Page 1

SĂ ÎNŢELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE

Către un viitor durabil și o creștere generatoare de locuri de muncă

Europa 2020: Strategia de creștere a Europei Eur o p a t r eb uie s ă ac ţ io neze d ec is iv p en t r u a as igur a evo l uţ ia c ăt r e o  U n iune a s t ab il it ăţ ii ș i a c r eș t er ii d in c e î n c e m ai s t r âns ă ș i m ai p ut er nic ă.


CUPRINS

SĂ ÎNŢELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.

De ce avem nevoie de Strategia pentru creștere economică Europa 2020 Reforme pentru sporirea competitivităţii . . . . . . . . . . . . . . . 3 Cum procedează UE Coordonare și sprijin financiar . . . . . . . . . . 5 Ce face UE Iniţiative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Publicațiile sunt disponibile online:

Perspective Crearea de locuri de muncă și creștere favorabilă incluziunii . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

http://europa.eu/pol/index_ro.htm http://europa.eu/!gX78yg

Informaţii suplimentare . . . . . . . . . . . . 12

Cum funcționează UE 12 lecții despre Europa Europa 2020: Strategia de creștere a Europei Părinții fondatori ai UE Afaceri externe și securitate Afaceri maritime și pescuit Agenda digitală Agricultură Ajutor umanitar și protecție civilă Buget Cercetare și inovare Combaterea fraudei Combaterea schimbărilor climatice Comerț Concurență Consumatori Cooperare internațională și dezvoltare Cultură și audiovizual Educație, formare, tineret și sport Energie Extindere Impozitare Întreprinderi Justiție, drepturi fundamentale și egalitate Mediu Migrație și azil Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale Piața internă Politica regională Sănătatea publică Sectorul bancar și financiar Securitatea la frontiere Siguranța alimentară Transporturi Uniunea economică și monetară și moneda euro Vamă

Să înţelegem politicile Uniunii Europene Europa 2020: Strategia de creștere a Europei Comisia Europeană Direcţia Generală Comunicare Publicaţii 1049 Bruxelles BELGIA Manuscris actualizat în noiembrie 2014 Ilustrația copertei și a paginii 2: © Phovoir 12 p. — 21 × 29,7 cm ISBN 978-92-79-41453-4 doi:10.2775/23063 Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2015 © Uniunea Europeană, 2015 Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor, trebuie să se solicite direct permisiunea deţinătorilor drepturilor de autor.


E U R O P A

2 0 2 0:

S T R A T E G I A

D E

C R E Ș T E R E

A

E U R O P E I

3

De ce avem nevoie de Strategia pentru creștere economică Europa 2020 Reforme pentru sporirea competitivităţii Ca majoritatea altor regiuni din lume, Europa trece printr-o perioadă de transformări. Criza economică recentă a anulat ani de progrese economice și sociale și a scos în evidenţă deficienţele structurale ale economiei europene. Pe de altă parte, se acutizează diverse probleme precum globalizarea, supraexploatarea resurselor naturale și îmbătrânirea populaţiei. Pentru a se adapta la această nouă realitate, Europa trebuie să ia măsuri.

Obiective și iniţiative emblematice

Deficienţele structurale ale economiei Europei, pe care criza le-a scos la lumină, nu pot fi depășite decât prin continuarea reformelor structurale. Acestea trebuie întreprinse de fiecare stat membru, dar se bazează pe atuurile Europei și anume piaţa unică și politica comercială comună. Dacă dorim să menţinem și în condiţiile actuale modelul economiei sociale de piaţă, Europa trebuie să devină mai competitivă.

2. să investească 3 % din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare;

În acest scop, Uniunea Europeană și statele membre au lansat, în 2010, strategia Europa 2020. Strategia abordează atât problemele pe termen scurt legate de criză, cât și necesitatea implementării unor reforme structurale prin măsuri de stimulare a creșterii menite să pregătească economia Europei pentru provocările viitoare.

4. să reducă rata abandonului școlar la sub 10 % și să determine 40 % din populaţia cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani să urmeze studii superioare;

Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială și mediul/energia – care urmează să fie îndeplinite până în 2020. Concret, aceste obiective urmăresc: 1. să asigure o rată a ocupare a forţei de muncă de 75 % pentru segmentul de vârstă 20-64 de ani;

3. să limiteze emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 %-30 % faţă de nivelurile înregistrate în 1990, să acopere 20 % din necesarul de energie folosind resurse regenerabile și să îmbunătăţească eficienţa energetică cu 20 %;

5. să reducă cu 20 de milioane numărul persoanelor ameninţate de sărăcie sau de excluziune socială. Ţările membre au adoptat propriile obiective în fiecare dintre aceste domenii, iar liderii UE au convenit asupra măsurilor care trebuie luate la nivel european și naţional.

