Page 1

CMYK

Legea Educa`iei a fost schimbat[ substan`ial ]n Senat

Pagina 5

EXPRIM{-TE LIBER PE www.evenimentuldebotosani.ro

Adresa: Pietonalul Transilvaniei nr.5; Tel: 0231.511.112 Fax: 0231.511.212; e-mail: evenimentul.bt@gmail.com

50 BANI

Anul VI • nr. 221 (1746) • Miercuri, 10 noiembrie 2010 • 8 pagini

Boto\[neni uci\i ]ntr-un accident rutier ]n Ucraina Mar`i diminea`[, doi boto\[neni au fost uci\i \i al`i doi au fost grav r[ni`i ]ntr-un accident petrecut pe raza localit[`ii Hliboca, ]n Ucraina. Ma\ina ]n care se aflau cei patru a fost izbit[ ]n plin de un autoturism condus de un ucrainean care nu s-a asigurat la efectuarea unei dep[\iri. Pagina 3

Rodica Hu`uleac, pre\edinte Casa Jude`ean[ de Asigur[ri de S[n[tate Boto\ani:

Proprietarii de centrale vor pl[ti c[ldura ]n sistem centralizat dup[ num[rul de `evi Pagina 4

«Ca medic de familie a\ fi câ\tigat mai bine»

INT

ERV

Pagina 6

IU


2

10 noiembrie 2010

TOPNEWS

Jandarmii \i-au donat salariile pentru sinistra`ii din Dorohoi. Angaja`ii Inspectoratului de Jandarmi Jude`ean \i-au donat o parte din salarii pentru sinistra`ii din Dorohoi. La fel ca ]n vara anului 2010 când mai bine de o lun[ de zile jandarmii au fost al[turi de sinistra`i prin misiunile executate \i de aceast[ dat[ jandarmii s-au ar[tat solidari cu cei afla`i ]n suferin`[. Zilele trecute ]n contul Trezoreriei municipiului Dorohoi a fost virat[ suma de 27.800 lei de c[tre Inspectoratul General al Jandarmeriei, sum[ care va fi ]mp[r`it[ ]n mod egal la 30 de familii afectate de inunda`ii.

Burs[ pierdut[ pentru un ban Au r[mas f[r[ „Bani de Liceu” din cauza unui ban. Acest lucru a fost posibil dup[ ce plafonul de acordare a fost coborât cu un ban, de la 150 de lei pentru un membru de familie, la 149,99 lei. Conform datelor centralizate la nivelul Inspectoratului |colar Jude`ean (I|J), 5.311de elevi boto\[neni au fost declara`i eligibili dup[ plafonul vechi de 150 lei pe membru de familie. Dup[ coborârea plafonului de acordare la 149,99 lei au r[mas f[r[ burs[ 77 de liceeni, astfel ]ncât num[rul beneficiarilor la nivelul jude`ului a ajuns la 5.234. „Sunt 77 de elevi care au pierdut banii de liceu datorit[ acelui b[nu`, respectiv diferen`a de la 149,99 lei pân[ la 150 lei. Sunt 30 de contesta`ii care au fost depuse, din care 27 au fost

Mii de \omeri s-au angajat ]n acest an

acceptate \i 3 respinse. Cele 27 de contesta`ii aprobate au avut ]n general ancheta social[ efectuat[ mai târziu \i nu a fost din timp adus[ la dosar”, a declarat inspectorul \colar Daniel Buc[taru, purt[tor de cuvânt al I|J. Nivelul sc[zut al veniturilor \i s[r[cia unor familii ai c[ror copii sunt la \coal[ reiese \i din num[rul celor ale c[ror venituri sunt, pe membru de familie, aproape de zero lei. Din cei 5.234 de beneficiari ai banilor de liceu, mai mult de jum[tate, respectiv 3.230, provin din familii al c[ror venit lunar pe membru este sub doi lei. Ministerul Educa`iei a decis s[ mic\oreze plafonul maxim de venit pentru acordarea burselor, deoarece bugetul alocat nu permite sprijinirea tuturor familiilor eligibile, dup[ plafonul vechi. Bursa „Bani de liceu” se acord[ elevilor cu posibilit[`i reduse, venitul pe membru de familie nu trebuie s[ dep[\easc[ 149,9 lei. Bursa este ]n valoare de 180 lei. (Petronela Rotariu)

Proiect cu italienii pentru elevi \i profesori Un grup de italieni a venit ]n Boto\ani ]n cadrul unui Proiect Comenius Regio ai c[rui parteneri sunt Inspectoratul |colar Jude`ean (I|J), |coala Nr. 11 din municipiu \i Biblioteca Jude`ean[ „Mihai Eminescu”. Valoarea proiectului este de 26.820 Euro, finan`are asigurat[ de Agen`ia Na`ional[ pentru Programe Comunitare ]n Domeniul Educa`iei \i Form[rii Profesionale. Proiectul este finan`at cu sprijinul Comisiei Europene, prin Programul Sectorial Comenius, „Programul de }nv[`are pe Tot Parcursul Vie`ii”. Din Italia sunt parteneri Giunta Regionale Della Campania, Istituto Comprensivo Statale P.A.G. Martini, Biblioteca Comunale di Castel Baronia „P.S. Mancini”. „Ne dorim ]n primul rând, ]n rândul elevilor, ]mbun[t[`irea abilit[`ilor de comunicare ]n limba matern[ (român[

\i italian[) \i ]n limba englez[, limba proiectului, ]mbun[t[`irea abilita`ilor sociale, cre\terea abilit[`ilor TIC, ]mbun[t[`irea cuno\tin`elor generale despre regiunea \i `ara partener[ \i valorile sale culturale, stimularea auto-descoperirii, a lucrului ]n echip[, a gândirii critice, cre\terea gradului de toleran`[ \i acceptare reciproc[ al elevilor, eliminarea prejudec[`ilor \i a xenofobiei. La nivelul cadrelor didactice, am dori s[ fie ]mbun[t[`ite abilit[`ile pedagogice, s[ fie promovate metodele active de predare a limbilor materne ]n medii de ]nv[`are formal[ \i non-formal[, s[ fie ]mbun[t[`it[ comunicarea profesor-elev, s[ fie consolidat interesul pentru problemele apar`inând comunit[`ii locale etc. Amintim \i o mai bun[ utilizare a spa`iului \i a echipamentului din bibliotecile regionale, cre\terea vizibilit[`ii bibliotecilor ]n regiune \i ]n comunitatea local[, o mai bun[ utilizare a bunurilor din patrimoniul cultural din biblioteci”, a declarat Ada Macovei, inspector \colar general al I|J. (Petronela Rotariu)

Sute de demisii la UNPR dup[ plecarea lui Câmpanu Plecarea senatorului Liviu Câmpanu din Uniunea Na`ional[ pentru Progresul României (UNPR) a provocat un val de demisii ]n organiza`ia jude`ean[ de la Boto\ani. }n jur de 600 de demisii ar fi ajuns pe masa conducerii centrale a partidului, dup[ ce Liviu Câmpanu a decis s[ nu-\i mai asocieze imaginea cu UNPR \i s[ r[mân[ independent. Cei care au dat startul au fost chiar pre\edin`ii de filiale locale, dar \i vicepre\edin`i, excep`ie f[când deocamdat[ Adrian Bahrin, pre\edintele interimar al organiza`iei jude`ene UNPR Boto\ani. „Pe mine nu m[ mai preocup[ ce se ]ntâmpl[ ]n UNPR. Cert este c[ un partid nu st[ ]ntr-un om. Nu am rugat pe nimeni s[ m[ urmeze sau s[ demisioneze. Eu personal sunt ]ns[ onorat c[ foarte mul`i membri UNPR au ales ca, dup[ plecarea mea, s[ plece \i ei. E un gest de sus`inere”, a declarat senatorul independent Liviu Câmpanu. }n ceea ce prive\te soarta sediului ]n care func`ioneaz[ la ora actual[ organiza`ia jude`ean[ UNPR, acesta ar putea deveni cabinetul parlamentar al senatorului Câmpanu, dac[ cei din conducerea partidului refuz[ s[ ]\i mai onoreze contractul de ]nchiriere. „Acolo este un contract de ]nchiriere ]ntre o persoan[ privat[ \i UNPR. Dac[ ei nu ]l mai vor, eu mi-am exprimat inten`ia de a-l prelua pentru a-l transforma ]n cabinet parlamentar”, a mai spus Câmpanu. Acesta mai are deschis un cabinet parlamentar la Darabani. (Monica Aionesei)

