Page 1

Județul Bacău: modele culturale și investiții creative

La provincia de Bacău: modelos culturales e inversiones creativas

- Bacău, 1 2017 -


2


Județul Bacău: modele culturale și investiții creative

La provincia de Bacău: modelos culturales e inversiones creativas

Această publicație nu reprezintă poziția oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Judeţul Bacău şi Municipiul Bacău.


Coperta 1 & 2 - Colaj fotografii cu modele culturale și investiții creative din județul Bacău

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Judeţul Bacău : modele culturale şi investiţii creative = La provincia de Bacău : modelos culturales e inversiones creativas. - Iaşi : PIM, 2017 Conţine bibliografie ISBN 978-606-13-3970-9 008

Autor: Doina Cmeciu Traducere: Simona Roznovăț

Grafica & DTP: Nadia-Nicoleta Morărașu Fotografii: Ccolecţia Centrul Europe Direct Bacău, colecţia Judeţul Bacău, colecţia Municipiul Bacău, colecţia Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, colecția ing. Mihai Ceucă, surse internet.

Copyright © 2017 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii PIM și Centrului Europe Direct Bacău.


Structură - gazdă: Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Parteneri: Judeţul Bacău

Municipiul Bacău

Această publicație nu reprezintă poziția oficială a Uniunii Europene. Proiectul „Centrul de Informare Europe Direct Bacău” este finanţat de Comisia Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România, şi de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Municipiul Bacău şi Judeţul Bacău.

5


http://www.freeflagicons.com/country/romania/fluttering_flag/

6


https://www.shutterstock.com/video/clip-29579344-stock-footage-close-up-of-europe-flag-waving.html?src=rel/2064482:4

7


8


9


CUPRINS Introducere Ce sunt modelele culturale şi investiţiile creative?

13 14

CAPITOLUL I Judeţul Bacău – perspectivă diacronică I.1. Bacău I.2. Onești I.3. Târgu Ocna I.4. Slănic Moldova I.5. Moinești I.6. Comănești I.7. Buhuși I.8. Comune și sate băcăuane

23 46 50 54 56 58 62 64 66

CAPITOLUL II Modele culturale și investiții creative II.1. Universitatea: un nou laborator al creativității II.1.a. Școala doctorală II.1.b. Erasmus + II.1.c. Proiectul Europe Direct: un nou model cultural al solidarității europene II.2. Muzee, complexe muzeale și case memoriale II.2.a. Muzee și complexe muzeale II.2.b. Muzee sătești și colecţii etnografice II.2.c. Case memoriale II.3. Case, biserici, școli II.3.a. Tezaure istorice și religioase II.3.b. Lăcaşuri de cult II.3.b.1. Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă II.3.c. Case de patrimoniu II.3.d.Școli de patrimoniu

10

73 74 84 89 96 102 104 112 120 122 125 126 134 137 140


CONTENTS Introducción Cuáles son los modelos culturales y las inversiones creativas?

13 15

CAPÍTULO I Condado de Bacău - perspectiva diacrónica I.1. Bacău I.2. Onești I.3. Târgu Ocna I.4. Slănic Moldova I.5. Moinești I.6. Comănești I.7. Buhuși I.8. Poblaciones y aldeas del condado de Bacău

23 46 50 54 56 58 62 64 66

CAPÍTULO II Cultural models and creative investments II.1. La Universidad: un nuevo laboratorio de creatividad e investigación II.1.a. Escuela Doctoral II.1.b. Erasmus + II.1.c. Proyecto Europe Direct: un nuevo modelo cultural de solidaridad europea II.2. Museos, complejos de museos, centros culturales y casas memoriales II.2.a. Museos, complejos de museos y centros culturales II.2.b. Museos aldeanos y colecciones etnográficas II.2.c. Casas memoriales II.3. Casas, iglesias, escuelas II.3.a. Tesoros históricos y religiosos II.3.b. Lugares de culto II.3.b.1. El Museo de Cultura y Arte Religioso II.3.c. Casas del patrimonio II.3.d. Escuelas de patrimonio

11

73 75 85 89 97 102 105 113 120 123 125 126 134 137 140


CAPITOLUL III Ateliere meșteșugărești III.1. Centrul pentru Promovarea Tradițiilor și Dezvoltare Rurală Durabilă Brusturoasa III.2. De la un proiect - Călătorie prin tradițiile pierdute - la un atelier meșteșugăresc la Faraoani

149 156 158

CAPITOLUL IV Evenimente culturale creative

165

Concluzii

174

Bibliografie

176

12


CAPÍTULO III Talleres de artesanía III.1. Centro para la promoción de las tradiciones y el desarrollo rural sostenible de Brusturoasa III.2. Desde un proyecto - Viaje por las tradiciones perdidas - hasta un taller de artesanía en Faraoani

149 156 158

CAPÍTULO IV Eventos culturales creativas

165

Conclusiones

174

Bibliography

176

13


http://www.europa-creativa.eu/cultura

14


INTRODUCERE Ce sunt modelele culturale și investițiile creative?

INTRODUCCION Cuales son los models culturales y las inversiones creativas?

15


Ce sunt modelele culturale şi investiţiile creative? Ce este cultura? De ce este important să cunoaștem cultura unei comunități? În cartea sa Antropologia lingvistică, Alessandro Duranti1 definește cultura din șase perspective teoretice, toate axate însă pe studiul limbii (ceea ce considerăm corect, pentru că limbajul este materializarea gândului): a) cultura este acel ceva învățat și transmis de la o generație la următoarea, prin acțiune umană, fie directă, fie prin comunicare verbală; b) cultura înseamnă cunoașterea lumii, adică recunoașterea locurilor, a obiectelor, a oamenilor și a faptelor acestora, pe de o parte; pe de altă parte, înseamnă actul de a împărtăși tipare și moduri specifice de gândire, de înțelegere a lumii, de a face deducții;

c) cultura este o reprezentare a lumii unei comunități, un mod de semnificare a realității printr-un act creator, materializat printr-un produs artistic (de la mituri, proverbe etc., la poezie, romane, tablouri, spectacole etc.);

d) cultura este instrumentul de relaționare a individului cu lumea; este un sistem de mediere, care include atât obiecte materiale cât și ideaționale (cum ar fi codurile lingvistice sau credințele);

e) cultura este un sistem de practici, în și prin care un membru al unei comunități există ca ființă socială, ca participant într-o serie de activități care sunt atât presupuse, cât și reproduse prin acțiuni individuale, specifice unei comunități;

f) cultura este un mod de participare la istoria unei comunități, atâta vreme cât orice activitate sau faptă a unui individ (de la comunicare la interacțiunea sa cu mediul înconjurător) are o inerentă dimensiune, și presupune o calitate, socială, colectivă și participativă.

Am ales acest mod complex de a defini cultura al profesorului Duranti, pentru că aceste definiții conțin și răspunsul la cea de-a doua întrebare de mai sus și pentru că ele evidențiază elementul esențial care distinge o cultură de alta, semn distinctiv reliefat și de poetul nostru, al românilor, Mihai Eminescu: cultura unui neam este limba, căci numai ea [limba] reflectă istoria, modul de a fi, de a cugeta și de a simți al unui popor.

1 Duranti, A., Linguistic Anthropology, Cambridge: CUP, [1997]/2003, pp.23 – 50.

16


Cuáles son los modelos culturales y las inversiones creativas? Qué es la cultura? Por qué es importante conocer la cultura de una comunidad? En su libro Antropología lingüística, Alessandro Duranti1 define la cultura de seis perspectivas teóricas, todas centradas en el estudio de la lengua (lo que consideramos correcto, porque el lenguaje es la materialización del pensamiento): a) la cultura es aquel algo aprendido y transmitido de una generación a la siguiente, a través de la acción humana, directa o mediante comunicación verbal;

b) la cultura significa el conocimiento del mundo, es decir, el reconocimiento de lugares, objetos, personas y sus hechos, por un lado; por otro lado, significa el acto de compartir modelos y maneras específicas de pensar, entender el mundo, de hacer deducciones;

c) la cultura es una representación del mundo de una comunidad, una manera de marcar la realidad a través de un acto creativo, materializado en un producto artístico (de mitos, proverbios, etc., poesía, novelas, pinturas, performances, etc.);

d) la cultura es el instrumento de conexión del individuo con el mundo; es un sistema de mediación, que incluye objetos materiales e ideológicos (tales como códigos de lenguaje o creencias);

e) la cultura es un sistema de prácticas en y por medio del cual un miembro de una comunidad existe como ser social, como participante en una serie de actividades que se supone y se reproducen por acciones individuales, específicas de una comunidad; f) la cultura es una forma de participación a la historia de una comunidad, siempre y cuando cualquier actividad o acción de un individuo (desde la comunicación hasta su interacción con el medio ambiente) tiene un tamaño inherente, y requiere una calidad social, colectiva y participativa.

Hemos elegido esta forma compleja de definir la cultura perteneciente al profesor Duranti, ya que estas definiciones también contienen la respuesta a la segunda pregunta anterior, y porque destacan el elemento esencial que distingue una cultura de otra, un signo distintivo esbozado por nuestro poeta, de los rumanos, Mihai Eminescu: la cultura de una nación es la lengua, porque sólo ella [la lengua] refleja la historia, el modo de ser, de pensar y de sentir de un pueblo. 1 Duranti, Alessandro, Antropología lingüística, Cambridge: CUP, 2000, pp. 23-50

17


Dreptul la cultură (statuat de și pus în aplicare prin documente ale UNESCO, ONU și ale Uniunii Europene) presupune, atunci, apărarea identității unei comunități, adică a limbii, a istoriei, a practicilor culturale, a modului de a relaționa cu ceilalți, de a participa la păstrarea, dezvoltarea și promovarea valorilor care alcătuiesc acea comunitate. Potrivit prevederilor Articolului 27 (1) al Declarației Universale a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Orgnizației Națiunilor Unite în 1948, „fiecare [cetățean] are dreptul de a participa liber la viața culturală a comunității”, la fel cum are dreptul la muncă și la educație.2 În discursul politic al Uniunii Europene, cultura este metaforic considerată un „vehicol diplomatic”, un „ambasador” al valorilor europene de solidaritate, diversitate, democrație și toleranță. În anul 2006, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să prezinte „viziunea europeană asupra culturii, creativității și inovării și să elaboreze măsuri politice pentru dezvoltarea industriilor creative care să fie incorporate într-o veritabilă strategie europeană privind cultura.” (Comisia Europeană, 2010) În acest context, putem vorbi de un model politic european inclus sub deviza „unitate în diversitate”, ale cărei dimensiuni creionează diversitatea culturală, împărtășirea valorilor comune dar și promovarea unicității, a semnelor care alcătuiesc harta identității fiecărui stat-membru.

2 http://www.ohchr.org/EN/UDHR/Documents/UDHR_Translations/eng.pdf; http://www.un.org/en/universal-declaration-hu-

2 http://www.ohchr.org/EN/UDHR/Documents/UDHR_Translations/eng. pdf; http://www.un.org/en/universal-declaration-human-rights/.

El derecho a la cultura (establecido e implementado por los documentos de la UNESCO, de la ONU y de la UE) implica, entonces, defender la identidad de una comunidad, es decir, el lenguaje, la historia, las prácticas culturales, el modo de relacionar con los demás, de participar a la preservación, al desarrollo y la promoción de los valores que constituien esa comunidad. De conformidad con lo dispuesto en el párrafo 1 del artículo 27 de la Declaración Universal de Derechos Humanos, adoptada por la Asamblea General de las Naciones Unidas en 1948, “todo ciudadano tiene derecho a participar libremente en la vida cultural de la comunidad”, tal como tiene derecho a trabajar y a la educación2. En el discurso político de la Unión Europea, la cultura se considera metafóricamente un “vehículo diplomático”, un “embajador” de los valores europeos de solidaridad, diversidad, democracia y tolerancia. En 2006, el Parlamento Europeo pidió a la Comisión Europea presentar una “visión europea sobre la cultura, la creatividad y la innovación y elaborar medidas políticas ... para desarrollar las industrias creativas que se incorporen en una auténtica estrategia europea de la cultura”. (la Comisión Europea, 2010). En este contexto, podemos hablar de un modelo político europeo incluido en el lema “unidad en la diversidad”, cuyas dimensiones son percibidas por la diversidad cultural, el compartir de valores comunes, pero también la promoción de la singularidad, de los signos que forman el mapa de la identidad de cada Estado miembro.

man-rights/

18


Acest motto, specific discursului Uniunii Europene, aduce în discuție un alt concept, acela al identității culturale, care ar trebui considerat atât din perspectiva structurii diferit – același, alteritate – diferență, cât și a unui proces de schimbare, o devenire care își trage seva din „viziunea”/ modul de „a-fi-în-lume” al individului și al comunității din care acesta face parte. Reprezentarea metaforică a sintagmei „unitate în diversitate”, referitor la cultura Europei, este dată de scriitorul italian Alberto Moravia: „o țesătură cu două fețe, o față colorată variat, cealaltă față, într-o singură culoare, intensă și profundă.” Această țesătură, atât de măiestrit împletită, pe o parte alcătuind un tipar/ model coerent, pe cealaltă parte, oferind un schimb de fire, care implică participanți într-un sistem discursiv cultural specific unui context, nu este decât reprezentarea unui model cultural; un model cultural care poate la fel de bine defini, metaforic, și harta identității culturale a județului Bacău. Ce este, atunci, un model cultural? Ce sunt investițiile3 creative? Sintagma modele culturale și investiții creative este oarecum neobișnuită, având în vedere că aduce în prim plan discursul economic. Investițiile în cultură, făcute la nivelul unei comunități, pot constitui un factor semnificativ în dezvoltarea acesteia, având în vedere rolul pe care îl joacă în încurajarea coeziunii sociale și a puterii economice a populației angajate în astfel de activități. 3 A se remarca schimbarea de paradigmă în discursul european din ultimii ani, de la „industrii creative” la „investiție creativă” ( turismul cultural fiind un exemplu de astfel de investiție care duce la dezvoltarea economică și socială a unei comunități). Potrivit lui David Throsby, conceptul de investiție creativă acoperă „o varietate de forme și niveluri de cheltuieli făcute pentru domeniul culturii, prestate de sectorul public, de instituții private sau de parteneriatul public-privat.” http://www.forum-avignon. org/en/debates-2011-investing-culture-interview-david-throsby.

Este lema, específico del discurso de la Unión Europea, pone en discusión otro concepto, el de la identidad cultural, que debería ser considerado desde el punto de vista tanto de la estructura diferente - el mismo, alteridad - diferencia y de un proceso de cambio, un devenir que tiene sus raíces en la “visión” / modo de “ser-en-el-mundo” del individuo y de la comunidad a la que pertenece. La representación metafórica de la frase “unidad en la diversidad” sobre la cultura de Europa es dada por el escritor italiano Alberto Moravia: “un tejido de dos caras, un rostro de colores variados, la otra cara en un solo color, intenso y profundo”. Esta tela, tan magistralmente tejida, por un lado, representa un modelo coherente, por otra parte, proporciona un intercambio de hilos que implican a los participantes en un sistema de discurso cultural específico a un contexto, es sólo la representación de un modelo cultural; un modelo cultural que puede tan bien definir, metafóricamente, el mapa de la identidad cultural del condado de Bacău. Entonces, qué representa un modelo cultural? Qué son las inversiones3 creativas? La sintaxis modelos culturales e inversiones creativas es algo inusual, dado que lleva en un primer plano el discurso económico. Las inversiones en la cultura a nivel de una comunidad pueden ser un factor importante en su desarrollo, dado el papel que juega en el fomento de la cohesión social y del poder económico de la población que participa en tales actividades.

3 Observemos el cambio de paradigma en el discurso europeo de los últimos años, de las “industrias creativas” a la “inversión creativa” (el turismo cultural es un ejemplo de tal inversión que conduce al desarrollo económico y social de una comunidad). Según David Throsby, el concepto de inversión creativa cubre “una variedad de formas y niveles de gasto para el sector de la cultura, proporcionados por el sector público, instituciones privadas o asociaciones público-privadas.” Http://www.forumavignon. org / es / debates-2011-inversión-cultura entrevista-David-Throsby http://www.forum-avignon.org/en/debates-2011-investing-culture-interviewdavid-throsby.

19


http://www.bacau2017.ro/

Și totuși, trebuie să avem totdeauna în vedere că, în proiectul european de a studia cultura4 ca pod solid între lumi, cele două domenii (modelele culturale și investițiile creative) conlucrează, se întrepătrund, pentru că ambele implică comunitatea, de fapt, dezvoltarea culturală, și implicit, dezvoltarea economică a unei comunități, care se luptă pentru recunoaștere și afirmare socială. Modelul cultural este reprezentarea unui set de valori (aspirații, idei, practici ca mod de existență), desfășurate, întrupate, instituite în și consfințite de rutina zilnică a unei comunități. Este tiparul care oferă informații despre existența, modul de a-fi-în-lume, modul de a acționa și de a reacționa în momente-cheie ale vieții unei colectivități. Modelul cultural trasează experiența de viață a individului printr-un act de modelare a cunoașterii (despre lume), a percepțiilor, a emoțiilor și de direcționare în motivarea actelor realizate de acesta. Un model cultural aparține istoriei unei comunități și, ca atare, este produsul realizat de membrii acesteia într-un context spațio-temporal specific. Pe lângă valoarea materială a acestuia, el are și valoare simbolică, fiind o mărturie a devenirii temporale și a creșterii culturale a comunității. De aici necesitatea ca modelele culturale să fie identificate, păstrate, transmise, promovate și urmate, atât pentru cunoaștere, cât și pentru dezvoltarea ecosistemelor creative și îmbunătățirea profitabilității sociale. Punerea în aplicare a modelelor culturale implică participarea activă, dinamică, a membrilor comunității, care au nevoie de un spațiu public și de sprijinul autorităților pentru a da glas istoriei și valorilor lor culturale. 4 Prima întâlnire dedicată Anului European al Patrimoniului Cultural (2018) a avut loc pe 28 aprilie 2017, în Bruxelles. Dialogul între Comisia Europeană și instituțiile din sectorul cultural s-a desfășurat sub titlul Vocile culturii și este interesant de parcurs lista participanților la acest eveniment, http://www.ecco-eu.org/fileadmin/assets/documents/echy2018/Presentation_leaflet_of_the_participants_Final.pdf

20


Y, sin embargo, debemos tener siempre en cuenta que, en el proyecto europeo de estudiar la cultura4 como puente sólido entre mundos, las dos áreas (modelos culturales e las inversiones creativas) están trabajando juntas, porque ambas implican a la comunidad, prácticamente, el desarrollo cultural, e implícitamente, el desarrollo económico de una comunidad que está luchando para el reconocimiento y la afirmación social. El modelo cultural es la representación de un conjunto de valores (aspiraciones, ideas, prácticas como forma de existencia), desplegados, encarnados, establecidos y consagrados por la cotidianeidad de una comunidad. Es el modelo que proporciona información sobre la existencia, el modo de estar en el mundo, el modo de actuar y reaccionar en momentos clave de la vida de una comunidad. El modelo cultural dibuja la experiencia de vida del individuo a través de un acto de modelar el conocimiento (sobre el mundo), las percepciones, las emociones y la dirección en la motivación de los actos realizados por él. Un modelo cultural pertenece a la historia de una comunidad y, como tal, es el producto hecho por sus miembros en un contexto espacio-temporal específico. Además de su valor material, también tiene un valor simbólico, siendo un testimonio del devenir temporal y del crecimiento cultural de la comunidad. De ahí la necesidad de identificar, preservar, transmitir, promover y seguir los modelos culturales, tanto para el conocimiento como para el desarrollo de ecosistemas creativos y la mejora de la rentabilidad social. La implementación de modelos culturales implica la participación activa y dinámica de los miembros de la comunidad, que necesitan un espacio público y el apoyo de las autoridades para expresar su historia y sus valores culturales.

4 La primera reunión dedicada al Año Europeo del Patrimonio Cultural (2018) tuvo lugar el 28 de abril de 2017 en Bruselas. El diálogo entre la Comisión Europea y las instituciones en el sector cultural tuvo lugar bajo el título Voces de la Cultura y es interesante seguir la lista de participantes en este evento, http://www. ecco-eu.org/fileadmin/assets/documents/echy2018/Presentation_leaflet_of_the_participants_Final.pdf

21


În județul Bacău, politica culturală este orientată către modelele culturale care promovează inițiativa, creativitatea și transformarea conștiinței participanților prin proiecte în care aceștia își descoperă și dau semnificație propriilor lor valori culturale. Calitatea unor asemenea proiecte constă nu atât în produsul final, cât mai ales în procesul de realizare a proiectului, în capacitatea echipei de a-și asuma riscuri, de a crea parteneriate și de a lucra împreună, de a dialoga și de a acoperi o întreagă gamă de domenii culturale, într-o diversitate care să ofere o unitate coerentă, ca expresie a comunității din care face parte echipa pentru a-și afirma unicitatea culturală. Discursul modelelor culturale și al investițiilor creative se structurează în jurul unor proiecte asociate cu teme, precum: orașe și sate creative, drepturi culturale, patrimoniu cultural, cultură locală, națională, europeană, piață culturală, capital cultural, parteneriate culturale, văzute ca priorități care definesc un mod de a înțelege calitatea identității unei comunități (cine și ce sunt membrii unei comunități ca valoare). Pornind de la aceste priorități, investițiile creative5 realizate la nivelul județului se referă la investiții în instituții culturale (biblioteci, case memoriale, muzee etc.), în evenimente culturale (concerte, conferințe, expoziții, festivaluri,

5 Într-un interviu din 2011, profesorul și cercetătorul australian David Throsby, autor al cărții Economia și cultura (2001), împarte investițiile creative în două categorii: cele pe termen lung în infrastructura culturală, care generează valoare culturală și economică în timp (muzee, galerii, biblioteci, sisteme publice de televiziune, patrimoniu istoric etc) și evenimente cu un anume grad de risc (un nou festival, un nou proiect cinematografic sau teatru de avangardă, dezvoltarea turismului de patrimoniu, o inițiativă care utilizează noile tehnologii media sau tehnologii digitale cu aplicații culturale). Prima categorie de investiții susține „sănătatea culturală” a unui popor și constituie fundamentul pentru „o viață culturală vibrantă și reflexivă”, a doua este similară cercetării, care presupune riscuri mai mari. http://www.forum-

5 En una entrevista en 2011, el profesor e investigador australiano David Throsby, autor de la Economía y la cultura (2001), divide las inversiones creativas en dos categorías: la infraestructura cultural a largo plazo, la generación de valor cultural y económica de tiempo (museos, galerías, bibliotecas, sistemas de televisión pública, patrimonio histórico, etc.) y eventos con cierto grado de riesgo (un nuevo festival, un nuevo proyecto cinematográfico o un teatro de vanguardia, el desarrollo del turismo patrimonial, una iniciativa que utiliza nuevas tecnologías de medios o tecnologías digitales con aplicaciones culturales). La primera categoría de inversión apoya la „salud cultural” de un pueblo y constituye el fundamento de una „vida cultural vibrante y reflexiva”, la segunda es similar a la investigación, que implica mayores riesgos. http://www.forumavignon.org/en/debates-2011-investing-culture-interview-david-throsby.

En el condado de Bacău, la política cultural se orienta hacia modelos culturales que promueven la iniciativa, la creatividad y la transformación de la conciencia de los participantes a través de proyectos en los que descubren y dan sentido a sus propios valores culturales. La calidad de tales proyectos reside no tanto en el producto final, sino especialmente en el proceso de realización del proyecto, en la capacidad del equipo para asumir riesgos, crear asociaciones y trabajar juntos, dialogar y cubrir una gama de dominios culturales, en una diversidad que proporciona una unidad coherente, como expresión de la comunidad a la que pertenece el equipo de afirmar su singularidad cultural. El discurso de los modelos culturales y las inversiones creativas se estructura en torno a proyectos relacionados con temas, como: ciudades y aldeas creativas, derechos culturales, patrimonio cultural, cultura local, nacional, europea, mercado cultural, capital cultural, asociaciones culturales, como prioridades que definen una forma de entender la calidad de la identidad de una comunidad (quién y qué son los miembros de una comunidad como valor). A partir de estas prioridades, las inversiones creativas5 realizadas al nivel del condado se refieren a inversiones en instituciones culturales (bibliotecas, casas memoriales, museos, etc.), eventos culturales (conciertos, conferencias, exposiciones, festivales,

avignon.org/en/debates-2011-investing-culture-interview-david-throsby

22


proiecte – locale, naționale, europene și internaționale –, spectacole, evenimente stradale etc.) și în schimburile de bune practici ale orașelor și satelor înfrățite. Investițiile creative în cele două proiecte culturale majore derulate în decurs de un an (2017-2018: Bacău – Capitala Tineretului din România și Bacău – Oraș European al Sportului) și diversitatea modelelor culturale la nivelul județului sunt dovada că pilonii Bacăului creativ sunt cultura locală și făuritorii acestei culturi – băcăuanii (copii, tineri, adulți, bătrâni) –, instituțiile sale culturale, industriile, programele și investițiile creative, recunoașterea valorii culturale a județului în spațiul public european și internațional. În acest album, nu putem să prezentăm exhaustiv modelele culturale și investițiile creative din județ; în capitolele care urmează, intenționăm însă să oferim doar câteva exemple de bune practici, cu rol simbolic, care evidențiază identitatea acestui județ și care consfințesc unicitatea Bacăului pe harta lumii.

proyectos - locales, nacionales, europeos e internacionales, espectáculos, eventos callejeros, etc.) y en los intercambios de buenas prácticas de las ciudades y las aldeas hermanadas. Las inversiones creativas5 en los dos grandes proyectos culturales realizados durante un año (2017-2018: Bacău - Capital de la Juventud de Rumania y Bacau Ciudad Europea del Deporte) y la diversidad de modelos culturales al nivel de condado demuestran que los pilares de Bacău creativo son la cultura local y sus creadores (niños, jóvenes, adultos, ancianos), sus instituciones culturales, las industrias, los programas creativos e las inversiones creativas, el reconocimiento del valor cultural del condado en el espacio público europeo e internacional). En este álbum, no podemos presentar exhaustivamente los modelos culturales y las inversiones creativas del condado. En los siguientes capítulos, nos proponemos dar sólo algunos ejemplos de buenas prácticas con un papel simbólico, que resaltan la identidad de este condado y que preservan la singularidad de Bacău en el mapa del mundo.

