Page 1

SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE

Cultură și audiovizual

Prețuim diversitatea culturală a Europei Î n U niunea Eur o p ean ă, c ul t ur a ș i c r eaț ia inf l uen ț ează î n m o d s em nif ic at iv ec o n o m ia, o c up ar ea fo r ț ei d e m un c ă ș i c o eziun ea s o c ială


CUPRINS

SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.

De ce avem nevoie de o politică europeană în domeniul culturii și audiovizualului? . . . . . . . . . . . . . . . 3 Care este abordarea UE? . . . . . . . . . . 4 Ce face UE? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Perspective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Informații suplimentare . . . . . . . . . . 12

Publicațiile sunt disponibile on-line: http://europa.eu/pol/index_ro.htm http://europa.eu/!uU73JY

Cum funcționează UE 12 lecții despre Europa Europa 2020: Strategia de creștere economică a Europei Părinții fondatori ai UE Afaceri externe și securitate Afaceri maritime și pescuit Agenda digitală Agricultură Ajutor umanitar și protecție civilă Buget Cercetare și inovare Combaterea fraudei Combaterea schimbărilor climatice Comerț Concurență Consumatori Cooperare internațională și dezvoltare Cultură și audiovizual Educație, formare, tineret și sport Energia Extinderea Impozitare Întreprinderi Justiție, drepturi fundamentale și egalitate Mediu Migrație și azil Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale Piața internă Politica regională Sănătatea publică Sectorul bancar și financiar Securitatea la frontiere Siguranța alimentară Transporturi Uniunea economică și monetară și moneda euro Vamă

Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Cultură și audiovizual Comisia Europeană Direcția Generală Comunicare Informarea cetățenilor 1049 Bruxelles BELGIA Manuscris actualizat în noiembrie 2014 Ilustrația copertei și a paginii 2: © iStockphoto — scanrail 12 p. — 21 × 29,7 cm ISBN 978-92-79-41552-4 doi:10.2775/1374 Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014 © Uniunea Europeană, 2014 Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.


C U L T U R Ă

Ș I

3

A U D I O V I Z U A L

De ce avem nevoie de o politică europeană în domeniul culturii și audiovizualului? O mare varietate culturală și creativă

Beneficiile unei abordări la nivelul UE

Cultura și creativitatea se află în centrul proiectului european. Cultura ne definește identitatea, aspirațiile și modul în care ne raportăm unii la alții și la lumea înconjurătoare. De asemenea, își pune amprenta asupra mediului în care trăim și are o influență majoră asupra stilului nostru de viață.

Fiecare țară din Uniunea Europeană abordează în felul său aspectele legate de cultură și audiovizual. Acțiunile întreprinse de UE vin în completarea măsurilor naționale, aducând o dimensiune nouă.

Ritmul rapid în care evoluează tehnologiile reprezintă deopotrivă o oportunitate și o provocare pentru industriile culturale și creative din Europa. Uniunea Europeană și-a luat angajamentul de a-i susține pe toți cei implicați în acest sector – de la comunități locale care își promovează patrimoniul cultural, la producători de film premiați – pentru a-i ajuta să valorifice toate șansele care li se oferă și să depășească obstacolele cu care s-ar putea confrunta la un moment dat. Provocările sunt semnificative. Diversitatea culturală este un atu pentru UE, însă diferențele lingvistice și culturale au ca efect fragmentarea pieței. Ca urmare a crizei economice globale, finanțarea sectorului creativ a devenit și mai dificilă. Noile tehnologii digitale au un impact major asupra mijloacelor tradiționale de difuzare – conținutul vast al bibliotecilor a trecut de pe rafturi pe suporturi electronice, însă elaborarea unor modele economice durabile avansează destul de greu.

Un impuls creator pentru economie și nu numai Sectorul culturii și creației din Europa contribuie la creșterea economică, ocuparea forței de muncă, inovare și coeziune socială. El reprezintă 4,5 % din PIB-ul european și 3,8 % din forța de muncă disponibilă în UE (8,5 milioane de persoane). În plus, sectorul european al creației și culturii s-a dovedit a fi mai rezistent decât alte sectoare în vreme de criză economică. El contribuie în mod decisiv la stimularea inovării, la dezvoltarea competențelor și la regenerarea urbană având, în același timp, un impact pozitiv asupra altor domenii, cum ar fi turismul sau tehnologiile informației și comunicațiilor.