Statistic, mii de boto\[neni \i-au g[sit locuri de munc[ dup[ ce au beneficiat de sprijinul oferit de Agen`ia Jude`ean[ pentru Ocuparea For`ei de Munc[ (AJOFM). Reprezentan`ii institu`iei sus`in c[ peste 6.000 de boto\[neni au fost angaja`i de la ]nceputul acestui an ]n urma serviciilor de mediere oferite de Agen`ie. Conform datelor prezentate de Sorin |ologon, directorul executiv al AJOFM, ]n perioada ianuarie - octombrie au fost ]ncadra`i 6.017 \omeri. Cele mai multe persoane angajate au fost ]n luna aprilie, când au fost plasate pe pia`a muncii 1227 de persoane, dintre care 580 ]n mediul rural. La polul opus, cei mai pu`ini boto\[neni au fost angaja`i ]n luna ianuarie, respectiv 304 persoane, din care 98 ]n mediul rural. „Agen`ia, ]n perioada ianuarie-octombrie 2010, a subven`ionat 551 locuri de munc[ din cele 6.017 locuri de munc[ ocupate, din care 102 locuri pentru absolven`i. Accesarea acestor m[suri active de c[tre angajatori a facilitat inser`ia pe pia`a muncii, atât a absolven`ilor cât \i a persoanelor peste 45 de ani”, a declarat directorul executiv al AJOFM. Ponderea cea mai mare a persoanelor angajate, din punct de vedere al vârstei, o de`in cele cu vârsta de peste 45 de ani, respectiv 1.859 de persoane. Cele mai pu`ine persoane angajate sunt cele sub 25 de ani, 907 persoane. (Petronela Rotariu)

Burse de merit \i de performan`[, aprobate de Inspectoratul |colar Membrii Consiliului de Administra`ie al Inspectoratului |colar Jude`ean (I|J) au aprobat num[rul burselor ce vor fi acordate ]n acest an \colar. Astfel, vor beneficia de sprijin financiar din partea \colii 2.390 de elevi, sub forma unor burse. Cele mai multe burse aprobate de I|J sunt cele sociale, respectiv1976. Valoarea acestei burse este de 70 lei lunar \i intr[ ]n aceast[ situa`ie elevi ce sunt cazuri medicale \i cei ce provin din familii cu venituri sc[zute. Au mai fost aprobate 248 de burse de studiu, burs[ a c[rei valoare este de 80 lei lunar, 103 burse de merit, de 90 lei lunar, \i 63 de burse de performan`[, cu valoare lunar[ de 100 de lei. „Plata acestor burse va avea loc de la finalul acestei luni. Beneficiarii vor primi retroactiv sumele de bani. Aceste burse vor fi finan`ate din bugetul local”, a declarat inspectorul \colar Daniel Buc[taru, purt[tor de cuvânt al I|J. }n anul \colar 2009-2010 au beneficiat de aceste burse \colare 2.502 elevi boto\[neni. (Petronela Rotariu)


3

10 noiembrie 2010 Tân[rul care i-a procurat Furadan M[d[linei Manole s-a predat. Sorin Urziceau, ]n vârst[ de 29 de ani este cel care i-a procurat Furadan M[d[linei Manole. Tân[rul s-a predat mar`i \i a fost dus ]n arestul Cercet[ri Penale. El a fugit, de frica pu\c[riei, ]n Fran`a, chiar ]n ziua ]n care s-a produs drama. Tribunalul Bucure\ti a decis, pe 18 octombrie, arestarea preventiv[, ]n lips[, pentru 30 de zile, a lui Cristian Urziceanu, cel care ar fi vândut Furadanul cu care M[d[lina Manole s-a sinucis ]n 14 iulie.

ESEN~IAL

Boto\[neni uci\i ]ntr-un accident rutier ]n Ucraina Mar`i diminea`[, doi boto\[neni au fost uci\i \i al`i doi au fost grav r[ni`i ]ntr-un accident petrecut pe raza localit[`ii Hliboca, ]n Ucraina. Ma\ina ]n care se aflau cei patru a fost izbit[ ]n plin de un autoturism condus de un ucrainean care nu s-a asigurat la efectuarea unei dep[\iri. }ntr-o Dacie Papuc se aflau Ovidiu Rusu Loredan, ]n vârst[ de 30 de ani, \oferul, iar pe locul din dreapta era o prieten[ de familie, Vasilica Ionela Cebelea, ]n vârst[ de 22 de ani, ambii din Boto\ani. }n autoturism se mai aflau Bogdan Ciobanu, fotbalist la AS Roma, \i Petri\or Tincu, pe bancheta din spate. Cei patru mergeau la cump[r[turi la Cern[u`i, ]ns[ nu au mai apucat s[ ajung[ acolo. }n apropiere de localitatea Hliboca, Anatoli Munteanu, la volanul unui Volkswagen Passat, nu s-a asigurat la efectuarea unei dep[\iri \i a intrat ]n plin ]n Dacie.

„Ucraineanul avea 160 km/h” }n urma impactului, ambele autoturisme au fost distruse ]n totalitate,

c[ ]nc[ nu s-au stabilit clar condi`iile ]n care s-a petrecut accidentul. Oricum, are timp zece zile la dispozi`ie pentru ]ntocmirea unui raport oficial. Probabil pân[ când vor fi ob`inute toate actele necesare trupurile ne]nsufle`ite vor putea aduse ]n `ar[ de abia ]n cursul zilei de joi”, a mai ad[ugat Popescu.

Ovidiu Rusu \i Ionela Cebelea murind pe loc. Cei doi tineri afla`i pe bancheta din spate au fost grav r[ni`i. Potrivit rudelor celor deceda`i, ]n momentul producerii accidentului ucraineanul circula cu peste 160 km/h, astfel c[ boto\[nenii nu au mai avut nici o \ans[. De asemenea, \i ucraineanul a fost grav r[nit ]n accident. Vestea tragediei a venit ca un fulger peste rude \i apropia`ii acestora. „Am ]n`eles c[ accidentul a avut loc la orele dimine`ii. Au murit \oferul \i o femeie din fa`[. Bogdan era pe bancheta din spate ]ns[ are coloana rupt[, e r[nit grav. Cel[lalt e lovit la cap. Un prieten de-al lui i-a luat telefonul \i astfel au anun`at familia, care a mers acolo” a declarat Ionu` Tabultoc, prieten de-al fotbalistului r[nit ]n accident.

„Autorit[`ile ucrainene nu ne-au trimis nimic” Familia celor deceda`i a mers imediat ]n Ucraina, pentru a-i aduce acas[. Consulul Dorin Popescu, din cadrul Consulatului Românei la Cern[u`i, contactat de reporterii Evenimentului de Boto\ani, a povestit c[ institu`ia la care este angajat nu a fost anun`at[ despre producerea evenimentului de c[tre ucraineni, aflând de eveniment abia ]n jurul orei 14.30, când rudele celor mor`i s-au interesat ]n privin`a procedurilor legale care trebuie

„Pe joi cred c[ vor putea s[ ]i aduc[ ]n `ar[”

f[cute pentru aducerea trupurilor celor doi acas[. „Noi am aflat despre producerea evenimentului ]n jurul orei 14.30. Familiei i s-a explicat toate demersurile care trebuie f[cute pentru repatrierea trupurilor ne]nsufle`ite, explicându-li-se ce acte sunt necesare, \i ce formalit[`i trebuie f[cute. Noi am reu\it s[ facem rost de copiile pa\apoartelor celor dou[ persoane decedate. Ulterior, am luat leg[tura cu spitalul din Holboca, unde ni s-a comunicat telefonic de c[tre un medic c[ au doi pacien`i, Tincu \i Ciobanu.