Politicile UE urmăresc să asigure, până în 2020, o rată de ocupare de 75 % pentru populaţia aptă de muncă.

De asemenea, aceștia au identificat principalele domenii care ar putea stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Acestea fac obiectul a șapte „iniţiative emblematice”:

© Corbis

• „O Uniune a inovării”: iniţiativa are drept scop îmbunătăţirea condiţiilor și a accesului la finanţările pentru cercetare și inovare, astfel încât ideile inovatoare să poată fi transformate, în cele din urmă, în produse și servicii și să creeze, astfel, creștere și locuri de muncă. • „Tineretul în mișcare”: iniţiativa urmărește să consolideze performanţa sistemelor de educaţie și să faciliteze intrarea tinerilor pe piaţa muncii, implementând programe de studii, de învăţare și formare finanţate de UE, precum și platforme menite să-i ajute pe tineri să își găsească un loc de muncă.


4 S Ă

Î N Ţ E L E G E M

• „O agendă digitală pentru Europa”: această iniţiativă urmărește să accelereze introducerea internetului de mare viteză și utilizarea tehnologiilor informaţiei și comunicaţiilor. • „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”: această iniţiativă urmărește să disocieze creșterea economică de utilizarea resurselor. Ea sprijină trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie, dezvoltarea tehnologiilor ecologice și modernizarea transporturilor și promovează eficienţa energetică. • „O politică industrială pentru era globalizării”: iniţiativa își propune să aducă îmbunătăţiri mediului antreprenorial, în special în ceea ce privește IMM-urile, ajutându-le, de exemplu, să acceseze credite și simplificând procedurile administrative. De asemenea, sprijină dezvoltarea unei baze industriale puternice și durabile, capabile să facă faţă concurenţei mondiale.

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

• „O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă”: această iniţiativă urmărește să modernizeze pieţele muncii, să le permită cetăţenilor să își dezvolte competenţele și să asigure o mai mare flexibilitate și securitate a mediului de lucru. De asemenea, își propune să faciliteze căutarea unui loc de muncă în UE și să adapteze mai bine oferta la cerere. • „O platformă europeană de combatere a sărăciei”: această iniţiativă își propune să asigure coeziunea socială și teritorială, ajutând persoanele sărace și excluse din punct de vedere social să aibă acces la piaţa muncii și să joace un rol activ în societate. Strategia Europa 2020 este susţinută de multe alte politici și activităţi ale UE, cum ar fi politica pieţei interne, politica bugetară (care vine în ajutorul domeniilor prioritare ale strategiei) și politica comercială (care promovează, de exemplu, consolidarea relaţiilor comerciale astfel încât întreprinderile să poată avea acces la achiziţii publice și la programe de cercetare în ţări terţe).

© iStockphoto.com

Internetul de mare viteză trebuie introdus în toată Europa.


E U R O P A

2 0 2 0:

S T R A T E G I A

D E

C R E Ș T E R E

A

E U R O P E I

5

Cum procedează UE Coordonare și sprijin financiar Criza ne-a arătat cât de interconectate sunt economiile noastre. Bula imobiliară cu care se confruntă o ţară poate afecta ţările vecine și Uniunea în ansamblul ei. Această interdependenţă economică determină necesitatea unui răspuns coordonat, inclusiv cu partenerii sociali și cu societatea civilă. Putem ieși din criză mai puternici dacă acţionăm împreună. Într-o lume globalizată, nicio ţară nu poate face faţă provocărilor în mod eficient dacă acţionează singură. Acest lucru este valabil în mod special în Europa, unde metoda cu cele mai bune rezultate este acţiunea la nivelul UE. Încă de la începutul crizei, Comisia Europeană a depus eforturi în direcţia restabilirii tendinţei de creștere și a ameliorării competitivităţii economiilor europene. În acest scop, trebuie create baze mai solide pentru finanţele publice, iar economia reală trebuie susţinută de un sector financiar mai stabil și mai responsabil. De asemenea, trebuie consolidate guvernanţa economică și disciplina bugetară, iar statele membre trebuie să continue reformele structurale în vederea stimulării competitivităţii. Pentru a fi eficiente, aceste măsuri trebuie aplicate simultan.

