Issuu on Google+

Profilaxia la copii preșcolari (dentiție temporară)

Dr. Bogdana Mihai – www.exquisitedent.ro


Dinții temporari, cunoscuți și sub denumirea de “dinți de lapte”, apar în perioadele de sugar și preșcolar ale copilului, între 6 luni și 3 ani. Dinte Incisiv central Incisiv lateral Canin Primul molar Al doilea molar

Maxilar (superior) 8-12 luni 9-13 luni 16-22 luni 13-19 luni 25-33 luni

Mandibulă (inferior) 6-10 luni 10-16 luni 17-23 luni 14-18 luni 23-31 luni

Am văzut în capitolul anterior, “Profilaxia la nou-născut și sugar (de la naștere la 2 ani)”, care sunt măsurile profilactice ce trebuie respectate până la momentul în care dentiția temporară este completă. În acest capitol vom încerca să parcurgem cele mai importante măsuri de profilaxie care trebuie respectate în perioada de dentiție temporară completă, până la momentul apariției dinților permanenți (între 2,5 și 6 ani). În primul rând subliniez că este foarte important ca dinții temporari să fie păstrați cât mai sănătoși pentru o perioadă cât mai lungă. Am auzit foarte multe persoane (părinți deopotrivă) spunând că dinții de lapte nu sunt importanți deoarece vor fi la un moment dat schimbați - mituri false. Este adevărat că dinții temporari sunt prezenți în cavitatea bucală pentru o perioadă foarte scurtă de timp în comparație cu cei permanenți. Ei sunt, cu toate acestea, foarte importanți pentru că deschid calea dinților definitivi. Dinții temporari sunt, în mod obișnuit, în număr de 20, câte 5 pentru fiecare hemiarcadă (împărțim maxilarele în 4 hemiarcade sau cadrane: dreapta sus, stânga sus, stânga jos și dreapta jos). Astfel, vom avea pe fiecare hemiarcadă (cadran) câte un incisiv central, un incisiv lateral, un canin și 2 molari temporari. Dr. Bogdana Mihai – www.exquisitedent.ro


Sub fiecare dintre cei 20 dinți de lapte se dezvoltă un mugure al dintelui permanent succesor, care, la vârsta potrivită, îl va înlocui pe cel temporar. *Dinți succesori = dinți permanenți care îi înlocuiesc pe cei temporari: incisiv central, incisiv lateral, canin și doi premolari. *Dinți accesori = dinți permanenți care erup în spatele ultimului dinte de lapte (molarul al doilea temporar este ultimul dinte pe arcadă în dentiția temporară) și anume 2 sau 3 molari permanenți denumiți și molarul de 6 ani, molarul de 12 ani și molarul de minte, care poate sau nu să se formeze.

Dr. Bogdana Mihai – www.exquisitedent.ro


După cum se poate vedea și în poza de mai sus, dinții de lapte trebuie să persiste pe arcadă până la 6 - 11 ani, timp în care este de preferat să fie cât mai sănătoși. Există trei motive principale pentru care trebuie să păstrăm dinții temporari integri pe toată perioada lor de viață: 1. dinții temporari mențin spațiul de erupție necesar dinților permanenți Dacă un dinte temporar se pierde (este scos din diverse motive) de pe arcadă cu mai mult de 1 an înainte de apariția dintelui permanent succesor, există riscul ca dinții alăturați spațiului rămas (dinții care mărginesc breșa edentată) să migreze, să se apropie sau chiar

să închidă spațiul, iar în această situație dintele permanent va fi blocat în os, nu va mai avea loc să erupă pe arcadă, sau va erupe într-o altă poziție decât cea normală (vestibularizat, adică spre buză/obraz, sau lingualizat/palatinizat, adică spre interiorul gurii).

2. dinții temporari, dacă sunt menținuți integri și sănătoși, protejează mugurii dinților permanenți, lăsându-le timpul necesar dezvoltării și mineralizării corecte până sunt pregătiți să erupă pe arcadă. În plus, prin preluarea presiunilor din timpul masticației ei, constituie un stimul important în dezvoltarea normală a oaselor maxilare.

Dacă un cariază,

dinte temporar se nu este tratat

Dr. Bogdana Mihai – www.exquisitedent.ro

corespunzător (de către medicul dentist), caria va ajunge să afecteze pulpa (nervul) dintelui (lucru care se întâmplă mai repede în cazul cariei dinților temporari comparativ cu cei definitivi) și destul de repede se va produce infectarea pulpei


dintelui respectiv. Să presupunem că vorbim despre molarul al doilea temporar inferior. El trebuie să stea pe arcadă până la vârsta de 11 ani; dacă apare o carie pe acest dinte la vârsta de 5 ani și ea nu este tratată, în decurs de maxim 2 ani, adică până la vârsta de 7 ani, dintele va fi infectat cel mai probabil în stadiul de rest radicular. Infecția respectivă afectează mugurele dintelui permanent aflat sub el, respectiv premolarul al doilea

definitiv superior, care ar fi trebuit să mai aibă încă 4 ani la dispoziție să se formeze și să se mineralizeze. Erupția lui va fi grăbită de către infecția dintelui temporar de deasupra lui, prin urmare dintele definitiv apare pe arcada cu probleme de la bun început. Acest dinte incomplet format și mineralizat va fi mult mai susceptibil la carie decât dacă ar fi erupt la timpul potrivit. Probabilitatea ca el să se carieze și să se distrugă timpuriu crește foarte mult.

3. Mai puțini dinți determină și probleme digestive, probleme în vorbire, probleme fizionomice și psihice.

Cum să menținem dinții temporari sănătoși? 1.