Ambii erau ]n stare foarte grav[, au fost interna`i ]n sec`ia de reanimare. Unul dintre ei a ie\it din com[ \i a fost transferat ]n jurul orei 16.00 la Cern[u`i, urmeaz[ s[ ne interes[m ]n ce stare se afl[”, a men`ionat Dorin Popescu. Acesta a mai ad[ugat c[ urmeaz[ s[ se primeasc[ un raport oficial ]n privin`a accidentului. „Autorit[`ile ucrainene nu ne-au trimis nimic ]n scris ]n privin`a acestui accident. Noi pân[ acum am avut numai interven`ii telefonice. Am luat leg[tura \i cu ofi`erul de caz, de la Mili`ie, care ne-a spus

O cumnat[ din Ucraina de-a boto\[neanului ucis ]n accident, care este persoana de leg[tur[ ]ntre Consulat \i familie, a povestit prin telefon c[ so`ia lui Ovidiu Rusu face eforturi disperate ca s[-\i ia so`ul acas[. „Sunt ]n `ar[ str[in[ \i trebuie s[ ]i ajut. Nu te ia nimeni ]n seam[, \ti`i cum e. Am fost la consulat \i acum fac tot posibilul ca s[-i ia acas[. |i pe cumnat, \i pe feti`[. Este foarte greu. Numai Dumnezeu \tie. A\tept[m s[ vedem \i noi ce vor spune mili`ienii \i ce m[sur[tori vor face. Pe joi cred c[ vor putea s[ ]i aduc[ ]n `ar[”, a declarat ruda familiei ]ndoliate. Reprezenta`ii Consulatului României de la Cern[u`i a\teapt[ ca ]n cursul zilei de miercuri s[ primeasc[ un raport oficial de la autorit[`ile ucrainene ]n privin`a modului ]n care s-a petrecut accidentul. (D[nu` Rotariu)

Copil aruncat la WC O femeie ]n vârst[ de 30 de ani, din localitatea Hlipiceni, a ajuns ]n aten`ia autorit[`ilor dup[ ce a n[scut \i a aruncat copilul, sus`ine ea, ]ntr-o latrin[. Femeia spune c[ f[tul s-a n[scut mort, ]ns[ poli`i\tii nu pot certifica acest lucru pentru c[ dup[ o zi \i o noapte de c[ut[ri ]nc[ nu au g[sit copilul. Lucre`ia Avieri`ei a ajuns ]n stare grav[ la Spitalului de Obstetric[ \i Ginecologie din Boto\ani, luni dup[ amiaz[. Medicii v[zând c[ femeia are hemoragie au anun`at imediat poli`i\tii. Astfel s-a aflat c[ femeia a ]ncercat s[-\i provoace singur[ avortul. Ulterior, dup[ ce a fost stabilizat[,

aceasta a povestit c[ a n[scut o feti`[ moart[ \i c[ a aruncat-o la WC. „Sâmb[t[ mi s-a f[cut r[u \i mi s-a rupt apa. Am muncit pe lâng[ cas[ \i poate de aia. Am animale, vaci, popu\oi de ridicat. Am n[scut acas[, ]n curte, seara \i copilul l-am aruncat ]n WC cu tot cu cârpele pline de sânge. L-am ]nvelit ]ntr-un prosop \i l-am aruncat. Era mort”, a declarat Lucre`ia Avieri`ei.

„A ajuns la noi ]n stare foarte grav[” Medicii spitalului au depus eforturi teribile pentru a o stabiliza pe femeie. „A fost adus[ la noi ieri, ]n jurul orei 15.00, cu ambulan`a, o femeie ]n vârst[ de 30 de ani din Hlipiceni, ]n stare foarte grav[. Prezenta o hemoragie puternic[, ]n urma unui avort toxico-septic. A fost scoas[ placenta, \i ulterior a fost stabilizat[, i s-a administrat sânge \i tratament specific

]n astfel de cazuri. }n prezent starea sa general[ este bun[. Au fost anun`ate organele de anchet[ care vor stabili dac[ a fost vorba de o pruncucidere sau nu”, a declarat medicul Maria Olaru, directorul Spitalului de Obstetric[ \i Ginecologie Boto\ani. De\i ]n cursul nop`ii de luni spre mar`i dar \i mar`i toat[ ziua poli`i\tii au c[utat prin zon[ \i ]n latrina men`ionat[ de femeie, nu s-a g[sit trupul copilului. Astfel, ipoteza unei pruncucideri este din ce ]n ce mai plauzibil[. „Confirm c[ avem ]nregistrat[ o cauz[ ]n care este anchetat[ o posibil[ pruncucidere. Toat[ noaptea au fost efectuate cercet[ri la fa`a locului, a fost vidanjat veceul respectiv, ]ns[ nu a fost g[sit trupul copilului. Sunt efectuate cercet[ri ]n continuare pentru descoperirea cadavrului \i stabilirea circumstan`elor mor`ii”, a declarat Cristian Popovici prim procurorul Parchetului de pe lâng[ Tribunalul Boto\ani. (D.R)


CMYK

4

10 noiembrie 2010 O profesoar[, desp[gubit[ dup[ ce \i-a pierdut vocea la sala de curs. Aceasta \i-a pierdut vocea ]n timpul unei ore de curs. Englezoaica a fost desp[gubit[ cu 150.000 de lire sterline, informeaz[ Daily Mail. Joyce Walters, de 50 de ani, a trebuit s[ renun`e la slujb[, dup[ ce pe corzile vocale i-au ap[rut noduli, pe care i-a pus pe seama efortului depus ]n s[li prea mari de clas[.

TOPNEWS

Proprietarii de centrale vor pl[ti c[ldura ]n sistem centralizat dup[ num[rul de `evi Reprezentan`ii asocia`iilor de proprietari din municipiu au stat mar`i fa`[ ]n fa`[ cu reprezentan`i ai Autorit[`ii Na`ionale de Reglementare a Serviciilor Comunitare (ANRSC) pentru a primi clarific[ri cu privire la ordinul 343 prin care locatarii blocurilor se oblig[ la plata unor cheltuieli comune c[tre sistemul centralizat de ]nc[lzire. Asta cu atât mai mult cu cât boto\[nenii care de`in centrale de apartament \i nu mai sunt racorda`i la furnizorul de agent termic (Modern Calor, fosta Termica) sau declarat nemul`umi`i de faptul c[ trebuie s[ pl[teasc[ dou[ facturi, \i la gaz \i la termoficare. Petric[ Butnaru, pre\edintele Federa`iei Asocia`iilor de Proprietari din Boto\ani, a atras aten`ia c[ din cauza acestor nemul`umiri, este posibil s[ se ajung[ chiar la instan-

`[. „Nu cred c[ interesul ANRSC, al furnizorului \i chiar al asocia`iilor de proprietari este s[ se ajung[ la Tribunal”, a spus Butnaru.