Informațiile colectate de UE în ansamblu pot fi utilizate ca suport pentru deciziile naționale sau pot oferi exemple de bune practici din care s-ar putea inspira și alții. De aceea, au fost create mecanisme speciale de cooperare între statele membre. În perioada 2014-2020, UE va investi 1,46 miliarde de euro în sectorul culturii și audiovizualului, prin intermediul programului „Europa Creativă”, care înlocuiește programele Cultură, MEDIA și MEDIA Mundus. Această sumă depășește cu 9 % bugetul alocat anterior. Programul „Europa Creativă” își propune să consolideze patrimoniul nostru cultural comun, sprijinind proiecte culturale transfrontaliere, cum ar fi acțiunile, platformele și rețelele de cooperare, precum și proiectele de traducere literară. Programul „Europa Creativă” vine și în sprijinul cinematografului european completând sursele naționale de finanțare, în vederea popularizării de noi producții și a stimulării competitivității sectorului audiovizual. Crearea unei piețe unice a mijloacelor audiovizuale și elaborarea unui program pentru un internet mai sigur menit să protejeze copiii din UE în mediul on-line sunt doar două dintre modalitățile prin care o abordare europeană ar putea fi mai eficientă decât una națională. Multe regiuni și orașe au înțeles că sectorul culturii și creației poate impulsiona competitivitatea economică și crearea de locuri de muncă. Din acest motiv, politica regională a UE sprijină investițiile strategice în cultură, alocând fonduri speciale sectorului culturii și creației.


4

S Ă

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Care este abordarea UE? Obținem rezultate mai bune lucrând împreună Pentru a-și îndeplini obiectivele stabilite în domeniul culturii, Europa se bazează pe parteneriatele solide dintre actorii implicați, respectiv statele membre, regiunile, organizațiile culturale și alți operatori din acest sector. De exemplu, implementarea proiectelor locale care vizează promovarea turismului cultural, regenerarea urbană în zone importante din punct de vedere cultural, sprijinirea difuzării de filme independente sunt doar câteva dintre obiectivele care pot fi mai bine atinse atunci când organizații de la niveluri diferite își reunesc eforturile.

Cooperarea pentru cultură: un cadru politic Agenda europeană pentru cultură (elaborată în 2007) promovează: • diversitatea culturală și dialogul intercultural; • cultura, ca agent catalizator pentru creativitate și inovare;

În Europa există numeroase grupuri independente care se dedică promovării culturii. De exemplu, în sectorul patrimoniului cultural, multe organizații se reunesc sub auspiciile rețelei paneuropene Europa Nostra. Formată din aproximativ 250 de organizații neguvernamentale și fără scop lucrativ, rețeaua reunește peste cinci milioane de membri, profesioniști și voluntari, care și-au asumat misiunea de a conserva patrimoniul nostru cultural pentru generațiile prezente și viitoare. Comisia Europeană le oferă părților interesate și factorilor de decizie posibilitatea de a se reuni în cadrul forumurilor culturale bianuale și de a discuta pe marginea temelor de interes pentru acest sector. Uniunea Europeană promovează cooperarea culturală cu țări terțe și cu organizații regionale și internaționale. De la adoptarea Agendei europene pentru cultură, acest domeniu a continuat să devină tot mai important, fiind perceput ca un factor strategic de importanță economică, politică și socială, care poate contribui la îndeplinirea obiectivelor politicii externe. Ca parte a Convenției UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, UE s-a angajat să transforme diversitatea culturală într-un element esențial al acțiunii sale externe și să îi confere Europei un rol cultural mai activ în relațiile internaționale.

• cultura, ca parte componentă a relațiilor internaționale ale UE.

© iStockphoto/Chinaview

Începând din 2007, autoritățile naționale, instituțiile UE și sectorul cultural au colaborat în vederea atingerii acestor obiective. În contextul acestei cooperări, autoritățile naționale pot desemna reprezentanți în cadrul grupurilor europene de experți, care analizează cele mai bune practici existente la nivel regional și caută noi posibilități de cooperare în domenii prioritare. Aceste discuții reprezintă așa-numita metodă deschisă de cooperare, o formă de guvernanță bazată pe colaborarea voluntară între statele membre. Pentru ca expertiza existentă pe teren să fie valorificată la maximum și introdusă în politicile viitoare, Comisia face periodic schimb de opinii și informații cu organizații din sectoarele culturale. Acest dialog structurat acoperă o gamă largă de aspecte-cheie, precum industriile culturii și creației, dialogul intercultural, patrimoniul cultural și accesul la cultură.

