Page 1

SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE

Securitatea la frontiere

O Europă mai sigură și mai deschisă U nul d in t r e o b iec t ivel e f und am ent ale al e U niunii Eur o p en e es t e c r ear ea u nui s p aț iu f ăr ă f r o nt ier e in t er ne, î n c are o am enii s ă s e p o at ă d ep l as a, t r ăi și l uc r a, având c o n vin ger ea fer m ă c ă d r ep t ur il e l e s un t p e d ep l in r es p ec t at e, iar s ec ur it at ea l e es t e gar an t at ă.


CUPRINS De ce avem nevoie de norme comune privind frontierele UE, un spațiu al libertății de mișcare  �����  3

SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.

Ce face UE Norme europene comune pentru trecerea frontierelor �����������������������������������  4 De ce trebuie să lucrăm împreună pentru o Europă sigură UE, un spațiu al siguranței  �����������������������  7 Ce face UE Norme europene comune pentru a garanta siguranța pentru toți ���������������  8

Publicațiile sunt disponibile online:

http://europa.eu/pol/index_ro.htm http://europa.eu/!gX78yg

Perspective ����������������������������������������  12 Informații suplimentare ������������������  12

Cum funcționează Uniunea Europeană 12 lecții despre Europa Europa 2020: Strategia de creștere economică a Europei Părinții fondatori ai UE Afaceri externe și securitate Afaceri maritime și pescuit Agenda digitală Agricultură Ajutor umanitar și protecție civilă Buget Cercetare și inovare Combaterea fraudei Combaterea schimbărilor climatice Comerț Concurență Consumatori Cooperare internațională și dezvoltare Cultură și audiovizual Educație, formare, tineret și sport Energie Extindere Impozitare Întreprinderi Justiție, drepturi fundamentale și egalitate Mediu Migrație și azil Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale Piața internă Politica regională Sănătatea publică Sectorul bancar și financiar Securitatea la frontiere Siguranța alimentară Transporturi Uniunea economică și monetară și moneda euro Vamă

Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Securitatea la frontiere Comisia Europeană Direcția Generală Comunicare Informarea cetățenilor 1049 Bruxelles BELGIA Manuscris actualizat în noiembrie 2014 Ilustrația copertei și a paginii 2: © Jupiterimages 12 p. — 21 × 29,7 cm ISBN 978-92-79-41697-2 doi:10.2775/2604 Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014 © Uniunea Europeană, 2014 Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.


S ecuritatea

la

3

f rontiere

De ce avem nevoie de norme comune privind frontierele UE, un spațiu al libertății de mișcare Spațiul Schengen, zonă de liberă circulație, fără frontiere interne, care acoperă astăzi cea mai mare parte a Europei, este una dintre cele mai mari realizări ale UE. În acest spațiu, cetățenii se pot deplasa liber dintr‑un stat în altul, fără a fi nevoiți să prezinte pașaportul la control. Spațiul Schengen a fost creat în 1985, când cinci state membre au semnat acordul Schengen, marcând astfel începerea unei cooperări destinate să elimine controalele la frontierele lor interne. În următorii ani, majoritatea țărilor din UE, dar și câteva din afara ei, s‑au alăturat acestui demers. Astfel, statele participante la cooperarea Schengen au eliminat controalele la frontierele care le separă.

Întrucât controalele la frontierele interne au fost eliminate, țările din spațiul Schengen trebuie să coopereze pentru a menține un nivel ridicat de securitate. De asemenea, trebuie să își împartă responsabilitățile legate de gestionarea frontierelor externe comune și să stabilească o bună cooperare cu țările vecine care nu fac parte din spațiul Schengen. Cooperarea în acest spațiu presupune aplicarea de criterii comune pentru controalele la frontierele externe, norme comune pentru aderarea la spațiul Schengen și consolidarea cooperării polițienești între țările participante.

SPAȚIUL SCHENGEN LA 1 IULIE 2013

State membre ale UE care fac parte din spațiul Schengen State membre ale UE care nu fac parte din spațiul Schengen State terțe care fac parte din spațiul Schengen AT: Austria BE: Belgia BG: Bulgaria CH: Elveția CY: Cipru CZ: Republica Cehă DE: Germania DK: Danemarca EE: Estonia EL: Grecia ES: Spania FI: Finlanda FR: Franța HU: Ungaria IE: Irlanda IS: Islanda IT: Italia LI: Liechtenstein LT: Lituania LU: Luxemburg LV: Letonia MT: Malta NL: Țările de Jos NO: Norvegia PL: Polonia PT: Portugalia RO: România SE: Suedia SI: Slovenia SK: Slovacia UK: Regatul Unit

IS

FI NO AÇORES (PT)

EE

SE

LV

DK

IE

MADEIRA (PT)

CANARIAS (ES)