O mai bună coordonare a politicilor economice naţionale „Semestrul european” este momentul din an în care statele membre își coordonează politicile economice și lucrează la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020. Este o ocazie pentru acestea de a-și prezenta politicile macroeconomice, structurale și de ocupare a forţei de muncă, de a învăţa unele de la altele și de a anticipa posibilele probleme. Semestrul european are ca scop consolidarea coordonării dintre politicile economice naţionale chiar din stadiul elaborării acestora, pentru a depista eventualele incoerenţe și dezechilibre. Este o analiză sistematică și aprofundată a economiei europene. În fiecare an, la începutul semestrului european, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport intitulat „Analiza anuală a creșterii”. Acesta constituie baza discuţiilor cu liderii UE (șefi de stat sau

de guvern), care se reunesc în cadrul Consiliului European din martie (numit și „Consiliul European de primăvară”), pentru a oferi orientări generale cu privire la strategia Europa 2020. Statele membre se sprijină pe aceste orientări pentru a elabora două programe: un program naţional de reformă și un program de stabilitate și de convergenţă. Primul analizează progresele înregistrate în raport cu criteriile de referinţă ale strategiei Europa 2020 și măsurile care trebuie luate în anul următor pentru a elimina punctele slabe. Cel de al doilea se ocupă de planurile bugetare plurianuale. Aceste două documente sunt trimise Comisiei Europene spre evaluare în luna aprilie. Pornind de la ele, Comisia pregătește, pentru fiecare ţară în parte, recomandări care sunt adoptate de Consiliul European din iunie. Aceste recomandări acoperă multiple aspecte, printre care situaţia finanţelor publice, capacitatea sectorului bancar de a susţine economia, reforma pensiilor, creșterea și competitivitatea, crearea de locuri de muncă și măsuri în domeniul educaţiei, reflectând priorităţile stabilite în analiza anuală a creșterii. Dacă programele naţionale de reformă și programele de stabilitate și de convergenţă sunt elaborate de statele membre plecând de la consultări cu părţile implicate, recomandările sunt elaborate de Comisia Europeană pentru fiecare stat membru. Aceste recomandări concrete, legate de obiectivele care trebuie atinse în următoarele 12-18 luni, se bazează pe analiza programelor furnizate de statele membre și includ informaţii extrase din reuniunile organizate între experţi ai Comisiei și ai statelor membre. Pentru statele din zona euro, în 2013 a fost adăugată o nouă etapă: acestea trebuie să prezinte Comisiei, în toamnă, proiectele de plan bugetar. Comisia analizează dacă acestea sunt corelate cu programele naționale de reformă și cu planurile de stabilitate sau convergență prezentate anterior de statele membre și, cel mai important, dacă respectă recomandările făcute statelor membre în cauză. Apoi Comisia emite un aviz independent cu privire la proiectele de plan bugetar, de care parlamentele naționale se pot servi ulterior atunci când votează, în mod suveran, legea bugetului.


6 S Ă

Î N Ţ E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Evitarea deficitelor și consolidarea disciplinei bugetare

Urmărirea dezechilibrelor macroeconomice

Criza financiară a scos la lumină o serie de puncte slabe la nivelul guvernanţei uniunii economice și monetare. Confruntată cu această situaţie, UE a adoptat noi măsuri de ameliorare a guvernanţei economice, care au intrat în vigoare în 2011. În ţările din zona euro se aplică și reguli suplimentare.

Odată cu noile norme a fost introdus și un mecanism de supraveghere și de aplicare, menit să identifice și să corecteze disparităţi majore în materie de competitivitate: procedura privind dezechilibrele macroeconomice (PDM). Acest instrument identifică dezechilibrele economice mult mai repede decât până acum. Cu ajutorul său, economiile naţionale sunt monitorizate îndeaproape, iar instituţiile UE sunt alertate în legătură cu problemele care ar putea să apară.

Aceste reguli mai stricte prevăd sancţiuni pentru statele membre care nu își respectă angajamentul de a-și reduce deficitul bugetar până la un nivel sustenabil. În caz de deficit excesiv, sancţiunile financiare (aplicabile doar ţărilor din zona euro) sunt impuse treptat și pot atinge 0,5 % din PIB. Pe de altă parte, 25 de state membre (17 ţări din zona euro și alte opt din afara acesteia) au convenit asupra unui nou tratat interguvernamental cunoscut sub denumirea de „pact fiscal”, menit să consolideze disciplina bugetară și convergenţa. Este vorba despre o declaraţie politică. Ea arată că ţările din zona euro vor lua toate măsurile necesare pentru a sprijini moneda euro.

