Revista Calator, nr. 6

www.eurolines.ro

Anul 2 • Nr. 6 • Var\ 2010 Se distribuie gratuit `n re]eaua Eurolines

Toscana,

HobbyRAP

50 KG DE C ~N 10 ORE

Eurolines PASS

OP}IUNI MULTIPLE {I ECONOMII

u n a [ o r o Cde\pte\rilnignul dM e dans Mutu, BUN DE PLAT|

\ t p u l e d a n e r a `n

~N ARENA LEILOR CU RUCSANDRA HUREZEANU {I MARIUS GHENEA

C\l\tor EUROLINES este o publica]ie editat\ de Media10 sub brandul Eurolines. SE DISTRIBUIE GRATUIT ~N RE}EAUA EUROLINES

LEAG|NUL CULTURII ITALIENE

cuprins . c\l\tor

8

Interviu. ~n „Arena Leilor“: Rucsandra Hurezeanu [i Marius Ghenea

cover story 30 C\t\lin Moro[anu – de pe ringul de dans, `n arena de lupt\

la drum prin Europa 38 40 42 45

Ghid de ora[. Trieste Ghid de ora[. Torino Sub lup\. Toscana Sub lup\. Dun\rea la Cazane

focus 48 50 52 53 54

Trasee Eurolines Misiune Servicii Eurolines Pass Interviu. HUB-ul, viitorul transportului de persoane cu autocarul

mozaic 58 60 62 64

actualitate 4 6 14 16 18 20 22 24

26 28 36

Evenimente. O var\ plin\ de culoare Bani. C‚t te cost\ s\-]i `nfiin]ezi o ciuperc\rie Carte&Film Jocuri [i gadgeturi de top Sport. Can-can Mod\. Pentru o vacan]\ de var\ f\r\ b\t\i de cap...

S\n\tate. Solu]ii naturiste pentru o var\ torid\ Amenaj\ri. Ce materiale alegem pentru mobilier? Modalit\]i de cur\]are a mobilei Pasiuni. Unde pescuim `n 2010 Auto. Motorhomes, bijuterii itinerante Citroën DS3, un vehicul chic

Culinar Glasul inimilor Divertisment Zodiac egiptean

c\l\tor 2 EDITORIAL

A venit vacan]a! ~

n cur‚nd se `mplinesc doi ani de c‚nd cuv‚ntul la ordine este „criz\“. Nu cred c\ e cineva `n Rom‚nia care s\ nu se fi plictisit s\ tot aud\ c‚t de r\u ne merge. Mai mult, tocmai a trecut o iarn\ care ne-a sleit pe to]i de putere. A ie[it soarele, s-a f\cut cald. {i asta nu are cum s\ nu ne aminteasc\ c\ „dincolo de nori e soare mereu“. Aproape totul `n via]\ e ciclic, oric‚t de grea [i rea este o perioad\, vin sigur [i vremuri mai bune. Ceea ce nu este ciclic este faptul c\ adun\m ani pe umeri [i niciodat\ nu-i mai d\m jos. {i dac\ lu\m `n serios ([i ar trebui) ceea ce am scris p‚n\ aici nu putem trage dec‚t o concluzie: trebuie s\ ne bucur\m de vacan]\ [i s\ c\l\torim.

Via]a e scurt\, o s\ vin\ sigur perioade mai bune, dar trebuie s\ ne bucur\m ACUM de soare [i vacan]\. Orice altceva este similar cu a o lua razna. |sta este mesajul cu care grupul nostru de firme iese c\tre clien]i. Ne-am `nzestrat cu toate ofertele posibile [i imposibile pentru a demostra c\ ceea ce avem noi este un adev\rat TRAVEL HYPERMARKET. ~n Grecia e criz\ [i mai sunt [i ni[te demostra]ii, dar toate sunt departe, foarte departe de plaj\ [i de soarele coastei sau al insulelor. Cine ezit\ `ns\ sau a mai fost `n Grecia o poate coti spre Turcia, paradisul all inclusive. Un adev\rat r\sf\] `ntr-un sejur lini[tit petrecut la plaj\ [i piscin\. Cei care vor s\ mearg\ mai aproape pot alege Bulgaria, la doi pa[i de noi ([i totu[i at‚t de departe... c‚nd ne g‚ndim la calitate [i mentalitate). De regul\ [i cu pu]in\ perseveren]\, toate aceste destina]ii de top ale rom‚nilor sunt chiar mai ieftine dec‚t anul trecut. Cu o condi]ie: s\ merge]i din timp `n agen]ii pentru a avea de unde alege. Cine nu are timp [i chef de un sejur de 7 zile, poate da o fug\ cu avionul (sau chiar cu autocarul, de ce nu?) `n ora[e precum Budapesta,

dar [i cu o sumedenie de prieteni c‚[tiga]i pe drum `n autocar.

Am l\sat mai pe final destina]ia cea mai cerut\, chiar dac\ [i nu cea mai iubit\, cea a rom‚nilor. Suntem `n perioada `n care se lanseaz\ brandul de ]ar\. Pentru care au fost consulta]i mul]i rom‚ni, dar [i str\ini. {tim c\ nu putem concura la Litoral cu bulgarii, turcii, grecii [i mul]i al]ii. Dar vom r\m‚ne surprin[i s\ constat\m c\ putem concura cu multe ]\ri `n ceea ce prive[te valori turistice culturale, de tradi]ie, la locuri r\mase `nc\ s\lbatice [i neb\t\torite de at‚]ia turi[ti. C\ vorbim de Carpa]i, de Bucovina sau de Delta Dun\rii, toate aceste locuri minunate a[teapt\ s\ fie redescoperite `n special de rom‚ni. {i atunci c‚nd noi ne vom iubi pe noi vor `ncepe [i ceilal]i s\ o fac\.

A venit vacan]a! Cu avionul, cu autocarul, cu ma[ina sau chiar cu picioarele, este timpul s\ `ncepem s\ ne mi[c\m [i s\ nu ne mai g‚ndim c‚t de r\u ne merge.

C\ plec\m dou\ zile `n ]ar\, c\ lu\m ma[ina p‚n\ la Albena, autocarul p‚n\ la Budapesta sau avionul p‚n\ `n Antalya, important este s\ o facem. 42 de agen]ii Eurolines `n toat\ ]ara `mpreun\ cu site-ul www.eurolines.ro v\ ajut\ s\ descoperi]i exact ce vi se potrive[te mai bine. Nu exist\ vreo destina]ie sau loca]ie pe care s\ nu vi-o putem descrie [i rezerva. Sun\ incredibil? ~ncerca]i [i v\ ve]i convinge.

Praga, Londra sau Barcelona. Pu]in\ recreere, pu]in\ cultur\, pu]in shopping, pu]in altceva dec‚t `n fiecare zi. {i totul la pre]uri pe care chiar [i `n criz\ ni le putem permite. Tunisia [i Egipt, dar [i Malta r\m‚n destina]ii calde, pl\cute, de unde nimeni nu se `ntoarce dezam\git. Pentru cei care doresc s\ vad\ mai multe locuri am preg\tit circuite din care te `ntorci at‚t cu impresiile despre ora[ele v\zute,

DRAGO{ ANASTASIU c\l\tor eurolines, var\ 2010

Publisher/Art Director Marcel {tef Redactor [ef Irina Andreea Ionescu Ilustra]ie Crina-Ioana Athanasiu DTP Anca Firescu

Editori C\t\lina Coca Drago[ Mihnea Lauren]iu Popa Editor colaborator D\nu] Ungureanu

P‚n\ atunci eu v\ urez din inim\ „Vacan]\ Pl\cut\!“ Al Dumneavoastr\,

Director General Eurolines Rom‚nia

Foto dreamstime.com shutterstock.com Advertising Ema Dr\gan Trafic Corina Velicu Produc]ie Alexandru Florescu

PUBLISHING HOUSE Str. Soldat Gheorghe Matac nr.19, sector 2, Bucure[ti Tel./Fax: +40-21-310 29 70 / +40 21-310 28 80

Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail la adresele: info@media10.ro marcel.stef@media10.ro irina.ionescu@media10.ro

c\l\tor 4 CALENDAR EVENIMENTE

actualitate O var\ plin\ de culoare Londra • 29 – 30 august Carnavalul Notting Hill este cel mai mare festival de acest fel din Europa. ~n fiecare an str\zile din vestul Londrei se trezesc la via]\ `n sunetele [i mirosurile celui mai mare festival de strad\ din Europa.

Dou\zeci de mile de costume viu colorate [i vibrante, sute de standuri cu m‚ncare cu specific caraibian, mai bine de 40.000 de voluntari [i peste 1 milion de petrec\re]i din Notting Hill.

Londra Bruxelles Paris

Paris • 3 – 25 iulie Cei mai buni cicli[ti ai lumii concureaz\ `n fiecare an `n Turul Fran]ei. Celebra curs\ de biciclete acoper\ 3.500 de km de teren rural, montan [i de coast\ `nainte de sprint-ul c\tre linia de sosire de pe Champs-Elysées din Paris.

Praga Viena

Milano

Barcelona Roma Lisabona Lisabona • 1 – 15 august O serie `ntreag\ de evenimente are loc `n fiecare var\ `n Lisabona `n timpul Festivalului Oceanos.

Bucura]i-v\ de s\rituri `n ap\, parada de pe r‚u, reprezenta]ii [i concerte `n strad\, toate concentrate de-a lungul malurilor r‚ului Lisabonei, de la Alcantara la Nations' Park.

Barcelona • 23 – 26 septembrie S\rb\toarea lunii septembrie `n Barcelona se ]ine `n onoarea patroanei ora[ului, La Merce (Fecioara Milostiv\). Festivalul La Merce ]ine o s\pt\m‚n\, dateaz\ `nc\ din 1902 [i prin el se ia „la revedere“ de la var\ [i se veste[te toamna prin concerte, dansuri `n aer liber, artificii, turnuri umane, parade [i costume spectaculoase.

„Concertul verii“ de pe litoralul rom‚nesc: Michael Bolton vine s\ promoveze `n Rom‚nia ultimul s\u album, „One World One Love“. Concertul de pe 30 iulie de la Constan]a poart\ numele ultimului s\u hit „Murder My Heart“, melodie ce a fost compus\ de Bolton `mpreun\ cu Stefani Joanne Angelina Germanotta sau mai pe scurt, dup\ cum este cunoscut\ fanilor, Lady Gaga.

5 Bruxelles 13 – 15 august Un milion de begonii pentru... un singur covor. Faimosul Covor Floral acoper\ 1.800 m2 chiar `n centrul Grand Place. Florile au culori vii [i str\lucitoare [i rezist\ f\r\ probleme la soarele puternic.

Praga • 30 iulie - 1 august Cunoscut printre localnici drept Festivalul s\rb\tore[te muzica pop [i rock Benatska noc, Nop]ile Vene]iene ceheasc\. Are loc `n ora[ul Mala Skala, constituie un festival `n aer liber care la aproape 65 de kilometri de Praga.

Viena • 30 august U2 `[i continu\ turneul inedit de 3600 `n jurul lumii, promov‚ndu-[i ultimul lor album, „No Line On the Horizon“. Concertul de la aceast\ dat\ se va ]ine la Stadionul Ernst Happel.

Bucuresti

Bucure[ti • 22 – 24 august Circa 300.000 de fani ai sporturilor cu motor se `nc\lzesc pentru Bucharest City Challenge `n cadrul c\reia se vor desf\[ura cursele FIA GT Championship [i British F3 International.

Cu un circuit de 1,99 mile `n jurul giganticului Palat al Parlamentului, s\ `nceap\ cursa!

Milano • 3 – 6 septembrie Fiera Milano va g\zdui Macef, cel mai mare eveniment comercial al ora[ului Milano `n materie de cas\ [i design. Acesta ofer\ o mul]ime de idei noi `n cinci sectoare cheie, de la Decorarea Casei [i Textile la Bijuterii [i Accesorii de Mod\, `mbiindu-i pe cei pasiona]i [i pe cunosc\torii `n materie de design.

Roma • 5 – 26 iulie Un num\r de concerte ale unor forma]ii de rock [i muzicieni celebri se desf\[oar\ sub cerul liber `n timpul festivalului anual de rock de la Roma. Edi]ia din 2010 se bucur\ de participarea The Cranberries (5 iulie), Ska-p + 99 Posse (13 iulie), Skunk Anansie (15 iulie) [i The Cult + invita]i speciali pe 26 iulie. Concerte se vor desf\[ura pe tot parcursul lunii iulie la Ippodromo delle Campanelle, care are o acustic\ impresionant\ [i loc din bel[ug pentru a petrece.

Un randament profitabil este de 30% din cantitatea de compost, ceea ce `nseamn\ c\ dintr-o sec]ie de 20 de tone compost trebuie scoase circa [ase tone de ciuperci pe ciclu.

Acestea se `mpart `n trei valuri de produc]ie, primul de circa 16%, al doilea de aproximativ 12%, iar restul `n valul trei.

actualitate . c\l\tor 6 BANI

~I TRIMI}I BANI, PRIME{TE UN CARD

~n afar\ de Western Union sau transferurile bancare interna]ionale, exist\ [i o metod\ modern\ de a trimite bani dintr-o ]ar\ `n alta. Po]i trimite bani online, prin internet [i destinatarul prime[te un card de debit VISA ce con]ine suma respectiv\. Acel card este acceptat la plat\ oriunde se afi[eaz\ sigla VISA. De]in\torul poate utiliza suma la cump\r\turi, sau o poate retrage de la un bancomat.

Cardul are o durat\ de valabilitate de doi ani, timp `n care destinatarul mai poate primi bani pe el, de la oricine utilizeaz\ sistemul acesta de transfer de bani. Sistemul se nume[te Ikobo [i poate fi utilizat acces‚nd site-ul www.ikobo.com.

Fiind online, expeditorul nu trebuie s\ se deplaseze nic\ieri, el av‚nd nevoie doar de un calculator legat la internet, sistemul fiind disponibil 24 de ore din 24. Pentru a putea fi trimi[i, banii trebuie s\ se afle pe un card. Acest lucru poate fi at‚t un avantaj, c‚t [i un dezavantaj, `n func]ie de tipul de utilizator. Dac\ banii sunt deja `n form\ cash, ei trebuie pu[i pe un card `nainte de a fi trimi[i. Dac\ banii se afl\ deja pe card, este avantajos prin faptul c\ expeditorul nu trebuie s\ se duc\ la un bancomat [i s\ `i retrag\.

Deocamdat\ sunt acceptate cardurile VISA [i Mastercard.

American Express nu func]ioneaz\.

C‚t te cost\ s\-]i `nfiin]ezi o ciuperc\rie De Drago[ Mihnea

C

ei mai mul]i produc\tori au una-dou\ sec]ii, mai degrab\ potrivite unei afaceri de familie.

Totu[i, acesta e un nivel de supravie]uire pentru c\ produc\torii stau la m‚na distribuitorilor care le fac pre]ul `n poart\ [i care, dac\ nu le convine `n]elegerea, nu le iau marfa. Costul mediu de produc]ie al unui kilogram de

~nainte de a te aventura `n acest sector, trebuie s\ [tii c\ boom-ul ciuperc\riilor a fost `n 2000 [i c\ acum pia]a este foarte aglomerat\. ~n urm\ cu circa 5-6 ani se putea `ncepe o afacere cu 1-2 sec]ii pe care s\ le dezvol]i, `n timp ce acum ai nevoie de o produc]ie at‚t de mare, `nc‚t s\-]i permit\ un flux de produc]ie de c‚teva sute de kilograme pe zi. ciuperci este de circa cinci lei.

Se estimeaz\ c\, `n prezent, circa opt din zece noi `ntreprinz\tori e[ueaz\.

B\ncile nu vin nici ele `n ajutor, fie pentru c\ impun condi]ii severe [i solicit\ garan]ii mari, indiferent de viabilitatea planului de business, fie c\ au condi]ii mai lejere, dar cer dob‚nzi prea mari, mai ales b\ncile mici.

Localiza]i `nt‚i pia]a de desfacere!

Primul pas este g\sirea pie]ei de desfacere [i a comercian]ilor pentru a fi siguri c\ ave]i cui vinde marfa.

Pentru un flux constant, o ciuperc\rie ar avea nevoie de 8-10 sec]ii, iar pentru o sec]ie ave]i nevoie de cel pu]in 100.000 de euro. Poate fi o hal\ deja existent\, dac\ interiorul permite

„Salariul unui culeg\tor variaz\ `n func]ie de num\rul de ore de lucru, de randament [i de experien]\, de la 600 la 1.200 lei", spune Eugen B\jenaru, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Produc\torilor [i Distribuitorilor de Ciuperci din Rom‚nia.

7

condi]ii prielnice cultiv\rii sau una nou construit\ de c\tre tehnolog. ~n prezent, exist\ firme de consultan]\ care pot pune la dispozi]ie ciuperc\rii la cheie, p‚n\ la prima v‚nzare de ciuperci trec‚nd cel pu]in c‚teva luni. „Foarte important este compostul `ns\m‚n]at (patul germinativ) [i turba, care `l acoper\. Furnizorul de compost, ca mai toate materialele, va fi cu siguran]\ de peste grani]\, cel mai probabil din Ungaria, pentru c\ `n Rom‚nia nu exist\ nici produc\tori, nici tehnologia necesar\“, ne-a spus Eugen B\jenaru, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Produc\torilor [i Distribuitorilor de Ciuperci din Rom‚nia.

De regul\, produc\torii de compost nu furnizeaz\ materie prim\ pentru mai pu]in de opt sec]ii [i numai dac\ ciuperc\ria este viabil\ pentru a nu strica imaginea produc\torului. ~n func]ie de faza compostului, se stabile[te gradul de incubare, timpul p‚n\ c‚nd `ncep ciupercile s\ r\sar\.

Umiditatea este [i ea foarte important\, aceasta variind `ntre 80 [i 100%.

Prea pu]in\ umiditate face ca ciuperca s\ nu mai creasc\, `n timp ce prea mult\ poate duce la mucegai [i la pete.

Udarea nu se face ca la o simpl\ gr\din\, ci cu un dispozitiv ce creeaz\ o cea]\ de ap\. Din c‚nd `n c‚nd se face scarificarea stratului de turb\ de pe compost prin sf\r‚mi]are [i uniformizare, urm‚nd apoi [ocul termic p‚n\ la 17-18 grade Celsius pentru a determina miceliul s\ `ncol]easc\. ~n circa cinci zile are loc prima butonare (n.r. apari]ia primordiilor). ~nainte de recoltarea propriu-zis\, se face [i r\rirea ciupercilor pentru a l\sa loc s\ creasc\ mai mari.

Culesul este exclusiv manual, cu manu[i chirurgicale pentru c\ orice atingere direct\ las\ pete pe p\l\rie, care scad din punct de vedere aspectual valoarea. Dac\ muncitorul nu are experien]\, are toate [ansele s\ culeag\ ca la arat [i s\ lase un strat ce nu mai poate fi folosit.

~n Rom‚nia [i, `n general, `n Europa, se produc dou\ tipuri de ciuperci, agaricus bisporus sau champignon [i ciuperca pleurotus ostreatus, a[a-numitul p\str\v de fag, cunoscut prin p\l\ria mai lat\.

CUM S| VERIFICI DAC| O CIUPERC| ESTE PROASP|T| ∫ Pentru

a verifica prospe]imea unei ciuperci, se rupe p\l\ria `n dou\ [i dac\ este roz\ sau, `n cel mai r\u caz, u[or maronie, `nseamn\ c\ este proasp\t\. ∫ Dac\ este neagr\, `nseamn\ c\ are cel pu]in trei zile de la recoltare.

Totu[i, ciupercarii rom‚ni admit c\ se poate `nt‚mpla ca cele din import, fiind tratate, s\-[i schimbe mai greu culoarea. Acestora din urm\ li se aplic\ tratamente chimice [i radiologice care omoar\ materia vie din jurul lor, fiind apoi vidate [i cobor‚te rapid la o temperatur\ foarte mic\. ∫ Cea mai curat\ ciuperc\ r\m‚ne cea autohton\ pentru c\

produc\torii rom‚ni nu-[i permit s\ dea bani [i pe chimicale. De altfel, cei care au restaurante [i pizzerii de clas\ nu folosesc dec‚t ciuperc\ rom‚neasc\ neconservat\. ∫ Interesant este faptul c\ `nc\ exist\ o confuzie privind dimensiunea ciupercii: cea mai mare este cea mai bun\, `n timp ce idealul privind raportul m\rime - calitate este de fapt 1-2 cm. ~ns\, pentru produc\tor nu este convenabil din punctul de vedere al profitului, pentru c\ hipermarketurile impun standardul de calitate a I-a la 5-8 centimetri, c‚nd de fapt realitatea este invers\.

actualitate . c\l\tor 8 INTERVIU

~N ARENA LEILOR

Doi dintre „leii“ emisiunii, Rucsandra Hurezeanu [i Marius Ghenea, se afl\ fa]\ `n fa]\ [i ne dezv\luie c‚teva dintre secretele succesului unei idei de afaceri, care sunt competen]ele antreprenoriale esen]iale pentru supravie]uirea `n criz\ [i viziunea de ansamblu asupra pie]ei `n aceast\ perioad\ instabil\.

De Irina Ionescu

„Arena Leilor“ este primul show de televiziune `n care proiectele antreprenoriale pot deveni realitate. Trebuie doar s\ fie transpuse `n planuri de afaceri realiste [i bine preg\tite. Oricine `[i poate testa aptitudinile antreprenoriale particip‚nd la „Arena Leilor“ sau poate urm\ri cele mai noi tendin]e ale lumii de afaceri autohtone, ca telespectator.

9

Rucsandra Hurezeanu a lansat pe pia]a rom‚neasc\ prima gam\ de produse dermocosmetice, fiind General Manager al companiei Ivatherm. Este o antreprenoare care `[i merit\ succesul [i `n persoana c\reia reg\sim acel amestec unic de tenacitate [i sensibilitate.

Marius Ghenea este pre[edintele Fit Distribution, unul dintre cele mai mari grupuri de magazine online din Rom‚nia.

Este recunoscut ca un manager extraordinar [i ca un investitor cu un al [aptelea sim] pentru afaceri cu poten]ial.

Travers\m o perioad\ economic\ confruntant\. Ce v\ determin\ s\ investi]i `n continuare [i mai ales `n new business? ~n principiu, o perioad\ de criz\ este `n acela[i timp [i o perioad\ cu multe oportunit\]i de business. ~n plus, chiar [i pentru companiile mari de pe pia]\, de multe ori solu]ia de a trece cu bine prin criz\ este prin investi]ii, nu prin diminuarea activit\]ilor investi]ionale. Acest lucru este, din p\cate, at‚t de adev\rat chiar [i la nivel de ]ar\ [i de buget na]ional, acolo unde investi]iile bine direc]ionate sunt (sau ar fi fost) speran]a Rom‚niei `ntr-o asemenea perioad\. Faptul c\ Rom‚nia a ratat aceast\ perioad\ din punct de vedere al investi]iilor este [i motivul pentru care suntem `n prezent `ntr-o asemenea situa]ie limit\ din punct de vedere economic [i bugetar. Iat\ de ce a[ recomanda tuturor s\ investeasc\ `n criz\, evident dac\ g\sesc resursele financiare, logistice [i umane pentru a realiza asemenea investi]ii. ~n ceea ce prive[te zona de „new business“, prin care eu `n]eleg `n principal afaceri IT sau legate de Internet, este un domeniu `n care eu investesc deja de mul]i ani [i cred c\ `n

continuare cele mai mari oportunit\]i exist\ `n aceast\ arie de business, este cel mai bun poten]ial pentru urm\torii ani.

Dac\ vorbim de investi]ii `n start-up, adic\ `n proiecte de afaceri noi de orice fel, aici riscurile sunt relativ ridicate, dar [i randamentul posibil al unui astfel de business este foarte mare, mai ales dac\ antreprenorul care `ncepe acest business este un antreprenor valoros. Se face `ns\ prea adesea o confuzie `ntre o „idee de afaceri“ (ceea ce nu `nseamn\ `n opinia mea mai nimic ca [i valoare, deoarece idei avem cu to]ii, problema este s\ le punem `n aplicare) [i un „proiect de afaceri“ (care `nseamn\ nu doar o simpl\ idee interesant\, ci [i o minim\ materializare a acelei idei `ntr-un proiect care s\ demonstreze viabilitatea afacerii, fie printr-o lansare comercial\ la scar\ limitat\ deja realizat\, fie m\car printr-un prototip sau un pilot func]ional al acelui proiect, care s\ poat\ fi testat).

Personal, dac\ nu pot vedea m\car un pilot realizat de un antreprenor, nu pot investi, a[a c\ to]i cei care vin doar cu idei goale, f\r\ cea mai mic\ materializare, se `n[al\ dac\ a[teapt\ finan]are de la un investitor.

Travers\m o perioad\ economic\ confruntant\. Ce v\ determin\ s\ investi]i `n continuare [i mai ales `n new business?

Se spune c\ cele mai mari averi se fac `n perioadele de criz\. Nu [tiu dac\ e a[a, cert este c\ atunci c‚nd mediul devine nefavorabil ca acum, apar oportunit\]i noi: pia]a se schimb\, consumatorii au alte nevoi etc. Cine [tie s\ asculte [i s\ vad\, dar [i s\ `n]eleag\ direc]ia `nspre care se mi[c\ lucrurile `n pia]\ este cel care va avea succes `n orice timp, fie el de criz\ sau de boom economic. Dincolo de contextul economic dificil, via]a merge `nainte. Uneori suntem nevoi]i s\ ne reg‚ndim afacerea [i investi]iile lu‚nd `n calcul acest nou context. Nu cred c\ atitudinea defensiv\ sau expectativ\ v\ ajut\ la redresarea economic\. Am sperat s\ g\sesc `n Arena Leilor idei noi, interesante [i oameni bine preg\ti]i, al\turi de care s\ merite s\ investesc.

Care sunt criteriile conform c\rora v\ alege]i urm\toarea investi]ie?

Cea mai important\ este unicitatea ideii [i pozi]ionarea m\rcii. Pentru ca un business s\ aib\ succes, el trebuie s\ aib\ o bun\ pozi]ionare, adic\ s\ ofere un produs sau serviciu unic (cu

un avantaj competitiv important) [i u[or memorabil (care r\m‚ne u[or `n mintea consumatorilor). Apoi e important\ experien]a [i credibilitatea fondatorului afacerii. El trebuie s\ dovedeasc\ o bun\ cunoa[tere a pie]ei [i a competi]iei pentru evaluarea existen]ei oportunit\]ilor reale.

F\r\ o experien]\ de cel pu]in c‚]iva ani `n domeniul `n care vrei s\-]i lansezi o afacere e greu s\ ai succes, mai mult ca sigur vei face gre[eli care pot fi fatale. Nu `n cele din urm\, pasiunea care r\zbate dincolo de cuvinte este indispensabil\. Nu cred `n longevitatea afacerilor create doar ca s\ aduc\ profit. Cred `n crearea unor m\rci rom‚ne[ti care s\ `mbine tradi]ia [i inova]ia pentru a ob]ine un produs unic, cu valoare ad\ugat\, cu scopul ultim de a oferi fericire oamenilor.

A]i primit numeroase idei de afaceri p‚n\ acum. S-au reg\sit printre acestea [i idei viabile cu implementare `n str\in\tate? Care sunt acestea?

Cele mai multe sunt idei de a face bani „u[or“: un mic restaurant, pensiune, coafor, afaceri mici de familie.

Chiar [i acestea aveau din p\cate pu]ine [anse de reu[it\ din cauza lipsei

actualitate . c\l\tor

Pentru unii antreprenori, prezen]a `n „Arena Leilor“ este, `n cel mai r\u caz, doar o experien]\ practic\, dar cei mai conving\tori nu vor ob]ine numai o important\ investi]ie `n bani, dar [i un partener dintre Leii din Aren\ - oameni de afaceri dispu[i s\ investeasc\ `ntre20.000 [i 100.000 de euro `n orice afacere profitabil\.

