Page 1

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

LA SCHI ~N AUSTRIA:

Be Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 29(44), edi]ie nou\, noiembrie/decembrie 2017

Kaprun Kitzsteinhorn Zell am See Schmittenhone

RELAXARE • WELLBEING • DISTRAC}IE

THERME BUCURESTI > CITY BREAK ÎN 13 DIN CELE MAI FRUMOASE

PIETE DE > CR|CIUN

Krabi BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

Be TUI Nr. 29 (44), edi]ie nou\ • noiembrie/decembrie 2017

PARADISUL THAILANDEZ

JOHN BALON

L’Été indien: INTERVIUL EDI}IEI/ VIP INTERVIEW

BOTEZUL AERULUI THE BAPTISM OF AIR

Londra MAIA MORGENSTERN la pas...

ROAD TRIP • CU MA{INA PRIN GERMANIA, AUSTRIA {I ELVE}IA SAU CÂTE FRUMUSE}I PO}I VEDEA ÎN DOAR NOU| ZILE


3 la Therme Bucure[ti. 44. Branduri Romåne[ti `n patrimoniul imaterial UNESCO – „Covoarele zbur\toare” ale preotesei din Botiza.

Schmittenhone [i Zell am See. 26. Botezul aerului/The Baptism of Air – Interviu/Interview John Balon. 36. Cu ma[ina prin Germania, Austria [i Elve]ia sau câte frumuse]i po]i vedea în doar nou\ zile. 40. Relaxare, well-being [i distrac]ie

I ©Diana Chereche[

FOCUS CORPORATE 50. Green Village `n cifre. 51. Corporate news – SuperTeach – Un proiect lansat de RBL, Educativa [i IDP. 52. C\l\toria cu autocarele Eurolines. 53. Top 10 oferte recomandate. 54. City break în 13 din cele mai frumoase Pie]e de Cr\ciun din Europa. 58. Top 10 cele mai vizitate ora[e din lume.

Foto: Shutterstock

DESTINA}II 04. Point of View – Kaprun, Ghe]arul Kitzsteinhorn, Schmittenhone [i Zell am See – Time for Wintertime! 06. Point of View – Botezul aerului/ The Baptism of Air. 08. L’Été indien – Interviul edi]iei/ VIP Interview – Maia Morgenstern. 14. Editoral Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romånia. 16. Krabi, paradisul thailandez – Cele mai frumoase plaje [i peisaje te a[teapt\ în aceast\ iarn\. 22. Kaprun, Ghe]arul Kitzsteinhorn,

Foto: ©JustVISION

BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

MOZAIC 62. Londra la pas... – Suntem diferi]i, hai s\ avem experien]e diferite! 68. Shopping Lists. 70. Legendele vinului – Vi]a, simbol al nemuririi [i al mântuirii. 74. Sibiu Jazz Competition – Ultimul eveniment major de jazz al anului. Foto: © Mihai Stetcu


4

POINT OF VIEW • KAPRUN

Mihai Stetcu mihaistetcu.com facebook.com/mihai.stetcu


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

Kaprun – Ghe]arul Kitzsteinhorn, Schmittenhone [i Zell am See

Time for Wintertime

Pag. 22

5


6

POINT OF VIEW • FIESTA BALOANELOR CU AER CALD

“Te botez cu foc, pentru c\ focul ne înal]\ [i ne ajut\ s\ c\l\torim prin oceanele de aer.


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

Fiesta baloanelor cu aer cald Baia Mare Foto: © Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

7

BOTEZUL AERULUI Te botez cu p\mânt, pentru c\ p\mântul ne prime[te întotdeauna înapoi dup\ minunatele c\l\torii prin cer”.

THE BAPTISM OF AIR

Pag. 26

“By fire I shall baptize you, because it’s fire which lifts us and helps us travel through the oceans of air. Then you shall receive the baptism of land, because it’s the land which welcomes us back after each of our wonderful trips through the unknown”.


VIP INTERVIEW • MAIA MORGENSTERN Pe ecrane sau pe scen\ actorul este un personaj abstract, confundat cu rolul pe care-l interpreteaz\. Dezbr\cat de personaj actorul este, de cele mai multe ori, o istorie ambulant\ de tr\iri, sentimente [i experien]e. Dup\ o scurt\ discu]ie tête-a-tête, pe care am avut-o la Teatrul Evreiesc de Stat aveam s\ descop\r o doamn\ fermec\toare, str\lucitoare prin elocin]\, de o modestie nefireasc\ pentru `n\l]imea notoriet\]ii sale – Emilia-Maia-Ninel Morgenstern.

MAIA MORGENSTERN „Iubesc anotimpul care se cheam\ <L’Été indien>, vara care nu se las\ <`mpu[cat\>”. 8

Ce merit\ [i ce nu merit\ s\ faci `n via]\? (n.r.: nu [tiu dac\ `ntrebarea mea sau alte motive au provocat o lacrim\ pe fa]a doamnei Maia Morgenstern). Merit\ s\ investe[ti `n educa]ia ta, `n des\vår[irea ta, `n mobilarea ta interioar\. Acest lucru presupune [i o anumit\ perioad\ `n care trebuie s\ aib\ loc [lefuirea fa]etelor personalit\]ii tale, a ceea ce e[ti tu. O perioad\ de cizelare, de formare, de instruire. Perioada `n care „`]i [lefuie[ti fa]etele” ar trebui s\ fie o perioad\ lung\, o perioad\ de trud\, o perioad\ a efortului pe care `l depui pe drumul des\vår[irii tale. Toate acestea nu curg peste noi ca o ploaie venit\ de sus [i care ne ud\ ca pe ni[te flori. Nu, presupun o con[tien]\, presupun efort, presupun o convingere interioar\ c\ merit\ investi]ia pe care o faci pentru des\vår[irea ta. Ce a]i face [i ce nu a]i mai face `n cariera dumneavoastr\ de actor? Merit\ s\ faci orice ca s\ te descoperi, merit\ s\ fii al\turi de cei tineri, s\-i aju]i cånd au nevoie de tine, merit\ s\ `mp\rt\[e[ti experien]a ta celorlal]i, a[a cum e, uneori pre]uit\, alteori considerat\ dep\[it\ de mod\, dar p\streaz\-]i cu credin]\ experien]a a[a cum p\str\m fiarele de c\lcat cu c\rbuni ale bunicii sau vechiul magnetofon, pentru memoria [i frumuse]ea lor. Lumea zice: pleac\ cu hårbul \sta de-aici. Cånd sunt atåtea metode moderne de imprimat muzic\. Cui `i mai trebuie ast\zi un magnetofon vechi? Nu-l arunca. Mai ]ine-l. Mai ]ine-l pentru c\ e `nc\rcat cu emo]ii [i amintiri. G\se[te-i loc, nu `l transforma `n gunoi. P\streaz\-l,

pentru c\ `nmagazineaz\ `n el emo]ii [i amintiri. {i poate c\, `ntr-o zi, `l vor redescoperi copiii t\i. Ai `ncredere `n amintirile tale. A]i regretat ceva `n cariera de actor? Da. Sunt multe lucruri pe care le regret. E un soi de obedien]\, un soi de strivire a emo]iei, a sufletului, a fiin]ei pe care o regret. Pentru ce? Pentru ca altcineva s\ se `ncarce cu energia ta, cu puterea ta, cu for]a ta? Exist\ oameni care gåndesc a[a [i care `]i cer recuno[tin]\ doar pentru c\ ]i-au f\cut un serviciu la un moment dat. Ce aprecia]i mai mult la un om? Caracterul sau performan]ele profesionale? Apreciez tot felul de lucruri. La prieteni apreciez c\-mi sunt prieteni. Pe oamenii dragi [i buni `i apreciez oricum. Se `ntåmpl\ s\ apreciez anumi]i oameni [i s\-i respect de[i nu sunt total `n acord cu ei, cu ce fac, cu ce spun. Cåteodat\ am nervi [i nu `mi place nimic [i caut nod `n papur\. Nu sunt vreo entitate perfect\. Departe de mine acest gånd. Se `ntåmpl\ de multe ori, g\sindu-m\ `ntr-un moment de nervozitate, de nemul]umire, de „ciufuleal\”, s\-i dezam\gesc [i eu pe al]ii. Sunt un om care trece prin tot felul de st\ri [i afecte [i bucurii [i de „sus” [i de „jos” [i de spaime [i de ne`mpliniri [i nemul]umiri. Sunt nedreapt\, nu de pu]ine ori, din p\cate. Turez prea tare motorul [i vorbesc f\r\ s\ m\ gåndesc. Crede]i `n noua genera]ie? Oooo! (n.r.: exclama]ia a venit `nainte de a termina formularea `ntrebarii). Cum a[

