Page 1

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 30(45), edi]ie nou\, iarn\ 2017/2018

DESTINA}II ÎNSORITE ÎN PLIN| IARN|: VALENCIA MITURI {I LEGENDE: {INCA VECHE TEMPLUL RUPESTRU

8 2017

UN NOU AN RECORD ANOTHER RECORD YEAR

ANUL DECIZIILOR INSPIRATE {I AL PARTENERIATELOR DE SUCCES

BeT

UI e ste

op ub

lica

]ie

edit

at\

de

Jus

tVIS

ION

sub

bra

ndu

l TU I

Tra

velC

ente

r

Be

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

BeTUI Nr. 30 (45), edi]ie nou\ • iarn\ 2017/2018

STICK HONEYMOON & ROMANTIC GETAWAYS

MALDIVE VIP INTERVIEW

Stefan B|NIC| Jr.

CUM AM „SUPRAVIE}UIT”

ISLANDEI SAFARI ~N DE{ERTUL

NAMIBIAN CULORILE

VIETNAMULUI

BADASS WINTER Top destina]ii pentru pasiona]ii de aventur\ pe z\pad\

Clacton-on-Sea via Colchester


WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 30(45), edi]ie nou\, iarn\ 2017/2018

DESTINA}II ÎNSORITE ÎN PLIN| IARN|: VALENCIA MITURI {I LEGENDE: {INCA VECHE TEMPLUL RUPESTRU

8 2017

UN NOU AN RECORD ANOTHER RECORD YEAR

ANUL DECIZIILOR INSPIRATE {I AL PARTENERIATELOR DE SUCCES

BeT

UI e ste

op ub

lica

]ie

edit

at\

de

Jus

tVIS

ION

sub

bra

ndu

l TU I

Tra

velC

ente

r

Be

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

BeTUI Nr. 30 (45), edi]ie nou\ • iarn\ 2017/2018

STICK HONEYMOON & ROMANTIC GETAWAYS

MALDIVE VIP INTERVIEW

Stefan B|NIC| Jr.

CUM AM „SUPRAVIE}UIT”

ISLANDEI SAFARI ~N DE{ERTUL

NAMIBIAN CULORILE

VIETNAMULUI

BADASS WINTER Top destina]ii pentru pasiona]ii de aventur\ pe z\pad\

Clacton-on-Sea via Colchester


WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 30(45), edi]ie nou\, iarn\ 2017/2018

DESTINA}II ÎNSORITE ÎN PLIN| IARN|: VALENCIA MITURI {I LEGENDE: {INCA VECHE TEMPLUL RUPESTRU

8 2017

UN NOU AN RECORD ANOTHER RECORD YEAR

ANUL DECIZIILOR INSPIRATE {I AL PARTENERIATELOR DE SUCCES

BeT

UI e ste

op ub

lica

]ie

edit

at\

de

Jus

tVIS

ION

sub

bra

ndu

l TU I

Tra

velC

ente

r

Be

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

BeTUI Nr. 30 (45), edi]ie nou\ • iarn\ 2017/2018

STICK HONEYMOON & ROMANTIC GETAWAYS

MALDIVE VIP INTERVIEW

Stefan B|NIC| Jr.

CUM AM „SUPRAVIE}UIT”

ISLANDEI SAFARI ~N DE{ERTUL

NAMIBIAN CULORILE

VIETNAMULUI

BADASS WINTER Top destina]ii pentru pasiona]ii de aventur\ pe z\pad\

Clacton-on-Sea via Colchester


POINT OF VIEW • DE{ERTUL NAMIBIAN

6

Dan Dinu, PhotoLife


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

SAFARI ~N DE{ERTUL NAMIBIAN

Foto: © Dan Dinu www.photolife.ro

Sat al civiliza]iei San. Bo[imanii, locuitori ai zonei de sud a Africii, apar]inånd uneia dintre cele mai vârstnice civiliza]ii din lume, s-au adaptat vie]ii din de[ertul Kalahari. Popula]ia actual\ se `mparte `ntre Namibia [i Botswana. Citi]i articolul de la pagina 30


POINT OF VIEW

CUM AM „SUPRAVIE}UIT” ISLANDEI (COASTA DE SUD) Citi]i articolul de la pagina 36


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Experien]\ tr\it\ [i povestit\ de

Camelia Cristina Alexandru Travel Support Specialist, TUI TravelCenter, zis\ [i Cami Japonica, de la denumirea latin\ a florii.

9


IN TE VIP RV IE W

VIP INTERVIEW • {TEFAN B|NIC| JR.

STEFAN B|NIC| Jr. „Nu exist\ motiv care s\ m\ împiedice s\ fiu acas\ de Cr\ciun, al\turi de cei dragi. Pentru mine, Cr\ciunul e sfånt!” 10

„|sta-s eu!”, cum te autodefine[ti? Pentru c\ se simt vulnerabili, oamenii au tentin]a s\ poarte o masc\. E ca la teatru. “|sta-s eu!” a fost un cåntec manifest îndreptat … c\tre mine. {i mi-am zis, ce ar fi s\ m\ prezint a[a cum sunt, cu calit\]ile [i cu defectele mele. În profesia mea se spune c\, dac\ pe scen\ po]i s\-]i transformi defectele în calit\]i, ai numai de cå[tigat. |sta-s eu! E un îndemn [i pentru ceilal]i: încearc\ s\ fii a[a cum e[ti. Nimeni nu e perfect! Perfect e doar Dumnezeu. Nu încerca s\ fii altcineva. Sau, dac\ ar fi s\-mi fac autoportretul, ast\zi sunt un om la 50 de ani, cu calit\]ile [i defectele mele, împlinit profesional [i, mai important, împlinit ca p\rinte. Am doi copii minuna]i, Violeta [i {tefan, o so]ie frumoas\, cu care m\ în]eleg extraordinar [i pe mama mea, care tr\ie[te [i e s\n\toas\. Sunt un om optimist care, prin experien]a de via]\ pe care a acumulat-o pån\ acum, încearc\ s\ se bucure de ceea ce are. |sta-s eu! Dragostea pentru muzic\ a fost „Super-love” sau a urmat carierei de actor? Dragostea pentru muzic\ a existat dintotdeauna, dar filmul m-a lansat pentru marele public. Dup\ 1990, cånd filmele romåne[ti se f\ceau mai rar decåt `n anii ‘80, în lipsa filmului, am g\sit o nou\ modalitate de a m\ adresa marelui public [i am început s\ iau cåntatul `n serios. Comparativ cu teatrul, unde te adresezi cåtorva sute de spectatori, muzica î]i d\ posibilitatea s\ te prezin]i unui public mult mai larg. Nu am crezut niciodat\ c\ muzica va deveni, pe lång\ actorie, o a doua profesie. Pån\ în ‘89, nu exista actorulcånt\re], care s\ joace teatru [i s\ aib\ propriile lui concerte, al\turi de trupa lui, propriile compozi]ii. Pån\ atunci era ideea de actor care „mai [i cånt\”, cum ar fi tat\l meu, Alexandru Ar[inel [i to]i ceilal]i actori care

PORTRET

mai f\ceau, pe lång\ teatru, [i variet\]i TV sau revist\. {i atunci, `n anii mei de debut, de dup\ terminarea Institutului, mi-a fost destul de greu s\ r\zbat, pentru c\ oamenii gåndeau: <d-le, ori e actor, ori e cånt\re]?> Cu trecerea anilor, lucrurile s-au a[ezat, ideile preconcepute s-au dat la o parte, iar dup\ mine au venit [i al]i actori care au `mbinat cele dou\ feluri de exprimare. „Dansez pentru tine”. Cine „a dansat” pentru tine? Cine este persoana providen]ial\ care te-a ajutat în carier\? Au „dansat” mai mul]i. Au fost mul]i aceia care m-au ajutat s\-mi g\sesc drumul. ~n primul rånd, tat\l meu, care m-a influen]at `n alegerea profesiei prin ceea ce f\cea. De la 5 ani o ]ineam „langa” c\ vreau s\ m\ fac actor, clown sau mili]ian [i, pentru c\ mi-am dat seama c\ ultimele dou\ meserii seam\n\ foarte mult între ele, mam decis s\ m\ fac actor (råde). Apoi, doi regizori de film, care m-au distribuit `n primul meu film, un serial TV de 12 episoade – Mihai Constantinescu [i Dan Mironescu. Marele actor Petric\ Gheorghiu, care ma preg\tit pentru Institutul de Teatru [i, evident, regretatul meu profesor de actorie, Ion Cojar. {i, nu în ultimul rånd, Nicolae Corjos, regizorul care m-a distribuit în filmul „Liceenii” [i care, practic, m-a f\cut cunoscut marelui public [i, mai ales, genera]iei mele. Tata spunea c\ profesia de actor se înva]\ pån\ mori [i se „fur\” deopotriv\ [i de la cei mai mari [i de la cei mai mici. Este o profesie care se înva]\ permanent. Apelul „G\se[te-mi loc în inima ta!” a avut efect? Am f\cut o „pastil\” cerut\ de un radio din Bucure[ti [i am declarat atunci c\ aceast\ pies\ care, de altfel, mi-a adus atåt

“It’s who I am!” How do you define yourself? Because they feel vulnerable, people have the tendency to hide their true self under a mask (like in a play.) ‘It’s who I am!’ was a manifesto about my true self. I thought: ‘Why don’t I show people who I really am, with my qualities, my defects…?’ In my profession, it is said that as long as you can turn your defects into qualities, then you are set. That’s me! It’s also a piece of advice for everyone: try to be who you are! No


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Foto: Vali Greceanu

“There is no reason for me to be away for Christmas. Christmas is sacred to me!” one’s perfect! Only God is. Don’t try to be something you’re not. If I was to construct my portrait: I am a 50 year old man with qualities and defects, professionally fulfilled, and, most importantly, a successful parent. I have two wonderful children, Violeta and Stefan, a wife with which I get along wonderfully and a healthy, living mother. I am an optimist who, after reflecting on life, tries to cherish every opportunity and be grateful for what he has. That’s who I am!

Was your love for music “Super-love” or did it only follow after your love for acting? I was always a music aficionado, but it was film that first offered me coverage. After the 1990s, when Romanian movies were few and far between, I found a new way to address the audience, and thus began to take singing seriously. Compared to theatre, which gives you the occasion to only address a few people at a time, music offers you greater coverage. I never thought music would, after acting, become

my second profession. Before 1989, the actor who played in his own shows and also had concerts and original songs was something unheard of. There was only the actor who sometimes sang, like my father and Alexandru Arsinel used to do. This is why, in the beginning, after acting school, it was a bit hard for me, because people wondered: ‘is he a singer…? an actor…? what is he?’ As the years went by, things were settled and people started to become accustomed to this kind of syncretism.

11


VIP INTERVIEW • {TEFAN B|NIC| JR.

de multe satisfac]ii, este reprezentativ\ pentru muzica mea. Este o pies\ care s-a n\scut foarte repede. Odat\ cu ea, publicul meu a avut [i are un loc în inima mea "forever"! Ce e dragostea? Judecånd dup\ repertoriul t\u, e[ti o persoan\ romantic\. Dragostea e tot ce e mai important în via]\. Oricine ai fi, oricum ai fi, ai nevoie de dragoste. De la sfånt pån\ la cel mai odios criminal, toat\ lumea are nevoie de dragoste. E adevarat, `n diferite feluri. Pån\ [i El Chapo, baronul drogurilor, cel mai cautat om de pe p\månt, la un moment dat, era `ndr\gostit de o actri]\ de telenovele. Dac\ dragoste nu e, nimic nu e, cum spunea Marin Preda.

12

Experien]a de la X-Factor ce î]i spune? Exist\ o genera]ie care promite? M\ refer la poten]ialul de talente. Poten]ial de talente exist\, slav\ Domnului! Ce e la mod\ acum mi se pare o muzic\ de consum, `n care to]i parc\ se chinuie s\ semene `ntre ei. Dar orice genera]ie are vårfurile ei. Iar liderii genera]iei aduc ceva nou prin interpretare, prin mesaje. Sunt o gr\mad\ de oameni foarte tineri [i foarte talenta]i care vin din urm\ [i care nu se `ncadreaz\ `n spiritul de turm\. ~n teatru e la fel? {i în teatru sunt copii foarte talenta]i, care vin din urm\. Nu mai exist\ genul „genera]ia de aur”, care a adunat ni[te actori apropia]i ca vårst\ [i valoare. Erau alte principii atunci, o triere a valorilor mult mai sever\. Ast\zi teatrul nu mai reprezint\ aceea[i miz\ pentru tinerii actori, ca acum 50 de ani, s\ zic. {i cred c\ sunt dou\ categorii de actori tineri: una care evit\ compromisurile [i tr\ie[te pentru teatru, oricåt de greu i-ar fi, [i alt\ categorie care trebuie s\ „tr\iasc\” [i s\ „fac\ un ban”. E alegerea fiec\ruia. E adev\rat c\ nici sistemul actual nu sprijin\ deloc tån\rul actor. Pentru cei dedica]i, `ns\, este o meserie care te acapareaz\. New media, streaming-ul, nu fac ca teatrul s\ se demodeze? Nu cred. Teatrul înseamn\ emo]ie, `nseamn\ „viu”, se na[te sub ochii t\i. Cu ce

“Dancing with the Stars.” Who”danced for you?” Who was paramount to your success? A lot of people ‘danced for me.’ The people who helped me find my way were not few. First of all, there was my father who influenced me. Since I was 5 years old, I kept saying how I wanted to become an actor, clown or policeman. Because I found the last two to be more or less the same, I

decided to be an actor. Then, there were 2 film directors who casted me in my own movie (a 12 episode TV series) Mihai Constantinescu and Dan Mironescu. There’s also the great Petrica Gheorghiu who prepared me for acting school and my beloved teacher Ion Cojar. Last but not least, I owe my great coverage to Nicolae Corjos, the director who casted me in “Liceenii”. My fa-


P EW VI RVI TE IN

BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

need love. From saint to sinner, everyone needs love. In different ways, that’s true, but you still need it. Even El Chapo, the drug lord, the most wanted man on earth was at one time in love with a soap opera actress. If you don’t have love, then you have nothing, as Marin Preda used to say. Based on your experience judging X-Factor, does today’s generation show potential? There is a lot of potential, thank God! The trend now, seems to me, is commercial music with everyone trying to sound like each other. But every generation has its peaks, and the leaders bring something new through their interpretation and messages. There are a lot of young up and comers who don’t want to be followers! Is it the same with theatre? There are a lot of talented young kids there, too. But there is no ‘golden generation’ anymore. It was a different time back then with very strict values. Today, theatre is not the same as it was 50 years ago. The incentives are not the same. I think there are two types of young actors: the ones who escape compromise and live to act no matter how hard it is, and the ones who see acting as a way of making money. Everyone’s entitled to their own choice. While it is true that the system does not support actors in anyway, for the dedicated, there is always a way to escape compromise.

Foto: Vali Greceanu

ther used to say that being an actor is something you perfect till the day you die and you learn as much from the seasoned ones as you do from the amateurs. You never stop learning.

which has brought me so much joy is representative of my career. It was born very fast. After that, the audience has had and always will have a place in my heart.

Has the call “Find me a place in your heart!” been successful? It was a “pill” ordered by a certain radio station and I can proudly say that this song

What is love? Judging by your repertoire, you are a romantic. Love is the most important thing in life. Whoever you are, no matter your type, you

Doesn’t modern technology make theatre obsolete? I don’t think so. Acting is about emotion, a living thing which is born under your watchful eye. What could you replace it with? Sadly, it’s true that only 4.5 percent of the population go to see theatrical plays. What’s more, a lot of times, for the uninformed public, acting language gets confused with street language and the notion of a professional actor gets confused with that of a star whose only talent is being famous. I once asked the great Liviu Ciulei if being natural on stage meant talking like you would on the street. He told me it didn’t. Theatre is a higher version of life. Technology has brought unlimited access to information, which is great. But it is important to know good from bad. Only the youth can do that. And if we take a look at what happened

13


VIP INTERVIEW • {TEFAN B|NIC| JR.

14

s\ `nlocuie[ti a[a ceva?! E adev\rat c\ doar 4,5% din popula]ia ]\rii se pare c\ merge la teatru, ceea ce este foarte pu]in. Iar, de multe ori, pentru publicul neinformat, limbajul teatral se confund\ cu limbajul stradal, iar actorii profesioni[ti, cu „vedete TV”, care apar `n reality show-uri, dar care, la baz\, nu au nici o meserie, ci doar „meseria de vedet\”. L-am întrebat odat\ pe marele regizor Liviu Ciulei, cu care am avut onoarea s\ lucrez, dac\ a fi firesc pe scen\ `nseamn\ s\ vorbe[ti ca pe strad\. Mi-a r\spuns c\ nu. Teatrul `nseamn\ via]a ridicat\ la o putere. Tehnologia a adus o avalan[\ de informa]ii, ceea ce e un lucru extraordinar. Dar important este s\ [tii ce s\ alegi, ce e bine pentru tine. Doar tinerii pot face o reform\ a calit\]ii. {i, dac\ ne uit\m la ce s-a întåmplat la începutul anului în Pia]a Victoriei, `mi dau seama c\ societatea romåneasc\ are tineri foarte bine ancora]i `n social [i care vor s\ schimbe ceva. Revenind la teatru, ast\zi teatrul este, mai mult ca oricånd, o form\ de „entertainment”, prin varietatea lui. Omul obi[nuit se duce `n weekend la teatru, la un club de stand-up comedy, la un film la mall. Deci, caut\ o form\ de distrac]ie. Cu toate astea, `n afara ]\rii, mergånd destul de des la teatru, nu am auzit niciodat\ sunåndu-i telefonul vreunui spectator `n timpul spectacolului. Ceea ce `nseamn\ o form\ de respect fa]\ de cei de pe scen\, care se p\streaz\ `n continuare. La noi, `n s\lile de teatru, telefoanele `nc\ se aud, fie c\ e Cehov, fie c\ e Shakespeare. Vezi, teatrul e la mod\! Turismul romånesc are nevoie de ajutor. „Veta” îl poate salva? Nici m\car „Veta” nu îl poate salva. O societate poate fi schimbat\ începånd cu propriul exemplu [i, din p\cate, avem foarte pu]ine exemple de acest gen. Avem o ]ar\ atåt de frumoas\, ai mare, ai delt\, ai munte, ai o mul]ime de locuri frumoase [i, totu[i, turismul romånesc st\ cu capul în p\månt. Am s\-l citez pe regretatul Dinic\ care spunea: „frumoas\ ]ar\, p\cat c\-i locuit\”. E o glum\ amar\ [i m\ simt extrem de trist cånd v\d c\ o a[a frumuse]e de ]ar\ e ]inut\ în anonimat. Trebuie s\ vin\ Prin]ul Charles ca s\ afl\m c\ avem o ]ar\ frumoas\? {i nu ne

punem nici m\car întreb\ri? E trist. Nu m\ mai întreba din astea, c\ m\ întristezi. Cititorii no[tri ar fi interesa]i s\ [tie unde î]i petreci vacan]ele. Ai un loc, o plaj\ „Super-love”? Exist\ mai multe locuri „Super-love” pentru mine, dar marea, oceanul sunt preferatele mele. Pentru mine, la `nceputul anului, vacan]a înseamn\ relaxare [i program de voie. Nu cu program stabilit dinainte. De 15 ani, odat\ cu venirea toamnei [i pån\ la sfår[itul lunii decembrie, am un program super-`nc\rcat: teatru, concerte, televiziune. Dup\ acest tur de for]\, am nevoie s\-mi `ncarc bateriile la c\ldur\. Iar cele mai frumoase vacan]e sunt cele pe care le petrec al\turi de copiii mei. Vreau de mult timp, [i cred c\ anul viitor voi reu[i, s\ merg cu toat\ familia s\ colind Romånia. Am avut ocazia s\ fac un film serial – „O c\l\torie de neuiat”, în regia lui Geo Saizescu - Dumnezeu s\-l ierte! – [i am v\zut toate locurile din ]ara asta. E absolut superb\. {i vreau s\ rev\d aceste locuri. „Acas\ de Cr\ciun”? Unde î]i petreci s\rb\torile de iarn\? (n.r. un oftat lung precede r\spunsul). Cr\ciunul înseamn\ familie, înseamn\ s\ fii împreun\ cu familia. Eu a[a am înv\]at de la p\rin]ii mei [i a[a fac. Nu exist\ motiv care s\ m\ împiedice s\ fiu acas\ de Cr\ciun, al\turi de cei dragi. Pentru mine, Cr\ciunul e sfånt!

in Victory Square at the beginning of the year, it seems that the Romanian youth have some strong values. Theatre is, today, more than ever, a form of entertainment. People go to theatre, clubs, stand-up comedy or the mall. They are looking to have fun. Even if this is so, I have never heard anyone’s phone ring in the middle of a show abroad. It means they still have respect for the actors there. In Romania, no matter if it’s Cehov or Shakespeare, you are going to hear phones ringing. You see, theatre’s trendy! Romanian tourism is endangered. Can “Veta” save it? Not even. A society can change by following its own example. Sadly, we don’t have many examples. We have a beautiful country: we have seaside, delta, mountainside, a lot of wonderful places, but Romanian tourism is still in a bad state. I’ll quote the late Dinica: ‘Nice country, too bad there’s people here.’ It’s a bitter joke and I feel really upset when I see such a beautiful country stuck in anonymity. Did we really need Prince Charles to tell us we have a beautiful country? Couldn’t we see it for ourselves? It’s sad. Don’t go on asking me this kind of questions anymore.

Ce concerte preg\te[ti pentru anul viitor, unde „o vei face lat\”? Prima dat\ „am s-o fac lat\” în luna martie, la concertele acustice de la Circul Varieté Globus din Bucure[ti, dedicate Zilei Femeii, urmate de un turneu, tot `n martie, o lun\ de gra]ie pentru femei, în care voi cånta cele mai frumoase cåntece de dragoste de pe albumele mele lansate de-a lungul carierei. Nu vor fi nici ecrane, nu vor fi nici efecte speciale, ci, pur [i simplu, vom sta pe ni[te scaune [i vom cånta.

Our readers are interested to know where you like to spend your vacations. Do you have a place you “Super-love?” There are lots of those places. For me, the seaside is one of them. At the beginning of the year, holiday means relaxing without a set schedule. For 15 years, as soon as autumn came around, I’ve been having a very busy schedule: concerts, plays, TV shows… After this tour de force, I need to recharge my batteries. And the best way to do that is by spending time with my kids. I’ve been trying for a long time to take my family and sing carols all over Romania, and I think next year I will succeed. I had the chance of making a movie with Geo Saizescu, may he rest in peace, and I saw all the beautiful parts of our country. Marvelous.

În încheiere, te rog, f\ o dedica]ie muzical\ cititorilor no[tri. „Mai [tii cum e s\ petreci Cr\ciunul acas\, Cu to]i cei dragi într-o sear\ de Ajun?

“Home for Christmas?” Where do you spend the winter holidays? Christmas means spending time with your family. That’s what I learned from my parents and that’s what I do. There is no rea-


son for me to be away for Christmas. Christmas is sacred to me!

Copile drag, ce cåntai la sfånta mas\ Cu ochii mari, a[teptånd pe Mo[ Cr\ciun!” Cånd am scris aceste versuri m-am gåndit cum s\rb\toaream Cr\ciunul cånd eram copil [i ce sim]eam atunci. Apoi m-am gåndit la cei pe care soarta îi ]ine departe de cas\, s\ le mai alin dorul. Sunt foarte mul]i romåni pleca]i la munc\ în afara ]\rii [i unii dintre ei nu pot s\-[i petreac\ Cr\ciunul al\turi de cei dragi de acas\. Tuturor romånilor, oriunde s-ar afla, le doresc S\rb\tori fericite, cu s\n\tate, s\ fie liberi la minte [i mai ales `n suflet [i s\ tr\iasc\ frumos, pentru c\ via]a e scurt\ [i merit\ tr\it\.

