Issuu on Google+

Școala Română de Schi Sistemul metodic oficial pentru predarea schiului alpin

în Romania

Iarna 2011 - 2012


2

Școala Română de Schi - concept național unitar pentru predarea tehnicii schiului alpin

3

Sistem metodic - schi alpin

4

Nivelul tehnic I

6

Nivelul tehnic II

8

Nivelul tehnic III

10

Gradualitatea şi relaţionarea procedeelor tehnice de bază, în schiul alpin

DE LA STEM LA CARVE

Școala Română

de Schi

D E S I G N

F R E E B I E S :

V I S I T

W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

SUMAR

G R A P H I C

Editori: Asociația Națională a Școlilor de Schi din România. Asociația Monitorilor de schi din România.

M O R E

Cu sprijinul: Federația Română de Schi - Biatlon Comisia Monitori Schi, Snowboard și Sporturi de Alunecare pe Zăpadă.

F O R

Colaboratori: Lect. Univ. Dr. Petru Grigoraș Prof. Univ. Dr. Florin Pelin Prof. Kacso Lorand Prof. Liviu Predeleanu Prof. Doina Nărea Gigel Mazarache Prof. Daniel Ignătescu Călin Gligor Lect. Univ. Sorin Antochi

© 2011 ANSSR.

2

Școala Română de Schi este un concept național, unitar, elaborat de Asociația Națională a Școlilor de Schi din România și Asociația Monitorilor de Schi din România, ce are ca scop oficializarea sistemului metodic comun pentru predarea tehnicii schiului alpin. Conceptul se aplică atât în organizarea și desfășurarea activităților de învățare specifică pe zăpadă, cât și în formarea și specializarea monitorilor de schi, snowboard și sporturi de alunecare pe zăpadă, din România. Noul sistem metodic reprezintă un model actualizat și restructurat, corespunzând astfel cerințelor actuale în materie de tehnologie didactică, concepție tehnică și echipament.

PROGRESIA METODICĂ Începând cu sezonul de iarnă 2011 - 2012, progresia metodică pentru predarea tehnicii schiului alpin are o structură pe trei nivele, bazată pe etapele de învățare motorie specifice și obiective aferente. Nivelul tehnic I - Începător Nivelul tehnic II - Intermediar Nivelul tehnic III - Avansat


SISTEM METODIC SCHI ALPIN

G R A P H I C D E S I G N

STRUCTURA SISTEMULUI METODIC Procedeele tehnice se învață gradual plecând de la primele forme de ocolire cu schiurile neparalele, la ocolirile cu schiurile paralele, carve.

F R E E B I E S :

Progresia metodică în cadrul tehnicii de bază a schiului alpin se realizează pe baza principiilor pedagogice generale şi specifice, a stagiilor de formare a deprinderilor motorii şi particularităţile disciplinei. Noul sistem metodic are o structură graduală, începând cu nivelul de intrare (faza de iniţiere – primul contact cu schiul alpin) şi trecând apoi sistematic prin celelalte faze specifice, respectiv: achiziţia de bază (nivelul începător), consolidarea (nivelul intermediar), perfecţionarea şi variaţia tehnică (nivelul avansat).

V I S I T W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

Această structură este utilizabilă eficient atât în procesul de învăţare cât şi în cel de control (evaluare), identificându-se mai uşor nivelul tehnic la care se află la un moment dat un cursant.

M O R E

Cele trei nivele tehnice corespund stagiilor de învățare: începător (nivelul I), intermediar (nivelul II) şi avansat (nivelul III) și implică obiective specifice, de nivel. În cadrul fiecărui nivel tehnic există diviziuni ale acestuia (A, B), unde clasa A reprezintă modulul de bază, respectiv acţiunile fundamentale de intrare, iar B modulul avansat al nivelului tehnic. Nivelul tehnic III, respectiv nivelul avansat, prezintă trei clase (A, B, C), unde A reprezintă modulul de bază, B modulul avansat, iar C modulul competiţie ce presupune iniţiere în tehnica competiţională.

F O R

Sistemul metodic de predare a tehnicii schiului alpin, elaborat de Școala Română de schi, are o structură pe trei nivele graduale în cadrul cărora există subdiviziuni (clase) ce evidenţiază modulul de bază (A) şi cel avansat (B).

