Issuu on Google+

EORUM CLARITATEM VESTIG ATIONES !

JULY 23, 2005

8

Iulian VIERU

VETERINARUL “ Sunt convins că medicina veterinară românească așa cum o știm se va schimba profund ...”

Dragoș PETRACHE Fănică LEFTER

EQVINEVET “Pasul calului…ce simplu. Ce simplă pare dar totuși cât de complexă este această mișcare naturală a piciorului la cal...”

ZOOVET EXPERT “Este lesne de înțeles că una din marile probleme ale fermelor de vaci de lapte o reprezintă așanumitele boli de nutriție și metabolism ...”

O voce, O comunitate, O viață

Veterinarul

nr. anul II 2010

știință și practică

! 1

PAGE!


Antihelmintic Palatabil Comprimat Masticabil

Pentru câteva m

mente de plăcere...

SPECTRU ANTIPARAZITAR LARG PRINCIPII ACTIVE SIGURE PALATABIL – UȘOR DE ADMINISTRAT UȘOR DE REAMINTIT DOZĂ UNICĂ DE TRATAMENT

Intervet Romania SRL, Sos. de Centura Nr. 27028, Et. 1, Com. Chiajna 077040, Jud. Ilfov; Tel.: 021.311.83.11; Fax: 021.311.83.17


NO:8 ANUL II 2010

VETERINARUL MEDICINA AZI PROLAPS RECTAL 10 | 11 | 12 |

LA BROASCA ȚESTOASĂ MICI TRUCURI SALVATOARE DIABETUL ZAHARAT LA PISICĂ

PREZENTĂRI 14 | BIOCHIMIE ... Prezentare analizator de biochimie uscată Spotchem EZ SP - 4430...

RAPORT 05

INTERVIU 06

SUCCES 08

Este clar că problemele cu care ne confr untăm sunt comune și de aceea nu văd nici un motiv care ne-ar împiedica pe viitor să fim din ce în ce mai mulți și din ce în ce mai uniți.

Esența politicii CMV este reprezentată de crearea unui cadru legislativ favorabil profesiei. Este nevoie de prevederi clare, ușor de aplicat și apoi trebuie ca ele să fie respectate de colegii noștri.

Mi se pare cam greu să descrii succesul în medicina veterinară, dar pot spune cu siguranța care este cheia insuccesului: să încerci să satisfaci pe toată lumea.

CARDIOLOGIE 16 |

URGENȚE CARDIACE

Efectuarea managementului și terapiei intensive și a resuscitării cardio-respiratorii...

ALIMENTAȚIE 18 |

MOBILITATEA...

URGENȚE RANĂ... LIPEȘTE-O 20 | RADIOLOGIE 22 |

Diagnostic radiologic

MEDICALĂ 26 |

Pancreatita la pisici

ORTOPEDIE 28 |

Șchiopătura la cai

04 necesitate,”documente” și puncte ...

INFECȚIOSE 30 |

Leucemia felină

DERMATOLOGIE 36 |

Dermatomicoza

PARAZITOZE 38 |

Dirofilaria repens

40 |

Fără purici și căpușe

42 |

Coccidioza partea a II-a

MANAGEMENT Profitabilitatea clinicii 50 | PRACTIC 52 |

Boli de nutriție și metabolism

WWW.VETERINARUL.RO

Până la urmă se poate sau mai bine spus se va p u te a s ă t r a n s f o r m ă m a ce s t c a l v a r d e "trebuie", "e obligatoriu documentul" și "punctele de pregătire" în ceva util. Util, teoretic și practic. Este esențial pentru un medic veterinar să învețe continuu, să se pregătească teoretic și practic continuu. Nu

trebuie să confundăm pregătirea noastră permanentă cu atitudinea unui sistem. Fiecare dintre noi, prin ceea ce facem, vom determina sistemul să se modifice sau să dispară. E problema lui. Problema noastră va deveni să fim mai buni practicieni, să avem cât mai multe informații relevante și utile pe care să știm ....

Veterinarul Lunii: dr. Ilie MUSCALU - În ultimii doi ani am avut ocazia de a-l surprinde la dr. Ilie Muscalu atât în ipostaza de practician cât și în cea de activist pentru îmbunătățirea și normalizarea condițiilor de practicare a medicinii veterinare în România. M-am bucurat să văd că într-un colț de rai în inima Covasnei medicina veterinară se practică cu dedicație și pasiune, fapt care i-a adus dr. Muscalu recunoașterea profesională în rândul colegilor, a proprietarilor de animale și a fermierilor cu care colaborează! Să ne trăiești, doctore, și La Mulți ani! Iulia CREȚU PAGINA 3


EDITORIAL

NO:8 ANUL II 2010

Pregătirea continuă

între necesitate,"documente" și puncte Medicina veterinară este o profesie practică. Suntem cu toții de acord cu aceasta. Oare așa să fie? Eu sunt convins că nu. Ș i am să aduc ceva argumente care poate nu sunt tocmai convenabile, dar sunt reale și pragmatice.

d r. Iul i a n V IERU

Ce poate fi mai frumos decât să înveți? Este importantă pregătirea continuă? Este utilă sau pierdem vremea aiurea? Ai mai învățat ceva după facultate? Trebuie să ai o opinie deoarece esti o rotiță a sistemului, sistem care trebuie să evolueze. Te invit la dialog pe veterinarul.ro

WWW.VETERINARUL.RO

În facultate toți, sau mă rog, majoritatea ( pentru cei care au impresia că au făcut ceva) "am tras mâța de coadă" crezând că ieșim mari doctori. Am învățat două trei șmecherii, am "furat" unele practici de pe la unu’ de pe la altu’ ș i am ieșit în lumea medicală. Să nu uit, ce este cel mai important la acest capitol. Nici o facultate din România nu este recunoscută în lumea medicală serioasă, sau poate mă înșel eu. Știț i vreun coleg care a terminat la Iași sau la București sau în oricare altă parte ș i acum profesează în SUA sau Anglia sau Australia? Alte cărți, ale examene, alte evaluări sau cu alte cuvinte, o luăm de la capăt. În schimb, am vreo două exemple de medici care au terminat în Franța și Anglia și care asigură asistență în România pe bani foarte frumoși cu toate actele în regulă și fără a lua tot procesul de la capăt. Cu alte cuvinte e o treabă cam neserioasă, pe undeva, învățământul ă sta universitar, dar ce-i drept îți dă un "document" esențial nu? Să trecem la nivelul doi. Suntem medici veterinari. Față în față cu realitatea. Mai citim de prin cărți, mai citim pe net, mai intrebăm pe unul pe altul sau avem ghinion, dar învățăm din experiență. "Asta-i viața", ar spune unii. Ce e mai interesant este că mai toți începem să avem repulsie față de sistemul de învățământ. O eroare normală deoarece viața practică ne-a arătat că cei 6 ani de facultate au trecut doar să avem o diplomă și nu am învățat practic mare lucru. Este a doua mare eroare din viața unui medic veterinar care compară pragmatismul terenului cu filosofia amfiteatrului. Noi ar trebui să fim supărați pe pseudo-profesorii care "fac cărți din cărți", dar suntem supărați pe principiul învățării continue. Următorul nivel este cel al obligativității. Deja sătui de abureala din facultate ș i loviți în cap de realitatea terenului, ne trezim obligați să facem puncte. Cel mai interesant este cum facem punctele. Aceeași profesori, cu care am stat 6 ani, același stil dar în varianta reloaded ș i sub numărătorul Colegiului care adună "punctele" făcute contra cost. Dacă trebuie, o facem ș i pe asta dar mergem, dăm banii, mai stăm puțin și după aceea plecăm, că practica e totul.

Astfel, pregătirea continuă a ajuns de fapt o pregătire "că trebuie". Nu este nimic care să ne inspire, care să ne atragă, în așteptarea căruia să ne pregătim emoțional ș i să mai și citim ceva ca să nu ne facem de rușine. În domeniul animelelor de companie acest aspect a început să se miște foarte bine datorită inimoșilor activiști din AMVAC. Anul trecut a fost foarte interesant. Anul acesta este de-a dreptul fantastic. Congresul și seminariile din noiembrie parcă sunt organizate de renumite organizații din Anglia. Foarte consistent, excelent organizat și desigur vor veni și numeroși participanți. Pentru animale mari, Patronatul Medicilor Veterinari organizează în aceeași perioadă seminarul de Clinică și Patologie Bovină. Lectori, surprinzător dar adevărat, sunt practicieni ș i nu oarecare. Experți creeați și formați în România și școliți prin propriile forțe "afară". Cele două manifestări se anunță de 7 stele. Chiar îmi dau emoții și sunt deosebit de încântat să particip. Până la urmă se poate sau mai bine spus se va putea să transformăm acest calvar de "trebuie", "e obligatoriu documentul" și "punctele de pregătire" în ceva util. Util teoretic și practic. Este esențial pentru un medic veterinar să învețe continuu, să se pregătească teoretic ș i practic continuu. Nu trebuie să confundăm pregătirea noastră permanentă cu atitudinea unui sistem. Fiecare dintre noi, prin ceea ce facem, vom determina sistemul să se modifice sau să dispară. E problema lui. Problema noastră va deveni să fim mai buni practicieni, să avem cât mai multe informații relevante ș i utile pe care să știm să le aplicăm. Având în vedere ce s-a întâmplat în ultimul an dar mai ales ce se prefigurează sunt convins că medicina veterinară românească așa cum o știm se va schimba profund. Nu sunt încrezător, sunt pur și simplu încântat că "semnele" care se văd foarte bine în multe din articolele din această revistă, atitudinea constr uctiv ă a celor două organizații puternice ș i posibilul viitor al Colegiului vor transforma această meserie într-o adevărată profesie de cinste. Nu vă rămâne decât să vă alăturați lor pentru a fi părtași la acest act de creație.

PAGINA 4


RAPORT

NO:8 ANUL II 2010

Suntem pe drumul cel bun PMVPR Filiala București

Spre deosebire de celelalte întâlniri la nivel local la care prezența medicilor veterinari era modestă, ședința Filialei București a Patronatului Medicilor Veterinari din România din 10 septembrie a reușit să adune un număr semnificativ de colegi ce investesc în acest domeniu.

giului Medicilor Veterinari din România ș i a autorităților. Ca medic veterinar practician în România m-am bucurat să văd la această primă ședin ță atâția colegi interesați să se implice în găsirea unor soluții la deficiențele din sistemul veterinar actual.

Invitații acestei ședinț e au fost dr. Viorel Andronie, Este clar că problemele cu care ne confruntăm sunt PrimVicePreședintele CMVRO ș i dr. Liviu Harbuz, comune ș i de aceea nu văd nici un motiv care ne-ar Președintele CMVRO. împiedica pe viitor să fim din ce în ce mai mulți și din Printre temele dezbătute la această întâlnire s-au aflat ce în ce mai uniți. subiecte precum: circulația medicamentului, identifi- Să reprezentăm astfel în fața tuturor, a autorităților, a carea animalelor de companie, îmbunătățirea canale- importatorilor și distribuitorilor și nu în ultimul rând lor de comunicare între medicul veterinar, membru al a opiniei publice o comunitate fermă, cu principii și Colegiului Medicilor Veterinari din România și Cole- viziuni. giu. S-a prezentat programul Vet Card, cu facilitățile și beneficiile pe care le oferă membrilor PMVPR predr. Constantin IFTEME cum ș i posibile metode de acreditare pe competențe PRIMVICEPREȘEDINTE și implicarea medicilor veterinari în structurile Cole-

P.M.V.P.R.

Adresa: Oancea 22, Iași

este program și marcă a Asociației EUROVETERINARIAN ISSN: 2068-5017

fax: 0332.819688 mob: 0740.763716 email: office@veterinarul.ro web: www.veterinarul.ro

Publicată și administrată de: Patronatul Medicilor Veterinari Privați din România

Partener: AMVAC

DIRECTOR COORDONATOR PROGRAM VETERINARUL Iulia CREȚU COORDONATOR MEDICAL

dr. Constantin IFTEME

EDITORI: dr. Florin GROSU

CONSILIUL DIRECTOR PMVPR dr. Ionuț DONEA PREȘEDINTE

dr. Bogdan NOVENSCHI VICEPREȘEDINTE

dr. Ilie MUSCALU

WWW.VETERINARUL.RO

dr. Călin ȘERDEAN dr. Andrei TIMEN dr. Alexandru DIACONESCU

dr. Robert POPA dr. Dragoș PETRACHE dr. Cristi MĂTURĂ dr. Anca CONSTANTINESCU dr. Gabriela GEORGESCU dr. Fănică LEFTER

Fondator: dr. Iulian Vieru PAGINA 5


INTERVIU NO:8 ANUL II 2010

Un interviu tranșant cu dr. Viorel Andronie, PrimVicepreședintele CMVRO, un material fără ocolișuri despre politicile veterinare din România ș i esența acestora privită din prisma celei mai ample organizații din medicina veterinară din România. Dr. Viorel Andronie vorbește despre impactul pe care îl va avea libera concurență europeană asupra medicilor veterinari din România și despre necesitatea creării unui cadru legislativ favorabil dezvoltării profesiei. În Anglia, medicii veterinari acreditați de RCVS își etalează logo-ul organizației, imaginea, chiar la intrarea în cabinet. Este o mândrie. În România, a fi membru în CMVRO este o obligație legală, condiționată de plata unei taxe, fie ea ș i modică. De aici și până la mândria de a fi în CMVRO, ce ar trebui făcut? În acest an, la propunerea mea, Consiliul Național al CMV a adoptat o hotărâre prin care toate unitățile medical veterinare din România să poarte Logo-ul CMV și crucea albastră. Din păcate, în teritoriu nu s-a aplicat această hotărâre și este regretabil. Motivul care m-a provocat a fost tocmai dorința de a promova imaginea CMV, de a face public unitățile medical veterinare care funcționează legal. Există un județ care a aplicat această hotărâre pentru toate unitățile ș i trebuie felicitat, este vorba de Cluj. În rest s-a aplicat sporadic, însă sunt optimist.

Esențe veterinare imaginea medicului veterinar se leagă în ochii publicului doar de scandaluri presarate de interese obscure. Cum poate CMVRO promova ș i susține încrederea publicului în medicul veterinar? Încrederea publicului în medicul veterinar reprezintă un scop major al CMV. Este nevoie să promovăm mai bine ce face un medic veterinar pentru semenii săi, care sunt activitățile prin care medicul veterinar asigură siguranța cetățeanului, sănătatea animalelor, etc. Este nevoie să îmbunătățim imaginea medicului veterinar din mediul rural, dar este nevoie să creăm condiții favo rabile pentru ca aceștia să rămână în mijlocul oamenilor ș i nu să fie prezenți o zi sau două dintr-o săptămână alături de ei. Medicul veterinar trebuie să fie cel mai bun prieten și cel mai bun sfătuitor al crescătorului de animale.

Poate CMVRO să susțină în acest moment vârfurile medicinii veterinare Orice organizație trăiește și se dezvoltă prin membrii ei ș i printr-o con- în practicarea meseriei? ducere înțeleaptă ș i vizionară. Cum vedeți actualul CMVRO prin Din păcate CMV nu dispune de sume foarte mari care să poată această prismă?  ajuta colegii performanți ce nu dispun de fonduri aferente pentru O perioadă mare de timp activitatea colegiului s-a confundat cu perfecționare. Este în viziunea CMV de a acorda în viitor cel reprezentarea medicilor concesionari și de multe ori activitatea puțin două burse pentru perfecționare pentru cei mai buni profeera percepută doar pentru lupta de a asigura bani prin Programul sioniști care doresc să se specializeze în anumite domenii. Strategic. În ultimul mandat lucrurile au început să se schimbe și activitatea organizației s-a orientat spre partea profesională. S-a Se apropie trecerea la moneda unică europeană ș i intrarea pe deplin în demarat pregătirea continuă, s-au stabilit condițiile minime de Spațiul Schengen. Medicii veterinari sunt pregătiți de concurența liberă funcționare a unităților medical veterinare, s-au emis instrucțiuni europeană? tehnice privind efectuarea diferitelor activități veterinare cum ar În acest moment medicii veterinari din România nu sunt pregătiți fi tuberculinarea sau certificarea, etc. Normal că sunt multe de să facă față concurenței libere pe piața europeană. Vorbim la făcut dar organizația este pe un drum bun. Este nevoie însă de modul general, pentru că avem ș i medici foarte performanți care multă muncă ș i cu implicarea mai multor colegi din conducerea fac față cu brio, însă procentul este foarte mic. Este nevoie ca CMV în dezvoltarea activităților. Este nevoie să stabilim pri- CMV să se implice mai mult în informarea medicilor veterinari cu oritățile și apoi să stabilim niște ținte cu date precise. privire la consecințele liberalizării profesionale, să ridicăm stanProfesia de medic veterinar este una din puținele profesii din România cu dardele pregătirii profesionale și să creăm anumite pârghii legislao istorie considerabilă ș i o continuitate de netăgăduit. Cu toate acestea, tive.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 6


NO:8 ANUL II 2010

PLATFORMA-PROGRAM PENTRU CANDIDATURA LA FUNCȚIA DE PREŞEDINTE AL CMVRO

Îi primiți pe viitorii medici veterinari chiar de la ieșirea de pe băncile facultății. Ca și organizație, sunteți printre primii cu care absolvenții au contact atunci când vor să practice această profesie. În Europa, organizațiile similare au reguli extrem de dure pentru dobândirea experienței practice de către proaspeții absolvenți în vederea obținerii dreptului de liberă practică. În mod cert, această politică duce la creșterea calității actului medical. Sunt viitorii medici veterinari din România suficient de pregătiți în fața deschiderii pieței europene? CMVRO are o politică în acest sens?  Din păcate absolvenții noștri nu sunt pregătiți să facă față ce rințelor actuale ale pieței. Ei sunt pregătiți teoretic dar din punct de vedere practic au lacune mari. Este foarte greu să găsești un proaspăt absolvent care să intre direct în activitatea clinică. Din acest punct de vedere este nevoie ca CMV să colaboreze mai bine cu universitățile pentru ca activitatea practică să fie dominantă în ani terminali. Este nevoie ca CMV să solicite universităților îmbunătățirea activităților de management veterinar și legislativ. Am constatat că sunt cadre didactice care predau aceste discipline ș i nu transmit studenților noile cerințe din domeniu. Care este esența politicii CMVRO sau care ar trebui să fie esența politicii veterinare CMVRO? Esența politicii CMV este reprezentată de crearea unui cadru legislativ favorabil profesiei. Este nevoie de prevederi clare, ușor de aplicat și apoi trebuie ca ele să fie respectate de colegii noștri. Pentru acest lucru este nevoie de sensibilizarea factorilor decizionali, de o activitate intensă de promovare, de o colaborare foarte bună cu instituțiile guvernamentale și în special cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Dacă există înțelegere, liniște și activitatea colegilor noștri se va desfășura în condiții optime. Acțiunile întreprinse de CMV nu trebuie privite ca reacții ostile, ca reacții de adversitate, ci ca dorințe de a corecta anumite deficiențe sau încălcări ale prevederilor legislative.