LT

UK NL BE LU

CZ SK

LI

FR

AT

CH IT PT

PL

DE

SI

HU RO

HR

BG

ES EL

MT

CY


4

S ă

înțelegem

politicile

U niunii

E uropene

Ce face UE Norme europene comune pentru trecerea frontierelor Țările din spațiul Schengen aplică o serie de norme comune privind controalele la frontierele externe și eliberarea vizelor pentru șederi de scurtă durată în această zonă. Datorită normelor respective, UE poate să își protejeze mai eficient frontierele externe și să prevină amenințările la adresa securității. De asemenea, poate să lupte mai ușor împotriva traficului de persoane și să gestioneze mai bine imigrația (pentru informații suplimentare pe această temă, consultați broșura „Migrație și azil”). În același timp, existența unor norme comune privind aderarea la spațiul Schengen îmbunătățește transparența condițiilor pe care trebuie să

TRECEREA FRONTIERELOR EXTERNE ALE UE 12,6 milioane de treceri pe săptămână (2009) (estimări bazate pe un sondaj realizat de un stat membru al UE)

11,3 %

Cetățeni ai UE sau persoane care au dreptul de a circula liber

15,2 %

Cetățeni din afara UE exceptați de la regimul vizelor 73,5 %

Cetățeni din afara UE care dețin o viză

Sursa: Comisia Europeană.

Agent vamal slovac verificând documente la granița dintre Slovacia și Ungaria.

le îndeplinească cetățenii din afara Uniunii Europene pentru a intra pe teritoriul UE. Trecerea granițelor și controlul persoanelor sunt reglementate de Codul frontierelor Schengen. Acesta menționează criteriile pe care trebuie să le îndeplinească cetățenii din afara UE care doresc să petreacă în spațiul Schengen un sejur de maximum trei luni pe o perioadă de șase luni. Aceștia trebuie să dețină un document de identitate valabil și, dacă este cazul, o viză valabilă și să dispună de mijloace financiare suficiente pentru a locui în țara de destinație pe durata sejurului. Codul frontierelor Schengen le permite țărilor din acest spațiu să reintroducă, în mod excepțional, controalele la frontierele interne, dar numai în cazurile în care există amenințări serioase la adresa ordinii publice sau a securității interne și doar pe o perioadă limitată de timp.

Un alt element al cooperării Schengen este politica comună în materie de vize, care nu doar facilitează intrarea legală pe teritoriul UE, dar contribuie și la consolidarea securității interne a Uniunii. Codul vizelor armonizează condițiile și procedurile pe care le aplică țările din spațiul Schengen pentru eliberarea de vize de ședere pe termen scurt (vize Schengen). Codul definește, de exemplu, modalitățile de solicitare a unei vize și criteriile de stabilire a țării care răspunde de examinarea solicitării. Viza Schengen este valabilă pentru șederi de maximum trei luni pe o perioadă de șase luni și permite libera circulație în întregul spațiu Schengen. Nu toți cetățenii din afara UE au nevoie de viză pentru a intra în spațiul Schengen. UE aplică lista comună a țărilor ai căror cetățeni au nevoie de viză și a țărilor ai căror cetățeni sunt exceptați de la această cerință. Printre altele, excepția li se aplică țărilor care au semnat acorduri cu UE Autocolant viză Schengen

© European Union

© European Union

Norme comune pentru șederile de scurtă durată


S ecuritatea

la

5

f rontiere

Schimb de informații pentru o mai bună gestionare a frontierelor externe

VIZE SCHENGEN

18

Pentru a‑și gestiona mai eficient frontierele externe comune, statele UE au la dispoziție sisteme comune de informare care vin în sprijinul autorităților naționale din întregul spațiu Schengen.

15 13 11 9 6 3 0

2009

2010

2011

2012

2013

Anul Sursa: Comisia Europeană.

în acest sens sau persoanelor care beneficiază de drepturi specifice ca urmare a încheierii unor acorduri bilaterale, cum ar fi, de exemplu, acordurile privind traficul local de frontieră. Pentru șederi care depășesc trei luni, statele membre ale UE continuă să acorde vize de lungă durată și permise de ședere pe baza legislațiilor naționale. Regimul privind traficul local de frontieră le permite țărilor UE să încheie acorduri bilaterale cu statele vecine care nu fac parte din Uniune pentru a facilita trecerea frontierelor externe ale UE. Pe baza acestor acorduri, cetățenii din afara UE care locuiesc la graniță și trebuie să treacă regulat și frecvent frontierele externe ale Uniunii pot face acest lucru fără să fie supuși unor controale regulate și fără să aibă nevoie de o viză Schengen. Acest tip de cooperare favorizează comerțul și schimburile sociale și culturale cu regiunile învecinate.

Sistemul de informare Schengen (SIS) de a doua generație, lansat recent, le oferă acestor autorități acces și posibilitatea de a participa, în mod mai eficient, la schimburi de informații privind diverse tipuri de alerte referitoare la persoane și obiecte (cum ar fi, de exemplu, informații despre persoane dispărute sau despre mașini, arme de foc și documente de identitate furate sau pierdute). Sistemul permite, printre altele, utilizarea identificatorilor biometrici (de exemplu, amprentele digitale), introducerea unor noi tipuri de alerte și punerea în relație a două alerte diferite (de exemplu, o alertă privind o persoană și o mașină). Sistemul de informații privind vizele (VIS) le oferă autorităților naționale acces la informații și decizii privind cererile de vize Schengen. Sistemul le permite autorităților să realizeze corespondențe biometrice (în special ale amprentelor) pentru a verifica identitatea titularilor de viză

© European Union

Vize Schengen solicitate în întreaga lume în perioada 2009-2013

(milioane)

Sistemele comune de informare folosesc amprentele digitale pentru identificarea persoanelor.