What concerts are you preparing for next year? Where will you “go rogue?” I will start with the Women’s Day unplugged concerts in March at Circus Varieté Globus in Bucharest, and then I will embark on a tour where I will sing my best love songs, dedicated to women. No special effects, just good old singing and playing guitar. Finally, please dedicate a musical piece to our readers. “Do you remember how it felt to spend

P EW VI RVI TE IN

BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Christmas at home, Together with all your loved ones? Dear kid who used to carol at the Christmas table, Wide-eyed and waiting for Santa Claus!” When I wrote this song, I reflected on the way I used to spend Christmas when I was a child and the feelings I had. Then, I thought about the ones whose fate keeps them away from home. I wanted to soothe the longing of the many Romanians who have to spend Christmas away from home. I wish for every Romanian, no matter where they may be, to live a fulfilling life. Life is short and it’s worth living it.

Marcel {tef

LINK: {tefan B\nic\ •„Acas\ de Cr\ciun”• https://youtu.be/iStqcYev-LQ

Foto: Alex Gålmeanu

15


8 2017

EDITORIAL DRAGO{ ANASTASIU

CUPRINS DESTINA}II 6. Point of View – Safari `n de[ertul Namibian. 8. Point of View – Cum am „supravie]uit” Islandei (Coasta de Sud). 10. VIP Interview – {tefan B\nic\ Jr. 16. Editorial Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romånia –2017, un nou an record / Another record year. 18. Stick Honeymoon & romantic getaways – Maldive. 24. Badass Winter. 30. Safari `n de[ertul Namibian. 36. Cum am „supravie]uit” Islandei (Coasta de Sud). 42. Adv. MobilaDalin. 48. Branduri romåne[ti – Romånia frumoas\. FOCUS CORPORATE 54. Cronologie 2017. 56. „Kilometrul 0” al celor mai frumoase vacan]e. 59. Top 10 oferte recomandate. 60. Valencia, mai mult decât „Ora[ul artelor [i al [tiin]ei”. MOZAIC 64. Culorile Vietnamului. 70. Essex, Clacton-on-Sea via Colchester.

16

Publisher

UN NOU AN RECORD ANOTHER RECORD YEAR

Anul 2017 se `ncheie. Un nou an record, cel mai bun de cånd am pornit, `n 1995. Anul `n care vom atinge pragul de 150 milioane de euro cifr\ de vånz\ri. O echip\ de peste 600 de oameni tineri [i talenta]i seteaz\ noi standarde `n industria turistic\ romåneasc\. Un an care ne consolideaz\ pozi]ia de lider al industriei [i care ne face s\ fim måndri. Finalul de an ar trebui s\ ne g\seasc\ s\rb\torind [i jubilånd [i bucuråndu-ne atåt de trecut, cåt mai ales de viitor. Paradoxal, `ns\, nu este a[a. Ne `ndrept\m spre finalul unui an complicat [i plin de provoc\ri. Un an `n care am retr\it manifest\rile de strad\ ca mod de a exprima `ngrijorarea fa]\ de evolu]ia „statului de drept”. Un an `n care, de[i am avut o cre[tere economic\ frumu[ic\, guvernul a sim]it nevoia multor inova]ii `n zona de legisla]ie fiscal\. {i, dintr-o dat\, am reg\sit sentimentul de fric\ `n fa]a unor schimb\ri bru[te. Un sentiment uman cunoscut [i care apare cånd [i cånd. Dar peste care trebuie s\ trecem repede [i cu capul sus. Antreprenorii [tiu c\ orice provocare este o oportunitate. Romånia ofer\ atåt de multe oportunit\]i de tot felul, `ncåt cei buni nu vor fi

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI nr. 30(45), iarn\ 2017/2018 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: TUI TravelCenter

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 728 006 654

Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

Colaboratori Ilie Tudorel, Dan Dinu, Diana }âmpu, Camelia Cristina Alexandru, Sonia Dr\gan, Mihai Ghi]\ Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro Photo Dan Dinu, Diana Chereche[, Camelia Cristina Alexandru Ilie Tudorel, Mihai Stetcu, Diana }âmpu, Mihai Ghi]\

niciodat\ fråna]i de schimb\rile bru[te de legisla]ie. C\ or fi bune pentru ]ar\, c\ or fi rele, vom vedea peste cå]iva ani. Noi, ca lideri ai pie]ei de turism, ne vom adapta [i vom accelera dezvoltarea. Romånia poate avea un ritm de cre[tere sustenabil de cel pu]in 10% `n urm\torii cå]iva ani. Sigur, legisla]ia poate sprijini sau `ncetini acest ritm de cre[tere. Dar poten]ialul r\måne [i poate fi exploatat de companiile care seteaz\ standarde `n industriile lor. ~n pofida faptului c\ statul romån nu promoveaz\ a[a cum s-ar cuveni destina]ia turistic\ Romånia, noi vom continua s\ investim `n convingerea partenerilor din toat\ lumea c\ Romånia merit\ s\ apar\ `n toate cataloagele lor. To]i str\inii care vin la noi r\mån pozitiv impresiona]i [i povestesc mai departe celor apropia]i de ce ar trebui s\ ajung\ [i ei pe aceste meleaguri. Avem ambasadori nenum\ra]i. Aproape 4 milioane de romåni tr\iesc `n str\in\tate [i ar putea fi cei mai buni agen]i de marketing turistic. Este datoria noastr\, a celor r\ma[i sau `ntor[i aici, s\-i facem s\ vorbeasc\ frumos despre locul din care au plecat. Toate aceste eforturi se fac, vezi proiectul RePatriot. {i, dac\ vorbim de pro-

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

2017 is coming to an end. It’s been a record year. In fact, it’s been our best year since we started in 1995. By the end of it, we will have reached 150 million euro turnover. This is possible because a team of over 600 young and talented people are setting new standards in the Romanian tourism industry. 2017 makes us proud by cementing our position as industry leader. While the end of the year should find us rejoicing because of past achievements while, at the same time, looking forward to what’s about to come, this is not the case. 2017 was complicated and full of challenges. It was a year in which we revisited street protesting as a way of expressing concern about the evolution of the rule of law in Romania… A year in which, even though we had quite an admirable economic growth, the government felt the need to innovate a bit on the fiscal legislation… All of sudden, we remembered the fear of walking on uncertain ground. While this is a natural human affect which becomes activated from time to time, we should get over it as soon as possible and keep our heads up. Entrepreneurs know that every challenge is an opportunity. Romania offers so many opportunities that the truly good ones will never be stopped by legislative turmoil. If the changes will prove to be beneficial or not, that we can only now in a few years’ time. But as leaders of the tourism industry, we will adapt and help accelerate economic growth. The Romanian economy can easily grow by 10% a year. While it is true that governmental influence can make this process faster or slower, the potential is there and it can be ratified by the companies who set the standards in their respective industries. Even though the Romanian government does not invest as much as it should in tourism, we will continue to support Romanian tourism and work to convince our international peers that Romania deserves to

be in their catalogues. Foreigners who come here are pleasantly surprised and rush to tell their friends that they, too, should visit these places. We have countless ambassadors. The almost 4 million Romanians living abroad may be the best marketing agents you could ask for. It is the duty of those who remained or came back to Romania to make them talk beautifully about the places they left behind. There are efforts being made. See the RePatriot project, for example. And, while we’re at it, I can’t not acknowledge the SuperTeach project. It sets out to change Romanian society from the nucleus: the project concentrates on the kids, the future of the country. We provide seminars for teachers to better understand the context of the new world, and therefore be able to guide students better. The first edition (www. superteach.ro) filled us all with enthusiasm and optimism. We all have to find the necessary resources to stay positive and understand the immense opportunities which 2017 has given us. The Romanian civil society is reaching maturity. Romania itself is in its adolescence, fighting between new and old mentalities, positive ones and negative ones. I, personally, don’t have any doubts that we will find the way towards flourishing. Tourism is going to be a significant contributor here. Especially our group which has, from the beginning, made no secret about its mission to “Put a smile on people’s faces”. We do it everyday with enthusiasm and professionalism. Finally, I’d like to thank both our clients and our collaborators, the people who made it possible for 2017 to be our best year yet. This only forces us to work harder in the future. For 2018, I wholeheartedly wish you, ‘Have a great trip!’ Al Dumneavoastr\,/Yours,

Mihai Stetcu

Diana Chereche[

Dan Dinu

~n urm\ cu mul]i ani, la vårsta de [ase ani, Mihai Stetcu, probabil ca mul]i al]i copii, f\cea prima lui fotografie, portretul bunicilor lui, cu aparatul tat\lui s\u, un aparat rusesc, Smena 8. Acel moment, unic, avea s\-i marcheze via]a. Au urmat, apoi, ore [i zile petrecute `n laboratorul foto improvizat din baia bunicilor lui unde a `nv\]at magia develop\rii imaginilor pe hårtie fotosensibil\. Acum este un profesionist al imaginii [i este unu dintre cei 50 de fotografi oficiali ai Red Bull. mihaistetcu.com • facebook.com/mihai.stetcu

De la pasiune la full-time job. Iubesc locurile unde m-am n\scut [i faptul c\ pot s\ fac ceea ce `mi place, la mine acas\. Cred cu t\rie c\ felul în care gânde[ti [i tr\ie[ti se reflect\ în munca fiec\rui om. Cea mai mare satisfac]ie o am atunci când fotografiez oameni [i locuri. ~mi plac oamenii, locurile pitore[ti, soarele, cire[ele, pisicile, c\l\toriile, tradi]iile [i ora[ele mici. Iubesc instantaneele, zâmbetele largi, lumina natural\, sclipirea din ochi [i cred c\ toate aceste lucruri se v\d în munca mea”. dianacherechesphotography.wordpress.com

„PhotoLife s-a n\scut din pasiune pentru fotografie, iar acest lucru a prins contur `n 2007. Prin acest proiect `ncerc s\-i ajut pe iubitorii de c\l\torii [i fotografie s\ descopere fotografia, a[a cum este ea în esen]\: simpl\, expresiv\ [i mereu surprinz\toare. Cursurile foto sunt destinate celor care vor s\ asimileze cuno[tin]e de baz\ despre fotografie, iar workshop-urile [i photo tour-urile pe care le organizez sunt destinate celor care vor s\ fac\ mai mult\ practic\. Photolife înseamn\ o via]\ dedicat\ unei pasiuni.” www.photolife.ro

iecte noi ale acestui an, nu pot s\ nu amintesc de „SuperTeach”. Un proiect care se adreseaz\ profesorilor [i `nv\]\torilor [i care `[i propune s\-i ajute s\ contribuie la schimbarea mentalit\]ii acestei na]ii prin `ns\[i viitorul s\u: copiii. Primul eveniment (www.superteach.ro) ne-a umplut pe to]i de entuziasm [i optimism. Cu to]ii trebuie s\ g\sim resursele s\ fim pozitivi [i s\ vedem imensele oportunit\]i pe care le avem. Societatea civil\ ajunge la maturitate, Romånia este ea `ns\[i la vårsta adolescen]ei [i se zbate `ntre mentalit\]i vechi [i noi. Personal, nu am nici un dubiu c\ vom g\si calea spre a ne fi mai bine, mult mai bine. Turismul va contribui decisiv la acest sentiment. {i grupul nostru de firme cu atåt mai mult, c\ci de la bun `nceput [i-a pus `n minte s\ „pun\ zåmbete pe chipul oamenilor“ [i o face, zi de zi, cu profesionalism [i entuziasm. Acum, la final de an, permite]i-mi s\ mul]umesc deopotriv\ clien]ilor [i colaboratorilor no[tri pentru ceea ce am reu[it s\ facem `n 2017, cel mai bun an din istoria noastr\. {i asta ne oblig\ [i mai mult pentru viitor. ~n 2018, v\ doresc din inim\ „drum bun“!

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

COLABORATORII EDI}IEI

17


DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II EXOTICE • KRABI

STICK HONEYMOON & ROMANTIC

MALDIVE „Pierdut” în Oceanul Indian, arhipelagul Maldive este ceea ce pentru mul]i este „Paradisul pe p\mânt”. Maldive înseamn\ plaje în culori [i nuan]e ireale, palmieri care cresc foarte aproape de

mare, nisip ca zah\rul fin [i mai ales mult\ lini[te, nicio urm\ de stres. Aici ai parte de superlative la tot pasul: te bucuri de cele mai înfl\c\rate apusuri, cele mai învior\toare r\s\rituri, pe cele mai dorite plaje

din lume. E un cadru natural menit parc\ s\ te fac\ s\-]i descoperi latura romantic\ [i po]i chiar s\ ai o insuli]\ doar pentru tine [i jum\tatea ta. Cum ar fi s\ experimenta]i primii pa[i în doi într-un loc excep]ional.

18 Una dintre cele mai dorite destina]ii pentru luna de miere Sunt câteva motive principale pentru care Maldive se claseaz\ pe primele locuri în clasamentul celor mai dorite destina]ii pentru luna de miere. Unit\]ile de cazare retrase pe insuli]e, construite pe pilonii înfip]i în mare, plajele umbrite de palmieri [i vegeta]ia luxuriant\, nisipul fin [i oceanul de nuan]e translucide sunt, dac\ pot s\ spun a[a, parte din dot\rile

standard ale acestei destina]ii. Locul este romantic prin defini]ie, iar serviciile sunt pe m\sura reputa]iei destina]iei!

Cuvântul de ordine e relaxarea Culori tari [i contraste puternice î]i încânt\ privirea în Maldive [i „de vin\” sunt turcoazul

Oceanului Indian, albul cu iriz\ri rozalii al nisipului de pe plajele aproape pustii, albastrul adânc al cerului [i verdele nelini[tit al palmierilor. Maldive este locul ideal pentru relaxare, aici ai toate [ansele s\ pierzi no]iunea timpului [i s\ la[i pur [i simplu zilele s\ treac\ f\r\ s\ faci nimic decât s\ te bucuri de natur\ într-un loc


DESTINA}II EXOTICE â&#x20AC;¢ MALDIVE

BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Undeva, peste m\ri [i ]\ri, exist\ un loc de o frumuse]e ireal\, care te cucere[te de la prima vedere, doar din fotografii.

ACOLO UNDE EXTRAORDINARUL ESTE PARTE A RUTINEI ZILNICE

Foto: Shutterstock

GETAWAYS


unic, al\turi de perechea ta. Apusurile romantice, relaxarea sub palmieri [i lini[tea unei plaje pustii sunt reperele unei vacan]e de care î]i vei aminti cu drag toat\ via]a.

Un pas [i e[ti în mijlocul naturii

20

Dar, dac\ ai ajuns aici, ar fi p\cat s\ nu experimentezi m\car unul din sporturile acvatice pe care le po]i încerca între atoli. Lumea subacvatic\ din Maldive a fost [i este subiectul nenum\ratelor documentare, multe dintre insulele din arhipelag fiind înconjurate de recife de corali, adesea cu o via]\ marin\ fantastic\. Pute]i alege scuba diving, snorkel, merge la partide de pescuit sau „pluti” pur [i simplu pe ape, desigur, la bordul unei ambarca]iuni. Dac\ vre]i ceva mai autentic, alege]i dhoni, un fel de gondol\ local\ folosit\ adesea pe post de taxi care v\ poate conduce oriunde în zon\. Sunt curse speciale pentru turi[tii care vor s\


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

pescuiasc\, s\ fac\ scufund\ri, s\ se bucure în deplin\ lini[te de ocean, cât e ziua de lung\, de la r\s\rit la apus.

Ce pute]i vizita în Maldive Capitala Malé merit\ v\zut\ pentru atmosfera sa de ora[ aglomerat înconjurat de ape. G\l\gios [i modern, cu zgârie-nori pres\ra]i printre cl\diri colorate, cu str\zi cu baruri, restaurante [i bazaruri ispititoare pentru amatorii de shopping, cu parcuri, moschei [i muzee, Malé are cumva o atmosfer\ de ora[ mare. Cu 150.000 de locuitori, aproximativ o treime din popula]ia ]\rii, Malé nu are nici [ase kilometri p\tra]i. În Malé se pot vizita Muzeul Na]ional, înfiin]at în 1952, fostul palat al sultanului, unde sunt expuse obiecte ale fo[tilor suverani, de la costume la manuscrise, fotografii sau arme. Hukuru Miskiiy, cea mai veche moschee din ]ar\,

construit\ în 1656, este un alt obiectiv din capitala Malé pe care cei ajun[i aici nu-l rateaz\. Din Malé se poate lua un feribot c\tre insula artificial\ Hulhumalé, ora[ul utopic care e preg\tit s\ „salveze” popula]ia Maldivelor în momentul de nedorit când apa oceanului va acoperi ]ara, din cauza înc\lzirii globale. Maldive este cea mai joas\ ]ar\ din lume, insulele sale aflându-se, în medie, la numai 1,5 metri deasupra nivelului m\rii. Cel mai înalt „vârf” este în insula Villigili [i are 2,3 metri altitudine! Spre deosebire de restul ]\rii, Hulhumalé se afl\ la doi metri deasupra nivelului m\rii.

Destina]ie de top pentru scuba diving • Maldive este considerat\ una dintre cele mai bune destina]ii de scuba diving din lume, iar cele mai apreciate destina]ii sunt atolii Ari, Gaafu, Thaa [i Vaavu Atoll în sud, iar în Nord Male Atoll unde se distinge Banana Reef. Ar fi p\cat s\ ajunge]i într-un arhipelag din mijlocul oceanului [i s\ nu face]i snorkeling sau scuba diving, în func]ie de cât de mult\ adre-

I P }I TO INA ST DE

DESTINA}II EXOTICE • MALDIVE

nalin\ ave]i de testat. Ve]i fi înso]i]i de sute de specii multicolore de pe[ti mici [i mari, pisici de mare, broa[te ]estoase, caracati]e [i de delfini. Chiar [i rechinii-balen\, probabil cei mai blânzi din familia lor, î[i pot face apari]ia, dac\ alege]i acele zone unde ace[tia obi[nuiesc s\ apar\ mai des! La Hanifaru Huraa ave]i [ansa de a vedea rechini-balen\ pe tot parcursul anului, în timp ce pisicile de mare apar mai ales din iunie pân\ în octombrie. Hanifaru Huraa, situat pe Baa Atoll, este parte a Rezerva]iei Biosferei, inclus\ în patrimoniul mondial al UNESCO. • Amplasat în sudul extrem al arhipelagului, Addu Atoll este unul dintre cei mai boga]i atoli, cu o mare diversitate de specii, din care se remarc\ delfinii. • Pentru întâlnirea cu broa[tele ]estoase, alege]i British Loyalty Wreck. Este epava unui petrolier torpilat în 1944 de submarinul german U-183. Nava a r\mas în atolul unde a fost scufundat\ pân\ în anul 1946, când a fost remorcat\ pân\ la loca]ia actual\, unde a devenit o veritabil\ atrac]ie turistic\. • Atoll Vaavu, unde sunt corali [i pe[ti din abunden]\, dar [i pe[teri subacvatice, este printre cele mai bine cotate insule din Maldive pentru scuba diving. Aici pute]i vedea în special

21


DE T ST OP IN A} II

22

DESTINA}II EXOTICE • MALDIVE

rechini de recif, ton [i barracude. • Kandooma Thila, South Male Atoll este apreciat pentru peisajele sale dramatice [i via]a prolific\ a pe[tilor. • La Broken Rock, South Ari Atoll, o forma]iune precum un canion, care sparge reciful în dou\, v\ pute]i întâlni cu broa[te ]estoase [i admira coralii tineri de pe recif. • Kudarah Thila, South Ari Atoll. Aceast\ zon\ marin\ protejat\ are un mic recif plin de corali moi [i o via]\ abundent\ a pe[tilor. • Baa Atoll, unde se afl\ [i Thulhaadhoo, este faimos pentru c\ aici vine manta rays (diavolul de mare) s\ se hr\neasc\. Este un spectacol interesant [i palpitant s\ vezi aceste creaturi imense, adunate cu sutele în acela[i loc. Se elibereaz\ doar 100 de permise pe zi, pentru cine dore[te s\ urm\reasc\ tot acest ritual, a[a c\ va trebui s\ v\ face]i rezervare din timp.

Ce mai pute]i face în Maldive? Vizita]i un sat, unde ve]i întâlni localnici [i ve]i descoperi c\ ace[tia, de[i tr\iesc simplu, o fac cu bucurie [i încearc\ s\-[i p\streze stilul tradi]ional de via]\. B\rba]ii merg la pescuit în b\rcile lor, femeile g\tesc pe[tele prins [i treb\luiesc pe lâng\ cas\. Pentru ace[ti oameni mereu cu zâmbetul pe fa]\, via]a merge mai

departe atât cât se poate de tihnit\, de[i fac eforturi pentru a-[i p\stra tradi]iile, credin]ele, identitatea într-o lume tot mai supus\ globaliz\rii. Pentru a-i în]elege mai mult, asculta]i muzica tradi]ional\ cântat\ la bodu-beru (tob\ mare), c\reia i se atribuie puterea magic\ de a atrage delfinii. Locuri foarte bune pentru a lua pulsul vie]ii localnicilor sunt [i pie]ele, cea mai popular\ fiind pia]a de pe[te din Malé. Totu[i, în Maldive nu v\ gândi]i c\ o s\ fi]i „invadat” de distrac]ii [i de atrac]ii clasice. Aici singurul scop e relaxarea [i se face la perfec]ie.

BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Cazarea într-un bungalow deasupra oceanului {i, dac\ o zi întreag\ de scufund\ri nu este de ajuns, pute]i s\ alege]i s\ v\ caza]i în hoteluri cu bungalowuri construite direct pe ap\, pe piloni, mai ales dac\ ave]i nevoie de mai mult\ intimitate [i de servicii personalizate. Iar unele resorturi au spa-uri, cluburi [i restaurante subacvatice. Dac\ prefera]i sta]iunile mai mari [i un pic mai animate, all-inclusive, cu numeroase facilit\]i, ave]i de unde alege.


Sunt multe resorturi bine „ascunse” în planta]ii de palmieri, cocotieri [i flori exotice, pe malul m\rii. Cele mai exclusiviste branduri hoteliere sunt prezente în Maldive, concuren]a e mare, toate se întrec în a le oferi turi[tilor luxul [i confortul pe care ace[tia îl a[teapt\, indiferent dac\ vor vale]i personali, piscin\ proprie, [alupe private sau masaj în camer\. Nu conteaz\ dac\ alegi Maldive pentru luna de miere, pentru un sejur romantic sau unul de relaxare, o dat\ ajuns în arhipelag vei [ti c\ ai luat decizia corect\, sim]i c\ ai ajuns în paradis!

Despre arhipelagul Maldive Situat în partea de sus a unui vast lan] muntos subacvatic, arhipelagul Maldive are aproximativ 1.190 de insule joase de corali împr\[tiate pe linia Ecuatorului [i baraje de nisip. Toate insulele sunt înconjurate de lagune cu ap\ limpede. Insulele sunt protejate de o structur\ de recife, care ad\postesc una dintre cele mai exclusiviste [i spectaculoase vie]i subacvatice. Atolii din Maldive sunt, de fapt, o parte dintr-o structur\ cunoscut\ sub numele de Ridge Laccadives-Chagos, care se întinde pe peste 2.000 de kilometri. Maldive cuprinde 26 de atoluri naturale

formate din lan]uri de insule. Exist\ canale navigabile de diferite dimensiuni între atoluri. Pentru o func]ionare administrativ\ eficient\, cele 26 de atoluri naturale sunt clasificate în 20 de diviziuni administrative. Forma unic\, de inel, a atolilor care încorporeaz\ o lagun\ le ofer\ o ap\rare natural\ împotriva ac]iunii vântului [i a valurilor. Doar aproximativ 200 de insule sunt locuite. Pe aproximativ 100 de insule au fost dezvoltate resorturi care ofer\ turi[tilor propriul lor „refugiu” de vacan]\. Temperatura medie este de 25,4 – 30,4 °C. Cea mai bun\ perioad\ de a vizita Maldive este între noiembrie [i aprilie, în sezonul uscat. Moneda na]ional\ este rufiyaa (MVR). Majoritatea c\r]ilor de credit interna]ionale sunt acceptate. În prezent, popula]ia din Maldive num\r\ peste 341.000 de persoane, la care se adaug\ aproape 60.000 de str\ini înregistra]i. Maldivienii au îmbr\]i[at islamul în 1153 d.Hr. [i sunt în prezent adep]ii [colii Sunnite. Înainte de a se converti la islam, maldivienii practicau budismul [i p\gânismul vechi. Artefacte antice budiste sunt expuse în Muzeul Na]ional din Male. Ora local\. GMT + 5 ore (2 ore înainte fa]\ de ora României).