Iulia CREȚU

REVISTA VETERINARUL WWW.VETERINARUL.RO

A.DOMENIUL: ADMINISTRATIVORGANIZATORIC -amenajarea, dotarea corespunzătoare la nivelul sediului central al CMV a unui spaţiu pentru platforma de educaţie continuă “on line” în cadrul proiectului ”PERFECŢIONAREA RESURSELOR UMANE DIN MEDICINA VETERINARĂ”, -înfiinţarea unui departament de audit la nivel central care va audita domeniile de competenţă ale CMV: unităţile medical veterinare, pregătirea continuă, actul medical veterinar, etc -rezolvarea situaţiei juridice a sediilor Consiliilor judeţene -asigurarea unui secretariat adecvat la nivelul sediilor Consiliilor judeţene -acordarea anual a două burse de studii pentru colegii performanți ș i care doresc să se perfecționeze în anumite domenii, cu precădere deficitare în țara noastră -acordarea titltlui de “Medicul veterinar al anului” pentru cea mai importantă realizare profesională și care promovează imaginea profesiei de medic veterinar -înființarea Comisiei pentru Învățământ și a Comisiei Științifice -stabilirea de sarcini precise pentru comisiile de specialitate, pentr u vicepreședinți, secretar ș i avocatul colegiului astfel încât la fiecare congres să poată fi evaluată activitatea concret. B. DOMENIUL: EDUCAȚIE ŞI FORMARE CONTINUĂ -elaborarea de proceduri pentr u realizarea activităţilor medical veterinare -continuarea şi dezvoltarea programului de educaţie continuă prin acoperirea ş i a altor domenii: laborator, siguranţă alimentară, legislaţie, nutriţie animală, igienă alimentară, etc -participare activă ca lector la seminariile organizate în cadrul S.N.E.C. -dotarea sediilor Consiliilor judeţene cu laptopuri, videoproiectoare, conectare la i n t e r n e t , p r i n p r o i e c t u l ” P E RFECŢIONAREA RESURSELOR UMANE DIN MEDICINA VETERINARĂ”, proiect cu finanţare europeană şi cu derulare 2011-2013 -tipărirea de broşuri sub formă de ghiduri practice pentr u diferite activităţi veterinare C . D O M E N I U L - L E G I S L AT I V -PROPUNERI -transformarea contractării anuale a serviciilor medical veterinare ş i a acțiunilor de identificare în contracte de concesiune sau contracte multianuale în funcţie de posibilităţile legale -stabilirea prin Ordin al A.N.S.V.S.A cu privire la principiile, condiţiile, competenţele medicilor veterinari în domeniul certificării animalelor vii - participarea ş i consultarea la elaborarea Programului Strategic. Programul strategic trebuie elaborat la începutul trimestrului IV al anului în curs pentru anul viitor, pe baza cerințelor legislației europene, a situației epidemiologice din România ș i în funcție de cerințele solicitate de ță rile terțe pentru a favoriza exportul de animale vii ș i produse de la acestea. Programul strategic trebuie susținut de un buget adecvat și nu trebuie stabilit programul în funcție de buget. -participarea şi consultarea la stabilirea listei de produse medicinale veterinare care se eliberează obligatoriu pe bază de prescripţie medicală veterinară - stabilirea prin Ordin al A.N.S.V.S.A. cu privire la vânzarea produselor nutriţionale specifice ş i a alimentelor dietetice doar prin unităţile medical veterinare sau puncte farmaceutice şi farmacii veterinare, însă pe bază de reţetă

- stabilirea prin Ordin comun al A.N.S.V.S.A. ş i Ministerul Sănătăţii cu privire la controlul, supravegherea, depozitarea ş i comercializarea preparatelor stupefiante ş i pshitrope utilizate în medicina veterinară -rezolvarea situaţiei diversificate a spaţiilor neconcesionate, nevândute medicilor veterinari de liberă practică -stabilirea prin Ordin al A.N.S.V.S.A al modelului pentru registrul de consultaţii şi tratamente ş i a altor aspecte legate de acest document -tipărirea ș i gestionarea de către CMV a carnetelor de sănătate ș i a pașapoartelor pentru animalele de companie -introducerea costurilor cu privire la produsele biologice și materialele a ferente în tarifele stabilite pentru plata acțiunilor din Programul Strategic. D. DOMENIUL: RELAȚII INSTITUȚIONALE -dezvoltarea unei relaţii de colaborare foarte bună cu A.N.S.V.S.A. pentru asigurarea plăţilor la termen a medicilor veterinari, consultarea la elaborarea Programului Strategic, consultarea la elaborarea Hotărârii de Guvern care stabileşte acţiunile sanitar veterinare ş i de identificare la animale precum şi tarifele aferente -efectuarea de demersuri la Ministerul Sănătăţii și la Colegiul Medicilor Farmacişti în vederea recunoaşterii ş i onorării reţetelor emise de către medicii veterinari - efectuarea de demersuri la Agenţia Funcţionarilor Publici şi A.N.S.V.S.A pentru respectarea de către A.N.S.V.S.A. şi D.S.V.S.A. a competenţelor exclusive ale medicilor veterinari în ocuparea unor posturi care necesită o astfel de pregătire -efectuarea de demersuri la D.S.V.S.A. judeţene pentru respectarea dreptului legal al medicilor veterinari organizaţi conform legii să efectueze activităţi veterinare. - efectuarea de demersuri la Ministerul Muncii în vederea obţinerii dreptului de acordarea a titlului de “Medic veterinar primar” pentru medici veterinari din sistemul de stat, de către CMV. -dezvoltarea unor de relaţii de colaborare şi susţinere reciprocă cu Asociaţia Medicilor Veterinari din România, Sindicatul Medicilor Veterinari, patronate în vederea promovării intereselor profesiei şi ale medicilor veterinari, dar cu respectarea cadrului legal -dezvoltarea unei colaborări mai eficiente cu Facultățile de medicină veterinară în vederea îmbunătățirii activității practice a studenților, îmbunătățirea cunoștințelor studenților cu privire la managementul unităților medicale veterinare ș i cu legislația sanitar veterinară cu precădere din domeniul exercitării profesiei. E. DOMENIUL: INFORMARE, MEDIA -traducerea pliantelor elaborate de Fe deraţia Europenă a Medicilor Veterinari (FVE) -elaborarea de pliante informaţionale despre zoonoze care să fie distribuite în şcoli în vederea educaţiei elevilor cu privire la consecinţele ce pot apărea. -elaborarea de afişe cu aspecte ş i consecinţe ale unor boli la animale care să fie difuzate la fermieri, instituţii publice din mediul rural -editarea trimestrială a unei reviste cu caracter ştiinţ ific ş i profesional care să fie distribuită gratuit membrilor C.M.V. -editarea cu regularitate a Buletinului informativ al CMV

dr. Viorel ANDRONIE PAGINA 7


VETERINAR DE SUCCES NO:8 ANUL II 2010

SUCCES ...

înseamnă privirea sinceră și strângerea de mână a proprietarului O strângere de mână fermă, un cabinet modern și o atitudine de profesionist. Așa te întâmpină dr. Dragoș Boghean în clinica pe care o deține. La 14 ani de la deschiderea cabinetului, se mândrește cu echipa pe care a reușit să o strângă în jurul său și cu pacienții sănătoși de care s-a ocupat îndeaproape. Un interviu sincer cu un medic veterinar de succes. Când ați început cariera ca doctor medic veterinar și Acum, uitându-vă înapoi ce v-ați recomanda dum- personal instruit, de încredere și trebuie să dacă vă amintiți, care a fost primul aparat performant neavoastră să faceți, sau să evitați să faceți ca ș i cultivi o relație armonioasă cu aceștia. pe care doreați să vi-l achiziționați la începutul cari- începător? Ați mai lua-o de la capăt? Ce specialitate medicală veterinară vă atrage în mod erei? Uitându-mă înapoi mi-ar fi plăcut să fac deosebit?

Am absolvit facultatea la Iași în anul 1996 și am fost prima promoție cu 5 ani și jumătate, nu cu 6 ani așa cum au modificat programa ulterior. În timpul facultății am fost apropiat încă din primul an de Conf. Dr. Vasile Clipa devenind un discipol al dumnealui. Din păcate însă patru ani mai târziu domnul dr. Vasile Clipa a trecut în neființă. Eram atunci student în anul IV și am început să-mi doresc să lucrez într-un cabinet veterinar. Erau atunci doar două cabinete veterinare în Iași așa că m-am hotărât să închiriez un spațiu pentru a-mi deschide un cabinet. Zis ș i făcut. Am găsit un spațiu foarte bun la o casă, l-am amenajat ș i am pornit afacerea în anul 1996 imediat după absolvire. Primul aparat pe care mi l-am dorit la începutul carierei a fost cel de biochimie sânge, pe care am reușit să-l achiziționez trei ani mai târziu. Cum a fost începutul, care au fost problemele cu care v-ați con(untat?

Nu a fost ușor, dar entuziasmul era foarte mare, la fel ș i pasiunea pentru animalele de companie, iar problemele se rezolvau destul de ușor și satisfacțiile erau pe măsură.

Facultatea de Medicină Veterinară într-o țară din Europa (Franța, Anglia, Germania) și sincer, da, aș mai lua-o de la capăt. Ce aș evita să fac ca începător?! Cred că să nu precupețesc nici un efort pentru studiu și pentru colaborarea cu alți profesioniști din domeniu.

Mă atrage în mod deosebit chirurgia ș i în special ortopedia. Am avut ș ansa să fac aproximativ 5 ani de practică la București la Conf. dr. Horia Elefterescu - Facultatea de Medicină Veterinară București. În perioada 2000 - 2005 mergeam în fiecare lună la disciplina de la Facultatea de Medicină Veterinară unde am învățat foarte Ce v-ar fi plăcut să faceți și nu ați reușit încă? mult în domeniul ortopediei de la dr. Horia Mai mulți copii, glumesc! În contextul acElefterescu - pe care-l consider un mare tual al economiei de piață consider că am talent în chirurgie ș i care din păcate a plefăcut destul de mult, sigur nu mă opresc cat din țară de curând. aici, sunt optimist că voi duce la bun sfârșit proiectele viitoare. Care a fost primul succes marcant în viața profesională a dumneavoastră? Care a fost cea mai scumpă investiție pe care ați făcut-o și la cât se ridică investiția totală în cabinetul pe care îl Primul meu succes marcant în viața profesională - am fost foarte entuziasmat și satisaveți?

Cea mai scumpă investiție a fost serviciul de radiologie, dificilă din cauza birocrației din România legată de autorizare și funcționare, dar pe termen lung merită. Investiția totală în clinică strict dotare și amenajare este de câteva zeci de mii de euro. O investiție la fel de importantă însă este cea în medici ș i asistenți deoarece nu le poți face pe toate singur. Ai nevoie de

făcut în anul 1998, după doi ani de la absolvire am operat cu un coleg o fractură de femur la un doberman. Nu a fost simplu deoarece osteosinteza era o noutate pe vremea aceea, eu aplicasem tehnica operatorie descrisă în teza de doctorat a dr. Horia Elefterescu, dar nu văzusem practic niciodată operația. Totul a mers foarte bine post operator ș i simt ș i acum mulțumirea din ochii proprietarilor! Cum ați descrie succesul în medicina veterinară ș i care este gustul acestuia din perspectiva dumneavoastră?

Mi se pare cam greu să descrii succesul în medicina veterinară, dar pot spune cu siguranța care este cheia insuccesului: să încerci să satisfaci pe toată lumea. Din perspectiva mea, savoarea succesului vine din privirea sinceră și strângerea de mână a proprietarului când îți mulțumește pentru profesionalismul tău.

Iulia CREȚU REVISTA WWW.VETERINARUL.RO

VETERINARUL

PAGINA 8


NO:8 ANUL II 2010

Detalii privind locațiile găsiți vizitând site-ul nostru www.royalcanin.ro, secțiunea Medici sau accesând linkul direct WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 9


MEDICINA AZI NO:8 ANUL II 2010

Prolapsul Rectal la Broască Țestoasă tratament chirurgical Prolapsul rectal nu este o afecțiune foarte frecvent întâlnită la broaștele ț estoase. Condițiile de hrănire dar mai ales cele de microclimat adecvat nu predispun frecvent aceste viețuitoare la apariția afecțiunii.

dr. Andrei TIMEN MDV. PhD

TRIVET SRL

Tehnica chirurgicală nu diferă de cea aplicată la alte specii, doar în cazul anesteziei generale și terapiei postoperatorii existând diferențe. O broască ț estoasă ( Testudo hermanni) în vârstă de 2 ani a fost diagnosticată cu prolaps rectal. Pentru anestezie generală s-a folosit ZOLETIL (Virbac) în doză 90mg/kg im. Efectul anestezic se instalează în aproximativ 5 minute. Atât în cursul intervenției chirurgicale dar mai ales în perioada de trezire postoperatorie, pacientul se menține în mediu cu temperatura de 24-26 C. Repunerea porțiunii rectale prolabate s-a efectuat prin manopere fine cu ajutorul unei pense hemostatice. Cu ajutorul unui termometru rectal am repoziționat porțiunea prolabată iar prin sutură în bursa aplicată cu fir Nylon am reușit restabilirea conformației anatomice. Postoperator s-a administrat ampicilină 20mg/kg timp de 2 zile. Revenirea completă din anestezie s-a produs la cca 4-5 ore după intervenție. În cazul intervențiilor chirurgicale la broaștele ț estoase trebuie respectate strict dozele de anestezic general dar ș i menținerea unor temperaturi ridicate până la trezirea completă.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 10


NO:8 ANUL II 2010

Repararea fracturilor simfizei mandibulare fără alunecare

Fracturile simfizei mandibulare sunt de obicei reparate prin introducerea firului de cerclaj în jurul mandibulei sau prin punerea de cerclaj în formă de opt în jurul caninului inferior. De cele mai multe ori însă, maxilarul se vindecă cu mandibula deplasată la teral. Plasarea unui pin de-a lungul locului fracturii ș i a sârmei cerclaj în jurul caninilor, dacă aceștia sunt încă întregi sau în jurul mandibulei, dacă caninii lipsesc, produce o stabilizare și o reparare excelentă. Cele mai mult mandibule se vindecă în 1 0 zile după procedură, cu toate acestea rata de vindecare variază de la pacient la pacient.

da Vitaderm. Dihorii adoră gustul ș i sunt distrași iar în timpul acesta noi putem efectua aceste proceduri minore.

Pune medicamentele în flacoane de diluant Păstrează flacoanele sterile de diluant pentru a le folosi ca containere pentru medicamentele eliberate în cantități mici, cum ar fi meloxicamul pentru pisici sau antibioticele sau antihelmeticele pentru animalele mici exotice. Se scoate janta de metal, se păstrează dopul, se spală flaconul și se îndepărtează eticheta. Dopul este ușor de îndepărtat ș i cu toate acestea ț ine flaconul sigilat. Flaconul poate fi pus într-o sticlă standard de pastile care oferă protecție pentru copii, protecție împotriva luminii, ș i un loc pentru etichetele tradiționale. Modul vechi de distribuire a acestor medicamente ( seringi predesenate, în pungi de plastic) lăsa mult de dorit. În acest mod se câștigă un aspect mult mai profesionist.

M I C I T RU C U R I SALVATOARE

Folosiți un prosop pentru a calma câinii capricioși Când se ia sânge sau se câinii mari dificili (mai continuă să mârâie sivi în ciuda se pune botpuneți un p l i a t p r a

taie unghiile la ales la cei care și să fie agrefaptului că li n i ț ă ), prosop d e a s uochilor l u i . A s i stentul

dvoastră va trebui să țină prosopul la locul lui. Acoperirea ochilor ar trebui să calmeze acești câini, cu toate acestea câinii trebuie să continue să poarte botniță. Această tehnică "ochii care nu se văd se uită" a mers de minune atât la câini Dog German de 55 de kg sau la Rottweileri cât și la câini mai mici, pisici și la iepuri. Unii proprietari au ajuns chiar să folosească această metodă și acasă.

Carpetele de cauciuc țin păturile într-un loc în cuștile pentru animale Eu, ca mulți proprietari de animale de companie, am pus de nenumărate ori pături sau prosoape în interiorul cuștii animalului meu de casă pentru confortul acestuia. Invariabil, toate acestea sfârșesc mototolite ș i adunate într-un colț. Pentru a remedia această problemă, am pus un covor de cauciuc conceput pentru a menține covoarele de la alunecare sub păturică sau prosop. Aceste rogojini pot fi cumpărate din orice magazin de covoare.

Distrage atenția dihorilor zburdalnici cu o gustare delicioasă dr. Călin ȘERDEAN Ne întâlnim adesea cu dihori în activitatea noastră. Cea mai bună metodă de a-i face pe acești mici pacienți să stea liniștiți pentru examinări, injecții, cântărire sau pentru a le lua sânge este de a le WWW.VETERINARUL.RO

Spitalul Veterinar

PET & VET E.R. TIMIȘOARA PAGINA 11


NO:8 ANUL II 2010

Diabetul Zaharat la pisică Diabetul zaharat este clasificat ca fiind insulinodependent ( IDDM, tip I), cauzat de incapacitatea pancreatică de a produce cantitatea de insulină necesară sau non-insulino-dependent (NIDDM, tip II), produs de rezistența periferică la insulină (inca pacitatea celulelor țintă de a utiliza insulina). La pisică, diabetul zaharat insulino-dependent se întâlnește în proporție de aproximativ 20% dintre cazuri, fiind, în majoritatea cazurilor, secundar hiperadrenocorticismului, acromegaliei sau iatrogen - progestative, glucocorticoizi. De cele mai multe ori, diabetul la pisică, la fel ca si la om, este de tip non-insulino-dependent, asociat cu hipercolesterolemie și obezitate. În medicina umană diabetul de tip II se întâlnește în peste 85% dintre cazuri. Dintre factorii predispozanți ai acestei afecțiuni s-au identificat: obezitatea (nivelul crescut de acizi grași determinând insulinorezistența), hipersecreția de STH = insulinorezistența, creșterea nivelului seric al proteinei C reactivă CRP și al IL-6, indicatori ai inflamației autoimune a pancreasului. Predispoziția genetică a diabetului este multifactorială. A fost identificată gena MODY la adolescenții caucazieni, predispozanta pentru diabet neînsoțit de obezitate. Un defect genetic al proteinei de legare a acizilor grași sau a lipoprotein lipazei (LpL) este deseori asociat cu apariția diabetului. Gena de acomodare la perioadele de foamete “thrifty gene"= “gena cumpătării” a fost descoperită în populațiile de afroamericani ș i amerindieni. Această trăsătură genetică le permite purtătorilor să-și păstreze un nivel glicemic normal timp îndelungat în perioadele de subalimentare. Însă, în cazul unui regim alimentar hipercaloric sau bogat în glucide, aceștia sunt mult mai expuși riscului dezvoltării unui diabet zaharat. O abordare interesantă a celor două tipuri de diabet a fost propusă de către Dr. Marc Y. Donath. Acesta a reușit să demonstreze faptul că în diabetul de tip II tabloul histologic cuprinde toate etapele caracteristice unei inflamații: apariția citokinelor ș i celulelor imunității în insulele Langerhans, urmate de apoptoza celulelor ß ș i terminându-se cu formarea depozitelor de amiloid ș i fibroză. La fel se întâmplă și în diabetul de tip I. De aici se poate lua în conside rare ipoteza că cele două tipuri de diabet pot fi procese similare, dar care se desfășoară cu viteză dife rită, unul acut ș i celălalt cronic. Procesul patologic poate fi declanșat de orice factor care produce un WWW.VETERINARUL.RO

dezechilibru intern al organismului ș i, în timp, are efect inflamator al insulelor Langerhans, fie că este vorba despre un agent infecțios, stres sau obezitate (Islet Inflammation in Type 2 Diabetes: Pathophysiology and Treatment, WSAVA Congress Proceedings iunie 2010).