Ideile bune vin din toate colțurile Uniunii Europene.


C U L T U R Ă

Ș I

5

A U D I O V I Z U A L

Cooperare în beneficiul sectorului audiovizual La nivel național: Țările din UE sprijină în diverse moduri industriile audiovizuale, ale căror bugete provin din veniturile fiscale naționale, din contribuțiile oferite de televiziune și, în unele cazuri, din subvenții din partea loteriilor. Toate țările dispun de instituții cinematografice naționale sau de organisme similare care sprijină acest sector. În ceea ce privește producția de filme, există reguli pe care țările europene trebuie să le respecte pentru a asigura condiții concurențiale echitabile pentru toate creațiile din UE. De exemplu, finanțarea oferită de stat nu trebuie să depășească, în principiu, 50 % din costurile de producție. Grupuri independente: În UE există mai multe organizații înființate de cetățeni cu scopul de a crește competitivitatea sectorului audiovizual și de a stimula creativitatea. Printre ele se numără European Film Promotion (EFP) și Academia Europeană de Film. European Film Promotion se dedică promovării cinematografului european, reunind organizații profesionale din 34 de țări europene. Sub egida European Film Promotion, toate aceste organizații colaborează în scopul promovării cinematografului european și a talentelor sale în lumea întreagă. Academia Europeană de Film numără 3 000 de membri, toți profesioniști în domeniu. Aceștia organizează ateliere de formare, conferințe și alte evenimente cu scopul de a promova cultura cinematografică europeană. În fiecare an, numeroasele activități ale Academiei culminează cu ceremonia de decernare a Premiilor Academiei Europene de Film. Cele 21 categorii ale competiției (de exemplu, cel mai bun

film, cel mai bun regizor, cea mai bună actriță, cel mai bun actor) îi oferă industriei cinematografice șansa de a omagia cele mai reușite producții din Uniunea Europeană.

Participarea cetățenilor europeni – premii și mărci Implicarea cetățenilor în manifestările culturale și audiovizuale este esențială pentru a promova incluziunea și respectul reciproc și pentru a genera creștere economică prin intermediul industriilor creative.

PREMIUL UNIUNII EUROPENE PENTRU ARHITECTURĂ CONTEMPORANĂ: Pe lângă faptul că ne poate ridica moralul și face viața mai ușoară prin intermediul unui design inteligent, arhitectura își pune amprenta asupra vieții noastre cotidiene la nivel ambiental, social și cultural. Premiul european pentru arhitectură contemporană (Premiul Mies van der Rohe) îi omagiază pe arhitecții europeni creativi și inovatori de astăzi și de mâine. Acesta este premiul cel mai prestigios în domeniul arhitecturii europene. PREMIUL UE PENTRU CONSERVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL: Europa dispune de un patrimoniu bogat, de la opere arhitectonice la clădiri industriale, de la creații artistice la grădini istorice. Premiul UE pentru conservarea patrimoniului cultural, denumit și Europa Nostra, se acordă anual unor proiecte remarcabile în materie de conservare, cercetare și promovare a patrimoniului nostru.

© Stefan Baumann

Parcul arheologic Carnuntum – Marca „Patrimoniu european” 2014.


S Ă

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

© European Union

6

Premiile le dau tinerilor profesioniști impulsul de care au nevoie – „European Border Breakers”, ediția 2014.

PREMIUL MEDIA: Începând din 2012, premiul MEDIA al Uniunii Europene se acordă filmului cu cel mai ridicat potențial de încasări, eligibil pentru finanțare în cadrul programului MEDIA. Scenaristul și producătorii proiectului selectat sunt premiați în cadrul festivalului de la Cannes. PREMIILE „EUROPEAN BORDER BREAKERS”: Marea diversitate culturală a Europei se manifestă și în creația muzicienilor tineri. Premiile „European Border Breakers” (EBBAs) îi omagiază pe artiștii europeni care s-au bucurat de succes în afara granițelor naționale cu albumul de debut. Premiul scoate în evidență talentul muzical al artiștilor europeni și îi încurajează să-și promoveze creațiile peste tot în UE.