L’Été indien What matters in life (and what doesn’t)? (I don’t know whether it was my question or other motives that made a teardrop to fall from Ms. Morgenstern’s eyes Ed.) It’s worth fighting for your education, your personal improvement, your internal flourishing… This project requires a certain amount of time in which the polishing of your being should take place. It should be a rather long and winding road where you make an effort to better yourself. Needless to say, it doesn’t come easy. It’s not like a rain come from above to help you blossom like a flower. On the contrary, it presupposes faith, effort, a belief that your investment in yourself is worth it. What would you (and what wouldn’t you) do again in your acting career? Everything that helps you discover yourself is worth doing. It pays to be there for the youth, to help them, to share your experience with them no matter if it’s recognized as incredibly valuable or, on the contrary, outdated. Keep your memories with great pride, much as you would keep your grandma’s coal flat iron or her old tape deck: for the beauty of their legacy! People may think, “Get over those useless artefacts already! What would you need a tape deck for when there are so many modern methods of listening to music now?,” to which I say, “Don’t throw them away! Keep them because they’re infused with emotions and memories. Find a use for them, don’t turn them into garbage! Maybe they’re gonna get discovered by


P EW VI RVI TE IN

BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

“I love the season they call <L’Été indien>, the summer that doesn’t let herself be caught.”

Foto: ©JustVISION

Taken by itself, the actor is, most of the times, a walking collection of feelings, sentiments and experiences. After a short tête-à-tête discussion at the State Jewish Theatre of Bucharest, I was about to discover an enchanting lady, shining with eloquence and of an unusual modesty for her notoriety: Emilia Maia Ninel Morgenstern. putea s\ nu cred? (n.r.: Intona]ia a fost ap\sat\ pe fiecare cuvånt). Cånd m\ ajut de ei, cånd m\ informez de la ei [i cånd sunt sprijinit\ de ei, de tineri. {i, `n primul rånd, de copiii mei. Cum a[ putea s\ nu-mi iubesc copiii, s\ nu am `ncredere `n ei? Fiul meu este actor, fiica mea este student\ la actorie la Cluj. Cum a[ putea s\ fiu du[manul propriilor mei copii?

~nv\]\måntul romånesc nu trece printr-o perioad\ fast\. Ce [anse da]i `nv\]\måntului artistic din Romånia? Eu mor! (n.r.: exclama]ia a venit tot `nainte de terminarea `ntrebarii). ~mi vine s\ m\ dau cu capul de to]i pere]ii. Tabla `nmul]irii s-a schimbat [i nu [tiu eu? Cånd eram eu elev\, toat\ energia mea se pierdea `n re]inerea unor lucruri care nu

your kids one day…” Cherish their legacy with great pride! Have you ever regretted anything in your acting career? Yes. There are lots of things I regret. Mostly, it’s this obedience, this crushing of your soul and your being which I regret. What for? Just so that somebody else can

9


VIP INTERVIEW • MAIA MORGENSTERN

benefit from your energy, your force, your power? There exist people that think in this way, people who ask for gratitude just because they were of service to you once… What do you appreciate more in a man: his character or his professional achievements? I value all kinds of things. I appreciate friends for being friends. The good people I appreciate naturally. It also happens that I appreciate and respect certain people even though I don’t completely agree with what they say, what they do… Sometimes, I get cranky and fail to appreciate anything. I am not in any way a perfect entity. Far from it. It happens lots of times that I am angry, unsatisfied and and I disappoint people. I am a person who experiences all kinds of moods and affects - ups, downs, joys, fears, regrets, dissatisfactions… I sometimes rev my engines too hard and talk without thinking it through.

10

`mi foloseau. Nu se `nv\]au atåtea limbi str\ine ca acum. Pe vremea mea nu existau atåtea activit\]i de a-]i umple timpul liber. ~mi aduc aminte c\ st\team la coad\ ore `ntregi ca s\-mi cump\r o carte. Nu pentru c\ muream de setea de a citi, dar nu se g\seau c\r]i. Dac\ voiai o carte scris\ de Marin Preda o primeai la pachet cu o conserv\ de pe[te sau cu un volum din congresul nu [tiu care. ~nv\]\måntul superior artistic tinde s\ devin\ „noua politehnic\” romåneasc\. Num\rul studen]ilor la disciplinele artistice a crescut exponen]ial. Num\rul studen]ilor este dat de l\comia celor care vor s\ fie profesori, punct. Studen]ii nu cresc ca ciupercile `n p\dure dup\ ploaie, dar exist\ profesori care vor s\ aibe ni[te clase [i vor neap\rat s\ se numeasc\ profesori. ~n `nv\]\måntul artistic avem mul]i studen]i pentru c\ ni[te oameni vor s\ se numeasc\ profesori. {i atunci? De ce ne plångem? Primesc statut de profesori, primesc salarii de profesori universitari [i scot studen]i pe band\ rulant\. Exist\ public [i exist\ actori care vor s\

se exprime. {i, dac\ felul `n care o vor face va atrage publicul, e foarte bine. S-ar putea s\ nu-i [tim noi pe cei a c\ror rezonan]\ n-a ajuns la un segment sau altul de spectatori. Exis\ un loc `n lume care v-a impresionat `n mod special [i care este acesta? Cele mai proaspete emo]ii [i impresii de c\l\torie le am din Italia. Regiunea Basilicata, Lucania, Calabria sudul Italiei, Calanchi di Aliano, Aliano, Provincia Matera, Nova Siri. E o regiune s\lbatic\, cu un relief tulbur\tor. ~n vacan]e c\l\tori]i... Numai `n scopuri profesionale (n.r.: r\spunsul a venit tot `nainte de terminarea `ntrebarii). Teatru. S\ `n]eleg c\ nu ave]i vacan]e? Mai pu]in spre nu prea. Ce loc a]i vrea s\ revede]i mereu [i unde nu a]i mai dori s\ merge]i vreodat\? A[ fi subiectiv\ daca a[ da un verdict. P\rerea general\ e dat\ de reu[ita sau

Do you believe in the new generation? Wooow! (The exclamation came before I had the chance of finishing my question. Ed.) How could I not? (Every single word was emphasized. Ed.) They help me, I learn from them, I feel supported by them! How could I not love my kids…? How could I not trust them? My son is an actor and my daughter is an acting student in Cluj. How could I be the enemy of my kids…? The educational system is not exactly going through a great period. What chances do you give Arts Education in Romania? I’m dying! (This exclamation also came before I had the chance to finish my question. Ed.) I feel like knocking my head against the wall! Has the multiplication table changed without me knowing? When I was a student, a lot of my time was devoted to learning things that would not turn out to be of any use whatsoever. We didn’t learn as many foreign languages as they do now. There weren’t as many opportunities for you to spend your free time. I remember that I had to queue for hours just to get a book. If you wanted a book written by Marin Preda, you would get it together with canned fish or a transcription from the Congress meeting.