10 INTERVIU

Care sunt criteriile conform c\rora v\ alege]i urm\toarea investi]ie?

Cel mai important criteriu ]ine de evaluarea antreprenorului sau a echipei de antreprenori. Un investitor finan]eaz\ oameni valoro[i, echipe valoroase, [i nu neap\rat proiecte care sun\ foarte bine. Acela[i proiect de afaceri poate fi transformat `ntrun succes de un antreprenor valoros care `[i creeaz\ o echip\ excelent\, a[a cum poate fi transformat `ntr-un e[ec total de un antreprenor lipsit de calit\]ile necesare. A[a c\ acesta este, `n esen]\, criteriul cel mai important de analiz\. Apoi urmeaz\ analiza pie]ei relevante (este ea `n cre[tere sau `n descre[tere, este suficient de mare, se poate ob]ine diferen]iere etc.), analiza randamentului estimat al afacerii, ca [i alte criterii.

A]i primit numeroase idei de afaceri p‚n\ acum. S-au reg\sit printre acestea [i idei viabile cu implementare `n str\in\tate? Care sunt acestea?

Sunt proiecte, mai ales `n ceea ce prive[te afacerile pe Internet, care nu au bariere na]ionale sau de localizare (limb\, cultur\ etc.), iar acestea sunt cele mai potrivite pentru o dezvoltare a proiectului la scar\ interna]ional\. Trebuie `ns\ abordate cu mult\ aten]ie aceste oportunit\]i, deoarece dac\ barierele de intrare sunt mici [i pia]a poten]ial\ este mare, putem fi siguri c\ sunt deja mii sau poate zeci de mii de asemenea proiecte peste tot `n lume, ]in‚nd cont de faptul c\ o mare parte a statelor lumii particip\ acum la societatea informa]ional\, sunt conectate la Internet din toate punctele de vedere. A[a c\ `n general, `n asemenea proiecte, concuren]a este foarte puternic\ [i trebuie s\ ne asigur\m c\ avem ni[te avantaje certe pe care le putem exploata pentru a c‚[tiga pia]a interna]ional\.

Aceste avantaje pot fi legate de expertiza inginerilor rom‚ni IT, de costurile mai reduse ale for]ei de munc\, de zona geografic\ `n care se afl\ Rom‚nia, de alte aspecte.

Experien]a mea cu investi]ii de acest gen este legat\ de mai multe dezvolt\ri regionale de business IT `n anii ’90 [i `n prima parte a secolului XXI (`n toat\ zona balcanic\, plus alte ]\ri din Europa Central\ [i de Est), dar `n ultimii ani nu am mai g\sit oportunit\]i de investi]ii `n astfel de proiecte. Poate `n perioada urm\toare s\ reu[esc s\ fac asemenea investi]ii, am c‚teva proiecte de acest gen `n analiz\. ~n ce m\sur\ se observ\ diferen]a dintre sexe c‚nd vine vorba de creativitate? Se dovedesc femeile a fi mai ingenioase sau b\rba]ii?

Nu am analizat un num\r suficient de mare de propuneri de afaceri pentru a le putea da o valoare statistic\, `ns\ cel pu]in `n Rom‚nia, din observa]iile mele, mi s-a p\rut foarte clar c\ b\rba]ii au mult mai mult\ fantezie c‚nd e vorba de proiecte de business, prin compara]ie cu femeile, care `n general vin cu idei mult mai atent analizate [i mai realiste.

Fantezia nu este neap\rat o calitate a unui antreprenor, a[ prefera s\ ascult o propunere aparent banal\ f\cut\ de un antreprenor care [tie despre ce vorbe[te, dec‚t o propunere spectaculoas\ f\cut\ de un antreprenor care habar nu are despre ce vorbe[te. Iar din acest punct de vedere, eu cred, din experien]a de p‚n\ acum, ca `n Rom‚nia, femeile sunt mult mai pragmatice, mai cu picioarele pe p\m‚nt.

Cum a]i putea descrie creativitatea rom‚nilor `n afaceri?

Descrierea pe scurt ar putea fi „creativitate real\, dar superficial\“.

Mul]i rom‚ni (nu numai `n afaceri) se las\ „fura]i“ de o idee extrem de creativ\, uit‚nd c\ `n general, succesul `nseamn\ totu[i 1% inspira]ie [i 99% transpira]ie. Prea mul]i rom‚ni r\m‚n la acel prim 1% [i `[i imagineaz\ c\ acea inspira]ie superficial\ valoreaz\ 99%, `n loc s\ mearg\, pas cu pas, pe calea destul de dificil\ [i riscant\ a transform\rii acelei idei, poate excelente, `ntr-o afacere excelent\...

Care a fost cea mai nonconformist\ idee de afaceri pe care a]i primit-o?

Au fost multe asemenea idei „tr\snite“, de la scheme piramidale sau avioane pentru zbor `n stratosfer\ p‚n\ la acvarii cu meduze, dar eu consider c\ nu spectaculozitatea ideii ar trebui s\ atrag\ un investitor, ci, repet, valoarea [i pasiunea pe care antreprenorul le demonstreaz\ atunci c‚nd `[i prezint\ proiectul. Pot fi idei absolut fanteziste, la prima vedere, dar care pot genera afaceri de succes, a[a cum pot fi [i idei foarte u[or de `n]eles [i de apreciat ca [i oportunit\]i de business, dar care s\ nu aib\ deloc poten]ial.

11

de experien]\ `n acel domeniu a fondatorilor lor. De exemplu, o persoan\ care a lucrat `n restaura]ie, un fost buc\tar sau chelner poate deveni ini]iatorul unei afaceri `n industria ospitalit\]ii, pentru c\ are o cunoa[tere aprofundat\ a afacerii [i e mai probabil s\ o fac\ din pasiune. Cei mai mul]i viitori antreprenori veneau din domenii foarte `ndep\rtate [i cu experien]\ irelevant\ pentru `n]elegerea afacerii, nu ofereau nici o garan]ie c\ [tiu ce au de f\cut, cunosc bine pia]a, clien]ii, competi]ia.

Din p\cate nu `mi amintesc de nicio idee care ar fi putut fi interna]ionalizat\ cu u[urin]\, poate [i pentru c\ era vorba despre start-upuri.

Interna]ionalizarea de obicei e o op]iune de cre[tere care vine dup\ ce ai cucerit pia]a local\.

Care a fost cea mai nonconformist\ idee de afaceri pe care a]i primit-o?

Cea mai nonconformist\ dintre idei mi s-a p\rut cea a fondatoarei unei mici agen]ii de publicitate care se specializase `n design [i crea]ie de materiale publicitare. Ea nu avea nevoie de bani, ci de un partener care s\ o ajute `n cre[terea afacerii. Din p\cate, nu eram preg\ti]i niciunul dintre noi pentru a deveni parteneri al\turi de ea.

~n ce m\sur\ se observ\ diferen]a dintre sexe c‚nd vine vorba de creativitate? Se dovedesc femeile a fi mai ingenioase sau b\rba]ii? ~mi e greu s\-mi dau seama, nu cred c\ exist\ studii care pot demonstra statistic acest lucru. Teoretic, femeile ar putea fi mai ingenioase deoarece sunt preocupate de mai multe lucruri, sunt `ntr-o continu\ c\utare de solu]ii pentru lucruri at‚t de diferite care le compun via]a: ele sunt cele care, cel mai adesea, au grija familiei, a copiilor pe l‚ng\ celelalte profesie, via]\ social\ - deci au perspective mai largi prin preocup\rile lor diverse. C‚nd am fondat Ivatherm nu mi-am pus niciun moment `ntrebarea dac\ voi reu[i sau nu dat fiind faptul c\ sunt femeie. Nu a trebuit s\ a[ez vreodat\ sub semnul `ndoielii reu[itele sau e[ecurile mele, inerente unei cariere, de atunci p‚n\ acum.

Ivatherm este o companie `n care lucreaz\ deopotriv\ femei [i b\rba]i.

Fiind o companie cu produse cosmetice pentru femei, folose[te din plin capacitatea b\rba]ilor de a testa la fel de bine texturile [i parfumurile produselor de `ngrijire a pielii. ~n societatea de azi, femeia modern\ reu[e[te s\ `mbine cu succes multiplele roluri sociale pe care le `ndepline[te, aduc‚nd un plus de

frumuse]e [i inspira]ie `n toate domeniile vie]ii `n care ea activeaz\: familie, profesie, mediul social `n care se implic\. Ea face sport, cite[te, se cultiv\, se perfec]ioneaz\ continuu.

Aprecierile celorlal]i fa]\ de ea ]in strict de rezultate.

Cum a]i putea descrie creativitatea rom‚nilor `n afaceri?

Dac\ ne lu\m dup\ propunerile din Arena Leilor, rom‚nii nu abund\ de creativitate. Preocuparea cea mai frecvent\ este „cum s\ facem bani a[a cum au f\cut [i al]ii“. Nu prea se `ntâlne[te pasiunea cu preg\tirea temeinic\ [i curajul antreprenorului. „Talentul“ cel mai des `nt‚lnit ast\zi printre rom‚nii `ntreprinz\tori este acela de „a se descurca“, `n]eleg‚nd prin asta puterea de a se adapta momentului, de a improviza [i de a prinde din zbor tot felul de „tipsuri“ pentru a reu[i. A[ spune c\ rom‚nul este mai degrab\ inventiv dec‚t creativ, dac\ `n]elege]i diferen]a.

Riscul [i marele p\cat `n acela[i timp este c\ renun]\m la valori perene care au str\b\tut timpurile p‚n\ la noi [i vorbeau despre codurile onoarei `ntre oameni `n lumea afacerilor, respectul fa]\ de imuabilitatea unei `n]elegeri doar verbale uneori, decen]a, sim]ul m\surii, noble]ea [i generozitatea caritabil\ a celor care de]in averi „la vedere“, nu av‚nd o provenien]\ dubioas\, ilicit\. ~n Aren\ am avut ocazia s\ `nt‚lnesc oameni mode[ti, serio[i, harnici, ceea ce mi-a dat speran]a pentru revenirea Rom‚niei acolo unde ea merit\ s\ fie.

Cred `ns\ c\ inova]ia, acolo unde e posibil\, este [i cel mai bun r\spuns la criza economic\. De aceea Ivatherm, compania pe care o conduc, nu va apela `n 2010 nici la diminu\ri de pre], nici la oferte promo]ionale, ci la aducerea pe pia]\ a unor inova]ii reale, la un pre] just. Acesta este, de alfel, secretul pentru care Ivatherm `[i continu\ cre[terea chiar [i `n perioada de criz\ economic\. Femeile din ziua de azi vor s\ cumpere „inteligent“, dar `n acela[i timp sunt `n c\utare de repere [i reasigur\ri.

The Twilight Saga: Breaking Dawn va ajunge pe ecrane `n dou\ p\r]i, primul film urm‚nd s\ aib\ premiera pe 18 noiembrie 2011. Bill Condon, regizorul musical-ului Dreamgirls [i c‚[tig\tor al unui premiu Oscar, va semna regia ambelor filme.

actualitate . c\l\tor 14 CARTE & FILM

14

Totul despre... Sex and the City 2

C|R}I Sandra Pralong „De ce m-am `ntors `n Rom‚nia“ Editura Polirom

Opiniile unor rom‚ni nu de pu]ine ori celebri cu privire la via]a `n str\in\tate alterneaz\ permanent cu percep]ia pe care ace[tia o au asupra ]\rii lor [i a destinului ei, `ntr-un incitant volum ce izbute[te s\ pun\ fa]\ `n fa]\ realit\]ile autohtone [i str\ine.

Multiplu c‚[tig\tor al premiilor Emmy [i Globurile de Aur, filmul prezint\ o continuare cel pu]in la fel de incitant\ ca [i primul.

Eric Clapton „Autobiografie“ Editura RAO

U Cu ajutorul discret [i eficient al scriitorului „din umbr\“ Christopher Simon Sykes, Clapton reface fiecare pas al carierei sale, de la apari]iile timpurii cu Yardbirds [i Cream, la succesele sale solo, incluzând detalii picante ca atrac]ia de nest\p‚nit pe care a sim]it-o pentru Pattie Boyd, so]ia unui alt „greu“ al muzicii [i prietenul bun, George Harrison.

morul, prietenia [i pasiunea pentru mod\ sunt readuse pe marele ecran de „Totul despre sex 2“, `n timp ce Carrie (Sarah Jessica Parker), Samantha (Kim Cattrall), Charlotte (Kristin Davis) [i Miranda (Cynthia Nixon) mu[c\ `nc\ o dat\ din m\rul promisiunilor new-yorkeze,

tr\indu-[i vie]ile tumultuoase [i pove[tile de dragoste `ntr-o urmare cu adev\rat str\lucitoare.

Ce se `nt‚mpl\ dup\ ce spui „DA“?

Via]a lor de acum este tot ceea ce [i-au dorit, dar n-ar mai fi „Totul despre sex“ dac\ pe fete nu le-ar mai a[tepta unele surprize... de data aceasta sub forma unei aventuri

glamour, sub soare torid, care le poart\ departe de New York, `n cel mai luxos, exotic [i captivant loc de pe p\m‚nt, unde misterul le iese `n cale la fiecare pas. Este o evadare care vine la momentul potrivit, exact atunci c‚nd cele patru prietene `ncearc\ s\ ias\ din rutina rolurilor tradi]ionale de neveste sau mame.

Am ales pentru voi

Ambika Wauters „Totul despre homeopatie.

Mic\ enciclopedie“ Editura Nemira Prezenta introducere `n homeopatie explic\ modul `n care aceast\ terapie bl‚nd\ [i neprimejdioas\ poate vindeca un mare num\r de tulbur\ri fizice [i emo]ionale. Ve]i descoperi care sunt principiile ei de func]ionare, istoria [i dezvoltarea ei, al\turi de un ghid complet al tratamentelor potrivite pentru voi [i `ntreaga familie.

AMINTE{TE-}I DE MINE Regie: Allen Coulter Distribu]ie: Robert Pattinson, Pierce Brosnan, Lena Olin Gen: Romantic An de produc]ie: 2009 Pre] recomandat: 49.9 RON

ZIUA ~NDR|GOSTI}ILOR Regie: Garry Marshall Distribu]ie: Jessica Alba, Jessica Biel, Bradley Cooper, Patrick Dempsey, Jamie Foxx, Jennifer Garner, Ashton Kutcher, Julia Roberts, Anne Hathaway Gen: Comedie, Romantic Pre] recomandat: 49.9 RON

NE~NFRÂNT Regie: Clint Eastwood Distribu]ie: Morgan Freeman, Matt Damon, Julian Lewis Jones, Matt Stern Gen: Biografic, Dram\, Istoric An de produc]ie: 2009 Din iulie pe DVD

POLI}AI ~N MISIUNE Regie: Kevin Smith Distribu]ie: Bruce Willis, Tracy Morgan, Adam Brody, Kevin Pollack Gen: Ac]iune, Comedie An de produc]ie: 2010 Din iulie pe DVD

Michael Bay, regizorul lui Transformers 3, a confirmat c\ noul film va fi realizat cu tehnologia 3D, `ns\ nu a men]ionat dac\ a[a va fi filmat sau va fi convertit ulterior. Totu[i, av‚nd `n vedere c\ regizorul este binecunoscut pentru pasiunea sa pentru pelicul\, cel mai probabil Transformers 3 va avea parte de tratament 3D `n post-produc]ie.

15

Pe ecrane...

Shrek pentru totdeauna 3D Pentru c\ se cam plictisea `n rol de so] a[ezat la casa lui, Shrek se las\ ademenit de vicleanul Rumpelstiltskin s\ semneze un pact care `i promite c\ va retr\i aventuri de c\pc\un adev\rat. E aruncat `ns\ `ntr-o versiune alternativ\ a regatului Foarte Foarte

~ndep\rtat, unde c\pc\unii sunt v‚na]i, Rumpelstiltskin este rege, iar Shrek [i Fiona nu s-au `nt‚lnit niciodat\. St\ doar `n puterile lui s\ refac\ lucrurile a[a cum erau `nainte.

Filmul poate fi vizionat la Samsung IMAX `n Cinema City Cotroceni.

Saga Amurg: Eclipsa Datorit\ unor crime misterioase din Seattle [i unui vampir care caut\ r\zbunare (Victoria), Bella (Kristen Stewart) se g\se[te `nc\ o dat\ `n pericol. ~n mijlocul acestor `nt‚mpl\ri, Bella este for]at\ s\ aleag\ `ntre iubirea sa pentru Edward (Robert Pattinson) [i prietenia cu v‚rcolacul Jacob (Taylor Lautner) - [tiind c\ alegerea sa ar putea s\ st‚rneasc\ o lupt\ etern\ `ntre vampir [i v‚rcolac.

Echipa de [oc Filmul urm\re[te ispr\vile `ndr\zne]e ale unei echipe pitore[ti de fo[ti solda]i din For]ele Speciale, c\rora li se `ntinde o curs\ pentru o crim\ nes\v‚r[it\ de ei. Devenind „proscri[i“, se folosesc de aptitudinile lor unice pentru a `ncerca s\-[i spele numele [i s\ g\seasc\ adev\ratul vinovat. Liam Neeson (Teroare `n Paris), Bradley Cooper (Marea mahmureal\), artistul de arte mar]iale mixte Quinton „Rampage“ Jackson [i senza]ia din „District 9“, Sharlto Copley, sunt „Echipa de [oc“. ~n film mai joac\ vedetele Jessica Biel [i Patrick Wilson.

actualitate . c\l\tor

Tarifele `n roaming de la 1 iulie. ~ncep‚nd cu luna iulie, pentru a da un telefon c\tre o alt\ ]ar\ din UE [i Spa]iul Economic European (EEA - Islanda, Liechtenstein [i Norvegia) pl\ti]i 39 eurocen]i pentru fiecare minut de apel efectuat `n roaming, fa]\ de 43 p‚n\ acum. Pentru fiecare minut de apel primit pl\ti]i acum 15 cen]i. Un SMS trimis `n roaming cost\ cel mult 11 eurocen]i.

16 JOCURI&TEHNOLOGIE

Jocuri

Dead Rising 2

God of War 3

Halo: Reach

Split/Second: Velocity

Dead Rising 2 este dezvoltat de Blue Castle [i Capcom, urm‚nd s\ fie lansat pentru PC, Xbox 360 [i PlayStation 3.

Jocul reprezint\ continuarea titlului Dead Rising, lansat pentru Xbox 360 [i fiind un adev\rat succes comercial al anului 2006. Dead Rising 2 va avea un nou personaj, pe numele s\u Chuck Greene, mai mul]i zombi [i mai multe posibilit\]i de a folosi diferite obiecte ca arme.

God of War 3 este un nou joc din seria God of War, care a fost lansat de Sony Computer Entertainment `n 2009 pentru PlayStation 3. Dup\ moartea lui Ares [i a Atenei, Zeus reu[e[te s\ str‚ng\ `n jurul s\u to]i locuitorii Olimpului, pentru a face fa]\ m‚niei lui Kratos.

Mult-a[teptatul joc de la Bungie [i Microsoft Game Studios va avea trei edi]ii retail: standard, limited [i legendary, urm‚nd s\ ajung\ `n magazine `n toamna lui 2010. Limited Edition va avea `n plus, pe l‚ng\ jocul [i manualul, o cutie de culoare neagr\, o armur\ care va putea fi folosit\ `n jocurile multiplayer [i un sac cu jurnalul personal al lui Dr. Hasley [i alte documente „secrete“ din universul Halo.

Split/Second: Velocity este un racing game, dezvoltat de Black Rock Studio, care va fi lansat de Disney Interactive Studios pentru Xbox 360, Playstation 3 si PC. Split/Second este plasat `ntr-o emisiune TV, `ntr-un reality show pentru care a fost construit un `ntreg ora[. Juc\torii vor putea s\ distrug\ ora[ul dup\ bunul plac, at‚t pentru a `ncurca oponen]ii c‚t [i pentru a schimba soarta `ntrecerii.

GADGET FÂNTÂNA PENTRU ANIMALE DE CAS|

Dac\ se `nt‚mpl\ s\ lipsi]i mai mult de acas\ `ntr-o anumit\ zi una din grijile pe care le ave]i pentru eventualele animale de cas\ este deshidratarea acestora.

Compania Doggie Fountain a realizat o f‚nt‚n\ pentru c‚ini [i pisici `n special, care ]ine cont [i de consumul de ap\. Aceasta d\ drumul la jetul de ap\ numai dac\ animalul o activeaz\. Dispozi-

zv‚cnire schimba]i canalul TV. Bagheta poate fi, `n principiu, folosit\ la orice aparat electronic ce poate fi comandat prin infraro[u.

Dispozitul poate fi Pentru cei `ndr\gosti]i setat pe trei moduri, DIRIJEAZ| O ORCHESTR| DE de filmele cu Harry Practice mode `n care ELECTRONICE Potter exist\ acum o pute]i `nv\]a comen~N INFRARO{U! baghet\ tehno-mazile la `nceput, Sleep gic\ ce `nlocuie[te mode care detelecomanda. conecteaz\ bagheta tivul este conectat la un furBagheta magic\ dup\ 60 de secunde tun cu ap\ ce poate sta sub reu[e[te f\r\ ajutorul f\r\ nici o comand\ [i presiune. Acesta are o peniciunui buton Learning mode `n dal\ pe care animalul poate s\ `nlocuiasc\ 13 care pute]i programa ap\sa dac\ `i este sete. comenzi prin infraro[u noi coduri [i noi Nu ve]i mai sta cu grij\ c\ doar prin anumite comenzi. apa s-a `nc\lzit `n castron mi[c\ri.

Bagheta func]ioneaz\ sau s-a evaporat dac\ este De exemplu, dac\ cu trei baterii AAA, prea cald afar\. Singura `nv\rti]i bagheta prin poate controla p‚n\ la grij\ r\m‚ne s\ v\ antrena]i aer `n sensul acelor de 13 aparate, poate animalul s\ apese pedala ceasornic, ve]i da co- ac]iona 13 comenzi [i c‚nd `i este sete. Pre]ul estimanda de m\rire a cost\ circa 80 de mativ este de 40 de dolari. volumului, iar cu dolari.

ASCULT| MUZIC| SUB AP|!

C\[tile cu radio [i MP3 player nu sunt ceva nou, dar dac\ mergi la mare ai vrea s\ ascul]i muzic\ tot timpul, nu doar c‚t stai pe plaj\.

Astfel, un gadget interesant este modelul de c\[ti impermeabile.

C\[tile Mi-Sport au o capacitate de 4GB [i un consum de [apte ore la o pereche de doi acumulatori.

Player-ul suport\ fi[iere MP3,

WMA [i AAC. C\[tile etan[eaz\ bine urechile, astfel `nc‚t nu intr\ ap\ nici `n canalul auditiv.

Mi-Sport nu are un display, dar are o func]ie de navigare audio ce permite utilizatorului s\ [tie ce c‚nt\re] [i ce melodie ruleaz\. Pe site-ul companiei nu este precizat\ data lans\rii, dar 2010 pare a fi anul destinat.

LG Viewty Smile este cel mai nou model din gama LG Viewty [i a fost special creat pentru a permite pasiona]ilor de fotografie s\ experiementeze tehnologia tactil\ la un pre] atractiv. Camera de 5 megapixeli cu auto focus [i func]ia Easy Photo Viewer patentat\ LG vor oferi utilizatorilor rom‚ni numeroase ocazii de a surprinde cele mai frumoase z‚mbete, la o calitate superioar\ a imaginii.

actualitate . c\l\tor

17

GADGET

Cascada de l‚ng\ fereastra ta S

ky Factory a venit cu o idee interesant\ pentru cei care stau la bloc [i nu au la fereastr\ o priveli[te care s\ aduc\ inspira]ie.

Ecranele LCD HD pentru pere]i pot fi programate s\ expun\ imagini reale cu p\s\ri zbur‚nd, cascade sau p\duri, dublate de sunetul apei, fo[netul frunzelor [i ciripitul p\s\rilor. Marginile ecranelor au [i rame [i obloane, ca ni[te ferestre adev\rate. Diagonala ecranului eScape este de aproape 100 cm, dar pre]ul este pe m\sur\: ajunge pân\ la 10.000 de dolari. Produc\torul a lansat [i varianta de ecran pentru tavane.

Pute]i vedea variantele de peisaje [i ambient pe www.theskyfactory.com/products/eScape/.

RHIB 580C `]i arat\ Snagovul... altfel!

Tel: 021 311 56 10 www.worldcompass.eu

Motor 68HP Tohatsu 5900 eur+TVA

RHIB 580 C pre] 8500 eur + TVA

Aceast\ barc\ gonflabil\ cu caren\ rigid\, u[oar\ [i rapid\ este ideal\ atât pe apele lini[tite ale lacurilor cât [i pe valurile m\rii. Corespunde standardelor europene CE, designul [i siguran]a utilizatorului o plaseaz\ `n cel mai bun raport calitate-pre]

Model

Lungime

L\]ime

Camere

O tub

Persoane

Kg

HP max

580 C

580

240

5

57

8

1400

90

actualitate . c\l\tor 18 SPORT

18

{tiri [i nu numai Text [i foto: EUROSPORT

Woods joac\ `n Irlanda

Mutu, bun de plat\ Tribunalul Federal Elve]ian a respins apelul `naintat de Adrian Mutu, astfel c\ juc\torul rom‚n va trebui s\ pl\teasc\ fostei sale echipe, Chelsea, desp\gubiri de 17 milioane de euro, pentru `nc\lcarea clauzelor contractuale. ~n 2004, Mutu a fost depistat pozitiv cu cocain\, dat

afar\ [i amendat cu 17 milioane de euro. Decizia clubului londonez a fost ratificat\ de Comisia pentru Litigii a FIFA `n 2008 [i ulterior confirmat\ `n 2009 de Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv de la Lausanne. Mutu a atacat ultima decizie la Tribunalul Federal Elve]ian. Atacantul rom‚n

De la Real Madrid, la Vaslui

FC Vaslui a dat lovitura pe pia]a transferurilor [i [i-a angajat antrenor „galactic“: Juan Ramon Lopez Caro va fi noul technician al finalistei Cupei Rom‚niei. ~n v‚rst\ de 47 de ani, spaniolul a antrenat pe Real `n returul sezonului 2004-2005, termin‚nd pe locul doi campionatul, `n urma Barcelonei. Caro vine la Vaslui cu secunzii s\i, unul dintre ei, Juan Jose Sanchez Maqueda, fost juc\tor la Real `ntre 1987

[i 1992, apoi antrenor `n club, inclusiv second al lui Caro `n jum\tatea de sezon petrecut\ de acesta la prima echip\. Surpriza mare este cooptarea `n staf a fostului stelist Lauren]iu Ro[u. Acesta l-a refuzat pe Victor Pi]urc\ [i Steaua, pentru a lucra `n Moldova. Adrian Porumboiu a declarat c\ `ntreg staful adus de Caro `l va costa un million de euro annual, dintre care jum\tate va primi antrenorul principal.

e `n acest moment suspendat p‚n\ pe 29 octombrie, dup\ ce a fost depistat pozitiv `n ianuarie, la dou\ controale, cu sibutramin\.

Fiorentina, clubul juc\torului, `ncearc\ s\-l v‚nd\ `n aceast\ var\, anun]‚nd c\ nu e `n planurile noului antrenor, s‚rbul Sinisa Mijajlovic.

Dup\ 49 de ani Chicago Blackhawks a c‚[tigat Cupa Stanley [i e noua campioan\ din NHL, dup\ 49 de ani. {oimii negri au `nvins `n final\ pe Philadeplphia Flyers cu 4-2 `n seria cel mai bun din [apte. C\pitanul echipei c‚[tig\toare este un pu[ti de 22 de ani: Jonathan Toews.

