Page 142

ŞI TOTUŞI ... EDUCAŢIA

Anul I, Nr. 1-2

2013

TERAPIA PRIN ARTĂ INTEGRATĂ Prof. itinerant LILIANA SURDU C.S.E.I. nr. 1 Sibiu Terapia prin artă este o metodă eficientă de reconciliere a conflictelor emoţionale, de a-i ajuta pe copii să se exprime fără a fi nevoie să folosească limbajul verbal, de a depăşi barierele impuse de problemele lor fizice şi emotionale.Terapia prin artă poate fi utilizată pentru evaluarea individuală, a cuplurilor, a familiilor sau a grupurilor. Are o eficienţă deosebită în cazul copiilor care au dificultăţi de vorbire sau emoţionale, care îi opresc să vorbească despre problemele lor interioare. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX- lea Hans Prinzhorn a publicat cartea „Arta bolnavilor psihic” în care a înserat fotografii ale unor produse artistice uimitoare, realizate de persoane care sufereau de anumite afecţiuni psihice. A scos în evidenţă capacitatea anumitor pacienţi de a se exprima cu ajutorul artei. Gândurile şi emoţiile fundamentale, care vin din inconştient, se pot exprima mai uşor în imagini decât în cuvinte. Nu trebuie să fii un talent în pictură sau sculptură, trebuie doar să te exprimi liber. De asemenea în terapia prin artă nu există exprimare corectă sau greşită în exprimarea emoţiilor.Este un mijloc prin care putem da frâu liber creativităţii. Fie că este artterapia prin joc, art-terapia prin pictură, art-terapia prin modelaj, art-terapia prin teatru sau dans, copilul învaţă să fie el însuşi, să se exprime liber, să creadă în propriile sale forţe, să comunice şi să relaţioneze cu ceilalţi, să fie un copil fericit. În cadrul acestei terapii fiecare se exprimă spontan şi autentic. Acest lucru duce cu timpul la o împlinire personală, o vindecare emoţională şi la o profundă transformare. Programa de terapie educaţională complexă şi integrată este structurată pe cinci module: terapia cognitivă, terapia ocupaţională şi psihoterapia de expresie, terapia psihomotricităţii şi abilitarea manuală, autonomia personlă şi socială, ludoterapia. Terapia cognitivă reprezintă un proces complex de echilibrare mintală care vizează consolidarea, sistematizarea, completarea într-o manieră deosebită a procesului de predareînvăţare, a faptelor, informaţiilor de cunoaştere. Educaţia senzorială se desfăşoară permanent, începând cu vârstele mici, fiecare copil având ritmul său propriu de cunoaştere senzorială. Exerciţiul senzorial se desfăşoară fie individual, fie pe grupe mici, fie cu toată grupa. Acesta se desfaşoară zilnic. În cadrul acestor activităţi se are în vedere dezvoltarea sensibilităţii tactile, vizuale, olfactive, auditive. Exerciţiile pentru dezvoltarea sensibilităţii tactile se fac în vederea reactivităţii şi sensibilităţii la nivelul pielii şi a organizării gesturilor pentru simplificarea acestora atât cât este nevoie. Gesturile utile de bază care se folosesc sunt a lua/a aşeza, a deschide/a închide, a umple/a goli, a înşuruba/a deşuruba, a înfăşura/a desfăşura, a astupa/a destupa, a suspenda, a agăţa, a strânge, a încheia, a destrăma, a tăia. Se pot face următoarele activităţi: aşezăm lucrurile păpuşii, îndoim hăinuţele, adunăm lucrurile aruncate, umplem găleţile cu nisip, golim găleţile cu nisip.

- 141 -

Revista şi totuşi educaţia  
Revista şi totuşi educaţia  
Advertisement