nereu[ita spectacolelor mele. Cånd c\l\toresc, `ncerc s\ m\ „impregnez”, s\ adun impresii, informa]ii, imagini dar, toate, sunt afectate de reu[ita profesional\ pentru care m\ duc acolo. Iubesc tare mult marea [i `ncep s\ m\ `mprietenesc [i cu muntele. Greu, dar ne `mprietenim. Am vizitat [i mi-a pl\cut castelul din Amalfi [i acum a[ vrea s\ vizitez Coasta Amalfitan\. Iubesc anotimpul care se cheam\ „L’Été Indien”, vara care nu se las\ „`mpu[cat\”. Romånii sunt talenta]i? Sunt oameni care au talent [i nu [tiu s\ [i-l exploateze [i oameni netalenta]i care au ambi]ia s\ „stoarc\” ceva... Oameni [i oameni. ~n filmul Patimile lui Hristos celebrul Mel Gibson v-a distribuit `n rolul Fecioarei Maria. Ce a `nsemnat pentru dumneavoastr\ aceast\ experien]\? Mel Gibson este un regizor care [tie ce s\ cear\ de la un actor [i [tie `ncotro [i cum s\ ghideze un actor din punct de vedere al indica]iilor regizorale, al universului, al energiei, al ritmului. {tie exact cum vrea s\ se desf\[oare o secven]\, un plan, [tie `n ce fel s\ te pun\ `n valoare, [tie s\ primeasc\ de la tine ce `i d\ruie[ti ca actor. Are un respect permanent fa]\ de actorul care `[i imagineaz\, care gånde[te, care construie[te un personaj. Dup\ aceast\ experien]\ extraordinar\ `n cetatea filmului, cum aprecia]i performan]a actorului romån? ~mi cre[te inima de bucurie s\ constat c\ statutul [i con[tien]a actorului romån `n raport cu stima de sine este `n cre[tere. Har Domnului, actorul romån nu mai este cople[it de faima vedetelor de la Hollywood. Noi suntem ni[te actori care trecem prin filtrul emo]iilor. Crea]ia `n teatru [i film, crearea unui spectacol nu e un fel de „s-a mai descoperit un leac” `mpotriva unei maladii cumplite. Arta spectacolului, `n general, muzica, teatrul, baletul sunt oglinda societ\]ii `n care tr\im [i ne adres\m, `n primul rånd, publicului romån. Conduce]i un teatru cu renume. Ce loc ocup\ Teatrul Evreiesc `n peisajul autohton? ~[i recå[tig\, `[i redobånde[te [i `[i rede-

Romanian Arts Education feels like the Polytechnic now. The number of students has risen significantly… This is rise is owed to the greed of those who want to be professors. As simple as that. Students don’t grow like weed, but there are people who want to call themselves professors, so they have to have students. What’s so confusing, then? They get to be professors, they get to have the salary of a professor and the students flow like wine. There is an audience and there are actors who want to express themselves. If the way they want to do it will satisfy the audience, then it’s all good. Maybe we just don’t know about those whose resonance hasn’t touched one group of spectators or another. Is there a place in the world which you’ve been particularly impressed by? Which one? My freshest memories are from Italy. The Basilicata Region, Lucania, Calabira, the South of Italy, Calanchi di Aliano, Aliano, Provincia Matera, Nova Siri… It’s this wild, virgin region with a soul-shattering relief. You go on holidays… Only on business trips. (This answer also came before I had the chance to finish the question. Ed.) Acting. Shall I conclude that you don’t actually go on holidays? Hardly. Where do you always want to come back and where would you never go back? A verdict would be too subjective… For me, the appreciation for a place is connected to the reception of my plays. When I travel, I try to imagine, to dissolve myself, to collect impressions, information, visual recollections… But they are all affected by how my play goes, which is the reason I’m there. I love the seaside and I’m just starting to have an appreciation for the mountainside. It’s hard, but we’re just starting to get along with each other. I have visited the Amalfi Castle and now I’d like to visit the Amalfi Coast. I love the season they call ‘L'Été indien,’ the summer that doesn’t let

P EW VI RVI TE IN

BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

herself be caught. Are Romanians talented? There are people who have talent that don’t know how to milk it and untalented people who have the ambition to squeeze something out. All kinds of people, really. In ‘The Passion of the Christ,’ the famous Mel Gibson chose you to play Mary. What did this experience mean to you? Mel Gibson is a producer who knows what to ask from an actor and knows how to guide him through his indications about the desired energy, rhythm, universe… He knew the exact way he wanted a sequence to go. He had a plan. He knew how to make you shine, how to receive your gift… He has eternal respect for the actor who imagines, who builds a character… After this extraordinary experience, how do you appreciate the performance of the Romanian actor? My heart fills with joy when I see that the statute of the Romanian actor in relation with his self-esteem is growing. Thank God the Romanian actor is not overwhelmed by the Hollywood fame anymore. We as actors filter every emotion. Theatre and Film creation is not like a prescription medicine. The Arts are the mirror of society! You run a renowned theater. How does the State Jewish Theater rank nationally? It is regaining and redefining its identity. I used to (more or less jokingly) say that when you get tired of shrimps, black caviar and fried crickets, you should come to the State Jewish Theatre for some warm polenta with cheese and sour cream. We know how to keep our traditions because the State Jewish Theater has tradition. The music, dance and body language we employ are part of that tradition and we also try to keep up with the modern approaches. But internationally… How does the State Jewish Theater rank? I have not done an exhaustive research, but the State Jewish Theater, if it’s not the only one, it is among the few and far between professional public cultural institu-

11


VIP INTERVIEW • MAIA MORGENSTERN

fine[te identitatea. ~ntr-o vreme spuneam, mai `n glum\, mai `n serios: cånd v\ s\tura]i de creve]i, icre negre [i greieri pr\ji]i, veni]i la teatrul evreiesc c-o s\ g\si]i o m\m\ligu]\ cald\ cu brånz\ [i småntån\. {tim a ne p\stra tradi]iile pentru c\ Teatrul Evreiesc are tradi]ie. Muzica, dansul, expresia corporal\ la Teatrul Evreiesc sunt parte din tradi]ie [i `ncerc\m s\ ]inem pasul cu transform\rile ce au loc `n teatrul modern.

12

Dar `n lume? Cum este v\zut Teatrului Evreiesc? Nu am f\cut o cercetare pe tot mapamondul, dar dac\ nu este singurul, Teatrul de expresie Idish din Romånia este cu siguran]\ printre pu]inele [i extrem de rarele institu]ii publice de cultur\ profesioniste din Europa, dac\ nu cumva, singurul. {tiu extrem de pu]ine Teatre Evrei[ti Idish. Noi ne adres\m unui public extrem de larg [i, mai ales, celor care nu ne cunosc [i/sau celor

care nu ne iubesc. E vorba de tradi]ii, de energie, de muzic\, de cånt, de dans, de bancuri (n.r.: a accentuat), de glume, de glume amare, de o memorie vie a r\nilor niciodat\ vindecate pe care le-a l\sat secolul 20. F\r\ v\ic\real\, f\r\ spirit revan[ard. V\ cer acum un sfat pentru cei care doresc s\ urmeze o carier\ artistic\. Se poate `n Romånia? Tinerii zilelor noastre [tiu extrem de bine s\ stea ancora]i `n realit\]ile ce-i fr\månt\, `n realit\]ile ce le impun un anumit ritm de a tr\i, de a crea, de a gåndi [i de a visa. Exodul tinerilor e foarte mare, sunt oameni care doresc s\ se exprime `n alt\ parte, dar, trebuie s\ spun, se pot face lucruri minunate [i aici! Mul]umesc pentru acest moment unic. Cu tot dragul.

tions in Europe. I know of very few Idish theaters in Europe. We have a very wide target audience which also includes those who haven’t yet heard of us or don’t yet love us. It’s about traditions, energy, music, singing, dancing, jokes (She accentuated that word Ed.,) bitter jokes in memory of the wounds which the 20th century left. There’s no revenge agenda. I am now asking you to provide advice for those who fancy a career in the Arts… Is it possible in Romania? The youth of today know very well how to stay in touch with the realities which worry them and force a certain rhythm of living upon them. The Exodus of the youth is very real now, but I have to say that you can also make a name for yourself here. Thank you for this unique moment. My pleasure.