PDM utilizează un tablou de bord cu 11 indicatori economici, identificând astfel modificările survenite la nivelul cotei de piaţă a exporturilor, costului forţei de muncă, datoriei sectorului privat și preţurilor la locuinţe. Când sunt descoperite dezechilibre – de exemplu, creșteri salariale care nu corespund creșterilor de productivitate sau creșteri bruște ale preţurilor la locuinţe – statului membru respectiv i se trimit recomandări și i se poate solicita o foaie de parcurs însoţită de un calendar pentru reechilibrarea situaţiei. În ultimă instanţă, ţărilor din zona euro care nu iau măsurile corective necesare li se pot aplica sancţiuni.

CRONOLOGIA SEMESTRULUI EUROPEAN Ianuarie

Comisia Europeană

Februarie

Analiza anuală a creșterii și raportul privind mecanismul de alertă

Martie

Bilanţuri aprofundate (procedura de dezechilibru excesiv)

Consiliul de Miniștri

Dezbatere Debate & și orientări orientations

Parlamentul European

Dezbatere Debate & și orientări orientations

Consiliul European

Statele membre

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

Propuneri de recomandări specifice pe ţări

Discuţie în formaţiunile Consiliului

Toamnă: Monitorizare și evaluare inter pares la nivel european

Dialog pe marginea recomandărilor Consiliul European de primăvară: orientări generale privind priorităţile UE

Aprobarea recomandărilor specifice pe ţări

Adoptarea programelor naţionale de reformă (PNR) și a programelor de stabilitate și convergenţă

Toamnă: Punerea în aplicare la nivel naţional


E U R O P A

2 0 2 0:

S T R A T E G I A

D E

C R E Ș T E R E

A

7

E U R O P E I

Stabilitate financiară

Finanţarea strategiei Europa 2020

Criza a ridicat semne de întrebare cu privire la încrederea în zona euro. UE a răspuns cu fermitate, adoptând Mecanismul european de stabilitate (MES). Cu 700 de miliarde de euro, acesta va dispune de mai mult capital decât orice altă instituţie financiară internaţională și va avea o capacitate de împrumut de 500 de miliarde de euro. MES a devenit operaţional în septembrie 2012. El înlocuiește două mecanisme precedente, Fondul european de stabilitate financiară (FESF) și Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF).

Toate acţiunile Uniunii sunt finanţate din bugetul său, axat, mai mult ca oricând, pe creștere economică. Acesta este și cazul propunerii referitoare la cadrul financiar plurianual al UE pentru perioada 2014-2020. Reformele și crearea de locuri de muncă sunt sprijinite în mod special prin fondurile structurale europene puse la dispoziţia statelor membre.

MES a permis consolidarea lichidităţii și a capacităţii de împrumut a băncilor și a ameliorat semnificativ reglementarea și supravegherea sectorului financiar european, astfel încât să se evite probleme similare în viitor.

Creștere economică și crearea de locuri de muncă Toate măsurile menţionate mai sus servesc la crearea unui mediu propice creșterii și creării de locuri de muncă, singurele mijloace prin care ne putem finanţa, în continuare, modul de viaţă. De la începutul crizei, Comisia nu a încetat să îndemne la luarea de măsuri care să favorizeze creșterea economică, aflată în centrul strategiei Europa 2020. Pentru a avea baze solide, această creștere trebuie să fie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă adoptat de Consiliul European va permite, printre altele, injectarea unui volum mai mare de capital în economia europeană, consolidând capacitatea de împrumut a Băncii Europene de Investiţii și aprofundarea pieţei unice.

CREȘTEREA RATEI DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ LA 75 % 80

75

70

Bugetul UE este destinat să faciliteze, în toate statele membre, investiţiile în domenii comune de interes, cum ar fi creșterea, crearea de locuri de muncă și consolidarea influenţei UE în lume. Bugetul UE nu finanţează ce poate fi finanţat de bugetele naţionale, ci vizează sectoarele în care finanţarea europeană poate aduce o valoare adăugată reală. El finanţează ceea ce nu ar finanţa bugetele naţionale sau ceea ce ar fi mai costisitor pentru acestea.

