Issuu on Google+

INTERVIU CU PRIMARUL NICULAE VICTOR Satisfacem dorinta [i interesul cet`]enilor de a cunoa[te activitatea Prim`riei si a Primarului public=nd \n EXCLUSIVITATE acest interviu pagina 02-03

ZIARUL DE

Ciorog=rla APRILIE 2008

APARE DIN 2008; NR. 2; EDITAT DE MARCA INVEST (WWW.MARCAINVEST.RO); 8 PAGINI

{TIRI

» EXCURSII TEMATICE Gr`dini]a cu program normal nr. 1 Cioro gârla va organiza activit`]i extra[colare sub forma unor excursii tematice cu destina]iile: I Grupa Mare – 17 mai – la Predeal I Grupa Mijlocie – 15 mai – la Târgovi[te I Grupa Mic` – 6 iunie – la M`n`stirea Cozia [i M`n`stirea Turnu

» TROI}~ Prim`ria Ciorogârla studiaz` posibilit`]ile financiare de construire a unei troi]e lâng` Biserica nou` – Preot paroh – Ristea Sergiu. Deocamdat` nu sunt fonduri disponibile. Pân` la procurarea acestora, rug`m sponsorii cu dare de mâna [i credin]` \n Dumnezeu s` se adreseze p`rintelui Ristea Sergiu.

Priorit`]i [i obliga]ii de prim`var` » Prim`vara aceasta a debutat cu secet` prelungit`, cu temperaturi peste limitele normale [i cu o rezerv` insuficient` de ap` \n sol. Specific satului ar trebui s` fie lucr`rile agricole. |n realitate, c=mpul pare un izlaz imens pe care z`re[ti a[ezate din loc in loc construc]ii: vile si intreprinderi industriale. Peisajul este \ntregit de zeci de drumuri care trec peste loturi c`tre noile [antiere. A[ezarea geografic` a comunei noastre \n imediata vecin`tate a municipiului Bucure[ti a transformat p`m=ntul din obiect al muncii \n marf` speculativ` pentru agen]ii imobiliari. A[a se face c` interesul ciorog=rlenilor se concentreaz` pe ac]iuni de urbanizare a localit`]i : asfalt`ri de drumuri, construirea de obiective de interes ob[tesc, construirea, f`r` precedent, a unor vile \n intravilan [i \n prelungirea acestuia. R`sfoind „Planul de activit`]i’’ elaborat de Consiliul Local, domnul viceprimar Constantin Constantin enumer` urmatoarele priorit`]i: I Efectuarea unor lucr`ri de cur`]enie a comunei \n institu]iile de stat [i \n gospod`riile individuale, men]inerea \n stare

de cur`]enie a drumurilor publice [i a \mprejurimilor satului ; I Desfiin]area depozitelor necontrolate de gunoi de pe raza localit`]ii; I Ecologizarea cursurilor r=urilor Ciorog=rla [i Sabar; I Continuarea lucr`rilor pentru \mbun`ta]irea calit`]ii mediului prin plantarea de puie]i pe terenurile fostelor depozite de gunoi. S-au plantat 30.000 de puie]i de salc=m, ac]iunea continu` cu plantarea a 3000 de puie]i de stejar ro[u. Oric=t s-ar str`dui Consiliul Local s` men]in` cur`]enia, ordinea [i buna r=nduial` gospod`reasc`, n-ar reu[i f`r` o educa]ie civic` corespunz`toare. Amintim tuturor cet`]enilor comunei c` a fost reactualizat` Hot`r=rea Consiliului Local nr. 11 din 28.06.2005 elaborat` in temeiul Legii nr. 215/ 2001 privind administra]ia public` local` \n sensul stabilirii de noi plafoane de amenzi aplicate persoanelor juridice (art. 1) [i persoanelor fizice (art. 2) care \ncalc` urm`toarele prevederi: I \ntre]inerea \n stare corespunz`toare a cl`dirilor prin efectuarea lucr`rilor de repara]ii, zugr`vire [i \ngrijire a cl`dirilor [i anexelor gospod`re[ti;

I Depozitarea reziduurilor menajere numai \n recipien]i \n locurile special amenajate \n acest scop; I |ntre]inerea cur`]eniei [i igienei cur]ilor, gr`dinilor [i terenurilor din incinte [i \mprejurimi ; I Efectuarea [i men]inerea cur`]eniei trotuarelor, rigolelor, [an]urilor, a p`r]ii carosabile a str`zii sau drumului (p=n` la axul drumului ), obliga]ia de a \ndeparta z`pada si gheata din dreptul imobilelor \n care locuiesc. NE|NDEPLINIREA OBLIGA}IILOR PREV~ZUTE LA ALINEATUL PRECEDENT CONSTITUIE CONTRAVEN}IE {I SE SANC}IONEAZ~ CONF. O.G. 2/2001 CU AMEND`. Articolele 3 [i 4 stabilesc noile limite ale amenzilor pentru contraven]iile men]ionate la art. 1 si art. 2, conform anexei care face parte integrant` din prezenta hot`r=re [i indica persoana care va duce la \ndeplinirea prevederilor hot`r=rii men]ionate. Prof. L`z`rescu Iuliana Consilier local, ing. Cernat Alexandru

CONCURS Top 8

Cadrele didactice de pe raza comunei Cio rogârla au beneficiat de o excursie la Sibiu – P`ltini[ pe data de 12 - 13 aprilie, excursie sponsorizat` de Primarul Nicolae Victor.

» IN MEMORIAM

ELOGIUL MODESTIEI Petre Anghel a fost cri tic literar, editor [i gazetar, a creat, dupa studii \ndelungate [i temeinice, lucr`ri literare ce figureaz` \n fi[ierele marilor biblioteci din ]ar`, lucr`ri de re ferin]` pentru cunoa[terea [i studierea unor scriitori renumi]i ai literaturii române : G. C`linescu, T.Arghezi, M. Eminescu, C-tin. Noica [i al]ii. pagina 04

Mul]umim lui Dumnezeu c` s-a \nt=mplat noaptea!

»

|ncep=nd cu acest num`r ini]iem concursul TOP 8 care va avea trei faze. Vom alege de fiecare dat` opt case de pe raza comunei Ciorogârla [i a satului D=rvari iar dumneavoastr` va trebui sa indica]i construc]ia care v-a pl`cut cel mai mult. |n final` vor concura casele ie[ite pe locul 1 la fiecare faz`. C=[tig`toarea va fi prezentat` \n detaliu. |n etapa 1 vor concura casele de pe str`zile: [oseaua Bucure[ti, str. Mare si Fierari pagina 06

» DASC~LI R~SPL~TI}I

STR. MARE NR 111 PROPRIETARI: {TEFAN {I FLOREN} A DUMITRU

» |n noaptea de 7 – 8 aprilie a c`zut tavanul s`lii de clas` de la Grupa Mare a Gr`dini]ei nr. 1 Ciorog=rla. Dac` s-ar fi \ntamplat acest incident \n timpul cursurilor, ar fi fost dezastru. Motivul deterior`rii cl`dirii \l constituie vechimea acesteia. Actualul local al Gr`dini]ei a fost construit \n anul 1920 de ziaristul [i scriitorul Pamfil {eicaru. De-a-lungul anilor, cl`direa a avut mai multe destina]ii (utilit`]i): [coal` de menaj infiin]ata [i finan]at` de Pamfil {eicaru, dupa 1950 a fost maternitate, apoi [coal` general` cu clasele I –

Ziarul de Ciorog=rla a[teapt` informa]ii, foto sau video surprinse de dvs., dac` acestea pot deveni [tiri. Redactia: Strada Gr`dinari, nr. 53, Ciorogârla

VIII. Cl`direa a fost abandonat` [i a intrat in degradare. Dup` construirea unei noi [coli generale la [osea, \n cl`direa veche au func]ionat depozite de l=n` si de butelii, iar din 1987, la menaj s-a mutat Gradini]a de copii. Noul local de Gr`dini]` care se construie[te \n curtea [colii generale va fi ultramodern, sigur, va avea multe \nc`peri, buc`t`rie, sal` de mese, s`li de clas` [i de joac` etc., ne asigur` domnul Primar Nicolae Victor care gestioneaz` construirea localului.

e-mail: ziarul_ciorogarla@yahoo.com; telefon: 0728.731.181


02

ZIARUL DE Ciorog=rla

APRILIE 2008

Exclusiv

Interviul acordat de Satisfacem dorinta [i interesul unui grup de cet`]eni de a cunoa[te activitatea Prim`riei si a Primarului public=nd \n EXCLUSIVITATE acest interviu

„Eu consider comuna Ciorog=rla [i satul D=rvari ca pe o mare familie al c`rei membru sunt [i eu. Vreau s` le spun ciorog=rlenilor [i d=rv`renilor c` \i stimez [i \i respect [i LE DORESC NUMAI BINELE.“ Primar: Niculae Victor

Gr`dini]a nr. 1 – [antier \n lucru

»

Domnule Primar, un reporter, dac` vrea s` se informeze cu privire la o institu]ie de stat, se adreseaz` [efului ei : Pre[edintelui, Primului Ministru, Primarului etc. A[a c` nu am putut s` v` evit. De ce a]i acceptat, a[a de greu, s` sta]i de vorb` cu noi ? Sunt foarte ocupat. Trebuie s` alerg la [antierele de la gr`dini]ele de copii de la Ciorog=rla [i D=rvari, la [colile generale care au construc]ii, la asfalt`ri, la diguri...\mi ramane pu]in timp pentru vorb`.