EVIDENȚIEREA OBIECTIVELOR Fiecare nivel tehnic beneficiază de obiective specifice, competențe necesare și indicații metodice privind alegerea terenului și organizarea experiențelor de învățare.

taberejunior.ro

Siguranța pe pârtie a cursanților precum și delimitarea unor programe de învățare în care elevul este situat în centrul atenției, sunt elemente determinante în delimitarea unor obiective de învățare eficiente. 3


NIVELUL TEHNIC I Competențe necesare: Nu necesită.

W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

NIVELUL I reprezintă nivelul începător, în cadrul căruia conţinutul reflectă instrumentele necesare achiziţiei de bază. Datorită faptului că acest nivel este nivelul de intrare, un prim aspect este cel legat de familiarizare şi cunoaşterea echipamentului specific. În cadrul acestui prim nivel, în cadrul clasei A, se identifică elementele fundamentale ale pârtiei şcoală (iniţierea globală), precum şi poziţiile fundamentale şi elementele iniţiale de alunecare pe zăpadă (achiziţia de bază). Clasa B corespunde iniţierii procedeelor de ocolire şi tehnicii de utilizare a mijloacelor mecanice de urcare.

G R A P H I C

D E S I G N

F R E E B I E S :

V I S I T

ZONA DE ÎNVĂȚARE ȘI EVALUARE Pârtie ușoară: semiplat și pantă medie. Primul contact cu schiul alpin, deci cu echipamentul specific și zona de învățare, se va organiza inițial pe plat, urmând să se treacă gradual la pantă foarte ușoară și ușoară. Zonele de pârtie în care are loc exersarea sunt cele cotate: albastre.

PROCEDEE TEHNICE În cadrul acestui prim nivel tehnic se vor aborda, în ordine, următoarele procedee tehnice: - procedee de mers (alternativ, cu împingere simultană) - procedee de urcare (oblică, în trepte, în foarfece, cu pas bătut) - procedee de întoarcere (prin paşi succesivi, în evantai) - tehnica căderii şi ridicării din căzătură - procedee de alunecare (coborâre directă, coborâre oblică) - procedee de frânare (plugul frânat, plugul alunecat) - procedee de ocolire (ocolirea prin plug, ocolirea prin jumătate plug).

F O R

M O R E

OBIECTIVE DE NIVEL La finalul acestui nivel schiorul trebuie să fie capabil să controleze alunecarea pe pârtie ușoară, să oprească în condiții de sigurantă, să execute întoarceri pe loc, să utilizeze mijloacele mecanice de urcare și să execute ocoliri cu schiurile neparalele. 1. Succesiune de ocoliri prin plug. 2. Succesiune de ocoliri prin jumătate plug.

4


ÎNCEPĂTOR

F O R

Nivelul I, sau nivelul începător, conţine aşadar un număr de 15 procedee tehnice, precum şi mişcări fundamentale specifice (poziţii fundamentale şi acţiuni fundamentale ale tehnicii de schi), a căror succesiune este una graduală în funcţie de complexitatea lor şi este dată de specificul învăţării motorii în schiul alpin.

M O R E G R A P H I C D E S I G N F R E E B I E S : V I S I T W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

Clasa A • Pârtia şcoală (familiarizare şi cunoaşterea echipamentului, poziţii fundamentale, procedee de mers, procedee de urcare, procedee de întoarcere pe plat şi pantă uşoară, tehnica căderii şi ridicării din căzătură); • Coborâre cu schiurile paralele, directă şi oblică; • Plugul frânat şi oprirea în plug; • Plugul alunecat. Clasa B • Ocolirea prin plug (spre deal / vale). Succesiune de ocoliri prin plug; • Învăţarea mişcărilor de încărcare / descărcare şi balans (toate formele); • Controlul presiunii pe canturi; • Tehnici de utilizare a mijloacelor mecanice de urcare; • Ocolirea prin jumătate plug (spre deal / vale); Succesiune de ocoliri prin jumătate plug (trecerea la cristianii).

5


NIVELUL TEHNIC II

W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

Competențe necesare: Nivelul I.

V I S I T

NIVELUL II reprezintă nivelul intermediar în cadrul căruia punctul de referinţă îl constituie cristianiile, sau ocolirile cu schiurile paralele. În cadrul acestui nivel, pe parcursul celor două clase tehnice, se consolidează mişcările fundamentale însuşite în cadrul primului nivel tehnic.

D E S I G N

F R E E B I E S :

ZONA DE ÎNVĂȚARE ȘI EVALUARE Pârtie medie: pantă medie și medie - rapidă. În cadrul nivelului tehnic II activitatea se va organiza, cu precădere, pe diferite tipuri de pantă, în contexte variate. Zonele de pârtie în care are loc exersarea sunt cele cotate: roșii.