O largă participare Parlamentul European joacă un rol important, în special prin faptul că determină parlamentele naţionale să se implice. Noile reglementări în materie de guvernanţă economică îi permit să stabilească un dialog economic cu Consiliul și Comisia. Astfel, poate analiza propunerile și deciziile acestor două instituţii și le poate adresa întrebări. Procesul devine mai transparent, iar Consiliul și Comisia sunt mai responsabilizate. În strategia Europa 2020 trebuie implicate toate segmentele societăţii: întreprinderi, sindicate, ONG-uri și persoane fizice. Pentru aceasta, Comitetul Economic și Social European a instituit un grup de coordonare Europa 2020, care mobilizează vaste reţele de organizaţii ale societăţii civile din toată Europa. Comitetul Regiunilor a creat, la rândul său, o Platformă de monitorizare a strategiei Europa 2020, cu participarea autorităţilor regionale și locale. Ambele comitete prezintă avize care sunt luate în considerare la Consiliul European de primăvară. În realitate, o mare parte a strategiei este pusă în aplicare de către statele 1 700 membre la nivel local și regional, cu contribuţia autorităţilor locale și regionale, a partenerilor sociali și a societăţii civile. 1 600

65 1 500 60

2005

2010

2013

2020

Ponderea europenilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani care au un loc de muncă

2005

2010

2013

2020


8 S Ă

Î N Ţ E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Ce face UE Iniţiative Atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020 poate consolida potenţialul de creștere al statelor membre ale UE. Aceste obiective au scopul de a incita statele membre să facă totul pentru a progresa în sectoarele‑cheie. Colaborarea la nivel european a dat rezultate deosebite, cu care Europa se poate mândri. Iată câteva exemple. Compania Airbus, creată în anii '70 la iniţiativa a patru ţări, numără astăzi peste 50 000 de angajaţi și figurează printre primii constructori de avioane din lume. Galileo, sistemul european de navigaţie prin satelit, poate fi mai precis decât GPS-ul american sau Glonass-ul rusesc. Ar trebui să fie dat în exploatare în 2019, după lansarea tuturor sateliţilor. Banca Europeană de Investiţii (BEI) a participat recent la finanţarea celor mai mari ferme eoliene offshore din lume. Fermele din Thanet și Walney (Regatul Unit) produc peste 600 MW și alimentează circa 500 000 de gospodării, consolidând astfel utilizarea energiilor regenerabile în Europa.

Combaterea șomajului în rândul tinerilor În fiecare an, 6 milioane de tineri europeni renunţă la studii, în cel mai bun caz după terminarea ciclului secundar inferior. Această situaţie, în care se găsesc în prezent 14 % din persoanele cu vârsta între 18 și 24 ani, nu face decât să accentueze șomajul în rândul tinerilor. Iată de ce Comisia Europeană încearcă să mărească numărul de absolvenţi, să amelioreze calitatea învăţământului și să exploateze cât mai bine resursele învăţământului superior pentru a ajuta economia UE să iasă mai puternică din criză. Strategia sa identifică domeniile prioritare în care statele membre ale UE trebuie să facă mai mult pentru a atinge obiectivele comune de educaţie și stabilește modalitatea prin care Uniunea Europeană poate să le sprijine politicile de modernizare. Iniţiativele la nivelul UE includ un sistem de clasificare a universităţilor, care le permite studenţilor să decidă ce cursuri li se potrivesc cel mai bine.

De la lansarea sa în 1987, programul Erasmus a cofinanţat 3 milioane de schimburi studenţești. Comisia a propus un nou program — „Erasmus pentru 80 toţi”. Acesta va permite ca până la 5 milioane Acestea sunt doar exemple de proiecte care au putut fi 1 700 de persoane să primească burse UE pentru a învăţa, realizate datorită consolidării cooperării în toate 75 pentru a se forma sau pentru a participa la acţiuni de sectoarele. Mai sunt multe altele care pot deveni realitate voluntariat în străinătate, între 2014 și 2020, aproape în cadrul iniţiativelor emblematice ale strategiei 1 600 70 dublu faţă de cifra actuală. De asemenea, în cadrul Europa 2020. „Erasmus for Masters”, a fost introdus un sistem de 65 acordare de împrumuturi tinerilor care fac studii de 1 500 master în altă ţară din UE. Progrese la nivelul iniţiativelor emblematice 60 2005

2010

2013

2005

2020

Iniţiativele emblematice ale strategiei Europa 2020 sunt în curs de implementare. În general, evoluţia este satisfăcătoare. În cadrul fiecărei iniţiative au fost finalizate o serie de acţiuni-cheie. Iată câteva exemple în cele ce urmează.

