Issuu on Google+

CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 1

Strategii de Geniu Volumul I Aristotel Personajul Sherlock Holmes al lui Sir Arthur Conan Doyle Walt Disney Wolfgang Amadeus Mozart de

Robert B. Dilts


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 3

Cuprins Dedica]ie ...........................................................................................................7 Mul]umiri ..........................................................................................................9 Cuvânt-\nainte ................................................................................................11 Prefa]`..............................................................................................................13 INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Programare neuro-lingvistic`...................................................................21 Modelare..................................................................................................25 Strategii....................................................................................................29

CAPITOLUL 1

ARISTOTEL Crearea unui cadru pentru geniu Elemente de baz` ale geniului................................................................37 Modelul S.O.A.R. ....................................................................................47 Tipuri principale de cauze......................................................................50 Rolul percep]iei timpului........................................................................55 Evaluarea premiselor...............................................................................59 Modelul aristotelian al min]ii.................................................................63 Modelul T.O.T.E. ..................................................................................65 Microstrategii [i cele cinci sim]uri.........................................................68 Percep]ii comune....................................................................................74 Modelarea microstrategiilor – Modelul R.O.L.E. .................................81 Limbajul ca instrument de gândire [i modelare....................................88 Modelarea microstructurii strategiei de gândire a lui Aristotel............90 Aplica]ii ale strategiilor lui Aristotel.......................................................94 Modelul S.C.O.R.E.: Implementarea strategiilor lui Aristotel pentru definirea „Spa]iului de probleme“..............................................96 Implementarea strategiei lui Aristotel pentru explorarea [i organizarea unui spa]iu de probleme..................103 Descoperirea unui sistem de cauze \ntr-un spa]iu de probleme...................................................................107 Sumar.....................................................................................................110 Bibliografie pentru capitolul 1..............................................................112 3


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 4

CAPITOLUL 2

SHERLOCK HOLMES Dezvluirea misterelor geniului Sherlock Holmes: Un exemplu de aplicare a strategiilor de geniu.....118 Meta-strategia lui Holmes [i „Marele lan] al vie]ii”............................120 Microstrategiile lui Holmes pentru observare, inferen]` [i deduc]ie................................................126 Macrostrategia lui Holmes pentru descoperirea „cauzelor antecedente“..........................................................................130 Niveluri de semnale [i inferen]e...........................................................139 Implementarea strategiei lui Holmes....................................................144 Observa]ia [i deduc]ia...............................................................145 Exerci]iu de calibrare................................................................148 Detectarea \n[el`ciunii.............................................................149 Observarea microsemnalelor comportamentale asociate cu strategii cognitive: modelul B.A.G.E.L. ...............................151 Concluzie................................................................................................157 Bibliografie [i referin]e pentru capitolul 2...........................................158 Note de subsol pentru capitolul 2.........................................................159

CAPITOLUL 3

WALT DISNEY Vis`torul, realistul [i criticul Walt Disney [i cele trei faze de creativitate.........................................164 Microanaliza Vis`torului Disney ..............................................166 Microanaliza Realistului Disney ..............................................171 Microanaliza Criticului Disney ................................................176 Sumarul strategiei lui Disney pentru creativitate................................181 Tipare de meta-program...........................................................183 Fiziologie [i ciclul creativ al lui Disney...................................186 Aplica]ii ale strategiei creative a lui Disney.........................................188 Exemplu de implementare a ciclului creativ al lui Disney.....189 Transcrierea demonstra]iei.......................................................192 Procese de \nv`]are \n echip`: „schematizarea“ perspectivelor multiple de idei [i spa]ii de probleme..................................................200 Concluzie................................................................................................207 Note de subsol pentru capitolul 3.........................................................208

CAPITOLUL 4

WOLFGANG AMADEUS MOZART Cântecele spiritului Vise muzicale..........................................................................................214 Similaritatea strategiei lui Mozart cu a altor muzicieni [i compozitori.......................................................226 Procesul creativ al lui Mozart [i teoria autoorganiz`rii.........................230 Implementarea strategiei lui Mozart....................................................234 Aplicarea strategiei lui Mozart \n alte domenii decât muzica.............243 Formatul „S.C.O.R.E. muzical“.............................................................245 Medita]ie dirijat` folosind strategia lui Mozart....................................248 Concluzie................................................................................................252 Note de subsol pentru capitolul 4.........................................................253 4


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 5

CAPITOLUL 5

CONCLUZII

C창teva tipare ale geniului .............................................................................255 Postfa]` ..........................................................................................................261 Anexa A: Premise [i principii de NLP .........................................................263 Anexa B: Presupozi]ii NLP ...........................................................................279 Anexa C: Glosar de terminologie NLP ........................................................281 Bibliografie .....................................................................................................287 Biografia autorului..........................................................................................291 Despre Stategii de geniu: Volumul I............................................................292