23


Statuia lui George Bacovia

Estatua de George Bacovia

Colecția Europe Direct Bacău

Colección Europe Direct Bacău

24


CAPITOLUL I Judeţul Bacău – perspectivă diacronică

CAPÍTULO I Condado de Bacău – perspectiva diacronica

25


Situat în nord-estul României, cu o suprafaţă de 6.606 km2, reprezentând 2,8% din teritoriul ţării, şi cu o populaţie de aproximativ 620.000 de mii de locuitori, judeţul Bacău are un potenţial turistic natural care, completat de străvechea sa istorie, de aşezarea geografică la întretăierea drumurilor comerciale şi de convieţuirea paşnică a mai multor etnii de-a lungul vremurilor, îi conferă acestuia unicitate în devenirea sa temporală.

http://pe-harta.ro/bacau/

Situado en el noreste de Rumanía, con una superficie de 6.606 km2, que representa el 2,8% del territorio del país y con una población de aproximadamente 620.000 miles de habitantes, el condado de Bacău tiene un potencial turístico natural que, complementado por su historia antigua, la ubicación geográfica en la intersección de caminos comerciales y la coexistencia pacífica de varios grupos étnicos a través de los siglos, le da singularidad en su devenir temporal.

26


Cu vestigii istorice atestând urmele unor aşezări omeneşti încă din perioada neolitică (Târgu Ocna, Moineşti, Viişoara, Ştefan cel Mare, Gura Văii, Bogdăneşti, Răcăuţi, Bârsăneşti, Dărmăneşti, Livezi, Horgeşti, Brad, Trebeş), precum şi aşezări geto-dacice (~ sec. II î.H.- I d.H., identificate cu Utidava, Tamasidava, Zargidava, menţionate şi de geograful Ptolemeu), cu cele trei armonioase forme de relief (munţi, dealuri, câmpii), zestrea judeţului Bacău cuprinde valori umane, spirituale, economice şi culturale care dau identitate acestui tărâm românesc ce dăinuie în mijlocul Moldovei, într-un spaţiu străbătut de trei râuri: Siretul, Bistriţa, Trotuşul, cu afluenţii lor.

http://ziarbacau.ro/2017/02/15/curtea-domneasca-bacau/

http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2066

Con vestigios históricos que atestiguan las huellas de algunos asentamientos humanos del período neolítico (Târgu Ocna, Moineşti, Viişoara, Ştefan cel Mare, Gura Văii, Bogdăneşti, Răcăuţi, Bârşăneşti, Dărmăneşti, Livezi, Horgeşti, Brad, Trebeş) así como asentamientos Geto- Dácicos (~ sec. II î.H. - I d.H., identificados con Utidava, Tamasidava, Zargidava, también mencionados por el geógrafo Ptolomeo), con las tres formas armoniosas de relieve (montañas, colinas, llanuras), la dote del condado de Bacau contiene valores humanos, espirituales, económicas y culturales que dan identidad a esta tierra rumana que permanece en medio de Moldavia, en un espacio atravesado por tres ríos: Siret, Bistrita, Trotuşul, con sus afluentes.

27


Dacă prima atestare documentară a oraşului Bacău (reședința județului) datează din 6 octombrie 1408, prima utilizare a denumirii de „ţinut” apare într-un uric emis de Ştefan al II-lea în 1435. În anul 1864, în Legea Comunală emisă de Alexandru Ioan Cuza, sunt folosite, pentru prima dată, denumirile de „judeţ” şi „consiliu judeţean”. În perioada interbelică, judeţul Bacău era împărţit în trei oraşe şi şapte plăşi.6 6 O „plasă” (pl. „plăşi”) a fost o subdiviziune administrativă a județului, aflată la un nivel superior orașelor, comunelor și satelor. Cele șapte „plăşi” ale județului Bacău au fost: Bacău, Comănești, Răcăciuni, Siret, Tazlău, Traian și Trotuș.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:1938_map_of_interwar_county_Bacau.jpg

Si la primera evidencia documental de la ciudad de Bacau (residencia de la ciudad) se remonta al 6 de octubre de 1408, el primer uso del nombre “tierra” aparece en un documento publicado por Esteban II en 1435. En 1864, en la Ley Comunal emitida por Alexandru Ioan Cuza, los nombres de “condado” y “consejo de condado” se utilizan por primera vez. `En el período de entreguerras, el condado de Bacau fue dividido en tres ciudades y siete „plăşi”6. 6 Una „plasă” (pl. „plăşi”) era una subdivisión administrativa del condado situada a un nivel superior a las ciudades, las poblaciones y las aldeas. Los siete „plăşi” del condado de Bacău fueron: Bacău, Comăneşti, Răcăciuni, Siret, Tazlău, Traian y Trotuş.

28


În 1950, judeţul primeşte denumirea de „regiune”, iar în 1968 se revine la denumirea din 1864, denumire pe care o poartă şi astăzi.7 În anul 2008, prin Hotărâre de Guvern, a fost aprobată noua stemă a judeţului, reprezentată, simbolic, prin muntele de sare (o activitate milenară a locuitorilor din această zonă a ţării) şi prin cei doi aştri (soarele şi luna), conotând „fertilitatea solului şi, respectiv, credinţa în biruinţă.”8 7 Pentru o descriere amănunţită a judeţului Bacău în perioada interbelică, a se vedea http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/bacau/ 8 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u

En 1950, el condado fue nombrado “región”, y vuelve al nombre que tenía en 1864, nombre que todavía lleva hoy en día.7 En 2008, a través de la Decisión del Gobierno, fue aprobado el nuevo escudo del condado, representado simbólicamente por la montaña de sal (actividad milenaria de los habitantes de esta zona del país) y por los dos astros (el sol y la luna) significando la „fertilidad del suelo y, respectivamente, la creencia en la victoria.”8 7 Para una descripción detallada del condado de Bacău en el período de entreguerras, http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/bacau/ 8 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u.

Salina de la Tîrgu Ocna

Salina de Târgu Ocna

29


„[C]unoaşterea istoriei unui loc înseamnă nu numai «a conferi un sens trecutului» (George Călinescu) ci şi a cartografia identităţile oamenilor care au populat acel loc de-a lungul timpului pentru a le trasa devenirea spaţio-temporală şi a le grava, simbolic, pe harta culturii universale.”9 Acest ţinut moldav a fost locuit din vremuri străvechi.10 Astfel, în contexte istorice mai mult sau mai puţin prielnice, locuitorii judeţului (români, armeni, catolici moldoveni, evrei, germani, greci, italieni, elveţieni, francezi sau olandezi, polonezi, rromi)11, au modelat identitatea arhitecturală, culturală, economică şi socială a „satului, târgului, urbei, oraşului, municipiului” şi judeţului Bacău (Zaharia 2013:196-212).

9 Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.)(2015): Poveşti europene retrăite, Iaşi: Ed.PIM, p. 8. 10 După anul 1989, populaţia judeţului este în descreştere din cauza migrării către Europa de Vest, SUA, Canada sau alte ţări ale lumii. Potrivit recensământului din 2011, populaţia judeţului era de 616.168 de locuitori, faţă de 706623 în 2002 şi 737512 de locuitori în 1992, https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u 11 Pentru contribuţia etniilor la făurirea istoriei judeţului Bacău, a se vedea excepţionala carte a lui Dumitru Zaharia, Bacău, istorie adevărată, Bacău:Ed. „Babel”, 2013; şi Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.), Poveşti europene retrăite, Iaşi: Ed.PIM, 2015

9 Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.)(2015): Historias europeas revividas, Iaşi: Ed.PIM, p.8. 10 Después de 1989, la población del condado está disminuyendo debido a la migración a Europa Occidental, los EE.UU., Canadá, u otros países del mundo. Según el censo de 2011, la población del condado era 616.168 habitantes, comparado con 706623 en 2002 y 737.512 habitantes en 1992, https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u. 11 Para la contribución de los grupos étnicos a la historia del condado de Bacau, véase el libro excepcional de Dumitru Zaharia, Bacău, historia verdadera, Bacău:Ed. „Babel”, 2013; şi Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.), Historias europeas revividas, Iaşi: Ed.PIM, 2015

“Conocer la historia de un lugar significa no sólo “dar sentido al pasado “ (George Călinescu), sino también trazar las identidades de las personas que han poblado ese lugar a lo largo del tiempo para trazar su devenir espacial y temporal y, grabarlos, simbólicamente, en el mapa de la cultura universal.”9 Esta tierra moldava ha sido habitada desde la remota antigüedad.10 Por lo tanto, en contextos históricos más o menos favorables, los habitantes del condado (rumanos, armenios, católicos moldavos, judíos, alemanes, griegos, italianos, suizos, franceses o holandeses, polacos y romaníes)11 han dado forma a la identidad social “de la aldea, del pueblo, de la ciudad, del municipio” y del condado de Bacau (Zaharia 2013: 196-212).

30


În judeţul Bacău s-au născut personalităţi marcante ale istoriei şi culturii româneşti ale căror acte de vitejie, descoperiri şi realizări ştiinţifice, creaţii artistice vor dăinui mereu peste timp. Amintim doar câteva nume emblematice: Ştefan cel Mare şi Sfânt, născut la Borzeşti în anul 1433, domn al Moldovei între 1457–1504; Ion Borcea, fondatorul oceanografiei româneşti, s-a născut în 1879, în comuna Buhoci; Vasile Pârvan, istoric şi arheolog, s-a născut în 1882, în comuna Huruieşti; George Bacovia, poet, s-a născut în 1881, în Bacău; Gheorghe Vrănceanu, matematician, s-a născut în 1900, în satul Valea Hogii, comuna Lipova; Radu Beligan, actor, s-a născut în 1918, în comuna Galbeni; Solomon Marcus, matematician, s-a născut în 1925, în Bacău; Nadia Comăneci, gimnastă, s-a născut în 1961, la Oneşti12.

12 Pentru o descriere mai detaliată a vieţii şi activităţii acestora, a se vedea Cmeciu, D. et al. (coord.), Istorie, cultură şi tradiţie băcăuană în context european, Bacău:Ed. PIM, 2014; Cmeciu, D. et al. (coord.), Satul băcăuan, ca valoare culturală, Bacău:Ed. PIM, 2012.

En el condado de Bacău nacieron importantes personalidades de la historia y cultura rumanas, cuyos actos de heroísmo, descubrimientos y logros científicos, creaciones artísticas siempre se perdurarán en el tiempo. Mencionamos sólo algunos nombres emblemáticos: Esteban el Grande y Santo, nacido en Borzești en 1433, vaivoda de Moldavia entre 1457-1504; Ion Borcea, fundador de la oceanografía rumana, nació en 1879 en la población de Buhoci; Vasile Pârvan, historiador y arqueólogo, nacido en 1882 en población de Huruieşti; George Bacovia, poeta, nació en Bacau, en 1881ș Gheorghe Vranceanu, matemático, nació en 1900, en la aldea de Valea Hogii, la población de Lipova el actor Radu Beligan nació en 1918, en la población de Galbeni, Solomon Marcus, matemático, nació en Bacau, en 1925; Nadia Comăneci, gimnasta, nació en 1961 en Onești.

12 Para una descripción más detallada de su vida y actividad, véase Cmeciu, D. et al. (coord.), Historia, cultura y tradición en el contexto europeo, Bacău: Ed. PIM, 2014; Cmeciu, D. et al. (coord.), Pueblos en el condado de Bacău, valor cultural, Bacău: Ed. PIM, 2012.

31


Cele 3 zone etnografice (Bacău, Valea Trotuşului şi Colinele Tutovei) ale judeţului cartografiază devenirea istorică a locuitorilor (în majoritate de confesiune ortodoxă) acestui areal moldav prin păstrarea valorilor materiale şi transmiterea practicilor culturale ca simboluri ale spiritualităţii creatoare din acest spaţiu românesc. Din punct de vedere geografic, vecinii judeţului Bacău sunt, la est, judeţul Vaslui; la sud, judeţul Vrancea; la vest, judeţele Harghita şi Covasna; la nord, judeţul Neamţ. Din punct de vedere administrativ, judeţul Bacău are 3 municipii (Bacău, Moineşti, Oneşti), cinci oraşe (Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slănic-Moldova, Târgu Ocna) şi 85 de comune13, cu 491 de sate14. 13 A se vedea https://en.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u_County, pentru numele comunelor 14 Datele sunt preluate din statistica anului 2011: http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/_Comunicat%20Bacau-%20 DATE%20 PROVIZORII%20RPL%202011. pdf. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011.pdf

Las tres áreas etnográficas (Bacău, Valea Trotuşului y Colinele Tutovei) del condado trazan la evolución histórica de los habitantes (en su mayoría de confesión ortodoxa) de esta zona moldava preservando los valores materiales y transmitiendo las prácticas culturales como símbolos de la espiritualidad creativa en este espacio rumano. Desde el punto de vista geográfico, los vecinos del condado de Bacău son, al este, el condado de Vaslui; al sur, el condado de Vrancea; al oeste, los condados de Harghita y Covasna; al norte, el condado de Neamț. Desde el punto de vista administrativo, el condado de Bacău tiene tres municipios (Bacău, Moineşti, Oneşti), cinco ciudades (Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic-Moldova, Tārgu Ocna) y 85 poblaciones13 con 491 aldeas.14 13 Véase: https://en.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u_County, pentru numele comunelor 14 Los datos provienen de las estadísticas de 2011: http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/_Comunicat%20Bacau-%20 DATE%20 PROVIZORII%20RPL%20 2011.pdf. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011.pdf

32


Zăcămintele de sare (Moineşti, Târgu Ocna, Sărata), petrol, gaze naturale (între Tazlău şi Oituz), potasiu (Arsita, Solonţ, Stăneşti, Găleanu), cărbune brun (Comăneşti) şi apele minerale (Slănic Moldova, Târgu Ocna, Poiana Sărată şi Sărata-Băi)15 sunt cele mai importante resurse ale subsolului, în timp ce câmpiile furnizează culturile agricole (se cultivă porumb, grâu, orz, ovăz, cartofi, floareasoarelui), iar dealurile definesc judeţul Bacău ca o zonă pomicolă (sunt renumite merele şi cireşele de Iteşti, atât în ţară cât şi peste hotare). 15 http://www.bacauinteractiv.ro/files/1.3_Cadrul%20natural_1.pdf

Los yacimientos de sal (Moinesti, Târgu Ocna, Sărata), petróleo, gas natural (entre Tazlău y Oituz), potasio (Arsita, Solonţ, Stăneşti, Găleanu), carbón pardo (Comăneşti) y aguas minerales (Slănic Moldova, Targu Ocna, Poiana Sarata y Sarata-Bai)15 son los recursos más importantes del subsuelo, mientras que las llanuras proporcionan los cultivos agrícolas (maíz, trigo, cebada, avena, patatas, girasol) y las colinas definen el condado de Bacau como un área frutal (las famosas manzanas y cerezas de Iteşti, por ejemplo). 15 Véase: http://www.bacauinteractiv.ro/files/1.3_Cadrul%20natural_1.pdf

33


Harta destinaţiilor turistice (a se vedea pozele de mai jos) include: situri arheologice (de tip dava, Tamasidava, Zargidava, pe malul stâng al Siretului, între Răcătău şi Pânceşti), monumente istorice (Oituz, Poiana Sărată), case memoriale (Casa memorială „George Bacovia”), centre internaţionale de cultură (Centrul Internaţional de Cultură şi Arte „George Apostu”), conace (ansamblul conacului Rosetti-Tescanu – George Enescu), muzee, biserici din lemn şi mănăstiri (declarate monumente istorice), grădini botanice, rezervaţii naturale (Plaiurile şi Stâncăriile Nemirei), staţiuni balneo-climaterice (Slănic Moldova, Târgu-Ocna), cel mai vechi pod de piatră din România (aflat în satul Negreşti, construit în timpul domnitorului Ştefan cel Mare), obiective etno-folclorice.16 16 Pentru obiective turistice şi trasee culturale în judeţul Bacău, a se vedea Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.), Obiective turistice băcăuane şi valoarea lor europeană, Iaşi: Ed.PIM, 2014, sau Judeţul Bacău, o destinaţie europeană, 2012; www.europedirectbacau.ro

El mapa de los destinos turísticos incluye: sitios arqueológicos (de tipo dava, Tamasidava, Zargidava, en la margen izquierda de Siret, entre Răcătău y Pânceşti), monumentos históricos (Oituz, Poiana Sarată), casas memoriales (casa memorial „George Bacovia”) centros internacionales de cultura y arte (Centro Internacional de Cultura y Arte „George Apostu”), mansiones (el conjunto de la mansión Rosetti-Tescanu-George Enescu) museos, iglesias de madera y monasterios (declarados monumentos históricos), jardines botánicos, reservas naturales (Plaiurile y Stâncăriile Nemirei), estaciones balneario-climáticos (Slănic Moldova, TârguOcna), el puente de piedra más antiguo de Rumania (situado en el pueblo de Negreşti, construido durante el reinado de Esteban el Grande), objetivos etno-folclóricos. 16 Para ver los lugares de interés turístico y cultural en el Condado de Bacău, véase Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.), Sitios turísticos de Bacau y su valor europeo, Iaşi:Ed.PIM, 2014, o Bacau, un destino europeo, 2012.

34


Înainte de 1989, judeţul Bacău a fost una dintre cele mai industrializate zone din România. Astăzi, asistăm la un proces de „remodelare” urbană, în care „firmele private, prin proiecte depuse şi fonduri europene atrase, au situat Bacăul pe locul 3 în ţară, după Iaşi şi Sibiu.”17 Programele cu finanţare de la Uniunea Europeană, activităţile în parteneriat cu alte regiuni din Europa (cooperarea şi schimbul de bune practici cu regiunea Limousin din Franţa, în domeniile administrativ, cultural, agricol, educaţional şi artistic, de exemplu), sprijinul acordat instituţiilor din judeţ care derulează o gamă variată de proiecte şi activităţi, premiile internaţionale acordate subliniază dimensiunea şi calitatea unui management organizaţional judeţean modern. Merită amintite câteva dintre premiile obţinute de administraţia judeţeană: Distincţia specială a juriului în cadrul Premiilor Regiunilor, o competiţie organizată de Congresul Consiliului Europei; „Certificatul pentru cele mai bune practici” la European Public Sector Award; „Regiunea europeană cea mai deschisă tinerilor” la concursul Adunării Regiunilor Europei. 17 A se vedea: http://www.deferlari.ro/2011/08/bacaul-si-fondurile-europene.html

Antes de 1989, el condado de Bacău era una de las áreas más industrializadas de Rumania. Hoy en día, estamos asistiendo a un proceso de “remodelación” urbana, en el que “las empresas privadas, a través de proyectos depositados y fondos europeos atraídos, colocaron a Bacau en el tercer lugar del país después de Iasi y Sibiu.”17 Los programas de financiación de la Unión Europea, las actividades de cooperación con otras regiones de Europa (cooperación e intercambio de buenas prácticas con la región de Limousin de Francia, en los ámbitos administrativo, cultural, agrícola, educativo y artístico, por ejemplo), el apoyo a las instituciones del condado que realizan una amplia gama de proyectos y actividades, los premios internacionales otorgados, destacan el tamaño y la calidad de una gestión organizacional moderna del condado. Cabe mencionar algunos de los premios recibidos por la administración del condado: el Premio especial del jurado en los Premios Regionales, un concurso organizado por el Congreso del Consejo de Europa; “Certificado de Buenas Prácticas” en el European Public Sector Award; “La región europea más abierta para los jóvenes” en el concurso de la Reunión de las Regiones de Europa. 17 Véase: http://www.deferlari.ro/2011/08/bacaul-si-fondurile-europene.html

35


MUNICIP- BACÄ‚U

Intrarea la Bisrica Precista

Entrada a la iglesia Precista

36


Bacău este oraşul de reşedinţă al judeţului Bacău. Este situat aproape de confluenţa Siretului şi a Bistriţei, la o altitudine de 165 de m.18 Are o suprafaţă de 43,1 km2 şi o populaţie de 144.307 de mii de locuitori. Potrivit Recensământului din 2011, este al cincisprezecelea oraş ca mărime din România şi al treilea din Moldova, după Iaşi şi Galaţi. Prima atestare documentară datează din 15 aprilie 1400, cunoscută sub denumirea de „Civitas Bacoviae”. Istoricii pleacă însă de la documentul din 6 octombrie 1408, emis de cancelaria domnului Alexandu cel Bun, în care apare numele târgului Bacău, cunoscut drept punct vamal, unde drumurile comerciale se întâlneau în vadul peste Bistriţa. De la începutul istoriei19 sale, Bacăul s-a dezvoltat constant şi, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea până astăzi, devine un oraş cunoscut pe plan european şi internaţional datorită valorilor sale economice, artistice, sportive, educaţionale. 18 http://www.bacauinteractiv.ro/files/1.3_Cadrul%20natural_1.pdf 19 În urma descoperirilor arheologice din oraş şi din împrejurimile acestuia, istoricul Vasile Pârvan (1882 - 1927) consideră că Bacăul a fost locuit încă de pe vremea pelasgilor.

Simboluri culturale băcăuane

Símbolos culturales de Bacău

Bacău es la ciudad capital del condado de Bacău. Está situado cerca de la confluencia de Siret y Bistrita, a una altitud de 165 m.18 Tiene una superficie de 43,1 km2 y una población de 144.307 mil habitantes. Según el censo de 2011, es la decimoquinta ciudad más grande de Rumania y la tercera de Moldavia, después de Iasi y Galati. El primer testimonio documental data del 15 de abril de 1400, conocido como “Civitas Bacoviae”. Pero los historiadores se remiten al documento de 6 de octubre de 1408, expedido por la cancillería del vaivoda Alexandu cel Bun, en el que se denomina la feria de Bacău, conocida como punto de aduana, donde los caminos comerciales se reunían en el vado sobre Bistrița. Desde el comienzo de su historia19, Bacău se ha desarrollado de forma constante y, desde la segunda mitad del siglo XIX hasta nuestros días, se ha convertido en una ciudad conocida a nivel europeo e internacional por sus valores económicos, artísticos, deportivos y educativos. 18 http://www.bacauinteractiv.ro/files/1.3_Cadrul%20natural_1.pdf 19 Tras los descubrimientos arqueológicos de la ciudad y sus alrededores, el historiador Vasile Pârvan (1882 - 1927) considera que Bacau ha estado habitado desde la época de los Pelasgianos.

37


Sinboluri culturale băcăuane

38


SĂ­mbolos culturales de Bacău

39


40


41


Bacăul face parte din patrimoniul cultural al judeţului şi al ţării, fiind pentru scurtă vreme capitala Ţării de Jos a Moldovei, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Aici se află Curtea Domnească şi Biserica Precista, construită de Alexandru Voievod şi sfinţită la 1 ianuarie 1491. După Unirea Principatelor Române în 1859, Bacăul a cunoscut o dezvoltare puternică şi în domeniul învăţământului: s-au înfiinţat şcoli private şi şcoli de stat (o şcoală pentru fete şi o şcoală pentru băieţi, în 1859, care funcţionează şi astăzi în vechea clădire a actualei Şcoli „Al. I. Cuza”). În anul 1864 a luat fiinţă Primăria20, Gheorghe Negel fiind primul primar al Bacăului. 20 A se vedea http://www.primariabacau.ro/pagina/personalit-i-locale pentru realizările administrative ale instituţiei din 1864 până în 2017

Vedere cu prima clădire a primăriei din Bacău Colección Mihai Ceucă

Vista con el primer edificio del ayuntamiento de Bacău Mihai Ceucă collection

Bacău es parte del patrimonio cultural del condado y del país, siendo durante un breve período la capital de Ţării de Jos de Moldavia durante el reinado de Esteban el Grande y Santo. Aquí está la Corte Principesca y la Iglesia Precista, construida por Alexandru Voievod y consagrada el 1 de enero de 1491. Después de la unificación de los Principados Rumanos en 1859, Bacau ha conocido un fuerte desarrollo en el campo de la educación: se construieron escuelas privadas y escuelas estatales (una escuela para niñas y una escuela para niños en 1859, que todavía funciona hoy en el edificio antiguo de la escuela actual “Al.I.Cuza”). En 1864 se fundó el Ayuntamiento20, Gheorghe Negel siendo el primer alcalde de Bacău. 20 Véase: http://www.primariabacau.ro/pagina/personalit-i-locale por los logros administrativos de la institución desde 1864 hasta 2017

42


Este interesant de remarcat structura şi fluctuaţia locuitorilor21 Bacăului: dacă „[l]a recensământul din 1890 în Bacău s-au înregistrat 5110 români, 6122 de evrei, 560 de germani, 485 de unguri, 218 armeni, 33 de greci, 25 de bulgari, 20 de ruşi, 20 de italieni, 15 poloni, 14 francezi, 12 elveţieni şi 1 turc” (Ortensia Racoviţă, apud Şerban 2013:13), în 2012, după aproximativ un secol şi douăzeci şi cinci de ani (luând în considerare datele din 1890), structura etnică a populaţiei este următoarea: 133.460 de locuitori, dintre care 130.709 de români, 129 de maghiari, 1.229 de romi, 51 de germani, 33 de italieni, 42 de turci, 52 de evrei, 7 greci, 196 de alte etnii” (Zaharia 2013:172). Din punct de vedere al confesiunii, populaţia ortodoxă era de peste 87% în 2012. 21 Pentru aportul etniilor la dezvoltarea Bacăului, a se vedea Cmeciu, D. (coord.), Poveşti europene retrăite, Iaşi:Ed. PIM, 2015

Es interesante observar la estructura y fluctuación de los habitantes21 de Bacău: si “al censo de 1890 Bacau registró 5110 rumanos, 6122 judíos, 560 alemanes, 485 húngaros, 218 armenios, 33 griegos, 25 búlgaros, 20 rusos, 20 italianos, 15 polacos, 14 franceses, 12 suizos y 1 turco” (Ortensia Racovita, apud Serban 2013: 13), en 2012, después de aproximadamente un siglo y veinticinco años (teniendo en cuenta los datos de 1890), la estructura étnica de la población es la siguiente: 133.460 habitantes, de los cuales 130.709 rumanos, 129 húngaros, 1.229 gitanos, 51 alemanes, 33 italianos, 42 turcos, 52 judíos, 7 griegos, 196 otras etnias.” (Zaharia 2013: 172). Desde el punto de vista confesional, la población ortodoxa superó el 87% en 2012.

21 Véase: http://www.primariabacau.ro/pagina/personalit-i-locale por los logros administrativos de la institución desde 1864 hasta 2017.