2010

2013

2020

REDUCEREA NUMĂRULUI DE CAZURI DE ABANDON ȘCOLAR LA SUB 10 % 16

4

15 3

14 13

2

12 1 2005

2010

2013

2020

10

2005

2010

2013

2020

Ponderea europenilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani care au terminat doar ciclul secundar inferior și care nu urmează alte studii sau cursuri de formare


E U R O P A

2 0 2 0:

S T R A T E G I A

D E

C R E Ș T E R E

A

9

E U R O P E I

Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 1 700

80

75

© Corbis

În condiţiile în care 80 de milioane de europeni se află în pragul sărăciei (din care 20 de milioane de copii și 1 600 70 8 % din populaţia activă), UE a decis să creeze 65 Platforma europeană de combatere a sărăciei și 1 500 excluziunii sociale. Aceasta prevede acţiuni vizând 60 atingerea obiectivului Uniunii Europene de reducere 2005 2010 2013 2020 2005 2010 2013 2020 a sărăciei și a excluziunii sociale pentru cel puţin Călătoriile în alte ţări, la muncă sau la studii, 20 de milioane de persoane până în 2020. Deși stimulează economia. combaterea sărăciei și a excluziunii sociale este, în principal, responsabilitatea guvernelor naţionale, UE poate juca un rol de coordonare identificând bunele practici, încurajând învăţarea reciprocă, definind norme 4 16 la nivel european și facilitând finanţarea. Măsurile care 15 Au fost lansate și câteva iniţiative destinate să îi ajute pe se impun în acest domeniu vizează în special accesul 3 tinerii aflaţi în căutarea unui loc de muncă să identifice la piaţa muncii, securitatea socială, educaţia și 14 posturile vacante. În același timp, sunt derulate campanii serviciile de bază cum ar fi asistenţa medicală și de informare destinate să încurajeze angajarea tinerilor condiţiile de locuit. Alte acţiuni urmăresc o mai bună 13 2 de către IMM-uri și să faciliteze contactul dintre aceștia. utilizare a fondurilor UE pentru susţinerea incluziunii 12 În plus, Comisia a propus ca statele membre și UE să sociale și combaterea discriminării, încurajarea inovării utilizeze mai eficient Fondul social european (FSE) pentru sociale pentru găsirea de soluţii „inteligente” și crearea 1 10 2005 2010 2013 2020 2005 2010 2013 2020 a combate șomajul în rândul tinerilor. Pentru aceasta, va de noi parteneriate între sectorul public și cel privat. fi nevoie, în primul rând, de facilitarea trecerii de pe băncile școlii către locul de muncă și de susţinerea mobilităţii tinerilor pe piaţa muncii. GARANTAREA CĂ CEL PUŢIN 40 % DIN EUROPENII CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 30 ȘI 34 DE ANI AU ABSOLVIT O FACULTATE

100

În practică: „Primul tău loc de muncă EURES”

40

35

90

Programul „Primul tău loc de muncă EURES” își propune să-i ajute pe tineri să ocupe posturile vacante din UE. Din punct de vedere operaţional, se 80 bazează pe sprijinul oficiilor naţionale de ocupare 2005 2010 2013 tinerilor și 2020 a forţei de muncă. Se adresează întreprinderilor interesate să angajeze personal din alte ţări, punându-le la dispoziţie informaţii, fonduri și sprijin pentru recrutare și căutarea unui loc de muncă. Programul propune servicii de orientare profesională și de plasare și acoperă costurile 20 legate de participarea la interviu sau de mutarea în străinătate pentru a prelua postul. Angajatorii beneficiază de sprijin pentru recrutare, iar întreprinderile mici și mijlocii pot primi ajutor 15 financiar pentru a acoperi o parte din costurile de formare și de instalare a noilor angajaţi. 10 2005

2010

2013

2020

30

2005

2010

2013

2020

Ponderea europenilor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani care au terminat studii superioare sau echivalente

Inovare Iniţiativa emblematică „Uniunea inovării” vizează consolidarea legăturilor între cercetare și inovare, pe de o parte, și crearea de locuri de muncă, pe de altă parte, condiţie esenţială pentru ieșirea din actuala criză economică. Fiecare euro investit în cercetarea europeană duce la o creștere a valorii adăugate în industrie de la 7 până la 14 euro, în timp ce alocarea a 3 % din PIB-ul UE către cercetare și dezvoltare ar putea crea, până în 2020, 3,7 milioane de locuri de muncă și ar putea crește PIB-ul anual cu aproape 800 de miliarde de euro până în 2025.