G R A P H I C

PROCEDEE TEHNICE În cadrul acestui prim nivel tehnic se vor aborda următoarele procedee tehnice:

M O R E

- procedee de alunecare - trecere a denivelărilor de teren (trecerea peste falsele platuri, trecerea rupturilor de pantă, trecerea racordurilor de pantă, trecerea peste denivelări) - procedee de frânare (derapaj lateral, derapaj oblic) - procedee de ocolire (cristiania prin balans vertical, cristiania prin contraderapaj, cristiania prin rotaţie) - procedee de accelerare – adaptare tehnică (paşi turnanţi, paşi de patinaj)

F O R

OBIECTIVE DE NIVEL La finalul acestui nivel schiorul trebuie să fie capabil să controleze alunecarea pe pârtie medie, prin adoptarea de procedee tehnice ce implică paralelismul schiurilor, să controleze transferul de greutate specific și controlul presiunii pe canturi. 1. Succesiune de cristianii prin balans vertical. 2. Succesiune de cristianii prin rotaţie 6


INTERMEDIAR

F O R

În cadrul nivelului II se identifică un număr de 11 procedee tehnice precum şi acţiuni motorii specifice ocolirilor cu schiurile paralele.

M O R E G R A P H I C D E S I G N F R E E B I E S : V I S I T

Clasa A, a nivelului intermediar, propune învăţarea procedeelor de derapaj şi de trecere a denivelărilor de teren, culminând cu învăţarea cristianiei prin balans vertical.

W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

În cadrul clasei B se regăsesc procedeele de accelerare precum şi două procedee de ocolire cu schiurile paralele, prin contraderapaj şi prin rotaţie, obiectivul final al acestui nivel.

Clasa A • Derapaj lateral şi oblic. • Tehnica alunecării (trecere peste: falsele platuri, rupturi de pantă, racorduri, denivelări). • Cristiania prin balans vertical (controlul cristianiei conduse pe pantă medie, tehnica punctării şi a echilibrării dinamice). Clasa B • Învăţarea poziţiei joase şi angulaţiei în ocolirea paralelă (introducerea genunchilor). • Consolidarea fazei de transfer în ocolire; • Cristiania prin contraderapaj; • Adaptare tehnică (paşi turnanţi, paşi de patinaj); • Cristiania prin rotaţie.

7


NIVELUL TEHNIC III euroski.ro

Competențe necesare: Nivelul II. W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

Nivelul III reprezintă nivelul avansat în interpretarea motorie a tehnicii de bază a schiului alpin. În cadrul acestui nivel se introduc procedeele de ocolire finale şi se perfecţionează acţiuni fundamentale (transfer de greutate, controlul presiunii pe canturi) în condiţii variate.

Ocolirea carve reprezintă punctul culminant al nivelului avansat.

G R A P H I C

D E S I G N

F R E E B I E S :

V I S I T

Procedeele tehnice de şerpuire reprezintă obiectivul final al acestui nivel, datorită formei complexe de manifestare. Acest nivel tehnic final are în componenţa sa trei clase tehnice, ultima (clasa C) având caracter opţional, dat de disponibilităţile de organizare a experienţelor de învăţare motorie specifice. Considerăm însă că, pentru o optimă derulare a procesului de învăţare a tehnicii de bază a schiului alpin, este deosebit de eficientă trecerea în revistă a tehnicilor specifice competiţionale, mai ales a celor specifice slalomului

uriaş, prin care se activează dealtfel un transfer al deprinderilor achiziţionate anterior, în condiţii noi, impuse de traseul marcat. ZONA DE ÎNVĂȚARE ȘI EVALUARE Pârtie medie - dificilă: pantă medie, medie - rapidă și abruptă. În cadrul nivelului tehnic III activitatea se va organiza, cu precădere, pe diferite tipuri de pantă, în contexte variate. Zonele de pârtie în care are loc exersarea sunt cele cotate: roșii și negre.

F O R

M O R E

PROCEDEE TEHNICE În cadrul acestui prim nivel tehnic se vor aborda următoarele procedee tehnice: - procedee de ocolire (cristiania prin translaţie, cristiania prin absorbţie, cristiania prin proiecţie, ocolirea carve, şerpuirea frânată, şerpuirea acceleratoare) - tehnica competiţională de slalom uriaş (iniţiere) - tehnica competiţională de slalom (iniţiere)

8


AVANSAT

Clasa A • Cristiania condusă prin (translaţie, absorbţie, proiecţie) • Perfecţionarea ocolirii paralele (consolidarea acţiunilor schiului interior şi exterior în ocolirile pe rază medie, scurtă şi lungă). • Controlul fazei de transfer în ocolirea cu rază scurtă.