SPAȚIUL SCHENGEN – CERINȚE PENTRU OBȚINEREA VIZEI Schengen Area - visa requirements Spațiul Schengen Țări UE care nu fac parte din spațiul Schengen Nu este nevoie de viză Este nevoie de viză Vize de tranzit aeroportuar (ATV) impuse de toate țările din spațiul Schengen


S ă

înțelegem

© European Union

6

Centrul de supraveghere maritimă din Toulon (Franța) este finanțat parțial din Fondul pentru frontierele externe.

și pentru a identifica persoanele care se află în spațiul Schengen, dar nu dețin documente de identitate sau dețin documente frauduloase. VIS facilitează eliberarea vizelor și, în același timp, luptă împotriva abuzurilor și îi protejează pe călători. De asemenea, poate contribui la detectarea comportamentelor frauduloase. Datele biometrice, amprentele în special, sunt instrumente din ce în ce mai importante în contextul acțiunilor de identificare. Totuși, tehnologiile utilizate de diversele sisteme informatice pentru colectarea datelor biometrice pot varia considerabil. UE face eforturi pentru a pune la punct proceduri biometrice simple, eficiente și care să nu antreneze costuri ridicate de întreținere și operare, fără a aduce atingere standardelor în materie de protecție a datelor și a vieții private. Sistemul european de supraveghere a frontierelor (Eurosur) este un mecanism de cooperare și schimb de informații între statele membre și Frontex. Acesta îmbunătățește capacitatea statelor membre de a‑și coordona și pune în comun resursele și de a reacționa la incidentele care au loc la frontierele externe. Mecanismul le permite statelor membre să combată mai eficient infracționalitatea transfrontalieră, să prevină trecerea neautorizată a frontierelor și să reducă mortalitatea în rândul migranților care traversează mări pentru a ajunge în Europa.

Agenția europeană pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă (eu.LISA) răspunde de gestionarea operațională a VIS, SIS II, precum și a Eurodac, sistem informatic care face posibilă compararea amprentelor solicitanților de azil (pentru mai multe informații pe această temă, consultați broșura „Migrație și azil”). În viitor, agenția s‑ar putea ocupa de elaborarea și administrarea altor sisteme informatice din domeniul afacerilor interne, cum ar fi sistemul de intrare‑ieșire și programul de înregistrare a călătorilor.

politicile

U niunii

E uropene

Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex) ajută țările membre să colaboreze pentru a‑și gestiona frontierele externe comune. Ea coordonează diferite tipuri de acțiuni, cum ar fi operațiunile comune la frontierele maritime sau terestre. Dacă i se cere, agenția poate trimite echipe de intervenție rapidă, formate din polițiști naționali de frontieră, în statele membre care se confruntă cu presiuni urgente la frontierele externe. În același timp, Frontex menține legătura cu autoritățile de gestionare a frontierelor din țări din afara UE, pentru a face schimb de informații cu privire la eventuale amenințări comune.

Mecanismul de evaluare Schengen Comisia Europeană și statele membre evaluează împreună aplicarea normelor privind controlul la frontiere, politica în materie de vize și alte domenii legislative legate de Schengen, cum ar fi cooperarea polițienească și protecția datelor. La origine, mecanismul de evaluare Schengen a fost conceput ca o evaluare inter pares realizată de experți din statele membre, Comisia având rolul de observator. În prezent, Comisia coordonează aceste evaluări, care sunt realizate pe baza programelor anuale și multianuale asupra cărora au convenit statele membre. Evaluările se efectuează la fața locului sau pe baza unui chestionar detaliat. Dacă se identifică deficiențe, statele membre vizate primesc recomandări menite să le ajute să redreseze situația.

Finanțare UE pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe Întrucât au frontiere externe comune, toate statele din UE sunt obligate să investească în măsuri de protecție pentru a garanta securitatea Uniunii. Totuși, costurile asociate gestionării frontierelor pot fi foarte ridicate pentru unele state, în special pentru cele situate la frontierele externe ale Uniunii care, din cauza poziției geografice, se pot confrunta cu presiuni migratorii importante la granițele lor. Fondul pentru frontierele externe 2007-2013 și Fondul pentru securitate internă 2014-2020 oferă sprijin statelor pentru care supravegherea frontierelor externe reprezintă o povară financiară importantă. În perioada 2007-2013, Fondul pentru frontierele externe a alocat 1 856 de milioane de euro pentru măsuri naționale și europene vizând gestionarea controalelor la frontiere, supravegherea fluxurilor de persoane la frontierele externe, îmbunătățirea activităților autorităților consulare și sprijinirea politicii comune în materie de vize pentru a facilita deplasările legitime și pentru a combate trecerile ilegale ale frontierei și fraudarea vizelor. Aceste măsuri au ameliorat semnificativ verificările la frontierele