10 S Ă

Î N Ţ E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

În practică: soluţii inovatoare

© iStockphoto.com

Lansat în 2012, proiectul-pilot privind îmbătrânirea activă și în condiţii bune de sănătate a deschis calea către o serie de parteneriate europene pentru inovare. Aceste parteneriate vizează mobilizarea actorilor din sectorul inovării pentru atingerea unui obiectiv global (în acest caz îmbătrânirea în condiţii bune de sănătate), astfel încât să poată fi găsite cât mai rapid soluţii inovatoare la problemele cu care se confruntă societatea actuală. De atunci au fost lansate și alte parteneriate pentru inovare, inclusiv cel pentru o utilizare eficientă a apei și cel referitor la orașe inteligente.

Europa digitală

Fondurile UE ameliorează condiţiile pentru cercetare și inovare.

Agenda digitală abordează aspecte vitale ale economiei moderne, precum disponibilitatea internetului de mare viteză și a conţinutului digital, securitatea informatică, serviciile de guvernare electronică mai eficiente și noile Mulţumită brevetului european adoptat în 2012, servicii medicale care facilitează viaţa cetăţenilor. întreprinderile și inventatorii pot economisi până la 80 % De asemenea, își propune să le ofere tuturor cetăţenilor din costul unui brevet. Astăzi se poate obţine un singur șansa de a dobândi competenţele de care au nevoie brevet valabil pe tot teritoriul UE, în loc de unul pentru pentru a profita de revoluţia tehnologică. Programul de fiecare stat membru. Acest brevet unic va fi recunoscut în cercetare și inovare „Parteneriat public-privat pentru cele 25 de state membre care au aprobat propunerea în internetul viitorului” (FI-PPP) a fost lansat pentru cadrul procedurii de cooperare consolidată. Până acum, a ameliora competitivitatea Europei în domeniul protecţia prin patent trebuia solicitată în fiecare ţară din tehnologiilor și sistemelor pentru internetul viitorului, UE și putea să coste până la 36 000 de euro. Datorită sprijinind serviciile și aplicaţiile inteligente. Parteneriatul acordului privind brevetul, cheltuielile ar putea să scadă, va ajuta, de asemenea, întreprinderile și guvernele să 80 în timp, până la 680 de euro. elaboreze noi soluţii internet bazate pe date online 1 700 complexe, pentru a obţine o infrastructură și procese 75 Comisia Europeană și Grupul Băncii Europene de Investiţii operaţionale mai inteligente. au lansat un nou fond de garantare pentru IMM-uri 1 600 70 inovatoare pentru a le ajuta să obţină finanţare din partea băncilor. Se preconizează că acest fond va debloca 65 încă 6 miliarde de euro în împrumuturi până la finalul 1 500 Asistenţa medicală poate deveni mai eficientă în Europa anului 2013, inclusiv 1,2 miliarde de euro pentru IMM-uri cu ajutorul tehnologiilor digitale, permiţându-le, de exemplu, 60 2005 2010 2013 2020 2005 2010 de euro 2013 pentru infrastructura 2020 și până la 300 de milioane pacienţilor să aibă acces la datele lor și să poată vorbi de cercetare. cu un medic la distanţă.

INVESTIŢII DE 3 % DIN PIB ÎN CERCETARE ȘI DEZVOLTARE 4

16 15

3

14

© iStockphoto.com

13

2

12 1 2005

2010

2013

2020

10

2005

2010

2013

2020


4

16

11

15

E 3U R O P A

2

1

2 0 2 0:

S T R A T E G I A

D E

C R E Ș T E R E

A

E U R O P E I 14 13

În practică: un internet mai sigur Un alt obiectiv al iniţiativei emblematice Agenda 2005 2010 digitală este de a garanta un2013 internet mai sigur 2020 pentru copii. Acestui obiectiv i s-au raliat o serie de întreprinderi din sectoarele tehnologiilor de vârf și comunicării.