Factorii predispozanți pentru apariția diabetului NIDDM la pisică sunt: • 72% masculi, spre deosebire de câine (70% femele) • vârsta, între 7- 9 ani • stres: neoplazie, boli cronice

Semnele clinice sunt ușor de observat:! • poliurie/polidipsie/polifagie (PU/PD/PF) cu scădere în greutate ( obezitate ș i scădere bruscă în greutate). • hiperglicemie glucoza > 150 mg/dl la pisică, iar la câine glucoza > 125 mg/dl • glicozurie la glicemie > 200 – 280 mg/dl la pisică, iar la câine la glicemie > 180 – 220 mg/dl • Dificultăți locomotorii. Plantigradia este întâlnită numai la pisică, așa cum cataracta apare în diabet de obicei la câine, nu și la pisică. Modificările de laborator cuprind: leucocitoza, creșterea titrului parametrilor hepatici (↑AST, ↑TG, ↑colesterol) ș i, bineînțeles, hiperglicemia. În acest context trebuie spus că pisicile fac deseori hiperglicemie de stres și că aceasta este greu de deosebit de hiperglicemia reală, constantă. Valorile glicemiei în situații de stres pot fi până la 500 mg/dl, ceea ce înseamnă ca pragul renal de filtrare a glucozei va fi depășit și va apărea și glicozuria. Pentru a distinge cele două situații sunt utile dozarea fructozaminei serice ș i a hemoglobinei glicozilate. PAGINA 12


NO:8 ANUL II 2010

Diabetul poate fi complicat de apariția cetoacidozei metabolice. Semnele clinice specifice sunt: • anorexia – dată de consumul depozitelor lipidice ca substrat energetic = corpi cetonici • deshidratarea – dată de diureza osmotică produsă de glucoză și de cetonele osmotic active • voma • depresia, inapetența • apariția corpilor cetonici în urină – metaboliți ai consumului de lipide ca substrat energetic, glucoza fiind indisponibilă la nivel celular. Etapele examinării pacientului suspect de diabet cuprind:

Există o relație directă între glicemie și titrul seric al progestativelor. Diestrul la cățelele diabetice este însoțit de hiperglicemie severă, greu de controlat. Este indicată începerea terapiei cu insulină sau mărirea dozei, după caz, timp de 3-4 zile, stabilizarea animalului și sterilizarea chirurgicală. Este posibil ca, după sterilizare și metabolizarea progesteronului, cățeaua să nu mai aibă nevoie de insulină. Este o situație specială, care nu se întâlnește și la pisici, din cauza particularităților ciclului estral. Și la feline însă, administrarea progestativelor orale poate declanșa sau agrava un diabet zaharat.

Protocolul terapeutic

în diabetul simplu începe prin administrarea insulinei în doza inițială este de 0.25 – 0.5 UI/kg x BID, adică: < 4 kg = 1 UI x BID Anamneza și examenul clinic 4 kg = 2 UI x BID • Hemoleucograma Doza se ajustează după cel puțin 3 zile de menținere. Dia• Examenul biochimic betul este considerat bine controlat atunci când se menține • Examenul sumar de urină constantă pe timp lung greutatea corporală ș i glicemie ide• Urocultura – identificarea infecțiilor urinare oculte, care ală de 200- 220 mg/dl. Controlul medical se face după o pot determina rezistența la insulină ș i pot face diabetul săptămână, apoi lunar. greu controlabil Tipuri de insulină ce pot fi utilizate: • Examen ecografic – examenul pancreasului, decelarea Caninsulin 40 UI • eventualelor leziuni neoplazice • Insulină recombinantă umană lentă ( Humulin R, MixDiagnosticul diferențial, mai ales atunci când tard 30) polifagia ș i pierderea în greutate sunt principalele simp• Insulină recombinantă umană ultralentă – glargine (Lan tome, trebuie să ia în calcul: tus), care prezintă dezavantajul că nu se diluează ș i, din • Neoplazia această cauză, este greu de utilizat la pisici. Spre deosebire de om, se administrează BID. • Parazitozele • Malabsorbția pancreatică sau intestinală • Insulina recombinantă umană rapidă - se utilizează numai în caz de cetoacidoză, I.V. în pompa seringă. • Hipertiroidismul Hipoglicemiantele orale nu sunt de preferat terapiei cu Fiind o afecțiune cronică, este important ca proprietarul să dețină câteva date care să-i permită să gestioneze maladia insulină din mai multe motive: pe termen lung, cum ar fi: • Glipizidele necesită celule ß funcționale, deci nu pot fi utilizate în diabetul de tip I ( cel întâlnit la câine în ma• Ce este diabetul? joritatea cazurilor) ș i, mai mult, stimulează formarea de • Ce înseamnă ca timp și bani alocați? amiloid dacă sunt administrate pe termen lung. • Programul zilnic al diabeticului • Fitodiab – este o combinație de plante cu efect hipoglicemiant prin blocarea absorbției glucidelor de la nivel • Conservarea și administrarea insulinei intestinal. Poate fi util în diabetul de tip II, dar efectul Alimentația și exercițiul fizic • este greu de cuantificat atunci când este asociat terapiei • Ce este criza hipoglicemică cu insulină. • Controlul periodic la medic Scopul inițial al terapiei nu este corectarea rapidă a glicemiei, ci ameliorarea simptomelor clinice ( greutatea constantă, PU, PD, PF). Dieta este parte importantă a protocolului terapeutic. Se recomandă în principiu o dietă săracă în glucide și lipide, bogată în proteine. În unele cazuri, așa cum se întâmplă și la om, fiind vorba de o toleranță scăzută la glucoză, se poate renunța după un timp la insulină prin menținerea unei diete adecvate, stricte. Dietele hipocalorice (w/d) nu se recomandă pacienților subponderali. Pisicile au hrană limitată cantitativ/24 de ore, nu ca număr de mese. Atunci când există afecțiuni simultane cu diabetul (insuficien ță hepatică, renală), dieta se adresează celeilalte probleme medicale.

dr. Gabriela GEORGESCU DVM, PHD STUDENT

FMV BUCUREȘTI WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 13


PREZENTĂRI NO:8 ANUL II 2010

Biochimie uscată

În general biochimia uscată se diferențiază de cea umedă, cu reactivi lichizi, prin trei puncte majore: reactivii utilizați, analizorul (instrumentul) și respectiv costurile implicate.

avantaje pentru practica veterinară 1. Reactivi și proba de sânge/ ser Pregătire: La biochimia umedă reactivii sau /și probele necesită o pregătire în prealabil, pe când la biochimia uscată vorbim despre reactivi gata de lucr u în momentul deschiderii ambalajelor ce conțin acești reactivi. Stabilitate: Este una dintre cele mai importante deosebiri între cele două metode. Stabilitatea în timp a reactivilor uscați este de cel puțin 6 luni mergând până la 2 ani, superioară celei de la chimia umedă.

complicate cu cât dispozitivul lucrează mai rapid ș i mai complex. Operare Dificultatea în operare este un inamic al oricărui utilizator de dispozitive medicale. Dacă la analizoarele de biochimie uscată manevrările operatorului sunt minimale ( deschiderea ambalajelor de reactivi ș i așezarea con-

sumabilelor) situația se complică la biochimia umedă unde se impun spălari, calibrări, verificări și chiar pipetări ale probei. Calibrarea la chimia uscată se poate face pe loturi (una sau mai multe cutii aferente câtorva zeci – sute de pacienți) iar la biochimia umedă vorbim de calibrări cu substanțe speciale și este necesară calibrare zilnică în funcție de măsurători.

ANALIZORUL DE BIOCHIMIE USCATĂ Spotchem EZ SP-4430

Volumul de probă necesar Este evident faptul că pentru medicul veterinar – în special medicul de animale mici – este importantă cantitatea cât mai mică de sânge necesară. Dacă la chimia uscată sunt de ajuns câteva unități de microlitri de sânge atunci în cazul celei umede sunt necesare câteva zeci până la sute de microlitri.

2. Instrument / analizor Sisteme de drenaj Nu este necesară alimentarea cu apă a sistemului de chimie uscată, nu are nevoie de spălari sau drenaje speciale. De obicei la chimia umedă sunt circuite de drenaj și spălare cu atât mai WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 14


NO:8 ANUL II 2010

Costurile de procesare sunt reduse la minim în cazul biochimiei uscate indiferent de numărul de testări efectuate zilnic. În biochimia umedă trebuie să existe un număr mare de analize zilnic pentru a echilibra costurile operaţiilor de calibrare, operare şi întreţinere. ANALIZORUL DE BIOCHIMIE USCATĂ Spotchem EZ SP-4430 sistem compact folosit pentru măsurarea componentelor biochimice uzuale oferă 22 de parametri necesari în diagnosticele medicale veterinare. este necesară prelucrarea anterioară a probei recoltate. echipamentul este simplu de operat, de tipul "point of care" și are un design compact (amprenta unei pagini A4). Ocupă foarte puțin spațiu și poate fi cu usurință parte a unui „laborator mobil”. Volumul probei de sânge este foarte mic: 250 microlitri. SPOTCHEM EZ este fabricat de ARKRAY, Inc. din Japonia Aparatul lucrează cu probe de sânge integral, ser și plasmă. Toate componentele necesare sunt integrate în unitatea de lucru (printer, centrifugă, display) ș i nu

Analizorul poate măsura 9 teste diferite concomitent. Există benzi cu 6 teste diferite integrate într-un strip la care se pot adăuga alte 3 teste individuale, diferite. Viteza de lucru este de 63 teste / oră. Calibrarea cu cartelă magnetică (pe lot, o singură dată) Aparatul este complet robotizat, nu sunt necesare pipetări sau alte acționări manuale, totul fiind automatizat. Nu trebuie ca personalul ce operează acest analizor să fie specializat în tehnicile de laborator și nu necesită condiții de lucru ca cele dintr-un laborator medical. ANALIZE EFECTUATE: Glu, UA, T-Cho, TG, BUN, T-Bil, Ca, TP, Alb, GOT, GPT, LDH, CPK, Hb, Amy, GGT, ALP, Cre, HDL-C, FRA, IP, Mg.

TEHNO Industrial S.A. Calea Floreasca 91 - 111, bl F1 Sector 1 București Tel: 021.318.22.91; 0722.544.455 E-mail: office@tehnoindustrial.ro Web: www.tehnoindustrial.ro

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 15


CARDIOLOGIE NO:8 ANUL II 2010

Managementul urgențelor Pentru cazurile de urgenţă a pacienţilor cu probleme cardiace, deoarece medicul este constrâns de timp, se impune respectarea unor protocoale universale pentru diagnosticarea şi efectuarea managementului ş i terapiei intensive, inclusiv a resuscitării cardio-respiratorii ş i cerebrale. Pentru realizarea acestui scop este necesar un triaj pentru a clasifica cazurile în funcţie de gravitatea lor. Triajul se bazează pe o evaluare rapidă a principalelor semne clinice ale sistemului cardiopulmonar.

cardiace

Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală Are ca scop asigurarea oxigenării organelor vitale (creier şi cord) până când, printr-un tratament adecvat, se reia respiraţia ş i circulaţia spontană. Deci, efectuarea promptă şi corectă a resuscitării creşte şansele de reluare a respiraţiei şi circulaţiei, precum ş i păstrarea unei funcţii neurologice normale. Înainte de resuscitarea propriu-zisă trebuie urmărite următoarele aspecte: Starea de conştienţă Dacă pacientul nu este conştient se declară URGENŢĂ Montarea defibrilatorului Evaluarea funcţiei respiratorii (permeabilizarea căilor respiratorii, urmărirea frecvenţei respiratorii) Dacă pacientul nu are puls se începe resuscitarea cardiorespiratorie şi defibrilarea. Dacă pacientul are puls se trece la protocolul S.V.B. sau S.V.A. - se intubează şi se administrează oxigen, se aplică o linie venoasă, se începe monitorizarea cardiacă, se reevaluează semnele vitale, se face o anamneză amănunţită şi un examen fizic complet, se monitorizează ECG. Confirmarea ventilaţiei Confirmarea ritmului cardiac şi a cauzei (insuficienţă renală, dezechilibru hidro-electrolitic, hipovolemie, embolie pulmonară, tamponadă cardiacă, pneumotorax etc.). Pentru liniile izoelectrice trebuie făcut un diagnostic di ferenţial între pierderea unei derivaţii ş i asistolia adevărată. Dacă există activitate electrică se aplică protocolul A.E.P. Dacă nu există activitate electrică se aplică algoritmul asistoliei.

Suportul vital de bază (S.V.B.) – ABC-ul resuscitării cardio-respiratorii Include toate manevrele care previn insuficienţa sau stopul respirator şi insuficienţa sau stopul circulator şi asigură WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 16


NO:8 ANUL II 2010

suportul ventilator în caz de stop cardio-respirator. Stopul repirator are următoarele cauze: obstrucţia căilor respiratorii superioare şi inferioare şi alte cauze (înec, intoxicaţii acute, inhalare de gaze toxice, electrocutare etc.). Tipurile de stop cardio-circulator sunt: fibrilaţia ventriculară, tahicardia ventriculară fără puls; asistolia; activitatea electrică fără puls. Sistemul ABC al resuscitării cardio-respiratorii cuprinde: A (airway control –controlul căilor respiratorii) – se urmăreşte dacă pacientul respiră sau nu prin verificarea permeabilizării căilor respiratorii. B (breathing - evaluarea respiraţiei) – urmărirea excursiilor toracice. Dacă respiraţia este dispneică se face ventilaţia artificială (gur ă la nas) sau intubaţia pacientului urmată de ventilaţia artificială. C ( circulation – evaluarea circulaţiei) – evaluarea pulsului. Dacă pulsul nu este prezent se efectuează masajul cardiac extern prin aplicarea unor compresiuni ritmice prin care se urmăreşte creşterea afluxului sanguin ca urmare a creşterii presiunii intra-toracice sau a comprimării cordului.

Suportul vital avansat (S.V.A.) Acesta include S.V.B. împreună cu echipamente specializate şi medicamente pentru menţinerea ventilaţiei şi circulaţiei spontane, monitorizare ECG, aplicarea unei linii venoase. În vederea menţinerii ventilaţiei se foloseşte oxigenul pur după intubaţia prealabilă, fie prin măşti speciale adaptate după forma botului sau aparate de ventilaţie artificială, fie prin introducerea animalelor în cuşti speciale de oxigen.

Asistolia Cauzele majore care pot duce la asistolie sunt: hipoxia, hiperkaliemia, hipokaliemia, acidoza respiratorie ş i/sau metabolică, hipotermia. Se asigură o linie venoasă. Adrenalină i.v. sau i.c. 0,2 mg/kg la fiecare 3-5 minute cu monitorizarea permanentă a ECG. Atropină 0,01 – 0,04 mg/kg i.v cu monitorizarea permanentă a ECG.

Activitatea electrică fără puls (A.E.P.) Poate apare în caz de: ritm idioventricular, ritm ventricular de scăpare etc. Cauzele pot fi: hipovolemie, hipoxie, tamponadă cardiacă, pneumotorax, hipotermie, embolie pulmonară, hiperkaliemie, acidoză, dirofilarioză etc. Adrenalină i.v. sau i.c. 0,2 mg/kg la fiecare 3-5 minute cu monitorizarea permanentă a ECG, atropină 0,01-0,04 mg/ kg i.v., dopamină 2-10 ug/kg/min în dextroză sau sol. NaCl, Isoproterenol 0,04-0,09 ug/kg/min i.v. Evaluare ABC Administrare de oxigen Linie venoasă și o perfuzie rapidă Monitorizare ECG și pulsoximetru Evaluare semne vitale Examen fizic Examen ecocardiografic.

dr. Călin ȘERDEAN Spitalul Veterinar

PET & VET E.R. TIMIȘOARA WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 17


ALIMENTAȚIE NO:8 ANUL II 2010

Probleme de mobilitate la pisici? Dacă aducem în discuţie patologia uzuală a pisicilor, cu siguranţă afecţiunile articulare nu ar fi nominalizate

Mobilitatea un factor esențial pentru pisici fericite

P

r o b a b i l p e n t r u c ă a l te afecţiuni (vezi afecţiunile urinare), având o manifestare mult mai evidentă, sunt diagnosticate probabil chiar zi de zi în clinicile veterinare, spre deosebire de problemele articulare, care ar putea fi catalogate ca fiind mai degrabă „ale câinilor” decât „ale pisicilor”.