Alimentația  Copilul trebuie să primească o alimentaţie sănătoasă echilibrată, bogată în principii nutritive, minerale și vitamine.

şi

 Se recomandă ca încă de la apariția primilor dinţi temporari, să i se ofere copilului alimente dure (coajă de paine, morcov crud), pentru a favoriza dezvoltarea armonioasă a oaselor feţei. De asemenea, alimentele dure ajută la realizarea atriției dentare fiziologice care trebuie să survină între 4-6 ani. Această atriție Dr. Bogdana Mihai – www.exquisitedent.ro


semnifică tocirea dinților de lapte, un fenomen normal și necesar în dezvoltarea maxilarului și a mandibulei, care trebuie să se măreasca pentru face loc dinților permanenți. Tot alimentele dure ajută la autocurățarea dinților și nu permit atașarea plăcii bacteriene pe dinți.  Dulciurile trebuie consumate moderat și numai după mesele principale.  Trebuie eliminate băuturile carbogazoase, cu conținut de zahăr.  Orarul meselor trebuie respectat și trebuie evitat consumul continuu de “gustări”  Copilul, la vârsta potrivită, când nu mai există riscul să se înece (după vârsta de 4 ani), poate fi încurajat să mestece gumă de mestecat pentru copii, fără zahăr, timp de maxim 5 minute după mesele principale, de cel mult 3 ori pe zi. Mestecatul gumei în exces, pe perioade lungi de timp, este foarte nociv pentru întreg aparatul digestiv și pentru dezvoltarea musculaturii și oaselor feței și craniului.

Dr. Bogdana Mihai – www.exquisitedent.ro


2.

Periajul dentar  Periajul dentar trebuie realizat de minim 2 ori pe zi, neapărat înainte de somnul copilului (indiferent ca este somn de noapte sau în timpul zilei)  Periajul dentar este cel mai eficient dacă mișcările periuței de dinți sunt efectuate vertical (dinspre gingie înspre marginea dintelui), pe ambele fețe ale dinților (atât pe partea dinspre buze/obraz cât și pe partea dinspre limbă/cerul gurii), iar pe suprafața orizontală a dinților (cea folosită la masticație) mișcările pot fi efectuate în orice direcție sau circular.  Periuțele și pastele de dinți trebuie adaptate vârstei copilului.

Pasta de dinți poate sau nu să conțină fluor, în funcție de dieta copilului. Dacă i se administrează copilului suplimente cu fluor, este de preferat ca pasta de dinți să nu aibă fluor, pentru a evita o intoxicație cu fluor.

Dr. Bogdana Mihai – www.exquisitedent.ro


Periuțele de dinți pot fi clasice sau electrice. Dacă periajul este efectuat doar de către copil, este recomandată o periuță de dinți electrică întrucât copiii nu stăpânesc foarte bine tehnica de periaj, iar periuța de dinți electrică ajută, la această vârstă, la o curățare mai eficientă. Este de preferat ca periajul să fie supravegheat, corectat și chiar realizat de un adult. Periajul dentar trebuie evitat în primele 15-30 minute după consumul de alimente și mai ales după consumul de fructe sau alte alimente acide, întrucât în loc să protejăm smalțul, acesta se va eroda.

3.

Control stomatologic periodic

Încă de la apariția primilor dinți în cavitatea bucală, părinții trebuie să meargă cu copilul la medicul stomatolog. Acest lucru se va face pentru următoarele motive:  Medicul stomatolog vă va oferi toate informațiile de care aveți nevoie pentru a menține sănătatea cavității bucale a copilului dumneavoastră. Dr. Bogdana Mihai – www.exquisitedent.ro


 Copilul se va obișnui cu mediul cabinetului stomatologic și cu medicul stomatolog, astfel încât atunci când va fi nevoie de o intervenție, nu îi va fi frică, iar tratamentul se va desfășura într-o atmosferă calmă și relaxată. Din acest motiv, consultațiile trebuie repetate constant și periodic (la 6 luni). La fiecare control periodic poate fi realizat chiar și un mic periaj profesional, care îl obișnuiește pe micul pacient cu tehnica medicului stomatolog și cu sunetul specific pieselor unitului dentar.

4.

Sigilări și fluorizări  Molarii prezintă șanțuri și fosete (găurele) pe suprafața lor masticatorie, ceea ce îi face retentivi pentru alimente și destul de greu de periat. Acest fapt, împreună cu așezarea lor care permite mai greu accesul periuței și pastei de dinți, îi face foarte sensibili la carie. Medicul stomatolog poate aplica în aceste șanțuri un lac sau o pastă de sigilare care să îi protejeze și să îi facă mai ușor de igienizat. Procedura este foarte simplă, rapidă și complet nedureroasă (este similară cu aplicarea lacului de unghii pe unghie).  Fluorizările se realizează tot de către medicul stomatolog și constau în aplicarea unor geluri cu conținut de fluor pe dinții pacientului. Gelurile sunt puse în niște mici gutiere care sunt menținute pe dinți 1-2 minute; apoi, gelul este îndepărtat prin spălare cu apă. La fel ca și sigilarea, este o metodă rapidă și nedureroasă, iar gelurile au un gust plăcut și nu sunt toxice, în caz de înghițire.

Profilaxia cariilor este, așadar, extrem de importantă. Este mult mai ușor de realizat, mai plăcută, mai rapidă, și nu în ultimul rând, mai puțin costisitoare decât tratamentul cariilor și al complicațiilor acestora. Dr. Bogdana Mihai – www.exquisitedent.ro


Dr. Bogdana Mihai – www.exquisitedent.ro


Profilaxia la copii preșcolari (dentiție temporară)