M O R E G R A P H I C D E S I G N

Clasa B • Învăţarea tehnicii de ocolire carve (schimbul de greutate, controlul presiunii, a angulaţiei, diminuarea balansului vertical, perfecţionarea punctării). • Şerpuirea frânată pe pantă medie şi abruptă, şerpuirea acceleratoare. • Perfecţionarea transferului de greutate în şerpuire, printre movile şi în pulver. • Consolidarea ocolirii carve la viteze variabile (exerciţii tehnice de carve). • Schi multifinalizat pe teren variat (pantă / teren / zăpadă).

F R E E B I E S : V I S I T W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

OBIECTIVE DE NIVEL La finalul acestui nivel schiorul trebuie să fie capabil să controleze alunecarea pe orice tip de pârtie, să adopte procedee tehnice variate în funcție de relieful pârtiei, să controleze viteza de alunecare și raza ocolirii. 1. Succesiune de ocoliri carve (rază medie). 2. Succesiune de şerpuiri. 3. Parcurgerea unui traseu mediu – rapid de slalom uriaş (10-15 porţi).

CLASE TEHNICE Nivelul tehnic III, avansat, cuprinde trei clase tehnice, unde clasa C reprezintă clasa competiție. F O R

DE LA STEM LA CARVE Scopul principal al acestui nivel îl reprezintă perfecţionarea ocolirii paralele în condiţii variate de viteză, rază a ocolirii, pantă şi zăpadă. Ca şi element inovator, în cadrul acestui ultim nivel tehnic se propune învăţarea ocolirii carve, prin adoptarea gesturilor motorii specifice (angulaţie, controlul presiunii pe canturi). O caracteristică a acestui nivel o reprezintă cristiania condusă, care nu înseamnă doar o performare a procedeului tehnic, ci o performare în condiţii controlate, la diferite raze de ocolire. Totodată, obiectivul final al tehnicii de bază în schiul alpin îl constituie schiul multifinalizat, prin adaptarea tehnică a procedeelor învăţate la condiţii variate de teren, pantă şi zăpadă. Având în vedere faptul că clasa C (competiţie) are obiective distincte, am selectat ca obiective finale ale acestui nivel ocolirea prin translaţie, şerpuirea şi parcurgerea unui traseu impus.

TEHNICA CARVE

Clasa C (competiție) • Iniţiere în proba alpină de slalom uriaş ca trecere de la cristiania condusă prin rotaţie. • Iniţiere în proba alpină de slalom: analiză tehnică (proiecţie – angulaţie), tehnică de atac la fanion (crossblock), combinaţii de porţi, startul şi sosirea. Obiective de clasă: 1. Parcurgerea unui traseu mediu-rapid de slalom uriaş (10-15 porţi). 2. Parcurgerea unui traseu mediu de slalom cu

9


GRADUALITATEA ȘI RELAȚIONAREA PREGĂTIREA DE BAZĂ SAU PÂRTIA ȘCOALĂ.

În cadrul acestei etape de învăţare se delimitează două faze distincte. Prima corespunde nivelului de intrare sau fazei de iniţiere globală, iar cea de a doua achiziţiei de bază, care delimitează nivelul începător. W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

Denumirea de pârtie şcoală evidenţiază structura progresiei metodice a tehnicii de bază corespunzătoare acestei etape prin delimitarea clară a spaţiului de lucru, a mijloacelor didactice şi a conceptelor şi procedeelor tehnice utilizate. Faza de iniţiere globală, sau nivelul de intrare, reprezintă primul contact al cursantului cu schiul alpin, cu mediul şi echipamentul specific, precum şi cu conceptele de bază şi terminologia schiului alpin. Acest demers este deosebit de important pentru o corectă conştientizare a caracteristicilor disciplinei, a tipologiei şi caracteristicilor deprinderilor motorii specifice şi înglobarea acestora într-un set de cunoştinţe de bază pentru dezvoltarea motorie ulterioară. Considerăm această etapă a iniţierii în tehnica de bază a schiului alpin una definitorie pentru evoluţia motorie ulterioară, deoarece acest prim contact cu mediul nou, cu zăpada şi condiţiile ambientale specifice, cu modalităţile de acţiune motorie în condiţii de echilibru dinamic prin utilizarea unor materiale noi, creează dinamici psihologice variate prin care instinctul de conservare şi siguranţa sunt puse pe primul plan.