Nu sacrific interesele familiei. |mbin activitatea de la serviciu cu cea dedicat` propriei gospod`rii.

» Sunte]i cel mai cunoscut om din sat. Nu gre[esc dac` afirm c`, p=n` [i copiii de gr`dini]` v` cunosc. Cum explica]i acest lucru ? Sunt mereu \n mijlocul oamenilor. |n afara rela]iilor oficiale, de serviciu, particip la via]a intim` a satului, la unele nun]i, botezuri, zile onomastice. |mi plac copiii . Simt o satisfac]ie deosebit` c=nd \i v`d bucur=ndu-se de darurile pe care Prim`ria le d`, cu diverse ocazii, gr`dini]elor si [colilor generale, de fapt eu consider comuna ca pe o mare familie al c`rei membru sunt si eu.

Lucr`ri de asfaltare. Se pune al doilea strat, de uzur`. mentin si astazi, ca premiza a reusitei? Tenacitatea, dorin]a de a realiza mai mult dec=t \mi oferea momentul, creativitatea [i ambi]ia de a fi mereu primul. |ntotdeauna am comunicat u[or cu oamenii, am adoptat pentru fiecare interlocutor strategia de a m` face \n]eles [i de a convinge.

» Ce v=rst` avea]i c=nd a]i venit \n Ciorog=rla? Aveam 18 ani. Abia terminasem liceul [i am fost repartizat la cooperatia din Ciorog=rla.

» Dumneavoastr` a]i pornit de la zero, cum se spune. Singur, fara ajutorul nimanui a]i reu[it in viata. Cum? La \nceput mi-a fost foarte greu. Eu provin dintr-o familie modest`, de la ]ar`. Am \nv`]at de la ai mei c` pot reu[i numai prin munc`, punctualitate [i seriozitate. De aceea lucram p=na noaptea t=rziu pentru c=]iva lei \n plus la salariu. Nu aveam cas`, cheltuiam mult cu masa. » Care credeti ca au fost calitatile t=n`rului Nicolae Victor, ce se

» A]i lucrat mul]i ani \n comer]. Va]i f`cut un S.R.L. de succes. Ce strategie a]i aplicat? |n Prim`rie e ca \n comer]. Trebuie s` \]i propui ca unitatea ta s` fie cea mai bun`. |mi fac rela]ii peste tot, studiez pia]a, \mi fac un plan de ac]iune [i nu dau gre[ niciodat`. » Primarul urm`re[te executarea lucr`rilor.

Se asfalteaz` drumurile comunale.

Anii au trecut. Ave]i o cas`, un rost, copii, ginere. Spune]i sincer, sunte]i un om bogat?


ZIARUL DE Ciorog=rla

APRILIE 2008

03

primarul Niculae Victor Cea mai de pre] avu]ie a mea este familia. Am copii a[eza]i cu care m` m=ndresc. Cealalt` avere, material`, nu se deosebe[te de a cons`tenilor mei cu stare mijlocie. Nu duc lips` de nimic, dar n-am adunat cine [tie ce avere.

» Ave]i un venit. A]i v=ndut [i ni[te p`m=nt [i tot nu se vede la dumneavoastr` ceva deosebit f`cut de cur=nd. Sunte]i un om cheltuitor care nu reu[e[te s` adune lucruri personale, chiar atunci c=nd are ceva bani? Am avut cheltuieli mari cu doctorii. Mama mea, Dumnezeu s-o ierte, a fost mult` vreme bolnav`, a necesitat un tratament costisitor [i \ndelungat. Cheltuielile casei sunt mari, [i ca s` fiu sincer, mai pun [i ceva bani deoparte s`-i fac fiicei mele o cas`, pentru c` s-a c`s`torit de cur=nd. Repet: nu duc lips` de nimic, dar nu am alte bunuri in afara celor care se v`d.

»

Repeta]i, v` rog, care este, concret, averea Dumneavoastr` ?

O cas` construit` \n 1980, un autoturism „Dacia 1300’’ fabricat \n anul 2000. |n casa noastr` to]i muncesc [i au un venit. |n visteria familiei intr` cinci salarii, sum` frumu[ic`, muncit` [i sigur`.

» |ntr-un mandat de primar a]i f`cut mult pentru comun`, lucruri ce se v`d la tot pasul. S` cred c` neglija]i propria gospod`rie, familie, pentru interesul ob[tei? Nu sacrific interesele familiei. |mbin activitatea de la seviciu cu cea dedicat` propriei gospod`rii. S=mb`ta [i duminica lucrez pentru gospod`ria personal`, \n restul zilelor s`pt`m=nii lucrez la Prim`rie pentru interesul ob[tei s`te[ti. » Dv. ave]i o strategie anume pentru realizarea unui obiectiv? Cum v` stabili]i priorit`]ile? Simplu. Dac` cuno[ti toate problemele comunei, \]i este u[or s`-]i faci un plan care s` respecte punctele din programul electoral din 2004. Dac` stau s` compar ce mi-am propus \n 2004 cu ce s-a

Am multe hobby-uri: nu beau, nu fumez, nu sunt afemeiat, nu-mi plac ma[inile de lux. Am o mare pasiune: \mi place munca.

realizat p=n` acum, in patru ani de mandat, constat ca realiz`rile actuale sunt mult, mult mai numeroase. Mai intervine [i ceea ce se ive[te ca oportunitate de moment, ce fonduri neprev`zute intr` \n visteria prim`riei din alte surse.

» Chiar dac` cineva vrea s` conteste realiz`rile Dv. nu are argumente. Enumera]i, v` rog, principalele obiective realizate, \n mandatul acesta de primar men]ion=nd [i fondurile necesare? S` le lu`m pe r=nd: I Asfaltarea drumurilor comunei Ciorog=rla [i satului D=rvari. Se asfalteaz` str`zile : Gr`dinari, Str. Mare, Horia, Gh. Doja, George Co[buc, iar la D=rvari str`zile Dealului [i 1 Martie – \n prima etap`. Ulterior intr` \n lucru str`zile: Toamnei, Muncii, Legumelor, Barbu L`utaru. Dac` n-am amintit vreo straduta, sa m` scuzati, dar toate, absolut toate starzile vor fi asfaltate. Termenul de execu]ie : p=n` la sf=r[itul lunii mai. I Construc]ii: Gr`dini]a nr. 1 Ciorog=rla. Se va aplica cel mai nou proiect arhitectonic \n materie. [coala General` Nr. 2 D=rvari – extindere cu trei s`li de clas`, sal` de festivit`]i, cancelarie, laboratoare. Pentru Grupul [colar „Pamfil {eicaru’’ Ciorog=rla s-au cheltuit cu modernizarea localului si dotarea cu mobilier 12 miliarde lei. » Ce strategie aveti pentru amenajarea [i \ntre]inerea str`zilor nou \nfiin]ate? Au fost pietruite, ac]iunea continu`. » Ne promite]i c` \n numerele viitoare ve]i prezenta pe larg modul de realizare a fiec`rui obiectiv? Cu placere. » F`r` bani nu se poate face nimic. Cum a]i ob]inut Dv. at=tea fonduri de la jude], la care alti primari nici nu viseaz`? V-a ajutat P.D.-ul? Cum? Eu sunt primar PD. La Consiliul Jude]ean este pre[edinte de la PSD, iar prefect este reprezentantul P.N.L. Aici e marele secret. Am

Localul b`tr=nei [coli nr. 2 Darvari, c`ruia i se va ad`uga un etaj.

eu tactica [i metodele mele de a ac]iona [i de a convinge. Perseverez, \ntocmesc proiecte, iar`[i insist [i ob]in bani mul]i.

» {tiu c` a]i \ntreprins demersuri, acum sunt avansate, pentru ob]inerea unor sume europene foarte mari. Cum a]i procedat? Ion }iriac, frunta[ \n topul oamenilor boga]i din Rom=nia, spunea c` nu trebuie s` ai zece facult`]i ca s`-]i reu[easc` o afacere. Trebuie s` ai consilieri, sfetnici buni. Dac` ace[ti consilieri nu sunt \n sat, \i g`se[ti u[or, cu plat`, la firmele de consultan]`. V` rog s`-mi permite]i s` p`strez acest secret pentru mine. Vreau s` v` r`spund atunci, c=nd sume imense vor veni pentru diferite obiective ale comunei. » D-le Primar, ce hobiuri ave]i?

Multe: nu beau, nu fumez, nu sunt afemeiat, nu-mi plac ma[inile de lux. Am o mare pasiune: \mi place munca.