5


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 19

INTRODUCERE Cuvintele puternice [i emo]ionante ale Genezei spun povestea crea]iei pe mai multe niveluri. Pe lâng` descrierea a ceea ce a fost creat, ele descriu procesul cum a fost creat. Ne dau o descriere a „gândurilor lui Dumnezeu“ sub forma unei strategii pentru crea]ie ce are o structur` specific`. Este o strategie care implic` un set de pa[i ce se desf`[oar` \n timp \ntr-un gen de bucl` de r`spuns. Crea]ia \ncepe prin actul de a face o distinc]ie – de a crea o diferen]`. Acest prim act conduce c`tre altul, apoi c`tre altul, iar apoi c`tre altul – fiecare idee ducând c`tre poten]ialul pentru urm`toarea. Fiecare act al crea]iei implic` reiterarea unui ciclu implicând trei procese fundamentale: 1. Conceptualizare – „{i Dumnezeu a spus s` fie...“ 2. Implementare – „{i Dumnezeu a f`cut...“ 3. Evaluare – „{i Dumnezeu a v`zut c` era bun“. Fiecare ciclu conduce c`tre o exprimare a ideilor din ce \n ce mai rafinat` [i mai personal`. Cu fiecare ciclu, ideea prinde din ce \n ce mai mult o via]` proprie – ideea \ns`[i este capabil` „s` dea”, „s` se \nmul]easc`” [i s` sus]in` alte idei. Expresia suprem` reflect` procesul creatorului \n asemenea m`sur`, \ncât este capabil` „s` umple“ toate celelalte crea]ii precum [i s` se \nmul]easc`. Într-un fel, aceast` serie despre „strategii de geniu“ spune aceea[i poveste. Este un studiu al procesului din spatele crea]iei ideilor care au influen]at \n vreun fel lumea noastr`. Aceste volume nu se concentreaz` asupra ideilor \nse[i, ci mai degrab` asupra strategiilor care au condus la idei [i la expresiile lor concrete. Comentariul lui Einstein potrivit c`ruia n`zuia s` afle „gândurile lui Dumnezeu“ condenseaz` esen]a de geniu [i viziunea din spatele acestei lucr`ri. Con]inutul unui act de crea]ie sau de geniu nu reprezint` scopul. Scopul este ce mai putem afla \n plus despre „mintea lui Dumnezeu“ \n acest proces. Unul dintre simbolurile mele personale despre ceea ce \nseamn` geniul \l reprezint` pictura lui Michelangelo de pe bolta Capelei Sixtine din 19


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 20

Roma. Pictura \l \nf`]i[eaz` pe Adam a[ezat pe P`mânt [i \ntinzând mâna c`tre ceruri, iar mâna lui Dumnezeu \ntinzându-se \n jos dinspre cer. Degetele lor sunt \ntinse unul c`tre cel`lalt, gata s` se ating`. Pentru mine, miracolul st` \n acea scânteie dintre cele dou` degete. Asta \nseamn` geniu. Asta caut s` explorez \n aceast` carte – acea interac]iune dintre sacru [i profan; dintre hart` [i teritoriu; dintre viziune [i ac]iune.

Viziune

Ac]iune

20


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 167

WALT DISNEY

Caricatura „Cea mai tipic` expresie” a lui Disney realizat` de animator Aceasta aduce \n discu]ie un aspect important al model`rii creativit`]ii impresionante la Disney: procesul de conectare cunoscut sub numele de sinestezie – literal, „o sintetizare a sim]urilor”. Sinestezia se produce \n momentul \n care cineva folose[te \n acela[i timp dou` sau mai multe sim]uri suprapuse, ca atunci când cineva simte ceea ce vede sau vede imagini ale sunetelor pe care le aude etc. Acest proces al conect`rii sim]urilor era un lucru obi[nuit \n derularea gândirii creative a lui Disney [i, foarte probabil, a stat la baza multora dintre inspira]iile sale creative. Descriind filmul „Fantasia”, de exemplu, Disney scria:

„Lu`m muzica [i vizualiz`m pove[tile [i imaginile pe care muzica le sugereaz` imagina]iei noastre. Este ca atunci când vezi un concert”. „Când am auzit muzica, mi-au ap`rut imagini \n minte… iat` imaginile”. Din perspectiva NLP, Disney descrie o succesiune de strategii \n care: 1. Aportul auditiv extern (Ae) al muzicii atrage dup` sine \n mod direct 2. Imagistica intern` construit` (Vc) prin procesul sinesteziei Apoi Disney 3. Transform` aceste fantezii \n imagini externe (Ve) prin procesul anima]iei 167


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 168

STRATEGII DE GENIU Disney dezv`luie implicarea unui alt sistem de reprezentare atunci când afirm`:

„Exist` anumite lucruri \n acea muzic` (Toccata [i Fuga \n D Minor a lui Bach) pe care publicul larg nu le va \n]elege pân` nu va vedea pe ecran imagini care reprezint` acea muzic`. Atunci ei vor sim]i profunzimea muzicii”. Aici, Disney arat` c` „a vedea” un lucru \nseamn` a-l „\n]elege”, confirmând \nc` o dat` faptul c` strategia sa primar` de reprezentare este orientat` spre sistemul vizual. De asemenea, el remarc` faptul c` vederea unui lucru \]i permite s`-i „sim]i” profunzimea. Aceasta demonstreaz` c` Disney avea [i conexiuni puternice \ntre v`z [i kinestezie. Din perspectiv` aristotelic`, abilit`]ile lui Disney de a suprapune sim]urile erau o urmare a „sensibilit`]ilor comune” – calit`]i perceptuale existente la toate sim]urile. Sensibilit`]ile comune permit transferul informa]iilor de la un sistem de reprezentare senzorial` la altul. Printre acestea se num`r` tr`s`turi precum mi[carea, intensitatea, localizarea, num`rul etc., care pot fi percepute de mai mult de o modalitate senzorial`. Structura [i impactul imagina]iei [i creativit`]ii unei persoane sunt adesea determinate prin stabilirea unor conexiuni \ntre sim]uri. De exemplu, istoria artelor vizuale poate fi privit`, la nivel general, ca istoria exprim`rii senza]iilor interne printr-o sinestezie cu diferitele caracteristici vizuale sau „submodalit`]i” (adic`, culoare, form`, distan]` focal` etc.). |n Rena[tere, adâncimea era submodalitatea critic`; pentru Rembrandt, aceasta era reprezentat` de direc]ie [i luminozitate, pentru impresioni[ti, precum Van Gogh, de culoare [i textur`, pentru arti[tii moderni de distorsiunea formelor etc. De[i Disney sus]inea: „Am putea face multe lucruri cu culoarea pe care niciun alt mijloc de crea]ie nu le-ar putea face”, elementul-cheie \n procesul s`u creativ a fost mi[carea. Alegând mi[carea, Disney lucra cu o submodalitate pentru sensibilit`]ile comune, precum [i cu o submodalitate vizual`. Acest lucru i-a permis s` ating` un nivel [i mai profund al exprim`rii. Nu trebuie decât s` compar`m rezultatele studioului s`u cu ale altora pentru a vedea cât de important` a fost pentru el utilizarea mi[c`rii ca pe o „sensibilitate comun`”. Analiza]i urm`torul comentariu pe care l-a f`cut c`tre animatorii s`i:

„V-a[ sugera s` v` concentra]i mai mult pe caricatur`, cu ac]iune; nu doar s` desena]i un personaj care s` arate \ntr-un anumit fel, ci s`-i da]i personajului vostru mi[c`rile [i ac]iunile persoanei pe care \ncerca]i s` o reprezenta]i. Nu uita]i, fiecare ac]iune trebuie s` se bazeze pe ceea ce reprezint` acel personaj”. 168


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 169

WALT DISNEY Aici, Disney sus]ine clar c` scopul \n anima]ie nu este doar acela de a copia ceva ce putem vedea oricum \n exterior, ci mai curând s` exprime ceva interior prin calitatea mi[c`rii. Abilitatea lui Disney de a extrage esen]a unui lucru prin intermediul mi[c`rii [i de a o traduce \n imagine vizual` – [i nu de a-[i face pur [i simplu desenele animate „s` semene cu ceva” l-a plasat pe Disney \n vârful ierarhiei \n acest domeniu, a f`cut din el un succes interna]ional [i a transformat filmele sale de desene animate \n clasice f`r` vârst`. Faptul c` Disney s-a concentrat asupra calit`]ii mi[c`rii a fost [i o metafor` a propriei sale personalit`]i creative – „Vis`torul” \nsu[i. A[a cum afirma el:

„Stresul, provocarea [i necesitatea sunt factorii care \l fac pe artist s` progreseze [i s` se autodep`[easc`”. „Niciodat` nu pot s` stau locului. Trebuie s` explorez [i s` experimentez. Niciodat` nu sunt mul]umit de munca mea. M` irit` limitele propriei mele imagina]ii”. {i, de[i Disney a ob]inut [i un mare succes financiar, visele sale nu au fost motivate de acest gen de stimulent monetar exterior. A[a cum sus]inea el:

„{ti]i, singura cale de a face aceste desene pe care am g`sit-o este cu ajutorul animatorilor – se pare c` nu po]i face acest lucru cu economi[ti [i contabili”. „Banii – sau, mai degrab`, lipsa lor, ca s`-mi continui firul ideii – m` pot \ngrijora, dar nu m` \ncânt`. Ideile sunt cele care m` \ncânt`”. Pe scurt, principalul sistem de reprezentare al lui Disney ca Vis`tor era cel vizual. Dar acesta nu era neap`rat \ndreptat doar spre anumite imagini ale lucrurilor. El utiliza calitatea mi[c`rii ca „sensibilitate comun`” pentru a suprapune imaginii [i alte sim]uri [i pentru a vedea formele [i tiparele ce se ascund sub acea imagine. A[a cum sus]inea el când a r`spuns la o \ntrebare legat` de viitor:

„Ceea ce v`d \n dep`rtare este prea nebulos pentru a putea fi descris \n cuvinte. Dar este mare [i str`luce[te”. „Asta-mi place la aceast` afacere, certitudinea c` \ntotdeauna te a[teapt` ceva [i mai m`re] [i mai \nc��nt`tor; [i incertitudinea oric`rui alt lucru”. 169


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 170

STRATEGII DE GENIU Disney Vis`torul era un vizionar, vedea imaginea de ansamblu [i credea \n ceea ce era posibil. Analiza]i declara]ia profetic` pe care a f`cut-o \n leg`tur` cu viitorul artei [i industriei sale \ntr-un articol din anul 1941:

„Pentru viitorul apropiat, practic, pot s` promit un efect tridimensional al personajelor noastre animate. |ntreaga inspira]ie [i vitalitate a desenelor \n creion realizate de animatorii no[tri vor fi aduse pe ecran \n câ]iva ani prin eliminarea procesului de aplicare a cernelii. Mijlocul nostru de expresie poate fi adaptat f`r` probleme la televiziune [i \n]eleg c` deja este posibil` televizarea color. O perspectiv` \ncânt`toare, socotesc eu! [i, de la Fantasia \ncoace, avem motive \ntemeiate s` sper`m c` mari compozitori vor scrie direct pentru filmele noastre animate, a[a cum scriu acum pentru balet [i oper`. Aceasta este promisiunea pentru urm`torii câ]iva ani. Dincolo de ei este viitorul pe care ast`zi nu \l putem vedea. Noi, ultimii pionieri [i primii moderni, nu vom apuca s` vedem acest viitor. Dar suntem ferici]i c` \i putem pune bazele”.