S ecuritatea

la

7

f rontiere

externe, mai ales prin accelerarea controlului pasagerilor și modernizarea sistemelor de supraveghere a frontierelor. În contextul noului cadrul financiar (2014-2020), Fondul pentru securitate internă (instrument aplicabil frontierelor și vizelor) va aloca 2 764 de milioane de euro pentru finanțarea acțiunilor privind gestionarea frontierelor externe, cu posibilitatea finanțării costurilor de operare a sistemelor și echipamentelor dobândite anterior. Un ajutor financiar este, de asemenea, prevăzut pentru achiziționarea, de către statele membre, a unor echipamente care să poată fi utilizate în contextul operațiunilor comune Frontex, al activităților de cooperare consulară și al aplicării măsurilor vizând frontierele inteligente (sistemele de intrare‑ieșire și programul de înregistrare a călătorilor). Pe termen mai lung, programul european de cercetare în domeniul securității va contribui, de asemenea, la gestionarea frontierelor externe. În ceea ce privește securitatea la frontiere, programul abordează aspecte diverse, precum supravegherea maritimă, controlul la frontiere, elaborarea noilor cărți de identitate și detectarea mărfurilor de contrabandă. Un prim exemplu este proiectul CLOSEYE, care își propune să pună la dispoziția UE un cadru tehnic și operațional menit să faciliteze o mai bună înțelegere a situației și să amelioreze capacitatea de reacție a autorităților responsabile de supravegherea frontierelor externe ale UE.

FONDUL PENTRU SECURITATE INTERNĂ – FRONTIERE Austria Belgia Bulgaria Cipru Republica Cehă Germania Danemarca Estonia Spania Finlanda Franța Grecia Croația Ungaria Irlanda Italia Lituania Luxemburg Letonia Malta Țările de Jos Polonia Portugalia România Suedia Slovenia Slovacia Regatul Unit 0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Total 2014-2020 (milioane de euro)

200 Milioane

Notă: Irlanda și Regatul Unit nu participă la Fondul pentru securitate internă – Frontiere Sursa: Comisia Europeană.

De ce trebuie să lucrăm împreună pentru o Europă sigură UE, un spațiu al siguranței

© European Union

În Europa se trăiește într‑o relativă siguranță. Autoritățile care răspund de aplicarea legii, cum ar fi poliția națională și ofițerii vamali, alături de autoritățile judiciare, joacă un rol important în acest sens. Cu toate acestea, cetățenii, întreprinderile și chiar guvernele din Europa pot deveni victime ale unor fenomene precum criminalitatea

internațională organizată, terorismul, criminalitatea informatică, dezastrele și crizele. Aceste amenințări, diverse și interconectate, sunt din ce în ce mai complexe și mai răspândite. Prin urmare, UE consolidează cooperarea și coordonarea dintre statele membre pentru a adopta o abordare globală în caz de amenințări la adresa siguranței care trec dincolo de frontierele și jurisdicțiile naționale. Aceasta include o mai bună cooperare transfrontalieră între autoritățile competente, în special în ceea ce privește schimburile de informații.

UE facilitează cooperarea polițienească transfrontalieră.


8

S ă

înțelegem

politicile

U niunii

E uropene

Ce face UE Norme europene comune pentru a garanta siguranța pentru toți Strategia de securitate internă a UE se află la baza cooperării statelor membre în acest domeniu. Ea include acțiuni care vizează eliminarea amenințărilor celor mai urgente cu care se confruntă UE. Aceste acțiuni urmăresc cinci obiective strategice: contracararea rețelelor criminale și teroriste, abordarea problemelor radicalizării și recrutării, protejarea cetățenilor, a întreprinderilor și a societăților împotriva criminalității informatice, consolidarea gestionării frontierelor externe comune și ameliorarea reacției UE în situații de criză.

a adoptat o abordare amplă și multidisciplinară pentru a combate traficul de ființe umane. Având la bază drepturile omului, această abordare ține cont de elementele specifice femeilor și bărbaților, este centrată pe victime și acordă o atenție deosebită copiilor, promovând rolul raportorilor naționali și al mecanismelor echivalente și cooptarea societății civile în acțiunile relevante. Coordonatorul european pentru combaterea traficului oferă orientări politice strategice și promovează coordonarea între instituțiile și agențiile UE, statele membre, țările terțe și organizațiile internaționale care luptă împotriva traficului de ființe umane.

Combaterea criminalității organizate Rețelele criminale nu numai că operează la nivel internațional, dar deseori sunt implicate, simultan, în diverse activități infracționale, cum ar fi traficul de persoane, de droguri și de arme de foc, spălarea de bani sau contrafacerea. Aceste rețele pot folosi profiturile obținute din desfășurarea unei activități ilegale pentru a‑și finanța restul operațiunilor. Urmărirea și condamnarea acestor infractori continuă să rămână responsabilitatea statelor membre. Rolul UE este să ajute statele membre să combată mai eficient criminalitatea organizată, prin consolidarea cooperării transfrontaliere între autoritățile care răspund de aplicarea legii, cu sprijinul unor agenții ale UE precum Oficiul European de Poliție (Europol), Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust) și Colegiul European de Poliție (CEPOL), prin armonizarea practicilor în materie de drept penal, prin desfășurarea de acțiuni polițienești multidisciplinare bazate pe informații și prin consolidarea formării și a schimbului de informații. Noua abordare în domeniul formării, prevăzută de Programul european de formare în materie de aplicare a legii (European Law Enforcement Training Scheme – LETS), își propune să le ofere tuturor funcționarilor implicați (de la polițiști la agenți vamali și procurori sau alți oficiali, acolo unde este cazul) șansa de o dobândi toate cunoștințele și competențele de care au nevoie pentru a preveni și combate mai eficient criminalitatea transfrontalieră. Infractorii trebuie aduși în fața justiției, indiferent de țara în care se află sau în care au comis infracțiunea.