43


În secolul al XX-lea, Bacăul a devenit un important centru administrativ, economic şi cultural al ţării. După 1989, municipiul Bacău22 este cunoscut drept un important centru universitar şi cultural cu cele două universităţi (de stat şi particulară) – Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău şi Universitatea „George Bacovia” –, cu Teatrul „Bacovia”, Ateneul şi Filarmonica „Mihail Jora”, Centrul Internaţional de Cultură şi Arte „George Apostu” (a se vedea pozele de mai jos), cu instituţii de învăţământ şi instituţiile de cultură (biblioteci, muzee, case memoriale), cu bisericile vechi şi noi, cu festivalurile şi expoziţiile organizate anual, toate construind o arcadă peste timp în acest oraş vechi de peste şase sute de ani. 22 Pentru atracţiile turistice ale Bacăului, a se vedea Ceucă, M., Cmeciu, D. et al., Istorie, cultură şi tradiţie băcăuană în context european, Iaşi:Ed. PIM, 2014.

En el siglo XX, Bacău se convirtió en un importante centro administrativo, económico y cultural del país. Después de 1989, el municipio de Bacău22 es conocido como un importante centro universitario y cultural con las dos universidades (estatales y privadas) - Universidad “Vasile Alecsandri” de Bacău y Universidad “George Bacovia” – con el Teatro “Bacovia”, Ateneo y Filarmónica “Mihail Jora “, el Centro Internacional para la Cultura y las Artes “George Apostu”, con instituciones educativas e instituciones culturales (bibliotecas, museos, casas memoriales), iglesias nuevas y viejas, con los festavales y exposiciones anuales, todos construyendo una arcada por el tiempo en esta antigua ciudad durante más de seiscientos años. 22 Para las atracciones turísticas de Bacau, véase Ceucă, M., Cmeciu, D. y otros, Historia, cultura y tradiciones de la apicultura europea, Iaşi: Ed. PIM, 2014.

44


Chiar dacă multe dintre vechile fabrici (Fabrica de Hârtie şi Celuloză „Letea”, Fabrica „Partizanul”, Fabrica de Confecţii, Fabrica „Proletarul”) s-au închis după 1989, Bacăul de astăzi se distinge prin industria alimentară, prin noi companii care au devenit un brand industrial, cum este „AEROSTAR”, prin industria IT, prin proiecte europene (proiecte sociale, de mediu, de infrastructură etc.), toate menite a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor. A pesar de que muchas de las viejas fábricas (Fábrica de Papel y Celulosa “Letea”, Fábrica “Partizanul”, Fábrica de confecciones, Fábrica “Proletarul”) se cerraron después de 1989, hoy Bacau se distingue por la industria alimentaria, por las nuevas empresas que se han convertido en una marca industrial, como “AEROSTAR”, a través de la industria de IT, a través de proyectos europeos (proyectos sociales, medioambientales, de infraestructura, etc.), todos diseñados para mejorar la calidad de vida de los ciudadanos.

45


El Hospital de Emergencia del Condado de Bacău

Observatorul astronomic „ Victor Anestin”

El Observatorio Astronómico „Victor Anestin”

46


Terminalul noului aeroport „ George Enescu”

El Nuevo Terminal del Aeropuerto „ George Enescu”

47


ONEȘTI

Sculptura lui Mihai Eminescu, realizată de Eremia Grigorescu, cetățean al Oneștiului La escultura de Mihai Eminescu, realizada por Eremia Grigorescu, ciudadano de Onești

48


Oneşti (numele se trage de la „Seliştea lui Oană la Trotuş”) este situat la 210 m altitudine, la confluenţa râurilor Caşin, Oituz, Trotuş şi Tazlău. Are o suprafaţă de 90,17 km2 şi o populaţie de 39.172 de mii de locuitori. Atestat documentar în anul 1458 (s-au descoperit însă rămăşiţe ale unor aşezări omeneşti încă din neolitic), oraşul s-a numit Gheorghe Gheorghiu-Dej în perioada 1965-1990, apoi, după 1990, a revenit la vechea denumire. Oneştiul a fost un puternic centru industrial datorită rafinăriei de petrol şi a platformei petrochimice de la Borzeşti. Astăzi, oraşul este asociat cu legenda stejarului din Borzeşti23 (un cartier al oraşului; locul unde s-a născut şi a copilărit domnul Moldovei, Ştefan cel Mare), cu numele gimnastei Nadia Comăneci (care s-a născut în acest oraş, în 1961) şi cu evenimentul cultural „Zilele culturii călinesciene” (George Călinescu, care a trăit între anii 1899 - 1965, a fost un remarcabil critic literar, romancier, academician, jurnalist). 23 A se vedea https://ro.wikisource.org/wiki/Stejarul_din_Borze%C8%99ti

Onești (el nombre proviene de „Seliştea lui Oană la Trotuş”) se encuentra a 210 m de altitud en la confluencia de los ríos Caşin, Oituz, Trotuş y Tazlău. Tiene una superficie de 90,17 km2 y una población de 39.172 mil habitantes. Documental atestiguado en 1458 (se han encontrado restos de asentamientos humanos desde el Neolítico), la ciudad fue nombrada Gheorghe Gheorghiu-Dej entre 1965-1990, luego, después de 1990, volvió al viejo nombre. Onesti ha sido un fuerte centro industrial gracias a la refinería de petróleo y la plataforma petroquímica de Borzeşti. Hoy en día, la ciudad está asociada con la leyenda del roble de Borzești23 (un distrito de la ciudad, donde nació y se crió el príncipe de Moldavia, Esteban el Grande), con el nombre de la gimnasta Nadia Comăneci (nacida en 1961 en esta ciudad) y el evento “Días de la cultura del escritor George Călinescu” (George Călinescu, que vivió entre 1899 y 1965, fue un destacado crítico literario, novelista, académico, periodista). 23 Véase: https://ro.wikisource.org/wiki/Stejarul_din_Borze%C8%99ti

49


50


51


TÂRGU OCNA

TÂRGU OCNA

Ayuntamiento desde Târgu Ocna

Primăria Târgu Ocna

Gara din Târgu Ocna

La estación de tren de Târgu Ocna

52


Târgu Ocna este situat la aproximativ 270 m altitudine, pe malurile râului Trotuş. Are o suprafaţă de 48,9 km2 şi un număr de 11.300 de locuitori, conform recensământului din 2011. Istoria oraşului datează din epoca neolitică şi este asociată cu exploatarea zăcămintelor de sare.24 Dezvoltarea localităţii însă are loc din epoca feudală. Din 1721, primeşte denumirea de târg, de aici Târgu Ocna (după rang şi după ocupaţia principală a locuitorilor). La sfârşitul secolului al XIX-lea, Târgu Ocna (aşezare considerată sat între 1410 – 1709; târg, între 1709 – 1774; declarată comună urbană în 1846, apoi oraş, devenit staţiune balneoclimaterică în 1894, până astăzi), era reşedinţa plăşii Trotuşul a judeţului Bacău cu „… 8033 de locuitori şi în ea funcţionau două fabrici de gaz, 5 mori, o tăbăcărie, două fabrici de pălării ţărăneşti, una de săpun, una de lumânări de ceară albă, două şcoli primare de băieţi cu 381 de elevi, două şcoli primare de fete cu 222 de fete, o şcoală armenească, 11 biserici ortodoxe, una catolică şi una armenească.”25 Astăzi, oraşul este unic în lume cu cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, aflat în mina de sare; cu lăcaşurile sale de cult, dispuse parcă pe trei niveluri şi cu Salina Târgu Ocna, a cărei biserică ortodoxă, „Sf. Varvara” (ocrotitoarea minerilor), este inegalabilă în lume. Aflată la o adâncime verticală de 240 de metri, biserica este construită din sare (strane, masa din altar, scaunul arhieresc şi alte obiecte de cult), cu excepţia catapetesmei, care este din lemn. 24 Pentru istoria salinei de la Târgu Ocna, a se vedea http://www.salrom.ro/targu-ocna-c.php 25 Lahovari, George Ioan (1902): „Tîrgul-Ocna, comună urbană”, în Marele Dicţionar Geografic al Romîniei, vol.V, Bucureşti, stabiliment. grafic J. V. Socecu, pp. 619–621.

Târgu Ocna se encuentra a unos 270 m de altitud, a orillas del río Trotuş. Tiene una superficie de 48,9 km2 y un numero de 11.300 habitantes, según el censo de 2011. La historia de la ciudad data del Neolítico y está asociada con la explotación de los yacimientos de sal24. El desarrollo de la localidad, sin embargo, tiene lugar desde la época feudal. Desde 1721, recibe el nombre de târg, de aquí el nombre de Targu Ocna (según el rango y la ocupación principal de los habitantes). A finales del siglo XIX, Târgu Ocna (asentamiento considerado como aldea entre 1410 - 1709, entre 1709 - 1774; declarada población urbana en 1846, y luego ciudad, convirtiéndose en una estación balnearia en 1894, hasta hoy), fue la residencia de “plăşii” Trotuş del condado de Bacău con “... 8033 habitantes, en que funcionaban dos fábricas de gas, 5 molinos, una curtiduría, dos fábricas de sombreros campesinos, una de jabón, una de velas de cera blanca, dos escuelas primarias para niños con 381 alumnos, dos escuelas primarias para niñas con 222 alumnas, una escuela armenia, 11 iglesias ortodoxas, una católica y una armenia.”25 Hoy en día, la ciudad es única en el mundo con el mayor sanatorio subterráneo de Europa, situado en la mina de sal; con sus lugares de culto, dispuestos en tres niveles y con la mina de sal Târgu Ocna, cuya iglesia ortodoxa, “Santa Varvara” (protectriz de los mineros), es inigualable en el mundo. Situada a una profundidad vertical de 240 metros, la iglesia está hecha de sal (el sitial de coro, la mesa del altar, la cátedra y otros objetos de culto), a excepción del retablo de madera. 24 Historia Salina Targu Ocna, véase http://www.salrom.ro/targu-ocna-c.php 25 Lahovari, George Ioan (1902): „Târgu Ocna, comuna urbana” en el Gran Diccionario Geográfico de Rumania, Vol. V, Bucarest, establecimiento. J. V. Socecu, páginas 619-621.

53


Târgu Ocna. Vista general desde el período de entreguerras (1935)

„Biserica „Buna Vestire”/„Răducanu”

Iglesia “Buna Vestire”/“Răducanu”

54


Biserica „Adormirea Maicii Domnului”

Iglesia de la “Anunciación”

Mausoleul eroilor Târgu Ocna Mausoleo de héroes de Târgu Ocna

Mânăstirea Măgura

55

Monasterio Măgura


SLÄ‚NIC MOLDOVA

56


Oraşul este situat la aproximativ 500 m altitudine, pe malurile Slănicului, un afluent al Trotuşului. Are o suprafaţă de 44,77 km2 şi un număr de 4.198 de locuitori, conform recensământului din 2011. Staţiunea balneo-climaterică Slănic Moldova, străjuită de rezervaţia naturală Plaiurile şi Stâncăriile Nemirei din Carpaţii Orientali, este atestată documentar din anul 1755. La ciudad está situada a unos 500 m de altitud, a orillas de Slănic, un afluente del río Trotuş. Tiene una superficie de 44,77 km2 y un número de 4.198 habitantes, según el censo de 2011. La estación balnearia de Slănic Moldova, custodiada por la reserva natural de Plaiurile şi Stâncăriile Nemirei de los Cárpatos Orientales, está documentada desde 1755.

57


58


Primul izvor de apă minerală a fost descoperit în 1800 de Mihai Spiridon, în timpul unei vânători de urşi. În 1801, au fost descoperite alte 22 de izvoare. 20 de ani mai târziu, s-a construit prima unitate balneară, distrusă în timpul Primului Război Mondial, refăcută însă mai târziu. Prima analiză chimică a apelor minerale a fost făcută în anul 1832, iar de atunci staţiunea, numită metaforic „perla Moldovei”, a devenit una dintre cele mai cunoscute din Europa şi din lume. Pe lângă variatele tratamente balneare pe care le oferă, staţiunea are şi atracţii turistice care încântă vizitatorul acestor locuri: clădirea Cazinoului, monument arhitectural construit între 1892-1894; Cheile și cascada Slănic, cu o înălţime de 599 de metri; Traseul celor 300 de scări (pe Dealul Dobru), situat la 826 de metri altitudine. Staţiunea balneo-climaterică Slănic-Moldova este unică în Europa cu numărul mare de izvoare minerale, variate din punct de vedere al compoziţiei, al complexităţii chimice şi al efectelor terapeutice, toate pe un spaţiu relativ restrâns.

La primera fuente de agua mineral fue descubierta en 1800, por Mihai Spiridon durante una cacería de osos. En 1801, otros 22 manantiales fueron descubiertos. Veinte años más tarde, la primera instalación balnearia fue construida y destruida durante la Primera Guerra Mundial, pero más tarde reconstruida. El primer análisis químico de las aguas minerales se hizo en 1832 y, desde entonces la estación, llamada metafóricamente “perla de Moldavia”, se ha convertido en una de las más famosas de Europa y del mundo. Además de los diversos tratamientos balnearios ofrecidos, la estación cuenta también con atractivos turísticos que encantan al visitante de estos lugares: el Casino, monumento arquitectónico construido entre 1892-1894; Las Gargantas y la Cascada Slănic, con 599 metros de altura; La ruta de las 300 escaleras (en la colina Dobru), ubicada a 826 metros de altitud. La estación balnearia de Slănic-Moldova es única en Europa con un gran número de fuentes minerales, variadas en términos de composición, complejidad química y efectos terapéuticos, todo ello en un espacio relativamente pequeño.

59


MOINEČ˜TI

Dada Monument Monumentul Dada

60


Municipiul Moineşti este situat la aproximativ 460 m altitudine, la 45 km de Bacău, într-o zonă cu bogate resurse naturale (10 izvoare cu ape minerale, petrol, cărbune). Are o suprafaţă de 46,04 km2 şi un număr de 21.787 de locuitori, conform recensământului din 2011. Prima atestare documentară este în anul 1437. În anul 183226, Moineştiul, care avea atunci 188 de case şi 588 de locuitori, apare menţionat ca „târg”; în 1921, este desemnat „comună urbană” iar în 2002 devine „municipiu”. Astăzi, Moineştiul este cunoscut pentru descoperirile arheologice de la Cetăţuia (realizate după 1986), care trasează istoria municipiului pe vremea geto-dacilor (sec.II î.H.- II d.H.); pentru legendele sale (legenda cavalerului trac; a Lacului Tarniţa-cel-fără-de-fund; a haiducului Coroiu; a Poienii celor nouă muze); pentru cimitirul evreiesc, festivalul de datini şi colinde, expoziţii, simpozioane literare şi culturale (este renumit Simpozionul „Tristan Tzara şi cultura Dada”), pentru Monumentul Dada (închinat lui Tristan Tzara, născut la Moineşti în 1896) şi nu, în ultimul rând, pentru îndelungata sa istorie medicală de calitate. 26 A se vedea http://www.turismmoinesti.ro/informatii-utile.html

El municipio de Moineşti está situado a unos 460 m de altitud, a 45 km de Bacau, en una zona con ricos recursos naturales (10 manantiales con aguas minerales, petróleo, carbón). Tiene un superficie de 46.04 km2 y un número de 21.787 habitantes, según el censo de 2011. El primer testimonio documental es en 1437. En 183226, Moineşti, que en aquel momento tenía 188 casas y 588 habitantes, aparece mencionado como „târg”; en 1921, fue designado como “población urbana” y en 2002 se convirtió en “municipio”. Hoy en día, Moinesti es conocido por los hallazgos arqueológicos de Cetatuia (realizados después de 1986), que trazan la historia municipio en el tiempo de los Geto-Dacios (siglo II î.H.- II d.H.); por sus leyendas (la leyenda del caballero tracio, del lago Tarniţa el lago sin fondo, al héroe justiciero Coroiu, de la Poiana de los nueve museos); para el cementerio hebreo, el festival de las costumbres y villancicos, exposiciones, coloquios literarios y culturales (el coloquio “Tristan Tzara y la Cultura Dada”), para el Monumento Dada (dedicado a Tristan Tzara, nacido en Moinesti en 1896), y no menos importante, para su larga historia médica cualitativa. 26 Vease: http://www.turismmoinesti.ro/informatii-utile.html

61


62


63


COMĂNEȘTI

Oraşul Comăneşti, situat pe râul Trotuş, la 400 m altitudine, are o suprafaţă de 63,86 km2 şi un număr de 19.568 de locuitori, conform recensământului din 2011. Istoria acestei aşezări datează din perioada neolitică însă atestarea documentară datează din anul 1657. Din secolul al XVIII-lea, oraşul este asociat cu familia Ghica, boieri a căror prezenţă şi-a lăsat amprenta asupra localităţii până în zilele noastre: Palatul Ghica, care adăposteşte muzeul oraşului, şi gara sunt mărturii ale unei istorii care pune în oglindă veacurile.

64


La ciudad de Comăneşti, situada al borde del río Trotuş, a 400 m de altitud, tiene una superficie de 63,86 km2 y un número de 19.568 habitantes, según el censo de 2011. La historia de este asentamiento data del período neolítico, pero la documentación se remonta a 1657. En el siglo XVIII, la ciudad se asocia a la familia Ghica, boyardos cuya presencia ha dejado su huella en la ciudad hasta hoy: el Palacio Ghica, que alberga el museo de la ciudad y la estación de tren, son testimonios de una historia que refleja los siglos.

65


BUHUȘI

Oraşul Buhuşi, situat la 24 de km de Bacău, la 135 m altitudine, are o suprafaţă de 39,85 km2 şi un număr de 14.562 de locuitori, conform recensământului din 2011. A fost menţionat pentru prima dată în secolul al XV-lea, ca proprietate a familiei de boieri numită Buhuş. Înainte de 1989, oraşul a fost renumit în Europa pentru fabrica de postav, cu un număr de peste 11.000 de muncitori (astăzi are aproape 200 de angajaţi). Nu departe de Buhuşi, este Mănăstirea Runc, considerată a fi construită în 1457, de Ştefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457 - 1504.

La ciudad de Buhuşi, situado a 24 km de Bacău, a 135 m de altitud, tiene una superficie de 39,85 km2 y una población de 14.562, según el censo de 2011. Se mencionó por primera vez en el siglo XV, como una propiedad de la familia de boyardos llamada Buhuş. Antes de 1989, la ciudad era conocida en Europa por la fábrica de fieltro, con más de 11.000 trabajadores (hoy tiene casi 200 empleados). No lejos de Buhuşi, es el monasterio de Runc, construido en 1457, por Esteban el Grande, vaivoda de Moldavia entre 1457-1504.

66


67


I.8. COMUNE ȘI SATE BĂCĂUANE I.8. POBLACIONES Y ALDEAS DEL CONDADO DE BACĂU În judeţul Bacău sunt 85 de comune şi 491 de sate27 sau cătune. Oamenii acestor locuri şi faptele care-i definesc construiesc tiparul identitar care dăinuie peste vremi şi care poartă pecetea unor trainice practici culturale, constituindu-se în semne distinctive aparţinând celor trei zone etnografice caracteristice judeţului: Trotuş, Bacău şi Colinele Tutovei. Satele, cu instituțiile acestora – fie ele, școli, biserici, muzee sătești etc. – sunt tezaure de cultură care evidențiază atât elemente comune, cât și pe cele care constituie semnul distinctiv al fiecăruia dintre acestea. Arhitectura caselor sau a porților, costumele populare, datinile de Crăciun, de sfintele sărbători ale Paștelui sau ale Anului Nou, variatele festivaluri organizate, obiectele de cult și ustensilele gospodărești, dezvăluie modul de a fi al locuitorilor acestor meleaguri, cu istoria, faptele și creațiile lor. 27 Datele sunt preluate din statistica anului 2011: http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/_Comunicat%20Bacau-%20 DATE%20 PROVIZORII%20RPL%202011. pdf.

En el condado de Bacău hay 85 poblaciones y 491 aldeas27 o pueblos. La gente de estos lugares y los hechos que los definen construyen el modelo de identidad que perdura en el tiempo y que lleva el sello de algunas de las prácticas culturales duraderas, representando los signos distintivos característicos a las tres áreas etnográficas características del condado: Trotuş, Bacău y Colinas Tutovei. Las aldeas, con sus instituciones - ya sea, escuelas, iglesias, museos de la aldea, etc. - son tesoros de cultura que resaltan tanto elementos comunes, como aquellos que son el sello distintivo de cada uno de ellos. La arquitectura de las casas o de las puertas, los trajes populares, las costumbres navideñas, las celebraciones de Pascua y Año Nuevo, las diversas fiestas organizadas, los objetos de culto y los utensilios de la casa, revelan el modo de ser de los habitantes de estas tierras, con su historia, sus hechos y sus creaciones. 27 Los datos provienen de las estadísticas de 2011: http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/_Comunicat%20Bacau-%20 DATE%20 PROVIZORII%20RPL%202011.pdf.

68


Vom menționa aici doar câteva astfel de modele de cultură, purtătoare de profunde semnificații și mărturii ale firii creatoare a locuitorilor satelor băcăuane. Ne referim28 astfel la arhitectura caselor și porților unor sate întregi (sate, precum Berzunți, Cașin), muzee sătești (Mărgineni, Sulța, Ghimeș-Făget, de exemplu), muzee etnografice („Preot Vasile Heissu” din Răcăciuni, Lipova), case memoriale (Casa memorială „Ion Borcea” de la Racova; sau Casa memorială „Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu – George Enescu” de la Tescani), ansambluri folclorice („Sărățelul” din comuna Sarata; „Privighetorile Zeletinului” din comuna Podul Turcului etc.), complexe muzeale cu grădină botanică (comuna Prăjești), vechi biserici de lemn (Răchitoasa, Podul Turcului), obiceiuri legate de tradiții străvechi (sate din toate cele trei zone etnografice), colecții de carte veche bisericească și obiecte de cult (Bogdana, Borzești), dar, mai ales, la sate-martir (Poiana Sărată, de exemplu), la monumente ale eroilor (Oituz, Palanca) și la primele școli sătești din județ, considerate a fi modele culturale și educaționale demne de urmat (Brusturoasa).29 28 A se vedea harta zonelor etnografice ale județului Bacău, p. 30 29 Pentru o descriere detaliată a acestor modele culturale , a se vedea Cmeciu, D. et al., Identitate europeană prin muzee sătești, Iași:Ed. PIM, 2013.

Mencionaremos aquí sólo algunos de esos modelos de cultura, con profundos significados y testimonios de la naturaleza creativa de los habitantes de las aldeas de Bacau. Nos referimos28 de este modo a la arquitectura de las casas y las puertas de aldeas enteras (aldeas, como Berzunți, Cașin), museos de la aldea (Mărgineni, Sulța, Ghimeș-Făget, por ejemplo), museos etnográficos (“el sacerdote Vasile Heissu” de Răcăciuni, Lipova) casas memoriales (Casa memorial “Ion Borcea” de Racova; o Casa memorial “Dumitru y Alice Rosetti-Tescanu George Enescu” en Tescani), Conjuntos Folclóricos („Sărățelul” de la población de Sarata) („Privighetorile Zeletinului” de la población de Podul Turcului etc.), el conjunto de museos con jardín botánico (la población de Prăjeşti), antiguas iglesias de madera (Rachitoasa, Podul Turcului), costumbres relacionadas con las tradiciones antiguas (aldeas de las tres zonas etnográficas), colecciones de libros religiosos antigos y objetos de culto religioso ( Bogdana, Borzesti), pero sobre todo los pueblos mártir (Poiana Sărată, por ejemplo), monumentos de héroes (Oituz, Palanca) y las primeras escuelas rurales del condado, consideradas ejemplos culturales y de educación a seguir (Brusturoasa).29 28 Véase la mapa de las áreas etnográficas del Condado de Bacău. 29 Para una descripción detallada de estos modelos culturales, véase Cmeciu, D. et al., Identidad Europea a través de Museos Rurales, Iaşi: Ed. PIM, 2013.

69


Privelişte din comuna Agăş A view of poblacion de Agăş

Valea Ciobănuşului, Comuna Asău Valea Ciobănuşului, poblacion de Asău

Ruinele Cetăţii Rakoczi, comuna Ghimeş Făget Las ruinas del castillo Rakotzi Rakoczi, Ghimeş Făget

Barajul de la Valea Uzului, comuna Dărmăneşti Embalse de Valea Uzului, poblacion de Dărmăneşti

Privelişte din comuna Palanca Miea desde poblacion de Palanca

Grădina botanică din Prăjeşti Jardín botánico de Prăjeşti 70


Palatul şi Parcul Ştirbey din Dărmăneşti Palacio y Parque de Ştirbey de Dărmăneşti

Conacul Cantacuzino-Pașcanu (Castelul Rosu), Hemeiuş La mansión Cantacuzino-Pașcanu (Castillo Rojo), Hemeiuş

Conacul Zarifopol, comuna Filipeşti La mansión Zarifopol, población de Flipeşti

Centrul de cultură „ Rosetti-Tescanu”, Berești-Tazlău La Mansión “Rosetti-Tescanu”, Berești-Tazlău

Muzeul etnonografic, comuna Helegiu Museo etnográfico, poblacion de Helegiu

La mansión “Rosetti-Brăescu”, poblacion de Măgura

Conac „ Rosetti-Brăescu”, comuna Măgura

71


Codrul secular de la Runc, comuna Bahna Bosques seculares de Runc, población de Bahna

Cascada Buciaş, comuna Mănăstirea Caşin La Cascada de Buciaş, población de Mănăstirea Cașin

Privelişte din Chetriş, comuna Tamaş Mira desde de Chetriş, población de Tamaş

Privelişte din comuna Găiceana Mira desde población de Găiceana

Monumentul Cavaleriei, Pasul Oituz Monumento de la Caballería, Paso de Oituz

Monumentul „ Emil Rebreanu”, comuna Palanca El monumento “Emil Rebreanu” , Palanca 72


Mănăstirea Valea Budului, comuna Mărgineni Monasterio de Valea Budului, población de Mărgineni

Biserica de lemn „ Sfântul Nicolae”, comuna Orbeni Iglesia de madera “San Nicolás”, población de Orbeni

Biserica Catolică, comuna Traian La iglesia católica de la población de Traian

Muzeul „ Vasile Parvan”, comuna Huruieşti El Museo “Vasile Parvan” de la población de Huruieşti

Casa memorială „ Ioan Borcea”, comuna Racova La Casa Museo “Ion Borcea” de la población de Racova 73

Bustul lui Gheorghe Vrănceanu, Valea Hogei, Lipova Busto de Gheroghe Vrănceanu, Valea Hogei, Lipova


https://ro.pinterest.com/pin/281123201713379284/

74


CAPITOLUL II Modele culturale și investiţii creative

CAPÍTULO II Modelos culturales y inversiones creativas

75


II.1. Universitatea: un nou laborator al creativității „…Produsul invizibil al universităţii, cunoaşterea, poate fi singurul şi cel mai puternic element al culturii noastre care afectează căderea şi înălţarea profesiilor, a claselor sociale, a regiunilor şi chiar a naţiunilor.” (Clark Kerr, La ce e bună universitatea [1963]2001)

În discursul european actual, universitatea este un nou „spaţiu al cunoaşterii”, unicul şi cel mai important loc în care „se făureşte cultura secolului al XXI-lea, cultura cunoaşterii, a creativității, a cercetării aplicate și a inovării”. Putem afirma, atunci, că universitatea este, metaforic vorbind, „locomotiva” care trage toţi actorii sociali ai unei comunităţi către o destinaţie a schimbărilor impuse de standardele culturii transdisciplinare, cultură care îmbină economicul, artele, industriile, ştiinţele pentru a dezvolta perspectiva multiplă asupra realităţii. În aceste noi condiții și perspective, universitatea este „liantul”, „puntea de legătură” între profesori și studenți, cercetători, autorităţi locale, factori decizionali ai politicilor în diverse domenii și mass-media. Astfel, universitatea devine „promotorul” schimbărilor calitative, fiind singura instituţie capabilă să asigure studii şi analize comparate la nivel diacronic şi sincronic. În acest context, universitatea este „creatoarea” unei societăţi pluridisciplinare, a unei noi arte de a comunica şi de a trăi, ea devine „creuzetul” diversității în unitate.