170


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 171

WALT DISNEY

Microanaliza Realistului Disney La fel de important` ca abilitatea lui Disney de a visa a fost [i capacitatea sa de a transforma acele vise \n realitate. Faptul c` Disney [i-a implicat toate sim]urile \n procesul de crea]ie a f`cut, f`r` \ndoial`, ca produsele creativit`]ii sale s` fie trainice [i captivante. A[a cum comenta unul dintre asocia]ii s`i: „Alb` Ca Z`pada a existat \n mintea lui Disney ca un personaj foarte real… [i el era hot`rât ca ea s` ajung` pe ecran exact a[a cum a conceput-o el”. Asemenea lui Leonardo da Vinci, Disney se pare c` a fost foarte intens implicat \n \n]elegerea vizual` a celei mai profunde naturi a ceea ce explora, sus]inând c`: „Anima]ia poate explica orice poate concepe mintea omului”. Ca [i Leonardo, Disney pare s` fi pus la fel de mult pre] pe calitatea de „realist” ca [i pe aceea de „vis`tor”:

„Activitatea noastr` trebuie s` se bazeze pe un fapt real pentru a fi sincer`”. „Sunt ferm convins c` nu putem s` facem aceste lucruri fantastice bazate pe real dac` nu cunoa[tem mai \ntâi acest real”. „Când ne gândim la un nou proiect, \l studiem cu foarte mare aten]ie… nu numai ideea de suprafa]`, ci tot ce are leg`tur` cu el”. Evident, Disney, ca [i Leonardo, credea c` pentru a fi cu adev`rat inventiv este nevoie s` ai o curb` a feedback-ului \ntre „vis`tor” [i „realist”.

„|n anima]ie, problema este ce s` desenezi, [i nu doar abilitatea de a desena. Anima]ia nu implic` doar faptul de a desena un lucru, ci de a te gândi la el [i de a-i conferi personalitate. Am fost absorbit de tehnic` mai devreme decât ar fi trebuit. |mi trebuia mai mult` via]`. Trebuie s` \nve]i s` desenezi. |n studio, am organizat o [coal` de arte; am reunit toate artele… Am avut patru instructori, de compozi]ie, stil de via]`, anatomie [i mi[care – studiul ac]iunii [i reac]iei. Era necesar pentru acest mijloc de expresie. Problema e c` to]i animatorii \[i doreau s` realizeze desene frumoase. Eu preferam mi[carea, nu desenul static. E ca atunci când \]i duci mâna la ochi: degetele se alungesc. {i când ceva se opre[te – de exemplu, când o femeie se opre[te din mers – fusta \nc` se mai mi[c`. Când un [oarece se opre[te, coada continu` s` i se mi[te. |mi dedicam tot timpul arti[tilor pân` când s-au perfec]ionat”. 171


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 172

STRATEGII DE GENIU Transformarea unei idei \ntr-un lucru palpabil [i real implic` instrumente [i progrese tehnice. Disney ]inea \ntotdeauna pasul cu progresul tehnic din vremea sa, sus]inând c`:

„Afacerea noastr` a crescut odat` cu realiz`rile tehnice. Dac` vreodat` progresul tehnic va \nceta complet, preg`ti]i discursul funerar pentru mijlocul nostru de expresie. Iat` cât de dependen]i am devenit noi, arti[tii, de noile instrumente [i metode de prelucrare pe care ni le ofer` tehnicienii… Nu avem cum s` [tim cât de constant se va dezvolta acest mijloc de expresie, dac` tehnicienii vor continua s` ne ofere instrumente noi [i mai bune”. Strategia de baz` a lui Disney [i principalul s`u punct forte, ca realist, a fost abilitatea sa de a-[i fragmenta [i ordona visele pân` acestea ajung la o dimensiune ce poate fi gestionat`. De fapt, Disney a fost inovatorul procesului de storyboarding? (proces utilizat \n prezent de to]i produc`torii de film importan]i). |n sala de dezvoltare a pove[tilor (camera „Vis`torului”), Disney l`sase un perete liber, pe care oricine putea s` afi[eze o idee sau o sugestie. |ntr-o zi, dup` ce tocmai rezugr`vise peretele, a intrat \n sal` [i un grup de animatori afi[aser` imagini pe tot peretele proasp`t zugr`vit. Dup` ce [i-a revenit din [ocul ini]ial, Disney a observat c` a putut foarte u[or s` urm`reasc` firul pove[tii doar uitându-se la succesiunea imaginilor. A[a c` a montat o tabl` pe to]i pere]ii s`lii [i a \nfiin]at „storyboarding-ul” ca form` primar` de dezvoltare a ideilor. Scene

Scene

Nivelul 1 de fragmentare

Ac]iuni

Ac]iuni

Nivelul 2 de fragmentare

Mi[c`ri

Mi[c`ri

Nivelul 3 de fragmentare

Figura 2. Procesul de anima]ie/storyboarding

172


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 173

WALT DISNEY Un storyboard este ca o tabl` de materii vizual` – este un set de desene statice care reprezint` succesiunea evenimentelor critice care urmeaz` s` aib` loc \ntr-un film. storyboarding-ul reprezint`, de fapt, o extensie a procesului de anima]ie la o scar` mai larg`. Anima]ia se produce printr-un proces care \ncepe prin realizarea unor desene statice reprezentând evenimentele critice dintr-un anumit moment. Aceste desene sunt realizate \n mod tipic de animatorul-[ef. Odat` definite fragmentele esen]iale, desenele individuale care leag` aceste „jaloane” pictoriale sunt completate de echipa de anima]ie secundar`. Disney efectiv a extins acest proces de fragmentare [i ordonare la un nivel mai larg – devenind un fel de „meta” animator. Procesul de „storyboarding”, care constituie o modalitate complex` de organizare [i planificare, poate fi aplicat la orice nivel al procedurii realiz`rii unui film. El poate fi aplicat pentru a se realiza fragmente cu dimensiuni ce variaz` de la cele mai mici detalii ale anima]iei unei anumite mi[c`ri ale unui personaj (la 32 de imagini individuale pe secund`) pân` la o anumit` ac]iune sau un anumit eveniment dintr-o scen`, sau chiar la o scen` \ntreag` sau la ordonarea \ntregului film. {i eu am f`cut anima]ie [i este chiar un mod unic de a percepe lumea – fragmentând fiecare secund` \n 32 de imagini separate. Con[tiin]a [i aprecierea mi[c`rii se intensific` dramatic. Când prive[ti un fluture sau o pas`re fluturându-[i aripile [i zburând prin aer, \ncepi s` \]i dai seama de experien]a pe care trebuie s` fi avut-o Leonardo atunci când se str`duia s` deslu[easc` secretele zborului urm`rind zborul p`s`rilor. Din punct de vedere al strategiei, procesul pe care \l presupune storyboarding-ul, de fragmentare [i ordonare a elementelor esen]iale necesare pentru atingerea unui anumit rezultat, nu este limitat la realizarea de filme, ci poate fi folosit pentru orice gen de planificare. Poate fi utilizat pentru \ntocmirea [i organizarea unui proiect de afaceri, a unui seminar, unei c`r]i, unui program de calculator [i a[a mai departe. Desigur, Disney este faimos \n primul rând pentru felul \n care [i-a creat [i portretizat personajele [i pove[tile. Acest lucru este diferit de competen]a tehnic` [i implic` un alt tip de strategie. A[a cum ar`ta Disney:

„St`pâneam bine tehnica. |nv`]asem cum s` ne facem personajele s` fie conving`toare. |nv`]asem foarte multe despre punerea \n scen` [i unghiurile camerei de luat vederi. {tiam câte ceva despre timpul de expunere [i tempo. Dar o idee bun` de poveste, \n afacerea noastr`, este un lucru de valoare inestimabil`. |n mare parte, ingredientele acestui lucru par a fi norocul [i inspira]ia. O astfel de poveste trebuie s` fie extraordinar de simpl` pentru a putea fi prezentat` pe pelicul`. Ea trebuie, mai presus de orice, s` aib` acea calitate evaziv` numit` [arm. Trebuie s` fie nesofisticat`, de interes universal [i multe alte lucruri pe care nu le po]i defini \n cuvinte, dar pe care le sim]i intuitiv”. 173


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 174

STRATEGII DE GENIU Atrac]ia [i calitatea special` a anima]iei lui Disney se datoreaz` unei strategii prin care au fost dezvoltate personajele [i ilustreaz` un al doilea aspect important al strategiei creativit`]ii lui Disney. Disney a avut abilitatea de a se asocia personajelor sale, de a se confunda cu acestea, asumându-[i „persoana” lor [i privind lumea din perspectiva lor. |n limbaj NLP, acest lucru s-ar numi abilitatea de a lua „a doua pozi]ie” (DeLozier [i Grinder, 1987). „Prima pozi]ie” \nseamn` a vedea, a auzi [i a sim]i un anumit eveniment din perspectiva proprie a unei persoane. „A doua pozi]ie” \nseamn` a vedea, a auzi [i a sim]i un eveniment din pozi]ia perceptual` a altcuiva, inclusiv din perspectiva valorilor, crezurilor [i emo]iilor acelei alte persoane. De exemplu, imagina]i-v` c` sta]i la un col] de strad` uitându-v` la o persoan` cum trece pe biciclet`. Dac` r`mâne]i \n „prima pozi]ie”, proprie, ca observator care prive[te personajul mergând pe biciclet`, \l ve]i vedea cu propriii ochi, \n calitate de spectator. A fi \n „a doua pozi]ie” \nseamn` s` privi]i din perspectiva biciclistului, s` fi]i pe [aua bicicletei, s` v` privi]i mâinile pe ghidon etc. Perspectiva unei „a treia pozi]ii” ar fi aceea \n care v-a]i vedea ca spectator care se uit` la biciclist dintr-o perspectiv` mai \ndep`rtat`, disociat` (a[a cum ar \nregistra situa]ia o camer` de luat vederi). Se pare c` Disney a avut o abilitate unic` de a-[i asuma „a doua pozi]ie”. A[a cum \[i aminte[te unul dintre animatorii s`i:

„Vocea lui Mickey era \ntotdeauna interpretat` de Walt, [i el sim]ea replicile [i situa]ia atât de complet \ncât nu se putea ab]ine s` mimeze gesturile [i chiar atitudinile când rostea dialogul”. Asociindu-se [i asumându-[i pozi]iile perceptuale ale personajelor sale, Disney tr`ia mai intim motivele [i comportamentul personajelor sale imaginare. Probabil c` acest lucru \i [i sporea creativitatea, permi]ându-i s` descopere \n mod spontan cum ar putea s` ac]ioneze personajul \ntr-o anumit` situa]ie, f`r` a trebui s` \[i dea seama de acest lucru cu ajutorul analizei. De fapt, atât procesul prin care Disney intr` \n a doua pozi]ie, cât [i sinestezia, stimuleaz` o form` mai spontan` de creativitate, \n care ideile noi se \nl`n]uie, decurg una din cealalt` (ca [i \n exemplul Genesis prezentat la \nceputul acestei c`r]i). A[a cum spunea unul dintre animatorii lui Disney:

„El nu avea un vis mare, global; \l completa pe m`sur` ce progresa. Fiecare lucru pe care \l f`cea sugera un alt lucru, un lucru nou, un lucru care nu mai fusese \ncercat niciodat`, un lucru pe care un public ar fi dispus s`-l vad`”. Pe lâng` faptul c` este o component` important` a strategiei sale de creativitate, acest proces de asociere cu personajele pare s` fi jucat un rol important [i \n ceea ce prive[te abilit`]ile de „realist” ale lui Disney. Dac` po]i s` inter174