Canadianul minune a primit [i trofeul de cel mai bun juc\tor al play-off-ului. E cel mai t‚n\r c\pitan din NHL, dar [i cel mai t‚n\r juc\tor care a reu[it „Triple Gold“: are `n palmares titlul mondial, `n 2007, pe cel olimpic, `n 2010 [i pe cel din liga nordamerican\ de hochei pe ghea]\.

Liderul clasamentului mondial al juc\torilor profesioni[ti de golf, Tiger Woods, a anun]at c\ va participa la turneul pro-am din Irlanda, luna viitoare, `nainte de Openul de la St Andrews, care `ncepe pe 15 iulie. ~ntre pe 5 [i 6 iulie, americanul ia parte la JP McManus Invitational Pro-Am la Adare Manor, `n Co Limerick. Woods a jucat `n patru turnee de c‚nd a revenit `n circuit, dup\ aproape 5 luni de pauz\ autoimpus\. ~n Irlanda, Woods se al\tur\ lui Lee Westwood, Jim Furyk, Ian Poulter, Ernie Els, Luke Donald, Paul Casey, Rory McIlroy, Martin Kaymer, Robert Allenby, Padraig Harrington [i Camilo Villegas `ntr-o competi]ie caritabil\ care se disput\ `nainte de Open, pe un traseu cu 36 de cupe. Samuel L Jackson, Michael Douglas, Hugh Grant, Kyle Mac Lachlan grupul pop Westlife sunt printre celebrit\]ile care vor participa de asemenea la acest turneu.

Averea lui Michael Jackson a atins suma de 900 de milioane de dolari de la moartea mega-starului [i p‚n\ `n prezent. Astfel, dup\ doar un an de la trecerea sa `n nefiin]\, Michael a reu[it s\ genereze mai mul]i bani dec‚t Elvis Presley `n 33 de ani.

actualitate . c\l\tor

19

Can can

Vuvuzela, ce problem\!

Cupa Mondial\ din Africa de Sud s-a trezit cu o problem\ neb\nuit\ `nainte de start: vuvuzelas, celebrele trompete care produc un zgomot `nebunitor pentru mul]i.

Televiziunile au protestat, pentru c\ telespectatorii lor au protestat fa]\ de calitatea transmisiilor,

deranja]i de zumz\itul continuu ca de bondar care se aude de pe stadion. Antrenorii au spus c\ nu pot da indica]ii din cauza acestui zumz\it, juc\torii c\ nu se pot `n]elege `ntre ei pe teren, c\ nu se pot concentra.

Organizatorii au luat `n calcul interzicerea vuvuzelelor `n tribune,

dar FIFA a spus c\ nu se va `nt‚mpla acest lucru, fiind vorba despre specificul turneului final din Africa de Sud. Ce e de fapt o vuvuzel\?

O replic\ de plastic al unui corn tradi]ional zulu, corn folosit pentru comunicare `ntre membri aceluia[i trib afla]i pe un teritoriu mai `ntins.

Paula Seling [i Ovi: locul 3 la Eurovision Germania a c‚[tigat pe 29 mai finala Eurovision, Lena ob]in‚nd 246 de puncte pentru piesa Satellite.

Paula Seling [i Ovi, reprezentan]ii Rom‚niei, au terminat concursul pe locul 3, cu 162 de puncte, egal‚nd performan]a ob]inut\ de Lumini]a Anghel [i Sistem `n 2005. Rom‚nia a

primit punctaj maxim doar din partea Moldovei.

Locul 2 a fost ob]inut de turcii de la maNga, cu piesa We Could Be The Same (170 de puncte), iar pe ultimul loc s-a clasat Marea Britanie, Josh ob]in‚nd doar 10 puncte pentru piesa That Sounds Good To Me.

Nun]ile anului 2010 Dragostea plute[te `n aer pentru trei cupluri din showbizul rom‚nesc care au decis s\ `[i uneasc\ destinele `n anul de criz\ 2010.

Visul lui Justine Henin Pentru Justine Henin urmeaz\ cel mai important moment al sezonului, turneul de la Wimbledon, cel pentru care practic juc\toarea belgian\ a decis s\ revin\ `n circuit dup\ 18 luni de pauz\.

Fost lider al ierarhiei mondiale, Henin n-a

c‚[tigat niciodat\ la Londra, fiind singurul titlu de Grand Slam care-i lipse[te din palmares.

A jucat dou\ finale la Wimbledon, `n 2001 [i 2006, amândou\ pierdute. Are [apte titluri de Grand Slam c‚[tigate, patru la Roland Garros, dou\ la US Open, unul la

Australian Open. ~n 2010, dup\ revenire, belgianca, `n v‚rst\ de 28 de ani, a c‚stigat un singur turneu, pe zgur\, la Stuttgart, pierz‚nd finala la Australian Open [i la Brisbane. Turneul de la Wimbledon `ncepe pe 21 iunie [i Justine Henin va fi cap de serie 15.

Fosta prezentatoare [i c‚nt\rea]\ Alina Sorescu `[i face planuri de c\s\torie cu iubitul ei, Alexandru Ciucu.

La nunta care va avea loc `n cursul lunii septembrie `ntr-un hotel de lux din Bucure[ti, sunt a[tepta]i s\ patricipe `n jur de 150 de invita]i.

Pe 18 iulie, Alex Velea `i va spune [i el „Da“ iubitei sale, Ana. Na[i sunt Andreea B\nic\ [i Lucian Mitrea, iar domni[oar\ [i cavaler de onoare le vor fi Laura Cosoi [i Smiley. Nici cererea `n c\s\torie nu a fost una obi[nuit\ pentru Alex, ea av‚nd loc `n metrou.

Ultimul care s-a hot\r‚t s\ intre `n tagma oamenilor c\s\tori]i este Connect-R. Refuzat de mai multe ori de iubita lui, Diana, pe motiv c\ este iresponsabil, c‚nt\re]ul a decis s\ o ia prin surprindere spre a primi un r\spuns pozitiv, a[a c\ i-a scris o poezie.

Cristi Chivu va avea un b\ie]el So]ia fotbalistului de la Inter Milano - Adelina - este `ns\rcinat\ `n cinci luni [i urmeaz\ s\ dea na[tere la mijlocul lunii octombrie unui b\ie]el. Na[terea va avea loc `n Italia la acela[i spital unde s-a n\scut [i fiica cuplului, Natalia.

actualitate . c\l\tor 20 MODA

Pentru o vacan]\ de var\ f\r\ b\t\i de cap...

Te preg\te[ti de vacan]a de var\? Noi te ajut\m s\-]i faci bagajul pentru c\ [tim c‚t de stresant este s\ `mpachetezi. A[adar, pentru c\ nu vrem s\ te urci `n autocar sau `n avion cu gândul „Hmmm... cred c\ am uitat ceva acas\“, `]i vom face o list\ cu toate produsele pe care trebuie s\ le pui `n geamantan.

AI GRIJ| S| NU UI}I:

Acte: pa[aport, asigur\ri, bilet avion, buletin, permis, voucherdate contact hotel, carte verde, credit cardul [i bani cash, harta [i/sau direc]iile printate p‚n\ la destina]ie.

Prosop, pijama, Aparatur\: medicamente aparatul foto/ (pentru dureri de cap de la soare sau camera video, baterii/ `nc\rc\torul de pentru st\ri de baterii, carduri foto, grea]\). `nc\rc\tor telefon

Lo]iune de plaj\, crem\ hidratant\, gel de du[, deodorant, parfum, [ampon/balsam de p\r, periu]a [i pasta de din]i, trusa de make-up [i pe cea de manichiur\, [erve]ele, umbrel\.

PANTALONII ...pot fi jean[i, pantaloni scur]i, trei sferturi, pantaloni de in sau [alvari Skinny, presp\la]i, rup]i sau trapezi.

Jean[ii au fost dintotdeauna piesa de rezisten]\ a oric\rei garderobe deoarece se asorteaz\ cu u[urin]\ la majoritatea lucrurilor din bagaj – de la tricouri, la c\m\[i, bluze de in, p‚n\ la topuri elegante. A[adar, nu uita s\ iei cel pu]in o pereche de jean[i cu tine `n vacan]\, dar re]ine c\ ace[tia sunt indica]i pentru ie[irile de sear\, c‚nd c\ldura s-a mai domolit. Evident c\ din bagaj nu pot lipsi pantalonii scur]i; foarte u[or de purtat [i asortat. Pot fi de blugi, de bumbac, de in sau de p‚nz\ [i se potrivesc perfect cu o pereche de flip-flops sau sandale cu talp\ joas\.

ROCHII

GEAMANTANUL PERFECT L\s‚nd la o parte designul [i culoarea, care vor fi extrem de „u[or“ de ales `n cazul `n care e[ti femeie, valiza perfect\ trebuie s\ aib\: ∫ ro]i [i mâner culisabil – pentru a fi trasportat\ mai u[or ∫ carcasa dur\ (plastic) – `n cazul `n care dori]i s\ transporta]i obiecte fragile ∫ semne distinctive, la vedere – pentru a fi u[or de recunoscut ∫ lac\t care s\ nu fac\ prea mult zgomot, s\ `nchid \ bine bagajul [i s\ v\ scuteasc\ de a sta cu ochii pe bagaj ∫ dimensiuni acceptabile, astfel `nc‚t s\ nu fie necesa r\ plata unor taxe suplimentare la aeroport.

Rochiile sunt elementul de baz\ al unui bagaj de vacan]\, mai ales dac\ e[ti o fire romantic\ sau feminin\. Sunt comode, u[oare [i, cel mai important, sunt r\coroase. Po]i opta pentru orice lungime de rochie, dar ai grij\ s\ o asortezi cu o pereche dr\gu]\ de sandale, o po[et\ de paie [i ni[te br\]\ri supradimensionate. ~n cazul `n care vrei s\ o por]i seara, la plimbare, e bine s\ ai la tine [i un pulover din jerse sau o geac\ dr\gu]\ din denim.

Un lucru merit\ re]inut: pute]i merge `n majoritatea centrelor turistice numai cu hainele de pe voi. De la destina]ie pute]i cump\ra un rucsac, cosmetice [i medicamente, haine [i tot ce v\ trebuie, pe bani mai pu]ini dec‚t acas\.

21

COSTUMUL DE BAIE

TRICOURI

Ce nu poate lipsi din bagajul nostru `n vacan]a de var\? Este vorba f\r\ doar [i poate de... costumul de baie! Fie c\ optezi pentru unul `ntreg sau `n dou\ piese, ai grij\ ca acesta s\ se potriveasc\ cu tipul t\u de siluet\, astfel `nc‚t s\ te fac\ s\ ar\]i c‚t mai bine cu putin]\. ~n cazul `n care e[ti o `nfocat\ a bronzului, alege un costum `n dou\ piese. Dac\ `]i place stilul vintage [i vrei s\ [i acoperi unele defecte, po]i opta pentru unul `ntreg, sau unul `n dou\ piese cu talie `nalt\. Oricum ar fi, de preferat este s\ por]i acela[i costum de baie pentru a nu-]i face mai multe urme de bronz diferite dar, dac\ e[ti o fashionist\ `nr\it\, s-ar putea s\ fie nevoie de mai multe perechi pe care s\ le schimbi pe perioada vacan]ei.

Anul acesta `n materie de costume de baie se poart\ cele retro, cele `ntregi, `n special cu decupaje c‚t mai interesante, dar [i costumele de baie cu un um\r.

Indispensabile pentru o vacan]\ de var\, tricourile trebuie s\ fie `n num\r mare `n bagajul nostru, `n condi]iile `n care vei schimba cel pu]in dou\ pe zi.

Colorate, uni, cu logouri funny, largi sau str‚mte, tricourile sunt cele mai comode piese vestimentare [i cele mai accesibile. Le po]i asorta cu u[urin]\ la o pereche de pantaloni scur]i din denim sau la o pereche de blugi, [alvari sau de ce nu, la o fust\. Dac\ tricoul este destul de `nc\rcat (culori tari, imprimeuri, modele) ai grij\ ce por]i `n partea de jos. Mizeaz\ pe culori neutre [i simple.

SANDALE, PLATFORME {I FLIP-FLOPS De obicei vacan]ele `nseamn\ mult\ distrac]ie, multe plimb\ri, mult stat `n picioare, [i tocmai de aceea este bine s\ ne alegem `nc\l]\ri c‚t mai comode, dar care s\ fie [i chic. Pe l‚ng\ nelipsi]ii [lapi flip-flops, ideali at‚t pentru mersul la plaj\, [i nu numai, ar fi bine s\ ave]i la voi o pereche sau dou\ de sandale [i o pereche de platforme pentru ie[irile nocturne.

GENTU}A {I P|L|RIA DE PAIE P\l\riile ne protejeaz\ de soare at‚t pielea c‚t [i p\rul, deoarece se [tie c\ soarele poate usca [i deshidrata [i firul de p\r. Exist\ at‚t de multe modele [i materiale, `nc‚t nu vei [ti pe care s\ o alegi, de la cea

Rubric\ realizat\ de C\t\lina Coca

clasic\ Panama, la p\l\rii extrem de chic, cu boruri mari, care `]i vor da un aer de div\, dar `]i vor completa [i ]inuta, fie c\ vorbim de un costum de baie, sau de o rochi]\ vaporoas\. ~nc\p\toare [i extrem de util\, gentu]a de paie va fi perfect\ pentru depozitarea numeroaselor lucruri pe care le c\r\m dup\ noi la plaj\: lo]iune cu factor de protec]ie, uleiuri, prosop, reviste, c\r]i, fructe, portofel, telefon mobil, [i multe multe alte lucruri din arsenalul femeilor.

ATEN}IE LA SOARE! Nu uita lo]iunea de protec]ie! Trebuie s\ ai la tine gama potrivit\ de produse solare. Alege lo]iunea pentru plaj\ ]inând cont de factorul de protec]ie solar\ care apare men]ionat pe ambalaj sub forma unui num\r `nso]it de diverse prescurt\ri: FPS, SPF, FP, IP.

De[i poate p\rea complicat, alegerea lo]iunii de soare potrivite este simpl\. Trebuie s\-]i alegi FPS-ul `n func]ie de culoarea pielii. Cu c‚t ai o piele mai deschis\, cu at‚t ai nevoie de un FPS mai mare. Te vei bronza `ncet dar sigur.

actualitate . c\l\tor 22

S|N|TATE

22

Solu]ii naturiste pentru o var\ torid\ Capsulele de ceai verde, sursa de energie pe timp de var\ Deoarece preg\tirile de concediu sunt `n toi, cu to]ii c\ut\m metode care s\ ne men]in\ energici [i s\n\to[i. Ceaiul se num\r\ printre cele mai recomandate b\uturi pentru a fi consumate vara, c‚nd disconfortul cauzat de c\ldur\ cre[te. „Ceaiul verde con]ine uleiuri esen]iale, tein\, alcoloizi, aminoacizi, vitamina C, proteine, calciu, fier. Polifenolii [i catechinele combat radicalii liberi produ[i de poluare, fum de ]igar\, gaze de e[apament, ultraviolete.

Alcaloizii produc un efect de stimulare nervoas\, iar teina [i cafeina stimuleaz\ arderea gr\similor av‚nd [i efect diuretic. Aceste componente fac din ceaiul verde un foarte bun antioxidant, diuretic, stimulator cerebral, stimulator al proceselor de ardere de gr\simi [i factor de protec]ie anticancer“, a explicat dr. Cristina Bogdan, medic naturopat, reprezentant medical al capsulelor naturale produse de Arkopharma.

Speciali[tii recomand\ ceaiul verde: ∫ `n tratamente pentru sl\bire, facilit‚nd arderea gr\similor [i eliminarea excesului de lichide ∫ `n preven]ia cancerului cutanat produs de razele ultraviolete ∫ pentru `nt‚rzierea `mb\tr‚nirii premature a tenului, reducerea form\rii tartrului dentar [i stoparea apari]iei cariei dentare ∫ adjuvant pentru oboseala intelectual\ sau fizic\, scade nivelul colesterolului [i al tensiunii.

Eucaliptul previne r\ceala la copii Vine vara [i odat\ cu ea sc\p\m de frig, de h\inu]ele groase, dar nu [i de bolile de sezon, cum e [i cazul r\celii. ~n timp ce vara `nseamn\ pentru copii mai mult\ joac\ `n parc, plimb\ri `n aer liber, plaj\ [i baie la mare, pentru m\mici sezonul cald vine cu griji `n plus. Astfel, acestea trebuie s\ fie atente ca micu]ii s\ nu fac\ insola]ie, s\ nu stea prea mult la soare, dar [i s\ nu r\ceasc\.

Copiii sunt mult mai sensibili [i trebuie proteja]i var\ mai mult dec‚t am fi crezut.

Pentru a preveni sau a stopa simptomele de r\ceal\, care apar vara, pute]i administra copilului capsule naturiste pe baz\ de eucalipt, care ac]ioneaz\ prin ameliorarea st\rii de r\ceal\, ajut‚nd [i respira]ia `n caz de nas `nfundat. Eucaliptul (Eucalyptus globulus Folium) este un ulei esen]ial ce ofer\ avantajele fitoterapiei [i aromaterapiei prin intermediul capsulelor 100% vegetale.

Acest supliment natural este recomandat `n cazul afec]iunilor respiratorii acute [i cronice ale copiilor mai mari de 6 ani, fiind `n totalitate natural [i recomandat ca `nlocuitor pentru medicamente.

Cercet\rile au ar\tat c\ s\rut‚nd persoana iubit\ ne `mbun\t\]im aspectul pielii, ajut\m circula]ia, prevenim cariile [i ne mai domolim durerile de cap!

23

Valeriana – planta care combate stresul Efectele stresului asupra st\rii noastre de s\n\tate tinde s\ fie subestimat, `ns\ pu]ini dintre noi [tiu c\ stresul ne `ngra[\, ne scade imunitatea, ne accentueaz\ sensibilitatea la durere, ne provoac\ insomnii [i ne predispune la accidente. Timp de peste 100 de ani, r\d\cina de valerian\ a fost utilizat\ datorit\ efectului calmant-sedativ, extrem de util `n caz de surmenaj sau

nervozitate ca urmare a unei digestii dificile. Plant\ erbacee peren\ din familia Valerianaceae, valeriana mai este denumit\ [i odolean, n\valnic, gu[a-porumbelului sau iarba-pisicii.

Preparatele din rizom (ceai, tinctur\, extract uscat), administrate intern [i extern (b\i), sunt indicate `n st\rile de agita]ie, tulbur\ri ale somnului [i aritmii cardiace de natur\ nervoas\.

Vi]a de vie `nl\tur\ senza]ia de picioare obosite Problemele de circula]ie sunt foarte des `ntâlnite `n rândul femeilor, `n special vara, când, la finalul zilei, picioarele sunt umflate, obosite [i amor]ite. Solu]ia pentru picioarele obosite [i grele? Vi]a de vie. Seva vi]ei de vie a fost folosit\ de vindec\torii tradi]ionali europeni, `nc\ din vremuri `ndep\rtate, pentru tratarea bolilor de piele [i de ochi. Alte utiliz\ri ale vitivenului includ folosirea frunzelor pentru oprirea sânger\rii, a durerii [i a inflam\rii hemoroizilor.

{tia]i c\...

Dac\ unghiile devin albe [i se exfoliaz\ este posibil s\ ave]i onicomicoz\, o infe c]ie cu diverse ciuperci.

Un tratament u[or de urm at este aplicarea unui decoct din dou\ linguri de scor]i[oar\ m\cinat\ la o can\ de ap\. Fierbe]i zec e minute [i unge]i-v\ cu el peste noapte unghiile bolnave. Diminea]a, dup \ sp\lare, umezi]i-le cu o]e t concentrat. Repeta]i procedeul timp de dou\ s\pt\m‚ni.

mai frecvent varice de circa 2 ori Femeile sufera de circa 80% din `n \ zat cau e est decat b\rbatii. Boala t accentua ; alti factori care o po cazuri de ereditate ismul, tar en rmonale, sed sunt dereglarile ho greutatea, ra, du c\l , lte `na uri `nc\l]\mintea cu toc fesia. celulita, vârsta, pro

Cercet\torii au descoperit c\ una dintre cauzele majore ale sterilit\]ii masculine este nivelul sc\zut de zinc din organism, deoarece acesta are un rol esen]ial `n producerea testosteronului, hormon sexual masculin. ~n plus, influen]eaz\ [i mobilitatea spermatozoizilor.

actualitate . c\l\tor 24 AMENAJ|RI

Ce materiale alegem pentru mobilier?

LEMN {I DERIVATE Lemnul este unul dintre cele mai `nt‚lnite materiale din industria mobilierului. Un mobilier clasic, masiv este `n general realizat din lemn natural cu diferite esen]e: fag, stejar, brad, ar]ar, pin, etc. ~n func]ie de finisajele dorite putem alege una dintre esen]ele de lemn. Mobilierul din lemn masiv este cel mai bun calitativ, av‚nd o durabilitate [i rezisten]\ foarte mare.

MATERIALE NATURALE MDF-ul este un material lemnos foarte rezistent, de o calitate superioar\, folosit cel mai adesea pentru mobilierul modern. Utilizat ani la r‚nd `n industria mobilierului, MDFul a devenit un material foarte c\utat, datorit\ calit\]ilor estetice [i rezisten]ei `n timp. Furniruit, l\cuit, sau vopsit `n diferite culori mobilierul din MDF are un aspect deosebit fiind [i foarte bun calitativ.

PAL - pl\ci aglomerate din lemn - este un material foarte des utilizat `n industria mobilierului. Fiind un material mai pu]in costisitor dec‚t lemnul masiv sau MDF-ul [i mai u[or de lucrat, PAL-ul ofer\ posibilitatea cre\rii diferitelor piese de mobilier la pre]uri mai mici. Mobilierul din PAL dac\ este bine lucrat [i finisat - poate fi estetic, `ns\ nu este la fel de bun calitativ [i la fel de rezistent precum cel din lemn masiv sau MDF.

P‚nza are un aspect fresh, modern.

O canapea tapisat\ cu p‚nz\ este `ns\ mai bine de amplasat `ntr-o `nc\pere nu foarte folosit\, p‚nza murd\rindu-se destul de u[or.

TAPISERII

Tapiseria canapelelor, fotoliilor, scaunelor ofer\ tonul unei `nc\peri.

Tocmai din acest motiv alegerea materialelor pentru tapiserie este una foarte important\.

STIL: Stilul ales pentru tapiserii trebuie s\ fie acela[i cu cel al cadrului canapelei. O canapea cu un design clasic trebuie s\ fie tapisat\ cu materiale textile cu un model clasic. De asemenea modelul materialului utilizat pentru tapiserie trebuie s\ fie `n rela]ie direct\ cu dimensiunile `nc\perii.

Spre exemplu, materialele cu modele mari, repetate, arat\ mai bine `ntr-o `nc\pere cu suprafa]a mare.

CULOARE: Culoarea tapiseriei trebuie aleasa `n func]ie de stilul de amenajare al `nc\perii [i de atmosfera pe care dorim s\ o cre\m. Pentru o atmosfer\ cald\ sunt ideale culorile precum crem, bej, maro, iar pentru o `nc\pere cu un aspect formal putem alege gri, alb-negru. Culoarea tapiseriei trebuie aleas\ `ns\ ]in‚nd cont de beneficiari. ~n cazul `n care ave]i un copil mic este ideal\ alegerea unei culori `nchise.

Bumbacul este un material adesea utilizat pentru tapiserii, datorit\ rezisten]ei sale, fiind foarte greu deteriorat. Tapiseriile din bumbac sunt `ns\ mai greu de sp\lat [i cur\]at.

M\tasea [i satinul sunt dou\ materiale foarte elegante [i frumoase.

Tapiseriile din m\tase [i satin necesit\ `ns\ o sp\lare profesional\. Dac\ dori]i canapele tapisate cu m\tase, alege]i canapele cu tapiserie deta[abil\.

L‚na - un material textil foarte `nt‚lnit pentru tapiserii, fiind foarte rezistent.

Pentru tapiserii, l‚na este combinat\ cu fibre sintetice, pentru a putea fi mai u[or de `ntre]inut [i sp\lat.

MATERIALE SINTETICE Acrilic – este un material ce imit\ l‚na; foarte rezistent.

Microfibre – o categorie foarte nou\ de materiale pentru tapiserii, cu un aspect foarte catifelat. Tapiseriile din microfibre sunt rezistente [i au un aspect foarte pl\cut.

Nylon – este un material care foarte rar este utilizat singur. Cel mai des el este combinat cu alte fibre textile `n realizarea tapiseriilor.

Poliatiren – la fel ca [i nylon-ul, polyesterul este adesea amestecat cu alte fibre. Un material foarte rezistent.

Pielea natural\ este un material cu un aspect deosebit, u[or de `ntre]inut [i sp\lat. Canapelele din piele natural\ confer\ spa]iului de locuit [i o not\ aparte.

Exist\ mai multe tipuri de solu]ii de `ntre]inere a mobilei: cur\]\tori pe baz\ de silicon, ceruri [i luciuri (polish). V\ recomand\m s\ evita]i solu]iile pe baz\ de silicon.

Chiar dac\ au un grad de str\lucire mai ridicat, siliconul se prelinge chiar [i pe cele mai de calitate finisaje, cre‚nd o barier\ care nu va mai accepta alte bai]uri sau lacuri ulterioare. Acest lucru va face imposibil\ refinisarea sau recondi]ionarea mobilei.

25

Modalit\]i de cur\]are a mobilei

~n orice c\min, indiferent c\ este vorba de casa noastr\ sau nu, o atrac]ie deosebit\ este dat\ de mobilier. De aceea, pentru a-[i p\stra farmecul [i str\lucirea, acesta are nevoie de toat\ aten]ia [i `ngrijirea noastr\.

D

e multe ori cur\]area [i `ntre]inerea lui ne d\ dureri de cap `ntruc‚t unele modalit\]i de cur\]are pe care le folosim se dovedesc a fi mai pu]in eficiente sau apar pete de diverse natur\ care sunt aparent imposibil de cur\]at. Din ce `n ce mai mult apar produse profesioniste care vin `n ajutorul nostru, sunt u[or de folosit [i dau rezultate bune `n scurt timp.

Unele dintre ele s-au remarcat prin calitatea lor. Cu toate acestea, exist\ [i unele trucuri la fel de eficiente, dar despre care se [tie mai pu]in [i care dau rezultate excelente mai ales `n cazul mobilierului confec]ionat din alte materiale dec‚t cel din lemn.

Mobila din pai poate fi `ntre]inut\ cu suc de l\m‚ie [i [tears\ cu un burete, apoi cl\tit\ cu ap\ din abunden]\. Petele de gr\sime sau murd\rie se cur\]\ folosind o c‚rp\ moale `mbibat\ `n ap\ cu s\pun [i o linguri]\ de amoniac, apoi se cl\te[te [i se [terge cu o c‚rp\ uscat\.

Mobila l\cuit\ se cur\]\ de petele de ap\ cu o solu]ie din sare fin\ [i petrol. Apoi se lustruie[te cu o c‚rp\ curat\.

Mobila ceruit\ se cur\]\ cu un tampon din l‚n\, `mbibat `n ulei `nc\lzit. Urmele de pe mobil\ se `ndep\rteaz\ cu ajutorul unui [erve]el de h‚rtie `mbibat `n ap\ cu amoniac.

Dup\ ce se [terg, se lustruiesc cu un material din l‚n\.

Mobila din r\chit\ se cur\]\ cu o solu]ie preparat\ dintr-o jum\tate de pahar de ap\ de Javel la un litru de ap\, cu care se spal\ piesele de mobilier, folosind un burete.