Marcel {tef Foto: ©JustVISION


EDITORIAL • DAC| EDUCA}IE NU E, NIMIC NU E!

La 27 de ani de la c\derea comunismului constat\m c\ 4 milioane de romåni au plecat din ]ar\, din p\cate nu pentru a face turism, ci pentru a munci. Sunt mul]i cei care au fost avantaja]i de aceast\ evolu]ie, chiar [i compania noastr\, care a transportat mul]i dintre ace[ti oameni. Dar au fost mult mai mul]i cei care au avut de pierdut [i ace[tia au fost copiii lor [i statul romån. Am ajuns s\ constat\m c\ principala barier\ `n dezvoltarea economic\ a Romåniei, `n anul 2017 este lipsa for]ei de munc\, fie ea calificat\ sau necalificat\. Dezvoltarea ultimilor 20 de ani s-a bazat pe tipul de economie lowcost, adic\ prin for]a de munc\ ieftin\. Ceea ce nu este sustenabil. Dar cre[terea salariilor nu are de-a face cu dorin]a unora sau altora [i nici m\car cu faptul c\ autorit\]ile impun salarii minime care tot cresc. Cre[terea nivelului de trai are de-a face numai [i numai cu educa]ia. {i asta pleac\ de la cei 7 ani de acas\ [i continu\ la [coal\. Dac\ fundamentul nu este cel corect, foarte pu]in se mai poate schimba dup\ aceea. {i asta se refer\ mai pu]in la ceea ce `nva]\ practic copiii, pentru c\ asta se poate recupera. Principala caracteristic\ a educa]iei timpurii este MENTALITATEA. Ce ne lipse[te nou\ din ce `n ce mai mult atunci cånd facem angaj\ri sunt tinerii cu atitudine pozitiv\ [i optmist\, cu un mod corect de a se raporta la munc\ [i a

14

Publisher

`n]elege c\ mai `ntåi trebuie s\ dai [i apoi s\ prime[ti. „Mindset”-ul corect cu care putem avea succes `n via]\ pleac\ de la „A DA” [i nu de la „A PRIMI”. Dar putem ajunge la a[a ceva `ntro societate `n care baza se pune pe „ce mi se d\” , „ce mi se cuvine” sau „s\ se fac\ ...”? Cånd aproape toate manifesta]iile de strad\ sunt despre salarii [i pensii? Cånd to]i a[teapt\ s\ fie curat pe strad\, de[i `n curtea lor e vrai[te? Cånd aproape to]i a[teapt\ s\ se ard\ ultimul bec `n cas\ `nainte de a pune måna [i de a le

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI nr. 29(44), noi./dec. 2017 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: shutterstock

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

Colaboratori Victoria Berbecar, Doina Isf\noni, Cristiana Constantinescu, Alexandra Tru[c\, Ioana Chifor Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro Photo Anca Du[e („UN AN HaiHui”), Diana Chereche[, C\t\lin Hladi, Ilie Tudorel, Mihai Stetcu, Nicu Cherciu, Adela Rusu, Cristiana Constantinescu

schimba pe primele arse. R\spunsul meu este: DA, SE POATE! Chiar putem schimba `n Romånia, dar pentru asta trebuie s\ `ncepem s\ o facem. Cum? Avem de munc\ cu p\rin]ii [i profesorii ([i `n special cu educatorii). Putem depista printre ei pe cei care au mentalitatea deschis\ [i orientat\ c\tre ceilal]i [i nu c\tre sine. Putem s\-i con[tientiz\m pe ace[tia c\ sunt pe drumul cel bun, chiar dac\ mul]i de jur `mprejurul lor le

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.


Foto: ©JustVISION

BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

DAC| EDUCATIE NU E, NIMIC NU E ! >

vor striga c\ „au luat-o razna” [i c\ nu este despre copii [i educa]ie, ci despre ei `nsi[i [i eventualele beneficii. Putem s\ le d\m instrumente la `ndemån\ care s\-i ajute s\-i determine [i pe al]ii de lång\ ei c\ drumul corect

este cel `n care beneficiul meu este o rezultant\ a modului `n care ac]ionez [i nu invers. La „Romanian Business Leaders” am pornit, cu mai mul]i colegi, un proiect `n acest sens. Se nume[te Super Teach.

Vrem s\ inspir\m profesorii minuna]i ai acestei ]\ri s\ fac\ ceea ce trebuie f\cut pentru ca Romånia s\ ias\ din zona de for]\ de munc\ low-cost [i s\ ajungem s\ fim bine pl\ti]i de c\tre clien]ii no[tri care se vor sim]i `nconjura]i cu aten]ie [i c\ldur\ pentru c\ NE PAS| DE EI. ~n acel moment Romånia va ajunge s\ fie respectat\, iar turismul romånesc va ajunge acolo unde `i este locul. Cineva spunea de curånd c\, dac\ vrem s\ cre[tem Produsul Intern Brut, o putem face doar prin educa]ie [i, dac\ vrem educa]ie, trebuie s\ investim `n profesori. Cånd vom avea educa]ie, vom avea economie [i cånd vom avea economie vom avea [i autostr\zi [i spitale. Haide]i s\ nu ne mai plångem c\ „nu se face [i nu ni se d\”. Hai s\ facem NOI, fiecare `n parte. S\ `ncepem cu educa]ia. Pe aceast\ cale anevoioas\, dar frumoas\ va doresc tuturor „drum bun”.

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

SUPERTEACH Un proiect lansat de RBL, Educativa [i IDP

COLABORATORII EDI}IEI

15 Cristiana Constantinescu

Mihai Stetcu

Diana Chereche[

„Îmi place s\ scriu [i s\ c\l\toresc, a[ sta s\ scriu ore în [ir [i a[ evada oricând, oriunde. ~n 2011, dup\ ce am renun]at la jobul de jurnalist full time în presa scris\ [i am devenit freelancer în PR [i Comunicare, am avut mai mult timp pentru pasiunile mele. Astfel s-a n\scut prinvacanta.ro, blogul de c\l\torii în care îmbin scrisul [i c\l\toriile [i care sper s\ fie o surs\ de inspira]ie pentru cei care caut\ idei pentru city-break, vacan]e în familie, evad\ri la mare, c\l\torii în Asia, SUA sau vor s\ afle cum a fost la concerte [i maratoane.” www.prinvacanta.ro

~n urm\ cu mul]i ani, la vårsta de [ase ani, Mihai Stetcu, probabil ca mul]i al]i copii, f\cea prima lui fotografie, portretul bunicilor lui, cu aparatul tat\lui s\u, un aparat rusesc, Smena 8. Acel moment, unic, avea s\-i marcheze via]a. Au urmat, apoi, ore [i zile petrecute `n laboratorul foto improvizat din baia bunicilor lui unde a `nv\]at magia develop\rii imaginilor pe hårtie fotosensibil\. Acum este un profesionist al imaginii [i este unu dintre cei 50 de fotografi oficiali ai Red Bull. mihaistetcu.com • facebook.com/mihai.stetcu