76


II.1. La Universidad: un nuevo laboratorio de creatividad e investigación

“. . . el producto invisible de la universidad, el conocimiento, puede ser el único y más poderoso elemento de nuestra cultura que afecta a la caída y la exaltación de las profesiones, las clases sociales, las regiones y hasta las naciones “ (Clark Kerr, ¿A qué sirve la universidad?, 1963)

En el discurso europeo de hoy, la universidad es un nuevo “espacio de conocimiento”, el único y el más importante lugar en el que se “construye la cultura del siglo XXI, la cultura del conocimiento, de la creatividad, de la investigación aplicada y de la innovación”. Podemos decir entonces que la universidad es, metafóricamente hablando, la “locomotora” que atrae a todos los actores sociales de una comunidad hacia un destino de los cambios impuestos por los estándares de la cultura transdisciplinaria, cultura que combina economía, artes, industrias y ciencias para desarrollar la perspectiva múltiple sobre la realidad. Bajo estas nuevas condiciones y perspectivas, la universidad es “el ligante”, “la puente” entre profesores y estudiantes, investigadores, autoridades locales, factores decisorios de las políticas en diversos campos y los medios de comunicación. Así, la universidad se convierte en el “promotor” del cambio cualitativo, siendo la única institución capaz de proporcionar estudios y análisis comparados a nivel diacrónico y síncrono. En este contexto, la universidad es el “creador” de una sociedad multidisciplinar, de un nuevo arte de comunicar y vivir, convirtiendose en el “crisol” de la diversidad en la unidad.

77


Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, o instituţie de învăţământ superior de stat, acreditată, în calitatea ei de instituție reprezentativă pentru regiunea Nord-Est a României, și-a asumat toate aceste roluri în istoria sa30 de aproape șase decenii. Simbol al valorilor culturale din această regiune a României, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a cunoscut o continuă schimbare, devenind, în ultimele trei decenii, un important centru de cercetare.

30 Istoria universității datează din 1961, când a fost înființat Institutul Pedagogic, care cuprindea trei facultăţi (Filologie, Matematică şi Ştiinţele Naturii). Din 1961 şi până în 1989, instituţia a cunoscut mai multe etape de dezvoltare prin înfiinţarea de noi facultăţi (Istorie-Geografie, Educaţie Fizică şi Inginerie) sau prin transformări ale sistemului de învăţământ din România. În 1990, Institutul devine Universitatea din Bacău, care, din 2009, este cunoscută sub denumirea de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Organizată în cinci facultăţi (Facultatea de Inginerie, Facultatea de Litere, Facultatea de Ştiinţe, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării, Sportului şi Sănătăţii, fiecare dintre acestea cu mai mai multe specializări), departamente şi centre de cercetare, universitatea oferă programe pe trei cicluri de studii universitare: licenţă, masterat şi doctorat la Facultatea de Inginerie. http://www.ub.ro/

30 La historia de la universidad comenzó en 1961, cuando se estableció el Instituto Pedagógico, que comprende tres facultades (Filología, Matemáticas y Ciencias Naturales). Desde 1961 hasta 1989, la institución ha pasado por varias etapas de desarrollo a través del establecimiento de nuevas facultades (Historia-Geografía, Educación Física e Ingeniería) o a través de transformaciones del sistema educativo en Rumanía. En 1990, el Instituto se convirtió en Universidad de Bacau, que, desde 2009, que se conoce como la Universidad “Vasile Alecsandri” de Bacau. Organizada en cinco facultades (Facultad de Ingeniería, Facultad de Letras, Facultad de Ciencias, Facultad de Ciencias Económicas y Facultad de Ciencias del Movimiento, Deporte y Salud, cada una con más especializaciones), departamentos y centros de investigación, la universidad ofrece programas en tres ciclos de estudios universitarios: Licenciatura, Maestría y Doctorado en la Facultad de Ingeniería. http://www.ub.ro/

La Universidad “Vasile Alecsandri” de Bacău, una institución de educación superior estatal acreditada, como institución representativa de la región noreste de Rumania, ha asumido todos estos papeles en su historia30 durante casi seis décadas. Un símbolo de los valores culturales en esta región de Rumania, la Universidad “Vasile Alecsandri” de Bacau ha conocido un constante cambio, convirtiéndose en un importante centro de investigación en las últimas tres décadas.

78


79


80


81


82


83


84


85


II.1.a. Școala doctorală

Școala doctorală31 și centrele de cercetare specifice fiecărei facultăți pot fi considerate noi laboratoare de investiții creative. Masteranzii și doctoranzii sunt implicați în proiecte de cercetare ale cadrelor didactice universitare din Bacău și din străinătate, datorită faptului că misiunea de cercetare creativă a transformat universitatea într-o instituție europeană și internațională: cercetătorii băcăuani, prin proiectele și parteneriatele încheiate cu universități similare din întreaga lume, fac parte din comunitatea academică internațională. Cercetătorii Școlii doctorale băcăuane fac parte dintro structură federativă formată din opt universități și trei institute de cercetare din lume (Canada, Franța, Italia, Portugalia, Republica Moldova, Spania) și dintr-o rețea de cercetare complementară. Obiectivele acestui nou laborator de cercetare, obiective care constituie și fundamentul celor 26 de proiecte europene de cercetare (menționăm doar un singur titlu: „Internaţionalizarea studiilor universitare de doctorat - suport al performanţei şi formării tinerilor prin şi pentru cercetare - InterSUD-TC”, pentru doi ani 2016 - 201732) sunt educarea și perfecționarea noii generații de cercetători, îmbunătățirea mobilităților academice, dar, mai ales, creșterea valorii școlii doctorale băcăuane și, implicit, a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, pe plan internațional.

31 Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a dobândit calitatea de Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (I.O.S.U.D.) în anul 2007, în domeniul fundamental Ştiinţe Inginereşti, cu două domenii de doctorat: Inginerie industrială şi Ingineria mediului 32 CNFIS-FDI-2016-0130 și CNFIS-FDI-2017-0151.

86


II.1.a. Escuela Doctoral La escuela doctoral31 y los centros de investigación específicos de cada facultad pueden ser considerados como nuevos laboratorios de inversiones creativas. Los graduados de máster y de doctorado participan en proyectos de investigación de los profesores universitarios de Bacau y del extranjero, debido a que la misión de investigación creativa ha transformado a la universidad en una institución europea e internacional: los investigadores de Bacau, a través de proyectos y asociaciones con universidades similares en todo mundo, forman parte de la comunidad académica internacional. Los investigadores de la Escuela Doctoral de Bacau forman parte de una estructura federal de ocho universidades y tres institutos de investigación del mundo (Canadá, Francia, Italia, Portugal, República de Moldavia, España) y de una red de investigación complementaria. Los objetivos de este nuevo laboratorio de investigación, que son también la base de los 26 proyectos de investigación europeos de investigación (citando sólo un título: “Internacionalización de los estudios universitarios de doctorado - apoyo al rendimiento y formación de los jóvenes a través y para la investigación InterSUD-TC”, para dos años 2016-201732) son la educación y el perfeccionamiento de la nueva generación de investigadores, la mejora de la movilidad académica, pero sobre todo el incremento del valor de la escuela doctoral de Bacau y, implícitamente, de la Universidad „Vasile Alecsandri” de Bacau, a nivel internacional. 31 Universidad “Vasile Alecsandri” de Bacau adquirió la capacidad de la institución de Doctorado (I.O.S.U.D.) en 2007 en el campo de la Ingeniería, dos campos de doctorado: Ingeniería Industrial e Ingeniería Ambiental. 32 CNFIS-FDI-2016-0130 și CNFIS-FDI-2017-0151.

87


Cercetătorii universității se găsesc astăzi într-o poziție oarecum nouă în realitățile județului, în economia locală, în calitatea lor de creatori, receptori și interpreți ai inovării și ideilor creative, ca surse de capital social, cultural și uman. De aici și diversificarea strategiilor ca necesitate pentru creșterea calității actului de educație, perfecționare și cercetare de la explorarea transferului de cunoaștere prin cercetare partenerială (tezele de doctorat în cotutelă internațională cu universități din Franța, Italia, Spania, Africa Centrală, Republica Moldova pot fi un exemplu) la furnizarea unui spațiu de dezbatere, dialog, consultare, stagii în laboratoare străine (41 de astfel de activități de cercetare în perioada 20082016), toate acestea desfășurate pentru a crește vizibilitatea și atractivitatea internațională.

Putem afirma că școala doctorală33 și centrele de cercetare ale Universității transformă Bacăul într-un nou spațiu al cunoașterii și al creativității. Două alte proiecte și programe europene – Erasmus+ și proiectul Europe Direct –, desfășurate la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, asigură acestui spațiu moldav titlul de județ inteligent, creativ și participativ.

88


Los investigadores universitarios están ahora en una posición algo nueva en las realidades del condado, en la economía local, como creadores, receptores e intérpretes de innovación y de ideas creativas, como fuentes de capital social, cultural y humano. De ahí la diversificación de las estrategias como necesidad para aumentar la calidad de la educación, la formación y la investigación desde la exploración de la transferencia de conocimientos mediante la investigación en asociación (tesis de doctorado en cotutela internacional con universidades de Francia, Italia, España, África Central y Republica de Moldavia) para proporcionar un espacio para la discusión, diálogo, consulta, formación en laboratorios extranjeros (41 de estas actividades de investigación en el periodo 2008-2016), todas desarrolladas para aumentar la visibilidad y lo atractivo a nivel internacional.

Podemos decir que la escuela doctoral y los centros de investigación de la Universidad convierten a Bacau en un nuevo espacio de conocimiento y creatividad. Otros dos proyectos y programas europeos - Erasmus + y el proyecto Europe Direct - de la Universidad „Vasile Alecsandri” de Bacau, proporcionan a este espacio moldavo el título de condado inteligente, creativo y participativo.

89


90


II.1.b. Programul european Erasmus+

II.1.b. El Programa Europeo Erasmus +

Ce este programul Erasmus33? Este cel mai eficient program de mobilitate a tinerilor, a cadrelor didactice, a cercetătorilor, a organizațiilor din Uniunea Europeană, a cărui istorie a început în anul 1987, ca program de schimburi de studenți din universitățile europene. Programul Erasmus+, care a început în 2014, este o noua variantă care include toate celelalte proiecte pentru educație, perfecționare, tineret și sport, existente până atunci: Lifelong Learning Programme (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig), Youth in Action și cinci programe de cooperare internațională (Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink și programul de cooperare cu țări industrializate). Structurat pe trei acțiuni-cheie36 (AC1 = mobilități individuale de învățare/experiență profesională într-o altă țară; AC2 = cooperare pentru inovare și schimb de bune practici, prin care sunt sprijinite parteneriatele strategice transnaționale; AC3 = sprijin pentru reformarea politicilor în domeniul educației, perfecționării și tineretului), Erasmus + are un buget total de 14,7 miliarde de euro pentru o perioadă de 7 ani, respectiv 2014 – 2020, buget care oferă șansa la peste 4 milioane de europeni să studieze, să se perfecționeze, să câștige experiență, să facă schimburi de bune practici, să facă acțiuni de voluntariat peste hotarele țărilor lor.

Qué es el programa Erasmus33? Es el programa más eficaz de movilidad para jóvenes, profesores, investigadores, de las organizaciones de la Unión Europea, cuya historia comienza en 1987, como un programa de intercambio de estudiantes en las universidades europeas. El programa Erasmus +, que inició en 2014, es una nueva opción que incluye todos los demás proyectos de educación, formación, juventud y deporte que han existido antes: Lifelong Learning Programme (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius y Grundtvig), Youth in Action y cinco programas de cooperación internacional (Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink y el programa de cooperación con los países industrializados). Estructurado en tres acciones-clave34 (AC1 = movilidad individual de aprendizaje / experiencia profesional en otro país, AC2 = cooperación para la innovación e intercambio de buenas prácticas, por medio de las cuales se apoyan las asociaciones estratégicas transnacionales, AC3 = apoyo a la reforma de las políticas educativas, formación y juventud), Erasmus + cuenta con un presupuesto total de 14,7 mil milliones de euros para un período de 7 años, respectivamente 2014-2020, presupuesto que da la oportunidad a más de 4 millones de europeos a estudiar, mejorar, ganar experiencia, hacer intercambios de buenas prácticas, hacer acciones de voluntariado en el extranjero.

33 Pentru semnificația numelui, a se vedea https://web.archive.org/ web/20130404063516/http://ec.europa.eu/education/erasmus/history_en.htm 34 Pentru o descriere detaliată a acțiunilor fiecărei categorii, a se vedea https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/programme-guide/part-a/ what-is-the-structure-of-the-programme_en

33 Para el significado del nombre, véase https://web.archive.org/ web/20130404063516/http://ec.europa.eu/education/erasmus/history_en.htm 34 Para una descripción detallada de las acciones de cada categoría, consulte https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/programme-guide/part-a/what-is-the-structure-of-the-programme_en

91


Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău are 122 acorduri inter-instituționale Erasmus+ cu peste 95 de universități, reînnoite permanent, beneficiind de aproximativ 140 domenii de schimb. Pornind de la mobilitățile studențești demarate în 1999, iar din 2000 fiind inițiate și schimburile de profesori, deschiderea către schimbul de mobilități studențești de studii, efectuarea de stagii de plasament, stagii de predare și de formare a cunoscut o tendință crescătoare în ultimii ani. Începând cu anul academic 2015-2016, Universitatea desfășoară si Proiectul Erasmus+ Acțiunea Cheie 1 (KA107) cu țările partenere, beneficiind de schimburi de studenți, profesori și personal din universități din afara Uniunii Europene, din țări precum Republica Moldova, Africa de Sud, Egipt, urmând ca, din anul universitar 2017- 2018, să fie efectuate schimburi de mobilități Erasmus+ și cu universități din Canada și Serbia, pe lângă cele mai sus menționate. Ce înseamnă Erasmus+ pentru studenții și profesorii Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău? Vom menționa opiniile și impresiile a doi membri ai comunității academice, care sintetizează valoarea culturală a acestui grandios program european.

La Universidad “Vasile Alecsandri” de Bacău cuenta con 122 acuerdos interinstitucionales Erasmus+ con más de 95 universidades, permanentemente renovadas, beneficiándo de unas 140 áreas de intercambio. Partiendo de las movilidades de los estudiantes que comenzaron en 1999, y desde el año 2000 se ha iniciado el intercambio de profesores, la apertura al cambio de movilidades de estudiantes de estudios, la realización de estrategias de colocación, las etapas de enseñanza y formación han visto una tendencia creciente en los últimos años. A partir del año académico 20152016, nuestra universidad también desarrolla el proyecto Erasmus + Acción Clave 1 (KA107) con los países socios, beneficiándose de intercambios de estudiantes, profesores y personal de universidades fuera de la Unión Europea, de países como Moldavia, Sudáfrica, Egipto y, a partir del año académico 20172018, se efectuarán intercambios de movilidades Erasmus + tambien con universidades de Canadá y Serbia, además de las mencionadas. Qué significa Erasmus+ para los estudiantes y profesores de la Universidad de “Vasile Alecsandri” de Bacău? Mencionaremos las opiniones e impresiones de dos miembros de la comunidad académica que sintetizan el valor cultural de este gran programa europeo.

92


Pentru Mihaela Mălai, studenta care a efectuat o mobilitate de studii la Universita degli Studi di Parma, din Italia, în anul 2016, „Erasmus+ este experiența care mi-a schimbat viața și datorită căreia m-am descoperit pe mine însămi, deoarece doar trăind experiențe noi ne cunoaștem propriile puteri și capacități....Se spune: Once Erasmus, always Erasmus și aceasta reprezintă și viața mea deoarece, întorcându-mă din mobilitate, am venit cu inițiativa de a înființa o secțiune Erasmus Student Network (ESN) și la Bacău, observând în propria mobilitate importanța acestei organizații în cadrul programului. Datorită grupului de voluntari și Biroului de Relații Internaționale, am trecut cu brio fiecare etapă și am devenit, în final, ESN Bacău. Este organizația care face parte din inima mea, am format o echipă în care deja suntem cei mai buni prieteni, iar evenimentele organizate pentru Erasmușii noștri ne-au unit și, astfel, pot spune că am devenit o adevărată familie.”

Para Mihaela Mălai, la estudiante que ha realizado un estudio de movilidad en la Universita degli Studi di Parma, Italia, en 2016, “Erasmus + es la experiencia que cambió mi vida y por la que me descubrí, ya que sólo experimentando nuevas experiencias podemos conocer nuestros propios poderes y capacidades.... Se dice: Once Erasmus, always Erasmus y esto es mi vida dado que, volviendo de la movilidad, se me ocurrió la iniciativa de establecer una sección Erasmus Student Network (ESN) en Bacau, observando en mi propia movilidad la importancia de esta organización dentro del programa. Gracias al grupo de voluntarios y a la Oficina de Relaciones Internacionales, hemos superado con éxito todas las etapas y finalmente nos hemos convertido en ESN de Bacau. Es la organización que es parte de mi corazón, hemos formado un equipo en el que ya somos mejores amigos, y los eventos organizados para nuestros Erasmus nos han unido y por lo que puedo decir que nos hemos convertido en una verdadera familia.”

93


94


95


Pentru Cosmin Tomozei, lector universitar doctor la Facultatea de Științe, stagiul complex de predare în cadrul programului Erasmus+ la Hanzehogeschool din Groningen, Olanda, School of Communication Media and IT, a însemnat un prilej de a dialoga cu studenții și profesorii olandezi sau cu studenți Erasmus din alte țări. Cursul Blogosferă și interculturalitate, care a tratat aspecte ale interculturalității din societatea românească, cu exemplificări web 2.0 si New Media, s-a înscris în zona diplomației publice. Schimbul de idei, dezbaterile privind aspecte referitoare la social media, la rolul culturii într-o societate digitală, la specificitatea și calitățile învățământului superior românesc și ale culturii românești au demonstrat încă o dată valoarea acestui program european: „un proiect – consideră Cosmin Tomozei – capabil să deschidă 1001 de uși către diverse tipuri de cunoaștere”.

96


Para Cosmin Tomozei, lector universitario doctor de la Facultad de Ciencias, la etapa compleja de enseñanza en el programa Erasmus+ en Hanzehogeschool de Groningen, Holanda, School of Communication Media and IT, ha sido una oportunidad para relacionar con estudiantes y profesores holandeses o estudiantes Erasmus de otros países. El curso de Blogosfera e Interculturalidad, que ha tratado aspectos de la interculturalidad en la sociedad rumana, con ejemplos de la web 2.0 y New Media, ha sido parte de la diplomacia pública. El intercambio de ideas, los debates sobre los medios de comunicación social, el papel de la cultura en una sociedad digital, las especificidades y cualidades de la educación superior rumana y de la cultura rumana han demostrado una vez más el valor de este programa europeo: “un proyecto capaz de abrir 1001 puertas a diferentes tipos de conocimiento.”

97


II.1.c. Proiectul Europe Direct: un nou model cultural al solidarității europene În cadrul Planului D pentru Democrație, Dialog și Dezbatere35, lansat pe data de 13 octombrie 2005, Comisia Europeană a hotărât alocarea unui buget de 4,5 milioane de euro pentru a susține proiecte paneuropene realizate de organizații non-profit și de societatea civilă, proiecte al căror scop era promovarea dialogului între cetățeni cu referire la teme majore ale Uniunii Europene și, prin aceasta, crearea unei baze pentru dezbatere privind viitorul Uniunii Europene. În statele-membre ale UE, Rețeaua de Informare Europe Direct a început să funcționeze oficial din anul 2005, acționând ca intermediar între UE și cetățenii de la nivel local. În Bacău, proiectul a fost implementat din anul 2008, având ca structură-gazdă Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și Consiliul Județean și Municipal în calitate de parteneri. „Istoria” acestui proiect găzduit de Universitate consemnează atât scopul intenționat de Comisia Europeană pentru această rețea de informare paneuropeană, cât și rolurile extinse ale proiectului „Centrul de Informare Europe Direct Bacău” la nivelul județului. Toate acestea, fiind dezvoltate pe fundalul priorităților majore ale UE: transparența politicilor și a legilor și maniera în care ele pot îmbunătăți viața cetățenilor Uniunii Europene. Dacă la început, obiectivul major era acela de „instrument de sprijin” și „punct de contact” al UE de a informa și disemina informație privind politicile sale și de a da cetățenilor băcăuani prilejul de a transmite feedback-ul lor către UE, apoi, an de an, scopul inițial al proiectului a fost constant lărgit prin asumarea de mereu alte roluri, fie cerute prin politicile UE, dar, mai ales, cerute de nevoile diferitelor publicuri-țintă sau de numărul crescând al cetățenilor individuali care aveau nevoie de asistență, consultanță, răspunsuri directe la întrebările puse de aceștia, sprijin. 35 Planul D al Comisiei Europene poate fi găsit pe http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=LEGISSUM:a30000

98


II.1.c. Proyecto Europe Direct: un nuevo modelo cultural de solidaridad europea

En el marco del Plan D para la Democracia, el Diálogo y el Debate35, lanzado el 13 de octubre de 2005, la Comisión Europea ha decidido asignar un presupuesto de 4,5 millones euros para apoyar proyectos paneuropeos realizados por organizaciones sin ánimo de lucro y de la sociedad civil, cuyo objetivo era promover el diálogo entre los ciudadanos sobre los principales temas de la UE y crear así una base para el debate sobre el futuro de la Unión Europea. En los Estados miembros de la UE, la Red de Información Europe Direct, ha comenzado a funcionar oficialmente desde 2005, actuando como intermediario entre la UE y los ciudadanos locales. En Bacau, el proyecto se puso en marcha en 2008, teniendo como estructura de acogida a la Universidad “Vasile Alecsandri” de Bacău y el Consejo del Condado y el Consejo Municipal como socios. La “Historia” de este proyecto acogido por la Universidad, registra tanto el propósito que la Comisión Europea pretende para esta red de información paneuropea, como las amplias funciones del proyecto “Centro de Información Europe Direct” al nivel de condado. Todo esto, se están desarrollando en el contexto de las principales prioridades de la UE: la transparencia de las políticas y de las leyes, y la forma en que puedan mejorar las vidas de los ciudadanos de la UE. Si al principio el mayor objetivo era el de “instrumento de apoyo” y de “punto de contacto” de la UE para informar y difundir información sobre sus políticas y dar a los ciudadanos de Bacau la oportunidad de enviar sus comentarios a la UE, año tras año, el objetivo inicial del proyecto se ha ampliado constantemente asumiendo siempre otros papeles, ya sean exigidos por las políticas de la UE, pero especialmente exigidos por las necesidades de diferentes públicos o por el creciente número de ciudadanos necesitados de asistencia, consultoría, respuestas directas a preguntas formuladas por ellos, apoyo. 35 The Plan D for Democracy, Dialogue and Debate can be read on http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=LEGISSUM:a30000

99


Astfel, „Centrul de Informare Europe Direct” (EDIC) Bacău și-a extins obiectivele (adaptate la un număr crescând de publicurițintă) și, în consecință, și-a asumat o gamă variată de roluri: - centru de documentare, unde cetățenii județului - și nu numai – pot găsi și cere materiale furnizate atât de DG COMM, cât și de echipa proiectului, cum ar fi: albume, cărticele, broșuri, pliante, postere, prezentări PowerPoint, instrumente de lucru create potrivit nevoilor grupurilor-țintă; - furnizor de spațiu public pentru dezbateri, discuții și întâlniri privind politicile UE (pe teme legate de cetățenie, drepturile omului, democrație europeană, principii europene, migrație, turism, educație, sănătate, sistemul judiciar, voluntariat, simboluri europene etc.); - furnizor de sfaturi, îndrumare și consiliere solicitat de indivizi aparținând diferitelor grupuri etnice, de gen, de vârstă sau confesionale; - furnizor de asistență pentru cei care caută parteneri europeni în proiecte; - promotor al realizărilor întreprinse de diferite instituții, organizații, agenții etc., în diferite domenii de activitate, pe plan local; - promotor al principiilor ideologice ale UE, precum: unitate în diversitate, solidaritate și toleranță, democrație participativă, libertate de exprimare, identitate europeană; - organizator de focus-grupuri (pe teme precum șomajul, traficul de ființe umane, antreprenoriatul, voluntariatul, migrația, comunicarea digitală) și de forumuri (alegeri parlamentare europene, educație și abandon școlar, rolul femeilor în noua societate europeană); -(co) organizator al vizitelor la instituțiile europene de la Bruxelles și la alte centre ED din România în cadrul schimburilor de bune practici; - mediator între instituțiile de la Bruxelles și cetățenii UE, având universitatea și administrația locală ca structură-gazdă și, respectiv, parteneri (un parteneriat care și-a dovedit eficiența ca strategie de comunicare structurată);

Así, el “Centro de Información Europe Direct” (EDIC) de Bacău amplió sus objetivos (adaptados a un número creciente de públicos objetivo) y asumió, por consiguiente, una amplia gama de funciones: Centro de Documentación, donde los ciudadanos del condado - y más allá pueden encontrar y solicitar materiales suministrados por la DG COMM y el equipo del proyecto, tales como: álbumes, libros, folletos, folleto publicitario, pósteres, presentaciones PowerPoint, herramientas de trabajo creadas de acuerdo con las necesidades de los grupos objetivo; - un proveedor de espacio público para debates, conversaciones y reuniones sobre políticas de la UE (en cuestiones relacionadas con la ciudadanía, los derechos humanos, la democracia europea, los principios europeos, la migración, el turismo, la educación, la salud, el sistema judicial, el voluntariado, los símbolos europeos, etc.). - proveedor de consejos, orientación y asesoramiento requerido por personas pertenecientes a diferentes grupos étnicos, de género, de edad o confesionales; proveedor de asistencia para aquellos que buscan socios europeos en proyectos; - un promotor de los logros alcanzados por diferentes instituciones, organizaciones, agencias, etc. en diferentes ámbitos de actividad, a nivel local; un promotor de los principios ideológicos de la UE, tales como: la unidad en la diversidad, la propiedad local, la solidaridad y la tolerancia, la democracia participativa, la libertad de expresión, la identidad europea; - organizador de focus-grupos (por cuestiones, como el desempleo, la trata de seres humanos, el espíritu empresarial, el voluntariado, la migración, la comunicación digital) y de los foros (elecciones parlamentarias europeas, educación y abandono escolar, papel de la mujer en la nueva sociedad europea); - (co) organizador de visitas a las instituciones europeas en Bruselas y otros centros de ED en Rumania como parte del intercambio de buenas prácticas; - un mediador entre las instituciones de Bruselas y los ciudadanos de la UE, con la universidad y el gobierno local como estructura de acogida y, respectivamente, socios (una asociación que ha demostrado su eficacia como estrategia de comunicación estructurada); 100


101


- sprijin pentru construirea unei societăți civile mai puternice, recâștigând, în același timp, interesul cetățenilor în tot ce înseamnă UE, făcându-le „vocea” auzită la nivel european și global; - sprijin privind organizarea „punctelor de contact” în zonele rurale ale județului, pentru a asigura o informare adecvată și pentru a îmbunătăți diseminarea informațiilor către cetățenii defavorizați; - „o punte de comunicare” între instituțiile locale și cele de la Bruxelles (de la ascultarea și luarea în considerare a preocupărilor și opiniilor cetățenilor obișnuiți, prin explicații privind modul în care politicile UE le afectează viața cotidiană, la implicarea directă a cetățenilor în actele decizionale); - colaborator cu societatea civilă, cu alte instituții pentru a organiza o gamă largă de evenimente (de la celebrarea simbolurilor europene până la aniversări de evenimente istorice sau culturale locale și naționale); - membrii echipei EDIC Bacău, ca furnizor de structuri, mijloace și abilități de comunicare, au dezvoltat și o rețea de multiplicatori ai mesajelor UE în zonele cele mai îndepărtate ale județului; - organizator de expoziții, de evenimente culturale, de concursuri foto pe teme europene (identitatea culturală a Europei, semne identitare ale statelor-membre, reprezentări simbolice ale UE); - organizator de ateliere de lucru, de școli de vară și de iarnă și de activități de monitorizare, având ca obiectiv major informarea, educarea și implicarea tinerilor în politicile UE în beneficiul comunității în și pentru care lucrează; - constructor de relații în comunitate și, ca atare, proiectant al strategiilor de comunicare și modelator al plurilogului pentru a realiza un „spațiu public european” la nivel local, echipa EDIC Bacău a reușit să creeze o nouă atitudine a cetățenilor județului, adică, i-a conștientizat privind rolul lor creativ manifestabil la nivel local, regional, național, european și global.