Mobilierul din lemn de mahon se cur\]\ cu un burete umezit cu ap\ cu o]et, dup\ care se freac\ repede cu o c‚rp\ moale, p‚n\ c‚nd urmele dispar. Suprafa]a uscat\ se acoper\ cu un strat sub]ire de cear\ alb\ [i apoi se lustruie[te cu o c‚rp\. Petele de ap\ pot fi `nl\turate cu spirt, gaz sau ulei de parafin\.

Rubric\ realizat\ cu ajutorul www.1001case.ro

~n 2012, Rom‚nia va organiza Campionatul Mondial de pescuit la Crap – gazd\ fiind balta de pescuit sportiv [i agrement din Bucure[ti.

actualitate . c\l\tor 26 PASIUNI

Unde pescuim `n 2010

Pescuitul este unul dintre hobby-urile relaxante, pe care foarte mul]i dintre rom‚ni `l practic\ `n special `n weekend.

Text [i foto: Daniel Ene

ECHIPAMENT PENTRU PESCUIT SPORTIV LA CRAP

L

acurile naturale din jurul Bucure[tiului au devenit locuri special amenajate pentru pescuit sportiv, destinate at‚t pescarilor amatori c‚t [i celor profesioni[ti, iar c‚teva dintre ele au primit statutul de carpodrom, destinate exclusiv pescuitului la crap [i organiz\rii de concursuri de pescuit. Departe de zgomotul [i agita]ia Bucure[tiului po]i petrece o zi sau mai multe `mpreun\ cu prietenii [i familia pe b\l]i ca Moara Vl\siei, S\rule[ti, Peri[, Movili]a, Fundulea, Benga, T‚nc\be[ti, Chiroiu, Belciugatele, Afuma]i, D‚rvari. Acestea sunt populate `n fiecare prim\var\ cu cantit\]i impresionante de crap [i au devenit

ne`nc\p\toare pentru iubitorii pescuitului. Taxele pentru pescuit sportiv `n sistem catch & release variaz\ `ntre 50 [i 200 de lei `n func]ie de m\rimea exemplarelor de crap care se afl\ `n ap\ [i de condi]iile de campare [i agrement oferite pescarilor. Proprietarii acestor lacuri au adoptat regulamentul de pescuit sportiv, asemeni celor din occident, organiz‚nd concursuri de pescuit sportiv, at‚t la crap c‚t [i la r\pitor. Poten]ialul lacurilor din Rom‚nia a devenit at‚t de cunoscut, `nc‚t echipe de pescari profesioni[ti din `ntreaga lume vin cu regularitate s\ se antreneze, iar `n 2012, Rom‚nia va fi gazda Campionatului Mondial de Pescuit Sportiv la Crap.

Echipamentul destinat pescuitului la crap, similar cu cel folosit `n competi]iile sportive, [i care a devenit standard [i pentru pescarii amatori este format `n general din: ∫ 4 lansete a c\ror lungime este de regul\ 3,6 m sau 3,9 m ∫ 4 mulinete cu tambur supradimensionat pentru a facilita lans\rile lungi ∫ Suport (rod pod) cu 4 posturi pentru su]inerea lansetelor ∫ 4 swingere pentru semnalizarea vizual\ ∫ 4 avertizori acustici pentru semnalizare pe timp de noapte ∫ Minciog ecologic pentru a ajuta la scoaterea pe[telui din apa ∫ Sac

pentru pastrarea crapului `n apa ∫ Scaun rabatabil pentru confortul pescarului ∫ Cort pentru campare pe timp de noapte ∫ Saltea de primire pentru a proteja pe[tele pe mal ∫ Antiseptic pentru dezinfectarea locului unde pe[tele a fost `n]epat ∫ Diverse acesorii: fire, cârlige, plumbi, monturi etc.

Este foarte important ca toate accesoriile [i echipamentele utilizate s\ fie `n concordan]\ cu regulamentul de pescuit sportiv [i s\ protejeze pe[tele din momentul `n care a fost `n]epat [i pân\ `n momentul eliber\rii.

~n ultimii ani asistam la o „curs\ a `narm\rii“ din partea pescarilor sportivi `n materie de scule [i accesorii pentru pescuitul la crap. Cuvinte ca undi]\, gut\, pluta, râm\, au ie[it demult din vocabularul `mp\timi]ilor pescari, care aloc\ bugete impresionante pentru „m\ria sa“, CRAPUL.

actualitate . c\l\tor

27

...10 ore de pescuit [i 50 kg de crap Partida de pescuit programat\ `ntr-o s‚mb\t\ de mai, a `nceput la ora 3 diminea]a cu plecarea din Bucure[ti spre o balta aflat\ la aproximativ 30 Km. Este important sa ajungem pe balt\ foarte de diminea]\ pentru a putea s\ ne alegem un loc bun pentru pescuit, unde crapul obi[nuie[te s\ caute m‚ncare, uneori fac‚nd salturi, tr\d‚ndu-[i astfel prezen]a.

Multe dintre b\l]ile destinate pescuitului sportiv permit pescuitul dup\ ora 6.00 AM, iar pentru o partid\ de pescuit de scurta durat\ un loc bun, unde pe[tele este obi[nuit s\ g\seasc\ m‚ncare, reprezint\ garan]ia c\ vom avea multe prezent\ri [i capturi impresionante.

UIT LOCUL DE PESC

fie c\ eal\ pe m\sur\, de apa mom ri un su al, ilie m bo de e de aproap este vorba pescuit ‚nc\ [i b. m ru Am ales locul de b\l]ii po te mai pu]in ad es de u sa imea ai repede mperaacolo unde l\] se `nc\lze[te m Pe m\sur\ ce te tul e [i ar pu m ce te `n ar c\uta La fo m e. a vo ar nu er de la so \ turile cresc, atea s\ ‚nc\, ad ul `ncepe s\ aib \ ap ap cr , aveam posibilit cu rii e ril ve aproape \neasc\ locu hr u a stuse sa s\ or , cil te pa ita lansez destul de activ umbra co , de pe f ns te stu moin de ai iar , m n\ lt\ ce zo de o din ce `n i de pe ba de apa nu e hran\ fulu siune en m di er\ s\ consum malul opus, un de ef la pr mea c\. ~n siuni [i este il\ va selecta era foarte adân de mici dimen e considerab nd ez c‚ iliz \, ut ad se rio s\ pe t da e mari. an el m aceast\ ar co pl re em ex ce, crapul sau 4) [i 6 r. (n ici apa este `nc\ re m e ac c‚t mai prefer\ s\ stea

NADA Aleas\ bine, face difen]a dintre cel care prinde [i cel care admir\ natura. Nada folosit\ a fost o combina]ie de sp\rtur\ de semin]e, betain\ [i extract de fructe dulci, iar n\direa a fost f\cut\ diminea]a [i `ntre]inut\ pe toat\ durata zilei. ~n acest fel am reu[it s\ ]in pe[tele pe patul de nad\ pe toata durata zilei, av‚nd tras\turi constante f\r\ pauze lungi.

MONTURA {I MOMELA Montura [i momela reprezint\ accesoriile cu care pe[tele are primul contactModul cum acestea se prezint\ pe fundul apei poate st‚rni sau nu interesul crapului.

Fiind necesare lans\ri lungi de peste 100 de metri, am utilizat o montur\ `n linie semiculisant\, cu forfac scurt, plumb de 100 grame, cârlig

nr. 6 curbat, iar ca momel\ dou\ boabe de porumb dintre care una flotant\, cu arome de fructe dulci (ananas [i c\p[uni).

Foarte important este ca montura s\ fie executat\ corect pentru o `n]epare optim\, pentru a nu avea rateuri [i pentru a nu produce r\ni grave pe[telui.

CAPTURA ZILEI CAPTURA ZILEI, un frumos [i s\n\tos exemplar de crap românesc, bine propor]ionat, cânt\rind 8,1 kg, a oferit un drill intens `n jurul orei 14.00, st‚rnind admira]ia (sau invidia...) c‚torva vecini de stand.

Acesta a fost acompaniat de `nc\ dou\ exemplare trecute de 6 kg [i de câteva pân\ `n 5 kg.

Pe toat\ durata zilei s-au prins 11 exemplare, c‚nt\rind `n total aproximativ 50 kg.

Pe[tii au fost sco[i cu toat\ grija din ap\, a[eza]i pe saltea, dezinfecta]i at‚t `n locul unde au fost `n]epa]i c‚t [i `n locurile unde prezentau alte r\ni. Dup\ fotografiera, au fost elibera]i `n habitatul lor natural.

RE}ET| DE CIORB| DE PE{TE TRADI}IONAL| Ingrediente: cartofi, ceap\, ardei gras, ro[ii, p\trunjel, sare, ulei [i o]et. Cel mai important este pe[tele, iar cea mai buna ciorb\ iese cu minim 4 feluri de pe[te: crap, somn, [tiuc\ [i biban. ~nt‚i pune]i la foc ceaunul cu apa [i legumele, l\sa]i la fiert p‚n\ c‚nd cartofii sunt aproape fier]i. Ro[iile [i ardeiul se pot coace pu]in pe jar, apoi le cojiti [i ve]i ob]ine un gust super interesant, cu tent\ de copt. S\ra]i ciorba [i gusta]i. Trebuie s\ fie pu]in mai s\rat\, pe[tele va mai absorbi din sare. Pune]i pe[tele `n ceaun [i nu mai amesteca]i. ~n maxim 20 min pe[tele trebuie sa fie fiert (focul trebuie s\ fie foarte mic pentru ca pe[tele s\ nu se rup\). C‚nd pe[tele este fiert, ad\uga]i o]etul `n timp ce ciorba fierbe si gustati dup\ 2 min [i apoi pune]i [i c‚teva linguri de ulei. C‚nd este gata lua]i ceaunul de pe foc, pres\ra]i o leg\tur\ de p\trunjel t\iat m\runt [i acoperi]i timp de c‚teva minute.

Ciorba de pe[te se serve[te `n mod tradi]ional `n felul urm\tor: Se scoate pe[tele pe un platou [i se serve[te cu mujdei de usturoi preparat cu ro[ii coapte. Apoi se serve[te zeama, cu m\m\lig\, mujdei [i ardei iute.

Poft\ bun\!

actualitate . c\l\tor 28 AUTO

28

MOTORHOMES Bijuterii itinerante Veritabile oaze de relaxare pentru pilo]i pe durata unui Grand Prix, dar [i modele de ospitalitate pentru sponsori [i parteneri, motorhome-urile echipelor de Formula 1 `mbin\ avangard\ [i func]ionalitate. Dou\ atribute ce definesc perfect esen]a celei mai prestigioase discipline din peisajul sporturilor cu motor.

Text [i foto: EUROSPORT

P

‚n\ la jum\tatea anilor ’70, lumea Formulei 1 nu descoperise `nc\ amestecul de func]ionalitate [i confort, `n spa]ii relativ restr‚nse.

Fostul patron al echipei McLaren, Ron Dennis, este cel care a revolu-

La r‚ndul lor, italienii de la Ferrari adoptaser\ o structur\ pe trei niveluri, cu ocazia Marelui Premiu al Spaniei 2007. Un motorhome alc\tuit din patru module, proiectat [i fabricat `n doi ani de zile. Nu mai pu]in de 35 de tone de aluminiu, 12 tone de o]el, 50 de kilometri de cabluri electrice [i 1.000 de litri de vopsea au fost utiliza]i la construc]ia infrastructurii.

Din nou, nivelurile superioare au fost destinate exclusiv invita]ilor echipei, cu zon\ VIP, restaurantbar [i diverse `nc\peri, `n care au fost instalate 28 de ecrane cu plasm\.

]ionat standardele `n paddock-ul Formulei 1. Mai `nt‚i `n prim\vara lui 2002, atunci c‚nd McLaren a inaugurat inovantul Communication Centre, structur\ high-tech, asamblat\ in situ. Considerat ini]ial

o opulent\ declara]ie de for]\, Communication Centre s-a dovedit o alternativ\ la improviza]iile vremii, dou\ trailere [i o pasarel\, ce ]ineau loc de serviciu de ospitalitate pentru invita]ii echipelor.

In 2006, cei de la Red Bull au spart tiparele o dat\ cu introducerea noului „Energy Station 2“, o structur\ menit\ s\ regrupeze cele dou\ echipe pe care gigantul b\uturilor energizante le de]ine `n portofoliu. Era `n fapt, o a doua versiune a motorhomeului, imaginat\ pentru a g\zdui [i surata mezin\, Scuderia Toro Rosso. Construit\ pe trei niveluri, „Energy Station 2“ s-a impus ca o veritabil\ referin]\ `n materie. La parter, sunt g\zduite birourile responsabililor echipei, `n timp ce la etajele superioare reg\sim baruri, terase, restaurante, ba chiar [i o piscin\ `n aer liber! ~n 2006, cei de la Red Bull au spart tiparele odat\ cu introducerea noului „Energy Station 2“, o structur\ menit\ s\ regrupeze cele dou\ echipe pe care gigantul b\uturilor energizante le de]ine `n portofoliu. Era `n fapt, o a doua versiune a motorhome-ului, imaginat\ pentru a g\zdui [i surata mezin\, Scuderia Toro Rosso. Construit\ pe trei niveluri, „Energy Station 2“ s-a impus ca o veritabil\ referin]\ `n materie. La parter, sunt g\zduite birourile responsabililor echipei, `n timp ce la etajele superioare reg\sim baruri, terase, restaurante, ba chiar [i o piscin\ `n aer liber!

Mercedes-Benz revine `n aten]ia publicului al\turi de cele 4 protagoniste din Sex and the City 2. Elegant pentru Carrie (Sarah Jessica Parker), luxos pentru Charlotte (Kristin Davis), inteligent pentru Miranda (Cynthia Nixon) [i rapid pentru Samantha (Kim Cattrall), noul Clasa E Cabriolet `[i face debutul `n lumea extravagant\ a filmului.

29

{TIRI AUTO LANSARE NA}IONAL| A NOULUI BMW X5 Mai dinamic, mai eficient [i mai luxos ca niciodat\, noul BMW X5 `[i `nt\re[te statutul de lider printr-o tehnologie inovatoare a transmisiei, prin particularit\]i de echipare de prim\ clas\, un design expresiv [i calitate premium. Pl\cerea de a conduce este accentuat\ de gama de motoare complet revizuit\, de transmisia automat\ cu opt trepte `n dotare standard [i de sistemul inovator de asistare a conduc\torului.

MAZDA MX-5 COTAT| „CEA MAI BUN| MA{IN| SPORT“

B\tr‚nul „Communication Centre“ al celor de la McLaren `ncepuse s\-[i arate v‚rsta, iar responsabilii McLaren au decis s\ reac]ioneze. ~n prim\vara lui 2006, f\cuser\ deja apel la marca german\ Bischoff+Scheck, care `n colaborare cu stilistul Jochen Werner, a propus proiectul numit Brand Centre.

O structur\ menit\ s\ func]ioneze ca unitate-satelit a Centrului Tehnologic McLaren, de la Woking avea s\ uimeasc\ paddock-ul abia la jum\tatea stagiunii 2007, cu ocazia Grand Prix-

ului Marii Britanii.

Cu o amprent\ la sol de 288 mp (18x16 m), structura a fost conceput\ pentru a fi asamblat\ de o echip\ de 20 de oameni, `n numai 48 de ore [i demontat\ `n acela[i interval de timp. Altfel spus, Brand Centre reprezint\ o provocare logistic\, repetat\ pentru fiecare dintre cele 9 Grand Prix-uri europene de Formula 1. Caietul de sarcini este unul exact, iar timpul de asamblare – extrem de str‚ns de`ndat\ ce paddockul este deschis de organizatori.

Cel mai bine v‚ndut roadster din toate timpurile, Mazda MX-5 a mai ob]inut un premiu, c‚[tig‚nd titlul de „Cea mai bun\ ma[in\ sport“ din 2010 `n urma sondajului JD Power privind satisfac]ia clien]ilor din Marea Britanie. Mazda MX-5 a ob]inut un grad de satisfac]ie de 82,3% – devans‚nd modele de lux ca Mercedes-Benz SLK [i Audi TT, dar [i VW Eos – revendinc‚nd titlul de „Cel mai bun model din clas\“.

HYUNDAI SANTA FE „TRACTEAZ|“ PREMII Hyundai Santa Fe este alegerea perfect\ pentru c\l\torii aventurieri [i a fost numit „Cel mai Valoros 4x4 al Anului“ de juriul Caravan and Camping Club [i de revistele „What Car?“ [i „Practical Caravan“.

Hyundai Santa Fe poate fi comandat\ cu 5 sau 7 locuri [i transmisie manual\ sau automat\ `n 6 trepte [i porne[te `n Rom‚nia de la pre]ul de 29.738 euro cu toate taxele incluse pentru varianta de echipare Style.

cover story . c\l\tor 30

n i l \ t \ Cde pe ringul de dans, `n arena de lupt\ De Irina Ionescu

C|T|LIN MORO{ANU este lupt\torul rom‚n cu cea mai rapid\ ascensiune `n K1.

A urcat pentru prima oar\ `n ring `n urm\ cu trei ani [i jum\tate, `ntr-o gal\ de Local Kombat, iar ast\zi moldoveanul face senza]ie la nivel mondial. Supranumit „Moartea din Carpa]i“, C\t\lin s-a n\scut `n 1982, la Cotnari, `n jude]ul Ia[i, iar `n copil\rie cel mai mult i-a pl\cut rugby-ul. A practicat acest sport ani buni, ajung‚nd chiar `n echipa na]ional\ de juniori. La 23 de ani a schimbat `ns\ macazul, aleg‚nd kickboxingul.

Acum are `n palmares 21 meciuri c‚[tigate (15 prin knockout, iar la nivel interna]ional se poate l\uda cu victorii `mpotriva lui Gary Goodridge (Canada), Freddy Kemayo (Fran]a) ori Junichi Sawayashiki (Japonia), nume grele din K1.

Ai c‚[tigat al\turi de Magda locul I [i marele premiu de 60.000 de euro, la „Dansez pentru tine“ sezonul 9.

Cum te sim]i acum, c\ ai c‚[tigat competi]ia?

M\ simt u[urat, parc\ simt c\ am mai mult timp liber. Sunt foarte fericit, bucuros, toat\ lumea pe strad\ m\ felicit\, m\ `mbr\]i[eaz\, m\ laud\, am o satisfac]ie ca [i c‚nd a[ fi c‚[tigat un mare meci. Dar, am [i satisfac]ia c\ am ajutat-o pe Magda s\-[i `mplineasc\ visul [i c\ am reu[it s\ fac ceva ce [tiam c\ nu [tiu, mi-am dep\[it

limitele, pentru c\ nu am b\nuit c\ pot s\ fac a[a ceva `n via]a mea.

De ce ai acceptat aceast\ provocare ]in‚nd cont de faptul c\ dansul nu era tocmai punctul t\u forte, de[i te-ai dezvoltat excelent pe parcursul competi]iei? ~n primul r‚nd, m-a determinat dorin]a de a ajuta pe cineva, apoi dorin]a de a `ncerca ceva nou [i faptul c\ m\ poate vedea lumea a[a cum sunt. Am avut onoarea s\ particip la cel mai mare show de televiziune din

u n a [ o r o M

31

La 28 ani, C\t\lin Moro[anu se poate considera un om `mplinit cu o re]et\ proprie de succes. A plecat de jos, din lumea rugby-ului, a f\cut o facultate, a devenit cunoscut `n Rom‚nia [i str\in\tate [i are un vin ce `i poart\ numele.

C\t\lin este pe punctul de a-[i `ntemeia o familie dar nu vrea s\ se opreasc\ aici. Dup\ ce va termina cu sportul, vrea s\ intre `n afaceri [i s\ candideze la un post de senator sau deputat.

C\t\lin Moro[anu a demonstrat c\ este cel pu]in la fel de priceput la dans, cum e la K1. Al\turi de partenera sa, Magdalena Ciorobea, lupt\torul a reu[it s\ termine competi]ia „Dansez pentru tine“ pe locul 1!

Rom‚nia, a fost o ocazie care nu trebuia refuzat\, a fost ceva extraordinar pentru mine.

Cum ai f\cut fa]\ antrenamentelor?

Dansul `n sine mi s-a p\rut foarte greu, repeti]iile de dans mi s-au p\rut infernale, pentru c\ necesit\ un efort fizic foarte mare [i din cauza aceasta am [i sl\bit 8 kg. M-a ajutat condi]ia fizic\ pe care o aveam, `ns\ s\ [ti]i c\ `n dans sunt solicita]i al]i mu[chi dec‚t `n lupte, iar de multe ori mi[c\rile nu ies a[a cum ar trebui, a[a ca s\ nu

crede]i c\ mi-a fost mai u[or. Oricum, condi]ia fizic\ pe care am c‚[tigat-o la antrenemantele de dans m\ ajut\ `n fiecare sear\ c‚nd m\ duc la repeti]iile de lupte.

Care dans crezi c\ te-a caracterizat cel mai bine? Care ]i s-a p\rut cel mai complicat?

Mi-au pl\cut mult dansul ]ig\nesc, paso-doble, tango, hip-hop, pentru c\ sunt dansuri cu atitudine, cu personalitate, dinamice. Dansurile lente nu pot s\ le dansez, nu `mi ies.

De exemplu, la vals am luat note mai mici [i a[a m\ [i a[teptam s\ fie, pentru c\ nu sim]eam dansul, [tiam c\ nu-l fac cum trebuie, c\ nu m\ caracterizeaz\ [i atunci nu `l interpretez corespunz\tor.

Ai ales boxul, ca o continuare a carierei de rugbist. Reu[e[ti s\ fii nr.

1 `n orice domeniu. Care este cheia succesului [i care consideri c\ sunt atuurile tale?

Succesul `nseamn\ mult\ munc\, determinare, o g‚ndire pozitiv\, foarte,

foarte, foarte mult\ ambi]ie. Pun suflet `n tot ceea ce fac, m\ dedic `n totalitate [i cred c\ asta d\ roade `n tot ceea ce fac. {tim cu to]ii c\ sportivii urmeaz\ cu stricte]e un antrenament sau o diet\. Tu ai vreun regim alimentar special pe care `l respec]i, pe l‚ng\ orele fizice de sport?

Da, regimul alimentar este foarte important, trebuie combinat cu suplimente, carbohidra]i [i proteine.

Nu prea m\n‚nc p‚ine, m\n‚nc mult

cover story . c\l\tor 32

Posterul

C\t\lin Moro[anu

33

cover story . c\l\tor 34

35

piept de pui, carne de vit\, orez.

Fast-food nu are ce c\uta `n dieta unui sportiv, mai calc [i eu str‚mb uneori, dar foarte rar.

E[ti `nc\ t‚n\r, `ns\, te-ai g‚ndit vreodat\ la o retragere din ringul de K1 [i la urmarea unei alte cariere?

K1 este via]a mea, mi-a d\ruit ceea ce am eu acum, `mi ofer\ toate satisfac]iile de care am nevoie [i nu m-am g‚ndit s\ fac altceva. Sunt lupt\tor [i cu asta am s\ m\ ocup `n urm\torii ani. {tiu c\ urmezi Facultatea de Drept. Ne po]i spune de ce ai ales aceast\ specializare? Te preg\te[ti pentru o carier\ juridic\ sau, de ce nu, politic\?

Da, studiez [tiin]ele politice [i juridice cu pl\cere. Mama m-a `mpins spre Drept, a vrut s\ devin avocat. Respect munca, sacrificiile pe care le-au f\cut p\rin]ii mei pentru mine [i dorin]ele lor. Este o facultate frumoas\, chiar dac\ nu-s eu cel mai silitor, dar m\ descurc.

Presupun c\ `n afara planurilor profesionale, [i anume a competi]iior sportive, [i de ce nu artistice, cum am v\zut la Dansez pentru Tine, `]i dore[ti [i `mpliniri pe planul personal. Care ar fi acelea?

Am `mpliniri pe plan personal, din punct de vedere sentimental sunt `mplinit. Vreau s\ fiu bun pe plan sportiv, s\ ajung printre cei mai buni lupt\tori din lume, s\ ajung s\ lupt `n Tokio, `n Seul, dac\ a[ ajunge la nivelul acesta, a[ fi cel mai fericit.

DS3 este primul exponent al unei noi genera]ii de modele Citroën, inaugur‚nd o gam\ premium, care va fi completat\ `n 2011 cu DS5, ce va dispune [i de propulsie hibrid\ diesel-electric.

actualitate . c\l\tor 36

TEST-DRIVE

36

Citroën DS3 – un vehicul chic DS3 este un vehicul stilat [i pe care clien]ii `l pot personaliza printr-o `ntreag\ gam\ de accesorii [i elemente de stil.

Versiunea de top, THP, ofer\ performan]e bune chiar dac\ nu la nivelul lui Mini Cooper S. Trenul de rulare DS3 al lui DS3 este reglat mai rigid este disponibil cu dec‚t cel al lui C3. Pe drumuri cinci motoriz\ri: dou\ proaste, suspensia este foarte dieseluri de 1,6 litri cu 90 confortabil\ [i din acest punct [i 109 CP [i trei motoare pe de vedere ofer\ mai mult benzin\ realizate `n colabodec‚t Mini sau Fiat rare cu BMW: 1,4/95 CP, 500.

1,6/120 CP [i 1,6 THP/156 CP.

Spre deosebire de Mini, DS3 este pozi]ionat `n clasa mic\ oferind mai mult spa]iu. Are 3,95 metri lungime, 1,71 metri l\]ime [i 1,46 metri `n\l]ime, av‚nd gabaritul noului Audi A1.

`ncep‚nd de la 14.790 euro

P

roasp\t [i modern, cu performan]e dinamice apreciabile [i oferind un confort deosebit, DS3 este de asemenea un vehicul cu un design inteligent, a c\rui modularitate se adapteaz\ oric\rei situa]ii. ~n plus, Citroën DS3 a ob]inut `n urma testelor 5 stele Euro NCAP, oferind astfel promisiunea de a rula `n deplin\ siguran]\. Modelul este disponibil `n 3 niveluri de echipare (intitulate sugestiv Chic, So Chic [i Sport Chic), propun‚nd pe fiecare nivel o personalizare pe gustul fiec\ruia, `n special datorit\ unei palete impresionante de culori.

Astfel, la exterior, `n func]ie de versiunea aleas\, sunt propuse 38 de combina]ii de culori de caroserie [i

opus cu moport Chic“, pr [i HDi 110 Pe nivelul „S CP 0 15 P rnice TH Oricare ar fi hainele pe care le poart\, Citroën DS3 seduce prin personalitatea re stanpa toriz\ri pute hi ec ficiaz\ de o atipic\, prin inova]iile stilistice, prin temperamentul s\u: CP, DS3 bene t\ care include: scaune iaj de foarte boga CP, t, jante de al Pe nivelul „So Chic“, unde se poate opta `ntre mo- dard cu un motor VTi 95 t, eleron spor or Hi Fi sp m ]\ te fa Pe nivelul „Chic“, sis , [i rt torul pe benzin\ VTi 120 CP [i cel diesel HDi 90 CP, e diamantate dot\rile sale confo 17 inch negr DS3 propune prin [i le era lat DS3 dob‚nde[te [i mai mult [arm prin pavilionul bile, g box. ri (fronta [i Connectin siguran]\: 6 airbagu ise ton, geamurile laterale spate [i lunet\ fumurii, toare de cea]\, cru cortin\), ESP, proiec e semn\tura cu LED-uri [i jantele de aliaj de 16 inch. le reglabil pe `n\l]im control, volan `n pie func]ie MP3. cu CD io rad e, [i `n ad‚ncim

plafon [i p‚n\ la 12 modele de jante.

Pentru o personalizare complet\, unic\ [i distinct\, clien]ii pot opta pentru una dintre cele patru teme de

personalizare care reflect\ diferitele tendin]e [i moduri de via]\: Urban Tribe, Vibe, Zebra [i Perle.