Viza se acord\ la punctul de trecere al frontierei, pentru maximum 30 de zile, la intrarea în ]ar\. Pa[aportul trebuie s\ mai aib\ cel pu]in [ase luni valabilitate la data termin\rii c\l\toriei. Insulele Maldive au fost descrise de Marco Polo ca fiind „Floarea Indiilor”. În mod tradi]ional, ori de câte ori oaspe]ii viziteaz\ o insul\ local\, insularii îi vor întâmpina cu o b\utur\ proasp\t\ de nuc\ de cocos, iar tradi]ia continu\. Un astfel de loc e cu atât mai tentant cu cât v\ pute]i oferi o vacan]\ exotic\ în timp ce în ]ar\ e iarn\ în toat\ regula. Cum ar fi s\ schimba]i cel mai gros palton cu costumul de baie, ochelarii de ski cu echipamentul de scuba diving sau snorkelling, sau bocancii cu [lapii? Probabil c\ de vis! Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

23


DESTINA}II • PONTURI • BADASS WINTER

24

Dac\ e[ti genul care, odat\ cu prima z\pad\, î[i face planuri s\ cucereasc\ pârtiile, s\ escaladeze stânci înghe]ate sau, mai cuminte, s\-l urce la pas, probabil c\ te va interesa s\ afli de la

oameni ca tine unde se respir\ adrenalin\. Iar eu am adunat sfaturi de la “the best of the best” în activit\]ile lor, pentru a te trimite la sigur în vacan]a ta de iarn\, musai activ\.

În func]ie de sportul preferat, fie el [i unul nautic, am ales cele mai populare destina]ii din ]ar\ [i str\in\tate, recomandate [i încercate de speciali[tii din articolul ce urmeaz\.


BeTUI Nr. 30(45), 2017/2018 BeTUI Nr. 15 (30), aprilie /iarn\ mai 2015

Mihai Ghi]\, instructor de snowboard la Echipa Fresh-Meat, foto: © arhiva personal\

Escalad\ [i trekking Diana }âmpu, o fat\ pasionat\ de munte, escalad\ [i c\]\r\ri, a v\zut ceva locuri frumoase pe timp de iarn\ [i nu numai, multe dintre ele în calitate de ghid montan al ONG-ului Oxigen.

Foto: ©mihaistetcu.com

BADASS WINTER Top destina]ii pentru pasiona]ii de aventur\ pe z\pad\

Castelul de Ghea]\ Bâlea Lac, foto: ©Mihai Stetcu

Sonia Dr\gan, instructor de schi, foto: © arhiva personal\

25

Am [tiut c\ vorbim cu omul potrivit, atunci când i-am cerut s\ ne recomande cele mai interesante locuri pentru practicarea unei activit\]i pline de adrenalin\: escalada pe munte. Am aflat c\, pentru avansa]i, cele mai frumoase locuri sunt în Cheile Bicazului (peretele Bardo[ului, Surducului, Po[tei) [i în Piatra Craiului (Peretele Padinei Închise, Turnurile Dianei), celor de nivel mediu li se recomand\ traseul Col]ii Morarului din Mun]ii Bucegi, în timp ce încep\torii pot c\p\ta experien]\ în regiunea Pe[tera – Horoba – tot în Bucegi, Muntele Post\varu, Cheile Râ[novului [i Pietrele lui Solomon. „Pe timp de iarn\, riscurile sunt foarte mari [i atunci escaladarea se adreseaz\ numai profesioni[tilor. Pentru c\, dac\ vara folosim un echipament minim de escalad\, iarna trebuie s\ ad\ug\m col]ari [i piole]i. Se pot face trasee pe vertical\, atunci când peretele este înghe]at. De regul\, ghea]a se formeaz\ în locul în care vara curge o cascad\. Sau se pot ataca creste, ale F\g\ra[ului sau ale Pietrei Craiului“, atrage aten]ia Diana.


DESTINA}II • PONTURI • BADASS WINTER

Mun]ii Dolomi]i (Italia), foto: © Diana }âmpu

26 Cele mai spectaculoase

trasee montane din România

Este tot domeniul Dianei, care a f\cut pentru noi un top: „Traseul meu preferat este cel de coborâre/urcare de pe/spre Vârful Moldoveanu, pe la Lacul Galbena. Este un traseu s\lbatic, picurat cu ni[te lacuri transparente [i reci, care urc\ din Stâna lui Burnei. Apoi, e un traseu mai mult sau mai pu]in frumos, dar locul în care se ajunge este de poveste: Cabana M\l\ie[ti. Este un peisaj de vis. De la Caban\ po]i urca spre Culmea }ig\ne[ti: e un traseu mai pu]in practicat [i foarte fain. Un alt traseu drag este Brâna Aerian\ din Mun]ii Bucegi. Nu are nevoie de descriere – arat\ exact cum îi zice numele. {i tot un traseu care mie îmi este la suflet este Creasta Pietrei Craiului. Î]i cam dai seama dac\ te prinde microbul de mun]oman, dup\ ce o faci. Eu am f\cut-o prima dat\ acum vreo opt ani [i m-am îndr\gostit de ea“.

Mun]ii Dolomi]i, de v\zut [i urcat Când vine vorba despre locurile care-]i satisfac setea de adrenalin\ montan\, din „afar\”, Diana are recomand\ri din dou\ col]uri opuse ale Europei. „Cei mai frumo[i mun]i în care am fost pân\ acum sunt Mun]ii Dolomi]i (Italia). Ei sunt

cunoscu]i pentru via ferrata. Adic\ cu echipamentul din dotare, c\]\r\m [i desc\]\r\m. Peisajele î]i taie respira]ia, culorile sunt unice. Sunt peste 200 de trasee în Dolomi]i. Noi mergem cu ONG-ul Oxigen în fiecare an. Sunt trasee montane pentru toate gradele de dificultate, de la încep\tori pân\ la avansa]i. {i al doilea traseu despre care vreau s\ povestesc este nu tocmai un traseu, ci un vârf. Se întâmpl\ uneori ca traseul în sine s\ nu fie spectaculos deloc, dar locul în care ajungi s\ î]i ofere o priveli[te fenomenal\. Aici vorbesc despre Vârful Reinebringen din Arhipelagul Lofoten (Norvegia). E un vârfule] de nici 500 m, îl po]i pune la categoria deal. Dar ce peisaje!“

Schi Z\pada este echivalent\ cu sta]iunile de schi, iar pentru asta nu puteam s\ vorbim cu un om mai potrivit decât fosta campioan\ Sonia Dr\gan, cea mai bun\ schioar\ de freeride din ]ar\ [i, în acela[i timp, instructor de schi, ghid [i agent de turism acreditat. Întrebat\ despre cel mai impresionant domeniu schiabil din lume, Sonja a r\spuns: „Pentru mine, Sinaia e pe primul loc, pentru c\ este acas\. Ce ne lipse[te nou\ este infrastructura. Altfel, la noi este la fel de frumos ca în orice alt\ ]ar\. Un alt loc care îmi place în mod special este Monte Rosa din sta]iunea italian\ Valle d’Aosta. M\ face s\ m\ simt ca acas\“.

Nu ne-am oprit aici [i am rugat-o pe Sonia, atunci când a g\sit un moment de respiro, între dou\ ture de schi pe z\pada nou\ din Sinaia, s\ fac\ un top al celor mai cool destina]ii de schi din ]ar\ [i din afar\. Iat\ ce a ie[it!

În România, într-o ordine aleatorie: • Sinaia - potrivit\ atât pentru familii cu copii, dar [i pentru cei care vor s\ practice freeride sau skitouring. • Bu[teni, zona Babele-Pe[tera - pentru cei care practic\ freeride [i ski de tur\. Aten]ie, aici nu exist\ pârtii amenajate! • Predeal - o sta]iune perfect\ pentru familii cu copii. Pârtiile sunt accesibile pentru toate categoriile, încep\tori/intermediari/avansa]i. • Poiana Bra[ov - pârtii foarte bine amenajate, pentru toate categoriile de schiori. • Bâlea Lac - nu exist\ pârtii amenajate, dar zona este ideal\ pentru cei care practic\ freeride, skitouring sau schi alpin.

Recomand\ri pentru schi în Europa: • Monte Rosa - Valle d'Aosta sau paradisul freeride, cum îi spun localnicii. Pârtiile sunt foarte bine puse la punct, dar locul este recunoscut [i pentru zonele incredibile de freeride. • Passo Dello Stelvio - Italia • Stubaier Gletscher - Austria


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Vårful Moldoveanu, foto: © arhiv\ personal\ Diana }âmpu, ghid montan al ONG Oxigen

• • • • •

Hochfugen - Austria Zermatt - Elve]ia Pylypets - Ucraina Bukovel - Ucraina Laax - Elve]ia

Sonia Dr\gan, instructor de schi, foto: © Mihai Stetcu

Snowboard Dar poate c\ e[ti genul care prefer\ s\ se dea cu placa pe pârtie [i cau]i locuri noi în care s\-]i exersezi abilit\]ile sau… c\z\turile. Glumesc, evident, nimeni nu se na[te înv\]at [i pentru asta ai nevoie de oameni ca el, Mihai Ghi]\, instructor de snowboard la Echipa FreshMeat, care s\ te l\mureasc\ cum st\ treaba cu adrenalina pe la noi. „Unul dintre locurile mele preferate pentru snowboard sau practicarea sporturilor de iarn\ în România e Poiana Bra[ov, deoarece este sta]iunea unde-mi petrec cel mai mult timp [i unde lucrez ca instructor de snowboard. Asta pentru c\ Poiana Bra[ov ofer\ cei mai mul]i km de pârtie dintre toate sta]iunile din ]ar\, traseele sunt variate, iar, de anul trecut, exist\ [i un snowpark unde î]i po]i testa abilit\]ile pe kickere sau alte elemente de freestyle. Al doilea loc favorit din România este Bâlea Lac. Aici nu putem vorbi, îns\, de o sta]iune de schi sau ceva asem\n\tor. Mun]ii F\g\ra[ ofer\ posibilit\]i foarte bune pentru offpiste, având în total aproape 40 de vârfuri de pe care se poate coborî cu schiurile sau cu placa. Din p\cate, aici nu exist\ transport pe cablu, în afar\ de telecabina care leag\ Cascada Bâlea de Lacul Bâlea, iar locurile de cazare sunt limitate, fiind oferite de cele dou\ cabane situate sus pe munte. Totu[i, cel mai important aspect de luat în calcul atunci când te aventurezi în Mun]ii F\g\ra[ sunt avalan[ele, care sunt cât se poate de dese [i de reale ca pericol. De aceea, recomand ca înainte de a începe o aventur\ de genul, s\ v\ asigura]i c\ ave]i echipamentul necesar în caz de avalan[\ (transceiver, sond\, lopat\) [i c\ [ti]i s\-l folosi]i, în caz c\ situa]ia o cere.“ Evident c\ Mihai are [i o sta]iune preferat\ din afar\, un loc unde a sim]it cel mai mi[to z\pada sub placa de snowboard. Este vorba despre sta]iunea Vars, din Alpii francezi, cu [apte snowpark-uri [i 185 km de pârtii. Pa-ra-dis!

SUP [i Wakeboarding {tiu c\ o s\ ]i se par\ ciudat c\ vorbesc despre sporturi nautice în miezul iernii, dar da, tot ce are leg\tur\ cu apa se poate practica [i pe frig, dac\ lacul nu este înghe]at. Setea de adrenalin\ nu trebuie s\ a[tepte zilele c\lduroase, se poate satisface chiar [i acum, dac\

27


DESTINA}II • PONTURI • BADASS WINTER BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

28

ai un echipament corespunz\tor. Am vorbit despre asta cu Leon Rotaru, instructor de SUP (paddleboarding) [i wakeboarding la iwake.ro despre condi]iile în care se pot practica aceste sporturi în timpul iernii. „SUP este un sport care se poate face în orice anotimp, inclusiv iarna, atâta vreme cât lacul nu este înghe]at. Contactul cu apa este redus, iar în zilele însorite de iarn\ este chiar o pl\cere s\ faci asta. Echipamentul necesar este similar cu cel de var\, adic\ o plac\ de SUP [i o padel\, îns\ vestimenta]ia sportivului este diferit\. Cel mai important, în sezonul rece, este s\ î]i men]ii echilibrul pe plac\, pentru a r\mâne deasupra apei, iar acest lucru se poate face cu u[urin]\, chiar [i de un încep\tor. Atunci când mici valuri destabilizeaz\ placa de SUP, sportivul trebuie s\ se lase pe genunchi, pentru a muta centrul de greutate [i a putea naviga în continuare f\r\ probleme”, recomand\ Leon. {i tot el î]i recomand\ cele mai frumoase locuri din ]ar\ în care s\ ai parte de o distrac]ie nautic\… la rece. „Pe Valea Doftanei este un lac foarte frumos, cu un peisaj spectaculos, unde se poate practica SUP. Mai sunt [i lacurile Siriu, în ju-

de]ul Buz\u, Tarni]a în Cluj, Cinci[ în Hunedoara, Vidraru [i lacul Vidra, pe Transalpina.” Cum ar trebui s\ fii echipat pentru a te aventur\ iarna pe lac? Inspir\-te din aceste fotografii cu Leon, în ac]iune pe lacul Snagov! „Având în vedere c\ este vorba de activitate fizic\, vestimenta]ia lejer\ este extrem

de important\. Se pot purta atât un costum de neopren cu tot cu ghete din acela[i material, cât [i haine de sport obi[nuite, împreun\ cu pantofi sport, cu men]iunea c\ este posibil ca ace[tia s\ se ude, dar nu mai mult decât dac\ ai trece printr-o balt\." Leon Rotaru, instructor de SUP [i wakeboarding, foto: © arhiva personal\

Oana Iana Reinebringen, foto: © arhiv\ personal\ Diana }âmpu, ghid montan al ONG Oxigen


30

DESTINA}II • TURISM DE AVENTUR| • DE{ERTUL NAMIBIAN

Safari `n de[ertul

NAMIBIAN \. idic iar se r lte, e u c a m .. ia te ard. \pa arte e as rin v n ghep , pas l\ fo u toat \m p p s m c u .C s\ gale istin ste întâ e ur te bil\ de d ne c\ e astr\. A putem i u se porta bare. N . Nu es u n e r e \ o u r g n ar pu te [ Afa ine ins t\ plim pornim par uet\ ul ne s direc]ia n]\ la c vede[ l i r s e i v t [ u e d a d ri sc e, o sca îl do Ghi xact în cia. dist ura la o de safa erile u mi[car e la o C\ldura nui aca ste c\ld ie[im e d e \ n r n g m i i t u . t e s [i v s, ajun i bine ra me îns\ a noa e, iar în re ved mb i vede colo ar a a u n a p i n z m a [ l \ a a a în ]iu dup serv\m a[eaz\ pic, ce m este în m ult\ ac ndeva b e i tot i [ti c\ t\m un m s o U m [ i . l î [ e \ a e l it b fâr[ pe e \ în iar ac\ nu ai a[tep \ decid nes c D lc M . te a u . [ \ [ t c t Se ilue bserva imic, a l porne zel\ n r\ s a o u a \ g d e l i o o u[ osibil d întâmp rte. Gh re[te o te \ s a i p z e a p lui de ic. de fi im u se m mai a ochiu cul un m un p n m \ o e \ d l \ t g a îns e r e d co tep abil s\ m îns\ cu propie mai a[ apreci \ \ se a serv ina, an]\ ms ma[ pala ce decide a o dist {i el ob atac. l . e t m I \ ie d m]i l. Ne e[te rdu se opr \ îl fi si n pozi] [anse s a p e î s a a l h \ e v a t g r Imp rd, pa pe bur vem ce pa m e ea t u h c a po de g [i st\ a \ c une ela gaz l ne sp u d Ghi


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

alt\ z\ o v\d a e e m . Ur raf s praf l\ de p dului. e d r r a ea Foto: © Dan Dinu n no \lm\[ a ghep [i-a v tr-u d n n c\ PhotoLife î î a r e o de o r c l lo r a t u a p a c n www.photolife.ro \ urm re, iar î lei, b lina se ui mas s e a l z a e e n e[ta nele g le u nu s s\. F n încl ar trân coarne ea, dar eaz\ u o s c e t , s a u ba m r e r d ra cele ta .U ent Lup [it p tale p gazelei în care e la e r g t le , ulat tând fi a ceafa ordare rdul es l calc c a u n u p î p im\ e o t l a e d al nn . Gh a. O u e t Imp nge di ni[te [i luat a t as aa i le[t l t u e , j c t p c e a n i î u i t [ td sim .L nt pala [cep rd. men ale su Impala nsoare i cu Im nn o â a m [ e im trâ ar r\m hiar hep \ an terii, i \ din s în iarba te mom e e. C i r îns\ \tre g u i , e o a t u d e d u [ un ct c erge m a. ta p scap l întins colo. Es egetul prin t cu p ac]i limi re [i îi dire d ate m fost în ai du d i r un b c de ive[te azela m te felin lt s a m a a i n i e t d p r p cu an he a [i m desp g ri, a cestea e[ cor pr un e s \ , a g o r d m n t a e i î t p n l l M n u m a i n u t e ze îm ua me e o pâ [i i ]iva cie. a? [it c rii. A \ am nt pec ved . Cu \ ga \rii sfâr ând câ eu [i s\ bil c\ n o ve[ni corp doar s vân\to ucur c epe pardul l ast ru c a[tept l în car n c t i t t a i r n a su i n î t t b n \ b [ a p i tr pe he cu \ fos \ru ezi nia oru este tit pir m\ Pro spr rar g o g m z p n c t s l u . , r i e m r a t e e n A b v a r i u e r r a o r r . f s \ \ sc ca ia Co at s\ c\tr i... [i ne urm\ prin tur\ dac totul în entru r\go tul s eclan[ inut, în ine, ch \ ni se e arte ena cred c\ re e na m înd p s d d u m e m c f p l e dep , doi, t osibil d resc sc \ a a e e z p t s\ un gr ng [e înc re m ica. men oto pas e lâ imp rm\ vine Declan in\ lt de mo s\ fiu f ntru ca de Afr Un mu olegii d drenal . ape intul. U nu îmi d a o l r n v i â e r ap ea ac ales tele pe ediab e [a c , f\c arc\ e sp uit l aluri d en em cep lui [i p rafiez a oprit\ va curb r i n m V î o i a o î[ m tog uflare ratu câte nici apa ta s\ fo face nu are r\s a l u f e c a a s b uu, iv. Imp reapt\ rm\ [i t am ntin d ct edia nu înco instin n linie \ di cap\ im de s î e n l î c\ re os ge laje reg e, [tiind o ajun e, îns\ chimba rin p t s d a [ n n \ act n alt pri bru \. Feli i, ex nca]i î i, o \o s o e p n n u a a u r e [ r D r p a . p u \ s s u nt c\ a m în ii su ntin arun ana co rg\ acu olovan o [i g ]ie, alea ipul [i b c is dire [inii. N a m fa]a

31


DESTINA}II • TURISM DE AVENTUR| • DE{ERTUL NAMIBIAN

32

Când m\ gândeam la Africa, în urm\ cu mai mult timp, destina]ia care m\ atr\gea cel mai mult era Namibia. Nu pot spune de ce, poate c\ eram eu fascinat de de[ertul Namib, sau poate c\ am r\mas în minte cu imaginile memorabile cu antilopele Oryx care cutreier\ dunele, sau poate pentru c\ era mai pu]in prezent\ aceast\ zon\ în sutele de documentare pe care le vezi la televizor. Cu toate astea îns\, Namibia a pierdut teren [i am ajuns aici abia dup\ ce am organizat alte dou\ ture de safari

în Kenya [i Uganda. Cu siguran]\ cele dou\ zone care atrag cel mai mult în Namibia sunt Parcul Na]ional Etosha [i de[ertul Namib. Marea problem\ a acestei zone e dat\ de distan]ele dintre cele doua obiective. Am str\b\tut în total aproape 3000 de kilometri, dintre care mai bine de trei sferturi pe drumuri pr\fuite, prin zone complet aride. Dar nu toat\ ]ara este un de[ert, iar în multe zone tampon ale Namibului se întind suprafe]e uria[e cu vegeta]ie rezistent\ la

perioadele de secet\ prelungit\ de aici. Tura noastr\ a început în for]\, pentru c\ prima destina]ie avea s\ ne aduc\ în fa]a camerei animale spectaculoase. Prima noapte am petrecut-o în rezerva]ia Okonjima, unde Funda]ia Africat are diferite proiecte pentru conservarea felinelor mari, în special a leoparzilor. Ghizii de aici au sub observa]ie câteva exemplare pe care le urm\resc prin radio loca]ie, a[a c\ am plecat de diminea]\ s\ c\ut\m [i noi ceva feline. Nu dup\ mult timp am avut ocazia s\ o g\sim pe Elektra, o femel\ leopard ce a trecut f\r\ timiditate pe lâng\ ma[ina noastr\. A avea un leopard atât de aproape de noi a fost mai mult decât intens, mai ales c\ eram într-o ma[in\ descoperit\, iar acest animal poate face salturi de pân\ la 6 m în lungime [i 3 m în\l]ime. Dup\ aceast\ întâlnire am mers mai departe s\ c\ut\m [i gheparzii, care aveau s\ ne ofere un moment poate [i mai inedit. Am g\sit trei fra]i tol\ni]i la soare, pentru siesta de diminea]\. Pentru c\ ne doream un unghi mai bun de fotografiat, ghidul ne-a permis s\ ne d\m jos din ma[in\ [i s\ ne apropiem. Gheparzii nu sunt agresivi cu oamenii [i de foarte multe ori le accept\ prezen]a. A[adar m-am trezit, la un moment dat, între cei trei fra]i, cu doi de o parte [i unul de cealalt\. Practic nu mai era momentul de pozat, ci mai degraba de admirat aceste feline superbe, de la o distan]\ pe care uneori nici la zoo nu o ai. Când îi vezi de aproape, gheparzii nu par decât ni[te mâ]e mai mari, pe care chiar î]i dore[ti s\ le smotoce[ti un pic. Întâlnirea cu câinii s\lbatici africani avea s\ fie [i ea, la fel ca toate celelalte din Namibia, de foarte aproape. Am localizat animalele [i am mers în direc]ia lor. Dup\ ce le-am g\sit, undeva între ni[te tufi[uri prin iarb\, am reu[it s\ le vedem, îns\ f\r\ a avea [ansa s\ facem o poz\ bun\. Au plecat [i, pentru ceva vreme, le-am pierdut urma. Dup\ un timp am dat din nou de ei, de data aceasta în câmp deschis unde am putut s\ admir\m animalele în toat\ splendoarea lor. Chiar dac\ animalele de aici sunt mai u[or de g\sit, datorit\ colarelor pe care le poart\, acestea sunt complet s\lbatice [i tr\iesc singure într-un areal uria[. O foarte mare parte din banii pe care îi pl\te[ti pentru vizit\ se duc c\tre cercetarea [i conservarea felinelor mari, Namibia fiind ]ara cu cea mai mare concentra]ie de feline din Africa. Parcul na]ional Etosha este greu de descris, în inima lui fiind un platou uria[ format pe