»

Ce nerealiz`ri, greut`]i, st=ng`cii crede]i c` ave]i in rela]iile cu cet`]enii? Din dorin]a de a rezolva problemele tuturor cet`]enilor comunei, pe care \i respect [i \i apreciez, am promis, uneori, c` le pot rezolva rapid unele probleme care s-au dovedit a fi dificile datorit` legisla]iei. Sunt convins c` omului trebuie s` i se explice concret, cu legea \n m=n`, ce se poate rezolva [i ce nu. Ducem lips` \n Prim`rie de func]ionari tineri specializa]i [i competen]i. Salariile sunt mici, nu vin oamenii califica]i s` se angajeze iar aparatul administrativ al Prim`riei este necorespunz`tor.

» |n final, ce vre]i s` le transmite]i cet`]enilor comunei? S`n`tate, fericire [i bun`stare \ntr-o comun` pe care, \mpreun`, o vom moderniza. Vreau s` le spun ciorog=rlenilor [i d=rv`renilor c` \i stimez, \i respect [i le doresc numai binele. |\ rog s` aib` \ncredere \n mine. „Numai \mpreun` vom reu[i.’’ A consemnat - prof. Iordan Stan

Localul vechi al {colii nr. 2 D=rvari, construit` \n 1964.

{coala veche – [coala nou`: dou` cl`diri care vor ad`posti sutele de elevi din D=rvari.

Se cur`]` terenul pentru amplasarea funda]iei la gr`dini]a nr. 2 D=rvari


04

ZIARUL DE Ciorog=rla

APRILIE 2008

In memoriam Elogiul modestiei » Hristos s-a re\ntors pe plaiurile natale, \n Nazaret, dup` mul]i ani. Era deja cunoscut, venerat de unii [i hulit de al]ii. A fost alungat pentru c` nu mai era ca ai lui. „{i le zicea Iisus: Nu este prooroc dispre]uit dec=t \n patria sa... [i \ntre ai s`i” (Matei VI,4). Profesor: Iordan Stan Mentalitatea unor oameni din Ciorog=rla nu se deosebe[te, prea mult, de cea a nazaritenilor de acum 2000 de ani. Dac` vreun localnic de origine ]`r`neasc` se ridic` prin merite intelectuale incontestabile, e privit cu invidie, este izolat sau ignorat uneori pentru c` nu mai seam`n` cu ei. Acel intelectual ciorog=rlean respectat de str`ini, r`m=ne pentru s`tenii s`i « b`iatul lui nea cutare », zic ei « \l cuno[team noi, [tim al cui e... », \n schimb, un sportiv cunoscut din localitate, un c=nt`re] mediocru sau un flecar [mecher sunt privi]i cu admira]ie pentru c` \i simt ei c` n-au ie[it din matricea lor intelectual`. Iubi]i ciorog=rleni, zestrea oamenilor de cultur` ie[i]i din mijlocul vostru este foarte s`rac`. Cunoaste]i-i, pre]ui]i-i [i m=ndriti-v` cu ei! V` vom prezenta \n c=teva numere consecutive personalit`]i culturale ciorog=rlene cunoscute din domeniul literaturii [i artei. |ncepem aceast` serie cu Anghel Petre, b`iatul mai mic al lui Mitic` a lui Dane Tolea «Eva» si al Anghelinei, oameni gospodari [i respecta]i \n sat. Tanti Anghelina avusese o mare decep]ie. |i murise o feti]`, Petra. Ca s` nu repete [i b`iatul soarta surorii sale i-a spus Nae, dupa numele na[ului. Dumnezeu i-a dat fiului acesteia minte mult`, inteligen]` [i acel CEVA care te face s` vezi \n lucruri ce nu pot s` sesizeze oamenii obi[nui]i . Petre mi-a fost coleg de banc` p=n` la sf=r[itul ciclului gimnazial [i prieten, toat` via]a. Fire a[ezat` [i cump`tat`, ascundea sub modestia sa exagerat` o inteligent` ie[it` din comun. Rareori se av=nta \n v=ltoarea jocurilor copil`riei. {edea deoparte, privea \nc`ier`rile teribile dintre b`ie]i [i, dup` ce suna clopo]elul de intrare, ajun[i \n banc`, motiva cu obiecti-

vitate de ce cutare a c=[tigat iar cutare a pierdut. Observa]ii subtile pentru un copil fiindc` descriau o strategie de lupt` care sc`pa unui copil obi[nuit. La lec]ii [edea cuminte, nota tot. C=nd ne \ncurcam to]i la un r`spuns, \nv`]`toarea noastr`, Ana Gheorghiu , \l intreba pe el. Se ridica agale, vorbea rar, cu privirea pironit` \n banc`, d`dea explica]ii exacte [i complete. Exasperat`, doamna \nv`]`toarea \l \ntreba deseori: „De ce nu ridici m=na?” apoi ad`uga: „C=nd vorbe[ti cu cineva, ]ine capul sus [i prive[te]i interlocutorul \n ochi!” El r`m=nea acela[i. |n drum spre cas` \mi spunea c` nu \i place s` fie remarcat, c` el \[i cunoa[te posibilit`]ile [i nu a[teapt` laudele altora.

Petre Anghel al`turi de studen]ii s`i

Vremurile tulburi de dup` razboi, consolidarea comunismului prin ascu]irea luptei de clas`, f`cea aproape imposibil` p`trunderea \n licee [i facult`]i a copiilor din familiile avute care nu se aliniau la „idealurile noii or=nduiri”. |ntrega familie a lui Petre a stat \n cump`n` mult` vreme f`c=ndu[i planuri cu privire la viitorul copilului. Au g`sit solu]ia : \n tim-

pul bombardamentelor din 1944, profesorul Climer de la Liceul Spiru Haret, om cu studii [i doctorat \n Fran]a, a locuit o bun` perioad`, ca refugiat, la familia Anghel. Bucuros, profesorul l-a primit \n gazd`, la Bucure[ti, i-a fost dasc`l, \ndrum`tor [i un al doilea tat` toat` perioada liceului [i a Facult`]ii de Filologie pe care a absolvit-o \n 1963.

A tr`it toat` via]a printre c`r]i [i tot o carte i-a \ntov`r`[it [i sf=r[itul. Aceasta se intituleaz` Ultimile preciziuni [i comentarii critice [i \l leag` pentru totdeauna de numele celui c`ruia i-a fost discipol [i prieten adev`rat, profesorul Ale xandru Piru. |n Ciorog=rla a r`mas o prezen]` discret`. Nu a vorbit cu s`tenii niciodat` de reu[itele personale. Era foarte ata[at de familia lui cu care se m=ndrea. Dorin]a sa ultim` a fost s` se odihneasc` pen tru vecie \n cimitirul comunal al`turi de p`rin]i [i de rudele lui dragi.

Mini biografie » DATE PERSONALE N`scut: 27.07.1940 Ciorogârla, Ilfov Decedat: 26.12.2004 Bucure[ti Critic literar, editor [i gazetar. Este fiul Anghelinei [i al lui Dumitru Anghel. Absol vent al Liceului „Spiru Haret” din Bucure[ti \n 1958; a urmat apoi Facul tatea de Filologie a Universit`]ii din Bucure[ti ( 1958-1963). Dup` licen]` a de venit cadru didactic la Catedra de Limbi moderne a Institutului Politehnic. [i-a luat Doctoratul \n [tiin]e filologie \n 1984, cu o tez` despre publica]iile conduse de G. C`linescu. A colaborat cu studii, articole, cronici si recenzii la „Revista de istorie [i teorie literar`’’, „Forum’’, fiind preocupat s` comunice \n special informa]ii noi de istorie literar` [i texte inedite sau mai pu]in cunoscute, Documente, cercet`ri de arhiv`, despre sciitorii G.C`linescu, Tudor

Petre povestea uneori, f`r` entuziasm, despre suferin]ele \ndurate de tat`l s`u \n perioada colectiviz`rii agriculturii. H`r]uielile, presiunile insuportabile impuse de activi[tii de partid nu l-au speriat pe nea Mitic`, ba mai mult, l-au \mvr`jbit. |n 1961 s-a convocat o mare adunare popular` la c`minul cultural ce trebuia s` fie urmat` de un

Arghezi, Mihai Eminescu, Const. Noica [i s` recenzeze sau s` analizeze \n articole cu o argumenta]ie bine sus]inut` [tiin]ific, c`r]ile unor critici [i istorici literari de prestigiu.