La interior, clien]ii pot alege culoarea

plan[ei de bord, a termina]iei schimb\torului de viteze, dar [i dintr-o gam\ larg\ texturi [i materiale ale elementelor de interior.

c\l\tor 37

TRIESTE / TORINO / TOSCANA / DUN|REA LA CAZANE

La drum prin Europa TOSCANA

TRIESTE

DUN|REA LA CAZANE GHID DE ORA{ Trieste – „perla Adriaticii“ – este un ora[ mic [i neobi[nuit, cu influen]e din toate p\r]ile lumii. ∫

TORINO SUB LUP|

Torino este un ora[ aristocratic `n continu\ evolu]ie de care te vei `ndr\gosti.

∫

Toscana, leag\nul culturii italiene ∫ Spectaculosul traseu al Dun\rii la Cazane ∫

c\l\tor

Consulatul General al Rom‚niei la Trieste se afl\ pe Via Udine nr. 11, tel. 00 39 040 411 652, 00 39 040 412 536.

La drum prin Europa

38 GHID DE ORA{

Cunoscut [i ca „perla Adriaticii“, ora[ul este mic [i neobi[nuit, cu influen]e din toate par]ile lumii. Ad\postit `ntre mun]ii Carso [i mare, este capitala operetelor [i a „bella vita“.

TRIESTE. Ora[ al contrastelor T

rieste este un ora[ din nord-estul Italiei, capitala regiunii Friuli-Venezia Giulia.

Partimoniul s\u artistic [i cultural este legat de statutul de ora[ de grani]\. Aici pute]i vedea exemple de arhitectur\ roman\ veche (un mic teatru l‚ng\ mare, o arcad\ frumoas\ `n ora[ul vechi [i un muzeu roman interesant), arhitectur\ din imperiul austriac `n centrul ora[ului [i o atmosfer\ de amestec de stiluri mediteraneene, de vreme ce Trieste a fost un important port `n secolul XVIII. Dar chiar dac\ s-a remarcat `n trecut ca port [i centru comercial de o importan]\ vital\ pentru economia vechiului Imperiu Habsburgic, Trieste a fost locul preferat al unora dintre marile nume ale culturii interna]ionale: James Joyce,

Sigmund Freud, Rainer Maria Rilke, Umberto Saba, Italo Svevo.

Dar ce anume `i confer\ renumita atmosfer\ special\ pe care o remarci imediat ce ajungi `n acest ora[? S\ fie oare puzderia de pie]e [i cl\diri, aflate `n mare parte pe malul M\rii Adriatice dar [i pe colinele din jur? Poate vestigiile anticului Teatru Roman, situate chiar `n mijlocul ora[ului, printre cl\dirile moderne?

Sau poate magnificul castel Miramare? Sau cafenelele Cremcaffe? Sau Teatrul Giuseppe Verdi?

Te frapeaz\ `mbinarea dintre muzee [i cultur\: mirificul Teatru Comunal Giuseppe Verdi, inaugurat `n 1801 [i a c\rei arhitectur\ a fost inspirat\ de celebrul Teatro della Scala din Milano; evenimentele muzicale care au loc `n Catedrala San Giusto; Muzeul Civic pentru Istoria Artei, al\turi de Muzeul Sartorio

De re]inut VINO CU AUTOCARUL Transportul cu autocarul dureaz\ `n jur de 24 ore (cu plecare din Bucure[ti). Cu Eurolines po]i ajunge la Udine, la 58 km de Trieste, Autostazione, Viale Europa Unita 17.

VINO CU AVIONUL Aeroportul Trieste (TRS) este

(unde po]i `nt‚lni exemple ale burgheziei triestine, care [i-a creat `n timp un dialect specific, cel triestin, folosit `n special de persoanele mai v‚rstnice ale ora[ului), iar enumerarea numeroaselor l\ca[uri de cultur\ ar putea continua la nesf‚r[it.

Dar ceea ce este unic pentru riviera triestin\ este magnificul Castel Miramare, situat pe o st‚nc\ deasupra m\rii. Cuibul iubirii dintre contele Massimiliano d’Asburgo [i Carlotta del Belgio, a fost construit `n 1860 la cererea expres\ a acestuia.

Imaginea castelului este una romantic\, de o triste]e aparte, de parc\ iubirea p\tima[\ a celor doi ar fi trebuit s\ d\inuie de-a lungul veacurilor, dar ea este `ntregit\ de parcul ce `nconjoar\ castelul, unde po]i `nt‚lni c\prioare, p\s\ri care tr\iesc fericite `n patrimoniul natural.

Info utile [i de Opicina, un hibrid `ntre tramvai [i funicular, care ofer\ o leg\tur\ mai direct\ `ntre centrul ora[ului [i Opicina Villa.

Biletele se procur\ de la casele de bilete `nainte de a v\ urca `n mijlocul de transport ales. Ia-]i TRANSPORTUL URBAN un bilet de o zi, care este valaTransportul public local este bil atât in interiorul, cât [i `n exoperat de Trasporti Trieste, având circa 60 rute de autobuz teriorul ora[ului. unul din aeroporturile mai mici din Italia. Este situat `n apropiere de ora[, oper‚nd `n principal zboruri interna]ionale ale companiilor low cost.

∫ Teritoriul este compus din

mai multe zone climatice diferite `n func]ie de distan]a de mare [i / sau altitudine. ∫ Temperaturile medii sunt de 6 grade C (43 grade F) `n ianuarie [i 24 grade C (75 grade F) `n luna iulie. ∫ Religia este predominant romano-catolic\, dar are, de

asemenea, un num\r mare de cre[tini ortodoc[i datorati popula]iei migratoare din Europa de Est [i influen]a balcanic\. ∫ Trieste va fi conectat `n cur‚nd la re]eaua de cale ferat\ italian\ TAV: o rut\ pe care se va putea atinge 300 km/or\ va conecta Trieste cu Vene]ia `n urm\torii ani.

∫ {oseaua care merge de-a lun-

gul coastei (numita Costier\) ofer\ cea mai bun\ vedere posibil\ asupra ora[ului. ∫ Trieste este ora[ul cafenelelor istorice, de [tiin]\ [i literatur\, fiind casa de suflet a câtorva celebrit\]i: a lui James Joyce, a lui Saba [i a scriitorului contemporan Claudio Magris.

39

Esen]ial de v\zut

Repere UNDE STAI

CASTELUL SAN GIUSTO O plimbare pe meterezele [i bastioanele castelului v\ vor oferi o vedere panoramic\ a ora[ului, a dealurilor [i a m\rii. Castelul San Giusto ad\poste[te un muzeu de arme istorice, [i regulat, expozi]ii, evenimente, iar vara spectacole `n aer liber.

IL FARO DELLA VITTORIA Farul Victoriei este o lucrare impresionant\ a arhitectului Arduino Berlam (1880-1946) [i a sculptorului Giovanni Mayer (1863-1943). Pe l‚ng\ func]ia de far al golfului Trieste, construc]ia serve[te [i ca monument comemorativ dedicat victimelor din primul r\zboi mondial. Pe far se afl\ o statuie din cupru [i sub aceast\ statuie este fixat\ ancora torpilorului Audace (primul vas italian care a intrat `n portul Trieste, `n 3 noiembrie 1918).

MUSEO REVOLTELLA Acest muzeu a fost donat ora[ului `n 1869 de c\tre baronul Pasquale Revoltella, un mare iubitor de art\ care s-a `nconjurat de lucr\ri valoroase [i moderne.

Aflat `ntr-o cl\dire restaurat\ [i extins\ de arhitectul Carlo Scarpa, ast\zi muzeul ad\poste[te una dintre cele mai bune colec]ii ale Italiei, de art\ contemporan\ [i modern\.

∫ Hotel Roma 3* Hotelul este situat `n apropierea g\rii. Este dotat cu lift, scar\ rulant\ [i ofer\ servicii speciale precum babysitting, Watch Dog, sp\l\torie, rezerv\ri la restaurant, bilete de teatru [i alte evenimente, incluse `n oferta hotelului.

Pre] cazare: de la 49 euro / persoan\ / noapte Tip de mas\: mic dejun

∫ Hotel Novo Impero 3* Hotelul este `ntr-o cl\dire neo-clasic\ din perioada austro-ungar\, oferind o camer\ de zi cu mobilier vechi autentic. Bucura]i-v\ de odihn\ `n ambian]a elegant\ a Imperiului, dup\ o plimbare `n jurul ora[ului sau dup\ o zi de plaj\.

Pre] cazare: de la 45 euro / persoan\ / noapte Tip de mas\: mic dejun

LA MAS| Buc\t\ria tradi]ional\ este cu siguran]\

una dintre cele mai interna]ionale din toat\ Italia. Printre influen]ele str\ine se num\r\ Ungaria, pentru gula[ de carne [i pe[te, Austria pentru cafea [i o mare varietate de produse de patiserie, Iugoslavia pentru carne la gr\tar, [i Germania pentru wurst [i varz\ acr\. S\ nu uit\m influen]a Italiei [i chiar a platoului Carso din apropiere, cunoscut pentru

LA CAFEA De `ndat\ ce ajungi la

Trieste, vei observa omniprezentele case de cafea.

Unele dintre ele sunt `n

cartofi, p‚ine [i gnochi de prune (g\lu[te), pasticcio [i crespelle, cartofi [i rulouri de spanac. {i lista poate continua.

Ca meniu, v\ suger\m s\ `ncepe]i cu Paparot (sup\ de spanac), apoi `ncerca]i Gulash Triestino (gula[ `n stil Triestino). La desert r\sf\]a]i-v\ cu Gubana (nuci [i fructe uscate). Asigura]i-v\ c\ v\ spori]i pl\cerea savur\rii cu vinurile locale, mai ales a celor din regiunea Friuli.

afaceri de sute de ani.

Printre cele mai renumite se num\r\ Caffe Antico San Marco, cafenea cu o

LA CLUB Trieste are toate cerin]ele pentru o via]\

de noapte ideal\. Exist\ multe cluburi, baruri, pub-uri, restaurante, cafenele, cinematografe, teatre, spectacole de muzic\ live [i cabaret, care sunt gata s\ v\ amuze `n func]ie de gustul dumneavoastr\. Multe dintre acestea sunt situate `n zona Machiavelli, iar multe dintre

∫ Hotel NH Trieste 4* Este situat `n inima ora[ului, 400 m de Piazza Unita d'Italia, cea mai mare piazza din Europa c\tre mare. Hotelul este la doar 150 m de gar\ [i 300 m de port [i reprezint\ locul ideal at‚t pentru afaceri c‚t [i pentru turi[ti.

Pre] cazare: de la 55 euro / persoan\ / noapte Tip de mas\: mic dejun

lung\ tradi]ie `n ora[. Dac\ vrei s\ gu[ti ceva mai neobi[nuit cere Bicerin, cafea servit\ `n pahar.

baruri au spectacole live pentru a distra vizitatorii. Cele mai renumite sunt TNT, Bar Flavia, Vittoria, Stella Bar, Public House [i Pizza Grenade. ~n timpul sezonului de var\, exist\ numeroase concerte de muzic\ [i filme la Castello di San Giusto. Multe dintre aceste spectacole sunt cu intrare liber\.

Nu rata: CASTELUL MIRAMARE

MUSEO DI STORIA, ARTE E ORTO LAPIDARIO Muzeul de Istorie [i Art\ [i Gr\dina Lapidario ad\postesc importante colec]ii de art\, arheologie [i istorie, ca [i descoperiri preistorice [i proto-umane locale. Pute]i admira aici numeroase antichit\]i preromane, egiptene, grece[ti, romane [i o galerie de sculpturi medievale.

Ave]i `n vedere [i un popas la colec]iile de numismatic\ [i la biblioteci.

TEATRUL ROMAN Teatro Romano din Trieste a fost probabil construit pe ruinele unui l\ca[ de cult preistoric. ~n timpul domniei `mp\ratului Octavius, a fost `mprejmuit de ziduri. Teatrul se afl\ la baza dealului San Giusto [i este orientat spre mare. Construc]ia, realizat\ din piatr\, um\re[te par]ial panta dealului. Se presupune c\ partea superioar\ [i sc\rile erau confec]ionate din lemn. Statuile care `mpodobeau teatrul sunt acum ad\postite `n muzeu.

Inscrip]ii din perioada `mp\ratului Traian `l men]ioneaz\ pe Q. Petronius Modestus, personalitate din a doua jum\tate a secolului `ntâi, care a contribuit la dezvoltarea teatrului.

Aflat `n golful Trieste, castelul a fost construit `n sec. XIX la ordinele arhiducelui Maximilian, dup\ proiectele lui Carl Junker. Loca]ia este deosebit de pitoreasc\, cu parcuri fermec\toare care `]i ofer\ o perspectiva mirific\ asupra golfului.

Se spune c\ cine doarme `n acest castel cel pu]in o noapte va avea parte de o moarte brutal\. Arhiducele Maximilian s-a oprit `n 1864 o

noapte `n acest castel, `n drumul s\u spre Mexic unde urma s\ fie `ncoronat, dar `n 1867 a fost `mpu[cat. Arhiducele Ferdinand [i-a petrecut noaptea dinainte de c\l\toria la Sarajevo la castelul Miramare, unde a fost asasinat, acesta fiind `nceputul primului r\zboi mondial. Ducele Amadeo de Austria, unul dintre proprietarii castelului, a fost de asemenea asasinat `n 1938.

c\l\tor

Oferta EUROLINES: Pre]ul unui bilet dus - `ntors Bucure[ti - Torino este de 149 de euro.

Pentru rezerv\rile cu minim 30 zile `nainte, exist\ locuri reduse cu 50% pe toate cursele Eurolines.

La drum prin Europa

40 GHID DE ORA{

TORINO. Aristocra]ie modern\

Torino este azi un ora[ aristocratic `n continu\ evolu]ie, de la Augusta Taurinorum, prima capital\ a Italiei, la Regina automobilelor, de la protagonista evenimentelor Olimpiadei de Iarn\ la prima Capital\ a Designului, la `ncruci[area artelor cu inova]ia. Un ora[ care continu\ s\ te surprind\ [i de care sf‚r[e[ti prin a te `ndr\gosti.

S

upranumit capitala european\ a barocului, pe de o parte, [i Capitala Automobilelor (FIAT), pe de alt\ parte, Torino este unul dintre principalele ora[e din Italia alese ca destina]ie turistic\, `n ciuda faptului c\ ora[ul `n el `nsu[i nu prosper\ de pe urma turismului. Astfel, ora[ul este renumit `n lume pentru trecutul s\u istoric [i cultural imprimat `n multele repere bine conservate [i care culmineaz\ `ntr-un spectacol arhitectural incredibil. ~ns\ mo[tenirea istoric\ [i cultural\ este `ntregit\ de faptul c\ anumite companii de automobile, precum FIAT, `[i au sediul principal `n Torino. Ad\ug‚nd [i lung p\strata sa reputa]ie printre litera]i [i

arti[ti, precum [i faptul c\ ora[ul este casa controversatului Giulgiu de la Torino, s-ar putea argumenta c\ ora[ul este pe drept cuv‚nd considerat o destina]ie turistic\ valoroas\.

Scurt\ istorie Chiar dac\ originile sale redau Torino drept tab\r\ militar\, traiectoria sa istoric\ l-a f\cut capitala Ducatului Savoia (secolul al XVI-lea). Ulterior, a devenit, chiar [i numai pentru o scurt\ perioad\, capitala Italiei Unite (secolul al XIX-lea). ~ns\ oric‚t de aspr\ sau de bl‚nd\ a fost istoria cu Torino, lucrul pe care ora[ul l-a `n]eles a fost c\ a conserva amprenta istoriei este un semn al respectului fa]\ de propria sa identitate.

De re]inut Aeroportul este legat de ora[ ∫ Torino Porta Susa prin linia feroviar\ Torino-Lan- ∫ Torino Lingotto zo Torinese [i printr-o au∫ Torino Orbassano. tostrad\ racordat\ la [oseaua Alte g\ri, utilizate `n special de de centur\ din nord (Tangen- naveti[ti, sunt Torino Dora [i ziale Nord).

Torino Stura, pe traseul spre Milano, [i Madonna di CamTRANSPORTUL CU TRENUL pagna pe traseul spre CirioTorino este un important nod Lanzo. feroviar. Principalele g\ri torineze sunt: TRANSPORTUL URBAN ∫ Torino Porta Nuova –sta]ie Dac\ sosi]i la Torino cu dedicat\ traficului de pasageri, ma[ina, este de preferat s\ o VINO CU AVIONUL cea mai important\ din nodul l\sa]i `ntr-o parcare sigur\ [i s\ Torino este deservit de Aerofolosi]i mijloacele de transport feroviar torinez [i clasat\ a portul Interna]ional Sandro public [i liniile turistice pentru Pertini (TRN - LIMF) situat `n lo- treia din Italia `n func]ie de a v\ deplasa `ntre obiectivele num\rul de pasageri calitatea Caselle Torinese.

VINO CU AUTOCARUL Pre]ul unui bilet dus - `ntors Bucure[ti – Torino este de 149 de euro. Plec\rile sunt mar]ea [i vinerea la ora 05:00, iar sosirile sunt programate miercurea [i s‚mb\ta la ora 17:30.

Pentru rezerv\rile cu minim 30 zile `nainte, exist\ locuri reduse cu 50% pe toate cursele Eurolines.

Atrac]ii [i obiective turistice Mole Antonelliana este, probabil, cel mai notabil reper dintre numeroasele obiective din Torino. ~ns\ Castelul Valentino, Centrul Lingotto, Piazza Castello, Amfiteatrul Roman [i Porta Palatina trebuie neap\rat vizitate. ~n plus, Torino abund\ `n muzee [i galerii de art\, – Muzeul Egiptean, Muzeul Cinematografului, Muzeul Motoarelor [i Galeria de Art\ Contemporan\ sau Muzeul de Antichit\]i [i Arte Frumoase. Viziteaz\ [i l\ca[urile de cult – Catedrala Superga, Domul San Giovanni, Santurario della Consolata – sau mul]imea remarcabil\ de palate: Palatul Reale, Palatul Madama sau Palatul Cavour.

Info utile principale ale ora[ului. Torino are o bogata re]ea de linii de tramvai [i autobuz (aici se afl\ prima linie de metrou din lume!) care acoper\ ora[ul, suburbiile [i zonele din afara ora[ului.

Cam toate liniile de autobuz/tramvai `[i `ncep activitatea `n jur de 5.00 a.m. [i func]ioneaz\ p‚n\ t‚rziu `n noapte (24:00 - 1:00).

Biletele sunt puse `n v‚nzare `n tutungerii, standuri de ziare, baruri etc., ce au afi[at\ eticheta GTT (Grupul de Transport Torino).

∫ Muzeul Antichit\]ii

Egiptene din ora[ g\zduie[te a doua cea mai valoroas\ colec]ie egiptean\ din lume, dup\ cea de la Cairo. ∫ Galleria civica d’arte moderna e contemporana di Torino este al doilea muzeu de art\ modern\ din Italia, cu 5000 de picturi [i 400 de sculpturi. ∫ Universitatea din Torino (Universita degli Studii di Torino), este principala institu]ie universitar\ din ora[ ce a s\rb\torit `n 2004, 600 de ani de existen]\. De asemenea, ora[ul g\zduie[te Universitatea Po-

litehnic\ Torino [i Institutul European de Design.

Ora[ul are o lung\ tradi]ie cinematografic\: pe l‚ng\ aprecierea de care se bucur\ ca platou de filmare, Torino g\zduie[te Muzeul Na]ional al Cinematografiei, ca [i diverse festivaluri [i saloane cinematografice. ~n afara ora[ului, demne de vizitat sunt castelele Rivoli, Moncalieri, Venaria, Agli’, Racconigi [i Govone. Unele dintre acestea (`n primul r‚nd Rivoli, cu muzeul omonim) g\zduiesc importante evenimente culturale.

41

Esen]ial de v\zut

Repere MOLE ANTONELLIANA este un mare reper al ora[ului italian Torino. Ea este numit\ dup\ arhitectul care a construit-o, Alessandro Antonelli. Construc]ia ei a fost `nceput\ `n 1863 [i a fost terminat\ 26 de ani mai t‚rziu, dup\ moartea arhitectului. ~n zilele noastre g\zduie[te Muzeul Na]ional de Cinema, [i este considerat a fi cel mai `nalt muzeu din lume.

CATEDRALA SF. IOAN BOTEZ|TORUL dateaz\ din secolul XV) [i g\zduie[te Giulgiul din Torino, o p‚nz\ veche cu o urm\ imprimat\ de corpul unui om, despre care se spune c\ este p‚nza care l-a acoperit pe Isus `n morm‚ntul s\u. Giulgiul are lungimea de 4,36 m, l\]imea de 1,10 m [i este alc\tuit din fire de in tors manual, iar urzeala este executat\ tot manual.

PALAZZO REALE Fostul palat regal g\zduie[te dou\ muzee din Milano, Muzeul de Art\ Contemporan\ [i Muzeul Catedralei Duomo. Palazzo, care a fost construit `n 1700, este o cl\dire uimitoare, care se afl\ chiar `n fa]a Domului. Acesta a g\zduit o nesf‚r[it\ parad\ a nobilimii italiene, inclusiv familiile Visconti [i Sforza [i mai t‚rziu ocupan]ii spanioli [i austrieci din Italia. A fost, de fapt, `n timpul domniei ultimului dintre „guvernatorii“ austrieci momentul `n care renumitul arhitect Giuseppe Piermarini (designerul faimosului teatru „La Scala“) a restructurat semnificativ cl\direa, `ntr-o not\ de linii drepte, la forma pe care o are azi.

UNDE STAI

∫ Hotel San Paolo 3* Hotelul se afl\ `n partea nord-estic\ a ora[ului, aproape de universitatea Politecnico, stadionul Raffini [i stadionul Olimpic. Are sal\ pentru mic dejun, parcare, internet `n lobby, aer condi]ionat [i room service. Camerele au baie cu cad\ [i du[, usc\tor p\r, TV satelit, telefon, minibar, aer condi]ionat.

Pre] cazare: de la 28,5 euro persoan\ `n camer\ dubl\ / noapte Tip de mas\: mic-dejun

∫ Hotel Pacific Fortino 4* Hotelul este localizat `n centrul ora[ului Torino, aproape de Duomo di Torino. Cea mai apropiat\ sta]ie este Porta Susa. Are restaurant, bar, sal\ de conferin]e, room service, iar camerele sunt dotate cu baie, usc\tor de p\r, seif, TV, telefon, minibar, aer condi]ionat.

Pre] cazare: de la 30 euro persoan\ `n camer\ dubl\ / noapte Tip de mas\: mic-dejun

LA MAS| Pizza [i pastele sunt alegeri de baz\ pentru anumite de prim\ m‚n\ printre localnici, `ns\ turi[tii pot la fel de bine s\ `ncerce aceste feluri de m‚ncare italian\ renumite `n lume.

An[oa [i usturoiul reprezint\ [i ele ingredientele

specialit\]i locale, precum bagna cauda; `ns\, `n cazul `n care turistul caut\ o gustare mai u[oar\, acesta ar putea s\ `ncerce a[a numitele grissini. Dup\ ce a `ncercat gama variat\ de

preparate din carne servite cu sos, fie cald, fie rece, gumandul ajunge la desert – `n principal reprezentat de delicii de ciocolat\. Torino este recunoscut pentru specialitatea de ciocolat\ numit\ gianduiotto.

BINE DE Cafeaua `n Italia nu se poate lua „la pachet“ dec‚t din pu]ine locuri. Italienii {TIUT

~n cafenea se salut\ at‚t la intrare, c‚t [i la ie[ire. beau cafeaua repede, deci automat nu se Un espresso mai scump de 80 de cen]i este supraevaluat. Cu siguran]\ exist\ o vor a[tepta s\ petreci prea mult timp cafenea câ]iva metri mai `ncolo care savur‚nd-o. serve[te cafeaua mai ieftin.

Dac\ stai la bar sau bei cafeaua din piBicerin este cafeaua tradi]ional\ de cioare, ai mai mari [anse s\ pl\te[ti mai pu]in dec‚t dac\ accep]i privilegiul de a Torino, ce nu se g\se[te `n afara regiunii sta la mas\. De obicei, acest privilegiu va Piemonte (ciocolat\ cald\, espresso [i fri[c\). ap\rea pe nota de plat\.

LA CLUB Malul r‚ului Po este locul preferat pentru o plimbare estival\. Aici se

g\sesc numeroase localuri cluburi, libr\rii, care ofer\ oportunit\]i de distrac]ie pentru toate gusturile: p‚n\ noaptea t‚rziu. restaurante, discoteci,

Ora[ul altfel: Evenimente [i Festivaluri

PALAZZO MADAMA Este adev\ratul centru metaforic [i geografic al ora[ului. Anumite p\r]i din construc]ie dateaz\ din epoca roman\ (este vorba de dou\ dintre cele patru turnuri). ~n timpul Evul Mediu, a fost transformat `n castel prin construirea a dou\ turnuri noi.

Palatul a fost renovat ulterior de mai multe ori [i ornat cu o splendid\ fa]ad\, opera fiind a lui Filippo Juvarra.

MUZEUL EGIPTULUI Este unul dintre cele mai faimoase muzee din Torino, datorit\ faptului c\ de]ine cea mai mare colec]ie de antichit\]i egiptene din lume (cu excep]ia Muzeului din Cairo). Numai aici pute]i vedea sarcofage, mumii, texte sacre, sfinc[i, papirusuri sau artefacte ce dateaz\ din secolul al IV-lea `.Hr.

T‚rgul Interna]ional de Art\ Contemporan\ Artissima, Settembre Musica, Docume `n Parc [i Festivalul Interna]ional de Teatru se num\r\ printre cele mai sem-

nificative evenimente culturale ]inute `n Torino.

Automotoretro este menit s\ adune laolalt\ fanii ma[inilor vechi, iar Maratonul din Torino este un eveniment

care atrage concuren]i din `ntreaga lume. De asemenea, Torino g\zduie[te evenimente precum CioccolaTO [i S\rb\toarea lui San Giovanni.

c\l\tor

La drum prin Europa

42 SUB LUP|

Toscana, leag\nul culturii italiene

Dac\ v\ dori]i o vacan]\ care s\ se potriveasc\ principiului „Dolce far niente“, Toscana este zona spre care ar trebui s\ v\ `ndrepta]i. Zona este recunoscut\ pentru vestigiile sale istorice [i culturale extrem de bine conservate, se spune c\ ar fi leag\nul rena[terii italiene [i are tot ceea ce `i trebuie pentru a transforma un sejur obi[nuit `ntr-o vacan]\ de neuitat. de Irina Ionescu

~

n Toscana ve]i g\si plaje cu nisip fin, ve]i putea practica aproape orice sport de ap\, iar dac\ v\ ve]i plictisi de agita]ia ora[elor, v\ ve]i putea retrage la o pensiune agroturistic\ unde vechile tradi]ii [i obiceiuri se p\streaz\ [i `n zilele noastre.

Unesco a stabilit c\ dou\ treimi din mo[tenirea artistic\ a lumii se afl\ pe teritoriul Italiei. Iar `n Toscana se g\sesc mai multe comori artistice dec‚t `n toat\ Spania, ]ar\ aflat\ pe locul al doilea `n clasamentul mondial al mo[tenirilor culturale. }inut renumit pentru vestigiile sale istorice [i culturale, Toscana este compus\ `n

mare parte din mun]i, cu minunate coline recunoscute pentru planta]iile lor viticole [i pentru culturile de m\slini.

Nume mari ca Michelangelo, Leonardo da Vinci sau Donatello au f\cut din aceast\ zon\ centrul culturii renascentiste, iar capodoperele lor sunt faimoase `n toat\ lumea, regiunea fiind astfel socotit\ leag\nul limbii [i culturii italiene. Poe]i [i scriitori ca Dante, Machiavelli, sau Boccacio [i-au l\sat amprenta pe aceste locuri.