Afecţiunile articulare presupun în primul rând reducerea mobi lităţii; un animal cu astfel de probleme va evita mişcarea, se va plimba mai puţin, nu va mai fi dornic de joacă, nu va mai sări energic după o bucăţică de carne sau în braţele stăpânului atunci când îl întâmpină după o zi de lucru. Citind cele de mai sus ne dăm seama de motivul pentru care la câini acest diagnostic se pune mult mai frecvent...câinele este animalul de companie care este mai implicat în astfel de activităţi cotidiene; câinele iese de cel puţin două ori în fiecare zi la plimbare însoţit de stăpân, care îi dedică acest interval în totalitate: este un moment în care stăpânul evaluează starea a n i m a l u l u i . Un c â i n e c u probleme articulare va şchiopăta, nu va mai alerga împreună cu alţi câini la locul de joacă, chiar va căuta să se aşeze în timpul plimbărilor mai lungi. În cazul pisicilor semnele sunt mascate de obiceiurile comportamentale ale acestora: ele dorm mai mult, sunt mai discrete în relaţia cu proprietarul, iar acesta poate trece cu vederea simptomatologia care nu este evidentă. În cazurile avansate se pot obWWW.VETERINARUL.RO

serva semne ale durerii sau chiar probleme de piele, secundar faptului că lipsa de mobilitate va atrage după sine o toaletare incompletă ş i, în timp, dermatite, blană cu aspect mat şi prăfos. Sănătatea ş i bunăstarea companioanelor noastre feline este o prioritate. Prin urmare, odată cu înaintarea în vârstă ar trebui ca la fiecare consult de rutină să se aibă în vedere mobilitatea şi să se culea gă o anamneză în consecinţă. Există posibilitatea ca proprietarul să nu conştientizeze aceste probleme şi să nu le ridice la vizita în clinică. Medicina modernă oferă multiple soluţii terapeutice. Dintre acestea se pot aminti clasicele antiinflamatoare nesteroidiene, care uşurează viaţa animalului, ameliorând durerea ş i starea de disconfort. Se cunosc chiar şi remedii alternative – terapia cu laser, acupunctura. Însă dintre

cele mai uşor de administrat sunt suplimentele de tipul condroitinei, glucozaminei, acizilor graşi ω 3 sau scoică neozeelandeză şi antioxidanţi. Acestea sunt substanţe cu eficacitate dovedită, care, administrate pe termen lung, redau mobilitatea ş i îmbunătăţesc starea animalului. Menirea medicului veterinar este să aline suferinţa animalului şi să găsească soluţiile cele mai bune pentru a-l ajuta să facă faţă problemelor până la urmă fireşti care apar odată cu vârsta. De aceea, medicul trebuie să vină în întâmpinare ş i să facă o evaluare cât mai completă animalului la vizitele de rutină şi să educe proprietarul cu privire la etapele prin care acesta trece.

dr. Alexandra MANASIA

Royal Canin România PAGINA 18


NO:8 ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 19


URGENȚE NO:8 ANUL II 2010

RANĂ? LIPEȘTE-O

D

eşi suturile rămân cele mai frecvente metode de închidere a rănilor, adezivii de piele sunt din ce în ce mai folosiți în locul suturilor cu fire neresorbabile sau al capselor de piele.

Aplicare curată și precisă Reduce timpul necesar intervenției chirurgicale c)Siguranța utilizării

Ei oferă un mod mult mai rapid și mai putin traumatizant pentru închiderea corespunzătoare a unei răni, nu necesită anestezierea animalului, fiind o metodă mult mai indicată în cazul rănilor sau plăgilor accidentale cutanate atât la animalele tinere, cât mai ales la animalele în vârstă unde anestezia are un grad mai ridicat de risc.

Sunt produse sterile, gata pregătite pentru intervenții chirurgicale

Adezivii de piele sunt indicați pentru închiderea la cerațiilor și a rănilor de la nivelul pielii.

d)Situații veterinare în care se pot folosi adezivii pentru țesuturi:

Avantajele folosirii adezivului de piele:

Reduce riscurile înțepăturilor accidentale Filmul adeziv formează o barieră antimicrobiană Reduce riscul de infecție

Închiderea rănilor, inclusiv după sterilizare Închiderea rănilor rezultate în urma microcipării la păsări și reptile În stomatologia veterinară și chirurgia orală Consolidarea rănilor concomitent cu alte metode de sutură pentru plăgile foarte lungi acolo unde poate fi prezentă tensiune Ancorarea tuburilor de alimentare, drenuri sau canule la piele

a)Închiderea rănii cu eficiență crescută: Legătura puternică între marginile plăgii în 20-30 de secunde Ajută în hemostază! Nu este nevoie de folosirea acelor, firelor de sutură sau a capselor metalice Nu este necesară a doua vizită la medic pentru îndepărtarea firelor de sutură sau a capselor b)Tratament rapid și ușor

Un astfel de produs este VETLOC Xcel ® - un adeziv sintetic cianoacrilat folosit în medicina veterinară ce închide rănile ș i inciziile în câteva secunde. Monomerul n-butil cianoacrilat în contact cu marginile plăgii polimerizează, formând un film adeziv și impermeabil ce acționează ca o barieră antimicrobiană împotriva agenților externi. Este o alternativă aseptică, rentabilă ș i adaptabilă diferitelor tipuri de plăgi. Suprafața rănii ce a fost închisă cu VETLOC Xcel ® va arăta mult diferit decât o rană închisă cu materiale tradiționale de sutură asigurând o vindecare naturală a plăgii.

dr. Andrei VERNICA

VET DIAGNOSTIC SRL www.vetdiagnostic.ro

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 20


NO:8 ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 21


RADIOLOGIE NO:8 ANUL II 2010

Diagnostic radiologic Pneumotorax prezenţa de gaz în spaţiul pleural Cauze : Traumatic- pneumotoraxul deschis (comunicare între spaţiul pleural şi mediul extern), secundar armelor de foc, muşcături, fracture costale; pneumotorax deschis (necomunicare între spaţiul pleural ş i mediul extern), secundar rupturilor traumatice ale parenchimului pulmonar ori ale căilor aeriene datorate traumelor toracice nepenetrante; pneumotoraxul „hipertensiv” (când un fald cutanat, ţesut subcutanat acţionează ca o valvă, rezultând o presiune pleurală mult crescută faţă de cea atmosferică în ambele faze respiratorii), apare mai des în pneumotoraxul închis şi trebuie considerat o urgenţă medicală datorită colapsului pulmonar sever. Non-traumatic (spontan) – pneumotorax închis (pulmonul fiind sursa de gaz). Poate apare în urma carcinomului pulmonar, abceselor ş i infecţiilor pulmonare, viermilor cardiaci, astmului şi bronşitelor cronice.

Semne radiografice: retracţia suprafeţei pleurale pulmonare departe de suprafaţa pleurală a peretelui toracic (spaţiul dintre pulmon ş i peretele toracic apare radiotransparent), pulmonul apare radiodens din cauza colapsului, dislocare dorsală a cordului în expunerea laterală.

dr. Florin Eugen GROSU

DVM, Ph.D. Stud. FMV București

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 22


NO:8 ANUL II 2010

Pneumotorax versus Pneumomediastin Pneumomediastinul gaz liber în mediastin Cauze: Fracturile bronhice intra sau extrapulmonare pot dezvolta un pneumomediastin sever. Aerul din spațiul pulmonar traumatic - rupturi alveolare - ajuns în spațiul intertiţial disecă în sens retrograd ț esutul conectiv adiacent vaselor și bronhiilor până în spaţiul mediastinal. Acest mecanism explică așa numitul pneumomediastin spontan. Această situaţie apare secundar traumatismelor sau iatrogenic (supradistensie pulmonară în urma anesteziei inhalatorii). Pneumotoraxul nu apare prin acest mecanism până când pleura pulmonară nu se rupe sau datorită presiunii exercitate de acumularea de aer în mediastin determină perforarea pleurei mediastinale. Extensia caudală a aerului prin planurile fasciilor gâtului până în mediastin. Gazul în planurile profunde ale gâtului poate proveni prin traume ale cavităţii bucale și/sau gâtului. Un orificiu (gaur ă) în peretele traheal poate apare în urma traumelor (chiar şi iatrogene în urma manoperelor de extragere a unor corpi străini de la nivelul căilor aeriene intra sau extratoracice) şi mai puţin probabil în urma eroziunilor produse de inflamaţii sau neoplazii. Dacă gaura este localizată în traheea intratoracică mediastinul se produce direct; dacă este extratoracică aerul disecă în lungul traheei prin inelul toracic în mediastin. Pneumomediastinul mai poate apare datorită puncţiei jugularei dacă se perforează trahea. La pisicile anesteziate poate apare secundar rupturii muşchiului traheal la nivelul ataşamentului de inelele cartilaginoase traheale, datorită supradistensiei balonului tubului endotraheal. Perforațiile esofagiene secundare traumelor, neoplaziilor şi inflamaţiilor. Gazul din spaţiul retroperitoneal se poate extinde cranial în mediastin. Prezenţa de germeni producători de gaz în mediastin. Semne radiografice: vizualizare sporită a structurilor mediastinale (esofag, perete extern traheal, vena cavă cranială, vena azigos, majoritatea ramurilor arcului aortic) - aerul este un foarte bun mediu de contrast. În imaginea DV pare a fi însoţit de pneumotorax însă fără confirmare pe incidenţa laterală.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 23


Pentru puiul DUMNEAVOASTRA

NO:8 ANUL II 2010

BENEFICII Nucleotide Prebiotice Imunoglobuline Omega 3 (DHA) Mini

Medium

Maxi

&216758,5($6,67(08/8,6ċ8,081,7$5 DEPINDE DE TINE! WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 24

Importator şi distribuitor exclusiv: Greenpoint Trade tel: 0040-21-3111609, 0244/518918


NO:8 ANUL II 2010

8

modele diferite de aparate Roentgen autorizate de C.N.C.A.N. WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 25


MEDICALĂ NO:8 ANUL II 2010

Diagnosticul în PANCREATITA la pisici

P

Până nu demult literatura de specialitate considera pancreatita la pisici infrecventă comparativ cu câinele. Studii efectuate recent demonstrează contrariul şi totuşi incidenţa reală a acestei afecţiuni nu este cunoscută deoarece: pe de o parte majoritatea pisicilor fac îmbolnăviri cronice, moderate şi cu manifestări intermitente şi f r e c v e n t n u s u n t p r e z e n t a te l a veterinar pe de altă parte lipsa disponibi lității unor examene cu specificitate şi sensibilitate crescută fac dificilă diagnosticarea acestei boli. După cum am specificat mai sus pisica face frecvent ( 70% din cazuri) pancreatită cronică, moderată ş i cu manifestări intermitente şi numai 30% din cazuri forma acută, severă. SEMNE CLINICE Semnele clinice în pancreatita la pisică sunt nespecifice: letargie, anorexie, deshidratare, tahipnee, hipotermie, icter

O MARE PROVOCARE

EXAMENE DE LABORATOR ANALIZE DE SÂNGE DE RUTINĂ: modificările observate la examenul de rutină al sângelui sunt nespecifice şi extrem de variabile reflectând cel mai adesea complicaţiile consecutive pancreatitei; astfel pot apare crescute enzimele hepatice, bilirubina, glicemia, ureea. AMILAZA şi LIPAZA SERICE nu au importanță clinică în diagnosticul pancreatitei la pisici datorită specifi cităţii reduse. După cum se cunoaște, a ce s te e n z i m e s u n t p r o d u s e î n organism nu numai de pancreas ci şi de stomac şi intestinul subţire. De asemenea, aceste enzime sunt excretate de rinichi ş i prezența concurentă a unei boli renale (de altfel foarte frecventă la pisici) poate duce la creşterea concentraţiei serice a amilazei şi lipazei. fTLI (FELINE TRIPSIN LIKE IMMUNOREACTIVITY) Examen de laborator ce măsoară cantitatea de tripsinogen ş i tripsina serică

(la animalele sănătoase nu există tripsină în ser iar tripsinogen numai în cantitate foarte redusă) Este un test mai sensibil decât măsurarea amilazei şi lipazei serice însă valorile normale nu exclud pancreatita deoarece după îmbolnăvire tripsinogenul şi tripsina serică rămân crescute în organism numai o scurtă perioadă de timp. De asemenea nu este un test foarte specific valori crescute înregistrân du-se ş i în boala inflamatorie intestinală, limfom intestinal şi insuficiența renală fPLI (FELINE PANCREATIC LIPASE IMMUNOREACTIVITY) Până în prezent este considerat drept examenul de laborator cu specificitatea şi sensibilitatea cele mai crescute în pancreatită. Măsoară cantitatea de lipază pancreatică specifică serică (enzim ă sintetizată şi eliberată numai de celulele

Numai 35% din cazuri prezintă vomă şi numai 25% prezintă durere abdominală ( semne clinice cheie în pancreatita la câine şi om) Frecvent pancreatita la pisică se complică ş i se manifestă concurent cu alte afecţiuni severe: lipidoză hepatică, colangiohepatită, boala inflamatorie intestinală(IBD), diabetul zaharat, insuficienţă renală. Este cunoscută sub denumirea de “feline triad disease” sau “triaditis” concurența a trei afecţiuni severe la pisică: pancreatică (pancreatita) , hepatică ( lipidoza hepatică ş i colangiohepatită) şi intestinală ( boala inflamatorie intestinală)

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 26


NO:8 ANUL II 2010

acinare pancreatice). În pancreatita acută ş i cronică se constată creşteri semnificative ale concentrației serice de lipază pancreatică felină. Comparativ cu fTL se constată: Creşterea mai dramatică a fPL în pancreatita acută fPL rămâne crescută în organism mai mult timp Pentru efectuarea testului sunt necesari minim 0,5 ml ser sanguin Hemoliza sau lipemia nu influențează rezultatele testului (de evitat însă dacă se poate). Dacă este posibil recoltarea trebuie să se facă pe nemâncate aproximativ 12 ore Serul separat se poate păstra la refri gerare (4 C) (fPL este stabilă în serul refrigerat mai bine de 3 săptămâni şi în cel congelat chiar şi 3 ani) Pentru analize serice specifice FELINE TRIPSIN LIKE IMMUNOREACTIVITY respectiv FELINE PANCREATIC LIPASE IMMUNOREACTIVITY se recomandă trimiterea probelor la, laboratoarele de referință IDEXX. În prezent este disponibil testul de determinare semicantitativă a lipazei p a n c r e a t i ce c a n i n e , te s t r a p i d IDEXX SNAP CPL ce se efectuează în clinicile veterinare, urmând să fie disponibil în curând testul similar pentru pisică. IMAGISTICA ECOGRAFIA ABDOMINALĂ Ecografia abdominală este considerată m e to d a i m a g i s t i c ă s t a n d a r d d e evaluare a pacienților suspecți de pancreatită deoarece: pancreasul este mai uşor de identificat ecografic decât radiografic are cost redus comparativ cu CT sau RMN metoda este neinvazivă oferă informaţii şi despre situația celorlalte organe abdominale implicate în boala pancreatică permite efectuarea de puncții aspirative sau biopsice

WWW.VETERINARUL.RO

permite monitorizarea evoluției şi răspunsului la tratament prin examinări ecografice serial repetate Totuşi examinarea ecografică a pancreasului nu este uşoară deoarece acesta este un organ mic cu margini ecografice indistincte (din acest motiv în identificarea ecografică a pancreasului se folosesc ca repere ecoanatomice organele din vecinătate) şi similar ca ecogenitate cu mezenterul şi grăsimea înconjurătoare; de asemenea examinarea pancreasului este complicată de prezența în proximitatea sa a structurilor anatomice cu conţinut gazos, de mişcările respiratorii excesive precum şi de prezenţa unei mase mari de grăsime intraabdominală. Pentru a efectua optim examinarea pancreasului este necesar: Folosirea unui aparat cu o foarte bună rezoluție Folosirea unor transductori cu frecvenţă mare (5 – 8 MHZ pt. câine si 8 – 10 MHZ pt. pisică) Folosirea dopplerului poate fi de ajutor în identificarea structurilor vasculare Pregătirea foarte bună a animalului – vizează în primul rând limitarea conţinutului gastrointestinal gazos şi alimentar Pregătirea foarte bună a operatorului Criterii ecografice indicative în pancreatita la pisică Pancreas mărit în volum ( la pisică se examinează mai uşor lobul stg = normal aproximativ 5,4 mm) Parenchim hipoecogen Contur neregulat Mezenterul şi grăsimea înconjuratoare hiperecogene Canalul pancreatic ş i canalul biliar comun dilatate Prezența de pseudochişti în parenchim Prezența efuziilor peritoneale Îngroșarea semnificativă a peretelui stomacal şi duodenal Limfadenopatie mezenterică

contrastului pe aria pancreatică, distensia gazoasă a intestinelor, transpoziţia organelor abdominale (duoden - lateral, stomac – către stânga, colon transvers – caudal) CT Tomografia computerizată are specificitate şi sensibilitate foarte crescută în pancreatita la om dar are scăzută sensibilitate la pisici (20%); din acest motiv precum ş i costurile ridicate ale intervenției, această metodă nu este folosită în diagnosticul pancreatitei la pisici. EX. HISTOPATOLOGIC Examenul histopatologic încă este considerat metoda “gold standard” în diagnosticul pancreatitei la pisici însă în practică riscurile efectuării laparatomiei cât şi dificultatea efectuării biopsiei sub control ecografic fac ca această modalitate de diagnostic să fie folosită limitat. Concluzie: până în prezent diagnosticul pancreatitei la pisici reprezintă o provocare pentru medicul veterinar; totuşi prin coroborarea datelor anamnetice şi examenului clinic cu rezultatele testului fPLI , precum ş i cu rezultatele examenului ecografic se poate pune un diagnostic de certitudine.