„30-50% din totalul facturii va fi acolo unde asocia`iile nu se implic[” De\i s-a confruntat cu un val de repro\uri din partea reprezentan-

`ilor asocia`iilor de proprietari vizavi de prevederile ordinului 343, cei de la ANRSC au dat o serie de l[muriri. Practic, locatarii nu vor fi nevoi`i s[ pl[teasc[ ]ntre 30 \i 50% din valoarea facturii totale emise pe imobil dac[ la nivel de asocia`ii se va ]ncheia un proces verbal de inventariere a `evilor din subsoluri, dar \i din apartamente. }n acest caz, procentul ar fi mult mai sc[zut, iar un locatar ar ajunge s[ pl[teasc[ câ`iva lei la capi-

tolul cheltuieli comune. „Trebuie respectat acest ordin, trebuie s[ se fac[ inventarierea tuturor coloanelor existente. E singurul lucru pe care trebuie s[ ]l face`i, inventarierea dureaz[ maxim dou[-trei zile. 30-50% din totalul facturii va fi acolo unde asocia`iile nu se implic[. Dac[ face`i aceast[ inventariere poate fi un procent mult mai mic”, a declarat Daniel Alexandru, director general adjunct al ANRSC. Acela\i lucru a fost confirmat \i de c[tre viceprimarul Florin Ghiorghi`[, care sper[ c[ o dat[ cu aceast[ ]ntâlnire, asocia`iile vor accepta s[ realizeze acele inventarieri ale bunurilor apar`inând agentului de termoficare. „Dac[ nu se face inventarierea, se pl[te\te ]ntre 30-50% cheltuieli comune. Sunt câteva asocia`ii care refuz[ s[ semneze procesul verbal de inventariere. Dac[ se face aceast[ inventariere, o s[ se pl[teasc[ undeva ]ntre 5-10% maxim, cheltuieli comune care se ]mpart pe toate apartamentele”, a precizat Florin Ghiorghi`[. Noul furnizor de termoficare, Modern Calor, a ]ntâmpinat probleme ]n rela`ia cu asocia`iile de proprietari \i ]n ceea ce prive\te semnarea contractelor de furnizare. (Monica Aionesei)

Conducere nou[ la Direc`ia de S[n[tate Public[ }ntreaga echip[ nou[ de conducere a Direc`iei de S[n[tate Public[ Boto\ani \i-a primit ieri numirea de la Direc`ia de S[n[tate Public[. Unii dintre directorii abia confirma`i de minister pe posturi s-au pre-

zentat deja la noul loc de munc[. Medicul Silvana Tudorache, noul director executiv al DSP, \i-a luat ]n primire postul de ieri diminea`[, la fel \i medicul Stela Cre`u, care va ocupa cu acte ]n regul[ func`ia de director adjunct al DSP. Angaja`ii DSP au mai lucrat cu medicul Stela Cre`u, care a asigurat \i interimatul pe postul de director adjunct, ]n schimb cu stilul de

munc[ al directorul Silvana Tudorache vor face cuno\tin`[ ]n aceste zile. Despre noul director contabil, cei mai mul`i nu \tiu nimic. „Nu \tim cine este, nu am auzit nimic de el pân[ acum, este din afara institu`iei”, spunea, ieri, unul dintre angaja`ii DSP. Medicul Silvana Tudorache, care ocup[ de ieri postul de director al DSP, nu este la prima experien`[ ]ntr-

un post de conducere. A mai fost director, pentru câteva luni, la Spitalul de Pediatrie Boto\ani, pân[ ce func`ia i-a fost restituit[ ]n justi`ie fostului manager Livia Mihalache. Numirea pe posturi a noilor \efi ai DSP a fost a\teptat[ mai bine de o lun[ dup[ anun`area câ\tig[torilor concursurilor pentru func`iile respective. (Aurora Dimitriu)

Uciga\ul so`iei cu HIV, r[mâne dup[ gratii Valentin Hu`anu, ]n vârst[ de 39 de ani cercetat de procurorii Parchetului de pe lâng[ Tribunalul Boto\ani pentru omor, dup[ ce \ia infectat cu bun[ \tiin`[ concubina cu virusul HIV va mai r[mâne ]n spatele gratiilor pentru o lun[. Mar`i, procurorii au cerut prelungirea mandatului de arestare preventiv[ considerându-se c[ fiind recidivist, Hu`anu prezint[ pericol social. Acesta este cercetat dup[ ce s-a c[s[torit cu Irina Hu`anu, ascunzându-i c[ este infectat cu HIV. Ulterior, femeia ne\tiind c[ a contactat acest virus, a aflat prea târziu c[ medicii au diagnosticat-o cu SIDA, \i pentru c[ nu a beneficiat de tratament medical la timp, a murit. Mai grav este c[ cei doi au avut \i un copil. Cazul a ajuns la urechile procurorilor, care au ref[cut firul evenimentelor. L-au re`inut pentru s[vâr\irea a dou[ infrac`iuni, ulterior fiind arestat preventiv. Pe parcursul anchetei s-a pus problema \i vinov[`iei medicilor care au semnat actele ]n baza c[rora cei doi s-au c[s[torit. Procurorul de caz a men`ionat c[ de\i medicii au fost ancheta`i, pân[ la urm[ s-a stabilit c[ nu se fac vinova`i de comiterea vreunei infrac`iuni. „Magistra`ii au admis cererea noastr[ \i va mai r[mâne arestat preventiv pentru ]nc[ 30 de zile. Cât ]i prive\te pe medici, voi da o rezolu`ie ]n acest caz, cu o motivare. Tot ce pot s[ spun acum este c[ au fost indu\i ]n eroare \i c[ au semnat acele acte ]n necuno\tin`[ de cauz[”, a declarat Titiana Ungureanu, prim procurorul adjunct al Pachetului de pe lâng[ Tribunalul Boto\ani. Potrivit Codului Penal, trans-miterea sindromului imuno-deficitar dobândit - SIDA - de c[tre o persoan[ care \tie c[ sufer[ de aceast[ boal[ se pedepse\te cu ]nchisoare de la 5 la 15 ani. De asemenea pentru infrac`iunea de omor, pedeapsa este de la 10 la 20 de ani de ]nchisoare. (D[nu` Rotariu)

Florin Ghiorghi`[: «Nu este singura ac`iune care trebuie f[cut[, pentru c[ ciorile au o inteligen`[ mai rar[» Astfel, explic[ viceprimarul municipiului despre ]mpu\carea ciorilor de c[tre vân[tori. Ac`iunea va avea loc ]n Parcul „Mihai Eminescu” \i la rampa de gunoi. La mijlocul lunii ]ncepe ac`iunea demarat[ de municipalitate privind stârpirea ciorilor din Parcul „Mihai Eminescu”, dar \i de la rampa de gunoi. }n aceste zile a fost semnat

contractul cu Asocia`ia Jude`ean[ a Vân[torilor \i Pescarilor Sportivi, ai c[rei membri se vor ocupa de sperierea \i ]mpu\carea ciorilor. Pentru c[ nu dispun de fonduri ]n vederea execut[rii ac`iunii de stârpire a ciorilor, iar ulterior s[-\i recupereze banii de la municipalitate, s-a f[cut plata ]n avans pentru achizi`ionarea cartu\elor. Ac`iunea nu va fi una deloc simpl[, având ]n vedere c[ „inteligen`a” ciorilor este una aparte. Astfel vor exista mai multe etape ]n care vân[torii vor trebui s[ stârpeasc[ cât mai multe ciori, mai ales cele din Parcul „Mihai

Eminescu”, unde acestea creaz[ un disconfort trec[torilor. „Nu este singura ac`iune care trebuie f[cut[, pentru c[ ciorile au o inteligen`[ mai rar[. Ele sunt speriate, dar apoi dup[ cinci ore revin, apoi dup[ ceva timp ]\i trimit un grup de cercetare \i atunci trebuie repetat[ toat[ ac`iunea aceasta. Trebuie lucrat \i la partea de stricare a cuiburilor”, a declarat viceprimarul Florin Ghiorghi`[. Se estimeaz[ c[ ]ntreaga ac`iune a vân[torilor va dura circa dou[ s[pt[mâni. (Monica Aionesei)


CMYK

5

10 noiembrie 2010 Prima so`ie a lui P[unescu vrea s[ se r[zbune. Prietenul lui P[unescu, Corneliu Vadim Tudor a venit la emisiunea „Acces Direct” pentru a nega vehement afirma`ia Constan`ei Buzea, prima so`ie a lui Adrian P[unescu, cum c[ poetul a ]n\elat-o ]n timpul c[s[toriei \i c[ ar fi avut fete gemene cu presupusa amant[. „Femeile spun multe la sup[rare. Le recuno\tea dac[ erau fetele lui. Noi ne \tiam aventurile, dar din punct de vedere al responsabilit[`ilor el era repro\abil. Eu cred c[ este o r[zbunare sau o fabula`ie. Adrian s-a desp[r`it de prima so`ie pentru c[ nu avea un climat prielnic pentru a scrie. Tot ce a scris este o mizerie”, spune Corneliu Vadim Tudor. Aceast[ dezv[luire a fost f[cut[ ]ntr-un jurnal publicat ]n 2009. }n cazul ]n care dezv[luirile sunt autentice, nu este exclus s[ asist[m la o b[taie pe averea poetului, estimat[ la aproape 4 milioane de euro.