Aproape pretutindeni `n Toscana g\se[ti o multitudine de palate [i cet\]i vechi multe dintre care sunt ast\zi folosite ca hoteluri, aceasta f\c‚nd din

Capital\ a provinciei Toscana, Floren]a a fost denumit\ sugestiv „Atena Italiei“ datorit\ importan]ei sale culturale.

Este un ora[-altar pentru Rena[tere, cu picturi, fresce [i sculpturi care dateaz\ cam de c‚nd lumea, de c‚nd a `nceput s\ se dezvolte [i din punct de vedere cultural.

43

TIPS

Cea mai bun\ perioad\ pentru vizitat este `ntre mai [i octombrie.

Cu toate acestea, iulie [i august sunt foarte c\lduroase [i umiditatea este crescut\. ∫ Restaurantele sunt `nchise de obicei dup\ s\rb\tori, uneori chiar [i pe parcursul lunii august. ∫ Toscana este renumit\ pentru ∫

TRANS- ∫ Biletele de autobuz PORT le pute]i g\si la casele LOCAL de bilete, standurile de ziare [i tutungerii. ~n momentul `n care te-ai urcat `n autobuz, [oferul trebuie s\-]i [tampileze biletul.

Pre]ul unei curse variUNDE M|NÂNC

LA CAFEA

vinurile sale (cele mai faimoase fiind Chianti, Morellino di Scansano [i Brunello di Montalcino) [i pentru cele 120 de regiuni protejate (rezerva]ii na]ionale).

az\ `n func]ie de valabilitatea biletului, de la 60 de minute p‚n\ la o s\pt\m‚n\, `ntre 1 euro [i 16 euro. ∫ La taxi, tarifele pentru destina]iile din interiorul ora[ului sunt segmentate pe zi/noapte,

Buc\t\ria florentin\ se poate `mp\r]i `n dou\ categorii - „cucina povera“ (a celor s\raci, numi]i de toscani [i „mangiafagioli“, adic\ „m‚nc\tori de fasole“) [i buc\t\ria boga]ilor, ini]iat\ de curtea dinastiei de Medici, ale c\rei banchete cu delicatese precum limba de p\un [i spectacole de genul privighetorilor care zburau din pl\cinte erau la ordinea zilei.

Cel mai vechi restaurant din Florenta,

pre]uri de duminic\ sau excursii de s\rb\tori. ~n cazul `n care dori]i transport p‚n\ la aeroport, pre]ul variaz\ `n func]ie de locul de plecare [i num\rul bagajelor.

Buca Lapi, este o alegere bun\ mai ales pentru felul de mâncare atât de celebrat si care l-a p\strat atâta timp `n topuri – „bistecca alla fiorentina“ (o imensa friptur\ de vit\). Nu desconsidera]i nici localurile mai putin sofisticate cum ar fi Cantinetta dei Verrazzano (proprietatea unei vin\rii Chianti) [i Vivoli, vestita cofetarie specializat\ `n faimoasa `nghe]at\ florentin\.

Pentru a v\ ast‚mp\ra setea `n Floren]a pute]i alege `ntre beri italiene, ceai rece cu arom\ de piersici sau l\m‚ie, un bitter nealcoolizat (amaro), suc de fructe proaspete [i espresso frapat (caffe fredo).

Pentru copii exist\ oranjad\ sau limonad\ [i, desigur, o gam\ larg\ de `nghe]ate.

Vinul tradi]ional toscan este Chianti, probabil cel mai celebru dintre vinurile italiene [i unul dintre cele mai bune

din Europa. Pute]i s\ v\ relaxa]i `n Floren]a la cafeneaua designerului Roberto Cavalli, Giacosa Café sau la celebrele cafenele Caffé Gilli, Caffé Paskowski [i Caffé delle Giubbe Rosse.

Floren]a este locul unde `[i au sediul Gucci [i designerul de pantofi Salvatore Ferragamo, iar cele mai multe magazine se afl\ pe Via dei Tornabuoni: Bulgari, Armani, Versace, Prada [i Dolce& Gabanna.

~n magazinele care au afi[at mesajul „Intrarea Liber\“ `nseamn\ c\ po]i s\ te ui]i f\r\ s\ fii obligat s\ cumperi nimic. Exist\ `ns\ magazine `n care dac\ intri e[ti obligat s\ cumperi cel pu]in un produs, iar

pre]urile nu sunt pentru buzunarul oricui.

Cea mai bun\ perioad\ pentru cump\r\turi este iarna, dar [i `nceputul prim\verii [i toamna t‚rzie aduc reduceri consistente la majoritatea produselor.

SHOPPING

Toscana un imens paradis de vacan]\.

Nu putem s\ uit\m faptul c\ regiunea este cunoscut\ [i prin sta]iunile sale de cur\ [i tratament ca San Carlo Terme, Montecatini Terme, Saturnia, San Cassciano dei Bagni [i Chianciano Terme - sta]iuni cu vechi tradi]ii `n domeniu.

Centrul Toscanei [i Ora[ul Rena[terii italiene, Floren]a, este capitala regiunii [i anual prime[te sute de mii de vizitatori din toate col]urile lumii.

Acest ora[ al artelor este vestit `n toat\ lumea pentru cl\dirile sale gotice [i renascentiste, galerii de art\ [i muzee. Se spune c\, `n fiecare an, doctorii trateaz\ nenum\rate cazuri

de „sindrom Stendhal“, o boal\ ce poart\ numele celebrului scriitor francez care, uimit de grandoarea ora[ului, a suferit o depresie puternic\ dup\ ce l-a vizitat. ~n Floren]a ve]i g\si urme ale civiliza]iilor romane [i etrusce, dar epoca `n care ora[ul s-a dezvoltat cel mai mult a fost Rena[terea. Perioada de str\lucire maxim\ a Floren]ei a fost `n secolele XIV - XV, mai ales pe timpul lui Lorenzo Il Magnifico, membru al familiei Medici, care i-a adus la curtea lui pe Brunelleschi (un maestru al arhitecturii renascentiste), Boticelli, Masaccio, Donatello, Michelangelo [i Leonardo da Vinci.

c\l\tor

La drum prin Europa

Oferta EUROLINES: Pre]ul unui bilet dus - `ntors Bucure[ti - Torino este de 149 de euro.

Pentru rezerv\rile cu minim 30 zile `nainte, exist\ locuri reduse cu 50% pe toate cursele Eurolines.

4444 SUB LUP|

44

Coasta Toscanei invit\ vizitatorii `ntr-un mediu relaxant cu plaje cu nisip fin [i p\duri de molid. Printre cele mai importante sta]iuni de pe coast\ men]ion\m: Marina di Pietra Santa, Viareggio, Livorno, Castiglione della Pescaia, Marina di Grossseto [i Principina Mare.

Toate acestea ofer\ turi[tilor posibilit\]i de practicare a majorit\]ii sporturilor de ap\, a golfului, ciclismului, c\l\riei etc. Nu rata nici cea mai mare insul\ din Arhipeleagul Toscanei [i a treia ca m\rime din Italia, insula Elba, cea pe care a fost exilat Napoleon.

O scurt\ vizit\ la Milano Milano este unul dintre cele mai importante [i stilate ora[e din Italia [i abund\ de istorie. Printre nenum\rate cl\diri cu un caracter aparte, `n stiluri dintre cele mai diferite – de la palate neo-clasice (palazzo) la cl\diri ultramoderne [i zg‚rie-nori –, `n Milano se g\sesc o mul]ime de centre importante de afaceri, institu]ii financiare [i bursa Italiei.

Milano mai este cunoscut drept o veritabil\ „capital\ a modei“ [i , deasemenea, ca paradisul cump\r\turilor.

VINO CU Oferta Eurolines: Pre]ul AUTOCARUL unui bilet dus-`ntors Bucure[ti-Milano este de 149 euro. Plec\rile

sunt mar]ea [i vinerea la ora 05:00, iar sosirile miercurea [i s‚mb\ta la ora 15:00. Pentru rez-

UNDE ∫ Hotel Regency 4* STAU Situat la 10 minute de centrul ora[ului, `ntr-o zon\ reziden]ial\, la doar c‚teva minute pe jos de Fiera di Milano, acesta dispune de bar, bussines center, sal\ conferin]e, internet, gr\din\ [i sal\ de fitness.

Pre] cazare: de la 25 euro/ persoan\ `n camera dubl\ / noapte Tip de mas\: f\r\ mas\

erv\rile cu minim 30 zile `nainte, exist\ locuri reduse cu 50% pe toate cursele Eurolines.

Hotel Holiday Inn Express Milan-Bicocca 3* Situat `ntr-o zon\ reziden]ial\ aproape de zona comercial\ Bicocca, este aproape de centrul ora[ului, la circa 2 km. Hotelul dispune de bar, facilit\]i pentru persoane cu handicap, seif, camer\ de bagaje [i parcare.

Pre] cazare: de la 26 euro / persoan\ `n camera dubl\ / noapte Tip de mas\: mic dejun

∫

Cursul Dun\rii este ideal pentru turismul nautic [i pescuit sportiv `n timp ce zona luncilor [i a paji[tilor este un loc prielnic pentru c\l\rie, ciclism [i plimb\ri `n natur\.

45

Dun\rea la Cazane

Se spune c\, dac\ ajungi acolo o singur\ dat\, cu siguran]\ vei sim]i vraja.

Dup\ ce a b\tut, din ce `n ce mai vast, t\r‚m str\in, b\tr‚nul fluviu trage spre cas\, spre mare, [i ne salut\ din mers, pre] de sute de kilometri.

Dar parcursul lui nu este nic\ieri at‚t de spectaculos ca la Cazane!

~

ntre Dubova [i Ogradena, defileul Dun\rii se `ngusteaz\, silind apele fluviului s\ treac\ printre mun]i [i form‚nd un peisaj mirific. L\]imea albiei ajunge la doar 180-250 de metri, iar ad‚ncimea, la 100 de metri.

Curen]ii care se formeaz\ `n ad‚ncuri sunt foarte puternici, iar la suprafa]\ apa pare c\ fierbe. Cu peste 100 km, Defileul Dun\rii (`n zona Por]ile de Fier) este cel mai lung din Rom‚nia, iar apele sale duc nenum\rate lupte cu st‚ncile. Dar nic\ieri lupta nu atinge propor]ia de-a dreptul gigantic\ din zona s\lbaticului defileu dintre Bazia[ [i Drobeta Turnu-Severin.

Parcurgerea lui las\ turistului impresii de neuitat, mai ales `n por]iunea cea mai `ngust\, la Cazane (sector pe teritoriul jude]ului Mehedin]i; aceast\ por]iune form‚nd o rezerva]ie complex\).

VINO CU DN 57, Or[ova – Moldova Veche – MA{INA Pojejena – Oravi]a, cu un drum jude]ean modernizat `ntre Pojejena

Pe Dun\re cu vaporul O croazier\ pe Dun\re, `n zona Cazane, dureaz\ aproximativ dou\ ore, dar vei descoperi o zon\ plin\ de legende [i istorie. La Tabula Traiana s-a construit primul pod de vase pe Dun\re [i aici s-a purtat [i primul r\zboi cu Decebal, unde Traian a fost `nfr‚nt. Chipurile lui Decebal [i Traian au fost sculptate `n piatr\, pe cele dou\ maluri.

VINO CU TRENUL

TURISMUL DE CROAZIER| CAZARE

Trenul circul\ p‚n\ la halta Pruni[or (`nainte de Drobeta), urm‚nd apoi o transbordare cu

[i Socol. ~ntre localitatea Naid\[ [i Socol exist\ un drum comunal modernizat pe malul drept al r‚ului Nera.

autobuzul [i apoi un nou tren (din Drobeta p‚n\ `n Or[ova).

Acest al doilea tren

Se desf\[oar\ pe o lungime de 60 km. Cel mai pitoresc este sectorul Bazia[ – Turnu Severin, cunoscut sub numele de Defileul Dun\rii. La Iu]i,

merge chiar pe marginea Dun\rii, travers‚nd poduri [i tunele foarte pitore[ti.

punctul cel mai sudic al Banatului, Dun\rea formeaz\ unul din cele mai impun\toare defileuri din Europa, cu cele dou\ „cazane“.

Oferta Eurolines: La Dubova te po]i caza la Pensiunea Decebal 3* cu 100 lei de persoan\ `n camera dubl\ / noapte / f\r\ servicii de mas\, `n perioada 01.06 - 01.09.2010.

c\l\tor

La drum prin Europa

46 SUB LUP|

DE VIZITAT ∫ Rezerva]ia Balta Nera – Dun\re ∫ Rezerva]ia Bazia[ ∫ Rezerva]ia R`pa cu L\stuni ∫ Zona umed\ Insula Calinovat ∫ Zona umed\ Divici-Pojejena ∫ Ostrovul Kalinov\] ∫ Ostrovul Moldova Nou\ ∫ Fe]ele Dun\rii ∫ Pe[tera Poleva ∫ Valea Berzasca ∫ Valea Sirina ∫ Biserica Medieval\ din Socol ∫ cetatea medieval\ Zidina din Pojejena ∫ m‚n\stirea din Bazia[ ACTIVIT|}I TURISTICE croaziere pe Dun\re pescuit sportiv (pe Dun\re – somn, crap, [al\u, ceg\ etc., iar pe r‚urile interioare - p\str\v, mrean\, clean etc.) ∫ festivit\]i [i s\rb\tori tradi]ionale (nedei, s\rb\tori ale minorit\]ilor, festivaluri cultural-artistice) ∫ buc\t\ria tradi]ional\ (specialit\]i din pe[te, carne de capr\, produse lactate, legume, dulciuri) ∫ sporturi nautice pe Dun\re (canotaj, caiac-canoe, ski-jet, parapant\) ∫ ciclism de tur\ [i mountain-bike ∫ turism ecumenic (obiective religioase) ∫ turism ecologic ∫ ∫

Dup\ ce treci de acestea, vei observa c\ `n interiorul Cazanelor, fenomenele de eroziune au modelat piatra `n forme neobi[nuite. Unele dintre acestea sunt lapiezurile (sculpturi naturale `n calcar), care formeaz\ un microrelief caracteristic p\r]ii de sud-vest a Cazanelor Mari [i `n Cazanele Mici.

Dolinele (ad‚ncituri de teren cu aspect de p‚lnie, formate prin dizolvarea rocilor solubile de la suprafa]\) dau not\ specific\ Cazanelor Mari, fiind cunoscute local sub numele de „vulcane“. La scar\ extins\, tot apa este r\spunz\toare de multitudinea de caverne din zon\. ~n masivul calcaros Ciucaru Mare au fost identificate [apte pe[teri, cu o lungime total\ a galeriilor de 2.115 m, cea mai important\ fiind Pe[tera Ponicova.

Defileul Dun\rii [i cheile formate pe afluen]ii acesteia – Valea Mare, Valea Liuborajdea, Cheile Mraconiei, Cheile Sirinei, Valea Berzasc\ – sunt puncte de atrac]ie de o frumuse]e s\lbatic\.

LOCALIT|}I CU PENSIUNI TURISTICE ∫ G\r‚na ∫ Brebu Nou ∫ Z\voi (Poiana Ursului) ∫ Sasca Montan\ ∫ Teregova ∫ Zona Turnu Ruieni

LOCALIT|}I CU POSIBILIT|}I DE PRACTICARE A AGROTURISMULUI Verme[ ∫ Berzovia ∫ Ramna ∫ Ocna de Fier ∫ Dognecea ∫ Ciud\novi]a ∫ Ciclova Rom‚n\ ∫ C\rbunari ∫ Berzasca ∫ Schievi]a ∫ Armeni[ ∫ Socol ∫ Pojejena ∫ Prigor ∫ Bozovici ∫ Eftimie Murgu∫ Mehadia

PENTRU TURISMUL DE VÂN|TOARE Direc]ia Silvic\ Cara[ - Severin dispune de un num\r de 12 cabane de v‚n\toare (cu un num\r total de 113 paturi): Poiana M\rului, Teregova, Valea Cernei, Clisura Dun\rii, Valea Radimna, Cheile Nerei, Valea Mini[, Semenic, Valea B‚rzavei, Lacul Secu, Iersig, care au curent electric, re]ea de alimentare cu ap\ rece [i cald\ [i posibilit\]i de servire a mesei.

Peisajul carstic este deosebit de interesant pe ambele maluri ale Dun\rii, `n afara frumoaselor v\i s\lbatice, chei [i canioane, cuprinz‚nd platouri de doline, c‚mpuri de lapiezuri, izbucuri, cascade, dorne, pe[teri [i avene.

c\l\tor 47

INFO / SERVICII / PASS / INTERVIU / {TIRI

focus eurolines

MISIUNEA EUROLINES

SERVICII

Punem la dispozi]ia ta ~]i oferim mobilitate maxim\ transport interna]ional cu [i calitate `n toate domeniile autocarul la cele mai `nalte `n care activ\m standarde de calitate

{ T I RI ∫ S-a n\scut un nou „copil“

Eurolines: agen]ia din Complexul Mall B\neasa (Carrefour Feeria).

Focus 48 SERVICII

Traseele Eurolines

Frankfurt de le 49 Euro/pers./dus * Sta]ie: Hauptbahnhof (Gara), Bussteig (peron) 7/9

Amsterdam de la 49 Euro/pers./dus * Sta]ie: Juliana Plein, Amstel Busstation

Bruxelles de la 49 Euro/pers./dus * Sta]ie: Gare du Nord, Rue de Progres

Oslo

Stockholm

Riga

Gothenburg

Vilnius

Edinburgh

Berlin - de la 49 Euro/pers./dus * Sta]ie: Zentrale Omnibus Bahnhof, Am Funkturm (Autogara central\, turnul de radio)

Copenhagen Dublin

Gdansk Hamburg

Paris de la 49 Euro/pers./dus * Sta]ie: Autogara Interna]ional\ Gallieni

Amsterdam

Berlin

London Brussels

Lille

Geneva de la 49 Euro/pers./dus * Sta]ie: Gare Routiere, Place Dorciere

Praga de la 29 euro/pers./dus Sta]ie: UAN Florencz

Koln Frankfurt

Paris Strasbourg Nantes

Madrid de la 49 Euro/pers./dus * Sta]ie: Autogara Sur, Blvd.

Mendez Alvaro nr. 83, peron 10

Zurich

Lyon

Budapest

Venice

Bucharest Sta]ie: Str. Buze[ti 44

Milan

Florence

Munchen de la 49 Euro/pers./dus * Sta]ie: Frottmaning, P+R Parkplatz

Rome

Barcelona Valencia

Milano de la 49 Euro/pers./dus * Sta]ie: Lampugnano Bus Station

Budapesta de la 19 euro/pers./dus Sta]ie: Aut. Nepliget

Bratislava

Vienna Munich

Marseille

Madrid

Istanbul

Taranto

Salonic

Atena Roma de la 49 Euro/pers./dus * Sta]ie: Autostazione Tiburtina

Legend\ destina]ii `n care ajungem prin parteneri destina]ii `n care ajungem direct

Brno

Stuttgart

Toulouse Porto

Krakow

Prague

Geneva Bordeaux

Warsaw

Traseele sunt orientative. Punctele reprezentate pe hart\ sunt ora[ele principale `n care ajungem.

Pentru lista cu toate sta]iile v\ rugam s\ solicita]i pliantele de linie aferente fiec\rei destina]ii.

Pre]urile sunt calculate cu plecare din Bucure[ti

* PRE} PROMO}IONAL, pentru biletele achizi]ionate cu minim 30 de zile `nainte de data c\l\toriei.

ATEN}IE! NUM|RUL DE LOCURI ESTE LIMITAT. Nu se cumuleaz\ cu alte promo]ii.

49 Ce `]i ofer\ Eurolines?

Eurolines pune la dispozi]ia clien]ilor s\i transport interna]ional de persoane cu autocarul la cele mai `nalte standarde de calitate. „Noi unim Europa“ este sloganul sub care desf\[ur\m prima [i principala noastr\ activitate de aproape 15 ani.

Pentru c\l\toria cu autocarul `]i garant\m cel mai bun raport calitate-pre] precum [i alte avantaje `n privin]a cantit\]ii bagajelor acceptate la transport sau a num\rului de destina]ii oferite.

Flota Eurolines are o flot\ de 33 autocare proprii (Scania, Mercedes [i Setra), la care se adaug\ cele ale subanteprenorilor cu care lucr\m. Astfel, 50 de auto-

Agen]ii

care sunt gata s\ te duc\ `n toate col]urile Europei! Siguran]a ta este cea mai important\ pentru noi, de aceea nu facem rabat `n ceea ce prive[te starea tehnic\ a autocarelor, preg\tirea echipajelor [i cur\]enia mijlocului de transport.

Destina]ii operate Ajungem zilnic `n peste 400 de destina]ii din Germania, Ungaria, Italia, Fran]a, Spania, Elve]ia, Belgia, Olanda, Cehia. ~n Grecia, Portugalia, Anglia, Scandinavia [i Maroc ajungem prin intermediul partenerilor no[tri, organiza]ia Eurolines av‚nd ramifica]ii `n fiecare stat european.

ALBA-IULIA Str.Avram Iancu, nr. 3 parter (l‚ng\ serviciul pa[apoarte) Tel: 0258-81.25.32 Fax: 0258-81.25.32 alba@eurolines.ro ARAD Bd. Revolu]iei, nr. 31, parter Tel: 0257-25.03.97 RDS Tel: 0357-40.86.16 arad@eurolines.ro BAC|U Str. {tefan cel Mare nr. 28, Arena Mall Tel: 0234-51.77.38 Fax: 0234-51.77.41 RDS Tel: 0334-40.11.61 bacau@eurolines.ro BAIA MARE Bd. Traian, nr. 7 Tel: 0262-22.46.70 Tel/Fax: 0262-22.46.47 RDS Tel: 0362-40.13.85 baia.mare@eurolines.ro BISTRI}A Bd. Decebal, nr. 15, sc. A, ap. 4 Tel: 0263-23.55.02 RDS Tel: 0363-40.11.52 bistrita@eurolines.ro BRA{OV Pia]a Sfatului, nr. 18 Tel/Fax: 0268-47.40.08, 47.52.19 RDS Tel: 0368-40.13.57 brasov@eurolines.ro Str. Calea Bucure[ti, nr. 79, bl. S37, ap. 2 Tel/Fax: 0268-32.77.22 RDS Tel: 0368-80.05.83 brasov.ag@eurolines.ro

Chi[in\u de la 15 euro./pers./dus Sta]ie: Gara Auto Sud

{oseaua Cristianului, cap linie Bartolomeu Tel/Fax: 0368-00.80.20 brasov.autogara@eurolines.ro

us

Istanbul de la 150 lei/pers./dus Sta]ie: str. Laleli nr. 21/1

BR|ILA Calea C\l\ra[ilor, nr. 71, bl. 16 Tel: 0239-69.20.34 Tel/Fax: 0239-69.20.14 RDS Tel: 0339-40.11.98 braila@eurolines.ro BUCURE{TI Incinta Aeroportului B\neasa Tel/Fax: 021-230.40.57 baneasa@eurolines.ro Str. Ankara, nr. 6, sector 1 Tel: 021-230.54.89 Tel/Fax: 021-230.03.70 RDS Tel: 031-405.51.88 touring.ankara@eurolines.ro Str. Buze[ti, nr. 44, sector 1 Tel: 021-316.36.61, 316.36.62 Tel/Fax: 021.316.54.82 RDS Tel: 031-401.66.73 buzesti@eurolines.ro

bul

Mesagerie: 021-316.54.81 mesagerie@eurolines.ro Str. George Enescu, nr. 36-40, sector 1 (P-]a Lahovari) Tel: 021-315.71.77 Tel/Fax: 021-315.68.64 RDS Tel: 031-402.22.28 enescu@eurolines.ro

c

tena

{os. Mihai Bravu, nr. 107-119, sector 2 (Pia]a Iancului) Tel: 021-250.61.33, 250.61.97 Tel/Fax: 021-250.55.29 RDS Tel: 031-405.51.89 iancului@eurolines.ro

Alepo

Damasc

Bd. Nicolae B\lcescu 21 Tel: 021-315.01.31 Tel/Fax: 021-312.10.41 balcescu@eurolines.ro office@novatravel.ro Mall Vitan Calea Vitan nr. 55-59, Bucure[ti, sect. 3 (Complexul comercial Mall Vitan, et. 1)

Tel: 0314-259.487 bucurestimall@eurolines.ro

RDS Tel: 0359-40.79.02 oradea.ag@eurolines.ro

Feeria {os. Bucuresti-Ploiesti 44A Centrul Comercial Feeria (culoar case Carrefour, parter) Tel: 0314-386.981 feeria@eurolines.ro

PIATRA NEAM} Str. Mihai Eminescu, nr. 5, bl. D6, sc. B, ap. 39 Tel/Fax: 0233-22.83.23 RDS Tel: 0333-40.10.31 neamt@eurolines.ro

BUZ|U Bd. Unirii, 5B, parter (l‚ng\ Biblioteca Jude]ean\) Tel: 0238-71.13.33 Fax: 0338-40.11.51 buzau@eurolines.ro

PLOIE{TI Bd. Republicii, nr. 10, bl. 33C Tel: 0244-51.47.68, 59.06.31 Tel/Fax: 0244-40.73.46 Mobil: 0724.TRAVEL (0724.872.835) ploiesti@eurolines.ro

CLUJ Str. Napoca, nr. 2-4, ap. 7 (vis-a-vis de Hotel Continental) Tel: 0264-48.48.84 Fax: 0264-43.21.12 cluj@eurolines.ro

PITE{TI Bd. I.C. Bratianu, bl. D6 (l‚ng\ Restaurant Bonita) Tel/fax: 0248 610323 Rds: 0348 445749 E-mail: pitesti@eurolines.ro

Bd. 21 Decembrie, nr. 54-56 Tel/Fax: 0264-43.19.61 RDS Tel: 0364-40.15.38 cluj@eurolines.ro CONSTAN}A Str. {tefan cel Mare, nr. 71 Tel: 0241-66.27.04, 66.18.16 Tel/Fax: 0241-51.96.80 RDS Tel: 0341-41.25.17 Mobil: 0372.791.005 constanta@eurolines.ro CRAIOVA Pia]a Unirii, bl. M2 (Magazin Unirea), etaj 1 Tel: 0251-466.764 Fax: 0351-404.032 craiova@eurolines.ro DEVA Str. Iuliu Maniu, bl. J (vis-a-vis de Magazinul Tineretului) Tel/Fax: 0254-23.42.20 RDS Tel: 0354-40.11.81 deva@eurolines.ro DROBETA TURNU-SEVERIN Bd. Tudor Vladimirescu, nr. 111 Tel: 0252-325.579 Fax: 0352-401.246 severin@eurolines.ro F|G|RA{ Bd. Unirii, bl. 8 Tel/Fax: 0268-28.09.80 RDS Tel: 0368-43.02.20 fagaras@eurolines.ro GALA}I Str. Br\ilei (l‚ng\ Arcada) Tel: 0236-47.33.30 Tel/Fax: 0236-47.33.31 RDS Tel: 336-40.13.86 galati@eurolines.ro HUNEDOARA Str. A. Iancu, nr. 9, bl. 140, ap. 1 Tel: 0254-74.77.74 Fax: 0254-74.77.74 hunedoara@eurolines.ro IA{I Str. 14 Decembrie 1989, nr. 4 bis Tel/Fax: 0232-24.57.03 RDS Tel: 0332-40.73.11 iasi@eurolines.ro