UE luptă, de asemenea, împotriva exploatării sexuale și abuzurilor asupra copiilor, raționalizând eforturile depuse de statele membre pentru a‑i aduce pe infractori în fața justiției și pentru a proteja victimele. UE acordă o atenție deosebită combaterii noilor fenomene, cum ar fi utilizarea internetului pentru a‑i ademeni pe copii (de exemplu, infractorii pretind că sunt copii pentru a câștiga încrederea potențialelor victime). Întrucât internetul devine o parte din ce în ce mai importantă a vieții noastre și tot mai mulți cetățeni utilizează serviciile bancare online și recurg la comerțul electronic, riscul criminalității informatice este din ce în ce mai mare. Această activitate este foarte profitabilă și nu cunoaște frontiere. Se poate desfășura pe scară largă și de la mare distanță. Cetățenii, întreprinderile, guvernele și chiar societăți întregi pot cădea pradă atacurilor și fraudelor online: furt, phishing (practică vizând obținerea frauduloasă a unor date confidențiale), spamuri, viruși informatici, piraterie. Sistemele și infrastructurile de informații sunt deosebit de vulnerabile la atacuri prin botneturi (rețele de calculatoare infectate de un virus care sunt controlate de la distanță fără ca proprietarii lor să fie conștienți de acest lucru). Uniunea Europeană sprijină cooperarea operativă a autorităților naționale implicate în combaterea criminalității informatice, prin activități de

© iStockphoto/Jean Gill

Traficul de ființe umane este o formă modernă de sclavie. Numai în UE, câteva sute de mii de persoane devin anual victime ale acestui fenomen, în diverse scopuri, cum ar fi exploatarea sexuală, munca forțată, cerșitul forțat, aservirea domestică sau prelevarea de organe. UE a armonizat dreptul penal al statelor membre în materie de trafic de persoane, consolidând, în același timp, dispozițiile menite să protejeze victimele. Statele membre trebuie să prevadă un tratament specific pentru victimele deosebit de vulnerabile și pot alege să nu le pedepsească pe cele care au fost obligate de traficanți să comită activități ilegale. UE

Site‑ul UE dedicat combaterii traficului este o vastă sursă de informații pentru profesioniști, societatea civilă, cadrele universitare și alți actori activi în acest domeniu.

Internetul ne ușurează viața, dar reprezintă și o sursă de amenințări pentru cetățeni, întreprinderi și guverne.


S ecuritatea

la

f rontiere

© ccvision.de

Drogurile ilegale reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății și siguranței cetățenilor și societăților europene. În fiecare an, circa 6 100 de europeni își pierd viața din cauza unei supradoze și alți 1 700 din cauza infectării cu HIV/SIDA ca urmare a consumului de droguri. Sute de mii de persoane au probleme grave de sănătate cauzate de droguri. Consumul de droguri se menține ridicat, în condițiile în care un sfert dintre adulții din UE (80 de milioane) au consumat deja substanțe interzise. La nivel mondial, traficul de droguri reprezintă cea mai mare piață ilicită și o sursă importantă de fonduri pentru grupurile infracționale. În Europa, situația drogurilor evoluează rapid – metodele și itinerarele traficanților se schimbă, iar drogurile noi se răspândesc într‑un ritm fără precedent. În UE au fost detectate peste 360 de droguri noi, numărul lor depășindu‑l pe cel al drogurilor ilegale (234). Drogurile noi sunt adesea promovate ca fiind alternative legale la drogurile ilegale, deși majoritatea nu au fost niciodată testate pe oameni și pot fi la fel de dăunătoare ca drogurile ilegale. Alături de guvernele statelor membre, UE are un rol important de jucat în abordarea acestei probleme. Legislația europeană facilitează detectarea, evaluarea riscurilor și interzicerea drogurilor dăunătoare și consolidează lupta împotriva traficului de stupefiante. Proiectele finanțate de UE permit dezvoltarea unor metode inovatoare de prevenire și tratament pentru a diminua consumul de droguri și pentru a stimula cooperarea transfrontalieră menită să combată traficul de droguri. Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie furnizează Uniunii și statelor membre informații despre situația drogurilor și dependența de droguri în Europa pentru a sprijini pregătirea unor răspunsuri eficiente la problema drogurilor.

Crima organizată este extrem de profitabilă; infractorii ar trebui să fie privați de câștigurile lor financiare.]