F R E E B I E S :

V I S I T

Obiectivele principale ale acestei etape sunt crearea unor experienţe de învăţare primare pozitive, implementarea unui climat de siguranţă şi încredere şi crearea premiselor pentru achiziţia de deprinderi fundamentale. În structura sa trebuie obligatoriu să se delimiteze următoarele elemente:

Familiarizarea

F O R

M O R E

G R A P H I C

D E S I G N

Introducerea în mediul specific are rolul de a familiariza elevii cu aspectele necunoscute, respectiv terenul de lucru şi caracteristicile acestuia, obiective şi caracteristici fundamentale ale activităţii, organizarea grupei. Elevii trebuie să cunoască aceste aspecte pentru a putea utiliza la maxim informaţiile furnizate. Având în vedere caracteristicile de input ale elevilor, este indicat ca această fază să se desfăşoare într-un mediu plăcut şi în siguranţă, din acest motiv pârtia şcoală prin care înţelegem o porţiune delimitată a pârtiei cu caracter didactic, având o înclinaţie mică (sub 20°) şi baza în semiplat, plat sau contrapantă, este opţiunea cea mai eficientă.

10

PÂRTIA ȘCOALĂ Introducerea în mediul specific, noţiuni despre echipament şi utilizarea acestuia, concepte cheie şi noţiuni de conduită şi siguranţă. Poziţii fundamentale, procedee de mers, procedee de urcare, procedee de întoarcere, tehnica căderii şi ridicării din căzătură.


PROCEDEELOR

G R A P H I C

Mersul alternativ este primul procedeu care se învaţă în această etapă datorită asemănării pronunţate cu mersul obişnuit, diferenţa făcând-o ciclul pasului care nu este pendulat ci alunecat şi lucrul membrelor superioare care sprijină echilibrul dinamic prin punctare. Odată fundamentată alunecarea se poate trece la un control mult mai stabil care implică alunecare prin împingere simultană (intervine fenomenul de încărcare-descărcare şi balans anteroposterior), procedee de urcare (iniţial oblic, derivat din mers alternativ şi apoi în trepte unde intervine sprijinul pe canturi şi schimbul de greutate specific schiului alpin) şi schimbare a direcţiei de pe loc.

D E S I G N F R E E B I E S : V I S I T

O atenţie particulară în cadrul acestei etape de învăţare este dată tehnicii voluntare de cădere şi ridicării din căzătură, înainte de a se trece la alunecarea propriu-zisă.

W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

Poziţiile fundamentale în schiul alpin sunt poziţii nenaturale, într-o stare de aparent non-echilibru. Succesiunea învăţării acestora are la bază două forme, prima corespunzând execuţiei fără schiuri, iar a doua execuţiei cu echipament complet. Odată ce cursanţii sunt familiarizaţi cu echipamentul şi mediul ambiant este mult mai uşor să se propună activităţi care au drept scop identificarea mişcărilor de bază din schiul alpin, respectiv mişcările de echilibru static: poziţia statică fundamentală (care diferă de ortostatism tocmai prin construcţia specială a clăparilor de schi care generează o flexie pronunţată a membrelor inferioare) şi variante ale acesteia (înaltă, medie şi joasă), poziţia de recul şi poziţia de avântare (în plan antero-posterior), poziţii de echilibrare laterală (în plan latero-lateral). Toate aceste poziţii specifice au la bază mecanismul de poziţionare a C.G.G. (centrul general de greutate) în condiţii de echilibru static, care precede în învăţare echilibrarea dinamică.

M O R E

Achiziţia de bază

Procedeele de mers (alternativ şi cu împingere simultană), urcare (oblică, în trepte, în foarfece şi în pas bătut) şi întoarcere (prin paşi succesivi, evantai sau 180° şi prin săritură) reprezintă acţiuni motorii de echilibrare dinamică, care se învaţă după ce s-au consolidat poziţiile fundamentale în formă statică cu echipamentul specific. În această etapă majoritatea cursanţilor sunt pregătiţi pentru alunecare şi implicit pentru învăţare

F O R

Aici cursanţii se simt în siguranţă şi îşi pot manifesta abilităţile şi personalitatea. Tot în această fază are loc cunoaşterea grupului şi stabilirea raporturilor de comunicare, dezvoltându-se încrederea şi manifestarea interesului pentru activitate. Implementarea noţiunilor de bază despre echipament şi utilizarea acestuia, are rolul de a asigura o bază pentru activitatea motorie ulterioară. Un prim aspect în această privinţă îl reprezintă delimitarea modului de transport al echipamentului. Explicarea într-o formă simplă, coerentă a structurii şi funcţiunii de bază a echipamentului este o condiţie sine qua non a etapei de familiarizare. De multe ori în activitatea practică această fază este neglijată pe considerentul lipsei de timp, dar o considerăm extrem de importantă pentru faza iniţială de achiziţie a deprinderilor specifice.