» OPERE

I „Istoria literaturii române de la origini pân` \n prezent de G.C`linescu. Dosarul critic (1993); I Domnul a zis (2003) ; Antologii : I Au mai p`]it-o si al]ii (2001); Edi]ii: I Al .O.Teodorescu, Hronicul m`scariciului Valatuc (1992) ; I Un porc de câine (1992) ; I M..Eminescu, Aur, m`rire [i amor (1992) ; I G.Dem.Teodorescu, Basme române (1996); I Al.Piru, Ultimile preciziuni [i comentarii critice (2004)

spectacol cu l`utari vesti]i. Cu acel prilej urma s` se declare \ncheiat` colectivizarea \n comuna Ciorog=rla. C=nd au \n]eles oamenii rostul adun`rii, a izbucnit r`zmeri]a ; l`utarii au ie[it speria]i pe ferestre iar activi[tii de la raion au fugit [i ei \nsp`im=nta]i prin mul]ime nelu=nd \n seam` huiduielile [i r=setele s`lii. S`tenii au mai c=[tigat un an de libertate. Ca s`-l „l`mureasc`’’ pe nea Mitic` s` se \nscrie la C.A.P, activi[tii \nrai]i ai comuni[tilor \nscenau tot felul de m=r[`vii. |n 1961 Petre era student. Gheorghe a lui B=zoi [i Dona Nicolae (L`ptarul) i-au sugerat securistului de la prim`rie s`-l dea afar` din facultate. Securistul a avut mai mult` \n]elegere [i bun`voin]` dec=t cons`tenii no[tri. L-a sf`tuit s`-[i vad` de treab` [i nu i-a f`cut niciun r`u. Lui nea Mitic` i-au luat pe drum caii si c`ru]a la \ntov`r`[ire. Ajuns acas`, cu lacrimi \n ochi, a ar`tat biciul la ai s`i [i a exclamat dezn`d`jduit: „uite cu ce-am mai r`mas!”. A b`tut un cui \n tocul u[ii de la intrare, a ag`]at biciul de el ca s`-l vad` tot timpul, a refuzat s` se \nscrie la colectiv [i a plecat pe [antier. A murit, \n suferin]`, cu biciul la u[`, simbol al gospod`riei individuale bine r=nduite [i prospere de alt`dat`. Anii de facultate au fost de studiu, de cautari si incertitudini pentru ca studentul Petre c`uta colabor`ri la ziare [i reviste. Dup` absolvirea facult`]ii [i-a \nceput cariera universitar`. Citea mult, participa la evenimentele literare ale vremii, era mereu \n mijlocul oamenilor de cultur` [i de litere. Prezen]a lui la Catedr` de Literatur` Rom=n` a Facult`]ii de Filologie era statornic`. Colabora cu profesorii Al. Piru, Eugen Simion [i era prieten bun cu F`nu[ Neagu, Nichita St`nescu, Marin Sorescu [i cu mul]i tineri scriitori. Mai t=rziu a devenit [eful catedrei de limbi moderne a Institutului Politehnic Bucure[ti. Coordona \ntreaga activitate [tiin]ific`, pe ]ar`, a studen]ilor str`ini veni]i \n Rom=nia s` studieze ingineria la institutele politehnice. A coordonat un colectiv de autori, al`turi de care a elaborat manuale pentru studen]ii str`ini.

Pamfil {eicaru la Ciorog=rla » Regele Ferdinand, f`uritorul Rom=niei Mari, a \mpropriet`rit vitejii din ordinul „Mihai Viteazul” cu loturi de 25 de hectare pentru meritele lor militare. Unul dintre cei \mpropriet`ri]i a fost Pamfil {eicaru, Cavaler al ordinului [i director al ziarului Curentul. Amplasarea lotului a fost \n comuna Ciorog=rla, la numai 12 kilometri spre vest de bariera Bucure[tilor. Mariana Mihalcea, Teodora Laz`r, Paula Nicoleta Anghel Profesori la Gr. [c. „Pamfil {eicaru”, Ciorog=rla - Ilfov G=ndul regelui Ferdinand a fost ca cei \mpropriet`ri]i s` se stabileasc` acolo unde au primit p`m=nt. La Ciorog=rla, g=ndul s-a \mplinit, pentru c` Pamfil {eicaru este la Ciorog=rla [i acum. Cum? Prin ceea ce a f`cut pentru aceast` loca-

litate [i mai cu seam` pentru oamenii care locuiesc aici. In mijlocul localit`tii, aproape de malul st=ng al r=ului care-i str`bate teritoriul [i are acela[i nume se afl` cl`direa Prim`riei. Este o construc]ie realizat` de Pamfil {eicaru care are arhitectonica unor cl`diri din mijlocul Bucure[tiului de alt`dat`. Chiar dac` \n timp a fost renovat` [i modernizat` prestan]a ei este aceea[i [i destina]ia la fel, un loc pentru binele oamenilor. Destul de aproape de prim`rie, spre biserica satului, se afl` strada B`ii. La cap`tul iei, a func]ionat baia comunal` cu du[uri calde pe care {eicaru a constuit-o pentru localnici. Cu pl`cere ne amintim pove[tile bunicului nostru despre b`ile de abur pe care le f`cea acolo s`pt`m=nal cu prietenii [i \nt=mpl`rile hazlii ale vremurilor acelea. |n aceea[i zon`, po]i s`-]i dai \nt=l-

nire „la menaj”. |n curte cu baia comunal` a fost construit` o [coal` de gospod`rie, la care mergeau toate fetele din localitate s` \nve]e cum se face p=inea, cum se prepar` bor[ul proasp`t, cum se \nt=mpin` marile s`rb`tori religioase cu preparate culinare specifice, \nv`]au croitorie [i s` brodeze. Acest lucru ni l-a povestit bunica noastr` care a trecut pe acolo. Mai t=rziu, mama, care a f`cut cursuri extra[colare de gospod`rie, apoi noi am prins cl`direa ca [coal` [i acum copiii no[tri merg aici la gr`dini]`. Au r`mas \n amintirile fiec`ruia nume ca, preot Angelescu Gheorghe, preot Angelescu {tefan, \nv`]`toarea Angelescu Gica, pentru genera]ia bunicilor no[tri, preot Tudor Anghel [i dasc`lii Tudor Ion, Tudor {tefania, Drajinschi Ecaterina au f`cut leg`tura \ntre p`rin]ii no[tri [i noi. Ce bogate sunt

familiile care au asemenea amintiri! Pamfil {eicaru a mai construit pe teritoriul Ciorog=rlei o ferm` agricol` cu grajduri cu instala]ie de ap` [i curent electric, care s-a umplut repede cu animale de ras`. A plantat pomi fructiferi , vi]`-de-vie [i gr`dini de zarzavaturi, constituind un model demn de urmat pentru localnici. Aceast` ferm` a devenit \n timp coordonatoarea activit`]ii agricole \n zon`, ceea ce este recunoscut de genera]iile de ast`zi drept I.A.S.Ciorog=rla. Cl`dirile exist`, av=nd \n prezent alte destina]ii. |n comuna Ciorog=rla, Pamfil [eicaru a ridicat un dispensar medical model, perfect utilat cu cele mai moderne aparate ale vremii [i cei mai pricepu]i medici unde popula]ia satului [i-a \ngrijit s`n`tatea. {coala [i Biserica erau pentru Pamfil {eicaru, intitu]ii fundamen-

tale ale statului. Poate c` aceast` idee \l f`cea ca la sf=r[it de an [colar, \mpreun` cu so]ia Constan]a [i cu fiica Viorica s` adune la un loc elevii, preo]ii, localnicii [i \nv`]`torii [i s` se bucure de reu[itele anului scolar. Acordau \n fiecare an ajutoare \n bani, \nc`l]`minte [i c`r]i [colare elevilor s`raci. M`rturie acestor lucruri stau fotografiile care se mai g`sesc prin albume de familie sau ziare din acele vremuri care au articole despre lucrurile pe care le f`cea minunatul om Pamfil {eicaru. Nou` celor de azi ne r`m=ne doar s` amintim c` aceste lucruri s-au \nt=mplat \n Ciorogarla. Incheiem cu vorbele preotului Tudor Anghel care scria \ntr-un articol al vremii: „Dumnezeu s` vad` [i s` binecuv=nteze cele \nf`ptuite, iar noi cei de aici ne vom ruga \ntotdeauna…”


ZIARUL DE Ciorog=rla

APRILIE 2008

05

Religie Interviu cu parintele protopop {erban Ion [ani, Bolintin Vale, Gr`dinari [i Crevedia Mare.

P`rinte protopop, ce bucurie mare a adus \n protopopiatul dumneavoastr`, s`rb`toarea Buneivestiri?

|n ce const` slujba de t=rnosire a unui l`ca[ de cult ortodox ? Slujba de t=rnosire \ncepe de seara, din ajunul sarbatorii [i \n mod special, cum a fost acum la praznicul Buneivestiri, se s`v=r[e[te [i o slujb` de priveghere. A doua zi diminea]a, dup` oficierea slujbei de sfin]ire a apei de c`tre episcop, \n acest caz Preasfin]itul Ambrozie al Giurgiului, purt=nd racla cu Sfintele Moa[te ale sfin]ilor, \mpreun` cu soborul de preo]i [i mul]imea de credincio[i, se ocole[te Sf=nta Biseric`, rostindu-se rug`ciunile r=nduite la cele trei opriri, se unge cu Sf=ntul [i Marele Mir [i se strope[te cu ap` sfin]it` noul l`ca[ de cult.