PREMIUL PENTRU LITERATURĂ AL UNIUNII EUROPENE: Scopul său este să aducă în centrul atenției calitatea și diversitatea literaturii contemporane, impulsionând difuzarea creațiilor literare pe teritoriul Europei și sporind interesul cititorilor față de lucrările scriitorilor din alte țări. Editurile pot solicita traducerea cărților premiate prin intermediul programului Europa Creativă. MARCA „PATRIMONIU EUROPEAN”: Se acordă siturilor emblematice pentru integrarea europeană, care celebrează și simbolizează idealurile, valorile și istoria acestui proces. Sunt selecționate cu atenție pentru valoarea lor simbolică, rolul pe care l-au jucat în istoria europeană și activitățile pe care le oferă pentru a-i aduce pe cetățeni mai aproape de UE.


C U L T U R Ă

Ș I

7

A U D I O V I Z U A L

Ce face UE? Finanțare pentru cultură: programul „Europa Creativă”

• festivalurile de film care promovează filmele europene; • finanțarea de coproducții sau filme internaționale;

Acest program s-a construit pe succesul programelor anterioare, Cultură, MEDIA și MEDIA Mundus. Scopul său este să consolideze sectoarele europene ale culturii și creației. Pe lângă faptul că protejează și promovează diversitatea și bogăția culturală și lingvistică a Europei, noul program contribuie și la realizarea obiectivelor strategiei pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ajută sectoarele culturii și creației să se adapteze la era digitală și la globalizare și oferă noi oportunități internaționale, facilitând accesul la piețele și publicul din afara Uniunii Europene. Milioane de persoane și de organizații beneficiază de pe urma proiectelor finanțate de program: realizatorii de filme, distribuitorii, agenții de vânzări și alți profesioniști din domeniul cinematografului și culturii, cinefilii, artiștii, editorii și cititorii. Programul sprijină: • proiectele de cooperare dintre organizațiile culturale și creative din UE și din afara sa; • rețelele care ajută sectoarele culturii și creației să opereze la nivel transfrontalier și să devină mai competitive; • traducerea și promovarea creațiilor literare europene; • platformele operatorilor culturali care promovează artiștii noi și stimulează o difuzare cu adevărat europeană a creațiilor culturale și artistice; • consolidarea capacităților și formarea profesioniștilor din domeniul audiovizualului; • realizarea de creații de ficțiune, animații, documentare creative și jocuri video pentru cinematograful european, piețele de televiziune și alte platforme de difuzare; • dezvoltarea competențelor profesioniștilor din audiovizual; • difuzarea și comercializarea creațiilor audiovizuale în Europa și în afara acesteia;

• familiarizarea cu filmul a unui număr cât mai mare de spectatori și creșterea interesului față de cinematograful european, prin intermediul unor evenimente cât mai variate. Începând din 2016, programul „Europa Creativă” va include și un instrument de garantare financiară, în valoare de 121 de milioane de euro, menit să faciliteze accesul la finanțare al sectoarelor culturii și creației. UE finanțează și alte programe care sprijină industriile culturale: • Erasmus+ sprijină dezvoltarea competențelor prin educație și formare, consolidând cunoașterea și parteneriatele prin intermediul alianțelor constituite în acest sens; • COSME, programul UE pentru IMM-uri și competitivitatea întreprinderilor, sprijină antreprenoriatul și accesul IMM-urilor la finanțare și piețe; • Programul Orizont 2020 sprijină cercetarea și inovarea, inclusiv în domeniul culturii și patrimoniului cultural. Începând din 2007, Fondul european de dezvoltare regională a alocat 3,3 miliarde de euro pentru protejarea și conservarea patrimoniului cultural, 2,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii culturale și 555 de milioane de euro pentru sprijinirea serviciilor culturale. Alte 150 de milioane de euro au fost investite, începând din 1998, prin intermediul programelor-cadru ale UE pentru cercetare și dezvoltare tehnologică.

Directiva privind serviciile media audiovizuale Dacă fiecare țară din Uniunea Europeană ar avea propriile reglementări cu privire la difuzarea programelor de televiziune, ne-ar fi foarte greu să urmărim emisiuni transmise din alte țări europene. De aceea, UE a adoptat în 1989 directiva „Televiziune fără frontiere”, care stabilește un set minim de norme valabile la nivel european.