102

- el apoyo a la construcción de una sociedad civil más fuerte, al mismo tiempo que recobre el interés de los ciudadanos en todo lo que la UE significa, haciéndolos la “voz” escuchada a nivel europeo y mundial; - apoyo a la organización de “puntos de contacto” en las zonas rurales del condado, para garantizar una información adecuada y mejorar la difusión de información a los ciudadanos desfavorecidos; - un “puente de comunicación” entre las instituciones locales y las de Bruselas (desde la escucha y la consideración de las preocupaciones y las opiniones de los ciudadanos comunes, explicando cómo las políticas de la UE afectan la vida cotidiana, a la toma directa de decisiones de los ciudadanos en los actos de decisión); - colaborador con la sociedad civil y otras instituciones para organizar una amplia gama de eventos (desde la celebración de símbolos europeos hasta aniversarios de acontecimientos históricos o culturales locales y nacionales); - los miembros del equipo EDIC de Bacău, como proveedor de estructuras, medios y habilidades de comunicación, han desarrollado también una red de multiplicadores de mensajes de la UE en las zonas más distantes del condado; - organizador de exposiciones, eventos culturales, concursos fotográficos sobre temas europeos (identidad cultural de Europa, señas de identidad de los Estados miembros, representaciones simbólicas de la UE); - organizador de talleres, escuelas de verano e invierno y actividades de seguimiento, con el objetivo principal de informar, educar e implicar a los jóvenes en las políticas de la UE en beneficio de la comunidad en la que trabajan; - constructor de relaciones comunitarias y, como tal, diseñador de las estrategias de comunicación y modelización del plurilog para lograr a realizar un “espacio público europeo” a nivel local, el equipo de EDIC de Bacău logró crear una nueva actitud de los ciudadanos del condado, es decir, los ha hecho conscientes de su importante papel creador a nivel local, regional, nacional, europeo y mundial.


Această călătorie a proiectului EDIC Bacău, care, implicit, consemnează și istoria Rețelei Europene a Centrelor Europe Direct (a se vedea rapoartele CEC către Parlamentul European și Comitetul Regiunilor, începând cu 2005) definește ideea rolului privind implicarea activă și dinamică a cetățenilor în viața publică, ceea ce constituie cu adevărat esența democrației europene. Această călătorie dezvăluie și schimbarea produsă de Comisia Europeană, de la o strategie de comunicare orientată spre informare la un tip de comunicare orientată spre modelarea atitudinii, când, prin dialog, consultare și participare directă a cetățenilor, a fost creat un nou model cultural de solidaritate europeană.

Este itinerario del proyecto EDIC de Bacau, que también recoge implícitamente la historia de la Red Europea de los Centros Europe Direct (véanse los informes de la CCA al Parlamento Europeo y al Comité de las Regiones, desde 2005) define la idea de una participación activa y dinámica de los ciudadanos en la vida pública, que realmente constituye la esencia de la democracia europea. Este viaje también revela el cambio que ha hecho la Comisión Europea, desde una estrategia de comunicación orientada a la información hasta un tipo de comunicación orientada a la modelación de la actitud, cuando, a través del diálogo, consulta y participación directa de los ciudadanos Europa. se creó un nuevo modelo cultural de solidaridad.

103


II.2. Muzee, complexe muzeale și case memoriale

Considerate “depozitare” de obiecte și de cunoaștere”36, muzeele, casele memoriale, colecțiile de artă, au, în general vorbind, trei scopuri majore: de păstrare a valorilor culturale, diseminare a informației și acces la tradiție. În zilele noastre, prin utilizarea tehnologiilor on-line și a noilor strategii de interacțiune adaptate diferitelor publicuri, instituțiile mai sus menționate joacă un rol important pentru a face cultura accesibilă tuturor acestor publicuri. Astfel de instrumente sunt o dovadă că muzeele și casele memoriale s-au transformat în „generatori” non-formali de cunoaștere, deoarece au ajuns să cuprindă și procesul de predare-învățare-evaluare, chiar și „dincolo de zidurile muzeului”. Prin intermediul platformelor social media, aceste instituții și-au deschis porțile către un plurilog participativ între acestea și vizitatorii lor, între membrii comunității și cercetători, între cercetători din diferite domenii etc. Ca resursă interactivă, platforma social media este un process bidirecțional: oferă cunoaștere și i se asigură dezvoltare prin schimb de opinii, experiențe, perspective. 36 A se vedea „Prefața” la albumul Identitate europeană prin muzee sătești, semnată de Doina Cmeciu, Iași:PIM, 2013, p.10.

II.2. Museos, complejos de museos, centros culturales y casas memoriales

Considerados como “almacenamiento de objetos y conocimientos”36, los museos, las casas memoriales y las colecciones de arte suelen tener, en general, tres propósitos principales: de preservación de los valores culturales, la difusión de la información y el acceso a la tradición. Hoy en día, utilizando las tecnologías en línea y las nuevas estrategias de interacción adaptadas a diferentes públicos, las instituciones mencionadas desempeñan un papel importante para hacer que la cultura sea accesible a todas estas audiencias. Tales instrumentos son la prueba de que los museos y las casas memoriales se han convertido en “generadores” no formales del conocimiento, ya que han llegado a abarcar también el proceso de enseñanza-aprendizaje-evaluación, incluso “más allá de las paredes del museo”. A través de las plataformas de medios sociales, estas instituciones han abierto sus puertas a un plurilog participativo entre ellos y sus visitantes, entre los miembros de la comunidad y los investigadores, entre investigadores de diferentes campos, etc. Como recurso interactivo, la plataforma de medios sociales es un proceso bidireccional: proporciona conocimiento y se le asegura el desarrollo a través del intercambio de puntos de vista, experiencias y perspectivas. 36 Véase Cmeciu, D. et al., Identidad Europea a través de Museos Rurales, Iaşi: Ed. PIM, 2013.

104


Así, la cultura y la civilización de una comunidad no se convierten en una mera exhibición, una vitrina de cristal, con los objeto expuestos de la historia, etnografía o arte, sino que se convierten en redes en las que coexisten diferencias y similitudes, que atraen al visitante en un juego de decodificar toda la información visual, verbal o escrita que éste pueda asimilar. Estas nuevas herramientas y estrategias han transformado estas instituciones culturales en inversiones rentables, ya que incluso pueden atraer visitantes de todo el mundo, y el conocimiento acumulado adquiere un nuevo valor con cada nueva interpretación hecha, con cada nueva actitud adoptada, con cada nuevo mensaje enviado. En conclusión, podemos decir que tales redes culturales son ejemplos por los cuales la cantidad (número de visitas) se transforma en un intercambio de valores creativos, ya que los visitantes son conscientes de la necesidad de estudiar la cultura desde una perspectiva interdisciplinaria, de analizar diferentes tipos de fuentes y de compararlas tanto de una perspectiva sincrónica, como de una diacrónica y de apreciar el valor de otras perspectivas, actitudes y opiniones.

Astfel, cultura și civilizația unei comunități nu se transformă într-o simplă etalare, într-o vitrină de sticlă, a exponatelor de istorie, etnografie sau de artă, ci devin rețele în care coexistă diferențe și similitudini și care atrag vizitatorul într-un joc de decodare a tuturor informațiilor vizuale, verbale sau scrise pe care acesta le poate asimila. Aceste noi instrumente și strategii au transformat astfel de instituții de cultură în investiții profitabile, de vreme ce pot atrage chiar și vizitatori din lumea întreagă, iar cunoștințele acumulate dobândesc o valoare nouă cu fiecare nouă interpretare făcută, cu fiecare nouă atitudine luată, cu fiecare nou mesaj transmis. În concluzie, putem afirma că astfel de rețele culturale sunt exemple prin care cantitatea (numărul de vizite) se transformă într-un schimb de valori creative, câtă vreme vizitatorii conștientizează nevoia de a studia cultura dintr-o perspectivă interdisciplinară, de a analiza diferite tipuri de (re)surse și de a le compara atât din perspectivă sincronică, cât și diacronică și de a aprecia valoarea altor perspective, atitudini și opinii.

105


II.2.a. Muzee, complexe muzeale și centre de cultură Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” (cu cele trei secții: arheologie și istorie, etnografie și artă), Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” (cu aproape 200.000 de exponate, grupate în opt colecții), Centrul Internaţional de Cultură şi Artă „George Apostu” (toate din orașul de reședință), Muzeul de Istorie din Onești (cu exponate care aparțin perioadei paleolitice și neolitice, culturii Cucuteni, culturii geto-dacice, epocii medievale, o colecție de monezi turcești, descoperite la Mănăstirea Cașin în 1962, datând din jurul anului 1700, fotografii reprezentative pentru istoria României) sunt instituții de cultură care adăpostesc, de la înființarea lor, tezaurul natural și pe cel cultural istoric, etnografic și artistic al acestui județ (și nu numai). Pe lângă expozițiile cu artefacte locale, regionale şi naţionale, aceste instituții de cultură organizează o gamă variată de evenimente: expoziții temporare, conferințe, ateliere, mese rotunde pe diverse teme, editare de reviste, concerte, tabere de cercetare aplicată, activități specifice unor grupuri-țintă (elevi, studenți etc.), participări la festivaluri locale, naționale și internaționale. Prin proiectele pe care le dezvoltă, prin schimburile internaționale pe care le realizează, prin noile strategii de comunicare pe care le abordează, aceste instituții constituie un model de promovare a identității culturale a acestui județ.

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”

106


II.2.a. Museos, complejos de museos y centros culturales El Complejo del Museo “Iulian Antonescu” (con sus tres secciones: arqueología e historia, etnografía y arte), el Complejo del Museo de Ciencias Naturales „Ion Borcea” (con cerca de 200.000 objetos expuestos agrupados en ocho colecciones), el Centro Internacional de Cultura y Arte“ George Apostu“ (todos de la ciudad de residencia), el Museo de Historia de Onesti (con objetos expuestos pertenecientes al Paleolítico y Neolítico, a la cultura de Cucuteni, cultura Geto-Daciana, época medieval, una colección de monedas turcas, descubiertas en el Monasterio de Caşin en 1962, que datan de 1700, fotografías representativas de la historia de Rumanía) son instituciones culturales que han protegido, desde su fundación, el tesauro natural y el tesauro cultural histórico, etnográfico y artístico de este condado (y no sólo). Además de exposiciones con artefactos locales, regionales y nacionales, estas instituciones culturales organizan una amplia gama de eventos: exposiciones temporales, conferencias, talleres, mesas redondas sobre diversos temas, edición de revistas, conciertos, campos de investigación aplicada, actividades específicas de grupos - objetivo (alumnos, estudiantes, etc.), participación en festivales locales, nacionales e internacionales. A través de los proyectos que desarrollan, a través de sus intercambios internacionales, a través de las nuevas estrategias de comunicación que abordan, estas instituciones son un modelo para promover la identidad cultural de este condado.

El Complejo del Museo “Iulian Antonescu”

El Complejo del Museo de Ciencias Naturales „Ion Borcea”

107


Centrul Internațional de Cultură și Artă „George Apostu”, Bacău

Muzeul de Istorie din Onești

108


Centro Internacional de Cultura y Arte “ George Apostu“

El Museo de Historia de Onești

109


Vom menționa doar câteva dintre evenimentele de anvergură desfășurate de aceste instituții: a) „Noaptea Europeană a Muzee37 lor”, sărbătorită în fiecare an, în sâmbăta cea mai apropiată de Ziua Internațională a Muzeelor (18 mai), când muzeele participante, pe lângă faptul că își invită publicul să viziteze colecțiile de exponate într-un mod mai neobișnuit, mai senzorial, noaptea, fără plata biletului de intrare, organizează acţiuni culturale deosebite: expoziții temporare, filme documentare, ateliere de lucru, spectacole teatrale; 37 „Noaptea Europeană a Muzeelor” este un eveniment iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, în anul 2005.

Mencionaremos sólo algunos de los eventos de gran alcance de estas instituciones: a) „La Noche Europea de los Museos”37, celebrada cada año el sábado más cercano al Día Internacional de los Museos (18 de mayo), cuando los museos participantes, además de invitar a su publico a visitar las colecciones de objetos expuestos en un modo inusual, más sensorial, por la noche, sin pagar el boleto de entrada, organiza acciones culturales especiales: exposiciones temporales, peliculas documentales, talleres, representaciones teatrales; 37 “Noche Europea de Museos” es un evento iniciado por el Ministerio de Cultura y Comunicación en Francia en 2005.

http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2017/05/noaptea-muzeelor-2017-complexul-muzeal.html

110


b) un complex program cultural38 (o serie bogată de evenimente culturale bazate pe incursiuni în istorie, arte, știință, de acțiuni din cadrul unor proiecte europene), pentru anul 2017, organizat de Centrul Internaţional de Cultură şi Artă „George Apostu”, desfășurat sub genericul ImagiNație – energia culturii. Programul, prilejuit de împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma și a 10 ani de la intrarea României în UE, este un adevărat model cultural, având în vedere parteneriatele cu autoritățile locale, cu alte instituții de cultură din țară și străinătate, cu implicarea mediului economic pentru realizarea de investiții creative durabile.

b) un programa cultural complejo38 (una rica variedad de eventos culturales basados en incursiones en la historia, las artes, la ciencia, las acciones dentro de los proyectos europeos) para 2017, organizado por el Centro Internacional de Cultura y Arte „George Apostu”, desarrollado bajo la Imaginación - la energía de la cultura. El programa, que conmemora el 60 aniversario de la firma de los Tratados de Roma y el décimo aniversario de la adhesión de Rumanía a la UE, es un verdadero modelo cultural, teniendo en cuenta las asociaciones con las autoridades locales y otras instituciones culturales del país y del extranjero, con la implicación del entorno económico para la realización de inversiones creativas sostenibles.

38 Pentru descrierea evenimentelor culturale, ale parteneriatelor și proiectelor desfășurate de acest prestigios Centru Internațional de Cultură și Artă din județul Bacău, a se vedea: http://centrulapostu.ro/categorie/evenimente/ și http://centrulapostu.ro/services/prezentare/

38 Para describir los eventos culturales de asociaciones y proyectos emprendidos por este prestigioso Centro Internacional de Cultura de Bacau, ver: http://centrulapostu.ro/categorie/evenimente/ y http://centrulapostu.ro/services/prezentare/

111


c) Colocviile Revistei Ateneu, organizate din 1972, constituie una dintre realizările culturale de înaltă ținută (de aceea și mult așteptate) ale Bacăului. Acest binecunoscut eveniment cultural, desfășurat anual, reunește atât oameni de cultură din toată țara, cât și un public pentru care cunoașterea culturii românești este hrana ființei lor. Cele mai multe teme ale acestor Colocvii aduc în prim-plan aspecte ale operei lui George Bacovia (născut la Bacău în 1881), poetul care a gravat Bacăul pe harta culturii locale, naționale și universale. Ele sunt un act cultural demn de urmat, cu atât mai mult cu cât deschid un spațiu al dialogului și al dezbaterilor din perspectiva receptării textului (antrenând grupuri variate de participanți: creatori – critici literari – cititori, de generații diferite; instituții de învățământ – centre de cultură – instituția traducătorilor; artiști din diferite domenii: poeți, pictori, compozitori) și, pe de altă parte, din perspectiva criteriilor de acordare a premiilor (un act care invită la un exercițiu de comparare a valorilor).

c) Los Coloquios de la Revista Ateneu, organizados desde 1972, representan uno de los logros culturales más destacados (y por eso, tan esperados) de Bacau. Este bien conocido evento cultural, que se celebra anualmente, reúne a personas de cultura de todo el país y una audiencia para quien el conocimiento de la cultura rumana es el alimento de su ser. La mayoría de los temas de estos Coloquios traen en un primer término a los aspectos de la obra de George Bacovia (nacido en Bacau en 1881), el poeta que grabó la ciudad de Bacau en el mapa de la cultura local, nacional y universal. Son un acto cultural digno de ser seguido, sobre todo porque abren un espacio de diálogo y de debates desde la perspectiva de la recepción del texto (involucrando a varios grupos de participantes: creadores - críticos literarios lectores, de diferentes generaciones, centros educativos - centros culturales, la institución de los traductores, artistas de diferentes ámbitos: poetas, pintores, compositores) y, por otro lado, desde la perspectiva de los criterios de adjudicación de los premios (un acta que invita a un ejercicio de comparacion de los valores).

112


http://www.ub.ro/universitatea/iip/news/1208-colocviile-revistei-ateneu-la-universitatea-vasilealecsandri-din-bacau

113


II.2.b. Muzee sătești și colecții etnonografice

114


II.2.b. Museos aldeanos y colecciones etnogrรกficas

115


Astfel de muzee sătești și colecții etnografice cartografiază istoria unei comunități. Exponatele (obiecte din gospodărie, costume naționale, articole de mobilier, covoare, prosoape, fotografii, cărți și documente vechi) constituie tezaurul identitar al locuitorilor, sunt puntea între trecut și viitor; sunt, metaforic vorbind, zestrea care trebuie păstrată, îmbogățită și transmisă urmașilor. După cum am afirmat mai sus, ele sunt „depozitare ale cunoașterii” istoriei și devenirii unei comunități. În județul Bacău, s-au înființat, mai ales în ultima vreme, un număr mare de muzee sătești în vechi spații școlare. Aceste „lăcașuri de cultură” au fost ridicate de învățători, preoți, primari sau de personalități care s-au născut în acele sate. Toate aceste muzee sătești dezvăluie portretul moral al locuitorilor și constituie un model cultural pentru copii și adolescenți. Iată doar câteva exemple, demne de urmat.39 39 Pentru mai multe exemple și o descriere detaliată a acestor modele culturale, a se vedea Cmeciu, D., Manolache, M., Dănilă, I. (2013): Identitate europeană prin muzee sătești, Iași: Ed. PIM.

Tales museos de la aldea y colecciones etnográficas trazan la historia de una comunidad. Los objetos expuestos (objetos de la casa, trajes nacionales, muebles, alfombras, toallas, fotografías, libros y documentos antiguos) constituyen la identidad de los habitantes, son el puente entre el pasado y el futuro; son, metafóricamente hablando, la dote a ser preservada, enriquecida y transmitida a los herederos. Como se dijo anteriormente, son “almacenamiento del conocimiento” de la historia y el devenir de una comunidad. En el condado de Bacau, se ha creado un gran número de museos de la aldea, sobre todo en los últimos tiempos, en antiguos edificios escolares. Estos “lugares de cultura” fueron construidos por maestros, sacerdotes, alcaldes o personalidades que nacieron en esas aldeas. Todos estos museos de la aldea revelan el retrato moral de los habitantes y constituyen un modelo cultural para niños y adolescentes.39 39 Para más ejemplos y una descripción detallada de estos modelos culturales, ver Cmeciu, D., Manolache, M., Dănilă, I. (2013): European identidad en los museos rurales, Iasi Ed PIM.

116


a) Muzeul Sătesc „Zestrea strămoșilor”, din comuna Mărgineni, găzduit în incinta școlii din Trebeș, care, pe lângă exponatele care fac cunoscute datinile, obiceiurile, practicile sociale și culturale ale sătenilor, conține și o miniexpoziție a pictorului Ioan Măric, ale cărui picturi reprezintă fapte, întâmplări și personaje din lumea satului. a) Museo de la aldea “el dote de los antepasados “ ubicado en la población de Margineni, dentro de la escuela en Trebeș, que, además de los objetos expuestos que nos dan a conocer las costumbres, los hábitos, las prácticas sociales y culturales de los habitantes de la aldea, contiene tambien una pequeña exposición del pintor Ioan Măric, cuyas pinturas representan hechos, acontecimientos y personajes de la aldea.

117


b) Colecția de Etnografie „Preot Vasile Heisu” din comuna Răcăciuni cuprinde aproximativ 700 de exponate (costume naționale, covoare și ștergare țesute în casă, obiecte etnografice și piese arheologice culese din satele de pe valea Siretului). b) La coleción de Etnografía “Sacerdote Vasile Heisu” de la población de Răcăciuni incluye cerca de 700 objetos expuestos (trajes nacionales, alfombras y toallas tejidas en casa, objetos etnográficos y piezas arqueológicas recogidas de aldeas, en el valle Siret).

118


c) Muzeul Sătesc „Casa Zamfirei”, din comuna Sănduleni prezintă, în miniatură, viața unui sat: o casă țărănească, al cărei ultim locuitor a fost bătrâna Zamfira, ograda cu toate acareturile unei gospodării prospere și o bisericuță, simbol al credinței sătenilor. c) Museo de la aldea “Casa Zamfirei”, de la población de Sanduleni, presenta, en miniatura, la vida de un pueblo: una granja, cuyo último habitante fue la vieja Zamfira, el patio con todas las dependencias del hogar próspero y una iglesia, símbolo de fe de los aldeanos.

119


d) Satul Berzunți constituie un model cultural renumit pentru arhitectura porților și pentru măștile tradiționale specifice sărbătorilor de iarnă.Porțile monumentale, din lemn, formate din trei stâlpi de stejar, sculptat (cu motive geometrice, florale sau zoomorfe) de meșterii locului, și cu acoperiș din șindrilă, sunt unicat în România. Ele sunt semnele identității culturale ale unui sat întreg. d) la aldea de Berzunti es un modelo cultural famoso por la arquitectura de las puertas y para las máscaras tradicionales, específicas a las fiestas de inverno. iarnă. Las puertas monumentales de madera formadas por tres pilares de roble, tallado (con motivos geométricos, florales o zoomorfas) por los carpinteros locales, y techo de tejamanil, son únicos en Rumania. Son signos de la identidad cultural de una aldea entera.

120


121


II.2.c. Case memoriale Casa memorială, proiectată să păstreze memoria unui mare artist, compozitor, om de știință, filozof etc. adăpostește nu numai o gamă variată de obiecte care au aparținut acelei personalități, cât mai ales tezaurizează informații privind modul în care acel om este perceput de generațiile care-i urmează. Casa memorial, diseñada para preservar la memoria de un gran artista, compositor, científico, filósofo, etc. alberga no sólo una amplia gama de objetos pertenecientes a esa personalidad, sino que, sobre todo, acumula información sobre cómo ese hombre es percibido por las generaciones que siguen.

II.2.c. Memorial houses

Casa memorială „George Bacovia” a fost deschisă publicului în 1971. Poetul George Bacovia (1881 - 1957) – George Vasiliu – a locuit aici din 1906 până în 1928. În cele cinci camere, complet renovate, sunt expuse manuscrise, ediţii princeps, volume în limbi străine ale poeziilor, documente şi obiecte care au aparţinut poetului şi familiei sale: tablouri, fotografii, obiecte de mobilier, o biografie scrisă de George Bacovia. La casa memorial „George Bacovia” fue abierta al público en 1971. El poeta George Bacovia (1881-1957) - George Vasiliu - vivió aquí desde 1906 hasta 1928. En las cinco habitaciones, totalmente renovadas, están expuestos manuscritos, ediciones princeps, volúmenes en lenguas extranjeras de los poemas, documentos y objetos pertenecientes al poeta y a su familia: pinturas, fotografías, muebles o biografía escrita por George Bacovia.

122


Casa memorială „Nicu Enea” a fost deschisă vizitatorilor în 1970. Pictorul Nicu Enea (1897 - 1960) a trăit şi a pictat aici din 1929 până în 1960. După moartea sa, soţia acestuia a donat casa pentru a fi transformată în muzeu. Cincizeci şi cinci de tablouri (peisaje, autoportrete, nuduri, naturi statice, flori) semnate de Nicu Enea, obiecte personale, fotografii, corespondență pot fi văzute şi admirate în această clădire, construită la începutul secolului al XX-lea.