© European Union

sensibilizare, formare și cercetare. De asemenea, coordonează acțiunile statelor membre menite să protejeze serviciile online destinate cetăţenilor, precum și alte acțiuni de combatere a fraudei și a contrafacerii legate de mijloacele de plată, altele decât numerarul. În plus, UE a armonizat măsurile privind securizarea sistemelor informatice împotriva atacurilor cibernetice. În cadrul Oficiului European de Poliție (Europol), Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) contribuie la protejarea cetăţenilor și întreprinderilor europene împotriva amenințărilor cibernetice, prin punerea în comun a expertizei și informațiilor, prin sprijinirea investigațiilor penale și promovarea de soluții la nivel european și prin sensibilizarea publicului din UE cu privire la aspecte legate de criminalitatea informatică.

9

Medicamentele contrafăcute pot prezenta riscuri grave la adresa sănătății și siguranței.

UE a decis să atace rețelele criminale în punctul cel mai vulnerabil, vizând profiturile lor financiare. Uniunea oferă asistență statelor membre pentru a le ajuta să combată mai eficient spălarea de bani, corupția și contrafacerea și să confiște bunurile obținute în urma săvârșirii de infracțiuni. Spălarea de bani constă în investirea în afaceri legale a profiturilor obținute ilicit. Pentru a preveni acest fenomen, UE reglementează instituțiile financiare, cerându‑le, de exemplu, să raporteze orice tranzacții dubioase sau neobișnuite. Sancțiunile penale aplicate de statele membre au fost armonizate la nivelul UE. Corupția este strâns legată de crima organizată și deseori facilitează funcționarea piețelor ilegale (de exemplu, traficul de țigări, de persoane și de droguri, prostituția). De cele mai multe ori, acestea reprezintă amenințări transregionale. În 2014, UE a publicat primul raport anticorupție, care cuprinde un capitol dedicat achizițiilor publice și un altul despre situația din fiecare stat membru. Raportul scoate în evidență bunele practici și domeniile în care este nevoie de îmbunătățiri, propunând măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea corupției. În plus, UE s‑a angajat să integreze măsurile anticorupție în politicile interne și externe, inclusiv în semestrul european (ciclu anual de coordonare economică) și în politica de extindere și de vecinătate. Contrafacerea este o problemă globală, cu grave consecințe economice și sociale. De exemplu, în 2009, autoritățile vamale de la frontierele externe ale UE au stopat intrarea pe teritoriul Uniunii a peste 43 500 de cutii conținând bunuri suspectate de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală (un total de 118 milioane de articole). Unele produse contrafăcute – alimente, medicamente, îngrășăminte, produse de îngrijire corporală, articole pentru copii – pot prezenta o amenințare serioasă la adresa sănătății și siguranței. Distribuirea produselor contrafăcute a fost mult facilitată de dezvoltarea internetului și reprezintă o afacere extrem de profitabilă și puțin riscantă pentru cei implicați. Pentru a împiedica distribuirea bunurilor contrafăcute pe teritoriul UE, a fost consolidată aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, iar statele membre pot acum să recurgă la sancțiuni și măsuri fără caracter penal împotriva falsificatorilor.


S ă

înțelegem

Oficiul European de Poliție (Europol) sprijină statele membre în combaterea infracțiunilor grave și a terorismului. Ca agenție de informații în domeniul penal, Europol colectează, analizează și difuzează date privind rețelele criminale și teroriste și prezintă rapoarte cu privire la tendințele care se prefigurează la nivel european în materie de crimă organizată și terorism. Europol oferă sprijin operațional agențiilor naționale competente și coordonează investigațiile transfrontaliere derulate de statele membre.

Colegiul European de Poliție (CEPOL) sprijină cooperarea transfrontalieră și schimburile de informații, oferind programe de formare angajaților instituțiilor care răspund de aplicarea legii, pentru a garanta că aceștia sunt familiarizați cu instrumentele de cooperare transfrontalieră și știu să le folosească.

Identificarea și confiscarea fondurilor și a altor bunuri obținute ilicit reprezintă o modalitate eficientă de a obstrucționa și descuraja activitățile rețelelor criminale. Utilizarea acestor fonduri în scop social și pentru consolidarea măsurilor de prevenire a criminalității este benefică pentru întreaga societate.

Combaterea terorismului Terorismul nu cunoaște frontiere. Întrucât UE reprezintă o zonă de liberă circulație, statele membre trebuie să acționeze împreună pentru a proteja valorile democratice, drepturile și libertățile cetățenilor lor. Strategia UE de combatere a terorismului are patru obiective: • prevenirea radicalizării terorismului și a recrutării de noi membri; • protejarea cetățenilor și a infrastructurilor critice; • urmărirea teroriștilor și aducerea lor în fața justiției; • intervenția eficientă în caz de atacuri teroriste pentru a reduce la maximum consecințele acestora. Pentru a preveni atacurile teroriste, este esențial să eradicăm însăși sursa fenomenului, adică să prevenim radicalizarea și apariția unor noi generații de teroriști. Strategia UE pentru combaterea radicalizării și recrutării conține standarde și măsuri comune prin care statele membre pot preveni mai eficient aceste fenomene. UE pune accent pe măsuri specifice care pot aduce valoare adăugată eforturilor internaționale, naționale și locale menite să prevină radicalizarea terorismului și a extremismul violent și care pot oferi un cadru important de cooperare pentru formularea unei reacții rapide și adecvate peste tot în UE.

politicile

U niunii

E uropene

Implicarea societății civile și a persoanelor care intră în contact direct cu indivizi vizați sau cu grupuri vulnerabile se poate baza pe o serie de instrumente și resurse. Rețeaua pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare reunește specialiști care participă la acțiuni de combatere a acestui fenomen, cu scopul de a‑i ajuta să facă schimb de bune practici și să‑și împărtășească cunoștințele.