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

fundul unui lac s\rat, lung de aproximativ 130 de kilometri [i lat de aproape 50. Toat\ aceast\ suprafa]\ reprezint\ doar 25% din întregul parc, îns\ este atât de distinct\ încât se poate vedea chiar [i din spa]iu. Se consider\ c\ acest platou s-a format acum 100 de milioane de ani, iar la un moment dat a fost un lac s\rat uria[. În anii foarte ploio[i apa poate acoperi platoul, iar suprafa]a acestuia î[i schimb\ culoarea în roz, datorit\ a nu mai pu]in de un milion de flamingo ce vin s\ se hr\neasc\ aici. În majoritatea timpului îns\, aceast\ suprafa]\ este un de[ert pr\fuit, pe care totu[i animalele, în perseveren]a lor [i într-o etern\ c\utare de resurse, reu[esc s\ îl str\bat\. Atrac]iile majore din Etosha sunt b\l]ile la care po]i vedea numeroase animale, uneori în combina]ii interesante de ierbivore [i carni-

vore la un loc. Etosha este renumit\ pentru concentra]ia mare de rinoceri negri, dar [i pentru cea de lei. Am asistat la împerecherea unei perechi de lei, am avut o întâlnire mai mult decât de aproape cu un rinocer negru ce era s\ intre în ma[in\ când a traversat drumul, am întâlnit sute de gazele Springbok [i zebre ce se alergau [i se jucau, îns\ cu siguran]\ cel mai intens moment a fost partida de vân\toare a unui ghepard. Am l\sat în urm\ Etosha [i ne-am îndreptat c\tre Spitzkoppe, un munte de granit ce se ridic\ în mijlocul unei câmpii aride. Acest loc, de[i p\rea promi]\tor înc\ de la documentare, avea s\ ne dep\[easc\ toate a[tept\rile. Aveam de petrecut aici o dup\-amiaz\, a[a c\ am profitat din plin de lumina cald\ ce se reflecta într-o explozie de culoare pe roca cu iri-

za]ii ro[ii portocalii. O multitudine de arcade, de piscuri solitare [i de forme inedite ne-au f\cut s\ ne dorim s\ revenim [i la r\s\rit. Dup\ zece zile în care nu am v\zut aproape niciun nor pe cer, aveam s\ facem cuno[tin]\ cu unele dintre cele mai simpatice animale pe care le-am v\zut vreodat\. Dou\ suricate se obi[nuiser\ cu via]a de pe lâng\ sediul parcului [i, spre deliciul nostru, au stat la pozat [i chiar la mângâiat. Sunt ni[te animale incredibil de haioase [i prietenoase pe care mi-am dorit s\ le întâlnesc [i s\ le fotografiez. Urm\toarea destina]ie a fost un sat al civiliza]iei San, locuitori ai zonei de sud a Africii, mult mai bine cunoscu]i ca bo[imani. Chiar dac\ aici am avut parte de o atrac]ie turistic\ [i nu neap\rat de o experien]\, a[a cum s-a întâmplat în turele precedente din Kenya sau Uganda, oamenii erau autentici. Este incredibil s\ vezi cum ace[ti oameni relativi mignioni, cu ni[te tr\s\turi specifice, reu[esc s\ tr\iasc\ în ar[i]a de[ertului. Fiind una dintre cele mai vârstnice civiliza]ii din

33


DESTINA}II • TURISM DE AVENTUR| • DE{ERTUL NAMIBIAN Foto: © Dan Dinu

34 lume, bo[imanii s-au adaptat unei vie]i în zona de[ertului Kalahari, popula]ia actual\ fiind împ\r]it\ între Namibia [i Botswana. Stilul lor de via]\ este mai mult decât simplu, iar în scurta noastr\ vizit\ am încercat s\ surprindem câteva aspecte. Aprinderea focului este mereu un moment fotogenic, îns\ aici am preferat s\ am o abordare de portret, în locul unei imagini mai largi cu întregul proces. Ultima parte a c\l\toriei noastre fotografice, aveam s\ o dedic\m de[ertului Namib. Acest de[ert este unul incredibil, pe de o parte pentru c\ este unul dintre cele mai b\trâne din lume [i pe de alt\ parte pentru c\ are cele mai înalte dune de nisip de pe planet\. Un alt aspect care te frapeaz\ este culoarea. Dunele uria[e se îmbrac\ în fiecare diminea]\ în nuan]e de portocaliu foarte intens, fapt ce le ofer\ un aspect aproape extraterestru. Una dintre cele mai vizitate loca]ii din aceast\ zon\ este Dead Valley, un loc în care zeci de acacia usca]i se înal]\ pe un platou între dune. Nisipul a blocat calea apei în acest loc, iar copacii, care depindeau de ea, s-au uscat în timp. Datorit\ aridit\]ii s-au conservat aproape perfect. Pentru a ajunge în zona cea mai fotografi-

at\ a de[ertului, în fiecare diminea]\ str\b\team 60 km pe un drum str\juit de dune modelate într-un mod mai mult decât fotogenic de lumina cald\. Dincolo de aceast\ atrac]ie major\, Namibul este numai bun de explorat, a[a c\ într-o diminea]\ devreme ne-am propus exact asta. Am plecat din parcarea aglomerat\ [i, dup\ prima dun\ peste care am trecut, neam trezit complet singuri, în lini[tea aproape covâr[itoare a de[ertului. Câteva poze [i am mers mai departe s\ str\batem alt\ dun\, alte imagini [i alt\ perspectiv\.

A fost [i pentru mine prima experien]\ cu de[ertul [i adev\rul este c\ mi-a placut enorm de mult. La un moment dat a[ fi vrut s\ m\ pierd în acest peisaj, ca într-un miraj, îns\ c\ldura ce începea s\ se ridice îmi d\dea de [tire c\ este timpul s\ m\ întorc. Nu în ultimul rând, o atrac]ie major\ a Namibului sunt antilopele Oryx. De[i le-am întâlnit [i în alte zone, prezen]a lor printre dune sau proiectate peste crestele zim]ate ale mun]ilor Naukluft din zare fac din aceste antilope unele dintre cele mai fotogenice din Africa.


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

De[ertul Namibian. De la stånga la dreapta: Dan Dinu, Laurent Lefevre, Nicolae Valentin, Alice R\dulescu [i Adrian R\dulescu, foto: © Dan Dinu

peste dou\ milioane de locuitori [i cu o suprafa]\ uria[\, Namibia este a doua cea mai pu]in populat\ ]ar\ din lume, a[a c\ este chiar greu s\ vezi mul]i localnici. Este normal ca, în aceste condi]ii, peisajele s\ fie s\lbatice, iar fauna s\ fie abundent\. De[i Namibia este o ]ar\ mai mult decât arid\, este plin\ de via]\ [i ofer\ c\-

l\torului pasionat de natur\ extrem de multe oportunit\]i. Dac\ ve]i decide s\ ave]i experien]e diferite de cele ale turistului conven]ional, include]i pe lista dumneavoastr\ [i De[ertul Namibian.

Dan Dinu www.photolife.ro

35

Dan Dinu

În fiecare tur\ din Africa am avut parte [i de surprize [i ne-am întâlnit cu animale mai rare sau mai speciale. În una dintre seri, pe drumul c\tre lodge, am z\rit pe un câmp nu mai pu]in de trei vulpi cu urechi de liliac. Un animal greu de v\zut [i înc\ [i mai greu de fotografiat, fiind foarte sfios. Am avut îns\ parte [i de multe animale prietenoase, de la veveri]e la suricate [i de la facoceri la p\s\ri. Animalele din Namibia, ca în multe zone ale Africii, sunt mult mai pu]in speriate de c\tre oameni, iar comportamentul lor este foarte natural, chiar [i în prezen]a acestora. Obi[nuin]a animalelor cu oamenii [i mai ales cu ma[inile de safari, poate fi uneori foarte haioas\. La un moment dat, în Etosha, un leu care c\uta s\ se ascund\ de ar[i]a zilei, s-a a[ezat la umbra ma[inii din fa]a noastr\. Când ma[ina a plecat, leul s-a uitat moroc\nos dup\ ea [i a plecat [i el s\ î[i caute o umbr\ mai pu]in mobil\. Namibia este cu siguran]\ una dintre cele mai curate [i riguroase ]\ri din Africa, din punct de vedere al regulilor. Ora[ele, de[i extrem de pu]ine, sunt foarte curate, oamenii sunt foarte prieteno[i, deschi[i [i corec]i. Cu doar pu]in


Eram în drum spre Madrid, când mi-a r\s\rit ideea de a încerca o vizit\ in Islanda. M\ a[teptau 4 ore lungi de zbor, pe o curs\ low cost. Adic\ 4 ore f\r\ vin ro[u, dulciurile [i bezele la discre]ie. Singurul lucru de care ne puteam bucura la discre]ie era timpul de stat în scaunul \la mic. A[a c\ am reu[it s\ citesc revistele din buzunarul scaunului din fa]\ din scoar]\ în scoar]\.

36

Spre deosebire de celelalte articole unde erau l\udate catedrale, universit\]i de talie interna]ional\, pie]e binecunoscute etc., acest articol povestea despre libertate. Despre via]a simpl\ [i frumoas\ pe care o tr\iesc câ]iva tineri (dintre care unii erau expa]i) în Reykjavik, mici antreprenori, arti[ti locali sau studen]i. Atunci m-am gândit c\, la un moment dat, a[ vrea s\ merg s\ v\d [i eu ce-i cu fericirea [i

libertatea asta despre care povesteau tinerii respectivi în revist\. Peste mai pu]in de 6 luni aveam s\ aflu c\ a fost introdus\ o curs\ low cost din Budapesta direct c\tre Reykjavik [i o curs\ low cost din Bucure[ti c\tre Budapesta! Adic\.. Dumnezeu î]i d\, dar nu-]i bag\-n traist\… A[a c\, în s\pt\mâna urm\toare, rezerv\rile erau f\cute, just like that! Dup\ excursia la geizer [i cascada Gullfoss

de care m\ bucurasem în ziua anterioar\, am ales-o pe cea de pe Coasta de Sud a Islandei care avea inclus un bonus: urcare pe ghe]ar cu un ghid montan islandez! Uuuu… Dup\ un studiu de pia]\ destul de am\nun]it am descoperit c\ majoritatea tururilor includ preluarea de la cazare. Prin urmare al meu nu f\cea excep]ie. Cum eu eram cazat\ în afara centrului capitalei, a


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

DESTINA}II • ISLANDA

Experien]\ tr\it\ [i povestit\ de

Camelia Cristina Alexandru Travel Support Specialist, TUI TravelCenter, zis\ [i Cami Japonica, de la denumirea latin\ a florii.

Islanda are acel ceva care te duce cu gândul la pove[tile despre c\su]a din mijlocul p\durii, în care nu se aud decât lemnele trosnind în [emineu. Iarna cred c\ este de poveste, pur [i simplu! Toate bune [i frumoase, m\ îmbarc în microbuzul care a sosit un pic cam târziu, unde cunosc restul grupului: to]i americani; un grup din California, venit via Washington! Wow, zic, asta da ambi]ie! {i eu care m\ plângeam c\ am zburat aproape 5 ore din Budapesta! Ghidul nostru era un islandez tân\r [i foarte vorb\re]. Avea o englez\ impecabil\ (islandezii înva]\ în [coal\ obligatoriu daneza [i engleza, împreun\ cu islandeza). Excursia dura pân\ la 12 ore, a[a c\ aveam s\ petrecem mult timp împreun\.

CUM AM „SUPRAVIE}UIT”

ISLANDEI

COASTA DE SUD Ghe]ar, foto: © TUI TravelCenter

Acolo am g\sit [i articolul despre Reykjavik care mi-a atras aten]ia. Avea acel ceva care ]i se punea pe suflet [i-]i r\mânea ag\]at în c\p[or. trebuit s\ g\sesc o variant\ de mijloc, a[a c\ am fost preluat\ de la o benzin\rie din cartier. Evident c\ am ajuns acolo cu o jum\tate de or\ mai devreme. Nu era deschis\ nici sta]ia de autobuz a[a c\ m-am ad\postit de vânt în benzin\rie. Mi-am comandat o cafea [i m-am postat la geam. Cât am stat acolo s-au perindat tot felul de oameni, în c\utarea b\uturii calde [i învior\toare de care m\ bucuram [i eu. Era ceva vânzoleal\ la prima or\ a dimine]ii, îns\ era

p\strat\ o atmosfer\ oarecum familial\. Benzin\ria aducea mai mult cu una din anii ’50, decât cu una modern\, cel pu]in nu în stilul în care suntem noi obi[nui]i. Cu luminile mai mult difuze, multe standuri în care sunt expuse tot felul de produse, de la c\ciuli [i m\nu[i, la lanterne, ciocolate [i magne]i. Stând acolo la geam, cu mâinile bine lipite de cana fierbinte, folosit\ [i pe post de aeroterm\, miam amintit de articolul din revista din avion.

Pe ordinea de zi aveam o urcare [i plimbare pe ghe]arul Solheimajokull, vizit\ la o plaj\ cu nisip negru [i multe cascade! Pân\ la primul obiectiv trebuia s\ parcurgem aproape o or\ jum\tate, drum întins. Timp suficient s\ afl\m unde sunt cele mai frumoase oi, care este cea mai bun\ carne de miel, care sunt cei mai frumo[i cai [i, practic, care este ]ara ideal\ în care cineva poate tr\i! Tot de la ghidul nostru am aflat cel mai ingenios nume pentru un cal: Hestur, adic\ nici mai mult, nici mai pu]in decât Cal. Un cal numit Cal. E de în]eles, când ai t\i de]in o ferm\ cu 20 cai, dintre care unul este al t\u, începi s\ intri în pan\ de nume pentru ace[tia. Peisajul curgea lin: câmpii întinse, pres\rate cu oi [i miei l\sa]i „la liber”, m\rginite de creste de mun]i înz\pezite. Încet, încet ne apropiem de Cascada Skogafoss, care se mai diferen]iaz\ [i prin faptul c\ este format\ din doi ghe]ari: Myrdalsjokull [i Eyjafjallajokull. Cascada este situat\ la 155 km de Reykjavik. Se poate ajunge aici dup\ un drum de 2 ore, cu ma[ina. Înainte de a coborî din ma[in\, ghidul ne

37


DESTINA}II • ISLANDA

BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Cascada Ascuns\, foto: © TUI TravelCenter

38

avertizeaz\ s\ ne închidem fermoarele pân\ sus [i s\ ne tragem impermeabilele pe noi, pentru c\ aveam s\ ne ud\m bine în curând.

Cascada Skogafoss Se spune c\ într-un ochi de ap\ po]i g\si un întreg Univers!

Dac\ drumul nostru pân\ aici a fost unul mai degrab\ selenar, unde paleta de culori oscila între gri sau poate cu generozitate un maro închis, aici a fost o explozie de verde! Aproape c\ am avut un [oc ocular în fa]a acestei m\re]ii. Cu o c\dere de ap\ de 60 m, cascada pur [i simplu î]i t\ia respira]ia. Încadra-

t\ de un perete de munte, asezonat cu mult\ verdea]\, cascada se înf\]i[a în toat\ m\re]ia ei! Apropiindu-m\ de ea încep s\ în]eleg la ce se referea ghidul: aveam s\ ne ud\m bine de tot! Valuri de vapori de ap\ ne înconjurau! {i un vuiet crescendo completa imaginea. Dac\ la baza cascadei m\ sim]eam bine cu


Ghe]ar, foto: © TUI TravelCenter

cele 2 straturi de geci pe mine, dup\ ce am urcat toate sc\rile din dotare, pân\ la punctul de observare de la marginea de sus a cascadei, îmi venea s\ m\ las la tricou. Cum deja eram în întârziere, am fotografiat c\derea de ap\ de sus, neluând prea mult în considerare h\ul care mi se desf\[ura sub picioare [i am coborât întro suflare spre microbuz. Bine, de fapt, în mai multe sufl\ri, c\ deja începeam s\ v\d culori spre albastru-negru în fa]a ochilor, pe la jum\tatea drumului. Când m-am întors la locul meu din microbuz eram deja cu trei rânduri de haine în bra]e!

Ghe]arul Pe drum se mai dezmor]ise atmosfera. Aflasem c\ [i colegii mei de traseu fuseser\ cu o zi înainte în aceea[i excursie ca [i mine (Golden Circle)... [i nici nu ne-am vorbit! Cu mare emfaz\ ne anun]\ ghidul c\ urmeaz\ urcarea pe ghe]ar! Imediat ne face instructajul despre echipamentul pe care-l vom primi: ham, casc\, crampoane [i un instrument care aduce mai mult cu un ciocan! Zici c\ plecam la min\, nu la o plimbare! Ni se împart toate cele, îmi pun hamul, casca pe cap, m\ prostesc un pic în fa]a aparatului foto [i când m\ gândesc c\ mai am de c\rat [i crampoanele [i ciocanul/toporul dup\ mine, încet, încet încep s\-mi dau seama în ce m-am b\gat! Treaba era serioas\!

Cred c\ mi se citea panica pe fa]\, pentru c\ imediat ne-a anun]at ghidul c\ erau mai mult ni[te proceduri de siguran]\ [i c\ traseul nostru era foarte u[or, niciun motiv de sperietur\! Pfiu! Nu de alta, dar eu eram deja cu un sfert de baterii consumate la sc\rile cu pricina de la cascad\. Încolona]i pornim pe potec\.

zon\ destul de abrupt\ [i acesta ne ajuta s\ avans\m! Cool! Încolona]i am pornit pe un drum [erpuitor. Am urcat ni[te sc\ri f\cute de salvamonti[ti în ghea]\. Chiar atunci era o pereche (un el [i o ea) care sculpta ghea]a pentru crearea unui nou [ir de trepte. {i parc\ dintr-o dat\ ne trezim pe platou. O mare de ghea]\ ni se desf\-

Cu ciocanul pe um\r aproape c\-mi venea s\ cânt versurile cu piticii Albei ca Z\pada care pleac\ la munc\! Când te gânde[ti la

[ura în fa]a ochilor!

ghe]ar, cel mai probabil î]i vine în minte un bloc imens de ghea]\. Redundant, [tiu. Sau, m\car, te a[tepti s\ fie alb. Ei bine, acesta nu era. Era negru ca t\ciunele, cu ni[te petice de alb. Sem\na mai mult cu z\pada murdar\ care se adun\ pe trotuare în Bucure[ti, dup\ ce sunt cur\]ate [oselele. Situat deasupra vulcanului Katla (unul foarte puternic, de altfel), acesta a fost acoperit de cenu[\ aproape în întregime. Stratul de cenu[\ era pe alocuri de pân\ la 10 cm. Ca s\ vedem c\ într-adev\r este ghea]\ sub noi, a trebuit s\ cioc\nim un pic solul [i pe alocuri se întrez\rea masa de ghea]\. Înc\lzirea global\ las\ urme [i aici. În ultimii zece ani ghe]arul s-a retras cu aproape un kilometru. Un peisaj în continu\ schimbare. Urcarea a fost lin\, iar frigul începea s\ ne înconjoare. Ne-am pus crampoanele în picioare [i am aflat la ce avea s\ ne foloseasc\ ciocanul/toporul din dotare: trebuia s\ urc\m pe o

A[ fi luat-o la goan\, s\ explorez zona, s\mi bag nasul prin fiecare col]i[or! Dar asta era exclus! Ghidul era mai ceva ca o clo[c\ cu pui. St\tea cu ochii pe noi „ca pe butelie”. Evident c\ nu au lipsit pove[tile cu oameni care au venit s\ exploreze singuri, au c\zut într-o crevas\ (cr\p\tur\ în masa de ghea]\) [i au murit înghe]a]i, f\r\ nicio [ans\ de sc\pare. Practic, corpul uman generând c\ldur\ în mod constant (cât timp inima pompeaz\ sânge), acesta ac]ioneaz\ ca un topor în bucata de ghea]\. În jurul t\u ghea]a se tope[te [i tu te duci vertiginos în jos! În plus, fa]\ de urcarea pe ghe]ar, pentru cei cu [i mai mult\ adrenalin\ [i, de dorit, cu ceva experien]\, era [i varianta de coborâre în rapel într-una dintre crevase. Exact atunci era o fat\ care încerca s\ coboare sub ochii exaspera]i ai ghidului [i restului grupului s\u. M\ uit la ea, era echipat\ cam ca noi: ham, casc\, cl\pari! Îl aud pe ghid cum începe s\ povesteasc\ despre procedeul de coborâre, cum c\ [i ei organizeaz\ astfel de experien]e etc. Ne oprim, a[tept\m s\ coboare

39


40

fata cu pricina. {i apoi, ce? Sper c\ nu urm\m noi!? Din fericire, o lu\m din nou la pas!

Am sc\pat [i de data asta! Mai facem câteva poze [i ne preg\tim de coborâre. Aici e aici, dac\ la urcat a fost cum a fost, la coborâre ne-am folosit de tot echipamentul din dotare! Ajun[i jos nici nu ne-am dat seama când a trecut o or\ [i ceva. Dintr-odat\ se aude ceva în spate, când ne uit\m, era o c\dere de pietre provocat\ de cine [tie ce. Bine c\ nu eram pe aproape. L\s\m echipamentul [i ne urc\m în autocar. Cred c\ abia atunci am realizat cât m\ epuizase experien]a. Ca s\ fiu la locul de întâlnire (la benzin\rie) la timp, a trebuit s\ m\ trezesc la 6. Trecuse de mult ora prânzului [i pân\ la locul unde aveam s\ lu\m masa mai aveam de parcurs un drum de aproximativ 40 minute. Se pornise o ploaie stra[nic\, taman bine, c\ci noi urma s\ vizit\m o plaj\ cu nisip negru. Dac\ nu ne-a udat cascada, ploaia asta sigur avea s\ reu[easc\! Microbuzul ne-a l\sat în fa]a restaurantului din apropierea plajei Reynisfjara! Aveam timp liber la dispozi]ie pentru prânz [i poze. Ghidul ne-a repetat de cel pu]in 5 ori s\ avem grij\ ce facem pe plaj\, s\ nu ne apropiem de mal [i, mai ales!, s\ nu facem selfie-uri în apropierea malului. Curen]ii fiind foarte puternici, aveai toate [ansele ca într-o secund\ s\ fii înghi]it de apele Oceanului.

Plaja Reynisfjara O dat\ ajuns\ pe plaj\ m\ gândeam oare în ce condi]ii [tiin]ifico-fantastice a[ fi putut s\-mi fac selfie pe plaj\, aproape de ap\? Pe lâng\ faptul c\ ploua b\trâne[te [i foarte sigur, b\tea un vânt de nu-]i puteai auzi propriile gânduri. Mânuirea unui aparat foto în aceste condi]ii s-a dovedit a fi reu[ita zilei! Din ce am reu[it s\ v\d în jur mi-a amintit de Anglia, poate sau, mai degrab\, Thailanda. În mijlocul oceanului erau ni[te colo[i asem\n\tori cu doi piloni, vecini. Dar poate cea mai interesant\ parte a fost unul dintre podi[urile care p\zeau plaja. Privit de departe acesta p\rea mai mult o org\. O conglomerare de blocuri verticale, care, la b\taia vântului, te a[teptai s\ scoat\ sunete muzicale. Ud\ leoarc\ [i mai mult buim\cit\, m\

Cascada Ascuns\, foto: © TUI TravelCenter

DESTINA}II • ISLANDA


Islanda are acel ceva care te duce cu gândul la pove[tile despre c\su]a din mijlocul p\durii!

BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

întorc spre restaurant pentru o binemeritat\ por]ie de fish and chips pentru fabuloasa sum\ de 35 euro! Poft\ bun\, ce s\ mai zic! Cu stomacul potolit [i gândurile rearanjate, pornim spre Reykjavik, cu o oprire: Cascada Seljalandsfoss. Una dintre cele mai mari din ]ar\, cascada are o l\]ime de 15 m. Într-o zi frumoas\ po]i avea norocul s\ vezi formate chiar dou\ curcubee. Pentru c\ în spatele cascadei exist\ o pe[ter\, islandezii au amenajat o potecu]\ care face leg\tura cu ea! Trag gecile pe mine, glugile [i p’aci ]i-e drumul! Ajuns\ în spatele cortinei de ap\ încerc s\ imortalizez momentul. Scot telefonul, fac dou\ poze, a treia iese deja blurat\, de la pic\turile de ap\. Z\resc un cuplu în apropiere, le cer s\mi fac\ o poz\. În vacarmul \la nu reu[esc s\ dau prea multe indica]ii. Fata încearc\ s\-mi spun\ cel mai probabil c\ nu se vede nimic, eu dau din cap „Da, da, po]i face câte poze vrei!”. Cred c\ mai mult din amabilitate, fata trage 23 cadre [i-mi returneaz\ timid aparatul aproape ud leorc\, a[a cum eram si eu, de altfel. Bun, zic, am f\cut-o [i pe asta. Ajun[i înapoi la ma[in\, schimb\m impresii, ne bucur\m de c\ldura dat\ la maximum ca s\ ne usc\m hainele [i ne relax\m! Când, ce s\ vezi? Alt\ oprire! O surpriz\ din partea ghidului. Promite s\ fie o exprien]\ memorabil\! Ce s\ fie? O alt\ cascad\, evident! Dup\ pu]in timp ajungem în fa]a unei fisuri în munte, la baza c\ruia era un râu. „Deci, ne b\g\m?”... H\? Unde? Prin cr\p\tura aia? S\ sar pe toate pietrele astea, ca într-un joc pe calculator, unde îns\, dac\ nu nimeresc piatra, nu pierd puncte, dar îmi umplu bocancul de ap\? Am intrat, lipit\ de perete, din piatr\ în piatr\ [i într-adev\r, a fost extraordinar: o cascad\ ascuns\. În jur se auzeau exclama]ii de bucurie, uimire [i de eliberare! {i da, atunci mi-am amintit de articolul din revist\.

Islanda este despre “free spirit”, natur\, oameni frumo[i [i libertate!

Camelia Cristina Alexandru Travel Support Specialist, TUI TravelCenter

41


ADVERTORIAL INTERVIEW Pentru c\ politica de management a Grupului Eurolines se refer\, printre altele [i la strategia de dezvoltare a Romåniei [i a capitalului autohton, s\ afl\m de la actorii principali – Dan Cotoi(D), General Manager Mobila Dalin [i Mihai Grama(M), Designer MobilaDalin – cum po]i face o afacere de la „0”.

MOBILADALIN 42

„Am avut ambi]ia s\ construim un brand!” “We strove to build a brand!”Dan Cotoi<D>, General Manager MobilaDalin Domnule Dan Cotoi, face]i parte din genera]ia de succes a tinerilor antreprenori romåni. Spune]i-ne, cum e drumul c\tre succes? D: Am continuat tradi]ia `nceput\ de tat\l meu care a creat un business de la „0”, `n 1992. MobilaDalin a `nceput ca o afacere de familie – tat\l meu, eu, so]ia mea am studiat prelucrarea lemnului – [i afacerea s-a dezvoltat exponen]ial. ~ncerc s\ pun från\ dezvolt\rii pe vertical\ [i ap\s accelera]ia inova]iei. Dup\ preluarea afacerii, ce a]i adus nou `n pia]a produc\torilor de mobil\? D: Am c\utat un produs de ni[\ [i am explorat pia]a „blue ocean”. Am anticipat un poten]ial produs f\cut din materiale de calitate [i cu un design personalizat. ~mpreun\ cu designerul meu, Mihai, am pus la punct o identitate complet diferit\ de ce era la acea dat\ pe pia]\ [i, pot spune cu måndrie, am devenit un brand care se decupeaz\ de restul produc\torilor de gen. Cine sunt clien]ii MobilaDalin? D: Sunt cei care caut\ mobil\ tapi]at\. M: Identitatea produselor noastre s-a dezvoltat inovånd. ~ncercam s\ atragem aten]ia asupra noastr\ [i f\ceam tot felul de artificii. Ne-a pl\cut s\ experiment\m. La tårguri mergeam cu modele care s\ atrag\ aten]ia [i veneam ori cu o canapea pictat\, ori cu modele inspirate din opera marilor pictori. Suprarealistul Salvator Dali, `n copil\rie, picta cutiile de carton pentru p\l\rii primite de la m\tu[a sa, renumit\ croitoreas\ de lux [i mi-am zis s\ `ncerc [i eu s\ fac acela[i lucru [i am pictat canapele cu marile lui teme, cumva, acum, cli[ee. Apoi, am c\utat ceva diferit, iar „Bucovina” (prima

colec]ie pictat\) a fost primul experiment. Am c\utat un efect de ni[\ [i ne-am trezit c\ am provocat un efect de mas\. Reac]ia clien]ilor a fost surprinz\toare. A[a s-a n\scut, printre altele, o nou\ linie de produc]ie, care s-a numit Ethnocentric. Ethnocentric poate fi numit momentul „T-0”? M: ~l putem numi, mai degrab\, momentul maturit\]ii. „T-0” a fost marcat de Bucovina, urmat de Ethnocentric [i Transhurbana. S\ `n]eleg c\ a]i cå[tigat pia]a prin creativitate? M: Atåt cåt ne permite tehnic ergonomia produselor noastre. Ne îndrept\m spre produsele de autor, produse care s\ exceleze prin form\ [i culoare. Sunt produse care echilibreaz\ nevoia de confort [i creativitate a clien]ilor no[tri `ntr-o estetic\ a ambientului. O provocare major\ a fost aceea de educare a pie]ei. Navigam pe o pia]\ „blue ocean” foarte conservatoare. D: A fost nevoie s\ ne consiliem clien]ii, s\ identific\m noi `n locul lor un stilul dorit, nevoia unui anumit fel de mobilier. Mobila de import concureaz\ MobilaDalin? M: Nu suntem pe aceea[i ni[\. ~ncerc\m s\ ne m\sur\m doar cu cei mai buni. D: Nu cred c\ avem concuren]\ `n Romånia. Ce mai are specific romånesc MobilaDalin ? D: ~n primul rånd, concep]ia produselor este 100% romåneasc\, f\cut\ de noi. Broderiile, cus\turile, printurile textile, motivele decorative sunt preluate din tradi]ia popular\ [i, mai apoi, reinterpretate.

Mr. Dan Cotoi, you are part of the successful generation of young Romanian entrepreneurs. Tell us: How is the road to success? D: I continued my father’s tradition, who himself had started the business from the ground up, on 1992. Mobila Dalin started as a family business: my father, me and my wife studied woodwork and it then grew exponentially. I try to limit horizontal development and concentrate on innovation. What innovations did you bring in the furniture industry after taking over the business? D: We delved into the ‘blue ocean’ market looking to create a niche product. We envisioned a personalized product made with high-quality materials. Together with Mihai, my designer, I carved a completely different identity from what was available at the time and I can proudly say that we have become a brand that is unique in the furniture industry. Who are the customers of Mobila Dalin? D: They are the ones looking for upholstered furniture. M: The identity of our products has been built through innovation. We tried to be as visible as possible, using various design tricks so as to attract attention. We liked to experiment. We used to go to fairs with painted sofas or models inspired by the works of famous painters. As a child, Salvador Dali used to paint the cardboard boxes of the hats received from his aunt, the famous tailor. I got the idea to try and paint our sofas with his famous artworks, now a bit cliché. I then experimented with something different for the Bucovina Collection. We wanted


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Since the Eurolines Group management agenda touches, among other things, upon Romania’s developmental strategy, Dan Cotoi (D), General Manager at Mobila Dalin) and Mihai Grama (M), Designer at Mobila Dalin, tell us how to start a business from the ground up.

Dan Cotoi, General Manager Mobila Dalin, foto JustVISION

Formele, de asemenea sunt preluate din lumea satului – forma de butoi, leag\nul de copil. Pute]i marca un moment de cotitur\ pentru MobilaDalin? D: Da. Criza din 2008. Oamenii au `nceput s\ se gåndeasc\ de dou\ ori `nainte de a da banii pe un produs. M: Comparativ cu produsele similare din import, pe lång\ o calitate foarte bun\, MobilaDalin oferea `n plus logistic\, service, personalizarea produselor [i adaptare la nevoile clien]ilor no[tri. Care este produsul care v-a adus cele mai multe bucurii? D: Sunt vreo dou\-trei [i sunt legate de perioada de inova]ie.

a niche reaction, but instead we created a mass phenomenon. The reception was surprising. This is how, among others, the Ethnocentric Collection was born. Can the Ethnocentric Collection be thought of as the beginning of all the good things that were to come? M: It is, rather, the moment of maturity. The beginning was marked by the Bucovina Collection, followed by Ethnocentric and Transhurbana. So you won the market by being creative? M: As much as our business permits. We want to reach author products which excels through shape and colour. Our products balance the need for comfort

and creativity of our clients in an ambient aesthetic. A major challenge was that of educating the market. We were sailing on a particularly conservative “blue ocean”. D: We had to talk to our clients to figure out what they really desired, understand their need for a certain kind of furniture… Does the import market count as competition for you? M: We are not fighting for the same niché. We only compare with the best. D: I don’t think we have any competition in Romania. What defines Mobila Dalin? D: First of all, our concept is 100% Romanian, designed by us. The embroidery,

43


ADVERTORIAL INTERVIEW

De la stånga la dreapta: Mihai Grama, Designer MobilaDalin [i Dan Cotoi, General Manager MobilaDalin, foto JustVISION

44

M: Premiul Elle Decoration de acum doi ani, „Designerul anului pentru cel mai bun design de obiect `n 2015”, acordat de revista Elle Decoration. Am prins curaj s\ experimentez [i mai mult [i mi-am „deschis aripile”. Care e cheia succesului? D: Succesul se poate deschide cu dou\ chei. Varianta „shortcut”: te duci `n pia]\ [i `ntrebi produc\torii ce produs se vinde cel mai bine. ~l copiezi, `l produci la un pre] mai mic, iar succesul e garantat! Sau, desenezi un produs, mai desenezi unul [i `nc\ unul. Drumul de la desen la produsul finit implic\ o munc\ enorm\. Cåteodat\ `]i iese, cåteodat\, nu. Procesul dureaz\ cåteva luni, `l sco]i `n piat\ [i testezi reac]ia clien]ilor. Din zece produse la care ai muncit luni de zile, unul are succes, poate. Aceasta e cheia „hard”. Noi am ales-o pe cea din urm\. Lumea nu `[i imagineaz\ cåt de mult se munce[te la un produs nou. Genul acesta de inova]ie cost\ mult, iar recuperarea investi]iei se face `n timp. Am avut ambi]ia s\ construim un brand!

Cititorii no[ti sunt interesa]i s\ afle unde `[i petrec vacan]ele antreprenorii romåni. D: M-am `ntors de curånd dintr-un tur cu bicicleta, de trei s\pt\måni, prin Etiopia. ~mi place s\ merg `n locuri neafectate de globalizare, `n comunit\]i care tr\iesc autentic, s\ am experien]e la prima mån\. Nu sunt la prima evadare. Am mai fost, `mpreun\ cu doi prieteni, `n Kasmir (Ca[mir), `n Kyrgyzstan (Kârgâzstan) [i `n multe alte locuri izolate [i ocolite de turi[ti. Nu po]i s\ interac]ionezi cu oamenii reali, nu-i po]i cunoa[te din ma[in\, stånd la hotel sau uitåndu-te la televizor. O po]i face ori pe jos, ori cu bicicleta. Ne c\r\m bicicletele prin avioane, uneori le recuper\m stricate, dar cred c\ e cel mai bun mod de a cunoa[te oameni. Apoi, `mi place s\ merg `n Apuseni, pe Trasc\u, unde, din nefericire, asist\m la sfår[itul unei civiliza]ii. Ultimii b\tråni care locuiesc `n ultimele case cu acoperi[ de paie se sting acolo `n mun]i. Mun]ii no[tri sunt frumo[i, verzi [i ar fi p\cat s\ ne batem joc de ei, cum, de altfel, v\d c\ se `ntåmpl\. Sunt pu]ine locuri `n lume unde `]i po]i pune cortul f\r\ s\ fii `ntrebat cånd vii [i cånd pleci.

the suture, the textile prints and the motifs are part of the traditional heritage which is reinterpreted by us. The shapes are taken from the village aesthetic as well – the barrel shape, the baby cradle… Can you remember a turning point for Mobila Dalin? D: Yes. The 2008 Crisis. That’s when people started to think twice about spending money on a product. M: Compared to similar imported brands, Mobila Dalin offered, in addition to skilled craftsmanship, a very good customer service to help clients get what they wanted. What is the product which has brought you the most joy? D: There about 2 to 3 of them and they are from the innovation period. M: The Elle Decoration prize from 2 years ago, The 2015 Designer of the Year Prize given by Elle Decoration magazine. They have given me the confidence to experiment more and more.


Etiopia, foto: Dan Cotoi

What’s the key to success? D: There are two of them. First, the easy way: you go to the marketplace and ask the manufacturers which product sells the best. You reproduce it and sell it for a lower price. Guaranteed success! But there’s also the hard way: you create a design, then another one, and then yet another one. The road from design to final product is long and winding. Sometimes it works, sometimes it doesn’t. The process takes a few months of trial and error – you present it and analyze the reaction of the customers. Maybe one of the ten products you’ve been working on turns out successful. Maybe. This is our way. People don’t realize how much work goes inside creating a new product. This kind of

in Kasmir, Kyrgyzstan, and a host of places avoided by tourists. You can’t interact with real people from the comfort of your own house, watching TV or staying at a hotel. You can only do it either by walking or cycling. We take our bicycles with us. Sometimes, they are damaged by transportation, but it is the best way to meet people. Then, I like to visit the Apuseni region,

where we are unfortunately witnessing the end of a civilization. The elders who live there in straw houses are withering away in solitude. It’s a pity that we don’t care for our evergreen mountains. There are only a few places in the world where you can set up your tent without being asked when are you going to leave.

Zenaida F\rca[

innovation is expensive and the return only comes gradually. We strove to build a brand! Our clients want to know where do Romanian entrepreneurs spend their holidays. D: I’ve recently returned from a 3-week bicycle tour in Ethiopia. I like to visit places unaffected by globalization, to observe people who live life in an authentic way, to have first hand experiences. This is not my first escape. I also went, together with two friends,

Etiopia, foto: Dan Cotoi

Kashmir, foto: Dan Cotoi

45


BRANDURI ROMÅNE{TI • MITURI {I LEGENDE BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

48

www.tudorphotoblog. blogspot.com

Un veritabil brand de ]ar\ este chiar cel al miturilor. Nu [tiu cå]i turi[ti str\ini cunosc unde se afl\ Romånia pe hart\, dar au auzit, cu siguran]\, de Dracula, vampirul din Carpa]i. ~n Romania de azi miturile se amestec\ cu istoria, vårcolacii tr\iesc `n castele `nfrico[\toare, iar pelerinajele la moa[te sunt un sport na]ional. Ne ajut\ [i nep\sarea noastr\, peste tot exist\ castele `n ruin\ [i a[ez\minte rupestre – `n zona judetelor Buzau, Arge[ sau Dåmbovi]a – care ne alimenteaz\ imagina]ia. Cine nu a auzit de „Chilia lui Daniil Sihastrul" de la Putna? La grani]a dintre mit [i realitate se afl\ [i Templul Rupestru de la {inca Veche. La numai doi kilometri de vatra satului {inca Veche exist\ un loc fascinant prin amplasare [i mai ales prin legendele sale. Grota cu dou\ altare, Grota de la {inca Veche, M\n\stirea rupestr\ {inca Veche, A[ez\måntul {inca Veche-Loc Sfånt sau denumiri extravagante precum Templul Dorin]elor, Templul Ursitelor sau chiar Templul Extratere[trilor sunt denumiri date Templului de la {inca Veche, o destina]ie inedit\ pentru turi[ti dar, mai ales, pentru cei atra[i de fenomene ezoterice [i paranormal. Locul ales de cei care au s\pat `n piatr\ acest a[ez\månt se afl\ pe coasta Dealului Ple[u, unde vei fi `ntåmpinat de o mare Cruce Solar\, Celtic\ [i de un un izvor cu ap\ limpede [i r\coroas\ – Izvorul Buna-Vestire. M\ `ntreb, oare cå]i pelerini [i-au aståmp\rat setea aici. Nici c\ se putea mai bine, vizita mea a `nceput la vremea apusului. O lumin\ cald\ `nv\luia p\durea, iar `n adåncul coastei de gresie o lumin\ galben-ro[iatic\ anun]a intrarea `n lumea f\r\ de vårst\ a misterelor. La intrare am fost `ntåmpinat de o structur\ ciudat\, menit\ s\ protejeze de intemperii l\ca[ul. ~n partea dreapt\ a intr\rii se afl\ o `nc\pere semi-`ngropat\ cu ni[\, iar `n cap\tul ei o alt\ `nc\pere complet `ngropat\. Pare a fi un altar. Stålpi gro[i de lemn, [i popi de metal sus]in bol]ile de gresie fragil\. Deasupra intr\rii, pe stånga, poate fi v\zut\ o variant\ special\ de cruce denumit\ „cruce de arhanghel”. ~mi pare ad\ugat\ recent. Dar ce `nseamn\ recent `n acest loc vechi de cånd

Romånia ofer\ turi[tilor str\ini suficiente senza]ii tari, suficiente argumente pentru a se sim]i ca `ntr-un „tunel al groz\viilor” dintr-un parc de distrac]ii. lumea [i p\måntul? ~ncep s\ `mi pun `ntreb\ri: Cåt de vechi este acest loc? Cine a s\pat `n coasta de gresie acest a[ez\månt rupestru? Era oare un templu p\gån sau o m\n\stire cre[tin\? Oare de ce sau scris atåtea despre acest loc?

~n mijlocul `nc\perii, care pare a fi un altar, este `nfipt `n sol un stålp totemic de lemn ce `mi sugereaz\ o cruce. ~n semi-`ntunericul grotei se vede lumina zilei venind de sus. Lumina p\trunde pe un fel de horn care se deschide deasupra dealului. M\ gåndesc c\ cei


49

TEMPLUL RUPESTRU DE LA {INCA VECHE Chiar dac\ cele mai multe dintre aceste pove[ti nu sunt decĂĽt mituri, ele merit\ investigate, fie chiar [i pentru simplu motiv c\ au inspirat imagina]ia unor regizori de talia marelui Francis Ford Coppola. care au slujit acest templu s-au folosit de efectele create de lumin\, `n func]ie de ora din zi [i de perioada din an. De[i am vizitat la asfin]it acest loc, sunt sigur c\ la o anumit\ or\ din zi [i poate mai ales `n timpul verii, acest altar este expus perpendicular luminii solare.

Ar fi interesant de verificat aceast\ teorie pe 21 iunie, la solstitiul de var\, `n ziua cu intervalul diurn maxim, cĂĽnd soarele se ridic\ deasupra orizontului, la un unghi aproape drept. S\ ne `nchipuim acest altar `n luna iunie, la amiaz\, `nv\luit de lumina cald\ a verii care cade peste

Intrarea `n Templul rupestru {inca Veche, foto: Š Ilie Tudorel

altar, peste obiectele rituale [i peste sacerdo]ii ce slujeau `n acest l\ca[ de cult. Cu siguran]\ cei care au s\pat `n piatr\ acest templu aveau cuno[tin]e de astronomie. Efecte de lumin\ asem\n\toare erau ob]inute de preo]ii din Egiptul antic `n templele lor.


BRANDURI ROMÅNE{TI • MITURI {I LEGENDE

50

Templul rupestru {inca Veche, Sala Ochiului Magic, foto: © Ilie Tudorel

~n templul de la Abu-Simbel o raz\ de lumin\ ce intr\ pe poarta templului ajunge pe statuia faraonului doar la o anumit\ or\ a r\s\ritului [i numai `ntr-o anumit\ perioad\ din an. Efecte asem\n\toare se `ntåmpl\ [i aici. Peste tot sunt prezente obiecte de cult [i inscrip]ii, dar nicio cruce nu este s\pat\ direct `n piatr\, ca semn al religiei cre[tine. ~n prima `ncapere exist\ o serie de inscrip]ii s\pate `n stånc\ – „^^”(dou\ s\ge]i `ndreptate spre cer). Ce pot s\ reprezinte aceste dou\ s\ge]i? La un metru de ele se afl\ o alt\ inscrip]ie, o ideogram\ ce reprezint\ dou\ triunghiuri suprapuse. Unul cu vårful `n sus, iar celalalt cu vårful `n jos. ~ntre aceste dou\ inscriptii este s\pat `n gresie un [ant adånc, vertical, care, dup\ unele interpret\ri, ar putea fi un dispozitiv ce ar determina pozi]ia soarelui. Pozi]ia diferit\ a p\måntului, `n func]ie de ora din zi, las\ umbre `n interiorul acestui [ant. ~n func]ie de aceast\ umbr\ sacerdo]ii puteau estima anumite date utile `n muncile agricole, marcate prin diverse s\rb\tori religioase. Nu ar fi surprinzator ca aceste umbre s\ fi marcat `nceperea sem\natului sau `nceperea strånsului recoltelor. La fel de interesant\ este [i seria de [an]uri gravate, ni[te nervuri circulare care, putem presupune, `mpiedicau prelingerea apei de ploaie pe obiectele de cult [i inundarea templului. Ar putea reprezenta chiar un sistem de captare a apelor pluviale ce puteau fi utilizate `n scopuri menajere. Dar, poate, cea mai enig-

Templul rupestru {inca Veche, foto: © Ilie Tudorel Cea mai veche men]iune care atest\ existen]a a[ez\måntului rupestru de la {inca Veche este din anul 1789 [i se datoreaz\ pastorului reformat din ora[ul F\g\ra[ care consemneaz\ c\ acest l\ca[ de cult s\pat `n piatr\ de gresie este

rezultatul unei munci uria[e. ~n urma acestui efort creator, care probabil a durat mai multe generatii a fost edificat\ o adevarat\ bijuterie arhitectonic\. ~n ultima vreme acest loc a devenit o destina]ie pentru cei

matic\ este inscrip]ia „^908”. Datarea ei, `n lipsa unei expertize chimice, este o adev\rat\ aventur\. Desigur, ar trebui s\ ]inem cont de cåteva date cum ar fi – cånd au ap\rut cifrele arabe (`n India, prin anii 3.000 i.Hr.), [i mai ales cånd au `nceput s\ fie folosite [i la noi (preluate de arabi dup\ secolul IX d.Hr., prin intermediul civilizatiei maure din Spania)

atra[i de fenomene paranormale. Ace[tia spun c\ aici s-ar petrece lucruri ie[ite din comun [i afirm\ c\ au fost martorii unor apari]ii stranii, cum ar fi zborul unor sfere de lumin\ sau plutirea unor siluete misterioase.

Este greu de crezut c\, `n anul 908 d.Hr., cel care a s\pat `n stånca de gresie aceast\ inscrip]ie cuno[tea cifrele arabe. Mai pu]in aventuros ar fi s\ presupunem c\ `nscrip]ia a fost f\cut\ `n Evul Mediu, `n anul 908 d.Hr., o perioad\ istoric\ de la care nu ne-au r\mas prea multe m\rturii. Sau, poate c\ anul (1)908, ar fi o ipotez\ mai plauzibil\.


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Templul rupestru {inca Veche este situat `n }ara F\g\ra[ului, la 45 de kilometri de Bra[ov, la 22 de kilometri de F\g\ra[ [i la 2 kilometri de vatra satului {inca Veche. Templul nu a fost datat istoric, dar prima atestare documentar\ men]ioneaz\ anul 1789.

Dup\ felul `n care a fost construit acest ansamblu rupestru, pare a fi dinaintea Evului Mediu. Ar putea fi de pe vremea dacilor sau chiar mai vechi. Este cunoscut faptul c\ sacerdotii daci, `n perioadele de r\stri[te, se adaposteau `n spa]ii subterane. Se spune c\ marele zeu dac, chiar marele Zamolxis, ar fi stat ad\-

Ambele inscrip]ii sunt s\pate `n stånc\ suficient de sus pentru a nu exista suspiciunea c\ au fost scrijelite de turi[ti. Recapitulånd traseul, din prima `nc\pere complet subteran\ se poate intra `n alte dou\. Un portal separ\ `nc\perea a doua de `nc\perea a treia. A doua `nc\pere, la prima vedere,

pare un simplu vestibul. ~n peretele vestic se poate vedea o deschiz\tur\, o fereastr\ prin care intra odinioar\ lumina zilei. Legendele numesc aceast\ fereastr\ „ochiul magic”. {i acest\ `nc\pere comunic\ cu „hornulluminator”. A treia `nc\pere s\pat\ complet `n stånca de gresie este un altar. Templul rupestru {inca Veche, Hornul luminator(Coloana luminii), foto: © Ilie Tudorel

postit timp de trei ani `ntr-o astfel de construc]ie subteran\. Am mai putea presupune c\ templul este din perioada pre-cre[tin\ deoarece nu exist\ nici o cruce s\pat\ `n piatr\ `n interiorul ansamblului rupestru. Nu cred c\ ar trebui lua]i `n seam\ aventurierii online, care afirm\, f\r\ nicio dovad\ plauzibil\ [i avanseaz\ vårsta de 7 mii de ani. Am putea face, `ns\, o analogie cu templul rupestru Hypogeul HalSaflieni din Malta, vechi de circa 5.000 de ani. Tot `n prima `nc\pere, pe inelul de la baza hornului, mai exist\ o inscrip]ie s\pat\ `n gresie. Amplasat sub prima `nscriptie „1908” se poate citi un „U” taiat, foarte [ters. Nu am nici cel mai mic habar ce ar putea s\ `nsemne.