Profesor: {tefan Tatu Sunt multe lucruri minunate pe care Dumnezeu ni le d`ruie[te nou` \n aceast` via]` spre m=ngaierea [i bucuria sufletului nostru dar, mare a fost bucuria ca la praznicul Buneivestiri, \n protopopiatul nostru, s` aib` loc un eveniment deosebit, anume t=rnosirea bisericii m`n`stirii Bunavestire din p`durea cea mare a Bolintinului dupa o perioad` mai lung` de timp [i anume 575 de ani de c=nd a fost ctitorit` prima m`n`stire, \n vremea lui Mircea cel B`tran [i a fiului s`u. De ce a fost ales acest loc pentru construc]ia a[ez`m=ntului monahal [i care este istoricul \nfiin]`rii lui? M`n`stirea se afl` amplasata \ntr-un peisaj extraordinar [i cu o \nc`rc`tura duhovniceasc` particular`, f`c=nd parte din lan]ul vechilor manastiri din jude]ul nostru printre care a[ enumera M`n`stirile C`scioarele, Gaiseni [i Babele. Pe aceste locuri, dup` cum spune hrisovul, a fost ctitorit` de Mircea cel B`tr=n [i fiul sau Mihai I \n anul 1433, o m`n`stire. |n cursul anului 2004 la ini]iativa Preasfin]itului Episcop Vicar al Bucure[tiului, Varsanufie Prahoveanul, avand binecuvantarea vrednicului de pomenire \ntru adormire Prea Fericitul P`rinte Patriarh Teoctist, s-a purces la re\nfiin]area acestei m`n`stiri situat` \n p`durea ce se afl` la ie[irea din localitatea Malu Spart. Adunarea Eparhiala [i Consiliul Eparhial al Sfintei Episcopii a Giurgiului a hot`r=t la 24 ianuarie 2008 \nfiin]area Schitului Bunavestire aflat sub ocrotirea Sfin]ilor Nectarie, Mina [i Sava. Sinodul Mitropolitan prezidat de c`tre Prea Fericitul P`rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne a hot`r=t ridicarea schitului la rang de m`n`stire cu hramul Buna Vestire [i trecerea ei \ncep=nd cu 1 martie 2008 sub jurisdic]ia canonic` [i administrativ` a Episcopiei Giurgiului.

Episcopul Giurgiului, Ambrozie.

§ Au mai fost si alti ctitori care au finan]at construirea acestui sf=nt l`ca[ ? Ctitorul cel mai de seama [i ini]iatorul acestui proiect este Preasfin]itul Varsanufie Prahoveanul, episcop al Arhiepiscopiei Bucure[tilor, sub a c`rui jurisdic]ie canonic` se afl` [i jude]ul Ilfov, cu \ntreaga ob[te monahal` de la m`n`stirea Radu-Vod` din Bucure[ti la care se adaug` doamna Elena Nicolae cu familia, cea care, prin jertfa [i darnicia domniei sale a ridicat aceast` frumoas` biseric` monumental` \n stil maramure[an, \mpodobit` cu icoane [i cu o catapeteasma deosebit`, preo]i [i credin-

cio[i din Bolintin Vale, \mprejurimi [i Bucure[ti. Ce personalit`]i importante au participat la slujba de t=rnosire a sf=ntului l`ca[? Slujba a fost oficiat` de |nt=ist`t`torul eparhiei Giurgiu, Preasfin]itul Episcop Dr. Ambrozie al`turi de \ntregul aparat administrativ, precum [i de un ales sobor de preo]i [i diaconi. Au mai participat o mare parte din membrii adun`rii eparhiale precum [i ctitorii, binef`c`torii [i donatorii cu familiile, personalit`]i ale vie]ii politice din Giurgiu [i din localitate, reprezentan]i ai autorit`]ilor locale din Buc-

Exist` ceva special de amintit, care se \nt=mpl` \n cadrul sau dup` acest moment al sfin]irii Bisericii? Dup` sfin]irea noului l`ca[ [i oficierea Sfintei Liturghii fiecare credincios are posibilitatea de a intra \n Sf=ntul Altar. Un lucru deosebit de important de amintit este faptul c` femeile au permisiunea s` intre \n Sf=ntul Altar, unde se pot \nchina la Sf=ntul Prestol, pot s`ruta obiectele de pe Sf=nta Mas`, adic` Sf=nta Evanghelie, Sf=nta Cruce [i a primi t=rnoseala de la sfin]irea noii biserici. Acest lucru s-a prelungit, cu ocazia acestui eveniment, timp de 7 zile [i a[ sublinia faptul c` la cinci zile dupa eveniment, adica duminic`, a fost un numar impresionant de credinciosi care au venit s` viziteze, s` se \nchine [i s` intre \n Sf=ntul Altar pentru a aduce mul]umire lui Dumnezeu [i Maicii Domnului. Va mul]umim parinte Protopop pentru interviul acordat! Dumnezeu s` v` binecuvinteze [i s` v` d`ruiasc` \n]elepciune \n cele ce scrie]i! Pentru numarul viitor v` rug`m s` ne fi]i al`turi \n pelerinajul nostru, pentru a putea urm`ri un interviu cu maica Lucia Bostan, stare]a m`n`stirii Samurc`[e[ti din Ciorogarla.

S` vorbim corect rom=ne[te! » Zilnic sim]im nevoia s` apreciem, s` interpret`m, s` explic`m diverse fapte, ac]iuni, situa]ii din realitatea socio-economic`, politic`, cultural` [i familial`. Profesor: {orop Lidia Cu sau f`ra voia noastr`, coment`m o \nt=mplare petrecut` la [coal`, acas`, pe terenul de sport etc. \n egal` m`sur`, coment`m fapte la care am participat nemijlocit sau am fost martori la fapte pe care le-am aflat imediat, din mass-media sau din spusele altora. De asemenea, \n presa scris` [i audio-vizual`, sunt prezentate zilnic multe comentarii cu o tematic` foarte variat`. Fiecare grup profesional, social, geografic etc. utilizeaz` sisteme lingvistice dificile.

|ntrebuin]area limbii cunoa[te unele deosebiri, mai ales \n privin]a lexicului, dar nu numai, generate de zona geografic`, de gradul de cultur`, de mediu etc., ca [i de con]inutul comunic`rii. Uneori, aceeia[i persoan` poate apela, \n circumstan]e diferite, la alte registre stilistice. Astfel, liceenii folosesc, de regul`, \n familie sau la ore, limb` cultivat`, iar ian pauze, \n grupul de prieteni, argoul. Limbajul argotic este limbajul unui grup social care la semnifica]ii cunoscute mai ales de membrii grupurilor respective. Ast`zi, unii tineri – cleri, studen]i – apeleaz` la cuvinte argotice, mai ales din lene intelectual`, c`rei evident, este mai comod s` spun`, invariabil „mi[to”, c=nd apreciaz` ceva, dec=t s` selecteze unul dintre termenii urm`torelor serii sinonim-

ice: amabil, bun, uman, omenos, omenesc, cumsecade, generos, inimos, bl=nd, blajin, m`rinimos, darnic, milos, milostiv, tolerant, frumos, dr`g`la[, ginga[, delicat, des`v=r[it, perfect, sublim, m`re], grandios, minunat, str`lucitor, splendid, sclipitor, \nc=nt`tor, vr`jit, feeric, gra]ios, pl`cut, armonios, fermec`tor, fascinant, atrciv, iar verbul „a (se) [uc`ri” ]ine locul unui num`r impresionant de alte verbe: a (se) sup`ra, a (se) nec`ji, a (se) \ntrista, a (se) am`r\, a (se) \ndurera, a (se) irita. a (se) bosumfla, a (se) \mbufna, a (se) indispune, a (se) m=hni. Am observat \n ultima vreme, at=t \n mass-media c=t [i \n vorbirea cotidian`, folosirea unor cuvinte \n contexte inadecvate. Un exemplu este cuv=ntul „dec=t”.

Auzim tot mai des exprim`ri de genul: „Am dec=t doi copii.” „Am citit dec=t dou` pagini” Folosirea lui corect` este \n propozi]iile negative. „Nu am dec=t doi copii.” „Nu am citit dec=t dou` pagini.” Pentru propozi]ii afirmative, corect` este folosirea cuv=ntului „doar” „Am doar doi copii.” „Am citit doar dou` pagini.” O alt` gre[eal` frecvent` este folosirea adverbului „mai”. Exprimarea „Nu mai se \nt=mpl`” este gre[it`, dar \ncepe s` fie utilizat` tot mai des. Leacul adverbului „mai” este \ntre pronumele rexflexiv [i forma verbal`: „Nu se mai \ntampl`.” „Nu se mai vede.”

Dic]ionar religios » T+RNOSIRE Ritual de inaugurare, de sfin]ire a unei biserici.

» SF+NTUL PRESTOL Sfanta Mas` ce se g`se[te \n Sfântul Altar, pe care preotul s`vâr[e[te Sfânta Liturghie. Puterea Prestolului este Sfântul Mir.

» SF+NTUL {I

MARELE MIR

Este un amestec de untdelemn curat de m`sline sau floarea-soarelui cu vin curat, balsam [i cu plante aromate [i r`[ini (\n total 38 la num`r). Se sfin]e[te de c`tre soborul Sfântului Sinod \n Joia Mare \n cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare. Este \ntrebuin]at de episcopi [i preo]i numai la sfin]irea bisericilor [i a antimiselor, la Taina Mirungerii [i la revenirea la Ortodoxie a unei persoane botezate \n numele Sfintei Treimi. |mplinire [i \ncununare a Botezului, ungerea cu Sfântul Mir \mp`rt`[e[te noului botezat pe Sfiantul Duh ca dar.