De la pasiune la full-time job. Iubesc locurile unde m-am n\scut [i faptul c\ pot s\ fac ceea ce `mi place, la mine acas\. Cred cu t\rie c\ felul în care gânde[ti [i tr\ie[ti se reflect\ în munca fiec\rui om. Cea mai mare satisfac]ie o am atunci când fotografiez oameni [i locuri. ~mi plac oamenii, locurile pitore[ti, soarele, cire[ele, pisicile, c\l\toriile, tradi]iile [i ora[ele mici. Iubesc instantaneele, zâmbetele largi, lumina natural\, sclipirea din ochi [i cred c\ toate aceste lucruri se v\d în munca mea”. dianacherechesphotography.wordpress.com


DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II EXOTICE • KRABI

KRABI, PARADISUL

16

Cum ar fi s\ evadezi, la începutul iernii noastre „europene”, pe unele dintre cele mai frumoase plaje exotice din lume, s\ te bucuri de peisaje [i obiective unice [i de o gastronomie fabuloas\ într-o destina]ie cu vreme excelent\, însorit\ [i cald\? Thailanda este sinonim\ cu vacan]ele

exotice pe plaje de culori ireale, cu plimb\rile cu barca printre stânci cu forme bizare, cu drumuri de munte care taie relieful variat, „mascat” de vegeta]ie exuberant\. Thailanda înseamn\ ospitalitate, distrac]ie [i relaxare, o c\l\torie aici e o incursiune într-o lume diferit\ care î]i ofer\ experien]e de care î]i

aminte[ti mereu cu pl\cere [i surprindere. Nu f\r\ motiv este una dintre cele mai celebre [i dezirabile destina]ii din lume! În „}ara Zâmbetelor” exist\ atât de multe locuri frumoase care fac senza]ie în filme, documentare sau pe internet, dar se remarc\ provincia Krabi, una dintre cele mai bogate în atrac]ii emblematice.

De vizitat o dat\ în via]\

coastei cu forme carstice ciudate, ]\rmul cu nisip fin [i plaje sc\ldate de ape calde în toate nuan]ele posibile de albastru [i verde, cele peste 200 de insule mari [i mici, rezerva]iile

naturale [i atolii de coral fac din aceast\ regiune una de top pentru turismul thailandez. Iat\ doar câteva din coordonatele generale ale acestui paradis tropical de pe coasta de vest a

Sc\ldat\ de Marea Andaman, provincia Krabi este unul dintre acele locuri de v\zut o dat\ în via]\. Peisajele u[or suprarealiste ale


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

THAILANDEZ

Foto: Shutterstock

CELE MAI FRUMOASE PLAJE {I PEISAJE TE A{TEAPT| ÎN ACEAST| IARN|

sudului Thailandei.

Coordonate generale În zona Krabi a[teapt\ s\ fie descoperite peste 200 de insule, 100 de plaje, recifuri de corali, patru parcuri na]ionale cu p\duri tropicale, pe[teri, cascade [i izvoare calde, temple [i localit\]i ascunse între v\i [i dealuri. Relieful calcaros a dat na[tere unor dealuri înalte ca ni[te suli]e împ\durite care „umbresc” planta]iile de banane, de palmieri [i mango de la baza lor. Drume]iile palpitante prin p\dure, sesiunile de escalade sau vizitele la temple concureaz\

17


Foto: Shutterstock

18 [i ele cu timpul alocat pentru plaj\, mare, soare, înot sau snorkeling. Ave]i de unde alege! Dou\ dintre cele mai celebre insule thailandeze, Koh Phi Phi [i Koh Lanta se afl\ în regiunea Krabi. Unele dintre cele mai frumoase plaje din Thailanda, tot din categoria celor care par desprinse din postere, respectiv James Bond, Ao Nang [i Railay, se afl\ în provincia Krabi. Dar atmosfera special\ [i sentimentul c\ ai ajuns întrun loc special nu pot fi descrise în fotografii, iar cuvintele sunt s\race!

Topul atrac]iilor din Krabi Sunt multe atrac]ii turistice în Krabi [i pe primul loc sunt plajele din apropierea sa.

Ao Nang este o plaj\ cu ape limpezi [i calme, minunat\ pentru înot [i relaxare. Plaja are „ie[ire” la stâncile calcaroase [i apusurile î]i ofer\ experien]e memorabile, dar este adesea destul de aglomerat\.

Pak Bia Island Micu]a insul\ aflat\ foarte aproape de Ao Nang atrage cu apele cristaline, plajele cu nisip alb [i o abunden]\ de pe[ti tropicali, fiind astfel minunat\ pentru snorkeling.

James Bond Island Plaja de pe aceast\ insul\ unde s-au tunat scene din celebra serie cu agentul MI 5 este superb\ [i merit\ o excursie pentru apele frumoase


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

I P }I TO INA ST DE

DESTINA}II EXOTICE • KRABI

Informa]ii utile • Situat\ la 800 km sud-vest de Bangkok, provincia Krabi atrage în primul rând prin peisajele sale extraordinare. Sunt aici [i plaje virgine, ascunse în golfuri m\rginite de stânci calcaroase ciudate, insule [i recifuri de corali. Pe ]\rm, într-o vegeta]ie

exuberant\, sunt ascunse cascade [i pe[teri, izvoare cu ap\ termal\, sate tradi]ionale [i temple vechi. • Cele mai bune perioade pentru o vacan]\ în Krabi sunt aprilie-mai [i septembrie-octombrie. • Toate restaurantele includ bac[i[ul în nota de plat\, unde apare notat cu “TVA”. Totu[i, în zonele mai turistice, se obi[nuie[te s\ se ofere în plus câ]iva bahti la nota de plat\. • Autobuzele denumite “songthaews” nu au sta]ii amenajate, opresc doar dac\ le faci cu mâna. • Krabi are o rat\ a criminalit\]ii

mult mai mic\ decât Phuket sau Bangkok, dar exist\ [i aici ho]i de buzunare a[a c\ se recomand\ vigilen]\ ceva mai mare decât de obicei. • Se accept\ plata cu cardul, îns\ e mult mai bine s\ pl\ti]i în numerar ori de câte ori ave]i ocazia. Feri]i-v\ de cititoarele de carduri [i evita]i s\ accesa]i online banking. • Este obligatorie încheierea unei asigur\ri de c\l\torie (medical\ [i de via]\) pentru o excursie în Thailanda.

exist\ un num\r mare de plaje frumoase, foarte u[or accesibile pe uscat sau cu barca. Krabi Town este o op]iune accesibil\ pentru o cazare [i o „baz\” bun\ pentru a ajunge la plajele celebre ale zonei. În Krabi po]i s\ navighezi, s\ te plimbi cu caiacul, s\ faci birdwatching sau snorkeling, s\ faci escalad\ s\ joci golf. S\ vizitezi parcurile naturale

precum Khao Phanom Bencha sau Than Bokk-Horani. S\ te bucuri de gastronomia local\, s\ iei parte la aceast\ „terapie cu zâmbete” din care Thailanda [i-a f\cut un brand interna]ional. {i apoi s\ te întorci acas\ plin de energie [i optimism, cu bucuria [i recuno[tin]a, poate, c\ ai ajuns într-un astfel de loc, amintiri pentru o via]\ [i dorin]a de a reveni.

Despre ora[ul Krabi Foto: Bogdan Ni]\, © unanhaihui.ro

[i nisipul alb, pentru peisajul cu stânci calcaroase care par c\ abia se sus]in deasupra apei.