TOPNEWS

Legea educa`iei, schimbat[ substan`ial ]n Senat }nv[`[mânt obligatoriu de 12 ani, calificative ]n loc de note la unele materii pân[ ]n clasa a 12-a, bacalaureat obligatoriu din istorie pentru elevii de la profilul uman, iar durata studiilor liceale s[ fie de patru ani indiferent de profil. Sunt doar câteva dintre modific[rile aduse de membrii Comisiei de ]nv[`[mânt proiectului Legii educa`iei. Guvernul a ]ncercat f[r[ succes s[-\i asume r[spunderea pe Legea educa`iei dup[ ce Curtea Constitu`ional[ a decis c[ un astfel de demers ar ]nc[lca legea fundamental[ a României. }ntre timp, parlamentarii, inclusiv cei ai PDL, au adus modific[ri importante actului normativ ini`iat de ministrul Daniel Funeriu. Membrii Comisiei de ]nv[`[mânt au dezb[tut 105 articole, dintr-un total de 330, din Legea educa`ie c[rora le-au adus mai multe modific[ri. S[pt[mâna aceasta, membrii Comisiei de ]nv[`[mânt din Senat

se ]ntrunesc, din nou, pentru a dezbate \i restul articolelor din lege. Potrivit proiectului de lege, ]nv[`[mântul obligatoriu este de 10 clase \i cuprinde ]nv[`[mântul primar \i cel gimnazial. }nv[`[mântul liceal devine obligatoriu pân[ cel mai târziu ]n anul 2020. }n textul modificat ]nv[`[mântul obligatoriu este de 12 ani \i cuprinde: grupa mare preg[titoare, ]nv[`[mântul primar, ]nv[`[mântul gimnazial \i, ]n alternativ[, primii doi ani ai ]nv[`[mântului liceal sau ]nv[`[mântul profesional. Dac[ ]n proiectul de lege era prev[zut ca doar elevii din clasele I-IV s[ primeasc[ calificative, membrii comisiei au decis ca \i elevii de la gimnaziu \i liceu s[ fie recompensa`i tot cu calificative la educa`ie fizic[ \i sport, religie, muzic[ \i desen. Elevii vor face 4 ani de liceu indiferent dac[ studiaz[ la filiera teoretic[, voca`ional[ sau tehnologic[, potrivit modific[rilor aduse de membrii comisiei. Proiectul de lege prevedea ca elevii de la filiera teoretic[ ar fi trebuit s[ fac[ doar trei ani de liceu. |i ]n privin`a bacalaureatului membrii comisiei nu au fost de acord cu toate prevederile legii. Astfel elevii de liceu de la profilul umanist din filiera teoretic[, respectiv profilele pedagogic, teolo-

gic, artistic \i sportiv din filiera voca`ional[ nu vor putea alege ]ntre istorie \i geografie la una dintre cele dou[ probe scrise, diferen`iate ]n func`ie de profil, ci vor da obligatoriu istorie. }n proiectul de lege elevii puteau alege ]ntre istorie \i geografie. O alt[ modificare vizeaz[ cercetarea \tiin`ific[. Dac[ ]n proiect era prev[zut un procent de 1% pentru cercetare, din produsul intern brut, membrii comisiei au c[zut de acord c[ cercetarea are nevoie de 3% din produsul intern brut din care 1% de la bugetul de stat, iar 2% din resurse private.

}n privin`a documentelor eliberate de institu`iile de ]nv[`[mânt elevii pot cere traduceri oficiale ]ns[ doar contra cost. }n proiectul de lege nu era prev[zut[ nicio tax[. Din articolele dezb[tute unele vor fi rediscutate de comisie, printre acestea \i articole care vizeaz[ elevii care studiaz[ ]n limba minorit[`ilor na`ionale. Cele 105 articole dezb[tute a primit 117 amendamente din partea comisiei sau a senatorilor. Majoritatea amendamentelor au fost f[cute de membrii PDL \i PSD c[rora li sau al[turat \i colegii de la UDMR. Comisia de ]nv[`[mânt s-a ]ntrunit

mar`i diminea`[ pentru a dezbate cele 180 de articole r[mase, dintrun total de 330, adic[ mai mult de jum[tate din Legea educa`iei. Se va trece la capitolul care este legat de ]nv[`[mântul universitar ceea ce va duce la discu`ii mai aprinse decât pân[ acum. Se va discuta \i de articolele care se refer[ la minorit[`i, cele foarte importante pentru reprezentan`ii UDMR. Comisia pentru educa`ie din Senat are la dispozi`ie dou[ s[pt[mâni s[ dea un verdict ]n cazul Legii Educa`iei. Termenul a fost stabilit de reprezentan`ii UDMR care amenin`[ cu ie\irea de la guvernare.

Au sc[pat de disponibilizare la Termica, Teodor T[nase: «F[r[ \efi politici ]n S[n[tate, vor fi disponibiliza`i la Conterm Municipalitatea asist[ la un nou e\ec ]nregistrat ]n domeniul termofic[rii. Conterm, societatea desprins[ la ]nceputul anului din Termica, a intrat ]n faza de insolven`[, dup[ ce ]n urm[ cu circa o lun[ de zile Adunarea General[ a Ac`ionarilor (AGA) a decis acest lucru. Dup[ o tentativ[ ratat[ de privatizare, sa cerut Fiscului o amânare la plat[ a datoriilor acumulate, punându-se drept garan`ie bunurile societ[`ii Conterm. La ora actual[, ]n urma procesului de insolven`[, Fiscul a scos la vânzare bunurile societ[`ii, adic[ cl[diri \i o hal[ pentru a recupera sumele datorate. „Conterm a cerut o amânare la plat[ a datoriilor c[tre Finan`e \i a pus garan`ie sediul \i celelalte bunuri pe care le avea ]n momentul respectiv. Am spus clar c[ nu sunt de acord pentru c[ le vom pierde. Din p[cate, noi am pierdut din patrimoniul municipiului pân[ la urm[ \i nu cred c[ este un lucru normal. Eu le-am spus atunci foarte clar, nu le pune`i garan`ie pentru c[ o s[ le execute Finan`ele. Din punctul meu de vedere este o gre\eal[ de management acolo”, recunoa\te vicepri-

marul Florin Ghiorghi`[. Acesta sus`ine c[ existau solu`ii mult mai plauzibile pentru a aduce societatea pe linia de plutire, nu aceea a garant[rii pl[`ii datoriilor cu bunurile din dotare.

„A fost un efect al crizei” Una din cauzele pentru care Conterm a ajuns s[ acumuleze datorii la stat \i implicit s[ nu-\i mai permit[ s[ pl[teasc[ angaja`ii ar fi criza economic[, sus`in reprezentan`ii municipalit[`ii. „A fost \i un efect al crizei pentru c[ ei nu au mai avut lucr[ri, au intrat la un moment dat ]n incapacitate de plat[. Aveau de ]ncasat bani de la societ[`i private care nu au mai reu\it s[ pl[teasc[, ei nu mai puteau participa la licita`ii ]n nume propriu, având datorii la buget, \i atunci s-a ]ntâmplat ce s-a ]ntâmplat”, a mai spus viceprimarul. ]n acela\i timp \i personalul existent va fi disponibilizat. Inclusiv reprezentan`ii municipalit[`ii recunosc c[ unul din motivele pentru care Conterm a fost ]nfiin`at[ a fost pentru a sc[pa ni\te oameni de disponibiliz[rile de la Termica. Practic, Conterm s-a desprins din Termica, ]ns[ mi\carea sa dovedit un e\ec total. „Era un num[r prea mare de personal, un num[r prea mare de personal Tesa, o parte prea mic[ productiv[ \i mult prea pu`ine contracte pentru ceea ce ar fi fost nevoie pentru ca societatea s[ supravie`uiasc[”, a ]ncheiat Ghiorghi`[. (Monica Aionesei)