» HRISOV Act domnesc care servea ca titlu de proprietate, de privilegiu etc.

» CTITOR Persoan` care suport` \n totalitate sau mare parte din cheltuielile pentru ridicarea [i \nzestrarea unei biserici sau a unei m`n`stiri; acelasi termen se foloseste si pentru fondator de institu]ii, asocia]ii.

» HRAM S`rb`toare religioas` \n cinstea sfântului ocrotitor al unei biserici, \nchinare a unui l`ca[ de cult \n cinstea unui sfânt.

» DENIE Vine de la slavonescul „vdenie” [i \nseamn` priveghere sau slujb` nocturn`. Mai precis, denia este slujba utreniei sau „de diminea]`” care se s`vâr[e[te seara, \n ajun. deniile se s`vâr[esc numai \n dou` s`pt`mâni din timpul unui an bisericesc [i anume: \n s`pt`mâna a cincea [i a [aptea (sau a Patimilor) din Postul Pa[telui.


06

ZIARUL DE Ciorog=rla

APRILIE 2008

Pharma Top8 Farmacia naturii » |ntreaga mea carier` de cadru didactic universitar la Institutul Agronomic din Bucure[ti mi-am petrecut-o printre c`r]i, printre profesori ilu[tri [i cercet`tori renumi]i in domeniul plantelor. Conf. universitar - Minodora Stan Totu[i, pasiunea pentru cercetarea virtu]iilor terapeutice ale unor plante, arbori si arbu[ti am mo[tenit-o de la tat`l meu, profesor cu o aleas` cultur` enciclopedic`. Prin anii ’70 ai secolului trecut, tata citea bibliografie str`ina, coresponda cu speciali[ti cunoscu]i \n domeniu [i transformase casa \ntr-o adevarat` farmacie naturist`. Experimenta numeroase re]ete vindec=nd boli c`rora medicina tradi]ionala nu le g`sise \nc` leacul. Eu m` voi rezuma la prezentarea unor plante care cresc \n gr`dina noastr`, chiar l=nga cas`, plante considerate de unii numai ornamentale, aromate ori culinare, f`r` s` [tie ce calitati t`m`duitoare au. C=teva preciz`ri de ordin general:

De-a lungul mileniilor s-au dezvoltat mai multe moduri de utilizare a plantelor medicinale, devenite cu timpul tradi]ionale. Medicina plantelor – FITOTERAPIA – se ocup` de tratarea bolilor prin administrarea unor doze precise din anumite plante. Spre deosebire de medicamentele sintetice, conven]ionale, plantele medicinale au o actiune mai lent`, ins` au un avantaj major: nu produc efecte secundare. INFUZIA este cel mai simplu procedeu de ob]inere a unor solu]ii t`m`duitoare din plante. Infuzia se prepar`, de obicei, din flori sau din p`r]i de plant` cu ]esuturi friabile (pl`p=nde). Peste florile sau frunzele proaspete sau uscate, m`run]ite, se toarn` apa \n clocot [i se las` cel pu]in 5 minute \ntr-un vas acoperit. Timpul mediu de preparare a infuziei este de 5 – 20 minute. Solu]ia astfel ob]inut` se strecoar` [i se bea, dup` caz (cantitate, perioada dinainte sau dup` mese etc.) |n num`rul acesta al ziarului, v` prezent`m patru plante medicinale din gr`dinile de l=ng` cas`: g`lbenelele, busuiocul, cimbrul [i lavanda.

» G~LBENELELE (calendula officinalis) – se cultiv`, \n special, \n scopuri decorative, ornamentale. Aceast` plant`, originar` din regiunea mediteranean`, are florile de culoare portocaliu – aurie, flori ce apar la inceputul lui iulie [i ]in p=n` la primele geruri ale iernii. Tulpina [i frunzele sunt zemoase [i lipicioase la pip`it. Florile de g`lbenele se recolteaz` la amiaz` , \n zilele senine, c=nd sunt deschise, apoi se usuc` \n locuri \ntunecoase. Florile au propriet`]i antiinflamatorii [i antibacteriene, combat infec]iile cauzate de viru[i si parazi]i. Fiind un bun cicatrizant, infuzia de

g`lbenele poate fi utilizat` la tratarea ulcerului gastroduodenal [i a infec]iilor bucale. Vindec` eficient pielea cr`pat`, t`ieturile si mu[c`turile de insecte. Prepararea infuziei de g`lbenele : turna]i peste 2 linguri]e de flori 250 ml. de ap` clocotit`. Lasa]i vasul acoperit 15 – 20 minute apoi strecura]i, be]i dou` doze pe zi (dou` c`ni de ceai) \naintea meselor principale (in cazul ulcerului duodenal). Alifia de g`lbenele d` rezultate miraculoase \n tratarea ciupercilor cutanate, la picioare, vindec` cr`p`turile de la c`lc=ie [i r`nile. Se folose[te cu succes \n tratarea r`nilor cauzate de varice.

» BUSUIOCUL (ocimum basilicum) este o plant` regeasc` [i se folose[te, de mult timp ca plant` ornamental`, culinar` [i medical`. Florile, tulpinile [i frunzele busuiocului sunt foarte aromate, acoperite cu peri[ori. Planta se recolteaz` din var` p=n` toamna t=rziu utiliz=ndu-se tulpinile, florile [i frunzele. Ca plant` medicinal`, busuiocul are multiple utiliz`ri. El ac]ioneaz` ca un adev`rat antibiotic natural \n com baterea simptomelor de grip`. \n acest scop se bea o

can` de ceai de busuioc, c=t se poate de fierbinte, cu mult` miere de albine. Cea iul se prepar` prin punerea a dou` tulpini cu flori la infuzat timp de 15 minute, apoi se strecoar`. Acest ceai se folose[te cu succes [i la tratarea g=tului inflamat. Alte utiliz`ri : tratarea indigestiei, a colicilor abdominali la adulti. Se folosesc, \n special, frunzele datorit` substan]elor active antiseptice [i sedative. Nu se folosesc [i nu se administreaz` doze medicinale de busuioc pe termen lung copiilor mici.

» CIMBRUL DE GRADIN~ (Satureja montana) este cultivat ca plant` aromatic` pentru buc`t`rie \nc` din Evul Mediu. Planta e folosit`, \n mod tradi ]ional, pentru calit`]ile ei tonice [i astringente. Aceast` plant` se gase[te \n gr`dina fiec`rui gospodar, dar pu]ini [tiu c` este [i plant` medicinal`. Cimbrul, cu flori violete [i cu parfum aromat atrage insectele. Planta se recolteaz` vara, imediat ce florile incep s` se deschid`. Momentul cel mai potrivit pentru

2

Str. Mare nr 111 Proprietari: {tefan [i Floren]a Dumitru

Str. Mare Nr 86 Proprietari: Marin [i Gheorghe Raicu

3

4

Str Mare Nr 65 Proprietari: Petru[ [i Mariana Dumitru

Str. Mare Proprietari: Ion [i Florica Iordan

Privi]i, alege]i [i clasifica]i Top 8 » |ncepând cu acest num`r ini]iem con-

cursul TOP 8 care va avea trei faze. Vom alege de fiecare dat` opt case de pe raza comunei Ciorogârla [i a satului Dârvari iar dumneavoastr` va trebui sa indica]i construc]ia care v-a pl`cut cel mai mult. |n

»

|n prim`vara anului 1991 am trecut prin Ciorog=rla cu so]ul [i cu un fost coleg de facultate, om umblat prin ]`rile Apusului, pasionat de arhitectur` si etnografie. Conf. Universitar Minodora Stan Ne-am plimbat cu ma[ina la ralanti pe uli]ele satului. |n sinea mea credeam c`-l impresioneaz` casele si gospod`riile a[ez`rii rurale. Se uita parc` absent in

final` vor concura casele ie[ite pe locul 1 la fiecare faz`. Câ[tig`toarea va fi prezentat` \n detaliu. |n etapa 1 vor concura casele de pe str`zile : [oseaua Bucure[ti, str. Mare si Fierari. Prof. Claudiu Stoian

dreapta [i \n st=nga tres`rind la hurduitul ma[inii ce trecea ]an]o[` prin gropile ad=nci ale drumurilor. Musafirul n-a mai putut r`bda [i, pe un ton lini[tit, a \ntrebat ap`sat: ,,nu-i a[a c` aici este o colonie muncitoreasc`? „I-am r`spuns plin` de uimire c` e un sat obi[nuit cu case construite prin anii ’60 ,,Nu se poate!”, a replicat, „toate casele sunt la fel, zidite dup` acela[i proiect. Oare, „oamenii ace[tia nu au imagina]ie , se copiaz` unii pe al]ii? P=n` [i propor]iile construc]iilor

sunt identice’’ A[a erau s`tenii din a doua jum`tate a secolului trecut. Dac` cineva devia de la tiparul local, era \ntrebat cu repro[: „de ce faci cutare lucru a[a? La noi nu se face altfel, se face ca la ceilal]i”. Trebuia s` fie totul tras la indigou. Genera]iile actuale sunt altfel; au imagina]ie, vor originalitate si diversitate arhitectonic`. Acum e ru[inos, uneori scandalos, s` copiezi pe cineva. CONVIGE}I-V~ PRIVIND CASELE DIN PAGINA „TOP 8”

5

6

Sos. Bucure[ti Nr 103 Proprietari: Florea [i Maria T`nase

Sos. Bucure[ti Proprietar: Marin Dumitru

7

8

Sos Bucure[ti nr 140: Theodor [i Elisabeta Br`tulescu

Str Fierari 14 Proprietari: Victor [i Doina Tecu

recoltare este la amiaz` c=nd soarele arde puternic. Cimbrul uscat se folose[te cu prec`dere pentru g`tit, dar [i pentru prepararea unor infuzii. Mod de preparare: o linguri]` (cu v=rf) de plant` se op`re[te cu ¼ (250) ml ap` (o can` de ceai) [i se las` 10 minute pentru infuzare. Se beau 2-3 c`ni pe zi. |n afara trat`rii gripei, infuzia este un bun remediu pentru bronsite, astm bronsic, ulcer local, inflama]ia g=tului [i tuse.