Bibliografie: 1.Gary D.Norsworthy, Mitchell A.Cristal, SharonFosheeGrace, Larry P.Tilley – The feline patient 2.Laura D. West, Frederic S. Almy – Diagnosing pancreatitis in dogs and cats 3.Gerhardt A., Steiner JM, Williams DA et al – Comparision of the sensitivity of different diagnostic tests for pancreatitis in cats 4.Nyland TG, Mattoon JS – Veterinary Diagnostic Ultrasound

Dr. Alice RĂDULESCU

EXAMENUL RADIOGRAFIC

A&A MEDICAL VET

La examenul radiografic abdominal se constată semne nespecifice: reducerea

Dr. Ph.D Andreia AMZUTA

NOVA GROUP INVESTMENT SRL PAGINA 27


ORTOPEDIE NO:8 ANUL II 2010

Diagnosticul șchiopăturilor la cai Pasul calului…ce simplu. Ce simplă pare dar totuși cât de complexă este această mișcare naturală a piciorului la cal. Acest articol prezintă modificările fiziologice și eforturile la care sunt supuse părțile anatomice ale unui membru fie el anterior sau posterior( a nu se confunda cu alura de mers la pas). Se vor explica mișcările copitei ș i acțiunile tendoanelor care au loc la nivelul piciorului, în partea inferioară mai exact la bulet, chișiță și copită. Cele cinci faze ale pasului sunt: aterizarea, încărcarea, sprijinul, desprinderea ș i suspensia. ( Landing, loading, stance breackover, swing; Adam’s Lamneses in Horses) Vezi schița Aterizarea: copita atinge solul și membrul începe să preia impactul greutății corporale. Încărcarea: corpul se mișcă înainte și centrul de greutate al calului trece prin copită. În acest moment articulația buletului este solicitată la maximum și chișița poate ajunge în poziție orizontală. Faza statică de sprijin: în această fază buletul ajunge la o poziție identică cu cea a membrului calului în repaos. Perioada de tranziție de la faza de încărcare a piciorului la cea statică este foarte sol i c i t a n tă p e n t r u to a te structurile implicate de la bulet în jos ( oase articulații, tendoane). Flexorii se încarcă cu greutatea calului ș i a călărețului ș i apoi articulația buletului începe să împingă și să ridice. Chișița și tot piciorul încep să împingă în sus. Faza de desprindere: Aceasta reprezentată de perioada în care copita se ridică de la sol. Mai întâi se ridică călcâiele ș i apoi copita pivotează pe frunte. Articulația genunchiului se relaxează (sau jaretul pentru membrul posterior) se relaxează ș i începe flexia. Faza de desprindere durează din momentul desprinderii călcâielor de la sol până când fruntea copitei se ridică de la sol. Tendonul flexor digital profund asistat de ligamentele suspensoare este încă în tensiune la începutul fazei de WWW.VETERINARUL.RO

Partea I –FAZELE PASULUI

c ă l c ă t u r a desprindere pentru a contrabalansa presiunea exercitată de greutatea calului. Faza de suspensie ( de plutire)-piciorul se mișcă prin aer și se pregătește de aterizare. ! O veche opinie populară care susține: caii cu fruntea copitei lungă, călcâie joase cu unghiul copitei mai închis vor avea lungimea fuleului mai mare, este conform cercetătorilor greșită deoarece, fruntea lungă face dificilă rotația călcâielor în faza de desprindere, iar tensiunea exercitată asupra tendonului flexor digital profund este mai mare și chiar exagerată. De asemenea și ligamentele micului sesamoid (osul navicular) sunt supuse unor presiuni prea mari la începutul desprinderii copitei de la sol. Ajustarea corectă a copitei va păstra piciorul calului într-o stare bună. Înțelegând aceste transformări și solicitări de la nivelul membrului se vor găsi și explicațiile și formele de diagnostic și clasificare a șchiopăturilor. Trebuie să menționăm și faptul că 90% din cauzele șchiopă turilor se află de la bulet în jos în cazul membrelor anterioare și de la jaret în jos la membrele posterioare.

dr. Dragoș PETRACHE

CLINICA EQVINE VET

PAGINA 28


CUPON DE REDUC-

NO:8 ANUL II 2010

COD CUPON 3A05

7%+30 ca d o u

+ S.C. NOVA GROUP INVESTMENT S.R.L. Str. Oituz nr 47 C Otopeni jud Ilfov ROMÂNIA Tel: 031 4253515 ; 031 4253688 ; 031 4253689 Fax: 031 4253516 E-mail: vetdiag@novagroup.ro

NOVA  GROUP INVESTMENT vă oferă un discount suplimentar de 7% la discount-ul practicat actual de 30% la toată gama de teste SNAP. Grila de discount suplimentar se aplică pentru toate comenzile însoțite de prezentul cupon și codul acestuia. Cadou veți primi o CREMĂ VETGOLD FĂRĂ STEROIZI pentru tratamentul diverselor afecțiuni cutanate la animalele de companie.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 29


INFECȚIOASE NO:8 ANUL II 2010

Virusul lecucemiei feline (FeLV) Virusul leucemiei feline a fost descris pentru prima oară în 1964 de către Wi/iam Jarrett și colaboratorii săi, când au observat înmugurirea de particule virale de la nivelul membranei unui limfoblast malign al unei pisici. Ulterior s-a crezut că toate tumorile hematopoietice au ca agent patogen virusul leucemiei feline (FeLV). La ora actuală aceasta ipoteză nu mai este de actualitate, având în vedere că și alți factori au un rol important în apariția tumorilor. Etiologie. FeLV este un γ-retrovirus al pisicilor domestice ș i face parte din subfamilia Oncornavirinae a familiei Retroviridae. FeLV este un agent exogen ș i se replică la nivelul mai multor ț esuturi cum ar fi măduva osoasă, glandele salivare ș i epiteliul respirator. Virusul este noncitopatic și se elimină din celulă prin înmugurire la nivelul membranei celulare. După infecția inițială, dacă nu intervine răspunsul imun, FeLV se îndreaptă spre măduva osoasă ș i infectează celule precursoare hematopoiezei. Odată ce acest provirus este integrat

într-o celulă, aceasta se divide în celule fiice ce conțin ADN-ul viral. Astfel se explică persistența virusului în organism și posibilitatea scăzută de eliminare a virusului.

Epidemiologie. FeLV este întâlnită pe plan mondial la pisicile domestice cu prevalență între 1 - 8 %. Prevalența bolii este mai mare la pisicile cu acces afară datorită contactului direct cu alte pisici, necesar transmiterii vir usului. Grupurile de risc variază între FIV și FeLV. Dacă motanii liberi și necastrați sunt cei mai expuși

la FIV grupurile de pisici “sociale” sunt mai expuse la FeLV. Nu există predispoziție de rasă sau de sex pentru această boală dar putem afirma că riscul de a întâlni boala este mai scăzut la pisicile de rasă care provin din felise testate și care stau în casă. Transmiterea se face primar prin salivă la nivelul căreia concentrația virală este mai mare decât în plasma sangvină. Concentrația virală de la nivelul salivar și plasmatic al unei pisici viremice, fără semne clinice, este la fel de mare ca a unei pisici cu semne clinice. FeLV se transmite orizontal între pisici care au un contact direct o perioadă îndelungată, utilizând aceeași recipienți de apă, mâncare, aceeași litiera ș i care se toaletează reciproc (fig.1). Deși virusul se găsește la nivelul diferitelor țesuturi, transmiterea prin urină și fecale este puțin probabilă.

fig 1 - Transmiterea orizontală

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 30


NO:8 ANUL II 2010

Există ș i ipoteza transmiterii virusului prin purici, datorită faptului că s-a descoperit ARN FeLV în fecalele acestora. Transmiterea iatrogenă se face prin ace, instrumentar chirurgical și transfuzii de sânge. Virusul este inactivat foarte rapid în mediul înconjurător ș i este distrus de substanțe dezinfectante, astfel că transmiterea virusului, prin intermediul omului, este imposibilă. Transmiterea verticală de la mamă la pui are loc la pisicile viremice. Puii se pot infecta transplacentar sau prin saliva mamei. Transmiterea virusului poate să aibă loc și de la pisici în stadiul latent pentru ca boala se poate activa în timpul gestației. S-a observat prezența particulelor virale ș i în laptele pisicilor viremice. Fenomenul de infecție în utero este des întâlnit ș i se manifestă prin avorturi, resorbții fetale sau moarte neonatală, dar ~20% din puii infectați în utero supraviețuiesc și devin adulți infectați. Susceptibilitatea cea mai crescută este la puii de pisică. Pisicile adulte se infectează mult mai greu. Se pare că această rezistență a adulților se datorează scăderii receptorilor ce-

WWW.VETERINARUL.RO

lulari necesari trecerii FeLV – A în celulele țintă. Există multe ipoteze legate de rezistența adulților. În orice caz, riscul îmbolnăvirii unei pisici adulte sănătoase intrată în contact cu o pisică bolnavă este foarte scăzut și mult mai mic decât posibilitatea apariției unui sarcom postvaccinal FeLV.

Patogeneza.

Dupa infecția inițială, virusul se replică la nivelul țesuturilor limfoide locale în zona orofaringiană. La multe pisici imunocompetente, replicarea virusului este oprită la acest nivel cu ajutorul răspunsului imun celular ș i virusul este complet eliminat din organism. Astfel se explică de ce foarte multe pisici prezintă anticorpi anti-FeLV dar devin extrem de rar viremice. Dacă răspunsul imun nu intervine adecvat, virusul se răspândește în organism cu ajutorul limfocitelor și monocitelor. Această viremie inițială poate fi detectată la testare ș i se mani-

festă clinic prin febră, a p a t i e ș i l i m f a d en o m e g a l i e . Vi r u s u l ajunge la țesuturile țintă, timus, splină, limfocentrii și glandele salivare. Dacă această viremie este oprită la acest nivel pe parcursul a câtor va săptămâni, aceasta se numește viremie tranzitorie. În timpul acesta, pisica este contagioasă. Dacă infecția este eliminată înainte de a ajunge la nivelul măduvei osoase, virusul este complet eliminat și pisica dezvoltă un răspuns imun puternic, riscul de reinfectare scăzând. Dacă viremia persistă peste 3 săptămâni și virusul ajunge la nivelul măduvei osoase, afectând celulele precursoare hematopoiezei, aceasta produce granulocite și trombocite infectate, ce intră în circulație. În acest moment, viremia ajunge la cote maxime, virusul existând deja la nivelul glandelor salivare ș i al organelor limfoide. Cu toate acestea, există pisici care pot opri viremia la acest nivel. În aceste cazuri, virusul nu poate fi eliminat pentru ca celulele stem de la nivelul măduvei osoase dețin deja informația de a produce virusul. Acest tip de inf e c ț i e s e n u m e ș te In f e c ț i e latentă. Aceste infecții latente pot fi diagnosticate doar prin cultura de la nivelul măduvei osoase sau prin PCR.

PAGINA 31


INFECȚIOASE NO:8 ANUL II 2010

foamele maligne au o prevalență crescută, ele putând să apară la nivelul o r i c ă r u i o r g a n și oricărui țesut, cele mai frecvent întâlnite (70 %) fiind cele ale măduvei osoase.

Infecția latentă poate fi reactivată spontan, prin imunosupresie sau în timpul gestației. Dacă răspunsul imun nu intervine în următoarele 1 6 săptămâni, aceste pisici rămân cu Viremie persistentă și contagioase tot restul vieții. Aceste pisici dezvoltă sindroame FeLV asociate și în general au o speranță de viață de 3 ani. S-a observat și o formă de replicare locală atipică persistentă (la nivelul glandei mamare, vezicii urinare și globului ocular). Aceste pisici apar în general negative la testare FeLV. În cazul femelelor, puii se pot infecta p r i n l a p t e , p i s i c a m a mă rămânând însă negativă la testare. Aceste cazuri sunt însă foarte rare. WWW.VETERINARUL.RO

Semne clinice. Deși virusul a fost determinat după formele de malignitate contagioasă care au atras inițial atenția, semnele clinice variază și sunt denumite sindroame FeLV. Clasificarea semnelor clinice: tumori induse de FeLV, sindroame produse de supresia măduvei osoase, imunosupresie, boli imunomediate ș i alte sindroame. Tumori – FeLV este un oncogen major care produce diferite tumori, cele mai comune fiind limfomul malign, leucemia și mai rar alte tumori hematopoietice. Alte tumori descrise la pisici FeLV infectate sunt osteocondroame ș i neuroblastoame. Lim-

D i s f u n c ț i i mieloproliferative – Mai mult de 50% din pisicile cu l e u ce m i e n o n l i mf o i d ă s u n t Fe LV p o z i t i v e . To a t e liniile de celule hematopoietice sunt afectate de FeLV, rezultând sindroame mielodisplastice. Pisicile cu asemenea sindroame prezintă hematocrit scăzut ( 12 – 15 %) , număr leucocitar normal și trimbocitopenie variabilă. Anemia este în general nonregenerativă. În aceste sindroame ș i în leucemiile acute, măduva osoasă este umplută cu celule blastice ș i hematopoieza normală este suprimată. În cazul leucemiilor acute cu pierderea celulelor hematopoietice, semnele clinice sunt: letargie, granulocitopenie și trombocitopenie. Hepatomegalia cu icter și splenomegalia apar datorită hematopoiezei extramedulare sau a infiltrației maligne. Leucemiile cronice se întâlnesc rar la pisici și nu sunt asociate cu FeLV.

PAGINA 32


NO:8 ANUL II 2010

Teste ELISA:

Disfuncții hematologice non-neoplastice

respirator superior și afecțiuni dermatologice.

Disfuncțiile hematopoietice, în special citopeniile cauzate de supresia măduvei osoase, sunt foarte des întâlnite la pisicile FeLV-pozitive.

Multe dintre infecțiile secundare sunt tratabile, însă trebuie avut în vedere că aceste pisici răspund mai greu la tratament.

Sindroamele asociate cu FeLV sunt: anemia (nonregenerativă sau regenerativă; persistentă sau tranzitorie); neutropenii ciclice; sindroame asemănătoare panleucopeniei; trombocitopenie; anemie aplastică. Această supresie a măduvei osoase apare în general la pisicile cu viremie persistentă, dar s-a observat și la un număr scăzut de pisici cu viremie latentă. Sindromul imunosupresiv Pisicile FeLV-pozitive sunt predispuse la infecții secundare în special datorită imunosupresiei. Mecanismul exact al imunosupresiei, cauzat de acest virus, nu este încă elucidat. De aceea există grade atât de diferite ale imunosupresiei la diferiți indivizi infectați cu același virus (FeLV). Cele mai frecvente infecții secundare asociate cu FeLV sunt: peritonită infecțioasă felină (PIF), hemobartolenoză, coccidioză, infecții ale aparatului

WWW.VETERINARUL.RO

Afecțiuni imunomediate Alături de imunosupresia provocată de FeLV, aceste pisici sunt afectate de diverse boli imunomediate, ca de exemplu: anemie hemolitic ă autoimună, uveită și poliartrită. Enterită asociată FeLV Semnele clinice sunt: diaree hemoragică, vomă, ulcerații la nivelul cavității bucale, gingivita, anorexie ș i scăderea în greutate. Alături de aceste semne, apare degenerarea epiteliului intestinal, semn asemănător Parvovirozei feline, dar aceste pisici pre zintă țesut limfoid normal la nivelul intestinului (fig.2)

Se face din sânge integral, ser sau plasmă, pe teste rapide în laboratorul clinicilor veterinare. Animalele testate pozitiv pot prezenta viremie persistentă sau tranzitorie. Acest test determină proteina virală circulantă, nediferențiind dacă măduva osoasă este afectată sau nu. Rezultatele fals-pozitive s-au obser vat în general în cazul utilizării sângelui integral, astfel încât se recomandă utilizarea serului sau plasmei. (fig. 3) Imunofluorescența directă: Animalele testate prin IF apar pozitive doar când măduva osoasă este afectată. Astfel IF nu se recomandă pisicilor în primele săptămâni de viremie, când sunt conta gioase și măduva osoasă nu este afectată. Izolarea virusului: Nu se practică pe scară largă. A fost utilizată inițial pentru identificarea pisicilor FeLV-pozitive. Astăzi se utilizează eventual în cazul rezultatelor incerte. PCR:

Diagnostic.

Cu toate că nici un test nu este 100% sigur, toate pisicile ar trebui testate FeLV, iar rezultatele ar trebui interpretate în funcție de starea pacientului.

se utilizează doar în laboratoarele avansate. Spre deosebire de celelalte teste, PCR-ul determină prezența secvențelor acizilor nucleici virali ș i nu proteină virală ca în cazul IF și ELISA.

PAGINA 33


INFECȚIOASE NO:8 ANUL II 2010

Terapia. Deși animalele cu viremie persistentă au o speranță de viață scăzută, stăpânii doresc în general tratarea sindroamelor clinice, asociate infecției cu FeLV. Părerile legate de speranța de viață sunt împărțite: în timp ce unii acordă 3 ani, alții afirmă că decesul poate surveni după mulți ani din cauze naturale, complet neasociate cu infecția virală.

WWW.VETERINARUL.RO

Bolile asociate FeLV se tratează ca și la pisicile sănătoase. Nu toate semnele clinice sunt legate direct de FeLV, ci pot fi asociate cu infecții secundare. Afecțiunile secundare se tratează prin antibioterapie, fluidoterapie, suplimente nutritive, etc. Administrarea de glucocorticoizi sau alte substanțe imunosupresoare ar trebui evitată în cazul pisicilor FeLV-pozitive. În cazul anemiilor imunomediate se recomandă administrarea de Prednison, dar numai în cazul în care diagnosticul este cert.

În cazul anemiilor se recomandă transfuzia de sânge sau administrarea de α – eritropoie tină 100UI/kg s.c. la 48 de ore până la atingerea hematocritului de 30%. Există însă întotdeauna riscul formării de anticorpi antieritropoietinici. De-a lungul timpului s-a încercat utilizarea medicamentelor antivirale de uz uman însă cu rezultate nesatisfăcătoare, unele dintre ele fiind toxice.

PAGINA 34


NO:8 ANUL II 2010

Terapia imunomodelatoare: Imunomodulatorii au fost folosiți în terapia FeLV mai mult ca în orice altă boală virală felină. În trecut, s-a utilizat α – interferonul uman dar studiile recente au arătat ineficiența acestuia. Astăzi se utilizează ω – interferon de origine felină. Având specificitate de specie, nu există riscul de apariție a anticorpilor anti-interferon chiar și după o utilizare de lungă durată. În urma tratamentului nu s-au observat efecte secundare. (fig. 4)

WWW.VETERINARUL.RO

Protocolul terapeutic: 1 MU/kg în zilele 0, 1, 2, 3 și 4, apoi în zilele 14, 15, 16, 17 și 18 și în zilele 60, 61, 62, 63 și 64, administrat subcutanat.

Prevenție.

virusuri. Pisicile FeLVpozitive nu au voie să doneze sânge și orice pisică ar trebui testată FeLV înainte de a dona sânge. În vederea scăderii prevalenței bolii, s-au folosit 2 strategii: testare ș i îndepărtare; vaccinare. Pisicile expuse natural virusului pot produce anticorpi astfel încât, teoretic, se poate produce un vaccin. În 1985 a apărut primul vaccin FeLV și până astăzi a suferit numeroase modificări. Vaccinurile actuale utilizează virusul inactivat întreg. Vaccinarea nu afectează rezultatul testului FeLV. Eficacitatea vaccinului a stârnit numeroase controverse. Nici un vaccin existent pe piață nu este 100% eficient.