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 175

WALT DISNEY pretezi ceva sau s` joci un rol, \nseamn` c` ai \nceput s` faci palpabil [i real acel lucru [i astfel le este mai u[or [i altora s` tr`iasc` \n mod concret acest vis. Pe scurt, Realistul Disney era orientat mai mult \nspre senza]ii [i ac]iuni decât \nspre viziune. Realistul se concentreaz` asupra viitorului, dar opereaz` cu o perspectiv` pe termen mai scurt decât Vis`torul, ac]ionând „ca [i când” viziunea pe termen lung este realizabil` [i utilizând aproxim`ri succesive pentru a fragmenta visul [i a-l transforma mai u[or \n realitate palpabil`. A[a cum spunea Disney:

„(Anima]ia este) un mijloc de expresie ale c`rui poten]iale limite se afl` \n viitorul foarte \ndep`rtat… Cât despre trecut, singurele concluzii importante la care am ajuns sunt c` publicul va pl`ti pentru calitate, iar viitorul nev`zut va decurge bine de la sine dac` un om continu` s` se dezvolte câte pu]in \n fiecare zi… „(Succesul nostru) s-a bazat pe mult` munc` [i entuziasm, integritatea scopului urm`rit, devotamentul fa]` de mijlocul nostru de expresie, \ncrederea \n viitorul acestuia [i, mai presus de orice, pe o dezvoltare continu`, zi de zi, \n care efectiv, to]i am studiat acest domeniu [i am \nv`]at”. Exact aceast` combina]ie \ntre vis`tor [i realist este cea care face ca o persoan` s` influen]eze cu adev`rat lumea. Disney era convins c` face mai mult decât s` creeze pur [i simplu, ni[te desene animate. |n timp ce lucra la ambi]iosul [i revolu]ionarul s`u film animat Fantasia (un film care este [i ast`zi la fel de popular ca atunci când a fost lansat, cu cincizeci de ani \n urm`), Disney le spunea animatorilor: „Acesta nu este «mijlocul de expresie prin desen animat». Avem de cucerit lumi aici”. |n realitate, marele autor englez de satire politice [i coleg \n bran[a desenelor animate, David Low, i-a f`cut lui Disney un compliment remarcabil atunci când a spus:

„Nu [tiu dac` deseneaz` el \nsu[i vreo linie. Am auzit c` la studiourile sale angajeaz` sute de arti[ti care s` fac` acest lucru. Dar presupun c` aceasta este tendin]a, c`utarea permanent` a perfec]iunii \n noul mijloc de expresie, abordarea progresiv` a problemelor acestuia [i, se pare, cu aspira]ii mai \nalte, care exced sfera simplului succes comercial. Este orientarea unui adev`rat artist. Acest lucru face ca Disney s` fie, nu atât ca desenator, cât ca artist care \[i folose[te mintea, una dintre figurile cele mai semnificative \n arta grafic` de la Leonardo \ncoace”. 175


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 255

Capitolul 5

Concluzie Câteva tipare ale geniului |n primul capitol al acestei c`r]i, am schi]at o abordare pentru descoperirea „condi]iilor de baz`” [i a„principiilor prime” ale geniului pornind de la strategia analizei lui Aristotel. Abordarea presupunea, \n esen]`, o metod` „inductiv`” pentru g`sirea tiparelor comune ale geniului constând \n: 1) strângerea unui grup de indivizi recunoscu]i ca fiind „genii”; [i 2) compararea proceselor cognitive [i a strategiilor acestor indivizi [i c`utarea calit`]ilor [i caracteristicilor pe care ei le aveau \n comun. |n acest volum, am examinat câteva dintre procesele cognitive majore a patru indivizi remarcabili: Aristotel, Sherlock Holmes al lui Sir Arthur Conan Doyle, Walt Disney [i Wolfgang Amadeus Mozart. La suprafa]`, ace[ti patru oameni par s` fie foarte diferi]i: Aristotel a fost filosof [i om de [tiin]`. Strategia lui fundamental` avea \n centru valorile esen]iale ale „ordinii” [i „\n]elegerii” [i presupunea g`sirea principiilor prime prin induc]ie [i analiz`. Sherlock Holmes este detectiv de fic]iune. Strategia lui fundamental` implic` rezolvarea enigmelor de mediu prin observa]ie [i deduc]ie [i apoi aplicarea abilit`]ii de meta-cunoa[tere pentru a „explica modul \n care” sunt rezolvate enigmele. Walt Disney a fost cineast [i produc`tor de filme. Strategia lui fundamental` implica exprimarea viselor [i ideilor prin aproxim`ri succesive pentru a sus]ine valoarea lui major`, cea a „perfec]ion`rii continue”.

255


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 256

STRATEGII DE GENIU Mozart a fost muzician [i compozitor. Strategia lui fundamental` implica sintetizarea mai multor niveluri ale proceselor pentru a servi valorilor esen]iale ale „armoniei” [i „integrit`]ii”. De[i exist` multe diferen]e \ntre ace[ti indivizi, se \ntrev`d [i tipare comune, pe m`sur` ce reflect`m asupra informa]iilor pe care le-am adunat despre ei. Prezent`m \n continuare un rezumat a zece elemente principale care par s` fie comune tututor geniilor de care ne-am ocupat pân` acum \n acest studiu.

1. S` ai abilitatea de a vizualiza bine dezvoltat` Toate geniile noastre par s` fi avut o abilitate de a vizualiza bine dezvoltat`. Desigur, [i-au folosit [i celelalte sim]uri, dar viziunea pare s` fi fost un element c`l`uzitor central. Aristotel afirma c` „Pentru sufletul care gânde[te, imaginile servesc drept con]inut al percep]iei... ca [i cum ar vedea, calculeaz` [i delibereaz`...” Holmes a eviden]iat aproape \n exclusivitate observa]ia vizual` [i imagina]ia. Disney sus]inea c` este esen]ial ca o persoan` s` „vad` clar \n minte cum va fi amplasat fiecare fragment dintr-o povestire”. Mozart \[i vedea compozi]iile finalizate cu ochiul min]ii ca [i cum ar fi fost o „pictur`” sau o „statuie”.