TEHNICE

11


PROCEDEE DE ALUNECARE - ECHILIBRU DINAMIC

Din cadrul procedeelor de alunecare fac parte în special coborârea directă şi coborârea oblică.

W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

Coborârea directă este procedeul tehnic de bază cu o importanţă deosebită în crearea simţului de alunecare. Acest procedeu se învaţă înainte de coborârea oblică, deoarece derivă din execuţiile anterioare statice ale poziţiei fundamentale. Este important de adus aici în discuţie caracteristicile spaţiului didactic în care se desfăşoară activitatea. Dacă limita inferioară a acestuia nu este delimitată printr-o porţiune plată suficient de lungă să asigure oprirea prin frecare sau contrapantă uşoară, atunci execuţia coborârii directe va fi greu de performat deoarece cursantul imediat după începerea alunecării îşi va pune întrebarea cum se va opri. Acest inconvenient poate fi înlăturat prin alegerea unui spaţiu didactic oportun care să confere o oprire în siguranţă sau prin învăţarea prealabilă a opririi în plug.

F O R

M O R E

G R A P H I C

D E S I G N

F R E E B I E S :

V I S I T

Acelaşi lucru este valabil şi pentru coborârea oblică care dacă nu poate fi frânată va genera un comportament de apărare prin cădere voluntară, sau un mod particular de ocolire (ad-hoc) ca soluţie de moment pentru oprirea alunecării. Aceste variante sunt inoportune deoarece creează premisele pentru experienţe de învăţare negative şi comportamente motorii cu posibile influenţe perturbatoare în achiziţia deprinderilor motorii specifice schiului. Astfel, în funcţie de particularităţile pârtiei şcoală, iar în lipsa ei în funcţie de activitatea practică a altor grupuri şi a traficului pe pârtie, vom planifica succesiunea metodică a procedeelor de coborâre prin învăţarea prealabilă sau ulterioară a opririi în plug.

12


PROCEDEE DE FRÂNARE

Din această categorie fac parte procedeele tehnice care implică controlul presiunii pe canturi în scopul măririi forţei de frecare cu zăpada şi frânarea, diminuarea vitezei de alunecare sau stoparea ei. F O R

Succesiunea metodică a procedeelor de frânare începe cu execuţia plugului frânat şi a opririi în plug (deoarece este foarte important ca înainte de toate cursantul să ştie să se oprească, graţie modificării unghiului de atac şi a presiunii exercitate pe canturile interne ale schiurilor), urmărindu-se apoi performarea plugului alunecat pentru a genera o alunecare directă mai lungă în condiţii de viteză controlată, a derapajelor şi contraderapajelor.

M O R E G R A P H I C D E S I G N

Dacă plugul frânat şi cel alunecat corespund nivelului începător, derapajul (dificil de performat pe pantă uşoară datorită perpendicularităţii centrului de greutate pe pantă) şi contraderapajul corespund nivelului intermediar, deoarece este nevoie de un control mai precis al presiunii pe canturi, a mişcărilor de încărcare-descărcare şi transfer de greutate, pe pantă medie sau abruptă, iar în cazul contraderapajului trebuie mai întâi să se treacă prin fazele primare ale ocolirilor.

F R E E B I E S : V I S I T W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

13


OCOLIRILE CU SCHIURILE NEPARALELE

F O R

M O R E

G R A P H I C

D E S I G N

F R E E B I E S :

V I S I T

W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

Odată cu învăţarea ocolirilor începe etapa de consolidare în performarea mişcărilor fundamentale ale tehnicii de schi.

Două procedee tehnice se identifică ca fiind principale în execuţia cu schiurile neparalele în timpul conducerii ocolirii. Acestea sunt determinate de elementul tehnic care stă la baza lor, respectiv:

ocolirea prin plug ocolirea prin jumătate plug.