Având în vedere că FeLV se transmite prin contact direct, se recomandă despărțirea animalelor sănătoase de cele viremice. În cabinetele veterinare pot fi cazate și pisici FeLV-pozitive atâta timp cât se iau anumite dr. Anca măsuri de igienă și pisicile nu CONSTANTINESCU intră în contact unele cu altele. SPITALUL Cuștile trebuie dezinfectate pentru distrugerea potențialilor BLUE VETS

PAGINA 35


DERMATOLOGIE NO:8 ANUL II 2010

DEMODICOZA o problemă frecventă la câine

Demodex canis este un parazit care trăieşte doar în pielea câinelui ş i face parte din fauna cutanată normală. El este transmis, în primele zile de viaţă, de la mamă la pui. Boala nu este considerată contagioasă, animalele cu demodicoză generalizată nu transmit boala. E s te i m p o r t a n t s ă s e f a c ă d i f e renţierea între tipurile de demodicoză. Din punctul de vedere al clinicianului se pot distinge demodicoza cu debut juvenil sau cu debut la vârstă adultă. Ş i într-un caz ş i în celălalt există forme localizate şi generalizate. În accepţiunea generală forma localizată se caracterizează prin prezenţa leziunilor de dimensiuni mici (până la 2-3 cm) pe maximum patru zone ale corpului. Forma generalizată se caracterizează prin apariţia leziunilor pe mai mult de patru zone ale corpului, o leziune de dimensiuni mari pe o singură zonă sau afectarea a cel puţin două zone palmare sau plantare. Formele localizate se vindecă, de obicei, spontan. Formele generalizate pot prezenta, ş i ele, remisii spontane, dar

WWW.VETERINARUL.RO

Din dorinţa de a ajuta colegii practicieni în domeniul dermatologiei aş dori să trecem în revistă acest subiect vechi, dar totodată atât de actual – demodicoza.

nu există studii care să evalueze rata acestor vindecări. Apariţia demodicozei cu debut juvenil poate fi influenţată de diverşi factori de risc, ş i anume: rasă, păr scurt, nutriţie necorespunzătoare, stres, estru, endoparaziţi şi unele boli sistemice. În demodicoza cu debut la vârstă adultă trebuie identificate, în primul rând, cauzele primare, care pot fi: hipotiroidism, hiperadrenocorticism, terapie cu glucocorticoizi, neoplasme şi tratamente cu chimioterapeutice.

Semne clinice : Demodicoza se caracterizează, în primă fază, cu apariţia de eriteme, papule ş i comedoame. De asemenea pot fi observate, uneori, alopecie şi cruste. Ulterior, în cursul evoluţiei, influxul de celule inflamatorii poate duce la formarea de pustule. În formele severe pot apărea leziuni profunde cu furunculoză şi numeroase cruste. Leziunile pot fi localizate pe întreaga suprafaţa corporală, dar cel

fig. 3

mai frecvent sunt localizate pe faţă şi membrele anterioare.

Diagnostic : Se realizează prin raclat cutanat profund şi tricogramă. Pentru a obţine un diagnostic cât mai cert cu ajutorul raclatului cutanat profund este util, ca înainte şi în timpul raclării, să se strângă pielea între două degete pentru a forţa paraziţii să iasă din foliculul pilos. Papulele sau pustulele foliculare sunt zone indicate pentru raclare. Zonele raclate trebuie să fie precizate în fişa de observaţie pentru a putea evalua lunar evoluţia de-a lungul tratamentului. La citirea unei lame trebuie avut în vedere numărul de adulţi, larve, nimfe ş i ouă pe câmp microscopic precum ş i viabilitatea acestora. În cazul în care a fost găsit doar un singur parazit este recomandat să fie făcute mai multe raclate sau chiar o probă biopsică. În zonele greu accesibile pentru a efectua raclatul cutanat se poate utiliza tricograma ş i biopsia zonei respective.

PAGINA 36


NO:8 ANUL II 2010

Tratament: În formele localizate, având în vedere existenţa remisiei spontane, tratamentul poate consta în utilizarea şampoanelor cu benzoil peroxid ş i antibiotice orale pentru a combate infecţiile locale, sau, în rare cazuri, în terapie antiparazitară specifică. Pentru a preveni transmiterea pe cale ereditară a factorilor favorizanţi ai demodicozei este recomandată castrarea. În formele generalizate este recomandată terapia cu: amitraz, ivermectine, milbemicină şi doramectină. Amitrazul se recomandă a fi folosit în doză de 500 ppm( Taktic 5 ml la 1 litru de apă), o dată sau de două ori pe săptămână. Toate crustele de pe suprafaţă corpului trebuiesc îndepărtate, de preferat cu şampoanele pe bază de benzoil peroxid, deoarece în afară de acţiunea antibacteriană

pătrund în foliculul pilos şi- l curăţă. Câinele trebuie umezit cu soluţia de amitraz doar după ce s-a uscat complet după ş amponare. Tratamentul cu amitraz trebuie continuat patru săptămâni după ce la două raclate (efectuate la intervale de o lună) nu s-au găsit paraziţi vii. Ivermectinele se utilizează per os în doze de 300-500 µg/kg/zi. Atenţie la rasele sensibile! Nu se vor administra ivermectine la rasele Bobtail, Collie şi metişii lor! La celelalte rase, în cazul apariţiei fenomenelor secundare trebuie întrerupt tratamentul. Durata tratamentului este similară cu cea de la amitraz. Milbemicina se utilizează în doze zilnice per os de 2mg/kgc. Avantajul acestui produs o reprezintă incidenţa redusă a efectelor secundare. Doramectina este folosită subcutanat, săptămânal, în doze de 600 µg/kg. Rezultatele sunt bune iar durata tratamentului este similară celorlalte produse.

Moxidectina se poate folosi în doze de 0,4 mg/kgcorp per os zilnic. Durata tratamentului este similară cu cele de mai sus. Pe piață au apărut și produse spot-on cu moxidectină omologate pentru tratamentul demodicozei. Sunt utilizate ş i: levamisol, vitamina E, lufenuron, preparate homeopatice etc, dar este nevoie de studii mai ample pentru a evalua eficienţa acestora. În final aş dori să subliniez importanţa tratării bolii primare în formele de demodicoză care apar la vârstă adultă. Bibliografie: Scott, D. W., Miller, W. H., Griffin, C. E. (2001) – Small Animal Dermatology, 6Th Edition, Philadelphia Saunders. Mueller, R. S. (2004) – Treatment protocols for demodicosis: an evidence based review, Veterinary Dermatology, 15: 75-89. Mueller, R. S., Hastie, K., Bettenay, S. V. (1999) – Daily oral ivermectin for the treatment of generalized demodicosis in 23 dogs, Australian Veterinary Practitioner, 29: 132-136.

dr. Robert Popa CORIOLAN

C.M.V.I.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 37


NO:8 ANUL II 2010

Dirofilaria repens Speciile de Dirofilaria sunt împărțite în 2 grupe: Dirofilaria immitis care se poate găsi în inimă şi în vasele pulmonare ale câinelui, gazda naturală a acestui parazit; Dirofilaria repens care parazitează ţesutul subcutanat.

Dirofilaria repens parazitează câinii dar ş i alte carnivore cum ar fi pisicile, lupii, vulpile, coioţii. Este o zoonoză, dar transferul de la animale la om nu se face prin contact direct. Infecţii cu Dirofilaria repens sunt raportate ş i la oameni în diferite părţi ale globului mai ales în zonele cu climă mediteraneeană sau tropicală. Zonele considerate endemice sunt în sudul Europei ( Grecia, Franţa, Italia, Spania). În zonele cu climă temperată cazurile de dirofilarioză la om, sunt extrem de rar raportate. Ciclul de viață al Dirofilariei repens este asemănător cu al celorlalte filarii şi al nematodelor în general, constând în cinci stadii de dezvoltare ce se desfăşoară în gazda vertebrată ş i în vector (țânţ ar, căpuşă, muscă). În primul stagiu larvar paraziţii femele adulte produc numeroase microfilarii care apoi sunt ingerate de insectele vectori. În corpul vectorilor microfilariile suferă două stadii de dezvoltare larvară, pentru ultimele stadii de dezvoltare, larva de stadiul trei este inoculată înapoi în gazda vertebrată în timpul prânzului hematofagic.

Prezentarea clinică Prezenţa unui nodul subcutanat de mărime variabilă, nedureros cauzat de prezenţa viermelui adult; Localizarea umflăturii poate varia datorită deplasării viermelui prin ţesutul subcutanat; La câini infestarea poate cauza dermatita pruriginoasă localizată; În timpul intervenţiei chirurgicale, viermii pot fi găsiţi în ţesutul conjunctival dintre muşchi.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 38


NO:8 ANUL II 2010

Diagnostic diferenţial Microfilariile din sânge trebuiesc diferenţiate de Dirofilaria immitis, care este mult mai patogen şi de Dipetalonema Spp. Diagnosticul final se pune pe baza examenului microscopic al viermelui excizat.

Prevenţie Prevenirea infestaţiei cu Dirofilaria immitis se realizează prin folosirea produselor repelente pentru ţânţari, căpuşe, muşte şi prin administrarea periodică de produse antihelmintice cu spectru larg. Se recomandă cu succes Mibemicina ș i Selamectină administrate lunar în prevenția Dirofilariozei.

Tratament Tratamentul se realizează prin administrarea ivermectinei în doză de 10mg/50kg administrată la un interval de 7 zile, timp de 6 săptămâni. Nodulul subcutanat se îndepărtează chirurgical.

dr. Ionuț OȘLOBANU

CLINICA UNIVET IAȘI

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 39


PARAZITOZE NO:8 ANUL II 2010

Cu toții, proprietari sau medici veterinari, știm câte neplăceri și bătai de cap provoacă puricii ș i căpușele. De multe ori vedem cât disconfort aduc aceștia în viața animalelor de companie, care se adaugă la eventuale leziuni cutanate rezultate în urma pruritului sau situația mai gravă a infectării cu diverși agenți patogeni cărora puricii și căpușele le servesc drept vectori.

Fără purici și căpușe într-un mediu curat

În lupta cu acești paraziți se folosesc fie substanțe chimice de sinteză, care însă prezintă diferite grade de toxicitate și au remanența în mediu, fie substanțe active naturale, extrase din diferite plante ce acționează ca și repelenți. Acestea din urmă mai au și avantajul de a nu prezenta toxicitate ș i nici remanență în mediul înconjurător. Din această grupă de substanțe repelente naturale face parte ș i Geraniolul, un alcool monoterpenic extras din trandafir, soluție uleioasă, insolubilă în apă. Datorită faptului că nu prezintă toxicitate și datorită mirosului deosebit de trandafir este utilizat și în industria alimentară sau în cea cosmetică. Geraniolul este substanța activă a produselor antiparazitare de uz extern, “ Sergeant’s GREEN”. Gama produselor “GREEN” cuprinde pipeta spoton, atât pentru pisici cât ș i pentru câini în funcție de talie; zgardă anti-parazitară cu sistemul inovator de închidere anti-ștrangulare și soluție spray. Eficacitatea Geraniolului împotriva puricilor și căpușelor a fost demonstrată prin studiile efectuate de Laboratory of Entomology, Deyme, Franța, iar în efectuarea studiilor s-a testat eficiența atât pe animale cât și pe persoane voluntare. Deoarece este o substanță uleioasă, Geraniolul se distribuie pe întreaga suparafață cutanată prin intermediul sebumului, astfel este foarte important pentru reușita tratamentului, ca animalele să nu fie spălate câteva zile înainte și după aplicare. Ca și în cazul utilizării altor substanțe antiparazitare externe, eficiența tratamentului este potențată de efectuarea concomitentă a dezinsecției locurilor de

WWW.VETERINARUL.RO

odihnă utilizate de animal, cu repetarea acesteia la șapte zile. Respectarea acestui protocol terapeutic face ca eficiența produselor antiparazitare “GREEN” să fie următoarea: pipete spot-on între 3 și 6 săptămâni, în funcție de tipul de piele și blană colier anti parazitar până la 4 luni spray până la 4 săptămâni În concluzie, produsele antiparazitare “GREEN”, pe baza de Geraniol, au eficacitate similară cu a produselor bazate pe substanțe chimice de sinteză și îndeplinesc, în plus, dezideratul major al păstrării unui mediu curat.

Bibliografie: Dautel, H. & Cranna, R. (2006) Assessment of repellency and mortality of a imidacloprid plus permethrin spoton solution against Ixodes holocyclus using a moving object bioassay. Australian Veterinary Practitioner, 36,138-+. Dautel, H., Kahl, O., Siems, K., Oppenrieder, M., MullerKuhrt, L. & Hilker, M. (1999) A novel test system for detection of tick repellents. Entomologia Experimentalis Et Applicata, 91, 431-441. Schwantes, U., Dautel, H. & Jung, G. (2008) Prevention of infectious tick-borne diseases in humans: Comparative studies of the repellency of different dodecanoic acidformulations against Ixodes ricinus ticks (Acari: Ixodidae). Parasites & Vectors, 1.

dr. Ioana BEUDEAN

GREENPOINT TRADE

PAGINA 40


NO:8 ANUL II 2010

Soluţii împotriva PURICILOR CĂPUŞELOR PĂDUCHILOR pentru câini şi pisici

Soluţie împotriva căpuselor şi puricilor pentru câini cu talie mică

Spray împotriva puricilor şi căpuşelor pentru câini Soluţie împotriva căpuşelor şi puricilor pentru câini cu talie medie

Zgardă împotriva puricilor şi căpuşelor pentru pisici Zgardă împotriva puricilor şi căpuşelor pentru câini

Soluţie împotriva căpuşelor şi puricilor pentru câini cu talie mare

WWW.VETERINARUL.RO

Soluţie împotriva căpuşelor şi puricilor pentru pisici

PAGINA 41 Importator şi distribuitor exclusiv: Greenpoint Trade tel: 0040-21-3111609, 0244/518918


PARAZITOZE NO:8 ANUL II 2010

Coccidioza la Bovine și Ovine " "

"

"

"

"

"

"- partea a II-a -

În numărul anterior au fost tratate aspecte generale privind coccidioza ca afecţiune parazitologică cu important impact economic la viţei şi miei, inclusiv manifestările bolii cu consecinţe directe asupra parametrilor economici. Acest al doilea articol va încerca să identifice posibilităţile concrete de diagnostic, dar şi să evidenţieze tehnici şi strategii de prevenire şi combatere, ţinând cont de gradul de imunitate existent şi/sau dobândit de către animale.

Diagnosticul coproparazitologic, împreună cu identificarea speciei patogene (dac ă este posibilă), constituie un stagiu preliminar al oricărei strategii anticoccidioză, cu toate că nu există niciun nivel de oochişti definit în mod precis care să caracterizeze diagnosticul unei coccidioze subclinice. Totuşi, chiar dacă gradul de excreţie al oochiştilor este scăzut, poate fi vizualizat un raspuns în « producţia animalului » faţă de un produs anticoccidian (îm bunătaţirea condiţiilor generale, revenirea apetitului şi o mai bună asimilare a furajului astfel încât se va constata şi o creştere a sporului în greutate vie etc.).

EXAMENUL COPROPARAZITOLOGIC Analiza microscopică a probelor de fecale face posibilă stabilirea gradului de infestaţie prin numărarea oochiştilor excretaţi per gram de fecale (OPG). Pentru obţinerea unei imagini aproximativ reale asupra gradului de infestare cu coccidioză într-o fermă este necesară amestecarea fecalelor a cel

!

! puţin 5 viţei. Diagnosticul speciilor de coccidii În general, la viţei pot fi identificate prin observarea morfologiei oochistului, speciile patogene E.bovis, E.zuerni şi E.alabamensis. În funcţie de specie, sunt variaţii ale mărimii oochistului, ale peretelui celular, prezenţei sau absenţei unei membrane ce înconjoară peretele celular, precum şi în ceea ce priveşte prezenţa sporochiştilor şi a sporozoiţilor. Cum se interpretează Numărul de Oochişti obținut

WWW.VETERINARUL.RO

Procentajul de oochişti excretaţi de viţei creşte în timpul primelor 2 luni de viaţă, dar această excreţie rămâne destul de variabilă pe parcursul timpului şi intensitatea sa nu poate reflecta prezenţa unor semne clinice. De aceea, examenul coproparazitologic constituie dovada reală şi simplă privind prezenţa oochiştilor. În timpul fazelor avansate de coccidioză pot chiar să nu se evidenţieze oochişti în fecale, fapt care poate duce la rezultate fals negative. De aceea, diagnosticul coccidiozei trebuie să ia în considerare datele epidemiologice ş i clinice, o ana liză a factorilor de risc (prezenţ a unor parazitoze asociate, condiţiile de igienă, prezenţa stress-ului), precum şi diagnosticul de laborator. Multe alte afecţiuni pot fi confundate cu coccidioza şi trebuie luate în considerare într-un examen dife renţial ( Colibaciloza, Salmoneloza, Rotavirus/ Coronavirus, Criptosporidiozele, Strongiloidozele etc). PAGINA 42


NO:8 ANUL II 2010

IMUNITATEA Prin ingerarea colostrului, animalele nou-născute vor beneficia de imunitate pasivă datorită asimilării de anticorpi maternali. Imunitatea protejează animalele în timpul primei săptămâni de viaţă. Dacă există o deficienţă a colostrului, de natură cantitativă sau calitativă, atunci gradul de imunitate pasivă va fi insuficient astfel încât viţeii sau mieii vor fi

vulnerabili la patogenii prezenţi în mediu, inclusiv coccidiile.

Pentru combaterea de o manieră rezonabilă a coccidiozei este necesar să se urmeze cu rigurozitate şi atenţie un program care să îmbine prevenirea bolii pe de o parte, iar pe de altă parte să lase viţeii sau mieii să-şi dobândească suficientă imunitate astfel încât să facă faţă la posibile reinfecţii ulterioare.

(1 2 0 o C) la presiune înaltă, în special Managementul aplicat în spaţiile accesibile cazul coccidiozei constianimalelor tinere, CUM SE POATE ŢINE tuie o reală provocare atât pereţii până la 2 m pentru fermieri cât şi penSUB CONTROL COCCIDIOZA ? înălţime, ş i de asemetru medicii veterinari. Este nea stativele din lemn, necesară realizarea unui compromis între prevenirea hrănitoarele şi adăpătorile, după o curăţare energică simptomelor clinice, limitarea pierderilor în proprealabilă. ducţia animală cauzate de forma subclinică ş i dezReducerea stress-ului: supravegherea atentă a voltarea unei imunităţi de lungă durată. celor câteva zile pe parcursul înţărcării şi schimbării Controlul Factorilor de Risc furajului este esenţială.

Obiective

RECOMANDĂRI PRACTICE:

Anumiţi factori de risc pot fi influenţaţi de către fermieri: Densitatea animalelor: numărul animalelor, densitatea acestora în adăposturi ş i calitatea furajului administrat pot fi considerabil îmbunătaţite de către fermieri. Padocurile trebuie menţinute curate şi uscate prin împrăştiere de fosfaţi. Pentru limitarea condensării trebuie asigurată o ventilaţie co respunzătoare. Gruparea animalelor în boxe în funcţie de vârstă poate, de asemenea limita difuzarea bolii. Igiena adăpostului: Produsele dezinfectante utilizate în general pentru bacterii ş i viruşi nu sunt eficiente în cazul coccidiilor. Oochiştii pot fi distruşi doar prin măsuri fizice. Clădirea / adăpostul poate fi decontaminat prin spălare cu apă fiartă WWW.VETERINARUL.RO

Paraziți asociați: este necesar să se cunoască prezenţa altor paraziţi, mai ales pe perioada de risc pentru coccidioză, la vârsta de 4 şi 7 săptămâni, în timpul înţărcării ş i după aceasta ( sunt utile efectuarea unui examen coproparazitologic, determinarea pepsinogenului seric ş i evaluarea gradului de infestare a ficatului). Controlul prezenţei paraziţilor nu poate fi ignorat la animalele tinere, în special atunci când se pune problema unui plan strategic de combatere şi control a coccidiozei. Managementul păşunii: scopul fiind sprijinirea limitării infestaţiei coccidiene, păşunea trebuie «odihnită» şi arată regulat, la fiecare 2-3 ani. Utilizarea unui nutreţ mixt sau alternativ cu alte specii poate fi o opţiune interesantă.