2. S` fi dezvoltat numeroase leg`turi \ntre sim]uri Dac` viziunea poate s` fie un punct central, geniile tind s`-[i foloseasc` toate sim]urile [i s` creeze sinestezii \ntre sim]uri. Mozart este probabil cel mai bun exemplu \n acest sens – el sim]ea, vedea [i chiar \[i gusta muzica. Disney avea, la rândul s`u, o abilitate remarcabil` de a-[i suprapune sim]urile, lucru demonstrat de opere precum Fantasia. Aristotel a inventat termenul „sensibilit`]i comune” pentru a descrie abilitatea de a \mp`rt`[i informa]ii \ntre sim]uri. Holmes declara c` „\ntreaga via]` este un lan] mare, a c`rui natur` este cunoscut` de fiecare dat` când ni se arat` o singur` verig` din el”, ceea ce implic` existen]a unei interconexiuni \ntre ceea ce este v`zut, auzit, sim]it [i gustat \n lumea din jurul nostru.

3. S` folose[ti perspective multiple Una dintre caracteristicile comune ale geniilor este c` ace[ti oameni sunt capabili s` aib` mai multe perspective asupra unui anumit subiect sau proces decât \n mod tipic [i s` g`seasc` perspectiva/perspectivele pe care nimeni altcineva nu le-a luat \n considerare. Aristotel, de pild`, c`uta mai multe tipuri diferite de „cauze” \n analizele sale [i-[i verifica premisele [i silogismele prin diverse „conversa]ii”. 256


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 257

CONCLUZIE Holmes folosea nu doar cuno[tin]ele despre modele culturale [i evenimente din lume, ci [i cuno[tin]e relativ obscure [i ezoterice pentru a face deduc]ii [i a extrage concluzii. Disney folosea \n mod sistematic perspective diferite, de exemplu cea de a arunca o „a doua privire” peste pove[tile [i planurile sale. Mozart folosea sim]uri [i metafore diferite pentru fiecare etap` a procesului s`u de crea]ie.

4. S` ai o abilitate foarte dezvoltat` de a trece de la o pozi]ie perceptual` la alta Pe lâng` abilitatea de a folosi mai multe puncte de vedere, geniile au abilitatea de a se identifica, ei \n[i[i, cu diferite pozi]ii perceptuale – i.e. prima pozi]ie (sinele), a doua pozi]ie (altul) [i a treia pozi]ie (observatorul). Disney, de pild`, nu putea s` descrie comportamentul personajelor sale animate f`r` ca, simultan, s` joace el \nsu[i rolul respectiv. De asemenea, el avea abilitatea de a l`sa \n urm` propria pozi]ie perceptual` [i a-[i asuma viziunea despre lume a publicului s`u. Holmes se plasa \n pozi]ia perceptual` a individului pe care \l urm`rea, \n timpul investiga]iei. De fapt, o tr`s`tur` a geniilor frecvent men]ionat` este abilitatea lor de a se identifica (a trece \n a doua pozi]ie) cu subiectul la care lucreaz`, chiar dac` acesta este un obiect ne\nsufle]it. Geniile computerelor sus]in c` v`d lumea a[a cum ar vedea-o un computer. Michelangelo putea s` treac` \n a doua pozi]ie cu o piatr`. El spunea: „Nu eu fac statuia. Statuia se afl` deja \n marmur`, [i a[teapt` ca eu s-o eliberez. Eu nu fac decât s` cioplesc cu dalta pân` când ea se elibereaz`”. Mozart afirma c` simfoniile lui se scriu mai mult sau mai pu]in singure, de la sine, dup` ce se ajungea \ntr-un anumit punct. 5. S` ai abilitatea de a te deplasa \nainte [i \napoi \ntre diferite fragmente [i niveluri de gândire Toate geniile noastre erau capabile s` se mi[te cu u[urin]` \ntre viziunea mai larg` [i ac]iunile sau elementele specifice necesare pentru a reconstrui sau a manifesta imaginea de ansamblu. Ace[ti oameni aveau capacitatea de a lucra cu piesele mici, f`r` s` se \mpiedice de toate detaliile. De asemenea, puteau s` vad` imaginea de ansamblu f`r` s` piard` din vedere elementele mai mici. Aristotel, Holmes, Disney [i Mozart par s` fi avut capacitatea unic` de a echilibra deopotriv` fragmentele mari [i fragmentele mici. De pild`, Aristotel [i Holmes \ncepeau cu „mase mai curând confuze” de informa]ie pe care ini]ial le fragmentau \n detalii [i elemente specifice. Apoi, \nsumau la loc detaliile pentru a deduce sau a reconstrui „imaginea de ansamblu”. Mozart [i Disney, dimpotriv`, asamblau laolalt` fragmente de experien]`, generate \n principal prin sinestezii \ntre sim]uri, pân` când erau capabili s` „vad` cum va fi amplasat fiecare fragment”. Apoi extr`geau din nou fragmentele din aceast` viziune mai vast` \ntr-o partitur` muzical`, respectiv un „cadru”. 257


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 258

STRATEGII DE GENIU

6. S` men]ii o bucl` de feedback \ntre abstract [i concret Geniile noastre erau, de asemenea, capabile s` se mi[te \ntre modele [i principii abstracte [i expresii concrete specifice ale acestor abstrac]iuni. Puteau s` g`seasc` principiile [i calit`]ile de nivel superior („sensibilit`]ile comune”) \n exemplele concrete cu care lucrau [i s` \ncorporeze rela]ii abstracte \n exemple specifice. Toate acestea formau un fel de bucl` care le permitea s`-[i perfec]ioneze ideile sau teoriile prin feedback din lumea concret`, [i \n acela[i timp, s`-[i perfec]ioneze operele fizice prin feedback de la principii mai abstracte.