51


BRANDURI ROMÅNE{TI • MITURI {I LEGENDE

Intrarea `n Templul rupestru {inca Veche, foto: © Ilie Tudorel

BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Templul rupestru {inca Veche, Portalul luminii, foto: © Ilie Tudorel

52 ~n pere]ii acestei `nc\peri au fost s\pate trei ni[e – una mai mare [i dou\ mai mici. Una din ni[ele mici, aflat\ la `nal]imea median\ a `nc\perii, are s\pat pe peretele ei simbolul binecunoscut sub denumirea de „Steaua lui David”. Hexagrama este un simbol al geometriei sacre care apare nu numai `n civilizatia iudaic\. Simbolistica stelei cu [ase col]uri este c\ Dumnezeu domne[te asupra `ntregului univers pe [ase direc]ii: nord, sud, est, vest, sus [i jos. De asemenea pe peretele `nc\perii este desenat un personaj cu barb\ [i p\r lung, reprezentarea unei divinit\]i. Dupa anul 1742 bisericile ortodoxe au fost interzise `n Transilvania [i probabil aici s-au refugiat monahi ortodoxi. ~n aceste condi]ii ei ar fi putut desena chipul lui Hristos `n acest altar. Dar pozi]ia `n care este reprezentat acest personaj este atipic\ pentru reprezent\rile lui Hristos, care este figurat de obicei din fa]\, nu din profil, ca `n cazul reprezent\rilor din templele egiptene. Cåt prive[te crucile care apar aici cred c\ nu erau prezente `n vechime. Oricum, a[ez\måntul rupestru de la {inca Veche este un loc enigmatic. Este un ansamblu s\pat `n piatr\ de gresie, la construc]ia c\ruia sau folosit cuno[tin]e complexe de astronomie [i geometrie. Orientarea ansamblului s-a f\cut dup\ traseul soarelui pe cer. Se spune c\ Templul rupestru de la {inca Veche ar fi un loc `nc\rcat de energie. Se mai spune c\ aici, la {inca Veche, s-ar g\si unul dintre cele 15 centre energetice ale planetei dintre care 7 s-ar g\si chiar `n Romånia – Omul,

Babele [i Sfinxul din Mun]ii Bicegi, Templul rupestru de la {inca Veche, Muntele Gugu din Retezat, Sarmizegetusa Regia din Mun]ii Or\[tiei, M\n\stirea Prislop din }ara Ha]egului, Pe[tera Polovragi din Mun]ii Parång [i P\durea Hoia-Baciu de lång\ Cluj-Napoca. Adep]ii teoriilor ezoterice afirm\ chiar c\ Templul rupestru de la {inca Veche ar fi o poart\ de comunicare cu alte lumi. Dar, `nainte de toate, Templul de la {inca Veche este un loc de reculegere [i medita]ie `n care mul]i `[i pun speran]ele – nu degeaba a fost supranumit [i „Templul Dorin]elor “. Vizita mea la {inca Veche, f\r\ prejudec\]i, mi-a l\sat o impresie puternic\, a[a cum pu]ine alte locuri mi-au l\sat. Nu am asistat la fenomene paranormale sau la apari]ii stranii, dar recunosc, mi-a crescut pulsul! Revenirea la realitate dup\ plecarea de la templu [i dup\ ce am

`ncercat atåtea st\ri contradictorii, a fost brusc\. Aveam sentimentul c\ m-am `ntors dintr-o alt\ lume! Ce putem afirma cu siguran]\ este c\ Romånia ofer\ turi[tilor str\ini suficiente senza]ii tari, suficiente argumente pentru a se sim]i ca `ntr-un „tunel al groz\viilor” dintr-un parc de distrac]ii. Chiar dac\ cele mai multe dintre aceste pove[ti nu sunt decåt mituri, ele merit\ investigate, fie chiar [i pentru simplu motiv c\ au inspirat imagina]ia unor mari regizori de talia lui Francis Ford Coppola.

Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com


FOCUS CORPORATE BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018


CO N RP EW OR S AT E

8 2017 FOCUS • CRONOLOGIE

Decembrie e acea perioad\ din an în care to]i a[teapt\ s\rb\torile, dar nu uit\ s\-[i fac\ bilan]ul [i planurile de viitor.

ANUL DECIZIILOR INSPIRATE {I AL PARTENERIATELOR DE SUCCES

54

Pentru Grupul Eurolines, anul 2017 a fost unul al deciziilor îndr\zne]e, al unor noi [i inspirate parteneriate, deschiz\toare de noi proiecte de viitor, al rezultatelor spectaculoase. 2017 a fost anul l\rgirii echipei [i al dezvolt\rii re]elei

de agen]ii de turism, un an dedicat zâmbetelor aduse pe chipul turi[tilor mul]umi]i. Anul a început cu bucuria miilor de turi[ti ai TUI TravelCenter afla]i în vacan]e prin diferite col]uri ale lumii. Unii au preferat s\ se bucure de

ospitalitatea [i tradi]iile din România, al]ii s\ zboare pe pârtiile din Europa sau s\ se lase încânta]i de farmecul marilor capitale. Unii au ales s\ lase în urm\ vântul [i frigul iernii autohtone pentru plaj\, nisip, mare [i mult soare.

un ursule] simpatic, c\ruia îi place mult s\ c\l\toreasc\ [i a adus cu sine discounturi de pân\ la 45%. Miles a fost imaginea “Discover Your Smile”, campania Early Booking a TUI Travel-

Center, special conceput\ pentru a reda zâmbetele clien]ilor. Campania vacan]elor de vis lansat\ de TUI TravelCenter, derulat\ pân\ pe 30 aprilie 2017, a f\cut mii [i mii de români ferici]i.

Miles [i cadoul s\u special Începutul de an vine cu mari reduceri de Early Booking. Dar în acest an, TUI TravelCenter a avut un invitat special, un mesager al zâmbetului [i vacan]elor de vis. Este vorba de Miles,

Chartere marca TUI NOVA Travel a organizat în 2017 curse charter marca TUI c\tre cele mai apreciate destina]ii estivale, respectiv c\tre insulele grece[ti Creta, Rodos, Corfu, Santorini [i Zakynthos, c\tre Turcia (Antalya) [i Spania (insulele Tenerife, Mallorca [i Gran Canaria). ~n primul semestru au fost pân\ la 23 de plec\ri pe s\pt\mân\ din Bucure[ti, Ia[i, Cluj-Napoca [i Timi[oara.

Rezultate spectaculoase TUI TravelCenter a încheiat primul semestru al anului 2017 cu o cre[tere de 52% a vânz\rilor de produse turistice. De asemenea, vânz\rile totale, respectiv cele de pachete turistice, servicii de transport rutier [i/sau aerian ale lan]ului de agen]ii TUI TravelCenter [i Eurolines au dep\[it 53 milioane de euro în primele [ase luni din 2017, o cre[tere de 32% fa]\ de aceea[i perioad\ a anului 2016.

Premier\ pe pia]a turistic\ La începutul lunii mai, NOVA Travel, agen]ia touroperatoare a Grupului Eurolines, a anun]at o premier\ pentru turismul românesc, dup\ ce a încheiat o poli]\ de asigurare în caz de insolven]\/faliment, în valoare de 150.000 USD, triplând benevol suma minim\ prev\zut\ legal. Ca urmare a acestei ini]iative, partenerii revânz\tori [i turi[tii se pot bucura de mai mult\ siguran]\. Noua poli]\ de asigurare încheiat\ în luna aprilie 2017 (cu Nr. 8109105A/12.04.2017) prevede explicit faptul c\, în improbabilul caz al unei insolven]e, asigura]i nu sunt doar turi[tii

„Cre[terile TUI TravelCenter din primul semestru al anului 2017 dep\[esc cu mult evolu]ia pie]ei [i ne confirm\ faptul c\ turi[tii români pun un accent deosebit pe siguran]\ [i încredere atunci când achizi]ioneaz\ servicii turistice. O parte semnificativ\ a vânz\rilor se refer\ la charterele organizate de NOVA Travel, touroperatorul Grupului Eurolines, în parteneriat cu reprezentan]ii TUI din Turcia, Spania [i Grecia”, a declarat Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Eurolines Group România.

„În calitate de touroperator, f\r\ a mai a[tepta modific\ri legislative care s\ impun\ majorarea sumei asigurate [i r\mânând fidel\ misiunii Grupului Eurolines de a seta noi standarde în industria turistic\ româneasc\, NOVA Travel a semnat cu unul dintre cei mai importan]i asigur\tori din România o poli]\ de 150.000 USD“, a declarat Miki Lech, Director General NOVA Travel. care au achizi]ionat direct pachete ([i care sunt foarte pu]ini, NOVA Travel nevânzând direct) ci [i turi[tii care au achizi]ionat prin detaili[ti, respectiv prin agen]iile partenere ale NOVA Travel. În plus, contractele de mandat pe care NOVA Travel le încheie cu partenerii s\i prev\d

explicit preluarea integral\ a responsabilit\]ii fa]\ de clien]ii finali de c\tre touroperator. Grupul Eurolines a demonstrat, din nou, c\ pune clientul în centrul preocup\rilor sale [i c\ toate demersurile sale urm\resc s\ ofere condi]ii cât mai sigure clien]ilor s\i.

Parteneriat cu Selgros Cash&Carry – platforma Selgros Travel Dezvoltat\ împreun\ cu Selgros Cash&Carry România, unul dintre cei mai importan]i juc\tori din retailul european, selgrostravel.ro ofer\, în fiecare lun\, câte zece pachete turistice

exclusive. Cele zece destina]ii, dintre cele mai populare dar [i exotice, sunt oferite pe platforma operat\ de TUI TravelCenter la pre]uri cu adev\rat speciale [i cu posibilitatea de a fi achi-

zi]ionate rapid. Pe lâng\ acestea, turi[tii români pot efectua rezerv\ri în timp real la hoteluri din toat\ lumea, având acces la o vast\ baz\ de date a partenerilor TUI de pe mapamond.


Conferin]a de pres\ Eurolines Romania Goes Green, foto JustVISION

BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Eurolines Romania Goes Green – O nou\ colaborare cu FlixBus, liderul european La 1 septembrie Eurolines România a lansat „Ne-am propus întotdeauna s\ furniz\m cele mai bune servicii clien]ilor no[tri [i suntem colaborarea cu FlixBus – cea mai extins\ re]ea bucuro[i s\ anun]\m începerea parteneriatului cu FlixBus. Prin integrarea servicilor inteligente [i european\ de transport cu autocarul, constând a standardelor înalte de siguran]\ [i calitate ale FlixBus, vom deschide o nou\ er\ în transportul în 200.000 de conexiuni zilnice c\tre 1.200 descu autocarul din România. Pe parcursul urm\toarelor luni vom implementa la bord servicii tina]ii din 26 de ]\ri. Noua colaborare cu FlixBus adi]ionale în întreaga flot\ de autocare, ce vor îmbun\t\]i semnificativ experien]a de c\l\torie a duce transportul cu autocarul din România la pasagerilor [i vor conduce la atragerea de noi segmente de clien]i la scar\ european\. Suntem cel mai înalt nivel, dup\ modelul “Best of two extrem de convin[i c\ nu doar Eurolines România [i partenerii s\i, dar [i întreaga industrie worlds (Ce e mai bun în cele dou\ lumi)”. Din româneasc\ de turism vor beneficia de pe urma acestui parteneriat” – a men]ionat dl. Drago[ septembrie, liniile interna]ionale ale Eurolines Anastasiu, Director General Eurolines România, în conferin]a de lansare a parteneriatului. România c\tre Germania, Cehia, Anglia, Italia, „Aceast\ colaborare este un pas uria[ înainte pentru noi în Spania sau Fran]a sunt integrate în re]eaua ina continua s\ conect\m ora[ele importante ale României cu terna]ional\ de rute a FlixBus. Biletele sunt cele 26 de ]\ri europene din portofoliul nostru. Prin combinarea disponibile atât pe site-ul www.FlixBus.ro, prin serviciilor noastre [i a inova]iei tehnologice, cu experien]a aplica]ia FlixBus App [i în cele aproape 1.400 de regional\ de peste 20 de ani a Eurolines România, vom oferi o puncte de vânzare ale Eurolines România din nou\ experien]\ <verde> de c\l\torie clien]ilor din România. întreaga ]ar\. FlixBus garanteaz\ o calitate Pân\ la începerea vârfului de sezon de iarn\ vom integra complet liniile în re]eaua noastr\ [i similar\ a serviciilor pentru fiecare autocar din vom construi cea mai puternic\ ofert\ pentru utilizatorii români” – flot\ – Wi-Fi gratuit, scaune confortabile cu mai a anun]at Nikolai Voitiouk, FlixBus Vice President Business Eastern Europe. mult spa]iu pentru picioare, aer condi]ionat, prize electrice la fiecare scaun [i toalet\ la bord. Rezervarea biletelor se poate face online pe site-urile www.FlixBus.ro, www.eurolines.ro, prin aplica]ia pentru mobil [i în agen]iile Eurolines România [i TUI TravelCenter. Modificarea flexibil\ a rezerv\rii sau anularea biletului sunt posibile cu pân\ la 15 minute înainte de plecare. Bagajul este inclus gratuit în tarif [i nu este nevoie ca biletul s\ fie tip\rit, fiind posbil check-in-ul pe baza codului QR direct pe telefonul mobil.

3 ani de Green Village Rezultate în cre[tere a anun]at [i resortul Green Village 4* din Sfântu Gheorghe, Delta Dun\rii, care a avut, în primele trei trimestre ale anului, o cifr\ de afaceri de 2 milioane de euro, cu 18% mai mare fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut. De altfel, [i num\rul de turi[ti români [i str\ini care au vizitat Green Village a crescut în perioada aprilie-septembrie 2017 cu 11% [i a ajuns la 9.800 de persoane. Dup\ ]\rile de provenien]\, cei mai mul]i dintre turi[tii provin, în ordine, din România, Germania, SUA [i Austria. Pentru

2017, Green Village [i-a propus o cifr\ de afaceri de 2,2 milioane de euro, plus 22% fa]\ de nivelul realizat în 2016.

~n acest an, la Green Village s-au realizat investi]ii de aproximativ 350.000 de euro, axate în principal pe îmbun\t\]irea serviciilor.

S\rb\tori de iarn\ deosebite? În Delt\, la Green Village! Green Village prelunge[te [i în acest an, sezonul vacan]elor [i îi a[teapt\ pe to]i iubitorii naturii s\ se bucure [i de mare [i de Delt\ pe tot parcursul anului, pân\ dup\ Anul Nou. Programele speciale de teambuilding-uri pentru companii, petrecerile de Cr\ciun [i de Revelion vor însufle]i [i în acest an Green Village. Vizitarea Deltei în lunile care urmeaz\ este recomandat\ pentru pescari, pentru observatorii de p\s\ri, pentru amatorii de fotografie, pentru cei care caut\ lini[tea [i relaxarea în natur\. Echipa Green Village depune eforturi pentru ca turi[tii s\ intre în contact cu comunitatea local\ [i organizeaz\ tururi cu ghid `n Delt\, mese tradi]ionale [i seri muzicale.

55


Foto: TUI TravelCenter

CO N RP EW OR S AT E

56

FOCUS • TUI TRAVELCENTER LA TÅRGUL DE TURISM

”km0”

AL CELOR MAI FRUMOASE VACAN}E ......................................................................... A fost forfot\ mare la standul TUI Travel Center de la Târgul de Turism de la Romexpo. Aici a fost „kilometrul zero” al viitoarelor vacan]e pentru mii de turi[ti. Indiferent dac\ [i-au dorit un sejur de schi în România, în Alpi sau oriunde în lume, au visat la o vacan]\ pe o plaj\ exotic\ din mijlocul Oceanului, la un circuit cultural sau la un sejur într-una din capitalele europene, fiecare a g\sit mai mult decât a cerut. La standul TUI TravelCenter patricipan]ii la tårg au fost întâmpina]i cu oferte promo]ionale, discounturi suplimentare, consultan]\ specializat\ [i promisiunea unui sejur de neuitat! {i cu multe zâmbete! Consultan]ii no[tri s-au preg\tit s\ ofere cele mai bune sfaturi [i cele mai bune oferte, pe placul fiec\ruia.

Unde c\l\toresc românii În acest an, cererea pentru vacan]ele în România a crescut cu aproximativ 5 % comparativ cu 2016. Turi[tii români aloc\ pentru o vacan]\ la munte în România un buget mediu de 250-300 euro/persoan\ (3 nop]i cazare+mese). La munte, sunt preferate vacan]ele scurte, de weekend, de trei nop]i. Pentru litoralul românesc, durata medie a sejurului este de [ase nop]i. Bugetul mediu alocat este de aprox. 500 euro/pers/sejur (cazare + mese). În Delta Dun\rii, cererea a crescut cu 20% fa]\ de 2016. Pentru Cr\ciunul [i Revelionul în Delta Dun\rii [i pentru vacan]ele pe pârtiile de schi din România, bugetul mediu alocat este de 500 euro/ pers.

Premii [i multe surprize

Clien]ii TUI TravelCenter care au achizi]ionat la stand pachete cu valori între 100 [i 1.000 euro, au primit automat câte un voucher valoric de 25 euro. Acest voucher va putea fi folosit pentru achizi]ionarea ulterioar\ de pachete turistice din re]eaua TUI TravelCenter. Clien]ii TUI TravelCenter care au achizi]ionat la stand pachete cu valori între 1000 [i 2.000 euro, au primit automat câte un voucher de acces pentru o zi la Therme (2 adul]i + 1 copil, zona Galaxy), iar cei care au achizi]ionat pachete cu valori între 2.000 [i 5.000 euro, au plecat acas\ cu câte un troller Ironik Ronkato. Clien]ii TUI TravelCenter care au achizi]ionat la stand pachete cu valori de peste 5.000 euro au primit câte un ceas marca Vector.

Cele mai accesibile destina]ii exotice Cele mai accesibile pachete de servicii c\tre Thailanda pentru o vacan]\ de [apte nop]i este de 800 euro/persoan\, iar oferta special\ a TUI TravelCenter a fost de la 599 euro/persoan\. O destina]ie exotic\ accesibil\ este [i Punta Cana, cu un pre] mediu de 1.400 euro euro/persoan\, cu zbor cu plecare din România. Cea mai c\utat\ destina]ie exotic\ de revelion r\mâne Punta Cana, la care am înregistrat o cre[tere de 15% a num\rului de turi[ti fa]\ de revelionul trecut. Pentru restul anului, Thailanda r\mâne în topul preferin]elor turi[tilor români (cre[tere de 20%)

Cele mai solicitate destina]ii estivale clasice au fost în acest an Turcia, Grecia [i Bulgaria. Pârtiile din Austria, Bulgaria [i Fran]a sunt în top 3 cele mai apreciate de c\tre schiorii români. Ace[tia au alocat un bugetul mediu de 700 euro/persoan\ pentru o vacan]\ la schi. Pe lâng\ cre[terea substan]ial\ a cererii pentru vacan]ele în România, atât în provinciile istorice, în Delt\ [i în marile ora[e, se remarc\ un interes tot mai crescut pentru circuitele în Maroc [i sejururile în Cipru. Cuba [i Islanda sunt [i ele tot mai c\utate, precum [i circuitele.

“Românii profit\ de ofertele Early Booking [i î[i rezerv\ tot mai din timp vacan]ele. De exemplu, rezerv\rile pentru revelion au început înc\ din august [i, pentru unele hoteluri din ]ar\, luna septembrie a venit cu <stop sales>. Este de a[teptat ca turi[tii care prefer\ vacan]ele charter în Grecia, Spania [i Turcia [i cei care aleg vacan]ele individuale pe litoralul românesc, grecesc, bulg\resc [i cel turcesc s\ profite de reducerile Early Booking [i de ofertele speciale pentru toate destina]iile pe care TUI TravelCenter le ofer\”, a declarat Cosmin Marinof, Director Na]ional de Vânz\ri TUI TravelCenter/Eurolines.


8 2017

BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

7 decembrie 2017, Hotelul Hilton, Bucure[ti

Conferin]a de pres\ Grupul Eurolines Romania, foto JustVISION

CONFERIN}A DE PRES| EUROLINES GROUP ROMÂNIA

Dup\ cum ne-a obi[nuit de-a lungul a peste 22 de ani de activitate, Eurolines Group Romania, alc\tuit din 22 de companii [i-a prezentat bilan]ul pe 2017 [i planurile pentru 2018 `ntr-o atmosfer\ relaxat\, deja familiar\ `n media romånesc\, la Hotelul Hilton, Bucure[ti. Cu aceast\ ocazie, Pre[edintele Grupului Eurolines Romania, Dl. Drago[ Anastasiu `mpreun\ cu Dl. Cosmin Marinof, Director Na]ional de Vånz\ri [i cu Dl. Miki Lech, Director General NOVA Travel, comunicatorii grupului, au prezentat cifrele anului 2017 din cele mai importante linii de business (turism, hotel\rie [i transport), precum [i inten]iile pe anul care vine. „Cifra de vânz\ri a Grupului Eurolines s-a majorat în 2017 cu 20 % [i a ajuns la 150 milioane euro. Vânz\rile de pachete turistice ale re]elelor TUI TravelCenter [i Eurolines s-au majorat cu 50 % fa]\ de 2016. Pentru TUI TravelCenter, cre[terea vine, în special, din majorarea vânz\rilor pentru destina]iile din zona mediteranean\ [i a destina]iilor exotice. Pre]urile au sc\zut fa]\ de acum 7-8 ani, iar puterea de cump\rare [i disponibilitate a românilor de a c\l\tori a crescut”, a declarat Dl. Cosmin Marinof.

Rezultatele principalelor companii din Grup • TUI TravelCenter va finaliza anul 2017 cu o cre[tere de 30 % a cifrei de vânz\ri [i va atinge nivelul de 100 milioane de euro.

• Parteneriatul cu FlixBus a condus la cre[terea la 2.000 a destina]iilor c\tre Europa. • Nova Travel, tour-operatorul Grupului Eurolines, a avut în 2017 o cifr\ de vânz\ri de 12 milioane de euro, în cre[tere cu 14 % fa]\ de nivelul din 2016, iar Danubius Travel a avut o cre[tere de aprox. 45% a cifrei de vânz\ri, dep\-

[ind nivelul de 20 milioane euro. • Green Village Resort din Delta Dun\rii va încheia anul 2017 cu o cifr\ de vânz\ri de aprox. 2,2 milioane euro, cu 22 % mai mare, iar num\rul de turi[ti români [i str\ini care au vizitat Green Village Resort a crescut cu 10 % comparativ cu 2016, la peste 11.000 persoane.

Grupul [i companiile în 2018 • TUI TravelCenter [i-a bugetat pentru 2018 o cre[tere de 12% a vânz\rilor. • Pentru 2018, Green Village Resort [i-a propus o cifr\ de vânz\ri mai mare cu 15% fa]\ de nivelul din 2017 [i continuarea investi]iilor în valoare de 300.000 euro. • Nova Travel estimeaz\ pentru 2018 o cifr\ de vânz\ri de 13,1 milioane de euro (plus 6 %) [i va lansa o nou\ curs\ charter c\tre Cipru (parteneriat cu SUNEXPRESS). • Pentru Danubius Travel este a[teptat\ o majorare de 40 % a cifrei de vânz\ri, pân\ la nivelul de 29 milioane de euro. • Grupul Eurolines vizeaz\ o cre[tere de 15% a cifrei de vânz\ri comparativ cu 2017.