• Exist\ trei pie]e care au oferte delicioase de mâncare în perimetrele ora[ului, iar Chao Fah Road este locul unde se afl\ multe restaurante [i pensiuni. • Ora[ul Krabi este u[or accesibil de la aeroport sau de la un terminal de autobuz. Ambele ofer\ transferuri în centrul ora[ului. • Ora[ul în sine nu are plaje, dar

Hong Island „Hong” înseamn\ „camer\" în Thai [i ve]i în]elege rapid de ce aceste insule sunt numite a[a: în mijloc, în form\ de semicerc se afl\ o lagun\ secret\, unde pute]i înota, face snorkeling sau pur [i simplu s\ sta]i [i s\ v\ bucura]i de peisaj. Plajele de aici sunt de fapt golfuri cu ap\ limpede, aproape complet închise de stânci de calcar.

Railay Beach

Peninsula Railay

Ultima, dar nu cea din urm\, e Railay Beach, des nominalizat\ ca fiind una dintre cele mai bune plaje din lume. Este un pic mai dificil s\ ajunge]i aici pentru c\, de[i e situat\ pe continent, e accesibil\ doar cu barca, din cauza stâncilor masive de calcar care o înconjoar\. Dac\ o vizita]i, ve]i admite c\ a meritat efortul!

Este unul dintre cele mai spectaculoase locuri din Thailanda. Aici, pe câteva hectare, sunt de vizitat o pe[ter\, o lagun\ [i templul mai neconven]ional de care am amintit mai sus. De relaxat, v\ pute]i relaxa pe cele patru plaje. Pere]ii verticali sunt „motiv” de escalad\, fiInd considera]i unii dintre cei mai buni din lume, iar

19


DE T ST OP IN A} II

DESTINA}IIEXOTICE EXOTICE• KRABI • KRABI DESTINA}II

BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

Nu rata]i nici r\sf\]ul la spa

20

pantele abrupte suport\ cu stoicism turi[tii veni]i s\ se „testeze” pe traseele pentru drume]ii prin jungl\. Railay este un loc care î]i ofer\ experien]e deosebite [i o zi aici se încheie cu amintiri greu de uitat!

Masajul thailandez, sauna cu plante, masajul pentru rejuvenare sau cel de frumuse]e sunt op]iunile care merit\ testate în Thailnda, în general [i pe o plaj\ superb\, în particular. În Thailanda, se poate spune c\ masajul e la el acas\, fiind parte, de secole, din via]a de zi cu zi. Înainte de apari]ia

medicinii moderne, c\lug\rii au avut rolul de medic [i farmacist. Ini]ial, medicii satului erau c\lug\ri sau fo[ti c\lug\ri, templele budiste fiind centrele de înv\]are [i pentru medicin\, printre altele. Medicina tradi]ional\ thailandez\ sus]ine c\ organismul are patru elemente: aer, ap\, p\mânt [i foc,

iar starea de s\n\tate înseamn\ echilibrul între ele. O alt\ component\ major\ a medicinii tradi]ionale thailandeze este energia. Atunci când liniile energetice sunt blocate, individul se îmboln\ve[te, fizic sau emo]ional. Pentru aceasta e nevoie de un masaj tradi]ional thailandez sau de o saun\. A[a c\ merit\ încercate!

Pra Nang Cave Beach Este o bijuterie ascuns\ a zonei Railay Beach. La intrarea pe plaj\, privi]i spre infama pe[ter\ Phra Nang unde troneaz\ ni[te obiecte de cult care i-ar putea ofensa pe cei mai puritani.

Plajele de pe aceast\ insuli]\ situat\ în apropiere de Ao Nang sunt foarte potrivite pentru cei care ador\ nisipul fin [i pentru amatorii de snorkeling, datorit\ apelor cristaline [i abunden]ei de pe[ti tropicali.

unele dintre cele mai frumoase din lume. Cu mun]i [i stânci de calcar, pe[teri [i lungi plaje de nisip alb, aceste insule au devenit imaginea paradisului tropical. Au nisip fin [i alb, ape limpezi de culori [i nuan]e verdealbastru, palmieri zvel]i gata s\ ofere umbr\ [i vegeta]ie luxuriant\. Înconjurat\ de mun]i de calcar [i de stânci îndr\zne]e, insula Ko Phi Phi Leh are numai 6,6 km p\tra]i. Are statut de parc na]ional [i g\zduie[te una dintre cele mai frumoase plaje, Maya, care a fost loca]ia filmului „Plaja” din 1999.

Pak Bia Island

Templul Pe[tera Tigrului

Este o mic\ insul\ chiar în apropierea insulelor Hong. Apele sunt foarte clare iar plaja este umbrit\, insula fiind inclus\ de obicei într-o croazier\, la pachet cu alte patru insule.

În top atrac]ii este [i Templul Pe[tera Tigrului (Wat Tham Suea) construit în vârful unui deal. Pentru a ajunge în vârf, trebuie s\ urca]i cele peste 1.200 de trepte, dar nu ve]i regreta nicio secund\: priveli[tea este uimitoare! Ave]i de aici de sus Marea Andaman, forma]iunile spectaculoase de calcar, insulele [i… orizontul la picioare! O vizit\ la izvoarele termale, dup\ cea de la Templul Pe[tera Tigrului, va fi o ade-

Tup Island

v\rat\ desf\tare pentru trup [i suflet. Mai ales c\ apa s\rat\ este foarte bun\ pentru relaxare [i întinerirea pielii.

Koh Rok Pute]i opta pentru o zi pe insula Koh Rok, pentru snorkeling [i relaxare pe plajele superbe, [i/sau pe insulele Hong sau Phi Phi – cele mai frumoase din toat\ Thailanda, cu priveli[tile sale uimitoare. Parcul Na]ional Ko Lanta are mai multe insule de corali.

Ao Nang

Insulele Phi Phi Parte din Nopparattara - Koh Phi Phi National Park, o zon\ cu corali [i via]\ marin\ uimitoare, cele [ase insule Phi Phi au faima de a fi

La Ao Nang ave]i ocazia s\ v\ relaxa]i la o sedin]\ de masaj f\cut într-una din cabinele de pe plaj\ [i s\ face]i o sesiune de shopping prin magazinele de suveniruri. Ao Nang g\zduie[te numeroase baruri, a[a c\ zilele lungi de relaxare pot fi extinse cu o petrecere târzie în barurile [i cluburile zgomotoase.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro


DESTINA}II • AUSTRIA

Kaprun – Ghe]arul Kitzsteinhorn, Schmittenhone [i 22 Eu nu schiez [i, dac\ nu am f\cut-o pân\ la 42 de ani, nici nu cred c\ o voi mai face. Am plecat sceptic\ cu gåndul c\ m\ voi plictisi de atåta z\pada dar, dup\ o s\pt\mân\ petrecut\ la Kaprun, în Austria, am revenit mai relaxat\ [i mai pl\cut impresionat\ decât din multe alte vacan]e. Dac\ m\ gândesc bine, la mijloc de februarie, a[ fi putut pleca la c\ldur\, la plaj\ sau pe o insul\ din Mediterana. Dar, pentru c\ familia mea schiaz\, am ales s\ mergem în Austria. Bine, Austria, dar unde? Mi-a luat cam o s\pt\mân\ pån\ mi-am ales destina]ia. Habar nu aveam cum sunt pârtiile, ce facilit\]i exist\ sau ce mai po]i face în afar\ de schiat, a[a c\ mi-am stabilit doar dou\ criterii de alegere: pre]urile la zboruri [i cazare [i facilit\]i pentru familiile cu copii. Faptul c\ la Kaprun exist\ un SPA celebru mi-a f\cut alegerea mai u[oar\. Kaprun se afl\ în regiunea Pinzgau, landul Salzburg, la aproximativ 80 km de ora[ul Salzburg. Foarte aproape se afl\ [i sta]iunea Zell am See, o alt\ variant\ pentru cazare. Am zburat pân\ la Munchen, aflat la 180 de km, de acolo am închiriat o ma[in\ [i, în dou\ ore [i 45 de minute, am ajuns la Kaprun. Prima oprire a fost la SPA, desigur, cea mai bun\ ocupa]ie pentru cei care nu schiaz\. Dup\ trei ore petrecute aici, în ap\ cald\ de 36 de grade, la saun\, masaje [i mo]\ial\, m-am sim]it ca un bebelu[! Tauern Spa Kaprun este la un kilometru de ora[ul Kaprun, deci acolo se poate ajunge cu u[urin]\ [i pe jos. Tauern Spa Kaprun pune la dispozi]ie mai multe categorii de bilete din care v\ pute]i alege varianta care vi se potrive[te cel mai bine – pentru o zi, pentru trei ore, cu acces la bazine, sau cu toate facilit\]ile incluse. Condi]iile sunt excelente, dar dup\-amiaza, dup\ ora 17, când se întoarce toat\ lumea de pe pârtii, este foarte aglomerat. Diminea]a, îns\, ave]i parte de relaxare total\, lini[te [i spa]iu. Preferatele mele au fost bazinele în aer liber, cu ap\ cald\. Senza]ia pe care o ai cånd `no]i sau cånd stai cu fa]a la soare în ap\ cald\ iar afar\ sunt cåteva grade cu minus, este f\r\ egal!

LA SCHI ~N AUSTRIA

Din p\cate, bazinul acela sexy de la Tauern Spa Kaprun este accesibil numai pentru clien]ii hotelului, dar exist\ `n Kaprun [i alte bazine [i spa-uri care merit\ vizitate. Revenind la schi, din Kaprun pute]i schia pe pârtiile locale – zona Maiskogel, potrivit\ pentru copii sau schiori încep\tori, pe ghe]arul Kitzsteinhorn, aflat la 10 minute de mers cu

ma[ina sau cu autobuzul sau la Schmitten, lâng\ Zell am See. V\ invit s\ vede]i cât de frumos este la Kitzsteinhorn, unde se schiaz\ din octombrie pân\ în iulie. Pe masivul Kitzsteinhorn func]ioneaz\ aproximativ 20 de mijloace de transport pe cablu, care leag\ 41 de kilometri de pârtii cu grade diferite de dificultate. Z\pada e `ntot-


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

i Zell am See 23

Foto: © Cristiana Constantinescu

deauna suficient\, pârtiile sunt impecabile, iar peisajul e fantastic. {i dac\ nu schiezi, ce faci? Te opre[ti la Alpincenter! Adic\ la bar, pe pârtie. Plus restaurant, magazin Intersport [i zon\ Wi-Fi. Sau te po]i a[eza `ntr-un [ezlong la soare cu un schnaps sau cu o bere. Dup\ ce te înc\l-

ze[ti trebuie – e musai! – s\ iei telecabina pân\ la Gipfelwelt, punctul cel mai apropiat de vârful ghe]arului Kitzsteinhorn, aflat la 3029 metri. {i schiorii pot urca aici cu telecabina, iar apoi pot lua un tramvai care îi va duce la pârtia aflat\ la câtiva zeci de metri. Panorama de la cei 3029 de metri c\tre domeniul schiabil [i c\tre toat\ valea care se

`ntinde pån\ departe î]i taie respira]ia, pur [i simplu. Pentru a v\ putea bucura pe deplin de frumuse]ea peisajului [i de culorile mun]ilor, ale norilor [i cerului, ve]i avea nevoie [i de pu]in noroc. Alege]i-v\ o zi cu soare, pentru c\ ve]i r\mâne mult timp cu aceast\ imagine întip\rit\ în minte. Nu, nu am s\ intru în capcana celor care


DESTINA}II • AUSTRIA Foto: © Cristiana Constantinescu

Schmittenhone, Zell am See Aproape c\ îi invidiez! Experien]a de schior (sau gur\-casc\) la Schmitten a început cu un tratament VIP: as-

© Cristiana Constantinescu

compar\ pårtiile de pe Valea Prahovei cu cele de la Kaprun [i nici nu am s\ m\ întreb de ce ei pot [i noi nu. E un subiect care m\ doare prea tare. Tot ce pot s\ spun este c\ am plecat în Austria f\r\ s\-mi fac niciun fel de a[tept\ri. Când ne apropiam de locul `n care trebuia s\ l\s\m ma[ina [i s\ lu\m telegondola [i vedeam sute de metri de ma[ini parcate pe patru rânduri, m\ apuca groaza cozilor la telegondol\. Da, erau cozi, dar mici, care mergeau repede [i nu aveai de a[teptat mai mult de dou\ minute. De parcat, parchezi acolo unde î]i spun administratorii parc\rii, nu unde te taie capul. De la parcare la telegondol\ ai autobuz gratuit – de fapt, inclus in skipass, ca de altfel [i parcarea. Aici nimic nu e gratis [i nici nu cost\ pu]in. Inutil s\ mai spun cât de civiliza]i sunt schiorii, faptul c\ sunt mul]i români la fel de civiliza]i [i c\ e o adev\rat\ pl\cere s\ te ui]i la bucuria de pe fe]ele celor care alunec\ pe schiuri…

I © Mihai Stetcu

24


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

Foto: © Cristiana Constantinescu

censiunea cu o telecabin\ modern\, conceput\ de Porsche Design Studio Zell am See. Pe lâng\ acest moft, Schmitten înseamn\ panorame montane spectaculoase, cu vârfuri de peste 3000 de metri, 77 de kilometri de pârtii [i vreo 22 de instala]ii pe cablu. Chiar dac\ nu schiez, ziua petrecut\ la Schmitten a fost, sincer, cea mai frumoas\ din s\pt\mâna petrecut\ în Austria la mijloc de februarie 2017. A fost o zi cu soare [i cer albastru, am urcat cu telecabina Porsche [i mi-am petrecut toat\ ziua la 2000 de metri, la apresski, într-un peisaj de poveste. Domeniul schiabil Schmitten se afl\ lâng\ sta]iunea Zell am See – o alt\ variant\ foarte bun\ pentru cazare –, iar între Kaprun [i Zell am See sunt 7,5 km, adic\ 10 minute de mers cu ma[ina. Pentru c\ sporturile de iarn\ se ]in departe de mine, m-am interesat ce se poate face `n zon\ `n afar\ de schiat [i am aflat c\ la Zell am See [i Schmitten ai ce s\ faci din plin [i vara. Ai trasee de hiking, de mountainbike, nordic walking pe timp de zi sau de noapte, terenuri de golf, po]i practica sporturi nautice pe lacul Zell [i tot felul de activit\]i în aer liber în

jurul acestuia. Dac\ ar fi s\ fac o recomandare, domeniul schiabil [i facilit\]ile apres-schi din Austia sunt o variant\ rezonabil\ `n compara]ie cu cele din Alpii Francezi sau Elve]ieni. Modul `n care austriecii `n]eleg sa fac\ turism, peisajele fantas-

tice, aerul de munte [i pl\cerile culinare sunt motive suficiente `n alegerea destina]iei pentru vacan]a de iarn\.