sistemul sanitar ar fi mai s[n[tos» S[ se termine cu numirile politice la conducerea sistemului sanitar. Asta vor medicii, \i nu numai ei, ci aproape to`i cei care lucreaz[ ]n sistemul sanitar, \i care consider[ c[, ]n mare parte, starea jalnic[ ]n care a fost adus sistemul de s[n[tate este tocmai urmarea numirilor politice de la cârma institu`iilor care guverneaz[ S[n[tatea. „La cârma institu`iilor sanitare nu au ce c[uta oamenii politici. Acolo avem nevoie de profesioni\ti”, spune medicul Teodor T[nase, pre\edintele Colegiului Medicilor din Boto\ani. Potrivit acestuia, medicii a\teapt[ de mult[ vreme o astfel de schimbare pentru c[ aceast[ instabilitate, perindarea ]ntr-un timp foarte scurt a mai mul`i directori pe la institu`iile care guverneaz[ s[n[tatea face imposibil[ luarea unor m[suri benefice pentru sistem. „Când ]nva`[ ceva despre sistem ]n noua func`ie, sunt schimba`i. \i cât sunt \efi, chiar dac[ au anumite convingeri, nu pot ac`iona potrivit acelor convingeri dac[ le vine o directiv[ pe linie politic[ de la „centru”. A\a se ]ncurc[ treburile ]n sistem, \i ne mai mir[m de ce merg lucrurile atât de prost”, mai spune pre\edintele Colegiului Medicilor din Boto\ani. Acesta consider[ c[ prea multe fonduri ajunse ]n sistemul public de s[n[tate au fost cheltuite f[r[ rost, f[r[ ca cineva s[ r[spund[ pentru acest lucru, tocmai pentru c[ directorii se schimb[ mult prea des la institu`iile sanitare. (Aurora Dimitriu)


6

10 noiembrie 2010

INTERVIU

„}n momentul ]n care un medic care lucreaz[ ]n sistemul asigur[rilor de s[n[tate ]\i pune parafa pe un document medical angajeaz[ fonduri din sistem. Problema, din punctul meu de vedere, a ap[rut pentru c[ medicii cunosc mai pu`in legisla`ia. |i legisla`ia mai prevede uneori \i sanc`iuni. Poate de aici „sup[rarea”... |i oricine ar fi fost ]n locul meu ar fi fost privit astfel“, Rodica Hu`uleac, pre\edinte Casa Jude`ean[ de Asigur[ri de S[n[tate Boto\ani

Rodica Hu`uleac, pre\edinte Casa Jude`ean[ de Asigur[ri de S[n[tate Boto\ani:

«Ca medic de familie a\ fi câ\tigat mai bine» Rodica Hu`uleac a condus Casa de Asigur[ri de S[n[tate Boto\ani timp de vreo patru ani, cu intermiten`e. }n tot acest timp a fost una dintre persoanele cele mai controversate aflate la conducerea institu`iilor de care depinde sistemul sanitar. „O astfel de func`ie nu ]`i aduce prea mul`i prieteni”, recunoa\te aceasta, completând c[ de multe ori „asta este soarta celor corec`i”. A`i l[sat medicina de familie pentru func`ia de conducere la CAS. De ce? Ini`ial am ]ncercat s[ intru ]n sistem pentru c[ era ceva nou. Apoi am ]nceput s[ cunosc destul de bine sistemul \i am c[p[tat convingerea c[ pot schimba foarte multe lucruri ]n bine. Din punct de vedere financiar, aceast[ trecere v-a adus beneficii? Dac[ a\ fi r[mas s[ lucrez ca medic de familie a\ fi câ\tigat mai bine. Din punct de vedere financiar sunt un pic ]n dezavantaj acum. Func`ia de \ef al institu`iei de asigur[ri de s[n[tate nu v-a adus nici prea mul`i prieteni ]n rândul colegilor, al medicilor... A\a este, trebuie s[ recunosc. Dar eu, cât am stat aici, la conducerea CAS, am ]ncercat s[ lucrez foarte corect. }n momentul ]n care s-a implementate acest sistem de asigur[ri de s[n[tate, trebuie s[ recunoa\tem c[ ini`ial a fost un demaraj cam „heirup-ist”. Nu exista o baz[ de date, raport[rile erau numai pe hârtie. De fapt totul era doar pe hârtie. Posibilit[`ile, nu neap[rat de fraudare, dar de a gre\i, erau foarte mari. }n felul acesta se pierdeau foarte multe fonduri. Chiar ]nainte de implementarea SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat), Casa Boto\ani a fost printre primele case din `ar[ care a avut un program informatic pe raport[ri, inclusiv pe eviden`a asigura`ilor, medicina de familie \i, din aceast[ cauz[, pe Boto\ani s-a lucrat mult mai corect decât ]n multe alte jude`e. De când s-a implementat SIUI ne ajut[ foarte mult pentru c[ este astfel conceput ]ncât s[ poat[ invalida o serie de servicii medicale care nu sunt corecte, direct din sistem, chiar f[r[ controlul direct de la cas[. |i atunci bine]n`eles c[ apar mul`umiri. |i mai

este un aspect: intrând ]n contract cu casa trebuie s[ respec`i anumite norme. Medicii, ]n general, \tiu foarte bine s[-\i fac[ profesia dar au ]n`eles mai greu c[, intrând ]n sistem, trebuie s[ respecte legisla`ia sistemului. }ntr-adev[r, legisla`ia este destul de „stufoas[”. Ei, ]n mod normal, ]n fiecare an trebuie s[ citeasc[ contractul cadru, s[ \tie ce atribu`ii au, ce obliga`ii, ce legi trebuie s[ respecte. }n momentul ]n care un medic care lucreaz[ ]n sistemul asigur[rilor de s[n[tate ]\i pune parafa pe un document medical angajeaz[ fonduri din sistem. Problema, din punctul meu de vedere, a ap[rut pentru c[ medicii cunosc mai pu`in legisla`ia. |i legisla`ia mai prevede uneori \i sanc`iuni. Poate de aici „sup[rarea”... |i oricine ar fi fost ]n locul meu ar fi fost privit astfel. Furnizorii se plâng c[ de la an la an sistemul de s[n[tate este tot mai subfinan`at. Cum vede`i viitorul sistemului sanitar ]n aceste condi`ii? Nu. Sistemul nu este tot mai subfinan`at. Bugetele aprobate pe anul acesta sunt doar cu 1% mai mici ca cele de anul trecut. Dar mai urmeaz[ \i o rectificare bugetar[. |i probabil c[ bugetele, ]n final, pentru spitale \i farmacii vor fi mai mari decât anul

trecut. Bani ]n sistem s-au dat din ce ]n ce mai mul`i, de la un an la altul. Tot adev[rat este c[ de la un an la altul s-au plâns tot mai mult \i reprezentan`ii spitalelor \i asigura`ii. Dar s[ nu uit[m c[ au crescut foarte mult \i salariile. Bugetele spitalelor, cam ]n procent de 80% se duc pe salarii. |i r[mâne cam 20% pentru medicamente, materiale sanitare, hran[, etc. |i cele 20 de procente reprezint[ cam pu`in pentru aceste cheltuieli, pentru desf[\urarea ]n sine a actului medical. Sunte`i o sus`in[toare a punerii la plat[ a mai multor categorii de asigura`i care ]n prezent nu cotizeaz[ la sistem? Dar este un adev[r incontestabil c[, vorbind la nivel na`ional, ]n sistemul asigur[rilor de s[n[tate sunt foarte pu`ini cei care pl[tesc \i foarte mul`i cei care beneficiaz[. Sunt ]n jur de 5 milioane - 7 milioane de pl[titori \i beneficiaz[ 18 milioane. Sunt foarte multe categorii care beneficiaz[ de asigur[ri de s[n[tate f[r[ plata contribu`iei. Cel pu`in ]n jude`ul Boto\ani, care este un jude` s[rac, se strâng mult mai pu`ini bani decât se cheltuiesc. Strângem ]n jur de 155 de milioane de lei \i consum[m pe servicii medicale 250 de milioane de