Planuri pentru 2018 Grupul Eurolines î[i p\streaz\ focusul pe investi]iile în tehnologie [i digitalizare prin dezvoltarea platformelor sistemelor de rezerv\ri, investi]ii într-un sistem CRM, automatizarea proceselor interne [i, nu în ultimul rând, în continuarea investi]iilor masive în siteul tuitravelcenter.ro. TUI TravelCenter are ca obiectiv cre[terea calit\]ii serviciilor de consultan]\ în agen]ii prin implementarea unui nou sistem de gestiune a rela]iei cu clien]ii. De asemenea, [i-a propus cre[terea ponderii vânz\rilor on-line `n urm\torii 5 ani, la 40% din vânz\rile totale. Persoane de contact:

Roxana Stan

Carmen Neac[u

HR & PR Manager roxana.stan@eurolines.ro

Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro

57


TE 8 ER 201 OF 1720

BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE

1.

Early Booking Antalya, Hotel Diamond Premium 5*, Side, Antalya

2.

SE JU R

429

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 30.05.-06.06.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: f\r\ mas\, Transport: avion cu plecare din Bucure[ti, taxe aeroport, bagaje, transferuri.

4.

SE JU Early Booking Mallorca, R Hotel HSM Reina del Mar 3*, El Arenal, Mallorca

599

5.

6.

TU R

1449

7.

SE JU R

2099

Tarif: euro/pers., Perioada: 06.04-18.04.2017, Program: 1 noapte `n Havana - 7 nop]i pe vasul MSC Armonia – 4 nop]i `n Varadero. Program complet cabin\ dubl\ interioar\ experien]\ bella.

SE J

UR

549

8.

599

9.

Ski în Elve]ia (zona St. Moritz) cu Skipass, Hotel Engiadina 4*, Zuoz Tarif: euro/persoan\. Perioada: 07.01 – 13.01.2018 Nop]i: 6, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: Mic dejun, Transport: individual, Ski Pass [i Ski Bus inclus pentru 5 zile, acces saun\ [i baie cu aburi.

Sejur Indonezia, VOUK Hotel & Suites Bali 5*, Nusa Dua

SE JU R

1469

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 13.02 – 21.02.2018 Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, taxe de aeroport, transferuri.

Croazier\ – MARILE MOMENTE, MSC Armonia

SE JU R

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 13.06-20.06.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: all incluive, Transport: individual.

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 16.02 – 26.02.2018, Program: cazare 3 nop]i `n camer\ dubl\ standard `n Manila, 5 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard `n Boracay, mic dejun, transport avion cu plecare din Bucure[ti, taxe aeroport, bagaje, transferuri.

Sejur – Thailanda, Krabi Town, The White Pearl Hotel 3*

Early Booking Bulgaria, Hotel Berlin Golden Beach 4*, Nisipurile de aur

175

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 08.0613.06.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: demipensiune, Transport: avion cu plecare din Bucure[ti, taxe aeroport, bagaje, transferuri.

Pachet turistic Filipine, Program Manila – Boracay

SE JU R

355

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 02.05-09.05.2018 Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: all inclusive, Transport: avion cu plecare din Bucure[ti, taxe aeroport, bagaje, transferuri.

3.

Early Booking Creta – Heraklion, Hotel Bella Elena 3*, Malia, Creta - Heraklion

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 29.12.2017 06.01.2018, Nop]i: 8, Tip camer\: camer\ dubl\ superior, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul cu plecare din Bucure[ti, taxe aeroport, bagaje, transferuri. CR OA ZI ER |

10.

SE JU Sejur Litoral Grecia, R Hotel Alexandra Beach, Golden Beach, Thassos

255

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 15.05-22.05, Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\, Mas\: demipensiune, Transport: individual.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

59


BR CIT EA Y K

FOCUS • CITY BREAK • DESTINA}II ÎNSORITE ÎN PLIN| IARN| Cine a vizitat Valencia [tie c\ nu seam\n\ cu niciun ora[ spaniol, de[i are câte pu]in din toate. Cea de-a treia urbe ca m\rime din Spania, Valencia te întâmpin\ cu o atmosfer\ relaxat\, de ora[-port cu o istorie veche dar care a [tiut se ]in\ pasul

MAI MULT DECÂT „ORA{UL ARTELOR {I AL {TIIN}EI”

VALENCIA

A[a c\ noul [i vechiul se îmbin\ armonios în Valencia, cl\dirile moderniste cu func]iuni precise nu fac decât s\ pun\ în valoare farmecul vechilor palate, al catedralelor, al str\zilor [i pia]etelor vechi. Cu marea atât de aproape, cu palmierii [i

rata! 60 NuOra[ul Artelor [i [tiin]ei este cea mai mare

atrac]ie turistic\ a ora[ului, un simbol al arhitecturii moderne a Valenciei. Complexul este situat în apropierea portului [i este compus din [ase mari edificii: Hemisferic (include un cinematograf IMAX), Muzeul [tiin]elor (care seam\n\ cu un schelet de balen\ [i care este dedicat populariz\rii [tin]ei), Umbracle (ce g\zduie[te o imens\ gr\din\ suspendat\ [i baruri [i cluburi), Oceanografic, cel mai mare acvariu din Europa, Palatul Artelor Regina Sofia, unde se desf\[oar\ spectacole de balet [i de teatru [i Agora, spa]iu destinat marilor evenimente. Pute]i petrece lini[ti]i o zi aici, mai ales dac\ ave]i [i copii cu Dvs. Ace[tia vor fi de-a dreptul fascina]i de cele peste 500 de specii de animale care tr\iesc în Oceanografic. Oceanografic este cel mai mare acvariu din Europa [i cuprinde [i un Delfinariu, unde au loc spectacole de trei ori pe zi. Muzeul [tiin]elor Principele Felipe este o cl\dire care seam\n\ cu un schelet uria[ de balen\. Cl\direa de 20.000 de metri p\tra]i e construit\ pe trei nivele [i este dedicat\, a[a

portocalii care umbresc str\zile [i bulevardele, intri imediat în atmosfera de vacan]\ lini[tit\ [i vesel\. Valencia este un ora[ înfiin]at de romani, dar au trecut pe aici -[i s-au [i stabilit chiarvizigo]ii, maurii [i, în pofida istoriei tulburi,

ora[ul mai p\streaz\ câte ceva din urmele istoriei sale vechi. Dar secolul al XIII-lea a fost primul din perioada de maxim\ înflorire pentru Valencia, care devine un important centru comercial [i religios. Atunci se construiesc palate [i catedrale, iar comer]ul înflore[te.

cum îi arat\ [i numele, marilor descoperiri [tiin]ifice. No]iuni [i principii de fizic\, chimie, astronomie, anatomie, etc sunt prezentate într-o form\ accesibil\ oricui. Tot felul de instrumente [i ma[in\rii te ajut\ s\ în]elegi diferite principii [i fenomene, aici e locul [tiin]ei interactive! Cei mici sunt în extaz! Gr\dinile Turia. O plimbare pe aici nu ar fi fost posibil\ acum aproape 50 de ani, c\ci gr\dina s-a amenajat pe fosta albie a râului Turia. Râul tot inunda ora[ul, producea pagube materiale [i provoca decesul multor locuitori a[a c\ s-a luat decizia mut\rii cursului [i amenaj\rii acestui parc imens pe vechea albie secat\. Gr\dina are o lungime de aprox. nou\ kilometri [i începe de la Ora[ul Artelor [i [tiin]ei. Aici s-au amenajat nu doar spa]ii verzi ci [i locuri de joac\ pentru copii, piste de biciclet\, pentru jogging, terenuri de fotbal [i un mic parc de distrac]ie foarte apreciat de cei mici, Gulliver. Copii vor iubi [i Bioparc, o gr\din\ zoologic\ proiectat\ [i amenajat\ astfel încât vizitatorii s\ poat\ admira animalele cât mai de

aproape. Aici ai senza]ia c\ te plimbi printre animale, în siguran]\ total\. O plimbare prin centrul istoric al ora[ului nu e de ratat, pentru c\ aici se afl\ unele dintre cele mai importante obiective. Este vorba de Turnurile Serranos, dou\ turnuri gemene construite la finele secolului al XIV-lea, care serveau ca poart\ de intrare în ora[ [i de Torres de Quart, din aceea[i perioad\. Torres de Serranos [i Torres de Quart sunt singurele por]i de intrare în ora[ care au rezistat timpului [i vremurilor. Ele p\zeau u[ile care str\pungeau zidul de ap\rare al ora[ului, dar ast\zi sunt deschise vizitatorilor, care pot urca sus, pentru priveli[ti la în\l]ime asupra ora[ului. Catedrala este construit\ pe locul unei moschei ridicat\ la rândul ei pe situl unei capele romane. Prima piatr\ de temelie a catedralei a fost pus\ în 1262, dar dup\ finalizarea construc]iei au urmat secole de ad\ugiri, redecor\ri [i moderniz\ri. Catedrala are astfel, în prezent, un amalgam de stiluri, de la romanic timpuriu, la renascentist, baroc si neoclasic.


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

cu vremurile [i chiar s\ le dep\[easc\. Acum, Valencia pare mai tân\r\ ca niciodat\ [i o vizit\ aici te umple de energie. Foto: © Diana Chereche[ dianacherechesphotography.wordpress.com

61 Într-o capel\ este expus Sfântul Graal, potirul din care se crede c\ ar fi b\ut Iisus la Cina cea de tain\. Potirul, care dateaz\ din secolul I d. Hr., este singura relicv\ recunoscut\ de Vatican ca fiind Sfântul Graal. În apropiere de catedral\ sunt dou\ pie]e pitore[ti, una mai animat\ decât alta, Plaza de la Reina [i Plaza de la Virgen. Plaza de la Virgen este m\rginit\ de trei din cele mai importante cl\diri din Valencia. Construit\ pe locul forului roman, pia]a g\zduie[te Catedrala Santa Maria, Basílica de la Virgen de los Desamparados [i palatul Generalitat. Fântâna care-l reprezint\ pe Neptun (înconjurat de opt personaje care reprezint\ sistemul de canalizare al Turia) este un alt punct de atrac]ie al acestei pie]e foarte animate. Vrei, nu vrei, nu ai cum s\ ocole[ti Plaza de la Reina, aflat\ lâng\ intrarea în Catedral\. Pia]a te a[teapt\ cu tot felul de tenta]ii la care nu ai cum s\ rezi[ti dac\ e[ti gurmand [i e bine de [tiut c\ de aici pornesc busurile turistice care te conduc c\tre cele mai importante obiective. Bucur\-te de mare, la plaj\. Valencia are dou\ plaje principale la Mediteran\, Malvarrosa [i Las Arenas. Au nisip fin, intrare foarte lin\ în mare [i sunt amenjate [i primitoare cu cei care vor s\ fac\ sport [i pentru familiile cu copii.

• •

Merit\ s\ vede]i [i

Plaza de Toros, situat\ în centru ora[ului , o cl\dire pe care nu ar trebui s\ o rata]i dac\ sunte]i interesa]i de luptele cu taurii, atât de faimoase în Spania. Gara de Nord- Estación del Norte-, o cl\dire amplasat\ lång\ Plaza de Toros, un important reper arhitectural al ora[ului. Dac\ tot a]i ajuns aici, nu ocoli]i nici Plaza del Ayuntamiento-Pia]a Prim\riei. Este maiestuoas\, spa]ioas\, înconjurat\ de cl\diri deosebite. Din decor nu lipsesc nici fântânile arteziene, palmierii [i cl\dirile impozante dintre care se remarc\ sediul Prim\riei [i cel al Po[tei. Parcul Natural Albufera este un loc ideal pentru a evada o zi din ora[. Aici pute]i lua un

• •


BR CIT EA Y K Foto: © Diana Chereche[

62

FOCUS • CITY BREAK • DESTINA}II ÎNSORITE ÎN PLIN| IARN| BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

picnic în aer liber, dup\ o plimbare cu barca, o drume]ie sau o partid\ de pescuit.

{tia]i c\?

Ora[ul roman a fost cu 2,7 metri mai jos decât nivelul actual al str\zilor [i s-a dezvoltat ini]ial pe malul sudic al râului Turia. Pozi]ionarea sa pe traseul Via Augusta, un important drum roman, care unea Italia cu Andaluzia, i-a impulsionat mult dezvoltarea. Maurii au ajuns în Valencia în 718 d. Hr. Noua cultur\ islamic\, ale c\rei urme înc\ mai pot fi v\zute, a dominat ora[ul timp de cinci secole [i i-a conferit un caracter propriu. Economia Valenciei musulmane, bazat\ în principal pe agricultur\, a început s\ creasc\ în secolul al XI-lea tot sub domina]ia maurilor. Pe vremea arabilor s-au construit zidurile din jurul ora[ului, burg în care locuiau aproximativ 14.000 de oameni. Singurele cl\diri arabe r\mase în picioare sunt b\ile lui Abd Al-Malik, acum cunoscute

sub numele de "Baños del Almirante". Dup\ cucerirea ora[ului de c\tre cre[tini, în septembrie 1238, arabii r\ma[i au fost muta]i la periferie, în vestul ora[ului, în actualul cartier "Moreria". Valencia se afl\ pe coasta de est a Peninsulei Iberice, pe malul Mediteranei [i se bucur\ de un climat mediteranean. Este înconjurat de vaste planta]ii de portocali [i de orez, dar este în acela[i timp unul dintre cele mai mari porturi comerciale din Europa.

noapte pline de via]\. În plus, Valencia este locul de origine a faimoasei paella, fel g\tit cu orez, carne [i [ofran. Specific\ regiunii Valencia este paella cu pui. Dac\ e[ti gurmand, atunci o mic\ incursiune în Mercato Central, pia]a central\, va fi un r\sf\] pentru sim]uri. Tot felul de fructe, legume, condimente [i foarte multe sortimente de pe[te [i fructe de mare proaspete stau frumos aliniate pe tarabe. Sec]iunea dedicat\ celor care vor s\ se delecteze pe loc cu ceva bun [i apetisant este la fel de animat\. Drum bun!

Nu rata nici!

În martie, timp de o sapt\mân\, Valencia g\zduie[te Festivalul Fallas, în care fiecare cartier î[i prezint\ figurinele de toate dimensiunile [i culorile. La sfâr[itul s\pt\mânii, figurinele sunt arse în cadrul unei ceremonii, care continu\ cu petreceri [i focuri de artificii. Cu toate acestea, martie nu este singurul moment de petrecere în Valencia. În fiecare noapte, ora[ul vibreaz\ în baruri [i cluburi de

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

MOZAIC

DanDinu

60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta 64. Istoria închis\ între ziduri 72. BikeXpert Racing Team

International Tour Alexander The Great

CULORILE VIETNAMULUI 70. CLACTON-ON-SEA VIA COLCHESTER 64.


MOZAIC • DESTINA}II EXOTICE • VIETNAM

64

M\ simt ca într-un furnicar. Lumea roie[te în jurul meu într-un tumult continuu. Vuiet. Claxoane. Agita]ie. De[i m\ mi[c, parc\ stau pe loc. M\ opresc [i privesc în jur, încercând s\ îmi g\sesc un

subiect. Peste drum, o femeie vinde flori. Parc\ este o statuie în tot acest vacarm. În spatele ei dou\ grilaje viu colorate imit\ acelea[i culori pe care le are [i buchetul de flori. Sunt atras de aceast\ similitudine. Îmi pun

aparatul la ochi, îns\ prin fa]\ îmi trec nenum\rate ma[ini [i scutere. A[tept un moment de lini[te. Fac primul cadru [i îl privesc. Pare gol. Mai încerc. De aceast\ dat\ declan[ez de mai multe


BeTUI Nr. 15 (30), aprilie /iarn\ mai 2015 BeTUI Nr. 30(45), 2017/2018

ori, pentru a masca subiectul cu vacarmul din jur. Culorile se estompeaz\, mi[carea se accentueaz\, iar subiectul meu se pierde printre umbre. Imaginea reflect\ exact starea pe care o am [i eu.

Foto: © Dan Dinu, www.photolife.ro

Culorile

Am ajuns în Hanoi pe o vreme mohorât\. Cerul acoperit [i umezeala f\ceau c\ldura aproape insuportabil\. Era îns\ doar prima provocare. Am fost întâmpina]i de Toan, ghidul nostru, care ne-a rugat s\-i spunem Tony. A doua mare provocare a fost s\ îi în]elegem limba. Vorbea în englez\, sau cel pu]in a[a credea el. Astfel, interpret\rile au devenit infinite. Pân\ [i numele meu a fost greu de ]inut minte. Mi-a spus Dan doar de câteva ori. Am devenit apoi „Don” [i mai apoi „Dong”. Mi-am c\p\tat astfel numele dup\ moneda vietnamez\. Hanoi este capitala Vietnamului [i are o popula]ie de aproape opt milioane de locuitori. Cu toate astea îns\, este al doilea ora[ ca m\rime din Vietnam, dup\ Ho Chi Minh. Dac\ mai punem la socoteal\ [i cele patru milioane de scutere, ob]inem re]eta vacarmului perfect. Totul în acest ora[ se desf\[oar\ în strad\, de la prepararea mânc\rii [i pân\ la sp\latul rufelor.

VIETNAMULUI „Luk Dong, very nai, very nai. Yu wana tek a pho?”

Am în]eles de ce, de abia dup\ ce am v\zut cum arat\ casele lor. Lungi, înguste, separate de culoare foarte întunecoase. Ferestrele sunt mici [i doar la strad\.

65


MOZAIC • DESTINA}II EXOTICE • VIETNAM

66

Primul lucru pe care trebuie s\-l înve]i la Hanoi, înainte de orice altceva, este cum s\ traversezi strada. Nu exist\ reguli de circula]ie, iar semafoarele [i trecerile de pietoni sunt op]ionale pentru [oferi. Cum fluxul de ma[ini [i scutere este continuu, este aproape imposibil s\ g\se[ti un loc s\ traversezi. Regula este una simpl\ [i un pic masochist\. Trebuie s\ avansezi pe trecere [i s\ te deplasezi foarte încet, pas cu pas. Nu te a[tepta ca cineva s\ opreasc\, to]i te vor ocoli. Dac\ încerci s\ mergi mai repede sau s\ te fere[ti este posibil s\ strici acest „feng shui” al traficului vietnamez [i s\ provoci mai mult r\u. Nu te speria de claxoane, la un moment dat o s\ începi s\ nu le mai auzi, pentru c\ ele merg încontinuu. În Vietnam, se pare c\ orice claxon este mereu pornit [i se opre[te doar atunci când ape[i pe buton. Dup\ o sear\ în Hanoi, sunetul te va înso]i toat\ noaptea. Nu po]i ajunge în Vietnam f\r\ s\ încerci mâncarea de pe strad\. La fiecare dou\ case este un restaurant sau un loc care se proclam\ astfel. De cele mai multe ori este vorba de câteva m\su]e cu ni[te scaune minuscule. Când e[ti a[ezat, stai cu genunchii la gur\. Cu toate

astea, fiecare teras\ este plin\, sear\ de sear\, iar mâncarea este genial\. Gustoas\, plin\ de arome [i cu texturi fel de fel. De la celebrii „nem”, crocan]i [i cu umpluturi inedite [i pân\ la „pho”, supa tradi]ional\ de t\i]ei, totul mi s-a p\rut foarte bun. În prima sear\ ne-am aventurat împreun\ cu Tony în aceast\ lume culinar\, îns\ în zilele ce au urmat am explorat pe cont propriu... [i nu ne-a p\rut r\u. Trebuie desigur s\ treci peste multe aspecte legate de igien\. Oasele sau cochiliile de scoici se arunc\ sub mas\, iar farfuriile se spal\ la marginea str\zii, îns\ totul face parte din experien]a culinar\. Dac\ treci peste asta o s\ fii mult mai câ[tigat, pentru c\ experien]a merit\ pe deplin. Caut\ locul unde sunt cei mai mul]i localnici, sigur [tiu ei de ce se adun\ acolo. Vei g\si [i localuri mai somptuoase, dar acestea sunt pentru turi[tii simandico[i. Dup\ vizita în Hanoi am plecat mai departe s\ explor\m alte zone. ~n provincia Ninh Binh, aflat\ la sud de Hanoi, ne-am dorit s\ vedem impresionantele forma]iuni carstice împ\durite [i cu numeroase canale care curg printre ele. Am început cu Van Luong, o rezerva]ie interesant\, dar parc\ lipsit\ de via]\.