S Ă

Î N Ț E L E G E M

© iStockphoto – Deklofenak

8

Televiziunea prin internet și noile modalități de difuzare a conținuturilor audiovizuale prezintă o serie de noi provocări pentru organismele de reglementare, cum ar fi protejarea tinerilor împotriva conținutului dăunător și interzicerea incitării la ură, fără a prejudicia libertatea de expresie. Directiva „Televiziune fără frontiere” a fost modificată în 2007, devenind Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale (1). În 2010, directiva a fost codificată. Ea acoperă toate serviciile mass-media audiovizuale – televiziunea tradițională (serviciu linear) și televiziunea la cerere (serviciu nelinear) – și stabilește o serie de cerințe generale pentru acestea. Cerințele respective vizează identificarea furnizorilor de servicii media, interzicerea incitării la ură, facilitarea accesului pentru persoanele cu handicap, măsuri pentru promovarea creațiilor europene, anumite cerințe calitative pentru comunicarea comercială, sponsorizare și plasarea de produse. Totuși, directiva privind serviciile media audiovizuale ține cont de gradul de control al utilizatorului asupra serviciului și, prin urmare, tratează în mod diferit serviciile lineare și pe cele la cerere. Acestea din urmă sunt supuse unor reglementări mai puțin riguroase, având în vedere impactul relativ redus pe care îl au asupra societății în ansamblu. Pe de altă parte, televiziunea tradițională trebuie să respecte condiții mai stricte, în special în ceea ce privește publicitatea, protecția minorilor și promovarea și difuzarea creațiilor europene. Normele europene prevăd, de exemplu, ca cea mai mare parte a timpului de emisie să fie rezervată producțiilor (1) Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), JO L 95, 15.4.2010, p. 1-24.

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Rețeaua europeană a cinematografelor promovează filmul european.

europene de diferite genuri. Televiziunile trebuie, de asemenea, să rezerve cel puțin 10 % din timpul de emisie sau din bugetul de programe pentru creații europene realizate de producători independenți. În cazul serviciilor video la cerere, statele membre au o libertate mai mare în ceea ce privește promovarea producțiilor europene: de exemplu, pot introduce măsuri privind cota de producții europene în cataloagele lor și măsuri menite să prioritizeze astfel de producții sau pot să le ceară furnizorilor de servicii video la cerere să contribuie la realizarea acestui tip de programe și la achiziționarea drepturilor legate de ele. În orice caz, directiva privind serviciile media audiovizuale extinde principiul țării de origine la toate serviciile audiovizuale. Aceasta înseamnă că fiecare serviciu trebuie să respecte normele valabile în țara în care se află furnizorul. Punerea în aplicare a acestor norme intră în responsabilitatea statelor membre. În mai 2012, Comisia a prezentat primul raport pe marginea implementării directivei. Mai recent, întrucât convergența dintre radiodifuziunea tradițională și mediul on-line este din ce în ce mai vizibilă, Comisia a lansat o consultare publică pentru a afla care sunt posibilele efecte ale acestei convergențe asupra creșterii economice, inovării, diversității culturale și consumatorilor din Europa. Consultarea s-a bazat pe cartea verde intitulată „Pregătirea pentru convergența deplină a lumii audiovizuale: creșterea economică, valorile și creația” și s-a finalizat în toamna anului 2013. Au fost publicate contribuțiile, precum și documentul executiv și răspunsurile. Pentru 2015 este programată o evaluare a adecvării reglementărilor directivei, în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT).


C U L T U R Ă

Ș I

9

A U D I O V I Z U A L

Capitalele culturale europene De aproape 30 de ani, orașe din toată Europa intră în competiție pentru a câștiga mult râvnitul titlu de „capitală culturală europeană”. Acest statut le dă orașelor un nou imbold creativ și le oferă posibilitatea de a atrage spre cultură categorii mai ample de public. De asemenea, îi ajută pe operatorii culturali să dezvolte activități de colaborare în rețea la nivel european și global. Orașele au șansa de a se regenera, de a-și schimba imaginea și de a deveni mai cunoscute pe plan internațional, ceea ce contribuie la dezvoltarea turismului și la atragerea de noi investiții. Capitalele culturale europene stimulează incluziunea socială și dialogul intercultural, de exemplu, prin programe inovatoare destinate comunității și prin folosirea eficientă a voluntarilor. Însă, înainte de orice, competiția le oferă cetățenilor din Europa și din afara ei posibilitatea de a descoperi marea diversitate culturală a continentului nostru și de a privi dintr-o altă perspectivă rădăcinile, istoria și valorile noastre comune, prin intermediul evenimentelor culturale găzduite de orașele câștigătoare. „Capitalele culturale europene ilustrează angajamentul UE față de diversitatea culturală, dar și modul în care cultura ne poate uni la nivel european. Competiția scoate în evidență rolul major pe care îl are cultura în cadrul politicilor de dezvoltare durabilă, înscriindu-se în eforturile de dezvoltare pe termen lung a orașelor și regiunilor europene și dând un nou impuls dinamismului, creativității și incluziunii sociale”. José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene

Activități de stradă în Umeå – una dintre capitalele culturale europene în 2014.