PAGINA 43


PARAZITOZE NO:8 ANUL II 2010

Soluţia : Vecoxan®

.

Vecoxan este un anticoccidian înregistrat pentru utilizare la miei si viţei de lapte sau de carne la orice vârstă. Este o suspensie orală de diclazuril, gata de utilizare, ce se administrează utilizând un pistol de administrare. A fost demonstrată prin studii eficacitatea Vecoxan®-ului amestecat cu înlocuitor de lapte, administrat la viţei de lapte la vârsta de aprox. 1 lună. Într-o singură doză Vecoxan® este activ împotriva tuturor stagiilor endogene de coccidii, din a 3-a zi după infecţie, fapt care-i conferă o mare flexibilitate în utilizare. În 24 până la 48 ore toate stagiile coccidiene care se desfăşoară/multiplică în intestin sunt distruse, fără a interfera cu procesul de formare a imunităţii naturale. Unul din punctele forte ale Vecoxan®-ului îl constituie excelentul grad de tolerabilitate la animale (aproape de 60 de ori doza recomandată) şi absenţa unui timp de aşteptare pentru carne şi organe înainte de sacrificare. Tabelul nr. 2 : Cele mai importante molecule anticoccidiene cu acțiune efectivă contra coccidiilor

MOLECULA ANTICOCIDIANĂ

MOMENTUL ACȚIUNII ÎN TIMPUL CICLULUI EVOLUTIV AL COCIDIEI

INDICAȚII ÎNREGISTRATE EUROPEAN

TIMP DE AȘTEPTARE CARNE

Tratament :135 mg/kg gv x 35 zile

SULFAMIDE

Sulfadimerazină

UTILIZARE ȘI DOZĂ

Prevenire :90 – 170 mg/ kg gv x 10 zile consecutive

A 2-a shizogonie și gametogonie

12 zile Bovine Ovine Caprine

Tratament şi prevenire : 40 mg/kg gv x 10 zile

Sulfadimetoxină

12 zile

DECOQUINAT

Sporozoiți și schizonți

Prevenire : 0,5 mg/kg gv x 4 săptămâni

Bovine Ovine

Nu există

TRIAZINONE Diclazuril (Vecoxan®

Schizogonie și gametogonie

Prevenire: 1 mg/kg gv x 1 zi

Bovine Ovine

Nu există

Toltrazuril

Schizogonie și gametogonie

Prevenire: 15 mg/kg gv x 1 zi

Bovine

63 zile

S t r a t e g i i .

d e

Tratamentul bolii 

Scopul tratamentului îl constituie salvarea animalului cu cât mai puţine intervenţii de natură medicală. Prognosticul este favorabil atunci când diagnosticul este stabilit din timp şi tratamentul aplicat din vreme. Tratamentul bolii constă în utilizarea unui anticoccidian cu efect direct asupra celei de-a 2-a schizogonii ş i gametogonii ş i tratament simptomatic: perfuzii, dacă animalul este deshidratat, aplicarea unei

WWW.VETERINARUL.RO

i n t e r v e n ţ i e terapii cu fluide ş i a unui tratament potrivit cu antimicrobiene. Se recomandă ca tratamentul să fie aplicat timpuriu pentru limitarea pierderilor productive. Doza recomandată de Vecoxan® pentru viţei ş i miei este de 4 ml / 10 kg greutate corporală. Este recomandabil să se trateze nu numai animalele care manifestă semne de boală, dar şi toate celelalte animale care vin în contact cu cele afectate, acestea fiind adesea infectate subclinic şi pot constitui o sursă majoră de contaminare permanentă a mediului.

PAGINA 44


NO:8 ANUL II 2010

.

Tratament preventiv

Scopul tratamentului preventiv este de a fi aplicat în situaţii cunoscute ca fiind de risc înainte de apariţia clinică a bolii (ex. fenomene de diaree) sau înainte de apariţia unor scăderi ale productivităţii. Pentru atingerea acestui deziderat este necesară aplicarea tratamentului înainte de apariţia unor deteriorări grave şi ireversibile în intestin.

Profilaxia: Constă în tratamentul viţeilor şi mieilor înainte de infectarea lor cu oochişti, deseori folosind decoquinat, un produs coccidiostatic, în doză de 0,5 mg / kg timp de cel puţin 28 zile. O problemă în acest caz o poate constitui faptul că

!

animalul nu mai poate fi protejat după încetarea tratamentului, prin împiedicarea dezvoltării unei imunităţi naturale.

Metafilaxia: Obiectivul îl constituie tratarea viţeilor ş i a mieilor după infectarea cu oochişti infecţioşi dar înainte de apariţia simptomelor clinice astfel încât se păstrează capacitatea organismelor de a dezvolta imunitate naturală. Această abordare metafilactică necesită cunoaşterea foarte bună a ciclului evolutiv endogen al coccidiei precum şi a riscurilor existente în efectiv. Perioada prepatentă este de 20 zile şi de aceea este necesară aplicarea tratamentului la 15 zile după ce se presupune că s-a produs infecţia.

Exemplu de aplicare a Tratamentului Metafilactic și de dezvoltare a imunității naturale: Coccidioza timpurie la vârsta de 4 săptămâni Primul tratament

Răspuns imun

Dezvoltarea ulterioară a răspunsului imun

!

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 45


PARAZITOZE NO:8 ANUL II 2010

Vecoxan® este produsul ideal pentru Tratamentul Metafilactic pentru că acționează în toate stagiile intracelulare ale ciclului de viață al coccidiei. În teren, tratamentul metafilactic trebuie să înceapă cu 1 săptămână înainte de apariţia primelor sim ptome clinice. Viţeii şi mieii pot fi trataţi începând cu vârsta de 3 săptămâni, dar numai dacă este administrat la momentul potrivit un singur tratament cu Vecoxan® poate fi suficient. În practică, doar în infestaţii grave ş i în rare ocazii se impune repetarea tratamentului după 21 zile şi/ sau perioada de stress. Practic tratamentul metafilactic poate fi utilizat eficient din momentul în care câteva animale dintr-un grup încep să prezinte semne clinice. După aceea, întregul grup este suspus acestei strategii metafilactice. Dezvoltarea imunităţii naturale la viţei şi miei după infecţia naturală cu coccidii patogene este puternică şi de durată şi mai ales secreţia de oochişti este stopată. Această imunitate este eficientă dacă mediul nu este foarte contaminat. S-a dovedit că tratamentul metafilactic determină o îmbunătăţire a parametrilor de producţie în comparaţie cu animalele netratate. De asemenea, este compatibil cu dobândirea de imunitate naturală,

asigurând animalelor tratate o protecţie de lungă durată.

CONCLUZII

 

Coccidioza este o boală multifactorială ce afectează viţeii şi mieii tineri, având o înaltă prevalenţă în toate tipurile de sisteme de creştere şi producţie. Deşi forma clinică este uşor de recunoscut şi de tratat, problema majoră constă în detectarea formelor subclinice care sunt subdiagnosticabile dar pot produce considerabile pierderi economice. Managementul coccidiozei presupune implicarea fermierilor, a medicilor veterinari şi a altor specialişti în supravegherea ş i controlul diferiţilor parametrii: condiţiile de producţie, perioadele de stress, existenţa altor boli ( în special infecţiile cu nematode) şi perioadele de stabulaţie şi păşunat. Vecoxan® oferă posibilitatea unui tratament metafilactic care în acelaşi timp previne coccidioza clinică şi consecinţele ei, şi asigură formarea şi dezvoltarea unei imunităţi naturale. Excelenta tole rabilitate ca şi absenţa unui timp de aşteptare pentru carne şi organe îl recomandă pentru utilizare. Prescrierea unui anticoccidian trebuie să se bazeze pe un istoric de boală, pe analiza existenţei diferiţilor factori de stress cu caracter contributiv, ca şi pe numărul de oochişti fecali.

dr. Dan POPICA BUCUREȘTI

ALLFEED INTERNAȚIONAL SRL Tel: 0314257611 Fax: 0314257612 Mobil: 0746160690

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 46


NO:8 ANUL II 2010

Coccidioza In timp, fara manifestari evidente, determina costuri suplimentare

NOU! Acum, pentru vitei

O boala invizibila, cu un vizibil impact financiar

Vecoxan

TM

Actionand acum, nu platiti mai tarziu.

Un produs inregistrat Janssen Pharmaceutica BV Belgia. Vecoxan contine diclazuril. Categorie legala PML (POM-VPS) - se elibereaza numai cu reteta. Unic importator si distribuitor in Romania : SC ALLFEED INTERNATIONAL SRL, Bucuresti. Tel: 031 425 76 11, Fax : 031 3245 76 12, Mob : 0746 160 690)

WWW.VETERINARUL.RO 612562 03/06

PAGINA 47


GINECOLOGIE NO:8 ANUL II 2010

Afecțiunile vaginale EDEM VS PROLAPS De ce acest subiect? E foarte simplu. Datorită influenței asupra factorului reproductiv al cățelei, al diferențelor de abordare terapeutică ș i de ce nu la prima vedere, al confuziei legate de diagnosticul afecțiunii.

E d e m u l va ginal (hiperplazia vaginală) Apare ca o masă de culoare rozroșiatică ce iese printre marginile vulvare ca rezultat al influenței exagerate a estrogenilor ( în timpul fazei foliculare a ciclului estral) asupra mucoasei vaginale edemațiate. De cele mai multe ori am observat că apare la primul ciclu estral în general la cățele de talie gigant (ciobănesc mioritic, ciobănesc caucazian) iar li teratura de specialitate menționează că există și o predispoziție ereditară la rase ca bulldog englez, boxer ș i alte rase brahicefalice. Este foarte important de știut că această afecțiune poate reapare la fiecare ciclu estral ș i influențează actul montei la cățele ș i nu mai puțin important este faptul că dacă alegem să însămânțăm artificial cățelele edemul dispare ( aplicând geluri lubrifiante și soluții saline) dar va reapare în momentul parturiției rezultând o fătare distocică.

la cățea

și atunci vom fi obligați să recurgem la metode directe de rezolvare. Putem administra Gn-Rh ( 50 μg iv doză unică) și pentru moment se poate rezolva afecțiunea. Dar trebuie să fac cunoscut faptul că riscurile administrării acestui produs în perioada de proestru și în perioada preovulatorie pot duce la luteinizarea foliculară și apariția de chiști ovarieni cu implicații grave asupra sănătății ulterioare a cățelei. Nu împiedica reapariția afecțiunii la următorul ciclu estral. Cea de-a doua abordare terapeutică este cea chirurgicală și anume rezecția masei prolabate. Cățeaua este așezată în decubit sternal pregătită pentru episiotomie expunând astfel în planul operator peretele caudal al mucoasei vaginale, se va cateteriza uretra ș i se va realiza incizia elipsoidală la baza masei prolabate. Apoi peretele vaginal va fi suturat în fir continuu realizând o sutură absorbabilă și vom închide apoi planul de episiotomie. Menționez că și această metodă va rezolva pe moment afecțiunea ș i nu vom împiedica recurența ocazională a edemului vaginal. Ținând cont de etiologia apariției edemului vaginal (influenț a estrogenică), abordarea terapeutică poate fi

relativ simplă ș i prevențională în același timp și poate fi realizată prin suprimarea secreției estrogenice. Administrând antagoniști estrogenici pe baza de progesteron sintetic (megestrol acetat în doză de 2mg/kg administrat oral 7-8 zile consecutive) în proestru împiedicăm ovulația în perioada de ciclu respectiv și tăiem practic sursa estrogenică incriminată în etiologia edemului vaginal. Eu personal nu recomand această metodă datorită riscurilor binecunoscute ale preparatelor progestogenice. Dacă proprietarii cățelelor nu doresc împerecherea acestora recomand ca și prevenție, în apariția pe viitor a edemului vaginal, ovariohisterectomia astfel împiedicând recurențele viitoare și personal susțin această abordare. Concluzionând spun că edemul vaginal este o afecțiune dificil de abordat și nu prin implicațiile directe ce privesc aspectul vital ci datorită implicației reproducționale asupra cățelelor cu potențial genetic transmisibil, atâta timp cât metodele terapeutice medicamentoase nu împiedică recurența și prezintă repercusiuni grave asupra stării de sănătate viitoare a cățelelor, iar singura metodă care

Deci stimați colegi ș i mă adresez și crescătorilor, trebuie să puneți în ba lanță riscurile la care este expusă o cățea care are sau a avut o asemenea afecțiune și rezultatul obținut în urma împerecherii. Odată apărut edemul vaginal în afară de factorul reproductiv, proprietarii cățelelor vor acuza ș i factorul estetic

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 48


NO:8 ANUL II 2010

împiedică dezvoltarea viitoare a afecțiunii rămâne ovariohisterectomia.

Prolapsul vaginal

Ca ș i etiologie a acestei afecțiuni subliniez completând parcă influența estrogenică asupra mucoasei vaginale : Predispoziția de rasă (rasele brahicephalice) Constipația

Deși este o afecțiune mai rar întâlnită decât edemul vaginal, prolapsul vaginal este considerat o urgență veterinară din mai multe conside rente. Prolapsul vaginal complet (aspectul de “gogoașă“) are foarte multe implicații asupra stării generale de sănătate a animalului. În primul rând menționez faptul că de cele mai multe ori în porțiunea prolabată vom găsi ș i deschiderea uretrală iar congestia ulterioară a peretelui vaginal (staza venoasă) va duce și la probleme reale în efectuarea micțiunii (nu de puține ori proprietarii de cățele au acuzat faptul că animalul lor nu a mai urinat deși se așează în poziția de micțiune). Tot în prolapsul complet putem găsi arareori, este adevărat, porțiuni ale organelor pelvine și este menționat faptul că prolapsul vaginal precede prolapsul uterin. Nu în ultimul rând urgența terapeutică constă în faptul că de multe ori prolapsul vaginal cu o durată mai mare de evoluție a dus la ulcerații vaginale, traumatisme prin automutilare și în anotimpul călduros apariția miazei fapt ce a dus la rezecția porțiunii prolabate de cele mai multe ori.

Separarea forțată în timpul actului coital Diferențele de talie între partenerii de împerechere Hiperestrogenismul Tumori vaginale ( caz în care se va realiza ș i diagnosticul diferențiat dintre prolaps și leiomioame, fibroame sau polipi) Gestația târzie Ca ș i abordarea terapeutică sunt pri vite două aspecte în funcție de durata evolutivă și gradul de modificare al porțiunii prolabate. În cazul prolapsului vaginal apărut recent și fără implicații consecutive se va recurge la repunerea manual a porțiunii prolabate după ce în prea labil s-au realizat măsurile de asepsie și s-au aplicat soluții saline și dextroză 50% pentru reducerea edemului. Se poate recurge și la episiotomie pentru o mai bună ș i mai ușoară abordare în cazul în care repunerea prolapsului este mai dificilă. Apoi pentru a evita recurența putem face sutură temporară ș i parțială a labiilor vulvare cu fir neresorbabil. Putem minimiza riscul recidivei în acest caz și prin suturarea corpului uterin la peretele abdominal

în urma abordării cu incizie abdominală ventrală. În cazul prolapsului complicat cu hemoragie, procese ulcerative infecțioase ș i chiar necroze se va recurge la rezecția totală a porțiunii afectate ( vaginoplastie) având grijă să nu prindem și porțiunea prolabată din uretră. În cazul în care prolapsul vaginal apare ca urmare a factorului gestațional târziu, trebuie să realizăm rezecția vaginală când parturiția e iminentă. În cazul factorului genetic în care pacienții sunt cu tendință recidivantă de prolaps vaginal vom lua în calcul faptul că ovariohisterectomia ar fi cea mai bună alegere pentru a împiedica apariția pe viitor a respectivei afecțiuni. Ovariohisterectomia nu este metoda de rezolvare în cazul pacienților cu recidive cronice ale prolapsului uterin singura metodă de rezolvare fiind rezecția țesutului prolabat. Deși mai rar decât edemul vaginal prolapsul vaginal reprezintă urgență veterinară în condițiile instalării stării de hemoragie, infecției posttraumatice și a modificării stării generale a cățelelor în cauză iar metodele de terapie sunt strict chirurgicale necesitând și terapie postoperatorie prelungită ș i implicit costuri ridicate suportate de proprietarii animalelor. În final vreau să menționez cât de importante sunt cele două afecțiuni din punctul de vedere al diagnosticului diferențiat dintre cele două entități și abordarea diferită a stadiului de prevenție și a celui terapeutic.

dr. Ionuț DONEA

BLUE POINT VET

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 49


MANAGEMENT NO:8 ANUL II 2010

“S

faturile” pe care încerc să l e d a u p r i n a r t i co l e l e publicate în această revistă ca și în cadrul seminariilor de management pe care le susțin pentru pregătirea continuă de care avem cu toții nevoie, ar trebui să devină baza eforturilor de pregătire practică şi educaţională ale întregii echipe pe care o conduceți sau în cadrul căreia lucrați. Aceste sfaturi adresate personalului au fost realizate pentru a furniza prototipuri de materiale pentru pregătirea personalului pe care leam folosit în propriile clinici.

Sfaturi, sfaturi……

Pregătirea personalului ar trebui împărţită în „stagii” mici care să se desfăşoare îndeosebi pe perioada de probă (2-3 luni). Aceste indicații sau sfaturi, (mai mult îmi place să le denumesc așa) pot fi împărţite în sfaturi generale, aplicabile tuturor membrilor echipei, şi sfaturi specifice, unice pentru fiecare post în parte. Testele privind însușirea lor ar trebui utilizate la completarea fiecărui „stagiu” pentru a asigura competenţa angajatului.

Profitabilitatea clinicii este direct proporţională cu pregătirea echipei

S f a t u r i

Acest material nu este gândit ca fiind „gata pregătit” pentru practica dvs - ci mai degrabă ca o încercare de a economisi timp privind un program personal de pregătire pentru activitatea dvs, ca un „draft de p r o to co l ” . E s te i m p o r t a n t să adăugăm ş i alte informaţii specifice activităţii dvs, incluzând lucruri cum ar fi forme, instrumente pentru educarea clientului, filosofii,

. . . î n

pregătire de marketing. Materialul a fost în mod constant actualizat pe măsură ce au apărut diverse schimbări, lucru pe care vi-l recomand și vouă.