La casa memorial „Nicu Enea” fue abierta a los visitantes en 1970. El pintor Nicu Enea (1897-1960) vivió y pintó aquí desde 1929 hasta 1960. Después de su muerte, su esposa donó la casa para ser convertida en museo. En este edificio construido a principios del siglo XX se pueden ver y admirar cincuenta y cinco cuadros (paisajes, autorretratos, desnudos, naturaleza estática, flores) firmados por Nicu Enea, objetos personales, fotografías, correspondencia.

123


II.3. Case, biserici, școli

124


II.3. Casas, iglesias, escuelas

125


Casa, biserica, școala constituie locuri sfinte ale patrimoniului cultural al acestui ținut moldav. De la arhitectura lor exterioară – specifică celor trei zone etnografice ale județului – la amenajarea funcțională a spațiului interior, la aprecierea valorii obiectelor aflate în aceste construcții, fie ele vechi de secole sau recent înălțate, „ajungem să descifrăm, pe axă istorică, tiparul ființării și al schimbării mentalității oamenilor prin diversificări tipologice și stilistice”. Și dacă aceste construcții emblematice s-au ridicat prin munca părinților și a strămoșilor, ele se păstrează, își consolidează valoarea simbolic-identitară, devenind astfel modele culturale, prin înțelepciunea generațiilor următoare care știu, învață sau pot fi învățate să le aprecieze și să le sporească valoarea. Cu alte cuvinte, aceste construcții, fiind parte a trecutului tangibil și intangibil al unei comunități, oferă multiple posibilități pentru viitorul cultural, social și economic al acesteia. Ca semne distinctive ale istoricității, ele creează și un tip de identitate aparte, și anume, o identitate a locului, care subsumează identitatea membrilor comunității. Iată de ce, orice comunitate are nevoie de clădirile ei vechi pentru a păstra ideea de permanență și de moștenire, de legătură cu trecutul.

La casa, la iglesia, la escuela son lugares sagrados del patrimonio cultural de esta tierra moldava. Desde su arquitectura exterior - que es específica de las tres áreas etnográficas del condado - a la disposición funcional del espacio interior, a la apreciación del valor de los objetos existentes en estas construcciones, ya sean multiseculares o erigidas recientemente, “llegamos a descifrar, por vía histórica, el modelo de ser y cambiar la mentalidad de la gente a través de la diversificación tipológica y estilística”. Y, si estas construcciones emblemáticas fueron construidas a fuerza del trabajo de los padres y de los antepasados, se preservan, fortalecen su valor simbólica y de identidad, convirtiéndose así en modelos culturales, por la sabiduría de las próximas generaciones que saben, aprenden o pueden aprender a apreciar y aumentar su valor. En otras palabras, estas construcciones, que forman parte del pasado tangible e intangible de una comunidad, ofrecen múltiples posibilidades para su futuro cultural, social y económico. Como signos distintivos de historicidad, también crean un tipo distinto de identidad, es decir, una identidad del lugar que subsume la identidad de los miembros de la comunidad. Es por eso que cada comunidad necesita sus viejos edificios para preservar la idea de permanencia y legado, de conexión con el pasado.

126


II.3.a. Tezaure istorice și religioase

II.3.a. Tesoros históricos y religiosos Las iglesias, muchas de ellas con museos que albergan valiosas colecciones de objetos, libros viejos y los sitios históricos representan la competencia más interesante para la búsqueda y el (re)descubrimiento de las raíces históricas y religiosas de una nación. Ellos revelan la matriz espiritual de los hombres que invita no sólo a las experiencias renovadas, sino también a una contribución creativa de la mente y del alma para enriquecer esta herencia espiritual. Quizás el ejemplo más “vivo” en el que la historia y la religión atestiguan la evolución histórica de los habitantes de este condado es la iglesia “La Virgen”. Es la iglesia más antigua de Bacău, que siguió la tradición cristianoortodoxa durante más de seis siglos. Construida entre 1489 - 1490 por Esteban el Grande y Santo y por su hijo, Alexandru Vodă consagrada el 1 de enero de 1491, la iglesia “La Virgen” “... es el único elemento de toda la Corte Principesca que desafió los siglos.”40 Si el estilo arquitectónico, el icono de la Virgen María y las pinturas interiores son testimonios de la evolución cultural de la ciudad a través de los siglos, la Corte Principesca demuestra la existencia histórica de Bacău.

Lăcașurile de cult, multe dintre ele cu muzee care adăpostesc valoroase colecții de obiecte și cărți vechi, alături de situri istorice sunt cea mai interesantă provocare pentru căutarea și (re)descoperirea rădăcinilor istorice și religioase ale unui neam. Ele dezvăluie matricea spirituală a oamenilor care invită nu numai către reînnoite trăiri cât și către o contribuție creativă a minții și a sufletului pentru a îmbogăți această moștenire spirituală. Poate cel mai „viu” exemplu în care istoria și religia atestă devenirea istorică a locuitorilor acestui județ este Biserica „Precista”. Este cea mai veche biserică din oraşul Bacău, care a continuat tradiţia creştin-ortodoxă de peste şase secole. Construită între anii 1489 – 1490, de Ştefan cel Mare şi Sfânt şi de fiul acestuia, Alexandru Vodă, sfinţită la 1 ianuarie 1491, biserica „Precista” „... este singurul element din Ansamblul Curţii Domneşti care a sfidat veacurile.”40 Dacă stilul arhitectural, icoana Maicii Domnului şi picturile interioare sunt mărturii ale devenirii culturale a oraşului de-a lungul secolelor, Curtea Domnească demonstrează existenţa istorică a Bacăului.

40 Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.(2014): Bacău. En la casa de los cristianos, Bacău: Filocalia, p.12.

40 Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.(2014): Bacău. Acasă la creştini, Bacău: Filocalia, p.12.

127


II.3.b. Lăcaşuri de cult

II.3.b. Lugares de culto

În județul Bacău sunt un număr impresionant de biserici și mănăstiri, considerate monumente de patrimoniu.41 Ce dă semnificație istorică bisericilor, mănăstirilor și catedralelor din județul Bacău? Timpul când au fost construite, materialele din care au fost făcute, stilul arhitectural, obiectele religioase din interiorul acestora, evenimentele istorice care au dus la înălțarea lor42, îndeplinirea scopului inițial pentru care au fost construite, dobândirea unor valori estetice și culturale tot mai profunde în timp, toate aceste motive le-au transformat în repere istorice și obiective turistice. Vom menționa doar câteva dintre ele, respectiv, pe cele al căror nume este legat de alte evenimente sau premii culturale sau poartă pecetea unicității.

En el condado de Bacău hay un número impresionante de iglesias y monasterios, considerados monumentos patrimoniales41. Qué da importancia histórica a las iglesias, a los monasterios y a las catedrales en el condado de Bacău? La época en que fueron construidos, los materiales de los que fueron construidos, el estilo arquitectónico, los objetos religiosos dentro de ellos, los acontecimientos históricos que llevaron a su construcción42, el cumplimiento del propósito inicial para el que fueron construidos, la adquisición de valores estéticos y culturales cada vez más profundos con el tiempo, todas estas razones los han convertido en hitos históricos y atracciones turísticas. Mencionaremos solamente algunos de ellos, aquellos cuyo nombre se relaciona con otros acontecimientos o premios culturales o llevan el sello de la unicidad.

41 Pe site-ul Consiliului Județean Bacău sunt menționate peste 200 de astfel de monumente: http://bacau-county.map2web.eu/ 42 Legenda spune că dreptcredinciosul Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504, a ctitorit 44 de astfel de lăcașe de cult, după fiecare victorie împotriva dușmanilor, deși există doar 20 de pisanii care menționează numele domnitorului drept ctitor.

41 Más de 200 monumentos de este tipo se mencionan en el sitio del Consejo del Condado de Bacau: http://bacau-county.map2web.eu/ 42 La leyenda dice que el fiel Esteban el Grande, gobernante de Moldavia entre 1457 y 1504, fundó 44 lugares de culto después de cada victoria contra los enemigos, aunque sólo hay 20 inscripciones que mencionan el nombre del gobernante como fundador.

128


Biserica de Lemn, aflată lângă Casa Memorială „Nicu Enea”, este „...o copie aunei biserici din timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Lăcaşul, care are şase metri lungime şi cinci metri înălţime, este lucrat în lemn de meşteri maramureşeni. Bisericuţa este unicat în România şi a fost expusă „...în cadrul expoziţiei organizate la Vatican, în anul 2004, dedicată lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la moartea voievodului.”43

La Iglesia de Madera, cerca de la casa conmemorativa de Nicu Enea, es “... una copia de una iglesia de la época de Esteban el Grande y Santo.” El santuario, de seis metros de largo y cinco de altura, está hecho de madera por artesanos de Maramureș. La iglesia es única en Rumanía y fue exhibida “... en la exposición en la Ciudad del Vaticano, organizada en 2004 dedicada a Esteban el Grande y Santo, con motivo del 500 aniversario de la muerte del príncipe.”43

Situată pe Valea Trotuşului, în comuna Ştefan cel Mare, pe locul unui vechi schit, într-o zonă cu păduri seculare, Mănăstirea Bogdana a fost ridicată în anul 1660. Zidită din piatră şi cărămidă, cu ziduri de apărare şi turn clopotniţă, a avut ca model necropola lui Ştefan cel Mare de la Putna.

Situado en el valle de Trotus, en la población de Stefan cel Mare, en el sitio de una antigua ermita, en una zona con bosques seculares, el Monasterio Bogdana fue construido en 1660. Construido de piedra y ladrillo, con paredes de defensa y campanario, tuvo como modelo la necrópolis de Esteban el Grande de Putna.

43 Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.(2014), op.cit., p.137.

43 Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.(2014), op.cit., p.137.

129


Ctitorul Solomon Bârlădeanu, împreună cu soţia sa Ana, au înzestrat mănăstirea cu moşii, obiecte de cult, cărţi, odoare de argint. Lăcaşul a înfruntat de-a lungul vremurilor numeroase intemperii ale vremurilor, fiind jefuită de toate valorile. În 1793 biserica a fost aproape în întregime distrusă de un cutremur, iar pentru refacerea ei, s-a vândut Episcopiei Romanului una din moşiile dăruite de ctitor. De la cel de-al Doilea Război Mondial, mănăstirea a cunoscut o intensă viaţă monahală, devenind cea mai mare mănăstire a judeţului Bacău. Aici este şi un depozit-muzeu care cuprinde un patrimoniu de carte veche şi artă medievală românească. Icoanele păstrate aici datează din secolele XVIII – XIX. Colecţiile nu au caracter public.

El fundador Solomon Bârlădeanu, junto con su esposa Ana, dotaron al monasterio con haciendas, objetos de culto, libros, ornamentos de plata. El lugar de culto ha enfrentado a lo largo del tiempo muchas intemperies, siendo robado de todos sus valores. En 1793 la iglesia fue destruida casi enteramente por un terremoto, y para su restauración, fue vendida una de las haciendas regalada por el fundador a la Diócesis de la ciudad de Roman. Desde la Segunda Guerra Mundial, el monasterio ha experimentado una intensa vida monástica, convirtiéndose en el monasterio más grande del Condado de Bacău. Aquí también hay un museo-almacén que incluye un patrimonio de libros antiguos y de arte medieval rumano. Los iconos guardados aquí datan de los siglos XVIII - XIX. Las colecciones no son públicas.

130


Pe valea Răcătăului, se află comuna Horgești, în care sunt trei biserici (două ortodoxe şi una catolică): „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril”, din lemn, „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, din cărămidă, în centrul satului, şi „Adormirea Maicii Domnului”, din zid, sfinţită în anul 2008. Biserica de lemn, făcută din lemn de stejar pe temelie de piatră cioplită, se numără printre monumentele de patrimoniu şi impresionează prin forma construcţiei şi prin iconostasul din interior. A fost construită în anii 1886-1889 de către Profira Strat împreună cu fiul ei George şi a fost sfinţită la 2 iulie 1889. Reţine atenţia tehnica de îmbinare a bârnelor, o tehnică întâlnită mai ales în Transilvania.

En el valle de Răcătău, se encuentra la población de Horgeşti, en la que hay tres iglesias (dos ortodoxas y una católica): “Los Santos Vaivodas Mihail y Gavril”, de madera, “Los Santos Emperadores Constantino y Helena”, de ladrillo, en el centro del pueblo y “La Asunción de la Virgen María”, de muro, consagrada en 2008. La iglesia de madera, hecha de madera de roble en el suelo de piedra tallada, es uno de los monumentos patrimoniales e impresiona a través de la forma de la construcción por el iconostasio del interior. Fue construida en 1886-1889 por Profira Strat junto con su hijo George y fue santificada el 2 de julio de 1889. Retiene la atención la técnica de unión de las vigas, una técnica que se encuentra especialmente en Transilvania.

131


Biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva” de la Răchitoasa a fost construită din lemn de stejar, de stolnicul Enache Clucerul, în partea de nord-vest a comunei. Istoria ctitoririi sale coboară până în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea. În patrimoniul bisericii s-au păstrat cărţi de cult din secolul al XIX-lea şi câteva icoane vechi, cele mai multe de la 1864. La iglesia de madera “Cuvioasa Parascheva” de Răchitoasa fue construida de madera de roble, por el repostero mayor Enache Clucerul, en la parte noroeste de la población. La historia de su fundación se remonta a la segunda mitad del siglo XVII. El patrimonio de la iglesia ha conservado libros de culto del siglo XIX y algunos antiguos iconos, la mayoría desde 1864.

132


Biserica de lemn „Înălţarea Domnului”, din satul Praja, comuna Motoşeni a fost construită în anul 1821. Declarată monument istoric, această biserică reprezintă un unicat pentru judeţul Bacău, fiind singura construcţie din bârne masive cu planul absidelor laterale de formă dreptunghiulară. În biserică pot fi admirate icoane valoroase şi catapeteasma de o rară frumuseţe.

La iglesia de madera “Ascensión del Señor” de la aldea de Praja, la población de Motoşeni fue construida en 1821. Declarada monumento histórico, esta iglesia es única para el condado de Bacău, siendo la única construcción de vigas masivas con el plano de los ábsides laterales de forma rectangular. En la iglesia se pueden admirar valiosos iconos y el retablo de una rara belleza.

133


Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din satul Fântânele a fost construită în anul 1752, cu lemn de stejar din pădurile acelor locuri. În biserică se găsesc icoane lucrate în maniere diferite, aducând din îndepărtatul Ev Mediu splendoarea vechii picturi bisericeşti. Biserica are un frumos iconostas care datează probabil de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, căruia i-a fost redată prospeţimea prin înnobilarea cu foiţă de aur.

La iglesia de madera “Asunción de la Virgen” en el pueblo de Fântânele fue construida en 1752, con madera de roble de los bosques de esos lugares. En la iglesia hay iconos hechos de diferentes maneras, trayendo desde la remota Edad Media el esplendor de las viejas pinturas de la iglesia. La iglesia tiene un iconostasio hermoso que probablemente se remonta a finales del siglo XVIII, cuando fue renovada por la decoración de la hoja de oro.

134


Biserica din Borzeşti este un monument istoric de valoare naţională excepţională, din secolul al XV-lea, ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Între anii 1493-1494, Ştefan cel Mare a ridicat o biserică împreună cu fiul său, AlexandruVodă, la Borzeşti, ca loc de pomenire a strămoşilor săi şi în amintirea lui Gheorghiţă, prietenul din copilărie al domnitorului, străpuns aici de săgeţile tătarilor (după cum spune legenda). Pisania acestei biserici consemnează că: „Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al ţării Moldovei, şi cu preaiubitul său fiu Alexandru, au zidit această casă, care este la Borzeşti pe Trotuş, a Adormirii Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, întru rugă sieşi şi întru amintirea (pomenirea) răposaţilor înaintaşilor şi părinţilor lor, şi care s-a început a se zidi în anul 7001 (1493), luna iulie 9 şi s-a sfârşit în anul 7002 (1494) ...”

La Iglesia de Borzeşti es un monumento histórico de excepcional valor nacional, que data del siglo XV, fundado por el vaivoda Esteban el Grande y Santo. Entre 1493-1494, Esteban el Grande levantó una iglesia junto con su hijo Alexandru-Voda, a Borzeşti, como lugar para conmemorar a sus antepasados, y en la memoria de Gheorghita, el amigo de la infancia del príncipe, perforado por las flechas de los tártaros como dice la leyenda). La inscripción de esta iglesia registra que “Yo Esteban vaivoda, de la misericordia de Dios, vaivoda de la tierra de Moldavia, y su amado hijo Alejandro, construyeron esta casa, que está en Borzesti sobre Trotus, de la Asunción de la Santísima Madre de Dios, y para el recuerdo (memoria) de de sus difuntos antepasados y sus padres, y que comenzó a ser construida en 7001 (1493), mes de julio 9 y terminó en 7002 (1494)… ”.

135


II.3.b.1. Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă Biserica din Borzeşti şi Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă fac parte din Complexul Muzeal Borzeşti. Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă, înfiinţat în anul 1994, conţine importante obiecte de patrimoniu cultural religios (secolele XVII-XIX): icoane de lemn din sec. al XVIII-lea, catapeteasmă de lemn de tei (donată de Mănăstirea Bogdana, 1798), cruci mici din secolul al XVIII-lea, obiecte şi vase liturgice din bronz, argint şi argint aurit, veşminte preoţeşti ţesute din fir de aur şi argint, cărţi vechi religioase (“Cazania lui Varlaam” - Iaşi, 1643, “Biblia de la Blaj” - 1795, “Hronica românilor şi a mai multor neamuri” de Gheorghe Şincai, – Iaşi, 1843). II.3.b.1. El Museo de Cultura y Arte Religioso La Iglesia de Borzeşti y el Museo de Cultura y Arte Religioso forman parte del Complejo del Museo Borzeşti. El Museo de Cultura y Arte Religioso, fundado en 1994, contiene importantes objetos del patrimonio cultural religioso (siglos XVII-XIX): iconos de madera del siglo XVIII, el retablo de madera de tilo (donada por el Monasterio Bogdana, 1798), pequeñas cruces del siglo XVIII, objetos y vasijas litúrgicas de bronce, plata y plata dorada, vestiduras sacerdotales tejidas de hilos de oro y plata, viejos libros religiosos (“el Libro de prédicas de Varlaam” - Iaşi, 1643, “La Biblia de Blaj” - 1795, “La Crónica de los rumanos y de varios pueblos” por Gheorghe Şincai, - Iaşi, 1843).

136


137


Casa memorială „George Bacovia” La Casa Museo “George Bacovia”

Conacul „Rosetti-Tescanu”, secţie a Muzeului Naţional “George Enescu” Mansión “Rosetti-Tescanu”, sección del Museo Nacional “George Enescu”

138


II.3.c. Case de patrimoniu

II.3.c. Casas del patrimonio „Casa, considera Mircea Eliade, no es un objeto, “Un coche en el que vivas”; es el universo que el hombre lo construye para sí mismo imitando la creación paradigmática de los dioses, la cosmogonía”.

„Casa, consideră Mircea Eliade, nu este un obiect, «o mașină în care să locuiești»; este universul pe care omul și-l construiește pentru sine imitând creația paradigmatică a zeilor, cosmogonia”.

În urma cercetărilor arheologice s-au descoperit un număr de şapte locuinţe cucuteniene (situl arheologic Fulgeriş, comuna Pîncești44), cetăți dacice, menționate și de geograful Ptolemeu (Tamasidava – lângă Pîncești; Utidava – lângă Târgu-Ocna; Zargidava – comuna Negri), 22 de locuințe – lângă Târgu-Trotuș, din sec. XIV–XV. Începând din secolul al XVI-lea, arhitectura caselor diferă în funcție de grupul etnic de care aparține proprietarul, de rangul său social, de standardele epocii, de arhitectul care a proiectat casa, de puterea financiară a proprietarului, de notorietatea publică a acestuia. Fără a fi amenajate în formulă muzeală, astfel de case, care poartă amprenta personalităților băcăuane (scriitori, avocați, doctori, ingineri, generali, persoane cu funcții în administrația locală sau județeană etc.), sunt o mărturie a unei vieți istorice, sociale, economice și culturale bogate: - construcția ridicată în 1774 de grecul Ion Mavromatis, ca locuintă privată, a devenit primărie și apoi prima bibliotecă publică din Bacău, începând cu 27 iunie 1893. 44 http://archaeoheritage.ro/2014/10/descoperiri-de-exceptie-injudetul-bacau-la-fulgeris-schelet-de-animal-preistoric-si-statuetaunicat/

Tras las investigaciones arqueológicas, se encontraron siete viviendas en Cucuteni (sitio arqueológico de Fulgeriş, población de Pinceşti44), fortalezas dácicas, también mencionadas por el geógrafo Ptolemeu (Tamasidava - cerca de Pinceşti, Utidava cerca de Târgu - Ocna, Zargidava - población de Negri) 22 viviendas - cerca de Târgu-Trotuş, del siglo XIV-XV. A partir del siglo XVI, la arquitectura de las casas difiere según el grupo étnico al que pertenece el propietario, su rango social, las normas de la época, el arquitecto que diseñó la casa, la fortaleza financiera del propietario y su reputación pública. Sin ser organizadas como museo, estas casas, que llevan la marca de las personalidades de Bacău (escritores, abogados, médicos, ingenieros, generales, funcionarios de la administración local o del condado, etc.) son un testimonio de una rica vida historica, económica y cultural: - el edificio construido en 1774 por el griego Ion Mavromatis, como vivienda privada, se convirtió en ayutamiento y luego en la primera biblioteca pública en Bacău, desde el 27 de junio de 1893; 44 http://archaeoheritage.ro/2014/10/descoperiri-de-exceptie-in-judetulbacau-la-fulgeris-schelet-de-animal-preistoric-si-statueta-unicat/

139


- casa „Vasile Alecsandri” din Bacău (acum situată pe strada George Apostu, nr. 3) a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea; se presupune că poetul Vasile Alecsandri s-a născut în această casă; monument istoric de interes național, casa este în prezent proprietatea unui cetățean italian care o lasă să se degradeze; - casa „Răfăilă”, construită în anul 1820, situată în Bacău, str. Cuza Vodă 14 bis, unde, spun istoricii, ar fi poposit Al. I. Cuza, în drum spre București;

- la casa “Vasile Alecsandri” en Bacău (ahora ubicada en la calle George Apostu, nº 3) fue construida a finales del siglo XVIII; se supone que el poeta Vasile Alecsandri nació en esta casa; un monumento histórico de interés nacional, la casa es ahora propiedad de un ciudadano italiano que le permite degradar; - la casa “Răfăilă”, construida en 1820, situada en Bacau, en la calle Cuza Voda 14 bis, donde, según los historiadores, habría parado Al.I.Cuza en viaje a Bucarest;

Casa “Vasile Alecsandri” La casa “Vasile Alecsandri”

Casa „Răfăilă”

140

La Casa „Răfăilă”


- casa generalului Cantili, construită în 1890, situată pe str. George Bacovia nr. 52, Bacău;

- la casa del General Cantili, construida en 1890, situada en la calle George Bacovia no. 52, Bacău;

- casa inginerului Anania, ridicată în anul 1910 (acum pe strada George Bacovia, nr. 49) este un important monument istoric al orașului. În timpul Primului Război Mondial a adăpostit Comandamentul Armatei a II-a;

- la casa del ingeniero Anania, construida en 1910 (ahora situada en la calle George Bacovia, nº 49), es un importante monumento histórico de la ciudad. Durante la primera guerra mundial albergó la comandancia del segundo Ejército;

casa arhitectului George Sterian, ridicată în anul 1921, situată pe strada Mihai Eminescu, nr.10, Bacău.

la casa del arquitecto George Sterian, construida en 1921, situada en la calle Mihai Eminescu, nº 10, Bacău.

Casa Cantilli

Casa Sterian

141

La Casa Cantilli

La casa Sterian


II.3.d. Școli de patrimoniu

II.3.d. Escuelas de patrimonio

Două paradigme caracterizează discursul actual al sistemului educațional: nou și reformă. Având în vedere că educația este un proces pe termen lung, cum ar trebui să privim aceste paradigme: în contextul de astăzi al prea-schimbătoarelor reforme, sau să luăm în considerare filosofia care susține întregul sistem de educație, filosofie care situează bunăstarea indivizilor în centrul calității tuturor aspectelor vieții omului? Răspunsul este oferit de începuturile școlii băcăuane, cu prima grădiniță, prima școală primară din mediul rural, prima școală primară din mediul urban, primul liceu, prima universitate. De ce prima școală primară? Pentru că este binecunoscut că, potrivit cercetărilor psiho-pedagogice americane, 80% din cunoașterea dobândită de ființa umană este acumulată până la vârsta de 10 ani. Grădinița și școala primară îi modelează pe copii în mod creativ și emoțional; în acest cadru spațiotemporal dobândesc copiii cunoștințele, deprinderile, atitudinile și valorile necesare care formează arhitectura întregii lor vieți. Filosofia din spatele oricărui sistem de învățământ aduce în prim-plan, dincolo de infrastructură, legi, autorități, trei participanți implicați în mod egal în acest proces calitativ de lungă durată: profesorul – elevul – părintele. Vom prezenta doar câteva aspecte legate de două școli primare din secolul al XIX-lea din județul Bacău, care pot constitui un exemplar model cultural și un punct de plecare pentru o amplă cercetare privind „evoluția” calității procesului de învățământ în județ și în România.

Dos paradigmas caracterizan el discurso actual del sistema educativo: nuevo y reforma. Dado que la educación es un proceso a largo plazo, cómo deberíamos mirar estos paradigmas: en el contexto actual de reformas demasiado cambiantes o tener en cuenta la filosofía que sostiene todo el sistema de educación, la filosofía que sitúa al bienestar de los individuos en el centro la calidad de todos los aspectos de la vida humana? La respuesta está ofrecida por los inicios de la escuela, el primer jardín de infantes, la primera escuela primaria en el medio rural, la primera escuela primaria en el área urbana, el primer liceo, la primera universidad.

Por qué la primera escuela primaria? Porque es bien sabido que, según la investigación psicopedagógica americana, el 80% de los conocimientos adquiridos por el ser humano se acumula a la edad de 10 años. La guardería infantil y la escuela primaria dan forma a los niños de manera creativa y emocional; En este marco espaciotemporal, los niños adquieren los conocimientos, habilidades, actitudes y valores necesarias que forman la arquitectura de toda su vida. La filosofía detrás de cualquier sistema educativo trae a la luz, más allá de la infraestructura, las leyes, las autoridades, tres participantes igualmente involucrados en este proceso cualitativo de larga duración: el profesor - el estudiante - el padre. Sólo presentaremos algunos aspectos relacionados con dos escuelas primarias del siglo XIX en el condado de Bacau, que pueden ser un modelo cultural ejemplar y un punto de partida para una amplia investigación sobre la “evolución” de la calidad del proceso educativo en el condado y en Rumania.