7. S` ai un echilibru al func]iilor cognitive: vis`tor, realist [i critic Geniile nu sunt doar vis`tori. Ele au abilitatea [i aptitudinile de a-[i manifesta visele \n expresii concrete [i de a gândi critic despre ideile lor. |n anumite privin]e, abilitatea de a gândi critic este la fel de important` pentru procesul geniului ca [i abilitatea de a visa. Ea asigur` ideilor geniului situarea cu adev`rat deasupra mediei. Cheia pare s` fie a nu l`sa gândirea critic` s`-]i distrug` visul. Desigur, un tipar major al geniului este s` finalizeze printr-un produs extern sau o reprezentare extern`. O ac]iune de geniu culmineaz` \ntotdeauna printr-un fel de cartografiere \ntr-o form` extern`. Aristotel [i-a exprimat ideile prin scris. Holmes \[i \ndrepta for]ele mentale c`tre solu]ia unei probleme sau enigme din mediu. Principala for]` a lui Disney era abilitatea lui de a-[i transforma visele \n expresii tangibile. Mozart \[i a[ternea pe hârtie visele muzicale sub form` de note. Dac` ace[ti oameni [i-ar fi p`strat ideile \n minte, lumea nu ar fi [tiut niciodat` despre geniul lor.

8. S`-]i pui \ntreb`ri esen]iale Geniile tind s` pun` accent mai mult pe \ntreb`ri decât pe r`spunsuri. |n general, astfel de indivizi sunt foarte \ndr`zne]i prin \ntreb`rile lor [i mode[ti când vine vorba despre r`spunsuri. |n mod cert, o caracteristic` major` a tuturor geniilor este marea lor curiozitate [i puternica fascina]ie pe care o exercit`. |n loc s` \ncerce s` confirme [i s` r`mân` la ceea ce cunosc deja, ei caut` acolo unde cunoa[terea lor este incomplet`. |n plus, ei au abilitatea unic` de a percepe lipsa succesului nu ca e[ec, ci ca feedback pentru locul \n care trebuie s` caute \n continuare. Aristotel, de exemplu, a definit patru \ntreb`ri fundamentale pe care [i le punea \n permanen]` [i un proces prin care \[i verifica presupunerile [i premisele. Holmes a avertizat referitor la tendin]a de a „deforma faptele pentru a se potrivi cu teoriile, \n loc ca teoriile s` fie potrivite cu faptele”. Disney a f`cut urm`torul comentariu: „Trebuie s` explorez [i s` experimentez... Dispre]uiesc limitele propriei mele imagina]ii”. Muzica lui Mozart a fost rezultatul unei permanente c`ut`ri pentru a g`si „dou` note care se iubesc”. 258


CARTE 2

7/29/08

8:23 PM

Page 259

CONCLUZIE

9. S` folose[ti metafore [i analogii Geniile folosesc \n mod constant metafore [i strategii de gândire lateral` sau non-liniar`. De fapt, metafora sau analogia pare s` fie esen]a fiec`rei ac]iuni de geniu. Aristotel \[i ilustra tot timpul ideile cu exemple [i analogii. Holmes sus]inea c` metodele sale se bazau pe „amestecul de imagina]ie [i realitate”. Mozart folosea metafore [i analogii precum „combinarea unor buc`]i pentru a preg`ti o mâncare” [i compara]ia \ntre muzica lui [i o „pictur`” sau „statuie” pentru a descrie procesul prin care compunea. Ocupa]ia lui Disney era chiar crearea de metafore. S-ar p`rea c` folosirea metaforei le permite geniilor s` se concentreze asupra „sensibilit`]ilor comune” [i asupra principiilor profunde ale lumii din jur [i ale lumii lor interioare, f`r` s` se prind` prea tare \n con]inutul sau constrângerile realit`]ii.

10. S` ai o misiune care trece dincolo de identitatea individual` Aristotel c`uta „principiile prime” \n tot ceea ce \nseamn` natur`. Holmes dorea s` aplice verigile \n „marele lan] al vie]ii”. Disney spunea despre munca sa: „Nu este vorba strict despre mediul desenului animat, sunt aici lumi \ntregi care trebuie cucerite... Tot ceea ce mintea omului poate percepe, anima]ia poate explica”. Mozart sus]inea c` scrierea muzicii „\i aprindea sufletul” [i \i mul]umea „Creatorului Divin” pentru talentele sale de crea]ie. O tr`s`tur` comun` tuturor geniilor este c` ace[ti oameni \[i percep opera ca venind de la ceva [i servind la ceva mai vast decât ei \n[i[i. Au existat mul]i indivizi „str`luci]i”, „creativi” care nu au fost „genii”. Poate c` aceast` leg`tur` cu ceva mai vast este ceea ce separ` geniile de oamenii care sunt doar creativi sau inovatori. Am afirmat \n introducerea la acest volum c` misiunea mea este s` aplic instrumentele NLP pentru a dezv`lui câteva dintre strategiile majore ale unor figuri istorice importante care au fost considerate genii. Scopul era de a ne ajuta s` ne \mbog`]im percep]iile asupra realit`]ii \ntr-un mod care ne ofer` mai multe op]iuni pentru a ac]iona eficient [i ecologic \n propria noastr` via]`. Prezentul volum reprezint` un prim pas pentru \ndeplinirea acestei misiuni generale. Am men]ionat \n prefa]` c` aceast` lucrare este \ncununarea unei c`l`torii de dou`zeci de ani \n mintea [i inima multor indivizi de excep]ie. Sper c` primul „tronson” al acestei c`l`torii a fost la fel de stimulator pentru voi cum a fost pentru mine. 259


Strategii de geniu