RÂMNICU VÂLCEA Str. Calea lui Traian, nr. 84, bl. S7, parter (Lenin Sud) Tel/Fax: 0250-702.948 RSD: 0350-402.838 valcea.ag@eurolines.ro RE{I}A Str. Pasaj Nera, nr. 1 Tel/Fax: 0255-21.00.56 RDS Tel: 0355-40.12.04 resita@eurolines.ro SATU MARE Str. Eugen Lovinescu, nr. 1/28 Tel: 0261-71.09.95 Tel/Fax: 0261-71.03.77 RDS Tel: 0361-40.16.87 satu.mare@eurolines.ro SEBE{ Str. Lucian Blaga, nr. 83-85 Tel: 0258-73.20.63 Tel/Fax: 0258-73.45.01 RDS Tel: 0358-40.11.21 sebes@eurolines.ro SIBIU Bd. Vasile Milea, bl. 10, ap. 18 (vis-a-vis de ACR) Tel: 0269-21.35.36 Tel/Fax: 0269-21.35.36 Mobil: 0372.791.010 RDS Tel: 0369-40.10.45 sibiu@eurolines.ro SIGHETU MARMA}IEI Str. Bogdan Vod\, nr. 5/11 (Intrare din Str. Traian) Tel: 0262-31.93.22 Tel/Fax: 0262-31.92.35 sighet@eurolines.ro SIGHI{OARA P-]a Octavian Goga, nr. 9 Tel: 0265-77.39.77 Tel/Fax: 0265-77.79.48 RDS Tel: 0365-80.78.04 sighisoara@eurolines.ro SLATINA Str. Prim\verii, bl. FA 19, sc. B, ap. 1 Tel/Fax: 0249-406.243 RDS Tel: 0349-409.009 slatina@eurolines.ro

LUGOJ Str. 20 Decembrie 1989, Nr. 28 Tel/Fax: 0256-33.79.37 RDS Tel: 0356-41.15.83 lugoj@eurolines.ro

SUCEAVA Str. Ana Ip\tescu 4, bl.F, sc.E, ap.1 Tel: 0230-20.63.46 Tel/Fax: 0230-20.63.47 RDS Tel: 0330-40.10.81 suceava@eurolines.ro

MEDIA{ Str. I.C. Br\tianu, nr. 3 Tel/Fax: 0269-82.10.15 RDS Tel: 0369-40.70.06 medias@eurolines.ro

TÂRGOVI{TE Bd. Libert\]ii, bl. A3, parter Tel: 0245-606.058 Fax: 0245-606.074 targoviste@eurolines.ro

ORADEA Str. Prim\riei, nr. 46 Tel: 0259-43.21.28

TÂRGU MURE{ Str. C\l\ra[ilor, nr. 38 (vis-a-vis de banca BRD)

Tel: 0265-30.61.26 Tel/Fax: 0265-30.61.25 RDS Tel: 0365-40.87.46 mures@eurolines.ro TIMI{OARA Str. Boc[a, nr. 4 (Centru - `n spatele Magazinului Bega) Tel/Fax: 0256-43.57.99 RDS Tel: 0356-41.15.81 timisoara@eurolines.ro Str. M. Kog\lniceanu, nr. 20 (Gara de Est) Tel: 0256-28.81.32 Tel/Fax: 0256-29.02.88 RDS Tel: 0356-41.15.99 timisoara.ag@eurolines.ro VASLUI Str. {tefan cel Mare, bl. 312, sc. A Tel/Fax: 0235-31.62.78 RDS Tel: 0335-41.21.09 vaslui@eurolines.ro REPUBLICA MOLDOVA CHI{IN|U Aleea G\rii, nr. 1 (Gara Feroviar\) Tel: +373-22.549.835, 22.549.813 office@eurolines.md Str. Teatral\, nr. 4/1 Tel: +373-22.222.827 Fax: +373-22.224.802 office@eurolines.md GERMANIA BERLIN RumänienTouring Berlin e.kFM Budapesterstr.26 10787 Berlin Tel: +49-30-210-19-737 Fax: +49-30-210-19-738 E-Mail: berlin@intertouring.de www.rumaenientouring.de FRANKFURT Intertouring, 60329 Baseler Platz 3 Tel: 0049-69-25.28.84, 51.52.11 Tel/Fax: 0049-69-25.29.83 info@intertouring.de www.intertouring.de FREIBURG Balint-Reisen Freiburg 79115 Lörracherstr. 33 Tel: 0049-76-14.49.00 Tel/Fax: 0049-76-14.41.313 info@balint-reisen.de www.intertouring.de HAMBURG Intertouring, 22047 Friedrich-Ebert-Damm 93 B Tel: 0049-40-72.69.84.56 Tel/Fax: 0049-40-63.60.83.86 hamburg@intertouring.de www.intertouring.de MUNCHEN Intertouring, 80799 Barer str. 71 Tel: 0049-89-27.77.91.50, 27.77.91.51 Tel/Fax: 0049-89-27.77.91.52 munchen@intertouring.de www.intertouring.de Werner-Heissenberg-Allee 21, 80939 München-Fröttmaning Tel: 0049-172-8512112 STUTTGART Intertouring, 70173 Arnulf-KlettPlatz 2 Tel: 0049-711-72.23.27.89; 72.23.27.90 Fax: 0049-711-28.49.307 stuttgart@intertouring.de www.intertouring.de Informa]ii [i rezerv\ri bilete de autocar: Tel: 021.316.77.82/83/84 Program: L-V 09-18. S 10-14 Call Center NON-STOP Tel: 0801.000.888

Focus 50

INFO CORPORATE

Misiunea Eurolines Exist\m pentru ca tu s\ te bucuri de mobilitate maxim\ [i de posibilitatea de a ajunge `n orice col] al lumii.

Eurolines a `nsemnat `nc\ de la `nceput o aventur\, un risc asumat cu scopul de a construi [i apoi de a consolida o firm\ de transport care s\ se caracterizeze prin calitate maxim\ `n toate domeniile de activitate: curse de linie, curse ocazionale, servicii turistice [i rent a car. Ne m‚ndrim cu cea mai bun\ structur\ de distribu]ie pentru serviciile pe care le oferim 3942 de agen]ii `n toat\ ]ara [i un num\r considerabil de parteneri. Credem `n re]ea, interconexiune [i echip\.

Dorim ca prin ac]iunile pe care le `ntreprindem s\ devenim prima op]iune pe care o alegi c‚nd vrei s\ c\l\tore[ti.

Clientul Eurolines Pentru c\ tu e[ti `n centrul preocup\rilor noastre, dorim s\-]i oferim cele mai variate [i bune produse proprii, precum [i cea mai complex\ ofert\ a partenerilor no[tri.

Anticip\m dorin]ele tale, de aceea investim constant `n tehnologie [i profesionalism.

Cre\m, dezvolt\m [i implement\m sisteme de rezerv\ri performante, sisteme de monitorizare a flotei, de gestionare a datelor, toate adaptate nevoilor de business specifice acestei industrii.

Eforturile noastre sunt `ndreptate c\tre eficientizarea [i `mbun\t\]irea serviciilor, c\tre personalizarea ofertelor `n func]ie de tipologia fiec\rui client.

Suntem recunoscu]i pentru faptul c\ putem satisface cele mai atipice [i complexe cereri de servicii turistice, datorit\ multitudinii de „instrumente“ pe care le avem la dispozi]ie: autocar, avion, turism, principalele sisteme de rezerv\ri on line existente `n pia]\ turistic\, rent a car [i taxi.

Toate acestea ne pozi]ioneaz\ c\ singurul furnizor de servicii turistice complete din Rom‚nia!

Holdingul Eurolines Echipa Eurolines Ne desf\[ur\m activitatea `ntr-un domeniu caracterizat prin dinamism [i deschidere, de aceea angaja]ii Eurolines dezvolt\ permanent noi abilit\]i profesionale [i au posibilitatea de a interac]iona cu oameni din toate col]urile lumii.Lucr\m cu oameni loiali, pozitivi [i eficien]i, capabili s\ ia decizii vizionare.Pre]uim entuziasmul, discern\m‚ntul, creativitatea [i curajul de a `mpinge lucrurile `nainte.

Ai ajuns `n Bucure[ti? Sun\ la

Eurolines Rom‚nia [i-a `nceput activitatea `n 1995, iar din 1997 este membru al celei mai mari organiza]ii europene de transport rutier de persoane. ~n Rom‚nia, Eurolines este unul dintre cei mai importan]i transportatori interna]ionali de persoane, de]ine cea mai mare re]ea de agen]ii proprii de turism din Rom‚nia, a fondat prima societate de leasing destinat autocarelor [i unul dintre primele locuri pe pia]\ na]ional\ de rent a car.

- tel. 0724.65.9465 sau 0745.65.9465

Get free! Închiriaz\ o ma[in\ oriunde ai c\l\tori!

0722 39 7855 sau www.touringrentauto.ro

Focus 52

SERVICII

Ce `]i ofer\ Eurolines?

Eurolines vine `n `nt‚mpinarea ta cu urm\toarele facilit\]i:

Rezerv\ri on line Pe www.eurolines.ro po]i rezerva biletul de autocar on line, rapid, fie de acas\, de la munc\, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de Internet. Este foarte u[or [i comod! Pa[ii c\tre rezervare sunt simpli: alege punctul de plecare, destina]ia [i data c‚nd do-

re[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `nc‚t s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face on line prin card Visa sau MasterCard.

Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi

imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Servicii la bordul autocarului Este important s\ cuno[ti toate facilit\]ile oferite de autocarele noastre `n timpul c\l\toriei. ~ncepem cu unul dintre cele mai mari plusuri pe care ]i le putem oferi pe l‚ng\ raportul optim calitate-pre]: ∫ Limita de bagaje. Astfel, ai un mare avantaj `n privin]a cantit\]ii bagajelor acceptate gratuit la transport - 35 kg incluse `n pre]ul biletului. ∫ Serviciul de colet\rie. {tiai c\ po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\? Pachetele sunt preluate de c\tre noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ este cea cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring - care depoziteaz\ coletele p‚n\ la ridicarea lor. ∫ ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat [i sprijinit de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. ∫ Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul [i de marca

autocarului, ai posibilitatea de a regla sp\tarul scaunului [i [ezutul astfel `nc‚t s\ te sim]i confortabil. ∫ P\rerea ta conteaz\! Sub aceast\ sintagma g\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Pentru noi, este foarte important s\ [tim ce-]i dore[ti pentru a putea `mbun\t\]ii serviciile pe care ]i le oferim. ∫ Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Te rug\m s\ respec]i timpul de escal\ stabilit de [ofer, deoarece este important s\ se respecte o planificare temporar\ strict\ [i s\ nu te `ndep\rtezi de autocar. ∫ Mijloacele de divertisment. Toate autocarele noastre sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria mai pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar te rug\m s\ `n]elegi c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor [i s\ ne adapt\m dorin]ei generale. ∫ Achizi]ii. La bordul autocarelor ai posibilitatea de a achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele: a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat astfel `nc‚t s\ asigure un confort sporit, cu toate comenzile la `ndem‚n\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ at‚t de [ofer c‚t [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele

legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i.

g. ~nainte de plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ fr‚nele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal. De asemenea, trebuie s\ se asigure c\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\. ~n final, trebuie s\ verifice echipamentele speciale, cum ar fi sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ (dac\ este cazul) [i starea de cur\]enie a autocarului.

h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: num\rul de pasageri este cel corect; ∫ pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesare ∫ [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\; ∫ bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar. ∫

53

PASS

Europa la purt\tor: Eurolines PASS {tii filmele acelea cu tineri care colind\ Europa `n lung [i-n lat distr‚ndu-se pe cinste [i av‚nd parte de tot felul de experien]e fascinante? Asta `]i propunem [i noi!

Cum? Folosind un Pass care `]i permite s\ c\l\tore[ti liber `ntre 42 de ora[e europene timp de 15 sau 30 de zile.

Este ca un abonament aplicabil pentru c\l\toriile cu autocarul!

Eurolines PASS este un produs ideal dac\ vrei s\ vizitezi Europa cu ga[ca, av‚nd un buget redus, bucur‚ndu-te de libertate maxim\. S-ar putea s\ [tii deja exact unde vrei s\ ajungi, dar po]i opta [i pentru construirea rutei pe m\sur\ ce c\l\tore[ti. Uite-te pe o

hart\ [i alege locurile pe care vrei s\ le vizitezi; apoi, at‚t timp c‚t traseul ales te duce dintr-o ]ar\ `n alta, f\r\ s\ repe]i o c\l\torie, nu exist\ limite!

Op]iunile de cazare sunt multiple: po]i economisi dormind `n autocar, deoarece scaunele se pot l\sa pe spate, ob]in‚nd astfel un grad de confort; ∫ po]i apela la noi pentru a-]i recomanda cele mai avantajoase hosteluri, youth-camp-uri sau hoteluri cu un raport calitate/pre] avantajos. ∫

Recomandar e!

Unde po]i ajunge?

1. Amsterdam 2. Budapesta 3. Gothenburg 4. Marsilia 5. Roma 6. Varsovia

7. Barcelona 8. Copenhaga 9. Hamburg 10. Milan 11. Stockholm 12. Zurich

13. Berlin 14. Dublin 15. Krakow 16. Munchen 17. Strasbourg 18. Bordeaux

19. Edinburgh 20. Letak 21. Nantes 22. Stuttgart 23. Bratislava 24. Floren]a

25. Lille 26. Oslo 27. Toulouse 28. Brno 29. Frankfurt 30. Londra

31. Paris 32. Vene]ia 33. Bruxelles 34. Gdansk 35. Lyon 36. Praga

37. Viena 38. Bucure[ti 39. Geneva 40. Madrid 41. Riga 42. Vilnius

ocarul direct din Po]i `ncepe c\l\toria cu aut fel, dac\ vrei Ast \. ]ar alt\ Romania sau din , po]i s\ iei avionul s\ evi]i drumurile patriei i s\ `ncepi turul p‚n\ `n ora[ul din care vre l `ntre ora[ele s-u Pas Europei [i s\ folose[ti z\. care te interesea

Turul Europei `n trei s\pt\mâni!

I

Strasse, care este cu siguran]\ cea mai tipic\ zon\ de shopping din ora[.

Urm\toarea oprire, Strasbourg. Vizita]i catedrala catolic\ Notre Dame `n stil

a-]i prietenii, face]i-v\ bagajele pentru urm\toarele dou\zeci de zile, trage aer `n piept [i porni]i la drum. Nu ave]i nevoie dec‚t de traseul bine stabilit, voie bun\ [i dorin]a de a c\l\tori. Iat\ un posibil circuit:

`mbine armonios un trecut care poart\ o puternic\ amprent\ a istoriei [i un prezent care `ncearc\ s\ scrie istorie.

Al\turi de Manneken Pis, Atomium este cel mai cunoscut obiectiv turistic al Capitalei Belgiei.

Plecarea de la Bucure[ti, urmeaz\ prima destina]ie, Budapesta. distrac]ii uria[, ce este utilizat de vienezi drept principal loc de relaxare.

Dup\ at‚ta distrac]ie v\ invit\m la Munchen. Capitala Bavariei are nenum\rate obiective, printre care muzeul BMW [i Sendlinger

~nc\rcat de tradi]ie [i cultur\, ora[ul are [i o via]\ nocturn\ incitant\.

Urmeaz\ Viena, centrul muzicii clasice [i al operei, unde trebuie s\ experimenta]i Prater-ul, un parc de

gotic, cu celebrul ceas astronomic, „Orologiul celor trei regi“. ~n acela[i ton, v\ invit\m la Bruxelles, un ora[ al contrastelor, multicultural [i bilingv, care [tie s\

Pentru a `ncheia c\l\toria `ntro not\ vesel\, vizita]i Amsterdamul: poposi]i [i `n Cartierul Ro[u, fie [i numai pentru a arunca o privire.

Dup\ o vacan]\ plin\ de cultur\, distrac]ie [i relaxare, singura op]iune r\mas\ este drumul voios `napoi spre cas\. C\l\toria a luat sf‚r[it..

Focus 54

INTERVIU

MIHAI FERTIG, Chief Operating Officer Eurolines Rom‚nia, explic\ rutele paneuropene Eurolines [i transportul de persoane prin prisma profesionistului care a dob‚ndit p‚rghiile necesare rezolv\rii oric\rei situa]ii dificile. Afla]i `n interviul de mai jos ce l-a f\cut s\ reziste at‚]ia ani `n aceast\ industrie, ce `l motiveaz\ `n activitatea de zi cu zi [i cum vede viitorul acestui domeniu.

HUB-ul, viitorul transportului de persoane cu autocarul Cum se face transportul de persoane din Germania versus Rom‚nia?

Din Germania, transportul de persoane se vede „mic“. Dar, cu c‚t te apropii de Romania, vorba lui Florin Calinescu `n Asfalt Tango, „il devient grand“. ~n Germania aveam de coordonat numai c‚teva autocare, pe trei mari destina]ii: Frankfurt, Berlin [i Hamburg. Restul rutelor Eurolines Rom‚nia erau

interesante numai `n momentele `n care tranzitau Germania [i ne puteam servi de ele pentru a spori num\rul de pasageri transporta]i.

Din Rom‚nia lucrurile se v\d cu totul altfel: nu exist\ linii mai importante, sau mai pu]in importante. ~ncerc\m `n permanen]\ s\ p\str\m o privire de ansamblu [i s\ facem `n a[a fel, `nc‚t totul s\ fie armonizat `ntr-un `ntreg unitar.

Dac\ a]i putea schimba ceva, acum sau `n trecut, `n leg\tur\ cu transportul de persoane, ce ar fi – referitor la operare, mentalitate, legisla]ie?

Legisla]ia ar trebui s\ fie mult mai flexibil\: s\ admit\ posibilitatea transportului intern de pasageri pe rute interna]ionale, s\ elimine birocra]ia, care duce la pierderi masive, at‚t de timp, c‚t [i financiare.

Deci, de la perioada de egoism, `n care ne interesa numai ca liniile germane s\ func]ioneze bine, am ajuns, f\r\ nici un r\gaz de tranzit, `ntr-o perioad\ `n care `ncercam ca destina]iile extrem de diverse ale Eurolines Rom‚nia s\ se sus]in\ [i s\ se completeze reciproc.

Ce v-a f\cut s\ rezista]i at‚]ia ani `n aceast\ industrie?

Nu m-am g‚ndit niciodat\ la acest lucru. {i, de fapt, chiar dac\ m-a[ g‚ndi, nu a[ [ti r\spunsul exact.

Cred c\ am fost, oarecum, dus de val.

Doisprezece ani au trecut `n zbor.

Au ap\rut `n permanen]\ situa]ii noi, provoc\ri noi, totul a evoluat at‚t de rapid, `nc‚t nu am realizat cum mai mult de un sfert de via]\ se leag\ de transportul de persoane cu autocarul.

55

{TIRI

Un nou „Copil Eurolines“ Ce v\ motiveaz\ `n activitatea de zi cu zi? „Siguran]a unui loc de munc\ `ntr-o companie puternic\“, nu? Nu. ~n ordine invers\, lucrez `mpreun\ cu c‚teva persoane apropiate [i dragi, cu care `nfrunt problemele cotidiene, [tiu cam tot ce se petrece `n fiecare col] al Europei [i, `ndr\znesc s\ cred, `n at‚ta amar de vreme, am dob‚ndit [i p‚rghiile necesare rezolv\rii situa]iilor dificile.

M\ anim\ momentele, nu chiar at‚t de dese pe c‚t ne-am dori, c‚nd reu[im s\ transpunem `n fapt idei de `mbun\t\]ire a activit\]ii [i c‚nd Floricica de la pool vine s\ ne arate rezultate pozitive.

Care ar fi caracteristica - pozitiv\ [i emblematic\ - care separ\ transportul de persoane de cel aerian [i pe cale ferat\?

Oamenii c\l\toresc cu autocarul pentru c\ pot s\ se `mbarce, de cele mai multe ori, de foarte aproape de cas\, pentru c\ ajung aproape de destina]ia final\, pentru c\ pot transporta mai multe bagaje, pentru c\ tarifele sunt corecte. Mai cred c\, pe distan]e at‚t de lungi, este important [i faptul c\ pasagerii pot interac]iona cu membrii echipajului.

Cum se vede viitorul transportului de persoane – `n rela]ie cu trecutul [i prezentul dezvolt\rii acestei industrii?

Probabil c\ ideea, din ce `n ce mai prezent\, de HUB, puncte de `nt‚lnire al mai multor linii, este cea care ar putea asigura supravie]uirea transportului de persoane cu autocarul. Liniile paneuropene, trebuie `nlocuite cu trasee scurte, asigur‚ndu-se conexiuni optime pentru pasagerii care doresc s\ c\l\toreasc\ pe distan]e lungi. Va fi, `ns\, o `ntreprindere temerar\, pentru c\ va trebui explicat foarte exact clien]ilor c\ schimbarea autocarului, nu numai c\ nu va fi un dezavantaj, dar c\ le va aduce, de fapt, un plus de confort.

Suntem m‚ndri s\ anun]\m c\, `ncep‚nd chiar din data de 1 iunie, re]eaua de agen]ii Eurolines are un nou membru: agen]ia din Complexul Mall B\neasa, mai precis `n centrul comercial Carrefour Feeria.

A

legem s\ investim `n continuare `n dezvoltarea business-ului, `n timp ce `ntreaga industrie de profil continu\ activitatea precaut. O astfel de decizie `ndr\znea]\ se bazeaz\ pe experien]a `ndelungat\ a companiei [i reprezint\ o asigurare transmis\ partenerilor s\i, c\, [i `n perioade dificile din punct de vedere economic, Eurolines România `[i sprijin\ clien]ii, sco]‚nd la v‚nzare oferte adaptate nevoilor fiec\ruia dintre ei. Am decis extinderea re]elei `n aceast\ direc]ie pentru c\ suntem convin[i de poten]ialul zonei de nord a capitalei, traficul `nregistrat `n aceast\ loca]ie fiind un factor important `n decizia luat\.

,,

~ntr-o perioad\ de criz\, `n care unii stagneaz\, al]ii se restr‚ng ori sufer\ sc\deri importante `n activit\]ile lor, ne-am g‚ndit «s\ sfid\m» pu]in situa]ia actual\ [i am deschis punctul de lucru Eurolines Feeria B\neasa. Aceast\ nou\ agen]ie Eurolines este o provocare pentru departamentul de v‚nz\ri [i se vrea a fi unul din cele mai importante puncte din re]eaua noastr\.

Este localizat `n partea de nord a Bucure[tiului (complexul comercial B\neasa), zon\ care s-a dezvoltat foarte mult `n ultimul timp [i consider\m c\ o dat\ prezen]i aici, suntem mult mai aproape de locuitorii acesteia, oferindu-le lor c‚t [i altor vizitatori ai complexului, o consultan]\ profesionist\ pentru vacan]e sau c\l\torii de business.

“

MARIUS SURDU, Director de v‚nz\ri pentru Bucure[ti

DATE DE CONTACT: Eurolines Feeria {os. Bucure[ti-Ploie[ti 44A Centrul Comercial Feeria (culoar case Carrefour) Tel: 031 438 6981 feeria@eurolines.ro

Insula Eurolines din Feeria se axeaz\ pe v‚nz\ri de bilete de avion, pachete turistice [i asigur\ri medicale. ~n plan secund se pot achizi]iona toate produsele oferite `n oricare agen]ie Eurolines: bilete de autocar, bilete de tren, rent a car.

De aici [i egida sub care prezent\m insula, aceea de Travel Hypermarket.

Ce `nseamn\ acest lucru mai exact? ~nseamn\ c\ ne pas\ de clien]ii no[tri [i vrem s\ le oferim ce este mai bun `n materie de turism, fapt pentru care ace[tia vor g\si aici, la fel ca `n toate agen]iile Eurolines, produsele turistice ale celor mai mari tour-operatori rom‚ni [i str\ini, precum [i ofertele de zbor ale tuturor liniilor aeriene.

c\l\tor actualitate . c\l\tor 57

CULINAR / GLASUL INIMILOR / DIVERTISMENT / HOROSCOP

Mozaic

CURIOZIT|}I Despre lucrurile pe care nu le [tii [i merit\ s\ afli, despre lume, via]\ [i tot ce te `nconjoar\...

RE}ETE DE SEZON Op]iunile culinare ale sezonului cald sunt numeroase. Savureaz\ noile re]ete ale verii!

UN B|RBAT {I O FEMEIE Consultantul nostru r\spunde `ntreb\rilor [i problemelor „de suflet“.

DIVERTISMENT ∫ Glume de var\ ∫ Band\ desenat\ ∫ Sudoku

HOROSCOP

Mozaic . .c\l\tor actualitate c\l\tor

O can\ mare de suc natural de portocale asigur\ necesarul zilnic de vitamina C al unei persoane mature. Consumat diminea]a, sucul de portocale rehidrateaz\ corpul deshidratat `n timpul somnului, mai ales `n nop]ile de var\.

5588 CULINAR

ISTORIA CONDIMENTELOR GHIMBIRUL

Ghimbirului i se mai spune ghimber sau ginger [i se pare c\ numele lui vine din limba sanscrit\. A fost folosit drept condiment din cele mai vechi timpuri. ~l cuno[teau vechii greci, care `l numeau zingiberi, dar a fost des folosit [i `n buc\t\ria romanilor. De fapt, ace[tia din urm\ l-au luat cu ei `n toate regiunile st\p‚nite [i sunt astfel cei care au r\sp‚ndit ghimbirul `n `ntreaga Europ\, dup\ ce a fost adus din Asia de c\tre arabi. El a `nceput s\ fie cultivat `nc\ din sec. al XV-lea [i `n Mexic [i Jamaica, ajung‚nd la acea dat\ s\ fie, dup\ piper, cel mai r\sp‚ndit condiment folosit `n alimenta]ie. ~n ]ara noastr\, ghimbirul a fost mult folosit `n buc\t\ria domnitorului Constantin Br‚ncoveanu, al\turi de alte mirodenii exotice.

Virtu]ile t\m\duitoare ale ghimbirului au fost cunoscute `nc\ din vechime.

Regele Henri al VIII-lea `l folosea des pentru u[urarea digestiei, calmarea durerilor de stomac [i cre[terea poten]ei. Ast\zi se mai [tie c\ ghimbirul `mbun\t\]e[te circula]ia sanguin\, amelioreaz\ flatulen]a [i indigestiile, `nl\tur\ st\rile de grea]\. Siropul de ghimbir este o adev\rat\ minune `n st\rile de r\u provocate de gripe [i r\celi, `n tusea rebel\ [i `n st\rile febrile.

Ghimbirul este folosit `n re]etele cu carne, cu legume, la prepararea pe[telui [i a c\rnii de pas\re. De asemenea, este folosit [i `n patiserie [i cofet\rie. Din ghimbir se pot prepara dulce]uri, marmelade, gemuri, compoturi, dar [i un sortiment de bere, deosebit de apreciat\ de englezi [i americani. Ghimbirul se folose[te [i la aromarea unor vinuri [i la prepararea o]eturilor cu mirodenii. Uleiurile esen]iale pe care le con]ine sunt at‚t de puternice, `nc‚t fac posibil\ folosirea ghimbirului [i `n industria cosmetic\.

Re]ete de sezon Vara [i-a intrat `n drepturi, motiv de bucurie pentru cei care ador\ salatele proaspete.

Op]iunile culinare ale sezonului cald sunt destul de numeroase, dar niciodat\ nu este prea t‚rziu pentru a `ncerca preparate culinare noi.

~nghe]at\ de ghimbir

Salata de fucte de var\

Ingrediente: 4 g\lbenu[uri, 125 gr. zah\r praf, 120 ml. ap\, 300 ml. fri[c\, 100 gr. felii sub]iri de ghimbir fierte `n sirop de zah\r, 3 linguri de whisky sau coniac (op]ional) Mod de preparare: Se freac\ g\lbenu[urile bine cu zah\rul [i cu apa p‚n\ c‚nd se dizolv\ zah\rul [i s-a ob]inut o compozi]ie omogen\. Se pune vasul la bain-marie [i se fierbe, amestec‚nd `ncontinuu, p‚n\ c‚nd compozi]ia se `ngroa[\. Se ia vasul de pe foc [i se continu\ amestecarea `nc\ 10 minute. Se las\ apoi s\ se r\ceasc\. Se amestec\ fri[ca [i feliu]ele de ghimbir stropite cu whisky sau coniac [i se toarn\ `n compozi]ia r\cit\. Se amestec\ bine pentru omogenizare [i se pune la congelat pentru cel pu]in 4 ore.