142


Dacă prima grădiniţă de stat a fost înfiinţată în 1914 (după cum afirmă Elena Ungureanu45), funcţionând la Şcoala de Fete nr. 1 (astăzi este sediul Ansamblului „Busuiocul”), prima şcoală primară de stat (pentru băieţi) a fost deschisă de Gheorghe Asachi în septembrie 1839. În toamna lui 1859, a fost înființată a doua şcoală pentru băieţi – acum purtând numele de Şcoala „Al. I. Cuza” (fiind înfiinţată prin decret domnesc, semnat de însuşi domnitorul Alexandru Ioan Cuza).

Si la primera guardería infantil fue fundada en 1914 (como Elena Ungureanu indica45), funcionando en la escuela de muchachas no. 1 (hoy es la sede del Conjunto Folclórico „Busuiocul”), la primera escuela estatal primaria (para muchachos) fue inaugurada por Gheorghe Asachi en septiembre de 1839. En el otoño de 1859, fue fundada la segunda escuela para muchachos, ahora llamada “Al. I. Cuza “(fundada por un decreto principesco, firmado por el propio príncipe Alexandru Ioan Cuza).

45 Ungureanu, Elena (2009): Istoria învăţămânului preşcolar din judeţul Bacău, Iaşi: Editura PIM.

45 Ungureanu, Elena (2009): The History of Preuniversity Education in the County of Bacău, Iaşi: Editura PIM

143


Colegiul „Ferdinand I” este primul liceu al Bacăului şi funcţionează din 1897.

El Colegio “Ferdinand I” es el primer liceo de Bacau y funciona desde 1897.

144


Prima instituție de învățământ superior din Bacău s-a înființat în anul 1961: Institutul Pedagogic, cu trei facultăți: Filologie, Matematică şi Ştiinţele Naturii.

La primera institución de enseñanza superior fue construida en 1961: el Instituto Pedagógico, con tres facultades: Filología, Matemáticas y Ciencias Naturales.

145


Școala primară din Brusturoasa, un sat din județul Bacău, situat la 83 km distanță de orașul de reședință, a fost înființată în anul 1864, când a intrat în vigoare prima lege a educației. Școala, una dintre primele instituții care a funcționat în mediul rural, a fost considerată, potrivit lui Alexandru Bălăuţă, unul dintre primii directori ai şcolii, un „local model”, cu patru săli de clasă, sală de teatru, ateliere de ţesătorie şi de tâmplărie, bibliotecă, livadă şi căreia i s-a decernat premiul I la concursul şcolilor primare de la Geneva pentru calitatea procesului de învăţământ la ciclul primar. Planul de învățământ cuprindea: limba română (care prevedea: lectură; gramatică; memorare; exerciții de compunere; exerciții de intuiție); Matematică; Religie; Istorie; Geografie; Științele Naturii; Cultură socială; Igienă; Abilități (caligrafie, desen, muzică, educație fizică); Lucru manual (pentru băieți și pentru fete). Elevii primeau note și pentru prezența la ore și purtare. Cât despre activitățile extracuriculare, scopul acestora era de a educa școlarii și părinții să prețuiască munca. Interesant de menționat că rapoartele inspecțiilor școlare erau axate pe standarde de calitate valabile și astăzi: - calitatea corpului didactic și necesitatea încadrării de personal calificat pentru toate clasele; - capacitățile cognitive ale școlarilor (capacitatea de a înțelege, interpreta și pune în practică cunoștințele dobândite); - modul în care cunoștințele teoretice sunt puse în practica de zi cu zi a copiilor (în special, cele de matematică); - modul în care activitățile practice și cele extracuriculare răspund nevoilor copiilor și ale familiilor acestora; prezența la ore, comportamentul și atitudinea față de școală; - asigurarea cu resursele materiale și financiare necesare pentru ca școala să poată ridica standardele educației elevilor săi.

La escuela primaria de Brusturoasa, una aldea del condado de Bacău, situada a 83 km de la ciudad de residencia, fue fundada en 1864, cuando entró en vigor la primera ley de la educación. La escuela, una de las primeras instituciones que funcionó en la zona rural, fue considerada, según Alexandru Bălăuţă, uno de sus primeros directores, como un “modelo local”, con cuatro aulas, una sala de teatro, talleres de tejido y talleres de carpintería, una biblioteca, un huerto y la cual obtuvo el primer premio en la competencia de las Escuelas Primarias en Ginebra para la calidad del proceso de educación primaria. El currículo incluía: el idioma rumano (que proporcionaba: lectura, gramática, memorización, ejercicios de composición, ejercicios de intuición); matemáticas; Religión; Historia; Geografía; Ciencias Naturales; Cultura social; Higiene; Habilidades (caligrafía, dibujo, música, educación física); Trabajo manual (para niños y niñas). Los alumnos también recibieron notas para asistir a clases y para la conducta. En cuanto a las actividades extracurriculares, su propósito era educar a los escolares y a los padres a valorar el trabajo. Es interesante observar que los informes de las inspecciones escolares se basaron en estándares de calidad todavía vigentes en la actualidad: la calidad del personal docente y la necesidad de incorporar el personal cualificado para todas las clases; - Capacidades cognitivas de los escolares (la capacidad de comprender, interpretar y aplicar los conocimientos adquiridos); - la forma en que el conocimiento teórico es puesto en práctica diaria de los niños (especialmente el conocimiento matemático); cómo las actividades prácticas y extraescolares responden a las necesidades de los niños y de sus familias; - asistencia a clases, el comportamiento y la actitud hacia la escuela; - proporcionar los recursos materiales y financieros necesarios para que la escuela pueda elevar los niveles de educación de sus alumnos.

146


147


În mediul urban, respectiv la Bacău, a fost înființată, în toamna lui 1859, a doua şcoală pentru băieţi, care poartă acum numele celui care a semnat decretul domnesc. Şcoala „Alexandru Ioan Cuza” a funcţionat în propriul local din 1890, local care avea patru săli de clasă, o cancelarie, o încăpere unde se păstrau arhivele și o locuință confortabilă de cinci camere pentru director. Localul, care funcționează de atunci, face parte din patrimoniul naţional. Cât despre planul de învățământ era aproximativ același pentru școlile din mediul urban și rural. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că oamenii de cultură ai secolului al XIX-lea: - luptau pentru învățământul în limba română, indiferent de etnia copilului; - considerau că educația națională constituia condiția fundamentală pentru progresul societății românești; insistau asupra dezvoltării învățământului primar, considerat a fi temelia solidă pentru acumularea deprinderilor, a abilităților și competențelor necesare vieții ulterioare a copiilor. Ca să concluzionăm, educația a fost privită, de la înființarea primelor școli, ca însăși esența culturii, un simbol al culturii valorilor. Investițiile în educație – poate cel mai profund model cultural – pot fi înțelese atunci ca un proces de modelare a unui set de standarde calitative pe tot parcursul vieții, căci invită la perspectiva profitului pentru generațiile viitoare prin înțelegerea nevoii de consolidare a temeliei profesionale în orice moment prezent.

148


En el área urbana, en Bacău, en el otoño de 1859, fue fundada la segunda escuela para muchachos, que ahora lleva el nombre del que firmó el decreto principesco. La escuela “Alexandru Ioan Cuza” funcionó en su propio local del 1890, que tenía cuatro aulas, una cancillería, una sala donde se guardaban los archivos y una confortable vivienda de cinco habitaciones para el director. El local, que funciona desde entonces, es parte del patrimonio nacional. En cuanto al plan educativo era aproximadamente el mismo para las escuelas urbanas y rurales. Lo que hay que señalar es que la gente de la cultura del siglo XIX: lucharon por la enseñanza en idioma rumano, independientemente de la etnia del niño; - consideraban que la educación nacional es la condición fundamental para el progreso de la sociedad rumana; - insistieron en el desarrollo de la educación primaria, considerada como la base sólida para la acumulación de destrezas, habilidades y competencias necesarias para la vida posterior de los niños. Para concluir, la educación se ha visto, desde el establecimiento de las primeras escuelas, como la esencia misma de la cultura, símbolo de la cultura de los valores. Invertir en la educación -quizás el modelo cultural más profundopuede entenderse como un proceso de modelización de un conjunto de estándares de calidad a lo largo de la vida, ya que invita a la perspectiva del beneficio para las generaciones futuras entendiendo la necesidad de fortalecer la base profesional en todo momento presente.

149


150


CHAPTER III Handicraft workshops

CAPÍTULO III Talleres de artesanía

151


Atelierele meșteșugărești sunt spațiile în care se explorează o temă, se împărtășesc experiențe de bune practici, se dezvoltă tehnici, strategii, deprinderi, unde se concretizează proiecte creative. Scopul unui astfel de atelier este acela de a face cunoscute copiilor și tinerilor meșteșugurile de patrimoniu, caracteristice unei comunități; de a păstra vie arta unui meșteșug prin practicarea acestuia; de a stimula creativitatea și imaginația participanților prin dorința lor de a îmbogăți tradiția și de a respecta ceea ce le-a fost transmis de părinții lor.

Los talleres de artesanía son las áreas en las que se explora un tema, se comparten experiencias de buenas prácticas, donde se desarrollan técnicas, estrategias, habilidades, donde se materializan los proyectos creativos. El propósito de este taller es dar a conocer a los niños y jóvenes el patrimonio artístico de una comunidad; mantener el arte de la artesanía practicándolo; estimular la creatividad y la imaginación de los participantes por su deseo de enriquecer la tradición y respetar lo que ha sido transmitido por sus padres. Artesanía tradicional del condado de Bacău (escultura / talla en madera y piedra, tejido con lana/hilados para hacer alfombras, mantas, toallas tradicionales rumanas, etc.), rejilla, alfarería, realizar trajes populares, bordados y encajes, pintura naif, metalo-plastia, pintar los huevos para las sagradas fiestas de Pascua, recetas de comidas y de conservas para el invierno, elaboración de las máscaras para el Año Nuevo), tenemos que añadir los conjuntos folclóricos que conservan y transmiten la canción, la danza y el traje popular auténtico de las tres áreas etnográficas del condado (tales como: el conjunto folclórico „Busuiocul” de Bacău, el conjunto folclórico „Bradul” de la comuna de Asău, „Cărășelul” de la comuna de Găiceana, „Datina strămoșească” del pueblo de Tarhăuşi, „Sărățelul” de la comuna de Sărata, o „Privighetorile Zeletinului” del Podul Turcului).

Meșteșugurilor tradiționale caracteristice județului Bacău (sculptura/cioplitul în lemn și în piatră; țesutul cu lână/fire toarse pentru confecționarea covoarelor, scoarțelor, șterga-relor etc.; împletituri din nuiele; olăritul; realizarea costumelor populare; realizare de broderii și dantele; pictură naivă; metalo-plastie; încondeierea ouălor la sfintele sărbători ale Paștelui; rețete de mâncăruri și de conserve pentru iarnă; realizarea măștilor pentru Anul Nou) trebuie să le adăugăm și ansamblurile folclorice, care păstrează și transmit cântecul, dansul și portul popular autentic, specifice celor trei zone etnografice ale județului (ca de exemplu: Ansamblul Folcloric „Busuiocul” din Bacău, Ansamblul Folcloric „Bradul” din comuna Asău, „Cărășelul” din comuna Găiceana, „Datina strămoșească” din satul Tărhăuși, „Sărățelul” din comuna Sărata, sau „Privighetorile Zeletinului” din Podul Turcului).

152


Atelier de creatie al Ansamblului “Busuiocul” Taller creativo del Ensamble “Busuiocul”

http://busuiocul.ro/galerie/nggallery/page/1

153


http://busuiocul.ro/galerie/nggallery/page/1

http://www.desteptarea.ro/ansamblul-busuiocul-ambasador-al-folclorului-romanesc/

154


Ansamblul Folcloric „Cărășelul” din comuna Găiceana El conjunto folclórico “Cărășelul” de la comuna de Găiceana

Ansamblul Folcloric „Bradul” din comuna Asău El conjunto folclórico “Bradul” de la comuna de Asău

155


Ansamblul Folcloric „Datina strămășească” din satul Tărhăuși, comuna Ghimeș-Făget El conjunto folclorico “Datina strămășească” del pueblo de Tarhăuşi, Ghimeș-Făget

Ansamblul Folcloric „Florile din Cucuieți” din comuna Solonț El conjunto folclorico “Florile din Cucuieți” de la comuna de Solonț

156


Ansamblul Folcloric „Sărățelul” din comuna Sarata El conjunto folclorico “Sărățelul” de la comuna de Sarata

Ansambul Folcloric „Privighetorile Zeletinului” din Podul Turcului El conjunto folclorico “Privighetorile Zeletinului” del Podul Turcului

157


These are perhaps the most tangible manifestations of the traditional heritage which is the holder of the craftsmen’s knowledge and cultural values, on the one hand; on the other hand, maybe the most important aspect of this issue, in this hightech-product-dominated age, the handing down of the knowledge and skills required by such crafts to children is the proof of continuity, of a genuinely authentic transfer of knowledge and creativity onto others. We will take only two examples out of the great number of handicraft workshops set up in the county of Bacău, some of them through European projects, a lot of others founded by native villagers imbued with an admirable sense of history and of creative spirituality which must be passed down to the future generations, most of the time, through the family.

Estas son quizás las manifestaciones más tangibles de un patrimonio cultural que es portador de los conocimientos y los valores culturales de los artesanos, por un lado; por otro lado, quizás el más importante, en estos años dominados por los productos de alta tecnología, la transferencia de los conocimientos y las habilidades específicas de estas artesanías a los niños es la garantía de continuar una transferencia original de conocimiento y creatividad. Sólo escogeremos dos ejemplos de los numerosos talleres creados en el condado de Bacau, algunos de ellos a través de proyectos europeos, otros organizados por la gente de estos pueblos de Bacau, animados por un admirable sentido de la historia y de la espiritualidad creadora que debe transmitirse en el futuro, de padres a hijos. III.1. Centro para la promoción de las tradiciones y el desarrollo rural sostenible de Brusturoasa (aldea con la primera escuela primaria establecida en el área rural en 1864)

III.1. “Traditions Promoting and Sustainable Rural Development Centre at Brusturoasa” (the village where the first rural primary school was established in 1864) was set up in 2009 and is coordinated by the Zamfir family. The purpose of this center is to inform the villagers about sustainable rural development policies, to change the people’s attitude, to promote the local products and to provide financial resources for the villagers. The center is provided with a well-equipped kitchen, where the local women make traditional dishes, jams or fruit preserves.

Fue creado en 2009 y es coordinado por la familia Zamfir. El objetivo del centro es de informar a los residentes rurales sobre las políticas de desarrollo sostenible, cambiar las actitudes de las personas, promover los productos locales y proporcionar recursos financieros a los residentes de las poblaciones. Dentro del centro hay una cocina bien equipada, donde las mujeres locales preparan mermeladas, confituras y platos tradicionales.

158


159


III.2. De la un proiect – Călătorie prin tradițiile pierdute – la un atelier meșteșugăresc la Faraoani

Proiectul Călătorie prin tradițiile pierdute, finanţat prin Programul Tineret în acțiune (TiA) – Acțiunea 1.1., a vizat schimbul de tineri din țări partenere – Grecia, Franța şi Cehia – pentru a familiariza participanții cu tradițiile meșteșugărești locale „în speranța că ele vor fi salvate şi vor contribui la îmbogățirea culturii europene”. Activitățile au avut loc în perioada 18-23 iulie 2012 în satele Faraoani și Valea Mare (județul Bacău). Voluntarii români selectați de Asociația „Agnesiana” și oaspeții străini au vizitat câteva locuințe tradiționale din satele mai sus amintite, au luat lecții de țesut, cusut şi tors, folosind metode de educație non-formală, au studiat portul popular caracteristic zonei, au învățat să recunoască modelul costumului popular caracteristic zonei de proveniență.

III.2. Desde un proyecto - Viaje por las tradiciones perdidas - hasta un taller de artesanía en Faraoani El Proyecto Viajes por las tradiciones perdidas, financiado por el Programa Juventud en Acción (TiA) - Acción 1.1, destinado a intercambiar jóvenes de países socios - Grecia, Francia y la República Checa - para familiarizar a los participantes con las tradiciones artesanales locales “esperando que sean salvadas y contribuirán al enriquecimiento de la cultura europea”. Las actividades tuvieron lugar entre el 18 y el 23 de julio de 2012 en las aldeas de Faraoani y Valea Mare (condado de Bacau). Los voluntarios rumanos seleccionados por la Asociación „Agnesiana” y los invitados extranjeros visitaron algunas casas tradicionales de los pueblos antes mencionados, tomaron lecciones de tejer, coser e hilar, utilizando métodos de educación no formal, estudiaron el traje popular especifico a la zona, aprendieron a reconocer el modelo del traje popular característico al área de origen. 160


Proiectul nu s-a oprit în anul 2012. El a fost continuat în mod individual de coordonatorul acestuia, Felicitas Farcaş-Lohan, prin documentare și căutare de modele și tipare vechi de costume populare și prin realizarea acestora (învățând cum se creează tiparul, cum se coase fiecare piesă și cum se asamblează întregul). Este interesant de remarcat traseul dezvoltării proiectului inițial din anul 2012 într-un atelier meșteșugăresc în 2017: cooperarea cu grupul denumit „SEMNE CUSUTE în acțiune”, inițiat de Ioana Corduneanu, în 2014; - participarea la o șezătoare culturală, care are loc săptămânal în municipiul Bacău, perioadă în care a cusut ii46, devenite obiecte de patrimoniu; - în iunie 2015, a devenit membră în proiectul grupului „SEMNE CUSUTE în acțiune”, care presupune realizarea a 40 de ii românești păstrate în cele mai mari muzee ale lumii; rolul ei în cadrul proiectului a fost acela de a țese şi coase câte o replică după fotografiile a 2 cămăși românești care au fost donate cu peste 100 de ani în urmă Muzeului Metropolitan din New York. IA AIDOMA 15 şi IA AIDOMA 40 au fost expuse în decembrie 2016, alături de celelalte replici, la Muzeul Ţăranului Român şi se află în prezent la Muzeul Astra din Sibiu.

El proyecto no se detuvo en 2012. Continuó individualmente por su coordinadora, Felicitas Farcas-Lohan, documentando y buscando modelos y modelos antiguos de trajes populares y haciéndolos (aprendiendo a crear el patrón, cómo coser cada pieza y montar el conjunto). Es interesante observar la ruta del desarrollo del proyecto inicial en 2012 en un taller de artesanía en 2017: - cooperación con el grupo denominado „SEMNE CUSUTE în acțiune”, iniciado por Ioana Corduneanu en 2014; - participación en las sesiones culturales que se realizan semanalmente en Bacau, durante las cuales cosieron ii46 que se convirtieron en objetos patrimoniales; - en junio de 2015, se convirtió en miembro del proyecto „SEMNE CUSUTE în acțiune”, que implica la realización de 40 ii rumanas que se encuentran en los museos más grandes del mundo; su papel en el proyecto era tejer y coser una réplica después de las fotografías de dos camisas rumanas que fueron donadas hace más de 100 años al Museo Metropolitano de Nueva York. IA como 15 e IA como 40 fueron expuestas en diciembre de 2016, junto con las otras réplicas, en el Museo del Campesino Rumano y actualmente se encuentran en el Museo Astra de Sibiu;

46 Este forma de plural a substantivului ie, substantiv care denotă cămașa brodată a costumului popular românesc, purtată de femei.

48 Es la forma plural del sustantivo ie, que denot6 la camisa bordada del traje popular rumano, usado por las mujeres.

161


In iulie 2015, a înființat, în cadrul bibliotecii comunale, „Atelierul de cusut Semne cusute”, când și-a concentrat atenția către educarea şi sprijinirea celor care au dorit să învețe arta cusutului și a țesutului unui costum popular. Satisfacțiile au venit pas cu pas: - are două discipole care continuă acest meșteșug: surorile Bianca și Lavinia Iștoc, care și-au cusut propriile ii după modele vechi; - este numită profesor de țesutcusut, la Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, în martie 2017. O călătorie cu adevărat remarcabilă de la tradiții pierdute și redescoperite până la măiestria predării acestor valori de patrimoniu prin investiții în oameni creativi.

162


-en julio de 2015, fundó el “Taller de Costura Semne cusute” en la biblioteca comunal, cuando centró su atención en educar y apoyar a quienes querían aprender el arte de coser y tejer un traje popular. Las satisfacciones llegaron paso a paso: - tiene alumnas que continúan esta maestría: las hermanas Bianca y Lavinia Iştoc, que han cosido sus propias ii según modelos antiguos; es nombrada profesora de tejido y costura en la Escuela Popular de Artes y Oficios en Bacău, en marzo de 2017. Un viaje verdaderamente notable desde las tradiciones perdidas y redescubiertas hasta el dominio de la enseñanza de estos valores patrimoniales invirtiendo en personas creativas.

163


164


165


166


CAPITOLUL IV Evenimente culturale creative

CAPĂ?TULO IV Eventos culturales creativos

167


IV. Evenimente culturale creative În județul Bacău au loc anual mii de evenimente culturale creative. În cadrul fiecărui proiect european (derulat de instituții de stat sau private, ONG-uri, asociații etc.) se desfășoară o gamă variată de activități, menite a implica toți cetățenii unei comunități și a-i face conștienți de rolul lor activ în dezvoltarea lor socială. Gale, festivaluri, conferințe, mese rotunde, simpozioane, expoziții, ateliere de creație, spectacole de teatru, activități sportive, concursuri etc. conduc către schimbări de atitudine și de mentalitate semnificative prin implicarea unor grupuri-țintă specifice care să ajute la conceperea și implementarea unor programe creative. Apoi, zile naționale și europene, comemorări istorice, aniversări ale întemeierii orașelor și comunelor, mari sărbători religioase (Crăciunul și Paștele), Ziua Internațională a Copilului, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice sunt tot atâtea prilejuri, pe lângă activitățile din proiectele europene, județene și locale, care invită la participare activă și la dezvoltarea spiritului civic.

http://ghidulfestivalurilor.blogspot.ro/2017/09/regulament-festivalul-aschiuta-14.html

IV. Eventos culturales creativos Hay miles de eventos culturales creativos que se celebran anualmente en el Condado de Bacău. Dentro de cada proyecto europeo (llevado a cabo por instituciones estatales o privadas, ONG, asociaciones, etc.) se desarrolla una amplia gama de actividades para involucrar a todos los ciudadanos de una comunidad y hacerles conscientes de su papel activo en su desarrollo social. Reuniones, festivales, conferencias, mesas redondas, simposios, exposiciones, talleres creativos, actuaciones teatrales, actividades deportivas, concursos, etc. llevan a cambios significativos en actitudes y de mentalidad a través de la participación de grupos-meta específicos para ayudar a diseñar e implementar programas creativos. A continuación, las jornadas nacionales y europeas, las conmemoraciones históricas, los aniversarios de la fundación de ciudades y poblaciosnes, las grandes fiestas religiosas (Navidad y Pascua), el Día Internacional de la Infancia, el Día Internacional de las Personas Mayores son tantas oportunidades, además de las actividades de los proyectos europeos, departamentales y locales, que invitan a una participación activa y al desarrollo del espíritu cívico.

http://fermapolitica.ro/2017/06/27/evolutie-fireasca-subadministratia-pitiponcilor-de-la-al-di-meola-la-jean-dela-craiova/hramul-bacaului-2/ 168


http://ghidulfestivalurilor.blogspot.ro/2017/08/ http://radioiasi.ro/fotogalerie/festivalul-national-de-

folclor-pentru-tineret-folcloru-i-din-strabuni-editia-ifoto/#jp-carousel-15111

http://folclor.radioiasi.ro/index1.html?http%3A//folclor.radioiasi.ro/evenimente_2011.html 169

http://www.festivaluri-romanesti.ro/festivaluri/ festivalul-folcloric-international-hora-din-strabunieditia-a-iv-a


http://zdbc.ro/bacauanii-sunt-asteptati-la-un-weekend-de-arta-urbana-in-cadrul-festivalului-zidart-fest/

http://adevarul.ro/locale/bacau/ce-manifestari-programate-zilele-parcului-gheraiesti-evenimentul-organizatcadrul-capitalei-tineretului-romania--bacau-2017-1_599ea9185ab6550cb845911a/index.html

https://municipiulbacau.ro/street-food-festival-bacau-2017/

170


http://clubcopiibacau.ro/hobbyfest-festivalul-copiilor-si-tinerilor-din-orasul-bacau-editia-a-iii-a/#

http://www.araratonline.com/bacau-festivalul-teatrul-si-filmului-armenesc-editia-a-v-a/

h t t p : / / w w w. f i l a r m o n i c a b a c a u . r o / c o n cert-19012017/ http://www.desteptarea.ro/bac-fest-

https://municipiulbacau.ro/ridicat-cortina-festbacau-2017/

171


Dintre toate aceste forme de expresie creativă, vom alege trei festivaluri –„Tamasidava-Bacău 2017”; „BacFest. Festivalul Național „George Bacovia”; Festivalul „Ștefanian” – pentru amploarea colaborărilor, pentru dezvoltarea sentimentului de apartenență la un loc istoric și la o comunitate vie și pentru promovarea acestui ținut moldav ca model cultural. Festivalul „Tamasidava-Bacău 2017”, cel mai provocator și măreț, ca importanță istorică, eveniment din Moldova, s-a desfășurat la Bacău între 7 și 9 iulie 2017. După cum arată descoperirile arheologice, cetatea dacică Tamasidava a reprezentat un important centru economic al geto-dacilor din Moldova. Festivalul, la care au participat opt asociații de reconstituire istorică din țară și din străinătate, a reînviat lumea geto-dacilor prin jocuri și muzică antică, ritualuri de inițiere a unui războinic, lupte, competiții antice, ateliere meșteșugărești.