100

Susţinerea utilizării eficiente a resurselor Iniţiativa emblematică pentru o Europă eficientă din 90 punctul de vedere al utilizării resurselor subliniază necesitatea unei tranziţii urgente și semnificative către 80 o utilizare mai eficientă a resurselor naturale de către 80 consumatorii și producătorii din toate domeniile 75 2005 2010 transportul, 2013 2020 relevante precum energia, mediul, agricultura, pescuitul și politica regională. 70

Comisia Europeană a prezentat o propunere de revizuire 12 a vechilor norme de impozitare a produselor energetice în 10 Uniunea Europeană. Noile norme propuse au drept 2005 2010 2013 2020 scop restructurarea modului în care sunt impozitate produsele energetice pentru a înlătura dezechilibrele actuale și pentru a ţine cont atât de emisiile lor de CO2, cât și de conţinutul energetic. Ele sunt destinate, de asemenea, să promoveze eficienţa energetică și consumul de produse mai ecologice și să evite denaturarea concurenţei în cadrul pieţei unice. 40

35 80AMELIORAREA

EFICIENŢEI ENERGETICE CU 20 % 1 700

30 75 1 700 70

2005

2010

2013

2020

1 600

1 600 65 1 500

65

60 1 500

CREȘTEREA PONDERII ENERGIEI REGENERABILE PÂNĂ LA 20 % 60 2005

20

2010

2013

2020

2005

2010

2013

2020

2005

2010

2013

2020

2005

Consum de energie primară în milioane tone echivalent petrol

15

4

16

Politica industrială 16

4

15

3

10 3

2005

2010

2013

2020

Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie 2

1 2005

2010

2013

2020

15 Pentru competitivitatea Europei, este esenţială dezvoltarea rapidă a standardelor industriale comune 14 2 care vor aduce beneficii și economii de costuri, atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori. 13 În1 vederea atingerii acestui obiectiv, Comisia a propus 12 2005măsuri legislative 2010 o serie de și2013 nelegislative pentru2020 elaborarea mai rapidă a mai multor standarde. 10 2005

2010

2013

14 13 12 10

200

2020

REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ CU 20 % FAŢĂ DE 1990 100 40 100

Până în 2020, 20 % din energia utilizată în Europa ar trebui să provină din surse regenerabile.

40 35

90 35

90

30 80

2005

80 2005

© iStockphoto.com

30

2010

2013

2020

2010

Indicele emisiilor în 1990 = 100 2005

20

20

15

2010

2013 2013

2020 2020

200


12 Î N Ţ E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Perspective Crearea de locuri de muncă și creștere favorabilă incluziunii Monitorizarea strategiei Europa 2020 are loc în cadrul semestrului european – se analizează, printre altele, situația macroeconomică globală, progresele anuale realizate către atingerea celor cinci obiective principale, precum și evoluția celor șapte inițiative emblematice. S-au depus deja eforturi considerabile la nivelul UE. În mai multe țări, sunt în curs de implementare reforme importante. Totuși, deși s-au făcut progrese în materie de consolidare bugetară, reformele menite să favorizeze creșterea întârzie să își arate efectele, mai ales în domenii precum fiscalitatea, pensiile, piața muncii și deschiderea sectoarelor serviciilor și comerțului cu amănuntul. De îndată ce va deveni operațională, strategia Europa 2020 va oferi UE mijloacele necesare pentru a promova o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Va fi o Europă care va asocia crearea de locuri de muncă cu incluziunea socială și în care

cetățenii vor putea dobândi competențele necesare pentru a prospera, o Europă capabilă să se impună la nivel mondial. Strategia Europa 2020 va crea, de asemenea, un mediu favorabil unei economii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive, o Europă întemeiată pe bazele unei creșteri durabile. La 5 martie 2014, Comisia a adoptat Comunicarea „Bilanțul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”. La Consiliul European din 20 și 21 martie 2014 a avut loc o primă discuție cu privire la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020. În perioada 5 mai‑31 octombrie 2014, Comisia a organizat o consultare publică, la care au fost invitate să își exprime opiniile toate părțile interesate. Pe baza consultării, în prima parte a anului 2015, Comisia va face propuneri privind mijloacele prin care va putea fi dezvoltată ulterior strategia. Revizuirea strategiei va fi discutată în cadrul Consiliului European de primăvară din martie 2015.

Informaţii suplimentare XX Site-ul Comisiei Europene cu toate informaţiile despre strategia Europa 2020: http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

ISBN 978-92-79-41453-4 doi:10.2775/23063

NA-04-14-862-RO-C

S Ă

Profile for EuropeDirectBucuresti

Euro2020  

Ca majoritatea altor regiuni din lume, Europa trece printr-o perioadă de transformări. Criza economică recentă a anulat ani de progrese econ...

Euro2020  

Ca majoritatea altor regiuni din lume, Europa trece printr-o perioadă de transformări. Criza economică recentă a anulat ani de progrese econ...

Advertisement