Sugestia mea este să permiteţi actualei echipe să preia aceste sfaturi ş i să le personalizeze pentru fiecare departament. Fiecare angajat ar trebui să completeze o listă de verificare pe măsură ce înaintează în programul de pregătire. Această listă ar trebui inclusă în dosarul fiecărui angajat pentru documentare.

g e n e r a l :

Aminteşte-ţi că şi timpul clienţilor este important. Chiar dacă eşti grăbit nu te comporta ca atare. Ţine minte că PACIENTUL = Animal De Companie + Client, înseamnă mai mult decât examinarea unei părţi a corpului. Fii atent la nevoia de siguranţă a clientului. Ţine minte că ceea ce îi place clientului este să audă numele lui şi pe cel al animalului său de companie. Ai grijă, deoarece membrii echipei au tendinţa să se comporte cu clienţii exact cum o faci tu. Timpul petrecut pentru asigurarea siguranţei clienţilor îl va scurta pe cel necesar pentru găsirea altor clienţi. Asigură-te că toţi clienţii și toți colegii înţeleg politica financiară a clinicii. Medicina veterinară este atât ştiinţă cât şi artă - petrece mai mult timp pe partea de artă! WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 50


NO:8 ANUL II 2010

Întotdeauna observă clientul ( pacientul ) imediat ce a intrat în clinică. Încearcă să-ţi aminteşti numele lor. Confidenţialitatea relaţiei doctor/pacient trebuie protejată legal şi moral. Niciodată nu discuta despre un client în faţa altuia. Părăseşte zona publică dacă este nevoie să discuţi despre un client sau pacient. Fii vesel. În ciuda problemelor personale, trebuie să fii profesionist, entuziast şi grijuliu. Contribuie la o atmosferă caldă, veselă, prietenoasă, grijulie şi competentă.

asta. Ei sunt stăpânii noştri ş i asigură finanţarea clinicii noastre.

Îndeplineşte toate îndatoririle legate de deschiderea şi închiderea clinicii atunci când soseşti primul sau pleci ultimul.

Aminteşte-ţi că, în ziua de azi, clientul aşteaptă servicii „instant”. În zilele noastre, clienţii vor să fie mulţumiți imediat, ieri dacă se poate. Ei numără greşelile noastre în timp ce aşteaptă.

Ţine un inventar corect al lucrurilor le gate de postul tău. Dacă observi că un produs e pe terminate, trece-l pe lista cu produsele necesare. Dacă este un lucru care trebuie comunicat

Educarea clientului este piatra de temelie pentru o bună îngrijire a animalelor. Foloseşte fiecare ocazie pentru a educa clienţii în ceea ce priveşte îngrijirea animalelor de companie. Niciodată să nu presupui că aceştia cunosc toate serviciile pe care noi le oferim.

Îndatoririle de bun simţ pentru toţi membrii echipei:

Niciodată nu discuta despre un alt membru al echipei în faţa clienţilor.

Arată o imagine sănătoasă cu obiceiuri sănătoase. Fumatul nu este permis în clinică. Angajează-te să să devii mai valoros în activitatea ta. Întânirile voluntare cu echipa îţi vor da ocazia să te dezvolţi din punct de vedere profesional. Fii punctual. Programează-ți timpul clar şi cinstit. Lucrează cu plăcere atunci când eşti la serviciu. Dacă ai alte obligaţii, informează supervisorul ca să putem fi corecţi faţă de toţi ceilalţi membri ai echipei ş i să facem programul în conformitate cu modificările apărute. Angajaţii care au de a face şi cu bani în timpul turei lor sunt responsabili de orice lipsă. Respectă codul uniformei conform pozi��iei pe care o ocupi. Dacă nu poţi face tot ceea ce ai de făcut, cere ajutor. Nu da problemele de o parte pentru „…alta dată „. Comunică cu echipa orice comentariu făcut de client care ar putea afecta tratamentul şi/sau sănătatea animalului lor de companie. Această comunicare include atât comentariile pozitive cât şi pe cele negative. Întotdeauna adresează-te doctorului cu „ D-le doctor....” în timp ce eşti în birou ș i în cabinet. Actualizează-ţi descrierile, procedurile şi politica slujbei cu datele care ţ i se oferă şi recapitulează periodic aceste materiale. Fii pregătit pentru orice fel de întrebări din acest material.

WWW.VETERINARUL.RO

Învaţă ş i foloseşte tehnici ş i moduri de a vorbi la telefon, tu și cei din recepție.

celorlalţi membri ai staff-ului, notează şi înştiinţează şeful de clinică pentru a se da o copie staff-ului. Fă-ţi propriile consultații ș i servicii în timp util pentru a menţine fluxul clienţilor eficient şi lin. Dacă există vreo confuzie sau nemulţumire în legătură cu ceva, discută situaţia cu cei implicaţi. Dacă nu se ajunge la o soluţie mulţumitoare, discutați în cadrul echipei . Fiecare membru al echipei este responsabil să urmărească îndeplinirea politicilor clinicii. Dacă vezi un alt membru al echipei că nu respectă politica clinicii, este de datoria ta să-l corectezi. Dacă aceasta nu rezolvă problema, comunic-o echipei și șefului de clinică. Fii responsabil pentru postul tău. Aceasta include toate îndatoririle cuprinse în fişa postului. Fii responsabil pentru aspectul clinicii, în special al zonei în care lucrezi tu. Imaginea pe care o proiectăm este un instrument promoţional. Întotdeauna vrem ca biroul nostru să aibă un aspect ordonat, curat şi profesional. Fii responsabil în ceea ce priveşte învăţarea şi înţelegerea tuturor tehnicilor de management şi marketing ce sunt implementate în activitatea clinicii. Se aşteaptă de la tine să încurajezi clienţii să ofere referinţe despre clinică şi altora care să beneficieze de serviciile noastre. Noi te încurajăm să vorbeşti despre clinica noastră prietenilor, familiei şi cunoştinţelor tale.

Niciodată să nu renunţi să reaminteşti anumite lucruri clienţilor. Este nevoie de 6 – 8 interacţiuni cu clientul pentru ca acesta săşi amintească ceea ce-i comunicăm. Principala responsabilitate este faţă de animalul de companie. Niciodată să nu fii tu motivul pentru care un animal nu primeşte tot ceea ce este mai bun din ce avem noi de oferit. Este datoria ta să-l convingi pe client să-şi dorească să-i ofere tot ceea ce este mai bun. Noi suntem cei mai buni (ş i, uneori, singurii) purtători de cuvânt ai animalului de companie. Toate aceste sfaturi pot foarte bine să fie completate cu experiența voastră ș i cu discuțiile pe care ar trebui să le purtăm cât mai des între noi, toți cei implicați în libera practică, la urma urmei cei mai interesați să avem servicii cât mai bune, clienți cât mai mulți și mulțumiți, interesați de asemenea să găsim soluții la problemele zilnice apărute parcă din ce în ce mai des – poate pe fondul acestor vremuri ș i acestei societăți, din ce în ce mai stresate și din ce în ce mai stresante în egală măsură. Vă rog să nu ezitaţi să mă sunaţi sau să trimiteţi prin e-mail (cristimatura@yahoo.com ) întrebări legate de aceste materiale sau de felul în care le folosesc eu în practica mea de zi cu zi.

Vorbeşte pozitiv despre clinica noastră oriunde mergi. Aminteşte-ţi că nu întotdeauna clientul are dreptate, dar el nu trebuie să înțeleagă

dr. Cristi MĂTURĂ

CLINICA DI-VET PAGINA 51


PRACTIC NO:8 ANUL II 2010

BOLI DE NUTRIȚIE ȘI METABOLISM Este lesne de înțeles că una din marile probleme ale fermelor de vaci de lapte o reprezintă așa-numitele boli de nutriție și metabolism. Într-un sistem tradițional aceste boli sunt inexistente sau, dacă apar, sunt cu totul excepționale, accidentale, per general ele fiind nesemnificative din punct de vedere economic, iar din punct de vedere profesional ele fiind tratate ca atare. Eu plasez bolile nutriționale și de metabolism(BNM) în categoria marilor probleme pe care medicii veterinari trebuie să le aibă în vedere. Deși nu sunt transmise de microorganisme vii, ele evoluează ca adevărate epidemii ce ridică mari probleme în stăvilirea evoluției și rezolvarea situației, costurile ajungând uneori la cifre astronomice. De foarte multe ori aceste boli evoluează împreună iar peste ele, în foarte multe cazuri, grefându-se tot felul de agenți patogeni care complică și mai mult situația. Nu trebuie scăpată din vedere nici reacția slăbită sau chiar lipsa de reacție a organismului ca urmare a sistemului imunitar și el grav afectat de dezechilibrul intern. implicați si eliminarea cauzelor. În realizarea acestor obiective Am întâlnit cazuri în care în astfel de situații singura soluție a este importantă colaborarea dintre medicul curant, nutriționist fost abatorizarea întregului efectiv afectat. și laboratorul de analize, medicul curant având sarcina de culegere a tuturor datelor, de centralizare a lor, stabilirea diÎn țările dezvoltate s-a redus foarte mult lista bolilor transagnosticului și elaborarea strategiilor. Ideal ar fi ca medicul misibile, a zoonozelor, dar a crescut foarte mult lista celor curant să fie și nutriționistul fermei. care apar datorită dezechilibrelor nutriționale, având în cele din urmă același efect - eliminarea din efectiv. Cu alte cu- De aici reiese ideea că medicul veterinar, pe lângă calitatea sa vinte ”același efect”, în speță eliminarea din efectiv, se poate de “vindecător”, ar fi de dorit să fie și un bun manager întrucât obține cu factori diferiți, vectorul biologic microscopic fiind cel mai eficient și mai economic remediu în limitarea BNM înlocuit cu factorul tehnologic. îl reprezintă totuși prevenția. Să nu uităm faptul că sistemul zootehnic pe lângă segmentul economic, adică aportul finanRezolvarea acestor BNM, numite și boli de civilizație, ține ciar, depinde în foarte mare măsură de factorii tehnici: foarte mult de precocitatea diagnosticului, stabilirea factorilor

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 52


NO:8 ANUL II 2010

genetică, nutriție și sănătate. De aici rezidă și importanța pe care medicul veterinar o are, ferma în ansamblul ei reflectând calitatea actului medical, acuratețea și echilibrul nutrițional, eleganța și valoarea animalelor din fermă, toate concretizându-se prin sănătate, longevitate și rentabilitate. În multele mele discuții cu fermierii de foarte multe ori a reieșit ideea că medicina veterinară românească este cu cel puțin un pas în urma tehnicii și a valorii genetice la care s-a ajuns. După o lungă perioadă în care România a fost ruptă de realitațile occidentale, de evoluțiile care au avut loc în Occident, cei care au investit în agricultură, și în mod special prin accesarea fondurilor structurale, au adus în țară genetică și tehnică de ultimă generație. Este un lucru de lăudat, dar, spre marea noastră rușine, clasa veterinară, începând cu școala veterinară, a fost surprinsă de această avalanșă. Nu tot așa stau lucrurile cu medicii care activează în Cabinetele pentru animale de companie. Cred că pe aceasta latură a medicinei veterinare lucrurile stau puțin mai bine, medicii din aceste Cabinete fiind mult mai bine organizați, structurați pe diverse specializări și aceasta datorită faptului că, “clientul”, a avut un grad mai ridicat de cultură, animale de valoare și nu în ultimul rând putere financiară mai mare. Odată cu investițiile din zootehnie a crescut și valoarea genetică a animalelor, pretenția fermierului precum și dificultatea problemelor care apar în efectivele de animale, și odată cu acestea și responsabilitatea noastră ca și specialiști.

ca o scanare a realității în care trăim și care ar trebui să ne facă să regândim întreaga noastră metodă de lucru. Așa cum am mai remarcat, sectorul zootehnic se mișcă în direcția cea bună, natura problemelor se schimbă aproape radical, ridicol fiind faptul că noi am rămas tot cu același sistem învechit de lucru și în felul acesta să nu ne mire faptul că în curând vom vedea medici veterinari de liberă practică veniți cu tot cu laboratoarele lor sa profeseze în România, medici specialiști bine ancorați în realitate.

Dar un mare neajuns în tot lanțul de specialiști l-am văzut în “amorțeala” în care Laboratoarele veterinare se zbat, limitându-se doar la seturile de analize consacrate. Partea de nutriție este aproape inexistentă sau, dacă există, te întrebi ce încredere poți avea în ele atâta timp cât analize încrucișate la mai multe laboratoare din țară și din afară au avut diferențe majore (de specificat faptul că rezultatele de la laboratoarele din afară au fost sensibil asemănătoare ceea ce demonstrează seriozitatea cu care se lucrează la noi). Fac toate aceste re- Bolile de nutriție și metabolism aduc mari prejudicii sectorumarci nu ca o judecată, ca o tragere la răspundere a cuiva, ci lui de creștere a animalelor de fermă, fiind o entitate morbidă care cere din partea medicilor veterinari o muncă în echipă, eu ca medic veterinar curant având mare nevoie de un Laborator veterinar serios, interesat, prompt, dotat, care să ma ajute și să-mi contureze deciziile. Să nu mai vorbim de afecțiunile colaterale care apar ca urmare a dezechilibrelor de nutriție și metabolism, afecțiuni ce vor fi amintite și tratate mai pe larg în numerele viitoare.

dr. Fănică LEFTER

ZOO VET EXPERT

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 53


A G E N D A Workshop de Stomatologie Miercuri 10 Noiembrie 2010

NO:8 ANUL II 2010

V E T E R I N A R Ă Workshop de Chirurgie pe țesuturi moi Miercuri 10 Noiembrie 2010

Dr. Camil Stoian este diplomat în Dr. Laurent Findji este absolvent al Facultăţii de Medicină Veterinară d’Alstomatologie al Colegiului European fort. După absolvire a lucrat ca şi chirurg timp de doi ani la aceeaşi faculde Stomatologie Veterinară ş i memtate după care şi-a făcut masterul în chirurgie experimentală şi microchibru al Societăţii Eurpoene de Storurgie în Paris. Din anul 2008 este diplomat în chirurgie. matologie Veterinară. Este fost absolProgram (prezentarea este în limba engleză) v e n t a l Fa c u l t ă ţ i i d e Me d i c i nă 9.00 – 9.30 Ligatures and sutures in veterinary surgery Veterinară din Cluj după care şi-a 9.30 – 10.30 How do I close this wound? Basic reconstruction techniques continuat studiile în Viena – Austria part I la Clinica de Chirurgie, Oftalmologie 11.00 – 12.00 How do I close this wound? Basic reconstruction techniques part II şi Stomatologie. 14.00 – 17.30 Wet labs on sutures and cutaneous reconstructive surgery Program Preț: 1.000 RON pentru membrii AMVAC şi 1.500 pentru cei care nu sunt membrii Partea teoretică pentru începători şi avansaţi AMVAC Locația: Spit. Vet. Marco Vet, oraş Voluntari - Ilfov, Câmpul Pipera nr. 115 8.00-9.00 Bolile dentare şi orale la câine 9.00-10.00 Endodonţie – tratamentul de canal la Nr. Participanți: 20 Telefon informații: 021.490.80.90 câine 10.15-11.30 Bolile dentare şi orale la pisică 11.30-12.00 Bolile dentare la iepuri Partea practică Grupă începători – Dr. Hequimi Staţia de ultrasunete: Detartrajul dentar cu ultrasunete ş i manual, Lustruirea postdetartraj, chiuretajul subgingival Staţia radiochirurgie: Lamboul chirurgical în vederea extracţie dentare, Gingivectomia cu gingivoplastie, Extirparea tumorilor intraorale benigne, Biopsia tumorilor intraorale maligne Staţia de câini şi pisici: Extracţia dentară simplă, Extracţia prin separarea coroanei, Caria dentară, Obturaţii cu compozit ş i amalgam, Extracţia prin atomizare şi rezorbţia dentară la pisici. Staţia iepuri: Corectarea şi echilibrarea ocluziei Grupă avansați – Dr. Stoian Staţia chirurgie: Tratamentul de canal la canini şi premolari, splintul intraoral cu armătură pentru tratarea fracturilor complicate. Staţia ortodonţie: Confecţionarea aparatului fix pentru corectarea mandibulei îngustă ş i a caninilor cu bază îngustă de implantare. Extracţia caninilor de lapte pentru ortodonţia interceptivă.

Workshop de Management Joi 11 Noiembrie 2010 Dr. Cristinel Mătură este absolvent al Facultăţii de Medicină Veterinară Iași. Program 9.00 – 10.00 Indicatori cheie ai managementului: Ce tip de informaţie este analizată într-un centru veterinar? 10.00 – 11.00 Analiza veniturilor cabinetului: Importanţa relativă a fiecărei categorii de câştiguri; Evoluţia veniturilor; Compararea veniturilor 11.15 – 12.30 Analiza cheltuielilor centrului: Cumpărături; Cheltuielile salariale ; Cheltuielile de structură ale centrului; Cheltuieli financiare 12.30 – 13.00 Rentabilitatea centrului veterinar: cum se măsoară și de ce depinde 14.00 – 16.30 Aplicaţie practică: Politica de preţuri. Să calculăm, măcar o dată, cât costă fiecare minut de serviciu veterinar oferit în cabinetul veterinar. Preț: 420 RON pentru membrii AMVAC, 800 RON pentru cei care nu sunt membrii AMVAC, 100 RON pentru studenţii membrii AMVAC, 200 RON pentru studenţii care nu sunt membrii AMVAC Locația: Sinaia, Hotel Internaţional, Sala Training II Telefon informații: 0749.033.895 Cioaric Mădălina

Workshop de Cardiologie Joi 11 Noiembrie 2010

Dr. Geoff Cullshaw a absolvit facultatea de medicină veterinară de la Glasgow după care a lucrat timp de 11 ani pentru diferite cabinete veterinare de animale mari și de companie. În 2005 a devenit lector la Royal School of Veterinary Studies la disciplina de Medicină cardioPreț – 900 RON pentru membrii AMVAC şi 1400 pulmonară, iar de 3 ani este șeful acestei discipline. RON pentru cei care nu sunt membrii Program (prezentare în limba engleză) Locaţia: Bucureşti, Clinica Veterinară Blue Vets, Str. 10.30 – 18.30 Interactive session discussing practical approaches to canine congestive heart failure cases commonly encountered in pracTraian Demetrescu Nr. 5, Sector 3 tice, focussing on presentation, diagnosis and appropriate and up to Nr. Participanți: 20 date therapeutic management Telefon informații: Preț: 600 RON membrii AMVAC, 1.000 RON pentru cei care nu sunt membrii AMVAC Locație: Sinaia, Hotel Internaţional 0722.141.778 – Dr. Ifteme Constantin Telefon informații: 0726.233.096 – Dr. Călin Şerdean Staţia iepuri: Extracţia dentară, Tratarea fracturilor mandibulare.Abcesul

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 54


55



Revista Veterinarul nr. 8