De todas estas formas de expresión creativa, escogeremos tres festivales: “TamasidavaBacău 2017”; “Bac-Fest. El Festival Nacional” George Bacovia”; el Festival “ Ștefanian” - para la amplitud de colaboraciones, para desarrollar el sentido de pertenencia a un lugar histórico y a una comunidad viva y para promover esta tierra moldava como modelo cultural. El festival “Tamasidava-Bacău 2017”, el evento histórico más provocador y grandioso, como importancia historica en Moldavia, tuvo lugar en Bacau entre el 7 y el 9 de julio de 2017. Como lo demuestran los hallazgos arqueológicos, la fortaleza dácica Tamasidava representó un importante centro económico de geto-dacios en Moldavia. El festival, al que asistieron ocho asociaciones de reconstitución histórica del país y del extranjero, resucitó el mundo geto- dacio a través de antiguos juegos y música, rituales de iniciación guerrera, luchas, antiguas competiciones, talleres de artesanía.

http://www.inimabacaului.ro/2017/06/festivalul-geto-dacilor-2017-bacau.html

172


“Bac-Fest. El Festival Nacional “George Bacovia” celebra la personalidad y la obra del poeta de Bacău promoviendo la interacción entre los participantes en el espacio público, facilitando el diálogo entre escritores y lectores jóvenes, la diseminación, la evaluación y la premiación del acto de creación. El evento, celebrado entre el 14-17 de septiembre 2017, reúne a personas de cultura, escritores del país y del extranjero, miembros de la Academia Rumana, académicos, actores, músicos, críticos de arte, jóvenes talentos literarios y artísticos y es fruto de la asociación entre las autoridades locales y la Revista “Ateneu”, las dos universidades de Bacău, las instituciones culturales y educativas, las asociaciones culturales, las asociaciones de jóvenes y las comunidades étnicas del condado. Pero el logro más sostenible y profundo de este evento es la promoción de Bacău por lo más valioso: la cultura, los creadores de esta cultura y sus beneficiarios, locales o europeos.

“Bac-Fest. Festivalul Național «George Bacovia»” celebrează personalitatea și opera poetului Bacăului prin promovarea interacțiunii între participanți în spațiul public, facilitarea dialogului între scriitori și tinerii cititori, diseminarea, evaluarea și premierea actului de creație. Evenimentul, desfășurat între 14-17 septembrie 2017, reunește oameni de cultură, scriitori din țară și din străinătate, membri ai Academiei Române, universitari, actori, muzicieni, critici de artă, tinere talente literare și artistice și este rodul parteneriatului între autoritățile locale și Revista „Ateneu”, cele două universități băcăuane, instituțiile de cultură și de învățământ, asociații culturale, asociații ale tinerilor și comunităților etnice din județ. Dar realizarea cea mai durabilă și mai profundă a acestui eveniment este promovarea Bacăului prin ceea ce are mai de preț: cultura, făuritorii acestei culturi și beneficiarii ei, locali sau europeni.

http://www.desteptarea.ro/bac-fest-2017-festivalul-national-george-bacovia/

173


Programul „Ștefanian”, desfășurat între 24 iunie – 2 iulie 2017, la Suceava, este un proiect al Consiliului Județean Suceava și al Muzeului Bucovinei, în parteneriat cu județele Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui, Bistriţa-Năsăud şi Alba, precum şi al localităţilor cu monumente ştefaniene din Republica Moldova şi Ucraina. Prima ediție a acestui proiect cultural se axează pe „valorificarea patrimoniului cultural istoric construit în perioada domniei voievodului Ștefan cel Mare, pe dezvoltarea durabilă a turismului şi creşterea interesului pentru restaurarea şi protejarea monumentelor istorice.” Evenimentul a cuprins slujbe religioase de pomenire a voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, spectacole de teatru, vizionări de filme, concerte, expoziții, primirea mesajelor de tip solie (mesajul Bacăului a fost transmis de Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean), teatru pentru copii. El programa “Ştefanian”, que se desarrolla del 24 de junio al 2 de julio de 2017 en Suceava, es un proyecto del Consejo del Condado de Suceava y del Museo de Bucovina, en colaboración con los condados de Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Bistrița-Năsăud y Alba y de las localidades con monumentos “ştefaniene” de la República de Moldova y Ucrania. La primera edición de este proyecto cultural se centra en “la valorización del patrimonio cultural histórico construido durante el reinado del vaivoda Esteban el Grande, en el desarrollo sostenible del turismo y el crecimiento del interés para la restauración y protección de los monumentos históricos”. El evento incluyó servicios religiosos para conmemorar el príncipe Esteban el Grande y Santo, representaciones teatrales, proyecciones de películas, conciertos, exposiciones, recepción de mensajes de tipo recado (el mensaje de Bacău fue transmitido por Sorin Braşoveanu, el presidente del Consejo del Condado), teatro para niños.

174


Sunt alte zeci de festivaluri (festivaluri de muzică, de teatru, de folclor), sau târguri de meșteșuguri (organizate de obicei la zilele orașelor) care au loc în județul Bacău. În fiecare an, autoritățile locale organizează evenimente noi, care trec dincolo de granițele județului, ca de exemplu proiectul „InContext- Slănic Moldova 2017”. Organizatoarea acestui proiect, Alina Georgiana Teodorescu, născută în Slănic Moldova, punctează admirabil necesitatea desfășurării unor astfel de evenimente cultural creative: „Prin inițierea acestui proiect urmăresc să contribui la crearea unui context cultural de durată pentru oraș, prin aşezarea lui pe harta internațională a centrelor creative ale lumii. Totodată, programul are un scop educațional, de suscitare a interesului tinerilor de aici pentru arta contemporană.”47

47 http://artapringauracheii.ro/in-context-rezidenta-artisti-slanic-moldovainterviu-alina-georgiana-teodorescu-arta-prin-gaura-cheii-steluta-roscastanescu/

Hay otras docenas de festivales (de música, teatro, festivales del folclor), o ferias de artesanía (generalmente organizados en días de la ciudad) que tienen lugar en el condado de Bacău. Cada año, las autoridades locales organizan nuevos eventos que van más allá de las fronteras del condado, como el proyecto “InContext-Slănic Moldova 2017”. La organizadora de este proyecto, Alina Georgiana Teodorescu, nacida en Slănic Moldova, destaca admirablemente la necesidad de llevar a cabo estos eventos culturales creativos: “Al iniciar este proyecto, deseo contribuir a la creación de un contexto cultural duradero para la ciudad, colocándolo en el mapa internacional de los centros creativos del mundo. Al mismo tiempo, el programa tiene un propósito educativo para despertar el interés de los jóvenes de aquí por el arte contemporáneo”.47 47 http://artapringauracheii.ro/in-context-rezidenta-artisti-slanicmoldova-interviu-alina-georgiana-teodorescu-arta-prin-gaura-cheiisteluta-rosca-stanescu/

175


CONCLUZII

În Capitolul I, am definit cultura, modelele culturale și investițiile creative. În Concluzii, ne punem întrebarea ce este patrimoniul cultural și dacă este necesar să păstrăm acest patrimoniu. Răspunsul este firesc și simplu și ar trebui rostit imediat: Da. Acest răspuns atrage după sine o altă întrebare: al cui patrimoniu cultural? Vom încerca câte un răspuns scurt pentru a susține ideea că județul Bacău poate constitui o marcă unică a patrimoniului cultural românesc și universal prin ceea ce poate oferi și ce a realizat în acest domeniu. 48 Ce este patrimoniul cultural49? Păstrând în minte ideea moștenirii proprietății ce aparține unei întregi comunități, conceptul se referă la obiecte, valori și tradiții. Prin legătura comună, asumată de toți membrii unei comunități, prin dorința de a conserva această proprietate culturală, transmisă de-a lungul generațiilor, prin conștientizarea apartenenței individului la o comunitate într-un cadru spațiotemporal tot mai mare, moștenirea culturală este însăși istoria și identitatea unei nații. Este puntea care leagă trecutul și viitorul într-un tot dinamic, pentru că a păstra acest patrimoniu nu înseamnă a-l conserva neatins într-o vitrină de sticlă. Dimpotrivă, înseamnă a-l cunoaște pentru a-l îmbogăți, înseamnă a investi pentru a-l recrea în noi modele culturale.

48 A se vedea cele „13 Legende ale Bacăului”, cărțile scrise de Eugen Șendrea, Lucian Șerban, Dumitru Zaharia etc., prefața la albumul Istorie, cultură și tradiție băcăuană în context European (2014), toate celelalte albume realizate prin proiectul „Europe Direct Bacău” și documentele CE privind Anul European al Patrimoniului Cultural în 2018 (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1480436350114&uri=CELEX:52016PC0543) 49 Pentru istoricul conceptului, diferența între patrimoniu și moștenire culturală și documentele internaționale și europene pe acest subiect, a se vedea http://orcp.hustoj.com/wp-content/uploads/2016/ 01/2010-A-definition-of-cultural-heritage_From-the-tangible-to-theintangible.pdf

CONCLUSIONS

En el primer capítulo hemos definido la cultura, los modelos culturales y las inversiones creativas. En Conclusiones, nos preguntamos qué es el patrimonio cultural y si es necesario preservar este patrimonio. La respuesta es natural y simple y debría pronunciarla inmediatamente: Sí. Esta respuesta plantea otra pregunta: ¿De quién es la herencia? Vamos a intentar una respuesta breve para apoyar la idea de que el condado de Bacău puede ser una marca única del patrimonio cultural rumano y universal por lo que puede ofrecer y lo que ha realizado en esta área.48 Qué es el patrimonio cultural?49 Teniendo en cuenta la idea de la herecia de la propiedad perteneciente a toda una comunidad, el concepto se refiere a objetos, valores y tradiciones. A través del vínculo común, asumido por todos los miembros de una comunidad, por el deseo de preservar esta propiedad cultural transmitida a través de las generaciones, a través de la conciencia de la pertenencia del individuo a una comunidad, en un marco espaciotemporal creciente, la herencia cultural es la historia misma y la identidad de una nación. Es el puente que une el pasado y el futuro en un todo dinámico, porque preservar este patrimonio no significa mantenerlo intacto en una vitrina de vidrio. Por el contrario, significa conocerlo para enriquecerlo, significa invertir para recrearlo en nuevos modelos culturales. 48 Vease „Las 13 Leyendas de Bacău”, los libros escritos por Eugen Şendrea, Lucian Şerban, Dumitru Zaharia, etc., el prefacio del álbum “Historia, cultura y tradiciones de Bacău en el contexto europeo” (2014), todos los otros álbumes producidos por el proyecto “Europe Direct Bacău” y los documentos de CE sobre el Año Europeo del Patrimonio Cultural en 2018 (http://eur-lex.europa.eu/legalcontent/EN/TXT/?qid=1480436350114&uri=CELEX:52016PC0543) 49 Para histórico del concepto, la diferencia entre patrimonio y herencia cultural y documentos internacionales y europeos sobre este tema, véase http://orcp.hustoj.com/wp-content/ uploads/2016/01/2010-A-definition-of-cultural-heritage_From-thetangible-to-the-intangible.pdf

176


Constând din elemente tangibile (artefacte, monumente, clădiri, locuri istorice și situri arheologice) și elemente intangibile (tradiții, ritualuri, meșteșuguri, practici sociale și culturale, cunoștințe, îndemânări și deprinderi), precum și flexibilitatea în recunoașterea altor tipuri de proprietăți ca valori culturale demonstrează ideea că patrimoniul cultural nu este un concept static; este un concept care trebuie îmbogățit prin noi abordări și noi investiții care să conducă către dezvoltarea economică a unei comunități (de exemplu, prin dezvoltarea turismului cultural). Județul Bacău este un ținut cultural dinamic pe harta țării și a lumii, unde diversitatea culturală face loc dialogului constructiv și unde schimbul de idei și de opinii este o practică obișnuită. Județul Bacău este exemplul care arată că patrimoniul cultural nu aparține numai acestui ținut moldav, ci că a trecut dincolo de granițele țării și, ca atare, trebuie să poarte etichetă europeană (a fi luate în considerare siturile arheologice și luptele eroice din Primul Război Mondial). Județul Bacău este dovada vie că un concept precum cel de patrimoniu cultural este un proces îndelungat, în spațiu și timp; este, în același timp, rezultatul unui proces de selecție, de aducere-aminte și de uitare, prin care comunitatea alege ceea ce merită, sau nu, a fi păstrat și transmis. Județul Bacău este mărturia legăturii, aparent invizibile, care se stabilește între educație, cultură și prosperitate economică. Este, poate, cea mai frumoasă lecție pe care o predăm, ca model, generațiilor următoare, mereu amintindu-ne că moștenirea culturală a județului este un drum cu sens unic.

Siendo compuesto por elementos tangibles (artefactos, monumentos, edificios, lugares históricos y sitios arqueológicos) y elementos intangibles (tradiciones, rituales, artesanías, prácticas sociales y culturales, conocimientos, habilidades y hábitos) así como la flexibilidad en reconocer otros tipos de propiedades como valores culturales, demuestra la idea de que el patrimonio cultural no es un concepto estático; es un concepto que debe ser enriquecido por nuevos enfoques y nuevas inversiones que conduzcan al desarrollo económico de una comunidad (por ejemplo, a través del desarrollo del turismo cultural). El condado de Bacău es un paisaje cultural dinámico en el mapa del país y del mundo, donde la diversidad cultural abre el camino al diálogo constructivo y donde el intercambio de ideas y opiniones es una práctica común. El condado de Bacău es el ejemplo que muestra que el patrimonio cultural pertenece no sólo a esta tierra moldava, sino que ha cruzado las fronteras del país y, como tal, debe llevar una etiqueta europea (tomanse en consideración los sitios arqueológicos y las batallas heroicas de la Primera Guerra Mundial). El condado de Bacău es una prueba viviente de que un concepto como el patrimonio cultural es un largo proceso, en espacio y tiempo; es, al mismo tiempo, el resultado de un proceso de selección, de recuerdo y olvido, mediante el cual la comunidad elige lo que merece, o no, ser preservado y transmitido. El condado de Bacău es el testimonio del vínculo aparentemente invisible, que se establece entre la educación, la cultura y la prosperidad económica. Es, quizás, la lección más hermosa que passamos, como un modelo, para las próximas generaciones, recordándonos siempre que la herencia cultural del condado es un camino único.

177


Bibliografie/ Bibliography I. Cărți, articole, albume/Books,articles, albums Bichescu, N., Tomescu, I., Gherasim, C.(2014): Bacău. Acasă la creştini, Bacău: Filocalia. of Bacău, Iaşi: Ed.PIM. Ceucă, M., Cmeciu, D., Manolache, M. (2011): Memoria vie a Bacăului/The Living Memory of Bacău, Iaşi: Ed.PIM. Ceucă, M., Cmeciu, D. et al. (2014): Istorie, cultură şi tradiţie băcăuaă în context european/ Bacău’s History, Culture and Tradition within a European Context, Iaşi: Ed. PIM. Cmeciu, D. (2012): “Kindergarten and Primary School Teacher Training in Romania – a Brief Diachronic Perspective”, în Mâţă, L., Koumi, K. (Editori) Curricular Innovations in the Training of Pre-Primary and Primary Teachers in Cyprus and Romania, Nicosia: Editura Universităţii din Cipru, pp. 97-129. Ceucă, M., Cmeciu, D. et al. (2014): Istorie, cultură şi tradiţie băcăuană în context european, Iaşi: Ed. PIM. Cmeciu, D. et al. (2013): Identitate europeană prin muzee sătești, Iași: Ed. PIM. Cmeciu, Camelia, Cmeciu, Doina (2014): „(De)Coding the Fabric of the European Years’ Visual Representations”, în Evripides Zantides (ed.by): Semiotics and Visual Communication: Concepts and Practices, Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing, pp.56-71. Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.) (2014): Obiective turistice băcăuane și valoarea lor europeană/ Tourist Sights and their European Value in Bacău County, Iaşi: Ed. PIM. Cmeciu, D., Manolache, M. (coord.) (2015): Poveşti europene retrăite/ European Real-life Tales Retold, Iaşi: Ed.PIM. Costache, Radu (2008) : Bacăul de la 1850 la 1900, Bacău: Ed. „Egal”. Davies, Norman (1996): Europe. A History, Oxford, New York: OUP, https://archive.org/stream/in.ernet. dli.2015.../2015.117754.Europe-A-History_djvu.txt. Drehuță, Emilian (coord.) (2007): Enciclopedia județului Bacău, Bacău: Ed. „Agora”. Duranti, A. , ([1997]2003): Linguistic Anthropology, Cambridge: CUP. Kerr, Clark ([1963]2001): The Uses of the University, Vth edition, Cambridge, London: Harvard University Press. Lahovari, George, I.(1902):„Tîrgul-Ocna, comună urbană”, în Marele Dicţionar Geografic al Romîniei/ „Tîrgul-Ocna, an urban commune”, in The Great Geographical Dictionary of Romania, vol.V, Bucureşti, stabiliment. grafic J. V. Socecu. Mărculescu, Getta & Baron, Petre (idee și concepție)(2006): România/ Romania, București: Casa Editorială „Royal”. Șendrea, Eugen (2005): Tradiții și datini la Bacău, Bacău. Șendrea, Eugen (2007): Istoria municipiului Bacău, Bacău: Ed. „Vicovia”. Șerban, Lucian (2005): „ Costache Radu și recuperarea trecutului solidificat”, introducere la Costache Radu: Bacăul între 1850-1900, ediția a 2-a, Grafit. Șerban, Lucian (2006): Dicţionarul geografic al judeţului Bacău, Bacău: Ed. „Egal”. Șerban, Lucian (2013): Bacău. Palimpseste urbane sau carte pentru inimă, minte și istorie/ Bacău. Urban Palimpsests or A Book for Heart, Mind and History, Bacău: Ed. Rovimed Publishers. Vitanos, Claudiu, Alexandru (2016): Imaginea României prin turism, târguri și expoziții universale, https://books.google.com/books?isbn=6068304728. Ungureanu, Elena (2009): Istoria învăţămânului preşcolar din judeţul Bacău/The History of Preschool Education in the county of Bacău, Iaşi: Editura PIM. Zaharia, Dumitru (2013): Bacău, istorie adevărată/ The true History of Bacău, Bacău:Ed. „Babel”.

178


II. Colecții de fotografii/ Colecciones de fotos Colecția ing. Mihai Ceucă Colecția Europe Direct Bacău Colecția Primăria Bacău Colecția Consiliul Județean Bacău Colecția Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău III. Colecție digitală/Colección digital Digital Collections – The Library of Congress: Anuarul „Socec” al României Mari, https://www.loc.gov/collections/ http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage. db&recNum=46 IV. Site-uri (municipii, orașe, comune)/ Sitios (municipios, pueblos, comunas) http://www.csjbacau.ro/ http://bacau-county.map2web.eu/ http://www.csjbacau.ro/p_judetul-bacau.html http://www.csjbacau.ro/prezentare-bacau.html https://municipiulbacau.ro/ http://www.onesti.ro/ http://www.onesti.ro/index.php/istoric http://primariamoinesti.weebly.com/index.html https://www.tirguocna.ro/ http://primariaslanicmoldova.ro/ http://primariaslanicmoldova.ro/category/evenimente/ http://www.moinesti.ro/ http://www.moinesti.ro/fisiere/stiri/Invitatie_Program_ZMM_2017.pdf http://www.primariacomanesti.ro/ http://www.primariacomanesti.ro/orasul-comanesti/156-monografie.html http://orasulbuhusi.ro/orasul-buhusi http://www.berzunti.ro/ http://www.brusturoasa.ro/ http://www.primariacleja.ro/ http://www.comunafaraoani.ro/ http://www.primarialipova.ro/ http://www.primariaoituz.ro/ http://www.primariastefancelmare.ro/ http://www.primariatgtrotus.ro/ https://www.georgeenescu.ro/sectiile-muzeului_doc_26_sectia-dumitru-si-alice-rosetti-tescanu-georgeenescu_pg_0.htm https://ro.wikipedia.org/wiki/Tescani,_Bac%C4%83u http://www.poduturcului.ro/ http://www.zemes.ro/

179


V. Webography

http://centrulapostu.ro/categorie/evenimente/ și http://centrulapostu.ro/services/prezentare/ http://bacau-county.map2web.eu/ http://calatorie.transalpinbike.ro/foto/foto-cristian-vasile-011.jpg http://cnipttirguocna.ro/istoric-atestare-documentara/ http://cnipttirguocna.ro/wp-content/uploads/2015/10/51-TO-Vedere-generala-la-1935-60x40-cm.jpg http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2066 http://descoperanordest.ro/locatii/9-mai-48-bacau-curtea-domneasca/ http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=LEGISSUM:a30000 http://evz.ro/istoria-lumii-spusa-in-straturi-de-sare-fotoreportaj-897793.html http://georgebacovia.uv.ro/poze.html http://observatorulastronomicbacau.ro/despre/promoveaza/ http://pe-harta.ro/bacau/ http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/bacau/ http://romania-nestiuta.webnode.ro/news/zargidava-sau-zargedava-/ situri http://scoalacuzabacau.ro/ http://www.aerostar.ro/ http://www.bacau.anofm.ro/ http://www.bacau2017.ro/ http://cmiabc.ro/ http://www.crestinortodox.ro/ http://www.csjbacau.ro/p_13-legende.html http://www.cultura.ro/resurse-patrimoniu-cultural http://www.deferlari.ro/ http://www.desteptarea.ro/proiectul-in-context-slanic-moldova-la-final/ http://www.desteptarea.ro/video-inventatorii-bacauani/ http://www.didactic.ro/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_ jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u#BC-II-m-A-00901 http://www.ecco-eu.org/fileadmin/assets/documents/echy2018/ Presentation_leaflet_of_the_participants_Final.pdf http://www.edwarddebonoindia.com/products-services/course-in-creativity/ http://www.europa-creativa.eu/cultura http://www.europedirectbacau.ro/ http://www.farafiltru.net/spectacol-bacauan-dedicat-zilei-nationale-a-romaniei.html http://www.forum-avignon.org/en/debates-2011-investing-culture-interview-david-throsby http://www.freeflagicons.com/country/romania/fluttering_flag/ http://www.jandarmeriabacau.ro/monografie.html http://www.kristofer.ro/bacau-2017-capitala-tineret-romania-oras-european-sport/ http://www.publicmedia.md/echipa.html http://www.radiotop.ro/putna-2-iulie-2017-al-doilea-hram-al-manastirii-putna-si-programul-stefanianamestecate/ http://www.salrom.ro/targu-ocna-c.php http://www.turismmoinesti.ro/galerie.html?spgmGal=Tristan_Tzara_II&spgmPic=8#spgmPicture http://www.turistinfo.ro/targu_ocna/ http://www.ub.ro/ http://www.un.org/en/universal-declaration-human-rights/ http://zdbc.ro/personalitatile-bacaului-2/ https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Parcul_din_Slanic_Moldova,_Cladirea_Cazino.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/Erasmus_Programme https://ro.pinterest.com/pin/281123201713379284/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Cazinoul_din_Sl%C4%83nic_Moldova https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_jude%C8%9Belor_%C8%99i_a_pl%C4%83%C8%99ilor_din_

180


https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u_(interbelic)#/media/File:1938_map_ of_interwar_county_Bacau.jpg https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:1938_map_of_interwar_county_Bacau.jpg https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u https://usrbacau.ro/colocviile-revisteiateneu-editia-a-xliv-a/ https://web.archive.org/web/20130404063516/http://ec.europa.eu/education/erasmus/history_ en.htm https://www.facebook.com/pg/ILoveBacau/photos/?tab=album&album_id=542356379133963 https://www.shutterstock.com/video/clip-29579344-stock-footage-close-up-of-europe-flag-waving. html?src=rel/2064482:4 http://www.deferlari.ro/2011/07/cartierele-bacaului.html http://www.deferlari.ro/2012/09/fizionomii-urbane-bacau-1894.html http://www.deferlari.ro/2012/09/photo-of-day-palatul-administrativ-din.html http://www.protoieriasascut.ro/wp-content/uploads/2013/08/DSCN5541.jpg http://archaeoheritage.ro/2014/10/descoperiri-de-exceptie-in-judetul-bacau-la-fulgeris-schelet-deanimal-preistoric-si-statueta-unicat/ http://ziarbacau.ro/2017/02/15/curtea-domneasca-bacau/ http://idfest.ro/category/i-d-fest-17-2/ http://www.desteptarea.ro/bac-fest-2017-festivalul-national-george-bacovia/ http://www.inimabacaului.ro/2017/06/festivalul-geto-dacilor-2017-bacau.html http://www.araratonline.com/bacau-festivalul-teatrul-si-filmului-armenesc-editia-a-v-a/ https://municipiulbacau.ro/ridicat-cortina-fest-bacau-2017/ http://adevarul.ro/locale/bacau/ce-manifestari-programate-zilele-parcului-gheraiesti-evenimentulorganizat-cadrul-capitalei-tineretului-romania--bacau-2017-1_599ea9185ab6550cb845911a/index. html https://municipiulbacau.ro/street-food-festival-bacau-2017/ http://zdbc.ro/bacauanii-sunt-asteptati-la-un-weekend-de-arta-urbana-in-cadrul-festivalului-zidartfest/ http://clubcopiibacau.ro/hobbyfest-festivalul-copiilor-si-tinerilor-din-orasul-bacau-editia-a-iii-a/# http://www.filarmonicabacau.ro/concert-19012017/ http://www.desteptarea.ro/bac-festhttp://folclor.radioiasi.ro/index1.html?http%3A//folclor.radioiasi.ro/evenimente_2011.html http://www.festivaluri-romanesti.ro/festivaluri/festivalul-folcloric-international-hora-din-strabunieditia-a-iv-a http://ghidulfestivalurilor.blogspot.ro/2017/08/ http://radioiasi.ro/fotogalerie/festivalul-national-de-folclor-pentru-tineret-folcloru-i-din-strabunieditia-i-foto/#jp-carousel-15111 http://fermapolitica.ro/2017/06/27/evolutie-fireasca-sub-administratia-pitiponcilor-de-la-al-di-meola-la-jean-de-la-craiova/hramul-bacaului-2/ http://ghidulfestivalurilor.blogspot.ro/2017/09/regulament-festivalul-aschiuta-14.html http://www.desteptarea.ro/ansamblul-busuiocul-ambasador-al-folclorului-romanesc/ http://busuiocul.ro/galerie/nggallery/page/1 http://www.ub.ro/universitatea/iip/news/1208-colocviile-revistei-ateneu-la-universitatea-vasilealecsandri-din-bacau http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2017/05/noaptea-muzeelor-2017-complexul-muzeal.html https://usrbacau.ro/evenimentele-bac-fest-festivalul-national-george-bacovia-in-imagini/ http://casalatina-garea.ro/restaurari/restaurarea-specializare-si-complexitate/attachment/cladireaprefecturii-bacau/

181


182


183


Centrul de Informare Europe Direct Bacău

Județul Bacău

184

Album foto „Județul Bacău: modele culturale și investiții creative/ La provincia de Bacau: modelos c  
Album foto „Județul Bacău: modele culturale și investiții creative/ La provincia de Bacau: modelos c  

Albumul este o ediție bilingvă (română-spaniolă) și a fost realizat in cadrul proiectului Centrul de Informare Europe Direct Bacău 2017. Alb...

Advertisement