Se amestec\ din c‚nd `n c‚nd, s\ nu se formeze ace de ghea]\.

Ingrediente: 140 gr. gri[, 1 portocal\, 1 l\m‚ie, 2 linguri cu miere, 1 lingur\ cu stafide, 1 lingur\ cu ap\ de flori de portocal, 1 piersic\, 1 par\ v\ratic\, 1 nectarin\, 4 caise, c‚teva frunze de ment\ proaspete.

Mod de preparare: Turna]i gri[ul `ntr-un castron.

Stoarce]i portocala [i l\m‚ia, ad\uga]i mierea, apoi pune]i la fiert. Turna]i sucul peste gri[, acoperi]i [i l\sa]i s\ se umfle. Turna]i peste stafide ap\ de flori de portocal [i l\sa]i s\ se `nmoaie 10 minute. T\ia]i toate fructele cubule]e. Amesteca]i gri[ul cu furculi]a [i apoi `ncorpora]i fructele. Ad\uga]i stafidele cu zeama lor [i amesteca]i `nc\ o dat\. Pune]i castronul `n frigider timp de circa 2 ore, amestec‚nd din c‚nd `n c‚nd cu o furculi]\.

Orna]i salata cu frunze de ment\ [i servi]i rece.

Tart\ cu miere [i br‚nz\ Ingrediente: 250 gr. f\in\, 100 gr. nuci, o linguri]\ scor]i[oar\ m\cinat\ fin, 150 gr. miere de albine, 75 gr. unt, 250 gr. br‚nz\ dulce de vaci, 2 ou\, 2 g\lbenu[uri, 200 ml. sm‚nt‚n\, 1 lingur\ coaj\ ras\ de l\m‚ie.

Mod de preparare: Pentru aluat, se amestec\ f\ina, nucile [i scor]i[oara. Se adaug\ 75 gr. miere [i untul [i se amestec\ bine. Din aluatul ob]inut se `ntinde o foaie `ntro tav\ rotund\ de tarte. Pentru umplutur\, se amestec\ br‚nza cu mierea ras\ (75 gr), cu ou\le [i g\lbenu[urile b\tute. Se adaug\ apoi restul ingredientelor, se amestec\ bine [i se toarn\ compozi]ia peste aluatul din tav\. Se coace la foc potrivit, aproximativ 55 min. Se orneaz\ cu fructe [i se serve[te rece.

Folosi]i menta `n sosuri pentru salate, ceaiuri aromate [i marinate suculente. Jeleul de ment\ este excelent pentru sosurile de carne sau pentru deserturi r\coroase de var\.

59

Sfaturi de efect Mierea con]ine ap\, glucide, proteine, aminoacizi, substan]e minerale, vitamine, gr\un]e de polen, substan]e antibiotice, etc. Cea mai bogat\ `n virtu]i vindec\toare este mierea poliflor\. Fiecare tip de miere este `ns\ indicat, cu prec\dere, pentru tratarea anumitor afec]iuni. Mierea de salcâm – astenie, nevroze. Mierea de tei – bron[ite, r\celi, insomnii, nevroze. Mierea de ment\ – afec]iuni gastrointestinale, indigestii, balon\ri. Mierea de levan]ic\ – astm bron[ic, emfizem pulmonar. Mierea de rozmarin – boli respiratorii. Mierea de cimbri[or – debilitate, boli pulmonare, astm. Mierea de castan – boli cardiovasculare, afec]iuni ale vaselor de s‚nge.

Nuca este un fruct foarte nutritiv, caloric (700 cal / 100 gr fruct) [i bogat `n s\ruri, minerale [i vitamine. Con]ine gr\simi, protide, hidra]i de carbon. Uleiul de nuc\ este recomandat `n tratarea enurezisului, aterosclerozei [i `n dietele bolnavilor cu colesterolul m\rit. De asemenea, este indicat [i `n fric]ionarea corpului `n cazul copiilor slabi, rahitici, anemici [i `n dermatoze greu tratabile. Ceaiul din miez de nuc\ (2 c\ni pe zi) calmeaz\ durerile de ficat. Din coaja verde a nucilor se prepar\ un ceai depurativ [i antireumatic.

Zah\rul este o form\ simpl\ a carbohidra]ilor ce se g\sesc `n plantele verzi.

Nutri]ioni[tii cred c\ cel pu]in 50% din energia necesar\ organismului trebuie generat\ de carbohidra]i. ~n cazul unei deficien]e a aprovizion\rii organismului cu glucoz\, acesta sintetizeaz\ glucoza din gr\simi [i proteine, ceea ce presupune un mai mare consum de energie.

Migdala amar\ se folose[te `n medicina popular\ sub forma de cataplasme `mpotriva migrenelor, a colicilor hepatice, a nevralgiilor reumatismale. Pasta de migdale amare e folosit\ `n cosmetic\ pentru `nl\turarea pistruilor [i ca foarte eficient deodorant.

Fisticul este originar din sud-estul Asiei. Coaja de culoare g\lbuie se desface `n mod natural, l\s‚nd s\ se vad\ miezul verzui. De aceea, probabil, i se mai spune `n Iran [i „z‚mb\re]ul fistic“. ~n vechime, se credea c\ fisticul are propriet\]i antiveninoase, hepatice, tonice [i fortifiante.

Ast\zi, fisticul se consum\ ca atare sau `n diverse preparate de cofet\rie [i patiserie. Este recunoscut gustul lui deosebit [i marea putere nutritiv\.

Mozaic . .c\l\tor actualitate c\l\tor 6600

60

GLASUL INIMILOR

Un b\rbat [i o femeie Aceast\ pagin\ este dedicat\ tuturor celor `ncerca]i de suferin]ele dragostei. Consultantul nostru va r\spunde aici `ntreb\rilor [i problemelor voastre „de suflet“.

A[tept\m scrisorile voastre pe adresa redac]iei info@media10.ro

Aman]i blestema]i

N

umele meu nu e important...

S\ zicem c\ m\ cheam\ Delia. De fapt, povestind cele ce urmeaza, nu mai sunt nici eu at‚t de sigur\ c\ asemenea lucruri s-au `nt‚mplat cu adev\rat... Ce fel de lume e aceasta, `n care se petrece a[a ceva? ~ntr-o toamn\ ploioas\, c‚nd nu `mplinisem 17

ani, m-am `ndr\gostit de un b\rbat mai v‚rstnic cu [apte ani.

A[a e via]a, croit\ s\ ne supun\ unor `ncerc\ri c\rora nu le

`n]elegem semnele, pericolele. Iar c‚nd le `n]elegem... Dup\ scurt timp, l-am prezentat p\rin]ilor mei pe Paul. Mama s-a `mpotrivit

de la bun `nceput acestei leg\turi, argument‚nd c\ el este prea „b\tr‚n“ [i prea chipe[ pentru fiica ei. Dar nu asta conteaz\...

actualitate . c\l\tor 61

GLASUL INIMILOR

Via]\ cu dou\ fe]e

Nu-i a[a? ~n filme [i `n c\r]i, dragostea `nvinge aproape `ntotdeauna.

Dup\ dou\ luni, `ns\, s-a produs incredibilul. C\snicia solid\ a p\rin]ilor mei, care p\rea indestructibil\, unul dintre cele mai stabile, cele mai frumoase lucruri din copil\ria [i adolescen]a mea, a `nceput s\ se clatine. Mama lipsea tot mai des de-acas\. ~n scut timp am aflat [i de ce, iar explica]ia a f\cut ca totul `n jurul meu s\ se pr\bu[easc\. Propria mea mam\ [i Paul, iubitul meu, c\ruia eram decis\ s\ m\ d\ruiesc p‚n\ la sf‚r[itul zilelor mele pe acest p\m‚nt... deveniser\ aman]i.

De atunci, tinere]ea mea s-a topit ca un fum. Dar acesta n-a fost sf‚r[itul calvarului. C‚nd mama, cuprins\ de remu[c\ri, a vrut s\ pun\ cap\t rela]iei, Paul s-a dezl\n]uit ca o fiar\ [i a violat-o. Scandalul a izbucnit, `mpro[c‚ndu-ne pe to]i cu noroi.

P\rin]ii mei au divor]at `n cele din urm\. {i [ti]i ce se `nt‚mpl\ acum?

Nici unul dintre ei nu vrea s\ m\ mai primeasc\ la el, fiindc\ m\ consider\ principala vinovat\ a acestei drame incredibile, fiin]a de la care a pornit totul. Am `ncercat, nu [tiu de ce, s\ am m\car cu Paul o explica]ie. El `mp\rt\[e[te aceea[i p\rere. M\ `ntreb tot mai des dac\ am vreun rost pe p\m‚nt, `n aceast\ via]\...

Drag\... Delia. Insist pe cel mai important lucru pentru tine [i cei ce te iubesc, c\ci r‚ndurile tale dezv\luie sensibilitate [i inteligen]\, calit\]i care nu te vor l\sa niciodat\ singur\: oric‚t de dureroas\ este povestea ta, via]a merit\ `n primul r‚nd tr\it\, dac\ speri ca ea s\-]i mai dea o [ans\. Tinere]ea ta este, trebuie s\-]i fie puterea.

M

\ numesc Marcel. La 26 de ani, eram un t‚n\r pe care-l a[tepta un viitor str\lucit. Am terminat facultatea, lucram `n comer]ul exterior, st\p‚neam secretele profesiunii mele [i ale viitoarei cariere la perfec]ie.

Aveam un apartament superb, `n centrul ora[ului, [i un automobil scump. Eram vesel, optimist, p\rea c\ fac `n via]\ exact pa[ii pe care trebuie s\-i fac, [i destinul m\ va feri ve[nic de dezam\giri. M-am c\s\torit, c‚nd a venit timpul firesc, cu Laura [i am avut `mpreun\ o feti]\.

Apoi via]a m-a pedepsit pentru `ncrederea oarb\... Laura m-a `n[elat cu cel mai bun prieten al nostru, Dan. Asta s-a aflat `n toate cercurile influente prin care trebuia s\ evoluez [i „lumea bun\“ s-a amuzat copios

pe seama mea. {i de[i competen]a mea profesional\ nu avea nici `n clin nici `n m‚nec\ cu drama familiei noastre, sau pentru c\ nu mai d\deam poate acelea[i rezultate excep]ionale, fiindc\ g‚ndul nu-mi mai era la profesie, m-am trezit `n dizgra]ie...

C‚nd lucrurile `ncep s\ mearg\ r\u, din ce `n ce mai r\u, ele se precipit\ [i `n cele din urm\ alc\tuiesc un carusel ame]itor, care-]i fuge prin fa]a ochilor p‚n\ nu mai `n]elegi nimic. Am divor]at. Mai `nt‚i cu bini[orul, apoi destul de brutal, am fost `ndep\rtat de la serviciu, `nlocuit cu un profesionist adev\rat, c\ruia nu-i st\tea capul la altceva, dec‚t la prosperitatea firmei care l-a angajat [i `l pl\te[te. M-am g‚ndit s\ emigrez, dar adev\rul este c\ n-am avut niciodat\ destul curaj ca s-o iau

de la cap\t. Mi-e o ru[ine imens\, `ns\ trebuie s\ mi-o spun eu `nsumi: am devenit un alcoolic, un ratat.

Nu-mi mai pot vedea nici propriul copil, nu-l mai pot privi `n ochi.

Ce i-a[ putea spune acum? Unde am fost eu `n anii `n care feti]a mea a crescut [i a devenit o adolescent\?

Dac\ m-a[ duce s-o v\d, s\-i vorbesc, nu i-ar fi ru[ine cu mine, n-a[ face-o de r‚s `n ochii prietenilor?

Cine [tie de la bun `nceput `n ce m\sur\ `ncrederea sa `n via]\, `n viitor, este exagerat\, Marcel? Mergi s\-]i revezi feti]a, c\ci ea are nevoie de tine [i acum ca [i `n anii `n care nu i-ai stat al\turi. Nu te teme c\ o s\ te judece, c\ci s‚ngele ap\ nu se face, iar vina desp\r]irii nu este dec‚t `ntr-o anumit\ m\sur\ a ta. Nu perpetua aceast\ nedreptate.

Mozaic . .c\l\tor actualitate c\l\tor 6622

DIVERTISMENT

Glume de var\

Un b\rbat la libr\rie: A[ dori cartea cu titlul „Superioritatea b\rbatului fa]\ de femeie“. V‚nz\toarea: Utopie [i SF-uri la etajul 1, v\ rog.

Fetele din ziua de azi `n liceu `nva]\ doar dou\ litere [i dou\ cifre: A4 [i X5, `ncep`nd cu facultatea `nva]\ `nc\ dou\ cifre [i o liter\: Q7 [i X6. Din cauza crizei financiare, `ncep‚nd cu anul universitar 2010-2011, se va schimba programa la facult\]i [i se vor `nv\]a alte patru litere: RATB.

So]ia e plecat\ `n interes de serviciu.

So]ul `l scoal\ pe copila[ de diminea]\, `i face masa de diminea]\ [i `l ia de m‚n\ s\ `l duc\ la gr\dini]\. La gr\dini]\ educatoarea `i spune c\ acest copil `i este necunoscut. ~l duce la o a doua gr\dini]\ [i la a treia. C‚nd ies de la a patra gr\dini]\ copilul `i spune: - T\ticule, `nc\ o gr\dini]\, [i eu ast\zi chiar c\ `nt‚rzii la [coal\!

O femeie se `ntoarce acas\ diminea]a.

B\rbatul o `ntreab\ unde a fost p‚n\ la ora asta, la care femeia r\spunde c\ a dormit la cea mai bun\ prieten\ a ei.

B\rbatul d\ telefon la 10 din cele mai

bune prietene ale so]iei. Nici una nu-i confirm\ c\ a dormit noaptea la ea...

Se `ntoarce b\rbatul diminea]\ acas\.

Femeia `l `ntreab\ unde a fost p‚n\ la ora asta. El r\spunde c\ a dormit acas\ la cel mai bun prieten. Femeia telefoneaz\ la 10 din cei mai buni prieteni ai so]ului ei [i din to]i, 8 `i confirm\ c\ `ntr-adev\r noaptea precedent\ so]ul ei a dormit la ei...

Ceilal]i 2 insist\ c\ `nc\ se afl\ acolo...

Era o feti]\ care de la o vreme avea un permanent r‚njet tembel pe figur\.

P\rin]ii se duc cu ea la doctor: - Domnule doctor, nu [tim ce are de r‚nje[te a[a...

Doctorul se uit\ [i zice: - A]i `ncercat s\ `i sl\bi]i codi]ele?

Un tip [i o tip\ fac dragoste. El `i spune: „Iubito, fiindc\ e[ti prima mea femeie, o s\-]i spun Eva.“ Ea `i r\spunde: „Iubitule, fiindc\ e[ti al 407lea, o s\-]i spun Peugeot.“ Coco[ul organizeaz\ o [edin]\ cu g\inile. Despacheteaz\ o cutie [i scoate din ea un ou de stru].

- Nu vreau s\ v\ critic, dar nu stric\ s\ fi]i la curent cu ce este `n stare concuren]a!

So]ul se uit\ atent la so]ia sa [i-i zice: -Rochia ta nou\ este prea `ndr\znea]\.

Se vede totul prin ea.

-Ei [i? O femeie cinstit\ nu are nimic de ascuns...

Aventura ingineriei de produs Totul a `nceput atunci când au fost descoperite plaja [i marea ca posibilitate de a petrece timpului liber. Tot atunci s-au „descoperit“ [i oamenii doritori de aventur\ [i pl\cerea `mb\ierii la soare, ap\ [i aer.

3

7

Moda devine o preocupare `n sine: canoanele momentului propun adev\rate rochi]ecostum, care s\ pun\ `n valoare posesoarea.

Anii plini de culoare. O explozie cromatic\ care urm\re[te frumosul natural [i `l subliniaz\ prin vivacitatea pattern-ului.

4

8

Anii nebuni abia `ncep; frumuse]ea este la mare pre]: costumul trebuie s\ eviden]ieze „sirenele“ timpului.

Evolu]ia presupune un „minimalism“ afi[at.

Totul este cât mai sumar [i dispare conceptul pudorii de alta data. Am dat [i sutienul jos...

1

5

9

Primii ani au dezv\luit „bunele inten]ii“: bine costuma]i, cu umbrelu]e [i timizi, temerarii se-mb\iau aproape `mbr\ca]i.

Plaja devine loc de etalat frumuse]ea corpului subliniat\ de costumul de baie din dou\ piese [i de accesoriile obligatorii.

Modelul minimalist este directionat catre abstract. Singurul lucru concret r\mâne forma perfect\ care `l sus]ine [i pl\cerea de show off.

2

6

10

Evolu\m `n nevoia de a ne sim]i mai aproape de plaj\, baie: costumul, de[i `nc\ complet, se adapteaz\ corpului [i-l `mbrac\ mai pu]in.

Via]a [i familia sunt piesele de rezisten]\ ale acestor ani, frumuse]ea este cât mai natural\ [i ce conteaz\ e utilitatea costumului de baie.

Ceea ce mai conteaz\ acum este destina]ia: oricât de sumar sau nu este costumul de baie, Eurolines te poart\ c\tre vacan]a perfect\!

actualitate . c\l\tor 63

Curiozit\]i ∫ Dintre

toate animalele domesticite, porumbelul voiajor are cel mai bun sim] al orient\rii. El poate reg\si locul de unde a plecat chiar [i de la 2000 km! De asemenea, porumbeii tr\iesc, de obicei, toat\ via]a cu acela[i partener. Ei intr\, astfel, `n categoria animalelor monogame.

∫ De[i

popula]ia lumii a crescut ([i cre[te `n continuare) exponen]ial `n ultimele secole, resursele de ap\ au r\mas acelea[i. Astfel, noi avem acum la dispozi]ie aceea[i cantitate de ap\ pe care o aveau [i primii homo sapiens: 1.460 petatone (1 petaton\ = 1015 tone). au g\sit solu]ii s\-[i r\ceasc\ locuin]ele din cele mai vechi timpuri. Romanii reglau temparatura locuin]elor construind canale `n zidurile caselor prin care, vara, circula ap\ rece. Totu[i, doar cei boga]i aveau acces la aceast\ metod\. ~ntr-o form\ mai avansat\, astfel de solu]ii se reg\sesc [i ast\zi `n lume.

Sudoku Completeaz\ c\su]ele cu cifre de la 1 la 9, f\r\ ca acestea s\ se repete pe aceea[i linie, r‚nd [i `n acela[i p\trat de nou\ c\su]e. G\se[ti rezolv\rile `n pag. 64

2 3

4

4

5

3

7

4

9

1 2

6

3

1

3

2 8

4

2

1

3

7

2

5

4

∫ Oamenii

7 8

3

7

9

∫ ~n

fiecare secund\ se nasc 3 oameni, `n fiecare zi aproximativ 250.000 de nou-n\scu]i, adic\ aproape 87 de milioane pe an, apar pe Terra. Se estimeaz\ c\ num\rul de locuitori ai P\m‚ntului se va dubla p‚n\ `n 2050, ajung‚nd la peste 12 miliarde.

∫ Substan]ele

mirositoare din componen]a unui parfum nu au numai origine vegetal\ ci [i animal\. De exemplu, o substan]\ inflamabil\ de culoare `nchis\ secretat\ de sistemul digestiv al Ca[alotului (o anumit\ specie de balen\; Sperm Whale `n englez\) st\ la baza producerii ambrei. Alte arome se ob]in [i din castori sau albine, `n timp ce moscul (`n original musk, care `nseamn\ testicul `n limba sanscrit\) se ob]ine din secre]ia unei glande situate `n regiunea anala la masculii speciei de c\prioare cu acela[i nume.

9 4 9 5

4

3

6

7

2

8

6

5

8 7

4

3 4

1

1

5 2

2

2 4

6

6

9

2

Mozaic . .c\l\tor actualitate c\l\tor 6644 HOROSCOP

64

Zodiacul egiptean Zodiacul egiptean con]ine 12 simboluri corespondente `n mitologie, fiecare fiind prezentat `n detaliu. Pe baza lor se pot stabili compatibilit\]ile cu alte semne zodiacale, dar [i tr\s\turi specifice fiec\rui nativ care, `n acest mod, poate g\si calea spre autocunoa[tere.

NILUL (1-7 ian.; 19-28 iun.; 1-7 sept.; 18-26 noi.)

Compatibilit\]i: AmonRa [i Seth Culori norocoase: ro[u aprins [i bleumarin Nativul acestei zodii este un pacifist `nn\scut, capabil s\-[i mobilizeze toate for]ele pentru a-[i atinge idealul: cel de a contribui la stabilirea lini[tii universale. Detest\ conflictele de orice natur\ [i va lupta pentru a-i convinge pe oameni c\ trebuie s\-[i foloseasc\ idealurile pentru a face ca lumea s\ progreseze, nu s\ o distrug\.

GEB (12-29 feb.; 20-31 aug.)

Compatibilit\]i: Seth [i Horus Culori norocoase: violet [i portocaliu Sensibil [i blând, este extrem de impresionabil [i dispus s\-i apere pe cei dragi, chiar [i cu pre]ul vie]ii. De[i modest [i prietenos, poate deveni un narcisist intelectual. Vanitos [i ne`nduplecat, se implic\ prea mult totu[i `n rela]iile sociale.

OSIRIS (1-10 mart.; 27 noi.-18 dec.)

Compatibilit\]i: Isis [i Thot Culori norocoase: galben [i verde Nativul acestei zodii este caracterizat de dualitate, este generos [i inteligent.

Pare puternic, dar `n realitate este fragil, `[i dore[te foarte multe lucruri, dar este incapabil s\ reac]ioneze `n fa]a pericolelor. Singura lui problem\ major\ este aceea c\ nu [tie s\ ia decizii.

AMON-RA (8-21 ian.; 1-11 feb.)

Compatibilit\]i: Nilul [i Horus Culori norocoase: galben [i portocaliu Nativul este caracterizat de o extrem\ generozitate, orientându-se spre ISIS (11-31 mart.; 18-29 oct.; oameni, pe care `ncearc\ s\-i ajute s\ se 19-31 dec.) dezvolte. Inteligent [i dezinteresat, Compatibilit\]i: Thot [i `ncearc\ s\-[i `mp\rt\[easc\ ideile [i s\ Osiris ac]ioneze `n a[a fel `ncât ceilal]i s\ dea Culori norocoase: alb [i tot ce este mai bun din ei. Cei n\scu]i albastru sub acest semn accept\ cu mare dezinvoltur\ provoc\rile [i schimb\rile. Cel n\scut sub ocrotirea zei]ei Isis este nobil, generos, rafinat, dar [i un pic distant, pentru c\ superioritatea se MOUT (22-31 ian.; 8-22 sept.) cite[te `n toat\ personalitatea sa. Este Compatibilit\]i: Amon-Ra [i destinat s\ aib\ grij\ de ceilal]i. Gazd\ Thot perfect\ [i prieten de n\dejde, va lupta Culori norocoase:maro [i pentru a-[i p\stra sufletul ne`ntinat. ro[u carmin Nativul are puternice accese de THOT (1-19 apr.; 8-17 noi.) melancolie preferând, adesea, s\ se Compatibilit\]i: Bastet [i Isis retrag\ `n lumea lui oniric\, acolo unde Culori norocoase: ro[u [i alb poate reflecta nestingherit asupra Personalitate puternic\, cu misterului vie]ii [i al mor]ii. Dispunând mult\ voin]\, dar [i de incredibile resurse suflete[ti, nativul `nc\p\]ânare, nu se d\ niciodat\ b\tut. poate vedea esen]a lucrurilor. CapaInteligent, erudit [i curajos, `n]eleke tot cit\]ile lui de comunicare sunt practic ce se `ntâmpl\ `n jur. Dorin]a de a nelimitate, dar adesea este prea cinic.

v\zând `n orice interlocuitor un poten]ial du[man. Pretinde foarte mult de la ceilal]i, dar aceasta pentru c\ este foarte exigent cu el `nsu[i. ~i e teribil de greu s\ z\boveasc\ prea mult asupra unui lucru.

ajunge la putere `l face totu[i oportunist [i influen]abil.

HORUS (20 apr.-7 mai, 12-19 aug.)

Compatibilit\]i: Bastet [i Geb Culori norocoase: ro[u carmin [i auriu Trebuie s\-[i st\pâneasc\ spiritul de rebeliune mai `nainte ca dorin]a de a domina s\-l fac\ oportunist. For]a psihic\ profund\ se `nclin\ puternic c\tre componenta masculin\. Ii este fric\ totu[i de singur\tate, având nevoie de aprecierea sexului opus.

ANUBIS (8-27 mai; 29 iun.13 iul.)

Compatibilit\]i: Bastet [i Isis Culori norocoase: maroniu [i purpuriu Inteligent [i milos, nativul are `ntotdeauna tendin]a de a pune r\ul `n fa]\.

Aceasta se poate traduce prin fatalism, ne`ncredere `n for]ele proprii. Devine introvertit, iar tendin]ele lui de a se refugia `ntr-un univers personal `l `ndep\rteaz\ de latura practic\ a vie]ii.

SETH (28 mai-18 iun.; 28 sept.- 2 oct.)

Compatibilit\]i: Geb [i Nilul Culori norocoase: turcoaz [i negru Cel guvernat de zeul Seth se afl\ sub imperiul fricii adesea nejustificate,

BASTET (14-28 iul.; 23-27 sept.; 3-17 oct.)

Compatibilit\]i: Horus [i Sekhmett Culori norocoase: ocru [i gri Nativul caut\ echilibrul [i armonia `n leg\turile cu cei din jurul lui. Adesea cade prad\ anxiet\]ii pentru c\ `[i epuizeaz\ energia fizic\ [i mental\.

Dar are o uimitoare capacitate de a se reface, c\ci are mare `ncredere `n for]ele proprii, f\r\ `ns\ ca aceasta s\ se transforme `n autosuficien]\ sau egocentrism. Are mare succes la reprezenta]ii sexului opus.

SEKHMETT (29 iul.-11 aug.; 30 oct.-7 noi.)

Compatibilit\]i: Bastet [i Geb Culori norocoase: verde [i turcoaz Nativul este un fin observator al realit\]ii, extrem de autoritar, având reale virtu]i telepatice, dar are un handicap major: este incapabil de a afla ce este aceea indulgen]\. Încearc\ s\-[i men]in\ verticalitatea moral\ cu orice pre], dar principiile lui ferme vin adesea `n contradic]ie cu dorin]ele [i n\zuin]ele lui secrete.

Rezolv\rile problemelor de Sudoku din pag. 63 5

6

8

1

7

2

4

3

9

6

2

5

8

1

7

9

3

4

2

9

3

8

6

4

5

7

1

9

1

8

2

4

3

5

7

6

4

7

1

5

3

9

2

8

6

4

7

3

9

5

6

2

8

1

7

5

2

4

9

6

3

1

8

5

4

7

3

9

2

6

1

8

3

1

6

7

5

8

9

4

2

2

8

9

4

6

1

3

5

7

9

8

4

2

1

3

6

5

7

3

6

1

5

7

8

4

9

2

1

3

7

6

2

5

8

9

4

7

3

2

6

8

5

1

4

9

8

2

9

3

4

1

7

6

5

8

9

6

1

3

4

7

2

5

6

4

5

9

8

7

1

2

3

1

5

4

7

2

9

8

6

3