EUR-TEXT – Înapoi în viitor! EUR-TEXT reunește artiști cehi, francezi, maltezi și polonezi din diverse domenii (muzică, modă, arte vizuale), cu scopul de a conecta manifestările artistice contemporane la patrimoniul cultural european. Fie că este vorba despre un spectacol de modă inspirat de picturi clasice, de interpretarea simfoniei a IX-a a lui Schubert cu instrumente de epocă sau de o expoziție de artă inspirată de designul vestimentar, EUR-TEXT creează un dialog între prezent și trecut, pentru a ne aduce „înapoi în viitor”.


10

S Ă

Berlinale Talent În fiecare an, Festivalul internațional de film de la Berlin reunește profesioniști tineri și talentați din domeniul audiovizualului care, pe parcursul a șase zile, au șansa de a împărtăși experiențe și de a învăța de la experții din domeniu. Trei sute de scenariști, producători, regizori, compozitori, critici de film și editori sunt selectați și invitați la Berlin, unde participă la ateliere, ridică punți între culturi și creează legături între artiștii tineri și cei consacrați. Subprogramul MEDIA din cadrul inițiativei „Europa Creativă” este unul dintre principalii sponsori ai Berlinalei.

Operațiunea Kino Prin operațiunea Kino, programul „Europa Creativă” se adresează zonelor din Balcani și Turcia, care se confruntă cu probleme și au un acces foarte limitat la creații cinematografice, încurajând autoritățile locale să sprijine cinematografele digitale polivalente în centrele culturale din întreaga regiune.

© iStockphoto/dpmike

Festivaluri de film precum Transilvania și cele de la Sofia, Sarajevo și Istanbul trimit aproximativ 15 lungmetraje în diverse țări, în cadrul unui turneu care beneficiază de o amplă promovare.

Operațiunea Kino: aducerea cinematografului în zonele cele mai îndepărtate din UE.

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Zentropa – o casă de producție de filme independente Regizori precum Lars von Trier sau Susanne Bier vor avea întotdeauna posibilitatea de a obține finanțare, cu sau fără sprijinul programului MEDIA. Însă, pentru a transforma tinerele talente în regizori de renume este nevoie de bani și de sprijin. Programul MEDIA a reprezentat un sprijin considerabil pentru Zentropa, casă de producție cu sediul în Danemarca. Înființată la începutul anilor ′90, Zentropa a primit prin programul MEDIA un ajutor substanțial, care practic i-a permis să funcționeze în primii ani. Anders Kjærhauge, director administrativ, explică: „Întrucât nimeni din Danemarca nu credea în momentul acela în conceptul Zentropa, sprijinul oferit de programul MEDIA a fost crucial pentru supraviețuirea acestei case de producție.” Importanța sa este foarte clară pentru regizorii care au beneficiat de program. Susanne Bier, regizorul filmului „Într-o lume mai bună”, premiat cu Oscar în 2011, explică: „În această epocă a globalizării, simțim că este important ca Europa să se exprime la unison în mai multe domenii, inclusiv în cel al schimburilor culturale. Cu acest obiectiv în minte, ar trebui să sprijinim programul MEDIA.” „Zentropa și programul MEDIA s-au născut în același timp, la începutul anilor ′90. Am crescut împreună, ca niște copii temperamentali; am devenit adolescenți împreună și, chiar dacă nu am fost întotdeauna de acord, ne-am ascultat unul pe celălalt pentru că aveam un obiectiv comun – producția de filme europene de calitate. Iată că acum avem 20 de ani, cu o mulțime de filme minunate în palmares, cu o experiență utilă care le-ar putea servi și altora și cu dorința sinceră de a îmbătrâni împreună!” Anders Kjærhauge, director administrativ, Zentropa