Când vezi un astfel de loc te a[tep]i s\ abunde de via]\, îns\ aici nu era cazul. L-am întrebat pe ghid de ce nu sunt p\s\ri sau alte animale. Mia spus c\ vietnamezii m\nânc\ tot ce mi[c\, a[a c\ animalele sunt mai rare în aceast\ ]ar\. Un pesc\rel, câ]iva stârci [i o barz\, cam asta a fost tot ce am v\zut. Dac\ animalele sunt mai rare în Vietnam, oamenii `n schimb, abund\. Prima localitate vizitat\ `n zon\ a fost Kenh Ga, un sat înconjurat în totalitate de ap\. Ca peste tot `n Vietnam, [i aici g\se[ti de mâncare oriunde pe strad\. Într-o zon\ de intersec]ie a celor dou\ maluri ce formeaz\ satul [i care sunt unite de un pod, diferi]i vânz\tori vindeau pu]ina marf\ adus\ din zona de uscat. Unul dintre ei avea un sac plin cu ananas, a[a c\ neam hot\rât s\ cump\r\m [i noi câteva fructe. Erau din aceia mici [i nu din cei mari cu care suntem noi obi[nui]i. Desigur [i gustul era diferit, de departe cel mai bun pe care l-am întâlnit vreodat\. Vânz\torul ni-i d\dea direct cur\]a]i [i noi tot mâncam de zor, iar la un moment dat nu mai f\cea fa]\. Probabil c\ am mâncat mai mult de un kilogram de ananas. Când a venit vremea s\ pl\tim, ne-a spus c\ avem de pl\tit 10 000 de dong... echivalentul a


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Via]a copiilor nu este u[oar\ în Kenh Ga. Ace[tia fie î[i ajut\ fr\]iorii mai mici, fie ajut\ la treburile casnice. Copiii vietnamezi sunt extrem de fotogenici. Au ochii migdala]i [i negri, tenul deschis [i p\rul închis la culoare.

mai pu]in de 2 lei. La un pre] de nimic am mâncat cel mai bun ananas din via]a mea. Tot în zona Ninh Binh am avut [i prima întâlnire cu o orez\rie. La un moment dat ghidul nostru încerca s\ ne fac\ s\ poz\m mai mult ceea ce lui i se p\rea interesant [i ne îndemna în felul lui caracteristic: „Luk Dong, very nai, very nai. Yu wana tek a pho?”. Mi-a luat ceva timp pân\ s\ îmi dau seama c\ de fapt m\ îndemna s\ fac poze. Punctul de atrac]ie pentru noi în zona Ninh Binh era cu siguran]\ zona calcaroas\ de la Trang An. În acest loc te po]i plimba cu barca printre orez\rii [i stânci de calcar impresionante, acoperite de vegeta]ie. Într-una dintre zile am trecut cu ma[ina pe lâng\ punctul de sosire al b\rcilor [i am v\zut câteva zeci care se întorceau din tur\. Era atât de aglomerat încât toate se aliniaser\ [i mergeau într-un [ir continuu. Ne-am dat seama c\ ne va fi imposibil s\ fotografiem ceva, a[a c\ l-am întrebat pe ghid dac\ nu avem o alt\ variant\. Mi-a spus c\ putem merge la Tam Coc, o zon\ asem\n\toare unde s-a filmat „Ki Kon Tu”. Ne-am stors cu to]ii mintea s\ ne d\m seama despre ce film este vorba, dar nu am reu[it. Într-un final, dup\

l\muriri suplimentare, am realizat c\ este vorba de King Kong II. Ghidul ne-a asigurat c\ zona Tam Coc este la fel de frumoas\ ca [i Trang An, îns\ mult mai pu]in aglomerat\. Ca s\ fim siguri, am plecat dis-de-diminea]\ ca s\ avem [i cea mai frumoas\ lumin\ [i nu ne-a p\rut r\u deloc. Pe canalele inedite ale acestui complex carstic impresionant am fost doar noi [i localnicii. Localnicii folosesc zonele fertile dintre canale [i stâncile de calcar pentru a cultiva orez. Diminea]a [i seara po]i întâlni familii întregi care se deplaseaz\ înspre [i dinspre locurile în care au de lucru. Exist\ pe alocuri [i ni[te c\su]e r\sfirate, ce alc\tuiesc câteva sate mici. De aici transportul se face tot pe ap\, c\tre localit\]ile din jur. Dup\ vizita din Tam Coc am mers s\ vedem pagoda Bich Dong, aflat\ în apropiere. Aceasta este constituit\ de fapt din trei pagode separate, pe versantul unui munte. Accesul se face printre ele, pe ni[te sc\ri de piatr\, printro jungl\ destul de deas\. Deasupra ultimei pagode traseul continu\ cu un punct de belvedere care, în mod normal, este închis pentru turi[ti. Tony îns\ a spus c\ putem continua iar

el a r\mas de paz\. De sus ai o panoram\ spectaculoas\ c\tre întregul complex carstic. Vegeta]ia colonizeaz\ chiar [i cele mai ascu]ite lame de stânc\ [i confer\ locului un specific aparte. La întoarcere îl puteam vedea pe Tony cum îi bloca pe cei care ar fi vrut s\ urce, spunându-le c\ nu au voie pe traseu. L-am întrebat dac\ nu o s\ avem probleme dac\ urc\m, îns\ ne-a asigurat c\ r\spunde el dac\ ne ia cineva la întreb\ri. Urm\toarea destina]ie a c\l\toriei noastre avea s\ ne poarte în nordul Vietnamului, în zona satelor de munte. Pentru c\ ne doream ca în aceast\ zon\ s\ fim cât mai aproape de oameni [i de modul lor de via]\, am ales s\ vizit\m mai multe sate [i chiar s\ dormim într-unul dintre ele, la o familie. Prima vizit\ a fost în satul Ta Phin, populat de Red Dao, comunitate etnic\ ce iese foarte u[or în eviden]\ datorit\ e[arfei ro[ii de pe cap, ce are forma unui turban. Acest trib a ajuns în nordul Vietnamului din China, ca majoritatea triburilor de aici, începând cu secolul XII. Tribul Black Hmong a venit tot din China îns\ în urm\ cu doar 300 de ani, ca urmare a unei rebeliuni împotriva regimului imperialist. Este printre cele mai mari grupuri etnice din Vietnam [i se întâlne[te doar în provincia Lao Cai. Sunt recunoscu]i în special pentru me[te[ugurile tradi]ionale. Satul Ta Van, în care am [i r\mas peste noapte la o familie din acest trib, ne-a oferit câteva momente inedite cu ace[ti oameni. Vietnamul are nu mai pu]in de 54 de triburi recunoscute de guvern. Aceste minorit\]i etnice formeaz\ aproximativ 8% din popula]ia ]\rii [i majoritatea lor sunt rezidente în nord. O prim\ împ\r]ire a acestor grupuri se face în func]ie de limba vorbit\, iar mai apoi fiecare grup astfel format se împarte dup\ tipul [i culoarea de îmbr\c\minte tradi]ional\ pe care o poart\. Dac\ vrei s\ vezi amploarea diversit\]ii etnice a zonei [i mai ales frumuse]ea multicolor\ a hainelor pe care oamenii le poart\, cel mai bun loc este o pia]\. Bac Ha este una dintre cele mai

67


MOZAIC • DESTINA}II EXOTICE • VIETNAM BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

68

mari din regiune [i apar]ine tribului Flower Hmong, pe care îl po]i recunoa[te foarte u[or datorit\ hainelor extrem de variat colorate. În pia]\ se poate cump\ra [i vinde orice, de la articole vestimentare [i pân\ la animale. Pia]a Bac Ha este locul unde multe dintre triburile din nordul Vietnamului vin s\ fac\ schimb de m\rfuri [i s\ socializeze. Portul popular vietnamez trebuie s\ aib\ cel pu]in o parte extrem de colorat\. Chiar dac\ hainele sunt monocrome, ornamentele sunt colorate. Combina]iile sunt foarte variate [i fac deliciul oric\rui fotograf. Pia]a din Bac Ha cred c\ a fost cel mai colorat loc în care am fotografiat vreodat\. Un punct de atrac]ie major în Sapa sunt desigur terasele pentru cultivarea orezului, s\pate în toate dealurile din jur. Modul cum ace[ti oameni au reu[it s\ schimbe complet peisajul este unul incredibil [i poate cel mai mult te uime[te felul cum lucreaz\, înc\ destul de primitiv, pentru a cultiva cea mai de pre] resurs\ a lor. Ne doream s\ vedem [i un pic din peisajul natural al zonei, nu numai pe cel antropic dat de terasele de orez, a[a c\ ne-am îndreptat c\tre pasul Tram Ton, de unde s\ avem o vedere panoramic\ deosebit\ asupra mun]ilor Hoang Lien Son. Parcul na]ional de

aici este unul foarte important, deoarece g\zduie[te cel mai înalt vårf din Indochina, vârful Fansipan (143 de metri). Am vrut s\ r\mânem pân\ la apus în acest loc, a[a c\ am petrecut un pic de timp la un mic butic. A fost o nou\ [ans\ s\ mai degust\m câte ceva din produsele locale ale zonei. Am început cu ”stickyrai”, dup\ cum îi spunea Tony. Dup\ ce

ne-am prins c\ este vorba despre un orez lipicios, am încercat s\ în]elegem mai bine cum se prepar\. Practic se taie un b\] de bambus astfel încât s\ r\mân\ una dintre încheieturi [i se pune orezul în\untru cu pu]in\ ap\. Se astup\ cel\lalt cap\t [i se pune în foc. Bambusul nu arde complet, îns\ orezul din interior se fierbe în\bu[it [i ia aroma lemnului. Când este gata,


BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

tubul de bambus se desface, iar orezul r\mâne înf\[urat într-o foi]\ format\ în timpul fierberii. Este absolut delicios, unul dintre cele mai bune feluri de mâncare din Vietnam. Gustul dat de bambus îi confer\ toat\ aroma de care are nevoie, f\r\ a mai ad\uga sare sau alt condiment. Am combinat acest orez cu un ceai verde cultivat în aceast\ zon\ care, nu [tiu de ce, era foarte dulce, în absen]a zah\rului sau oric\rui alt îndulcitor. O singur\ frunz\ din acest ceai era suficient\ pentru a conferi aroma sa unic\ unei ce[ti întregi. Am l\sat în urm\ satele de munte [i peisajele din Sapa [i ne-am îndreptat c\tre ultima parte a c\l\toriei noastre, o scurt\ incursiune în zona Halong Bay, format\ din peste 1500 de insule. Am avut la dispozi]ie o ambarca]iune închiriat\ special pentru noi [i am petrecut o noapte pe vas. Vremea a fost, ca de obicei, umed\ [i pâcloas\. Am înv\]at s\ facem „nem” al\turi de buc\tarul vasului, am explorat peisajul din caiac, ne-am relaxat [i pur [i simplu ne-am reînc\rcat bateriile. Vietnamul a fost o provocare de la început pân\ la sfâr[it. Am plecat cu gândul la peisajele din orez\rii, dar am venit acas\ cu imagini frumoase, mai degrab\ cu oameni decât cu locuri. Am fost impresiona]i de modul lor de via]\ [i de diferen]ele culturale pe care le avem. Am descoperit o lume inedit\, am încercat buc\t\ria locului, am întâlnit oameni interesan]i [i ne-am distrat uneori pe cinste cu engleza lor.

Îmi este imposibil s\ îmi amintesc toate cuvintele stâlcite de ei, îns\, probabil, câteva vor r\mâne memorabile. Au reu[it s\ scrie în meniul unui restaurant, pe aceea[i pagin\, c\ au friptur\ de „bees”, „been” [i „beep”, numai de „beef” nu. Am fost întreba]i dac\ vrem „homles” la micul dejun, ceea ce suna mai mult a „homeless” decât a omlet\, îns\ probabil c\ felul de mâncare cel mai neobi[nuit pe care îl puteai comanda era „french fried”, o alternativ\ mult prea fran]uzeasc\ a cartofilor pr\ji]i.

Poate c\ o c\l\torie într-o astfel de lume este diferit\, dar cred c\ tocmai de asta este interesant\. Ie[i din zona de confort, treci peste vuiet, claxoane, neîn]elegerea limbii, ore întregi de stat în ma[in\ [i orice altceva, îns\ descoperi valori pe care altfel le-ai trece cu vederea. O c\l\torie într-o astfel de lume este o experien]\ inedit\, îns\ depinde doar de noi ca, la final, s\ plec\m cu o lec]ie înv\]at\.

Dan Dinu

www.photolife.ro Photo tour organizat de PhotoLife [i Explore Travel

69


DESTINA}II • ESSEX, CLACTON-ON-SEA VIA COLCHESTER

Printre turi[tii veni]i `n Regat umbl\ o vorb\ care spune c\ primul lucru pe care trebuie s\-l faci atunci când ajungi în Anglia este s\ te duci s\ î]i cumperi o umbrel\.

70

Clacton-on-Sea via Colchester

ESSEX


BeTUI Nr. 30(45), 2017/2018 BeTUI Nr. 15 (30), aprilie /iarn\ mai 2015

Dar nu trebuie s\ v\ lua]i dup\ ce zice lumea. ~n Anglia ploile nu ]in mult [i alterneaz\ cu reprize surprinz\toare de soare.

University of Essex, foto: ©JustVISION

Cum spuneam `n edi]ia trecut\, nu sunt vreo voce avizat\ `n materie de c\l\torii, a[a c\ nu v\ lua]i dup\ mine. Recunosc c\ mul]imile de turi[ti ce invadeaz\ vestigii [i pie]e celebre m\ determin\ s\ „iau distan]\" dar, chiar [i a[a, cred c\ pot `mp\rt\[i din experien]ele mele [i pot face umile recomand\ri, poate chiar utile. L\murit cum e cu London Eye [i cu Tower Bridge, am p\r\sit Londra `ntr-o duminic\ – `n weekend, `n capitala Marii Britanii, se poate circula f\r\ vigniet\ – [i am pornit spre Clacton-onSea, spre riviera britanic\, via Colchester, cel din urm\, atestat ca cel mai vechi ora[ britanic, aflat la mai pu]in de o or\ de mers cu ma[ina, pornind de la Londra. Vor fi mul]i care vor spune: OK, bine, [i ce dac\ e cel mai vechi ora[ din Regat? Ora[e con-

Queen Street, Colchester, foto: ©JustVISION

Hugh Street, Colchester, foto: ©JustVISION

struite de romani exist\ peste tot `n lume, din Britania pân\ în Egipt. Apoi, sunt locuri [i ora[e mult mai vechi prin America de Sud sau Asia. Celor sceptici le voi spune c\, la Colchester, vor intra `ntr-o stare de poveste unde timpul se comprim\ [i, cu ochii min]ii, vor putea vedea m\r[\luind pe str\zi legiuni romane sau cavaleri `mbr\ca]i `n armuri din `ntunecatul Ev Mediu. Le voi mai spune c\ ora[ul se `ncadreaz\ perfect `n filozofia turistului experimentat, „locuri de v\zut”, c\ are acel aer britanic cu care ne-am obi[nuit din dramatiz\rile marelui Shakespeare. Pentru c\ aveam s\ petrec cåteva zile aici, m-am documentat [i am aflat c\ cel mai vechi ora[ roman atestat documentar din Marea Britanie, fosta capital\ a ]inutului Trinovantes, Camulodunum (ast\zi Colchester) se mândre[te cu statutul de prim\ capital\ a provinciei Britannia. Romanii au impus o form\ de st\pånire autocratic\, iar `ntre anii 55 î.Hr. [i 40 Iulius Cezar a introdus o form\ de guvern\månt status quo bazat\ pe tributuri, ostatici [i dependen]\ politic\ fa]\ de Roma. Odat\ cu pr\bu[irea Imperiul Roman de Apus [i intrarea `n noua er\ – Epoca

71


DESTINA}II • ESSEX, CLACTON-ON-SEA VIA COLCHESTER

BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

North Hill, Colchester, foto: © JustVISION

72

tenebrelor –, sub efectul invaziilor [i r\zboaielor continue, via]a urban\ s-a pr\bu[it, iar ora[ul a devenit victima ignoran]ei [i barbariei. A urmat apoi o perioad\ de recompunere, de recuperare a ora[ului, perioada cavalerilor `n armur\, care [i-a pus amprenta final\ asupra urbei de ast\zi. Toate ora[ele respectabile au cåte un Zoo, mai multe muzee, parcuri [i gr\dini, zone de shopping [i baruri. Colchester nu face excep]ie. Un tur selectiv ar include Hollytrees Museum, cartierul istoric Dutch Quarter, Clock Museum (Muzeul Ceasurilor), pie]ele de chilipiruri [i vizitarea castelului. De[i pare un ora[ mic, în care te-ai a[tepta s\ nu g\se[ti prea multe lucruri de f\cut, ora[ul rezerv\ multe surprize. Bulevardul principal Hugh Street, din East Hill pån\ `n North Hill, pe care m-am `nvårtit aproape o s\pt\mån\, f\cånd abstrac]ie de cåteva semafoare [i reclame luminoase, pare rupt dintr-un film cu Sherlock Holmes. De-a lungul lui sunt în[irate cl\diri în stil Tudor, puburi, hoteluri [i tot felul de magazine [i spa]ii de expozi]ie pentru marile branduri. Din bulevard pornesc str\du]e tipic engleze[ti cu [iruri de c\su]e joase cu dou\ intr\ri, toate la fel, cu parter, etaj [i gard viu în fa]\. Obiectivul num\rul 1 `n jurul c\ruia s-a dezvoltat ora[ul – Castelul din Colchester, care dateaz\ din secolul al 11-lea [i este cel mai mare castel de arhitectur\ normand\ din Marea Britanie – a fost construit pe funda]ia templului lui Claudius [i este unul dintre cele mai vizitate castele din regat. Castelul ad\poste[te desene, schi]e [i dovezi arheologice din istoria ora[ului. Este un spa]iu interactiv unde, nu doar c\ po]i atinge unele obiecte, dar po]i chiar s\ probezi haine, p\l\rii sau m\[ti. ~n fiecare `nc\pere exist\ telefoane ghid, un fel de receptoare pe care, dac\ le ridici, auzi vocea unui robot care `]i poveste[te despre obiectele din jur. Cine nu a auzit de pove[tile `nv\luite în mister ale pub-urilor engleze[ti? Dup\ o anumit\ or\ str\zile se golesc iar lumea se mut\ în pub-uri. {i sunt de toate na]iile: engleze[ti, in-

Hugh Street, Colchester, foto: © JustVISION

diene, italiene, fran]uze[ti, chineze[ti, pub-uri cu scaune [i mese din lemn [i cu perdelu]e la geamuri prin care se pot z\ri sticle de toate culorile [i m\rimile, pahare ag\]ate peste tot [i mult\ bun\ dispozi]ie. M-am ab]inut s\ intru `ntr-unul din ele s\ dau “cheers” cu vreun ro[covan, de[i am fost tentat, a[a c\ m-am limitat doar la poze.

Aici, ca de altfel `n toat\ Anglia, lucrurile sunt f\cute „cu cap”! M\ gåndeam la ce [tiam eu despre austeritatea englezeasc\ [i modelul de educatie strict\ din Europa [i din [colile din Romånia – nu am `n]eles niciodat\ de ce b\ie]ii nu pot purta plete –: o regul\ smart `n Anglia permite pietonilor, dup\ o temeinic\ asigurare, s\ traverseze strada chiar [i pe culoarea ro[ie a


73 Hugh Street, Colchester, foto: © JustVISION East Hill, Colchester, foto: © JustVISION

semaforului. ~n schimb, prevederea care a fost scoas\ din codul nostru rutier – „... pån\ la evitarea orc\rui pericol” – la ei e `n vigoare. Poate aud f\c\torii de legi! Indiferent dac\ ai gre[it sau nu, `n cazul unui accident, e[ti amendat pentru c\ nu ai condus preventiv – poate [i de aici rata extrem de mic\ a accidentelor rutiere. Dup\ o s\pt\mån\ de condus

prin ora[e [i pe autostr\zile Angliei, nu am `ntålnit niciun accident rutier. A treia destina]ie din periplul meu avea s\ m\ umple de emo]ie. Aveam s\ descoper o secven]\ din via]a bun\ a englezilor, un fel de Côte d'Azur, o fost\ sta]iune de lux a insularilor britanici ai anilor ‘60/‘70, o sta]iune aflat\ pe coasta de vest a Marii Nordului, Essex Sunshine

Coast, Clacton-on-Sea. Din Colchester f\ceam naveta zilnic\ la Clacton, la un hotel aflat foarte aproape de malul M\rii Nordului, unde eram cazat. Hotelul, foarte englezesc, f\r\ recep]ie, de]inea o gr\mad\ de premii trip advisor cu care patronul, un indian de vreo 50 de ani, se måndrea. ~n orice ghid turistic din sta]iune ve]i putea citi: Daca sunte]i `n c\utarea vacan]elor tradi]ionale la malul marii [i dac\ dori]i s\ re`nvia]i amintirile copilariei, atunci Clacton-on-Sea este destina]ia perfect\. {i cam a[a este. Posibilit\]ile de cazare sunt diverse, de la caravane pe ro]i, la pensiuni [i hoteluri unde pute]i servi cu siguran]\ tradi]ionalul Full English Breakfast. Principalele atrac]ii ale sta]iunii sunt parcul de distrac]ii Clacton Pier, plaja Clacton-on-Sea care de]ine un steag albastru, plaja Jaywick, plaja St. Osyth, precum [i faleza dispus\ pe dou\ nivele – Clacton Seafront Gardens, care de]ine de asemenea un steag verde [i care ofer\ o priveli[te magnific\ asupra M\rii Nordului. La un bar de pe cheiul parcului Piear am avut ocazia s\ v\d o serie de fotografii din perioada de glorie a sta]iunii care m-au emo]ionat puternic. Am v\zut o lume pierdut\, fe]e care `mi zåmbeau, [ezlonguri [i fete `n


DESTINA}II • ESSEX, CLACTON-ON-SEA VIA COLCHESTER

74

Clacton Seafront Gardens, plaja Clacton-on-Sea, foto: ©JustVISION

Clacton Pier, Clacton-on-Sea , foto: © JustVISION

costume de baie cu månecu]e, ca o uniform\, toate `n dungi. Pentru amatorii de tururi cicliste am o veste bun\: Clacton este raiul mersului pe biciclet\: Dup\ Brighton, Portsmouth [i Londra anul trecut i-a venit råndul ora[ului Clacton-on-Sea s\ organizeze Naked Bike Ride, un tur ciclist `n costumul lui Adam [i Eva. Naked Bike Ride a iscat multe controverse [i i-a determinat pe conservatorii britanici s\ declare competi]ia un eveniment exhibitionist ofensiv [i ofensator. ~n schimb, organizatorii au declarat c\ turul ciclist nu este altceva decåt un protest împotriva culturii ma[inii, o s\rb\toare a bicicletei [i a corpului uman a[a cum l-a l\sat

Dumnezeu. „A fi gol în public nu este o infrac]iune în sine”, au mai spus organizatorii. La cåt sunt englezi de conservatori nici nu m\ mir c\ aceast\ evadare `n pielea goal\ i-a scandalizat. A[ spune c\ sunt ultraconservatori din moment ce continu\ s\ foloseasc\ chiuveta cu dou\ robinete. Nu am nimic cu englezii, „c\ circul\ pe contrasens” [i au volanul pe dreapta, dar parc\ povestea chiuvetelor cu dou\ robinete montate diametral opus e prea de tot. Chiar [i `n b\ile marilor hoteluri ve]i g\si lavoare cu dou\ robinete, unul pentru ap\ cald\ [i unul pentru ap\ rece. Sp\larea pe måini e o plimbare dintrun col] `n altul al chiuvetei, opera]ie din care nu ve]i sc\pa neop\rit! Clacton organizeaz\ pe tot parcursul anului diverse evenimente, serb\ri tematice, tårguri, carnavaluri, mitinguri aviatice – Clacton Airshow, spectacole de teatru [i divertisment la Westcliff Theatres [i The Princes, competi]ii de golf [i sporturi nautice.

~mp\timi]ii de shopping pot g\si la Clacton Factory Outlet o gam\ larg\ de magazine cu pre]uri mici [i branduri faimoase. Marile culturi sunt mari, iar cultura britanic\ este mare, pentru c\ au ce demonstra, iar Londra, Essex, Colchester [i Clacton-on Sea au cu siguran]\ ce demonstra. A[ putea formula multe superlative la adresa lor, dar mai simplu ar fi s\ spun c\ au un farmec aparte. Acel farmec englezesc care va r\måne cu tine mult timp dup\ ce ai ajuns acas\. Mi-a pl\cut tot: str\zile, oamenii, ploile, limba, casele joase din c\r\mid\, plajele triste, bicicli[tii… [i, mai ales, normalitatea lor. Pån\ la „exit”, din vizita mea `n Marea Britanie ar mai fi de povestit ceva despre anticariatele [i stilul arhitectural al cl\dirilor din Londra. E o tem\ mult prea frumoas\ [i vast\, a[adar o voi l\sa pe data viitoare.

Marcel {tef


MOZAIC • ADS BeTUI Nr. 30(45), iarn\ 2017/2018

Mici, `n form\ de lun\, rotunjoare, umplute cu creme fine, m\ricele, în form\ de stea, mititele, `n form\ de inimioare sau sofisticate, `n straturi colorate, deliciile Corinne Chocolat sunt dulci, dar nu con]in zah\r. Gustul special, savoarea dulceacri[oar\ de meri[or, aroma puternic\ de nuc\, parfumul rafinat al nectarului de agave, textura variet\]ilor de alune sau exoticul gust al ghimbirului fac din Corinne Chocolat cadoul perfect de s\rb\tori. Corinne Chocolat este alternativa la dulciurile procesate sintetic, o ciocolat\ care poate fi consumat\ atåt de pofticio[i cåt [i de cei care evit\ zah\rul.

\r\ Zah\r!” f e c l u D „ a t a l o c o Ci

www.corinnechocolat.ro

Ofertele de s\rb\tori: +40 744 303 903 facebook.com/corinnechocolat

76


WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 30(45), edi]ie nou\, iarn\ 2017/2018

DESTINA}II ÎNSORITE ÎN PLIN| IARN|: VALENCIA MITURI {I LEGENDE: {INCA VECHE TEMPLUL RUPESTRU

8 2017

UN NOU AN RECORD ANOTHER RECORD YEAR

ANUL DECIZIILOR INSPIRATE {I AL PARTENERIATELOR DE SUCCES

BeT

UI e ste

op ub

lica

]ie

edit

at\

de

Jus

tVIS

ION

sub

bra

ndu

l TU I

Tra

velC

ente

r

Be

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

BeTUI Nr. 30 (45), edi]ie nou\ • iarn\ 2017/2018

STICK HONEYMOON & ROMANTIC GETAWAYS

MALDIVE VIP INTERVIEW

Stefan B|NIC| Jr.

CUM AM „SUPRAVIE}UIT”

ISLANDEI SAFARI ~N DE{ERTUL

NAMIBIAN CULORILE

VIETNAMULUI

BADASS WINTER Top destina]ii pentru pasiona]ii de aventur\ pe z\pad\

Clacton-on-Sea via Colchester

Revista BeTUI, #30 (decembrie 2017 – ianuarie 2018)  
Revista BeTUI, #30 (decembrie 2017 – ianuarie 2018)  
Advertisement