiilor viitoare, având grijă de copiii perioadei noastre, totodată oferim o şansă şi viitorului nostru. Această lucrare şi-a concentrat atenţia asupra modului în care arhitectura, urbanismul şi mediul înconjurător influenţează percepţia şi dezvoltarea copiilor, şi totodată necesitatea de a lua în calcul problema sărăciei şi a excluziunii sociale cu care un număr semnifica v de copii, din mediul urban şi nu numai, se confruntă. Conş en zând importanţa copiilor şi a nerilor în societate, numeroase studii au fost realizate în încercarea de a se găsi soluţii pentru a transforma mediul construit într-un mediu mai prietenos şi ospitalier pentru ei. Aceste studii au fost realizate din punct devedere psihologic, croma c sau al nevoilor cu care se confruntă diverse categorii de copii. Nu putem analiza relaţia dintre spaţiul construit şi dezvoltarea acestora, fără a lua în calcul aspectele economice, sociale, poli ce şi psihologice. Problema sărăciei şi a copiilor aflaţi în situaţii de risc este o problemă globală care afectează cu precădere ţările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare, în special ţările din Asia şi Africa. Pentru a putea soluţiona această problemă în esenţa ei, şi nu doar să găsim soluţii temporare, este necesară o viziune globală privind drepturile, rolul şi importanţa copilului în strategiile urbanis ce, economice, poli ce şi arhitecturale viitoare. În 1989 UNICEF a es mat numărul copiilor care cresc în stradă la 100 de milioane, iar în 2002 UNICEF a raportat: „Ul mele es mări ridică numărul copiilor străzii la peste 100 de milioane”. Es mările mai recente nu sunt nici ele mai op miste, as el în 2005 numărul lor se apropia de ordinul zecilor de milioane: „Numărul exact al copiilor străzii este imposibil de cuan ficat, dar numărul lor cu siguranță se apropie de zeci de milioane în toată lumea, fiind foarte probabil ca acest număr să tot crescă”. În ciuda numeroaselor ar cole care abordează problema oamenilor fără adăpost şi a conexiunii cu psihologia environmentală, problema copiilor care locuiesc în stradă şi modul în care ei

DOC

156

percep termenul de „locuinţă” nu a fost suficient explorat. Pornind de la aceste premise, această lucrare îşi propune să abordeze modul în care copiii obişnuiţi percep spaţiul urban şi modul diferit în care „copiii străzii” percep strada ca şi o locuinţă şi cum as el nevoile lor diferă din punct de vedere al mediului construit faţă de copii din familiile obişnuite şi chiar faţă de celelate categorii de copii în situaţii de risc. Pornind de la premisa enunţată anterior, în primul capitol s-a încercat o iden ficare şi definirea acestei categorii a copiilor în situaţii de risc, împreună cu subcategoriile aferente: copiii din car erele sărace, copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate , copiii care locuiesc în stradă, etc. şi o înţelegere cât mai exactă a nevoilor lor şi totodată a modului în care percep şi simt mediul ambiant. Pentru a putea enunţa soluţiile op me din punct de vedere architectural a fost necesară luarea în calcul, în capitolul doi, şi a celorlalţi factori determinanţi precum cel: poli c, legisla v, economic,social, şi în mod deosebit cel psihologic. Pentru a înţelege imaginea de ansamblu, situaţia actuală şi importanţa acestei probleme, au fost analizate datele sta s ce la nivel global şi situaţia copiilor în situaţii de risc pentru a ne putea poziţiona în contextul mondial. Principalele studii, experimente şi interviuri au fost realizate la nivel local pentru a ne familiariza cu situaţia şi contextual actual şi pentru a iden fica categoriile de copii care sunt cel mai puternic afectate. Au fost analizate şi influenţele din domeniul poli c, legisla v şi social care determină în mare parte transformările arhitecturale din acest domeniu. Au fost realizate interviuri, experimente şi studii de caz pentru a studia situaţia actuală, nevoile acestor copii precum şi programele arhitecturale existente, dedicate copiiilor în situaţii de risc. Soluţiile propuse, detaliate în Capitolul 7 al tezei, in tulat “Contribuţii personale”, sunt tratate din trei perspec ve diferite. Prima este cea a necesităţii elaborării unei strategii globale şi interdisciplinare. Ceea de a doua vizează necesitatea definirii unui concept architectural special pentru această categorie de copii. Iar ul ma perspec vă tratată este cea a individualităţii fiecărui copil în parte, fiind necesară oferirea unei atenţii speciale problemelor, experienţelor trăite de aceş a şi luarea lor în calcul în proiectarea unui spaţiu nou dedicat copiilor.