lei. Dac[ se merge a\a nu are cum s[ se revigoreze sistemul de asigur[ri de s[n[tate. Punerea la plat[ a unor categorii de persoane care acum sunt scutite ar fi singura solu`ie pentru ca S[n[tatea s[ ]\i revin[ din criz[? Din punctul meu de vedere ar mai putea fi f[cute câteva lucruri pentru S[n[tate. S[ nu uit[m c[ ]n 2008 s-a redus procentul de plat[ la S[n[tate de la 6,5%, la 5,5%, ceea ce a creat un deficit bugetar. Efectele s-au v[zut foarte repede. Dac[ tot s-a luat aceast[ m[sur[, trebuia s[ se procedeze ca la pensii. S[ fie obligat omul s[ ]\i fac[ o asigurare la o firm[ privat[. }n felul acesta tot ar mai fi venit ni\te bani ]n sistemul de s[n[tate. Casa de Asigur[ri de S[n[tate trebuie s[ reprezinte interesele asiguratului de s[n[tate. Cei mai mul`i dintre cei care cotizeaz[ la fondul s[n[t[`ii spun c[ nu simt asta. Cum le reprezenta`i interesele? Institu`ia de asigur[ri de s[n[tate este cea care trebuie s[ vegheze ca fondul asigur[rilor de s[n[tate, banii no\tri, ai tuturor celor care cotizeaz[ la S[n[tate, s[ fie cheltui`i cum trebuie, s[ nu fie irosi`i. |i asta facem. S[ nu uit[m c[ institu`ia boto-

\[nean[ de asigur[ri de s[n[tate a recuperat banii atunci când s-au raportat servicii care nu au fost efectuate, c[ a adus sume la sistem, chiar \i din amenzi, atunci când nu a fost respectat[ legisla`ia. Dar bolnavul, asigurat de s[n[tate, afl[ atunci când ajunge ]n spital c[ nu i se pot da medicamentele de care are nevoie pentru c[ banii de la cas[ sunt prea pu`ini \i nu ]i ajung spitalului, c[ din aceea\i cauz[ spitalul nu are bani pentru materiale sanitare sau pentru mâncare... Ce i se spune bolnavului este una, \i realitatea este alta. Ar fi loc \i pentru o finan`are mai bun[, dar asta `ine de cât se contribuie la sistem, dar de multe ori este \i o problem[ de management. Noi pl[tim serviciile medicale pe care le raporteaz[ spitalele. Pe partea noastr[ ne facem datoria. }n alt[ ordine de idei, pe plan politic ce inten`ii, ce aspira`ii ave`i pentru urm[toarea perioad[? Politic... nu m-am gândit. Sunt pre\edinta Organiza`iei de femei a PDL Boto\ani \i nu mi-am fixat alte `inte pentru viitorul apropiat. (interviu realizat de Aurora Dimitriu)


7

10 noiembrie 2010 Pe\ti\orul de aur Prinde unu’ pe\ti\orul de aur. {sta, bucuros nevoie mare. Pe\ti\orul de aur (nervos \i gr[bit): Dac[-mi dai drumul ]`i ]ndeplinesc trei dorin`e! Zi-i mai repede ce vrei: bani, femei, ma\ini? C[ nu `i-a cere unu’ un bilet la teatru...

Miercuri, 10 noiembrie 10.15 - 10.30 Calendarul zilei, Horoscop, Promo, Publicitate 10.30 - 11.30 Agenda economic[ (r) 11.30 - 12.30 Lec`ia de s[n[tate (r) 12.30 - 14.30 Tele’Music 14.30 - 16.30 Live Boto\ani 16.30 -17.00 Teleshopping

17.10 - 18.00 Martor incomod (d) 18.00 - 18.45 |tirile Tele’M (d), Sport, Meteo 18.45 - 19.00 Calendarul zilei, Horoscop, Promo 19.00 - 20.00 Boto\anii ]n direct! (d) 20.00 - 22.00 Tele’Music 22.00 - 10.15 Live Boto\ani

AGENDA PREST|RI SERVICII

PUBLICITATE mica publicitate • mica publicitate • mica publicitate • mica publicitate v^nz[ri apartamente

v^nz[ri case/teren

* Vând apartament 4 camere, str. Calea Na`ional[ nr. 65, vizavi de stadion, ultra modern, complet mobilat, cu garaj. Rela`ii la telefon: 742.123.272. (p)

* V^nd teren 14.100 mp, deschidere la BTSV 47 m, \i 7.200 mp deschidere la BT-SV 180 m, ambele ]n zona Hudum, 0746.261.466. (1495-p) * Vând apartament 2 camere, str. }mp[rat Traian nr.21, parter, complet renovat. Rela`ii la telefon: 0751.602.298; 0752.979.689. (2003-14)

* Vând apartament 3 camere, b-dul ~u`ora nr. 2, lâng[ sensul giratoriu din Podul Ro\, et. ¾, complet mobilat \i utilat. Pre` 60.000 Euro negociabil sau schimb cu apartament ]n Boto\ani. Rela`ii la telefon: 0745.150.765. (p) * Vând apartament 2 camere ]n zona Prim[verii, cap[t 1, pe mijloc, SD, et.2, parchet, G.F.T., intabulat, termoizolat, la soare, 42,38 mp, zon[ lini\tit[. Telefon: 0743.770.911. (G-1)

]nchirieri * Apartament de ]nchiriat ]n spatele stadionului. Telefon: 0757.610.787. (2015-1)

v^nz[ri diverse * Vând c[r`i (romane) 2-3-4 lei bucata (ex.: Ana Karenina), casete audio originale, 1 leu bucata, radio-casetofon, 20lei. Telefon: 0231/582.024; 0728.032.612. (G-2)

o re`et[ pe zi Tocan[ din legume ca la m[n[stire

AGENDA TRANSPORTATORILOR

Ingrediente: un ardei gras o vân[t[ dou[ ro\ii o mân[ de orez un cartof o ceap[ doi c[`ei de usturoi câteva ciuperci Mod de preparare: Un ardei gras ori doi, poate un gogo\ar dac[-i de g[sit, o ceap[, doi c[`ei de usturoi, o vân[t[, un cartof, o mân[ de orez, dou[ ro\ii despielitate \i câteva ciuperci, dac[ se poate, de p[dure. De nu, sunt bune si cele de cultur[. Se spal[-cur[`[ toate celea, se taie ardeiul \i vân[ta ]n cuburi, cartoful ]n felii sub`iri, s[ se p[trund[ repede \i ceapa ]n solzi. Mai ]ntâi ajunge-n oal[ ceapa, cu pu`in ulei. Lâng[ ea, usturoiul. Dup[ ce ]ncep a sticli, li se d[ sa bea pu`in[ ap[, s[ se ]nmoaie bine. Abia apoi

TALON ANUN~URI MIC{ PUBLICITATE

Telefoane utile Salvare: 112 Pompieri: 112 Poli`ie: 112 Poli`ia de frontier[: 959 Distrigaz Nord: 928; 585886 Apa Grup: 584145 Index contor ap[: 536441 Deranjamente E.ON Moldova SA: 929 Termica: 535340; 517953 Agen`ia TAROM: 518222

Cotidian editat de

SC GECOR SRL Director: Gabriela Anelori V{RG{NICI NECHITA Secretar general redac`ie: Aurora DIMITRIU

Agen`ia CFR: 517521 Gar[: 511806 Autogar[: 511129 ACR: 512345 Tribunal: 511739 Jandarmerie: 956 Ad. pie`elor: 512392 Protec`ia civil[: 982; 511704 Protec`ia consumatorilor: 512958; 512221 Protec`ia mediului: 584136

Redactori: Petronela ROTARIU D[nu` ROTARIU Monica AIONESEI Tehnoredactor: Adrian DIMITRIU Distribu`ie: Dan IACOB

vin ]n oal[ ardeiul \i orezul, ]mpreun[ \i deodat[. Dup[ ce sticle\te orezul, se mai adaug[ o cea\c[ de ap[ \i se las[ s[ scad[ pe foc mic. Dup[ ce a sc[zut apa, urmeaz[-n oal[ vân[ta \i cartoful. \i ]nc[ o cea\c[ de ap[. Dup[ ce scade \i aceasta, vine rândul ro\iilor (pute`i pune bulion, f[r[ grij[). Cu trei minute ]nainte de a fi stins focul, se pun ciupercile. La urma, ni\te p[trunjel m[run`it \i capacul pentru cinci minute, s[ se roage tocana la to`i sfin`ii \i s[ fie bun[-bun[ \i hr[nitoare \i pentru spirit cât e pentru trup.