Începând cu ocolirea prin plug, care reprezintă primul procedeu de ocolire din cadrul tehnicii de bază a schiului alpin, ambele variante se învaţă în cadrul primului nivel tehnic (începător) fiind elemente deosebit de importante pentru progresia rapidă către ocolirile cu schiurile paralele.

14


OCOLIRILE CU SCHIURILE PARALELE (CRISTIANIILE)

Cristianiile, sau ocolirile executate cu schiurile paralele, reprezintă punctul de referinţă al nivelului intermediar. F O R

Procedee tehnice de ocolire cu schiurile paralele: cristiania prin balans vertical cristiania prin contraderapaj cristiania prin rotaţie cristiania prin translaţie cristiania prin absorbţie cristiania cu proiecţie ocolirea carve

G R A P H I C

M O R E

Noile orientări în tehnica schiului alpin, generate de implicaţiile schiului carve, impun paralelism în ocolire, mărirea poligonului de susţinere prin poziţia depărtată a schiurilor, presiune uniformă, angulaţie specifică, eliminarea derapajului şi diminuarea balansului vertical. Aceste aspecte delimitează principalii factori care trebuie avuţi în vedere în învăţarea ocolirii paralele specifice tehnicii carve.

D E S I G N F R E E B I E S :

PROCEDEE DE ACCELERARE A VITEZEI

V I S I T

Includerea acestora în succesiunea metodică de învăţare a tehnicii de bază se face în cadrul nivelului intermediar, când există un control mult mai stabil al mişcărilor fundamentale la viteze crescute. Aceste procedee se includ în învăţare odată cu introducerea cristianiilor, ele reprezentând mijloace de accelerare a vitezei de alunecare, deci mecanismele lor de producere implică poziţii specifice ale segmentelor corporale şi implicit un control stabil al alunecării şi al echilibrului dinamic. Paşii turnanţi sunt asimilaţi ocolirilor prin paşi succesivi , diferenţa constând în efectul pe care îl generează, respectiv creşterea vitezei de alunecare prin control al presiunii pe canturi şi transfer specific. Pasul de patinaj reprezintă un procedeu clasic derivat din tehnica schiului de fond, care are rolul de a facilita deplasarea pe plat, de a crea o viteză iniţială de execuţie sau o accelerare a acesteia. În ceea ce priveşte balansul dinamic, acesta derivă din mişcările de poziţionare specifice tehnicii competiţionale din probele de viteză. Considerat o greşeală a începătorului, datorită instinctului de conservare, procedeul are la bază mişcarea de recul care determină o augmentare a vitezei de alunecare.

15

W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

paşi turnanţi paşi de patinaj balans dinamic


ŞERPUIRILE

W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

Şerpuirile nu sunt altceva decât o înşiruire de cristianii executate ritmic, cu rază mică sau foarte mică a ocolirii faţă de linia de pantă. Ele reprezintă o formă superioară a ocolirilor cu schiurile paralele, din acest motiv locul acestora se află în cadrul nivelului avansat. Ca şi variante ale acestui procedeu tehnic se regăsesc: şerpuirea frânată care are la bază cristiania prin contraderapaj, şerpuirea cu amortizare care are la bază cristiania cu amortizare, şerpuirea acceleratoare care are la bază cristiania prin translaţie, rolul acesteia din urmă fiind de creştere a vitezei de alunecare prin acţiuni de pilotaj care să diminueze frânarea în faza a-II-a a ocolirii. Procedeele de şerpuire reprezintă un obiectiv de referinţă final în cadrul tehnicii de bază a schiului alpin, evidenţiind un comportament motor stabil în condiţii de viteză crescută pe diferite tipuri de pantă. Ritmicitatea şi independenţa de acţiune a membrelor inferioare sunt elemente determinante în performarea şerpuirilor.

V I S I T

SCHIUL MULTIFINALIZAT – ADAPTAREA TEHNICĂ

F R E E B I E S :

Schiul alpin presupune un comportament tehnic complex a cărui adaptabilitate trebuie să corespundă cerinţelor reale existente pe pârtiile de schi: zăpadă proaspătă (pulver), zăpadă afânată, zăpadă îngheţată, movile, pantă medie-rapidă, pantă abruptă, racorduri şi rupturi de pantă.