Lupta împotriva finanțării terorismului este, de asemenea, o componentă esențială a strategiei UE de combatere a terorismului. UE a elaborat o serie de măsuri menite să împiedice accesul teroriștilor la finanțare și să îi priveze astfel de ocazia de a se implica în activități infracționale. În ultimii ani, majoritatea atacurilor teroriste au fost comise cu ajutorul explozibililor fabricați de obicei acasă din produse chimice distribuite pe scară largă și disponibile pe piață. Prin urmare, UE depune eforturi pentru a reduce accesul la acești precursori chimici și pentru a îmbunătăți securitatea explozibililor și a materialelor care servesc la fabricarea bombelor, astfel încât acestea să nu poate fi utilizate de teroriști. Planul de acțiune al UE privind îmbunătățirea securității explozibililor definește o serie de acțiuni concrete privind prevenirea, detectarea și intervenția în cazul utilizării necorespunzătoare a explozibililor. Riscul producerii unor atacuri teroriste cu materiale chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) rămâne, de asemenea, ridicat. Planul de acțiune al UE privind CBRN are ca obiectiv global reducerea amenințării legate de incidentele CBRN de origine naturală, accidentală sau intenționată, prin consolidarea capacităților de detectare, de pregătire și reacție. Atacurile teroriste pot duce la apariția unor situații problematice, cum ar fi defecțiunile la nivelul infrastructurilor critice (acest lucru se poate întâmpla și în caz de catastrofe naturale). Deteriorarea acestor infrastructuri indispensabile pentru menținerea funcțiilor vitale ale societății poate fi periculoasă pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor europeni. UE dispune de un program european privind protecția infrastructurilor critice (PEPIC) care prevede, printre altele, o abordare comună pentru evaluarea nevoilor de protecție ale infrastructurilor critice desemnate, cu accent pe sectoarele energiei și transporturilor. Teroriștii utilizează deseori explozibili artizanali pentru a comite atentate.

© Flying Colours Ltd/Digital Vision/Getty Images

10


S ecuritatea

la

11

f rontiere

Dialogul și cooperarea cu țările din afara UE UE participă periodic la dialoguri politice și acțiuni de cooperare cu țări din afara UE și cu organizații internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite (ONU), pentru a aborda eficient, împreună cu acestea, provocările care țin de securitatea comună. În acest scop, UE se bazează pe sprijinul rețelei sale de 140 de delegații aflate în toată lumea, care răspund de reprezentarea în străinătate a intereselor Uniunii Europene și ale cetăţenilor săi. Acest sistem permite contracararea amenințărilor la adresa securității interne înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul UE. De asemenea, garantează că măsurile de combatere a criminalității și terorismului sunt adoptate în mod coerent și complementar cu politicile externe ale UE. UE are la dispoziție mai multe tipuri de instrumente pentru cooperarea cu țări terțe în domeniul securității. Este vorba despre instrumente politice (dialoguri, planuri de acțiune și strategii de securitate bilaterale și regionale, de exemplu pentru regiunea Sahel sau Cornul Africii), instrumente juridice (convenții internaționale privind terorismul, drogurile, crima organizată sau corupția), misiuni civile ale UE în țări terțe derulate în baza politicii de securitate și apărare comună, acordarea de sprijin financiar și consolidarea capacităților în baza instrumentelor de cooperare externă (Instrumentul de asistență pentru preaderare, Instrumentul european de vecinătate, Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, Fondul european de dezvoltare, Instrumentul pentru stabilitate).

a terorismului), precum și consolidarea coordonării și cooperării între autoritățile competente și alte autorități naționale din statele membre. Fondul va contribui și la creșterea capacității statelor membre și a Uniunii de a gestiona eficient riscurile și crizele care afectează securitatea și de a proteja cetățenii și infrastructurile critice împotriva atacurilor teroriste și a altor incidente. Programul UE de cercetare în domeniul securității sprijină și elaborarea de soluții noi și inovatoare pentru combaterea criminalității și a terorismului. În cadrul obiectivului global vizând creșterea securității cetățenilor, programul abordează aspecte precum securitatea urbană, criminalistica, substanțele chimice, biologice, radiologice, nucleare și explozive (CBRNE), protecția, informațiile antitero și tehnologiile utilizate de serviciile polițienești. Un bun exemplu în acest sens îl constituie proiectul EDEN, care vizează întregul ciclul CBRNE (prevenire, pregătire, reacție și recuperare), propunându‑și să consolideze și să garanteze capacitatea de rezistență a UE.