Adresa redac`iei: Pietonalul Transilvaniei nr.5; Tel.: 0231.511.112 Fax: 0231.511.212 evenimentul.bt@gmail.com

ISSN 2065-4731 Responsabilitatea articolelor din cotidianul Evenimentul de Boto\ani apar`ine exclusiv autorilor.

Persoane fizice Nume:............................................. Prenume:................................ Adresa:......................................................................................... Telefon:......................................... B.I./C.I.: seria......... nr.............. Textul anun`ului:............................................................................. ................................................................................................... ................................................................................................... ................................................................................................... Rubrica:.............................................................................. R[spund pentru corectitudinea acestui anun` (semn[tura)......................... Acest anun` este valabil pentru publicarea unui singur anun` de maxim 20 de cuvinte, la o singur[ rubric[ pentru o singur[ apari`ie. Pentru a publica mai multe anun`uri trebuie s[ completa`i mai multe taloane, iar pentru mai multe apari`ii de asemenea. ATEN~IE! Este obligatorie completarea datelor de identificare prev[zute ]n formular.


CMYK

8

10 noiembrie 2010

MONDEN

Un pastor american fura din banii enoria\ilor ca s[-\i cumpere DVD-uri pornografice. Acesta a fost acuzat c[ a furat 83.000 de dolari din banii parohiei ]n care oficia, pentru a-\i cump[ra DVD-uri pornografice, scrie presa local[ din Massachussetts. Reverendul Keith LeBlanc, de la biserica Sfântul Ioan Botez[torul din Haverhill, lua adeseori din banii proveni`i din dona`ii ale enoria\ilor. O mare parte din bani era folosit[ pentru cump[rarea de DVD-uri pornografice. Pastorul a fost trimis ]ntr-un centru de reabilitare din Pennsylvania, specializat ]n tratarea preo`ilor cu „probleme de comportament”, pentru a se vindeca de dependen`[.

Fiica Andei C[lug[reanu: Mama Bianc[i: «Tata m-a internat «Fata mea ]l la nebuni!» iube\te pe Bote» A sl[bit 100 de kilograme ]ntr-un timp record, ]ns[ co\marul ]nc[ este departe de a fi luat sfâr\it pentru Ioana Tufaru.

Se pare c[, a\a cum nu pu`ini sunt cei care credeau, a\a-zisa rela`ie de dragoste dintre Bianca Dr[gu\anu \i Adrian Cristea nu este nimic mai mult decât un simplu aranjament de ochii presei.

Amintirile negre nu ]i dau pace fiicei Andei C[lug[reanu, care, la „Acces Direct”, a povestit cu lacrimi ]n ochi co\marul prin care a trecut ]n anii tinere`ii. Dup[ moartea mamei ei, tat[l, actorul Dan Tufaru, a ]ncercat s[ scape de ea, internând-o ]ntr-un spital de „nebuni” din Odobe\ti, jude`ul Vrancea. „A f[cut rost de un buletin ]n care scria c[ sunt retardat[ mintal \i c[ sufeream de deregl[ri grave de comportament. Am stat sub acela\i acoperi\ cam un an de zile. Nu a fost foarte greu s[ locuim ]mpreun[, dar sim`eam c[ el nu era bucuros c[ eram acolo. Probabil c[ sim`ea c[ sunt o povar[, un ghimpe, altfel nu pot s[-mi explic. El bea foarte mult \i ]i pl[ceau femeile, iar cu mine acolo nu prea era posibil. Nici familia lui nu m-a iubit...”, a declarat Ioana Tufaru. Co\marul fiicei Andei C[lug[reanu a fost confirmat de o fost[ angajat[ a Centrului de Integrare Odobe\ti, a c[rei pacient[ a fost tân[ra. „A venit datorit[ deciziei tat[lui ei. Apoi a fost trimis[ la un centru de nev[z[tori din Prahova. Ea nu avea oligofrenie \i nu avea ce c[uta ]n centrul nostru. }ntradev[r, a trecut prin multe greut[`i dar nu era necesar s[ fie internat[”, a `inut s[ precizeze femeia.

Asistenta lui Capatos ar fi ]n continuare „blonda lui Bote”, tân[ra fiind dat[ de gol chiar de mama ei la emisiunea „Un show p[c[tos”. „}l pup pe Botezatu! Fata mea ]l iube\te pe Botezatu \i el pe ea! Pe Cristea nu-l cunosc”, a spus M[di Dr[gu\anu, contrat[ imediat de fiica ei: „Mam[, taci!”. Treaz[ la o or[

M[d[lin Ionescu face sex 6 ore pe noapte M[d[lin Ionescu este nu doar unul dintre cei mai de succes oameni de televiziune din România, dar \i unul dintre cei mai poten`i b[rba`i din `ara noastr[. }n plin r[zboi cu C[t[lin Botezatu ]nceput s[pt[mâna trecut[, dup[ un material considerat „insinuant” de creatorul de mod[ -, gazda emisiunii „Drept la `int[” a f[cut o m[rturisire uluitoare. Potrivit cuvintelor lui, M[d[lin Ionescu \i Cristina |i\canu fac sex \i \ase ore pe noapte, lucru greu de crezut,

dac[ `inem cont de programul ]nc[rcat al celor dou[ vedete ale Kanal D \i de faptul c[ ziua are doar 24 de ore. De altfel, totul a plecat de la provocarea lansat[ de „amicul” Bote, care i-a propus lui M[d[lin s[ o lase pe Cristina o noapte cu el, pentru a-i demonstra c[ nu este homosexual, a\a cum prezentatorul TV ar fi insinuat. „Dac[ tot faci afirma`ii de genul [sta, pot \i eu s[ dau din cas[. Ce s[ fac[ |i\canu o noapte cu tine? S[ se

uite la tine \i la Pit? Eu recunosc c[ am obi\nuit-o prost pe Cristina, cu cate 4-6 ore pe noapte, f[r[ pauz[”, a spus M[d[lin Ionescu. Cum iubita lui, prezent[ \i ea ]n studioul „Drept la `int[”, s-a ]nro\it toat[, gazda show-ului a ]ncercat s[ dreag[ apoi busuiocul, realizând probabil ce gaf[ a f[cut. „}ncerc s[ ]i ar[t c[ genul [sta de argumente sunt penibile ]n spa`iul [sta public, atâta tot”, a ad[ugat M[d[lin.

atât de târzie din noapte, femeia a `inut, totodat[, s[ ]i ia ap[rarea Bianc[i ]n scandalul cu reporterii Kanal D - blonda a ]njurat ca la u\a cortului, numindu-i „scroafe”, „grase”, „complexate”, „urâte” \i multe altele -, precizând c[ fiica ei este o victim[, din cauza faptului c[ e cea mai invidiat[ femeie din `ara noastr[. „Sunt mama ei \i nu este normal ca, dup[ atâ`ia ani de zile ]n care ea a vorbit frumos cu toat[ lumea, a respectat pe toat[ lumea, s[ primeasc[ \uturi ]n fund. Este frumoas[, nu c[ o zic eu c[ sunt mama ei, o spune o `ar[ ]ntreag[. Orice femeie din România ]\i dore\te s[ fie frumoas[ ca Bianca mea”, a mai spus M[di Dr[gu\anu.

Evenimente de Botosani nr.1746  

Ziarul orasului tau!

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you