» LAVANDA (L. oficinalis) sau lev`n]ica este una dintre cele mai populare [i cunoscute plante. C ei mai mul]i o cunosc ca plant` care com bate moliile ,\nlocuitor ideal al naftalinei. Toate p`r]ile plantei au un miros pl`cut, dar florile sunt cele mai parfumate. Florile, de un albastru-violet , se recolteaz` \n maiiunie, se pun la uscat [i se folosesc la prepararea unor infuzii sau pentru extragerea uleiului esen]ial (esen]a de lavand`). Prepararea uleiului esen]ial este un proces industrial dificil, utilizat \ndeosebi de fracnezi pentru ramura cosmetic` [i \n fitoterapie. Uleiul de la vand` se folose[te la pre pa-

1

rarea cremelor, la calmarea arsu rilor u[oare, durerilor de picioare. Infu ziile din flori de lavand` sunt cunoscute pentru efectele lor calmante, pentru combaterea tulbur`rilor somnului precum [i pentru tratearea problemelor digestive. Pentru prepararea infuziei, pune]i 2-3 grame de flori intr-o can` peste care tur na]i apa clocotit`. L`sa]i plantele la in fuzat 5-10 minute ,apoi strecura]i solu]ia ob]inut`, be]i 3 c`ni pe zi \ntre mese pentru tratamentul agi ta]iilor nervoase. Pentru tratarea tulbur`rilor somnului , be]i o can` de ceai \nainte de culcare. |n ca zul problemelor digestive, biliare se consum` 1-2 c`ni, de 2 ori pe zi


ZIARUL DE Ciorog=rla

APRILIE 2008

07

Reflector

Opinia cet`]enilor » Ce crede]i c` ar mai trebui f`cut \n comun` pentru ca voi s` tr`i]i mai bine ? Am adresat aceast` \ntrebare mai multor cet`]eni din satul D=rvari. Iata opiniile lor:

» DU}~ DUMITRU str. 1 Martie nr. 13

„Cred c` trebuie s` se fac` canalizare \nainte de asfaltare. Am auzit c` este mai modern s` se fac` canalizare prin zona [an]urilor. Oricum ar fi, canalizarea e necesar`. Pe strada noastr` sunt oameni s`raci. Ar fi bine s` se bage gaze la costuri mai mici; Ori s` fie g`si]i sponsori sau s` suporte Prim`ria o parte din cheltuieli pentru a-i ajuta pe oameni. Pe strada Piersicilor sunt mul]i locuitori f`r` acte. C=nd [i cum li se vor eli bera actele necesare ?

» GHENEA ION str 1 Martie nr. 25

„A[tept`m asfaltarea str`zii. S` nu ne ocoleasc`, cum au f`cut al]ii. C=nd plou`, apa intr` in cur]ile noastre [i b`lte[te pe drum. Ar trebui s`pate [an]uri. M` intreb: Le s`p`m noi sau le face Prim`ria? Pe strad` e g`l`gie p=n` noaptea t=rziu. Cine ne asigur` lini[tea? A[tept`m poli]ia !”

» STOICA VASILE

» RADU NICULAE

str. Dealului nr. 72

str. 1 Martie nr. 13

„Sunt foarte mul]umit de asfalt. Am sc`pat de cismele de cauciuc, de noroi [i de praf. R`m=ne problema [an]urilor [i a pode]elor.

„C=nd se va asfalta [i strada noastr`, va fi o mare bucurie pentru mine [i familia mea. Ar fi de dorit ca \n D=rvari s` avem un teren de fotbal [i un punct sanitar. Cet`]enii trebuie s` men]ina cur`]enia \n cur]i [i pe strad`. E mult` g`l`gie, motocicli[tii \]i pun via]a in pericol. Cred c` ar fi bine ca un poli]ist de la post s` fie deta[at in satul D=rvari sau s` fie infiin]at un post de gardieni publici permanent pentru a se men]ine ordinea si buna convie]uire. Poli]ia s`-[i fac` sim]it` prezen]a mai des, ziua [i noaptea pe strada 1 Martie.”

Cum se procedeaz` ? Dac` s`p`m noi [an]urile trebuie s` avem un proiect; daca ni le amenajeaz` Prim`ria, s` ne spun`. Ne-am s`turat de g`l`gia motocicletelor, de sticlele sparte aruncate pe drum. Vrem ca poli]ia s` fac` raiduri mai dese pentru c` nu ne sim]im proteja]i. S` fie amenda]i cei care \ncalc` ordinea public`.”

» {TEF~NESCU MIHAI

» GRIGORE EMILIA

str. Dealului nr. 54

str. 1 Mai nr. 26

„Asfaltul e cel mai bun lucru care s-a f`cut \n ultima vreme. Ar trebui s` se fac` si canalizarea urgent. Rug`m Prim`ria s` intervin` la conducerea RATB [i s` rezolve problema transportului \n comun. {oferii de la RATB trateaz`, in secret, cu firmele particulare [i le cedeaz` curse, fac \n a[a fel, \nc=t s` profite numai particularii.”

„Vreau s` [tiu dac` por]iunea de drum de la inst. Cantacuzino p=n` la ie[irea din D=rvari spre T=ntava este drum comunal sau face parte dintr-un drum de subordonare jude]ean`. Cet`]enii vor ca aceast` strad` s` fie pietruit`, s` se astupe gropile [i, eventual, s` fie asfaltat`. Transportul \n comun cu ITB-ul las` mult de dorit. Eu [i fetele mele, eleve la licee din Bucure[ti, facem zilnic naveta. M[inile RATB circul` la \ntamplare, nu respect` un orar dinainte stabilit, nu se eliberez` abonamente iar noi nu putem s` suport`m o cheltuial` a[a de mare. {oferii de la ITB sunt \n]ele[i cu cei particulari [i le cedeaz` curse. Rug`m Prim`ria s` intervin` pe l=ng` conducerea RATB pentru a reglementa situa]ia.”

» DOANC~ DUMITRU str. Ana Ip`tescu nr. 89

„|n sf=r[it, d-le Profesor, pot s` comunic [i eu cu mult` lume, s`-mi spun ofurile. P=n` acum e bine. E bine c` [i \n comuna noastr` se mi[c` ceva. Nu s-a mai construit pentru cet`]eni de patruzeci de ani nici m`car un chio[c. Eu sunt mul]umit [i m` bucur c` merg pe asfalt nou, c` [i copiii no[tri vor merge la toamn` \n [coli [i gr`dini]e noi. P`i, cum s` nu fie bine ? Eu stau pe scaun la poart` [i strada mi se asfalteaz`. Sunt spectator. Vin al]ii [i-mi fac pode] la poart`, \mi amenajeaz` [an]urile. Dac` eu, ca cet`]ean nu cheltuiesc nimic [i numai profit de multe avantaje, \nseamn` c` cineva se g=nde[te la noi. \i mul]umesc d-lui Nicolae Victor [i sunt al`turi de el. Las` domnule [tiu c` n-a \nceput campania electoral`, dar am dreptul s`-mi spun [i eu parerea ? Sunt sup`rat pe b=rfitorii

care fac propaganda c` Primarul e venetic. P`i este venitic un om care locuie[te de o via]` aici, are cas`, so]ie [i copii n`scu]i aici e cunoscut [i este ata[at de cet`]eni [i de aceste locuri? E de-al nostru [i-l respect. A f`cut multe pentru noi ! Prefera]i un localnic care nu face nimic pentru comun` [i cet`]enii ei, numai c` sa n`scut aici? Bine, hai s` trecem la alte probleme! Ciorog=rlenii si d=rvarenii sunt to]i ai no[tri, s` fie trata]i la fel. S` nu v` mire: Vreau s` aflu dac` exist` cu adev`rat, cum spune legenda, un tunel care trece pe sub r=ul Ciorog=rla [i leag` M`n`stirea de conacul lui Giugurtu. Cui s` m` adresez ? Propun ca strada Ana Ip`tescu s` se \ntind` de la C`minul Cultural p=n` unde \ncepe comuna Domne[ti.”

|n num`rul viitor vom afla [i opiniile unor cet`]eni din comuna Ciorog=rla A consemnat Profesor Iordan Stan


08

ZIARUL DE Ciorog=rla

APRILIE 2008

Utile Statistici

Datele statistice pe care vi le prezent`m ne-au fost furnizate de doamna Nec[u Niculina, cea mai veche func]ionar` din prim`rie, [ef` a departamentului „Stare civil`”, o doamn` competent`, corect`, punctual` [i plin` de solicitudine cu cet`]enii.