Prevenirea și combaterea migrării ilegale și a traficului de persoane reprezintă una dintre prioritățile Abordării globale în materie de migrație și mobilitate, care oferă cadrul general pentru politica UE în domeniul migrației și azilului (pentru detalii, consultați broșura Migrație și azil). FONDUL PENTRU SECURITATE INTERNĂ – POLIȚIE

Finanțarea UE pentru combaterea criminalității și terorismului În perioada 2007-2013, programul‑cadru „Securitate și protecția libertăților” a sprijinit cooperarea europeană transfrontalieră pentru combaterea și prevenirea criminalității și terorismului. În acest scop, au fost create două programe specifice – Prevenirea și combaterea criminalității, care a alocat 600 de milioane de euro pentru acțiuni centrate pe prevenirea criminalității, aplicarea legii și cooperare operativă, și Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate, care a contribuit cu 140 de milioane de euro la protecția infrastructurilor critice și gestionarea crizelor. Pentru a garanta un nivel ridicat de securitate în UE, Fondul pentru securitate internă (instrument pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor) va aloca, în perioada 2014-2020, puțin peste un miliard de euro pentru finanțarea acțiunilor care vizează combaterea criminalității grave, organizate și transfrontaliere (inclusiv

Austria Belgia Bulgaria Cipru Republica Cehă Germania Danemarca Estonia Spania Finlanda Franța Grecia Croația Ungaria Irlanda Italia Lituania Luxemburg Letonia Malta Țările de Jos Polonia Portugalia România Suedia Slovenia Slovacia Regatul Unit 0

10

20

30

40

50

60

Total 2014-2020 (milioane EUR)

70

80 Milioane

Notă: Danemarca și Regatul Unit nu participă la Fondul pentru securitate internă – Poliție Sursa: Comisia Europeană.


S ă

înțelegem

politicile

U niunii

E uropene

Perspective Crearea spațiului Schengen – o zonă a liberei circulații care acoperă în prezent cea mai mare parte a Europei – este una dintre cele mai importante și mai tangibile realizări ale UE. Apariția spațiului Schengen a dus la o creștere fără precedent a mobilității, permițându‑le cetățenilor din țările UE, dar și din țări terțe să se deplaseze liber pe acest teritoriu comun. Spațiul Schengen reprezintă, de asemenea, un factor esențial pentru creșterea și prosperitatea statelor membre. Extinderile sale recente și viitoare vor consolida libertatea de deplasare a cetățenilor. UE va continua să faciliteze accesul legal pe teritoriul statelor membre, luând, în același timp, măsuri care să garanteze că frontierele sale externe vor rămâne sigure. În acest scop, se va dezvolta un sistem în cadrul căruia Frontex, Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, va putea pune în comun resursele oferite de toate statele membre pentru a crea echipele europene de polițiști de frontieră care vor putea interveni rapid. Criminalitatea și terorismul transfrontalier continuă să amenințe securitatea internă a Uniunii și, prin urmare, necesită o reacție amplă și clară. Acțiunile UE vor consolida

cooperarea între autoritățile competente din statele membre, în special în ceea ce privește combaterea traficului de persoane, a contrafacerii, a criminalității informatice și a corupției. Pentru a contracara terorismul și radicalizarea, UE va defini măsuri care vor avea un impact concret asupra mai multor aspecte, precum combatanții străini. Cetățenii europeni care călătoresc în străinătate pentru a adera la organizații teroriste reprezintă, la întoarcere, o amenințare gravă la adresa securității interne, atât din punct de vedere al radicalizării și recrutării, cât și în ceea ce privește capacitatea de a pune la cale atentate teroriste. De asemenea, UE lucrează la crearea unui sistem de procesare a datelor din registrul cu numele pasagerilor (Passenger Name Record – PNR). Este vorba despre informațiile colectate de companiile aeriene în cadrul activităților lor obișnuite, precum metoda de rezervare și itinerarul complet. Aceste informații sunt importante în contextul luptei împotriva terorismului și infracțiunilor grave. Procesarea datelor PNR permite, de exemplu, detectarea mișcărilor combatanților străini care intră și ies din UE pe calea aerului. O abordare coerentă la nivelul UE va garanta un nivel adecvat și consistent de protecție a datelor pe parcursul procesării acestora.

Informații suplimentare XX Site‑ul Direcției Generale Afaceri Interne a Comisiei Europene: http://ec.europa.eu/dgs/home‑affairs XX Site‑ul Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene: http://frontex.europa.eu XX Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă: http://www.eulisa.europa.eu

XX XX XX XX XX

Site‑ul UE privind combaterea traficului: http://ec.europa.eu/anti‑trafficking Site‑ul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie: http://emcdda.europa.eu Site‑ul Oficiului European de Poliție: https://www.europol.europa.eu Site‑ul Colegiului European de Poliție: http://www.cepol.europa.eu Aveți întrebări despre Uniunea Europeană? Europe Direct vă stă la dispoziție: 00 800 6 7 8 9 10 11 – http://europedirect.europa.eu

ISBN 978-92-79-41697-2 doi:10.2775/2604

NA-04-14-863-RO-C

12

Profile for EuropeDirectBucuresti

Securitatea la frontiere  

Unul dintre obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene este crearea unui spațiu fără frontiere interne, în care oamenii să se poată depla...

Securitatea la frontiere  

Unul dintre obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene este crearea unui spațiu fără frontiere interne, în care oamenii să se poată depla...

Advertisement