F O R

M O R E

G R A P H I C

D E S I G N

Metoda tradiţională evidenţiază aici tehnica de schi în zăpadă profundă şi iniţierea în schiul acrobatic. Dacă tehnica de schi în zăpadă profundă este un obiectiv de referinţă al nivelului avansat, presupunând un ansamblu de mişcări complexe efectuate în condiţii de echilibru specific, schiul acrobatic delimitează de fapt mijloace de învăţare a unor procedee tradiţionale sau de adaptare tehnică, în vederea asigurării unui transfer motor optim. În această categorie se situează acţiunile motorii complexe care generează faze de desprindere de pe zăpadă (săriturile cu sau fără escamotare prin adoptarea poziţiilor de echilibrare în zbor), sau acţiuni de coordonare spaţiotemporală (piruete, ocoliri pe un singur schi). De foarte multe ori aceste acţiuni motorii care generează o finisare superioară a deprinderilor specifice din schiul alpin, sunt uitate din cadrul programelor de învăţare a tehnicii de bază, însă considerăm că performarea acestora inclusiv în condiţii de erori tehnice grosiere, poate contribui efectiv la finisarea simţului alunecării, al zăpezii şi al coordonării fine. Aici se manifestă de fapt în condiţii reale, abilităţile însuşite în cadrul învăţării procedeelor de deplasare pe teren variat, care presupun poziţii ale segmentelor corporale specifice. Tehnica de schi în pulver determină rafinarea acţiunilor de control al presiunii pe canturi şi alunecare condusă, datorită instabilităţii stratului superior de zăpadă pe care are loc alunecarea, în timp ce pe zăpadă îngheţată se apelează la un control stabil al schimbului de greutate şi control al presiunii la viteze de alunecare mai mari. 16


INIŢIERE ÎN TEHNICA PROBELOR COMPETIŢIONALE (SLALOM URIAŞ ŞI SLALOM)

Această etapă în demersul învăţării tehnicii de bază a schiului alpin delimitează transferarea procedeelor tehnice în condiţiile variate, impuse de traseele marcate, tip concurs.

F O R M O R E

Considerăm oportună identificarea aspectelor de bază ale tehnicii competiţionale şi a comportamentului motor în condiţiile unui traseu marcat, pentru o conştientizare efectivă a acestora în cadrul unor experienţe de învăţare, organizate în acest sens. Iniţierea în tehnica probelor competiţionale are ca obiectiv de bază adaptarea tehnică la traseul impus, respectiv acţiuni de planificare, anticipare şi performare a ocolirilor, astfel încât să se încadreze în trasa optimă a unei curse. Incluse în cadrul nivelului avansat, ca ultimă clasă tehnică, aceste activităţi specifice au ca punct de plecare cristiania prin rotaţie, pentru proba de slalom uriaş şi cristiania prin translaţie pentru proba de slalom. Succesiunea metodică cuprinde iniţial o abordare a tehnicii specifice pentru slalomul uriaş, având în vedere caracteristicile probei şi acţiunea trenului inferior în abordarea virajelor, chiar dacă în schiul alpin agonistic reprezintă proba competiţională cea mai complexă şi dificilă.

G R A P H I C D E S I G N F R E E B I E S :

Învăţarea presupune delimitarea aspectelor spaţio-temporale în abordarea ocolirilor, un mijloc eficient în acest sens fiind utilizarea reperelor vizuale sau a fanionului scurt, pe trasee scurte, ca trecere de la execuţiile individuale de bază la execuţiile ghidate sub forma traseelor ritmice, aritmice sau combinate.

V I S I T

În ce priveşte proba de slalom, probă tehnică prin excelenţă, dificultatea majoră o constituie faza a -II- a ocolirii, respectiv atacul la fanion (cross-block-ul), acţiune care poate fi evitată prin utilizarea fanioanelor scurte sau mărirea razei ocolirii. Aspectul comun al ambelor probe îl constituie ocolirea condusă carve, care implică un sprijin permanent bazat pe paralelism, transfer de greutate specific şi control al presiunii pe canturi.

W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

17


ȘCOALA ROMÂNĂ DE SCHI Prezentul material se adresează monitorilor de schi, dar și tuturor celor implicați în activitatea de predare a tehnicii schiului alpin.

F O R

M O R E

G R A P H I C

D E S I G N

F R E E B I E S :

V I S I T

W W W . D E S I G N F R E E B I E S . O R G

SPECIALIȘTI SCHI ALPIN

ȘCOALA ROMÂNĂ DE SCHI Asociația Națională a Școlilor de Schi din România Asociația Monitorilor de Schi din România 2011 www.facebook.com/schiromania

PRESORTED STANDARD U.S. POSTAGE PAID PERMIT NO. 123


Sistem metodic oficial pentru predarea schiului alpin, in Romania.