C U L T U R Ă

Ș I

11

A U D I O V I Z U A L

Perspective Viziunea culturală a Europei va trebui să se bazeze în viitor pe implicarea cetățenilor. Pentru a beneficia economic de pe urma diversității noastre culturale și pentru a promova respectul și înțelegerea între culturi, trebuie să includem în politicile de la toate nivelurile măsuri menite să amelioreze accesul la cultură în sectorul educației, să impulsioneze producția culturală și să sprijine participarea. Într-o perioadă marcată de instabilitate economică și de efectele globalizării, trebuie să abordăm următoarele provocări:

Pregătirea pentru viitorul digital Tehnologia digitală are un impact uriaș asupra modului în care se realizează, se distribuie și se accesează producțiile culturale. În consecință, practicile de difuzare a filmelor sunt supuse reexaminării, iar digitalizarea reprezintă o reală provocare pentru cinematografe.

© iStockphoto – Small Frog

Milioane de europeni își urmăresc serialele de televiziune favorite pe smartphone pe drumul către serviciu, accesează conținuturi on-line pe televizorul din sufragerie sau publică on-line conținuturi generate de utilizatori. Există peste 40,4 milioane de „televizoare conectate” în Europa, iar până în 2016 ele ar putea fi prezente în majoritatea caselor din UE. Aceste schimbări elimină granițele tradiționale dintre consumatori, mijloacele de comunicare și internet.

Industriile europene ale culturii și creației impulsionează evoluțiile digitale, explorând noile modalități prin care cetățenii europeni folosesc conținutul digital și participă la realizarea lui. Prioritatea Comisiei este să susțină rolul de lider mondial pe care îl ocupă Europa în producerea de conținut de calitate, pentru a menține avantajul competitiv al sectoarelor europene ale culturii și creației și în mediul digital. „Europa Creativă” își propune să ajute aceste sectoare să exploreze oportunitățile create de revoluția digitală. Pentru a facilita adaptarea la aceste schimbări, planul de acțiune intitulat „Circulația filmelor europene în era digitală” a primit un buget de 2 milioane de euro, care să-i permită: • să amelioreze condițiile de difuzare a filmelor europene în UE; • să atragă un număr cât mai mare și categorii cât mai diverse de spectatori către filmele europene; • să ajute agenții de pe piață și factorii de decizie să rămână în linia întâi și să se adapteze imediat la schimbările care vor avea impact asupra platformelor de distribuție.

Nu vă putem spune ce ne rezervă viitorul, dar vă asigurăm că industriile creative sunt pregătite.


S Ă

Î N Ț E L E G E M

P O L I T I C I L E

U N I U N I I

E U R O P E N E

Accesul la finanțare

Un public mai larg

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din sectoarele audiovizualului și culturii au nevoie de bani pentru a se dezvolta, dar multe dintre ele se confruntă cu dificultăți în a obține împrumuturi de la bănci.

Programul „Europa creativă” urmărește, prin toate acțiunile sale, să utilizeze noi tehnici pentru a încuraja apariția unor categorii de public care să manifeste un interes durabil față de creațiile culturale.

Începând din 2016, va intra în vigoare un nou instrument menit să faciliteze accesul IMM-urilor la finanțare. În plus, noua schemă pentru dezvoltarea capacităților le va oferi creditorilor servicii de expertiză pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine sectoarele culturii.

Dezvoltarea publicului este un concept complex, cu dimensiuni culturale, sociale și economice, care se referă la: • crearea de noi categorii de public; • consolidarea relației cu publicul existent; • diversificarea publicului; • stimularea cooperării europene menite să ducă la o mai bună cunoaștere a mijloacelor de comunicare.

Informații suplimentare Dacă subiectele abordate în această broșură v-au trezit interesul, vă recomandăm să consultați următoarele site-uri pentru informații suplimentare: XX „Europa Creativă”, programul-cadru al Comisiei Europene pentru sprijinirea sectoarelor culturii și comunicării: http://ec.europa.eu/programmes/creative-europe XX Întrebări despre Uniunea Europeană? „Europe Direct” vă stă la dispoziție: 00 800 6 7 8 9 10 11 http://europedirect.europa.eu

ISBN 978-92-79-41552-4 doi:10.2775/1374

NA-01-14-986-RO-C

12

Profile for EuropeDirectBucuresti

Cultura si audiovizual  

În Uniunea Europeană, cultura și creația influențează în mod semnificativ economia, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială. Broșura f...

Cultura si audiovizual  

În Uniunea Europeană, cultura și creația influențează în mod semnificativ economia, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială. Broșura f...

Advertisement