DOC

157


DOC

158


DOC

159


GAMAN MARIUS

METODOLOGIE DE CUANTIFICARE A SUSTENABILITATII MEDIULUI CONSTRUIT SI STRATEGII DE INTERVENTIE CONDUCATOR STIINTIFIC: PROF.UNIV.DR.ARH. SMARANDA BICA

DOC

Teza de doctorat abordează conceptul de sustenabilitate urbană, un termen dezbătut și promovat intens în ul ma perioadă atât în literatura de specialitate cât și în mediul profesionist. Tema ca acestei teze a fost abordată în urma observațiilor rezultate din par ciparea directă a autorului în proiecte de dezvoltare urbană sau studii de cercetare în cadrul Centrului de Cercetare pentru Planificare Urbană Timișoara, al Facultății de Arhitectura și Urbanism și a interacțiunii directe cu autoritățile locale și specialiș din diverse domenii conexe. Scopul tezei îl reprezintă elaborarea unei metode de cuan ficare a sustenabilității urbane și a unei strategii de dezvoltare urbană sustenabilă prin modificarea pului de mobilitate. Pentru a ngerea scopului următoarele obiec ve au fost stabilite: definirea sustenabilității urbane, definirea precondițiilor dezvoltării urbane nesustenabile, crearea Diagramei Holis ce a Valorilor Sustenabilității Urbane, crearea Diagramei Compara ve Holis ce a Valorilor Sustenabilității Urbane, stabilirea parametrilor și subparametrilor sustenabilității urbane, validarea diagramei prin analiza sustenabilității municipiului Timișoara, analiza sustenabilității și eficenței mobilității urbane a municipiului Timișoara, analiza infrastructurii transportului cu bicicleta, dezvoltarea strategiei de schimbare a mobilității pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, aplicarea (parțială) a strategiei dezvoltate pe municipiul Timișoara, validarea aplicării prin verificarea noilor valori a sustenabilității urbane ulizând diagramele create. S-a realizează o analiză a evoluției cuan ficării sustenabilității în domeniul arhitecturii și urbanismului atât în literatura de specialitate ș ințifică cât și în prac ca internațională și s-a elaborat o nouă diagramă pentru analizarea, vizualizarea și cuan ficare a sustenabilității urbane. Autorul propune două puri de diagrame complementare care se bazează pe același schelet, prima Diagrama Holis că a Valorilor Sustenabilității ajută la evaluarea gradului de sustenabilitate a unui proiect, în mp ce cea de a doua, Diagrama Holis că Compara ve a Valorilor Sustenabilității, este folosită pentru compararea gradului de sustenabilitate a mai multor zone studiate/proiecte, pentru urmărirea în mp a evoluției sustenabilității sau pen

160

tru compararea unor en tăți diferite ca scară. Autorul a analizat opt Unități Teritoriale de Referință (UTRuri) specifice ale municipiului Timișoara pentru a stabili nivelul actual de sustenabilitate cu evidențierea zonelor în care se poate interveni. Pentru analiza parametrilor și subparametrilor celor opt carere s-au folosit patru surse ale datelor: date sta s ce de la diverse agenții, companii și autoritatea locală; date obținute în urma calculelor realizate de autor pe baza planului cadastral al municipiului; date obținute prin observațiile autorului la fața locului; date obținute prin realizarea unor cercetări bazate pe ches onare, pentru analizarea subparametrilor calita vi. Pe baza mediilor parametrilor și subparametrilor zonelor analizate a fost generată Diagrama Holis că a Valorilor Sustenabilității municipiului Timișoara. În urma realizării acestei diagrame a rezultat importanța intervenției la nivelul mobilității municipiului pentru creșterea sustenabilității acestuia. Autorul a realizat un studiu al deplasării pietonale, transportului cu biciclete, transportului public și cel cu autoturismul personal pe baza a 16 criterii. Rezultatul studiul a demonstrat că la nivel de car er cel mai eficient este transportul pietonal în mp ce la nivelul întregului municipiu transportul cu bicicleta este cel mai eficient. As el studiul se va concentra pe transportul cu bicicleta fiind cel mai sustenabil și eficient iar infrastructura acestuia la nivelul Timișoarei fiind cea mai slab dezvoltată. S-a propune o strategie complexă de creștere a numărului deplasărilor cu bicicleta bazată pe criterii de infrastructură, legislație și educație prezentând un catalog de intervenții. Cercetarea prac că se bazează pe implementarea intervențiilor stabilite pe cele opt UTR-uri ale municipiului Timișoara. În baza unei comparații a rezultatelor cercetării prac ce cu cele ale situației existente se observă o îmbunătățire a gradului de sustenabilitate al municipiului. În final sunt prezentate principiile de implementare a strategiei de schimbare a mobilității, aplicarea principiilor pe cele opt car ere analizate și măsurarea nivelului sustenabilității urbane rezultat.


DOC

161


DOC

162


DOC

163


Universitatea Politehnica din Timişoara, România 300006 Timişoara, Piaţa Victoriei nr.2 Tel: +40-256-403000; fax: +40-256-403021 E-mail: rector@rectorat.upt.ro / www.upt.ro Facultatea de Arhitectură și Urbanism 300223 Timişoara, Strada Traian Lalescu nr.2/A Tel: +40-256-404021; fax: +40-256-404020 E-mail: department.arhitectura@gmail.com / www.arh.upt.ro Editura Politehnica 300159 Timişoara, Bd. Republicii nr. 9 Tel: 0256/403823, 0256/403824 E-mail: editura@upt.ro / www.editurapolitehnica.upt.ro

164


165


166

Profile for Arhitectura si Urbanism UPT

Student Trends, Nr. 8, 2014 - 2015  

Seria Student Trends este dedicata lucrarilor realizate de studentii Facultatii de Arhitectura si Urbanism din cadrul Universitatii Politehn...

Student Trends, Nr. 8, 2014 - 2015  

Seria Student Trends este dedicata lucrarilor realizate de studentii Facultatii de Arhitectura si Urbanism din cadrul Universitatii Politehn...

Advertisement