C`s`torii \n anul 2007 Ciorogârla  Dumitrache Gheorghe – Vasile Ionica Florentina  Bo[cu Ionu] – Ghiu]` Lenu]a  Blaj Vasile – Barbu Lenu]a  Dragomir Florin – Dona Ana Maria  Calota Vasile – Popescu Adriana Claudia  Ghi]` Marian Lauren]iu – Alexe L`cr`mioara  V`leanu Daniel – Ghi]` Anca Florentina  Dragnea Sabin M`d`lin – Safta Dumitra Diana  Dumitru Gheorghe – Amor`ri]ei Elena Beatrice  Dumitrache Petru[ – Curelea Nina  Oropoc Sorin – Manole Mihaela  Ciucioi Cristian – Gheorghe Iuliana  Fr`]il` Ilie Iulian – Mantalea Liliana  Hri[cu Cristinel – Petculescu Georgiana  Stan Ionu] – Ghi]` Elena Petronela  Dumitrache Costel C`t`lin – Toma Mioara  Belcioi Constantin – Ghi]` Florentina  Bratu Iulian – Milea Raluca  Gavril` Ion – Necula Daniela  Coman Marius – Danciu Silvia Nicoleta  N`stase Marius – Stoica Daniela  Dumitrache Nicu[or – Manolea {tefania  Pologatu Marian – Ghio]` Simona  {erban Silviu C`t`lin – V\lvoi Georgiana  Laz`r Florin – Ilie Nela Marioara  Manole Ionel – Radu Aurelia  Co]ovanu George – Rotaru Mirela  Turleschi Marian – Negoi]` Gina Ana  Popescu Gabriel Marian – Dr`gan Alina Dârvari  Ghidiman Nicolae – Ion Corina  Ghidiman Petric` – Codan Mariana  Putan Florin – Ciubotaru Anda Beatrice  Ghidiman Marin - Putan Georgeta  Dragomir Loren – Radu Nina  Naun Ionu] – Radu Cornelia  Tudose Vasile – Du]` Silvia  Iamandi Iordan – Nicula Georgeta  Stancu Petric` – Stoica Ana Maria  Radu Marius Costel – Tudorache Florentina  Coman Constantin – Palcu Antoaneta  Roman Marius – Gheorghe Nicoleta  Pavel Costel – Avian Nicoleta Elena  Du]` Ion – Preda Cristina  Polexe Alexandru – Mihai Jeni  Dinu Nicolae – Alexandru Niculina  Litoiu {tefan – Olteanu Gabriela  Danac Niculae – Fuduliu Mioara  Savu Florin – Vasile Adriana  Danac Nicu[or – Sandu Iuliana Cosmina  Seceleanu Dumitru – Niculae Elena  Filip George – Zorzon Ana  Zlate Mu[at Valentin – Andrei Mihaela  Dumitru Valentin – Gheorghe Florentina  Constantin Florian – Constantin Elena Total: Ciorogârla – 30; Dârvari – 24

Tinerelor familii le ur`m [i noi „Cas` de piatr`, fe ricire, bun` \n]elegere, copii frumo[i [i inteligen]i!”

Anonim – R`stignirea lui Iisus [i |nvierea (Tetraevangheliarul de la Dragomirna – 1607)

Horoscop Berbec

Taur

21 martie-20 aprilie Sunteti indispus pentru c` nu reu[i]i s` termina]i la timp ceea ce v-a]i pla nificat. Starea de nervozitate v` poa te pune \ntr-o situatie nepl`cut` fa]` de prieteni [i de persoana iubit`. Va recomandam sa va pastrati calmul.

21 aprilie-21 mai Sunte]i decis s` face]i ceva folositor \n cas`, dar, dac` nu ave]i un plan de ac]iune bine definit, ar fi mai bine s` amâna]i. V` sf`tuim s` v` consulta]i cu partenerul de via]`, mai ales dac` ave]i invita]i.

Leu

Fecioar`

24 iulie-23 august

24 august-23 septembrie

Sunte]i optimist [i ave]i [anse de reu[it` pe toate planurile. Rela]iile cu colaboratorii decurg foarte bine. Reu[i]i s` face]i rost de bani pentru a rezolva o problema a partenerului de via]`.

Diminea]a, sunte]i stresat de o pro blem` de afaceri. Va trebui s` alerga]i \n stânga [i-n dreapta ca s` o rezolva]i, dar eforturile v` vor fi r`spl`tite. Nu neglija]i rela]iile sentimentale!

S`get`tor

Capricorn

23 noiembrie-22 decembrie V` recomand`m sa fi]i foarte prudent \n tot ce face]i [i \n discutiile pe care le purta]i cu prietenii. Aveti ten din]a s` fi]i impulsiv. Dup`-amiaza, o rud` apropiat` v` d` o important` sum` de bani.

23 decembrie-20 ianuarie Se pare c` nu sunte]i \ntr-o form` prea bun`. Nu v` asuma]i noi responsabilit`]i, pentru c` risca]i s` v` irosi]i energia! Sunteti predispus la st`ri depresive [i accidente vasculare. P`stra]i-v` calmul!

Gemeni

Rac

22 mai-21 iunie Este posibil s` ave]i un sentiment de nemul]umire [i o tendin]` accentuat` de a v` contrazice cu oricine. Nu risca]i glume \ndr`zne]e pe seama celor din jur! V` sf`tuim s` acorda]i mai multa aten]ie familiei.

22 iunie-23 iulie Traversa]i o perioad` mai dificil`, \n care v` preocup` mult situa]ia financiar`. Reu[i]i, totu[i, s` v` p`stra]i optimismul. R`bdarea v` este r`spl`tit` \n cursul dup`-amiezii, cand primi]i o sum` de bani.

Balan]`

Scorpion

24 septembrie-23 octombrie De[i nu prea v` mai r`mâne timp liber, ambi]ia de a termina ce a]i \nceput nu poate s` v` aduc` decât câ[tiguri. Totu[i, ar fi bine s` v` organiza]i \n a[a fel \ncât s` nu neglija]i nici familia [i nici rela]iile cu apropiatii.

24 octombrie-22 noiembrie Dup` o perioad` nefavorabil` pe plan social [i sentimental, situa]ia se schimb` complet. Bucura]i-v` [i nu v` mai pune]i atâtea \ntreb`ri! Spre sear`, afla]i c` s-ar putea s` pleca]i \ntr-o c`l`torie \n interes de familie.

Pe[ti

V`rs`tor

20 februarie-20 martie

21 ianuarie-19 februarie Se anun]` o zi tensionat` pentru dumneavoastr`. Nu este exclus s` ave]i divergen]e cu partenerul de via]`, pornind de la o discu]ie pe marginea unei investi]ii importante. St`pâni]i-va impulsivitatea!

Diminea]a sunte]i tentat s` v` ocu pa]i de mai multe probleme \n acela[i timp. Din cauza ner`bd`rii, risca]i s` v` enerva]i [i s` nu mai ave]i nici un spor. Va sf`tuim s` v` ocupa]i mai mult de activitatile casnice.

Sursa: www.eastrolog.ro

Re]eta lunii

SALTIMBOCA Á LA ROMANA

Ingrediente:  200g mu[chi porc  200g smântân`  50g past` ro[ii  2 felii de [unc` presat`  50g ca[caval  100g paste f`inoase (paste scurte)  sare  piper  parmezan.

adaug` deasupra ca[cavalul, se frige la foc mic apoi se adaug` smântâna, sosul de ro[ii [i condimentele. Se las` la foc mic aproximativ 3 minu te dup` care se adaug` pastele f`inoase (fierte \nainte).

Mod de preparare: se taie mu[chiul \n 2 felii ro tunde peste care se aplic` [unca presat`. Se frige \n ti gaie pe partea cu [unca presat`, dup` care se \ntoarce [i se

Se serve[te cald`, pe platou, cu parmezan pres`rat deasupra, recomandat` impreun` cu un pahar de vin alb, sec. PANNE – VINO v` ureaz` „Poft` Bun`!”

Redac]ia Redactor [ef: Prof. Iordan Stan Colaboratori permanen]i: Profesor {tefan Tatu; Prof. Iuliana L`z`rescu (autor [i corector); Dir. (adj.) prof. ing. Mihalcea Mariana; Profesor {orop Lidia; Director lcieu Angela Petre Dir. adj. liceu Gabi Iordan Colaboratori: Dir. sc. gen Ilie Tudor; Func]ionar`

Neac[u Niculina; Dir. gr`d. nr. 1 Milea Marioara; Doctor Vasile Chi]u; Doctor veterinar Daniel Pan`; Elev Foca Ciprian Concept grafic [i tehnoredactare: C`t`lin Ciolca Tip`rit la: Marca Invest


Ciorogarla - 02