Cristiana Constantinescu www.prinvacanta.ro

25


INTERVIEW • BOTEZUL AERULUI • JOHN BALON

THE BAPTISM BOTEZUL AERULUI OF AIR “Te botez cu foc, pentru c\ focul ne înal]\ [i ne ajut\ s\ c\l\torim prin oceanele de aer. Te botez cu p\mânt, pentru c\ p\mântul ne prime[te întotdeauna înapoi dup\ minunatele c\l\torii prin cer. Cinstesc acest moment solemn”, – este incanta]ia pe care Grof Babonymeger Dombodassy (nimeni altul decåt John Balon) a auzit-o la ceremonia sa secret\ de primire a titlului nobiliar. “By fire I shall baptize you, because it’s fire which lifts us and helps us travel through the oceans of air. Then you shall receive the baptism of land, because it’s the land which welcomes us back after each of our wonderful trips through the unknown. This solemn moment I shall cherish.” This is the incantation Grof Babonymeger Dombodassy (none other than John Balloon) heard at the ceremony where he received his nobility title.

TURISM LA ~N|L}IME

26

Primul zbor cu un balon cu aer cald a fost realizat de Pilatre de Rozier, care a pilotat un balon confec]ionat de fra]ii Montgolfiere. M\rea]a fapt\ a avut loc la 21 noiembrie 1783, deasupra Parisului, a durat 28 minute, iar altitudinea atins\ a fost de 1000 m. Pentru omenire a fost `nceputul unei noi ere, care a deschis drumul c\tre „mai sus”, „mai departe”, „mai repede”. De atunci, visul de a c\l\tori precum

eroii lui Jules Verne a devenit realitate. Balonul cu aer cald este un produs turistic pu]in cunoscut în România. Departe de a fi un sport extrem, zborul cu balonul cu aer cald este o plutire lin\, pe oceane de aer, `ntr-o lini[te tulburat\ doar de vuietul ca de dragon al arz\toarelor balonului ce arunc\ fl\c\ri `nalte de pån\ la 6 m. Un obicei vechi ce se pierde `n negura tim-

pului spune c\ primul zbor al fiecarui cutez\tor va fi celebrat cum se cuvine `ntr-o ceremonie `n care va primi „botezul aerului”. ~n Romånia, istoria modern\ a baloanelor cu aer cald a `nceput `n 1998, odat\ cu `nmatricularea primului balon cu aer cald. Despre visul nevisat [i despre primul balon cu aer cald din Romånia ne va vorbi `n continuare Ion Istrate, alias John Balon.


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

Fiesta baloanelor cu aer cald, Baia Mare Foto: Š Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

27


INTERVIEW • JOHN BALON • BOTEZUL AERULUI

HIGH ALTITUDE TOURISM The first hot air baloon flight was accomplished by Pilatre de Rozier, who flew a balloon manufactured by the Montgolfiere brothers. The great deed which lasted 28 minutes happened above Paris on the 21st of November, 1783, with de Rozier reaching an altitude of 1000 m. It was the beginning of a new era for mankind, one which very rapidly opened the road to higher, farther grounds… It was then that the dream of travelling like Jules Verne’s heroes became reality. The hot air balloon is little known as a touristic machinery in Romania. Far from being an extreme sport, flying in a hot air

28

Copiii viseaz\ c\ zboar\. Tu ce visezi? Eu vizez cu ochii deschi[i. E un vis [i o poveste `n acela[i timp. Foarte mult din ceea ce fac acum nu are la baz\ un ra]ionament financiar, de business. M\ aflu `ntr-un vis devenit realitate la care nici m\car nu am visat. Nu a fost un vis propriu-zis, la `nceput a fost o sarcin\ de serviciu care s-a transformat `ntr-un hobby [i, `n final, `ntr-o afacere. Povestea a `nceput `n ‘97, cånd compania la care lucram a achizi]ionat un balon cu aer cald. Toate demersurile de achizi]ionare mi-au fost `ncredin]ate mie. ~n ‘97 nu exista internet performant, nu existau informa]ii la `ndemån\ [i, `n consecin]\, documentarea a durat foarte mult, din septembrie ‘97 pån\ `n iunie ‘98 cånd am [i semnat contractul de achizi]ionare a primului balon cu aer cald din Romånia. Cånd s-a pus problema „cine merge la [coala de pilotaj de baloane”, evident, m-am oferit voluntar. Mi-a pl\cut foarte mult ideea [i, `n 1998, am devenit pilot de balon. Zece ani de zile am pilotat acel balon pentru compania respectiv\, dup\ care, profitånd de o anumit\ conjunctur\, am cump\rat acel balon, iar visul pe care nu l-am visat a devenit realitate. Putem vorbi de un nou trend, de moda turismul la `n\l]ime? Am observat `n ultima perioad\ o deschidere mult mai mare pentru acest tip de turism. Dac\ pån\ acum ceva timp aveam doar cå]iva clien]i anual, `n acest an s-a produs boom-ul [i foarte mul]i turi[ti s-au orientat spre acest tip de turism, spre experien]e

Foto: © Ilie Tudorel

JOHN BALON

balloon is a smooth ride through the oceans of air, in a silence disturbed only by the dragon-like roar of the balloon’s burner which spits flames up to 6 meters in height. An old tradition, losing itself in the mist of time, holds that the first flight of every adventurer will be properly celebrated with a ceremony identified of the “baptism of air”. In Romania, the modern history of hot air balloons starts in 1998, with the first matriculation of a hot air balloon. About this undreamt dream and the first hot air balloon in Romania Ion Istrate alias John Balloon will tell us more:


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

Foto: © Ilie Tudorel

Foto: © Ilie Tudorel

senzoriale, spre adrenalin\, adventure, spre experien]e inedite. Teambuilding-urile, evenimentele corporate, zborurile publicitare pentru companii, comparativ cu anii de boom publicitar dinainte de criz\, au sc\zut ca num\r [i durat\ a zborului, `n schimb zborurile de agrement au explodat. S\ `n]eleg c\ turismul la `n\l]ime a prins „aripi”? Oamenii nu-[i mai doresc acum vacan]e la cheie, vor experien]e. {i-au cump\rat destul de `mbr\cat, [i-au cump\rat destul de b\gat `n frigider [i acum se orienteaz\ tot mai mult c\tre experien]e care s\ le produc\ amintiri memorabile. Zborurile publicitare [i zborurile captive (la ancor\) au devenit mai pu]in interesante pentru companii dar, `n contrapartid\, turismul domestic la `n\l]ime a explodat . Am putea pune aceast\ cre[tere pe seama situa]iei mai complicate la nivel mondial? Nu cred. Romånia nu e Cappadocia. Nu po]i s\ zici c\ vii `n Romånia ca s\ zbori cu balonul. Suntem foarte pu]ini pilo]i de balon

Kids dream of flying… What do you dream of? I daydream. In my case, fantasy meets real life. A lot of what I do now does not have an underlying business rationale. I find myself in dream turned reality that even I did not dream of. At least it was not a dream in the normal sense: At first, it was a job duty, then it turned into a hobby and then, finally, into a business. It all started in the year of 1997 when the company I was working for acquired a hot air balloon and all the demarches associated with the acquisition had been entrusted to me. There was no reliable internet infrastructure to speak of then, so the research process took a long time: from September 1997 till June 1998 when the contract was signed and the acquisition of the first hot air balloon in Romania was made. When the problem of who goes to the hot air balloon pilot school came into question, I obviously volunteered. I liked the idea very much and became a pilot in 1998. I flew that balloon as a hired pilot for 10 years till I encountered a conjuncture favorable enough to buy it. And that’s how the dream I never dreamt became a reality.

Can we observe a new trend emerging in the form of high altitude tourism? I noticed a much greater openness towards this kind of tourism lately. I used to only have a few clients per year… But there’s been this BANG!! now which manifests itself in the form of more tourists eager to try this new and exciting experience. If team-buildings, corporate events, advertisement flights for companies have diminished compared to the publicity boom years before the crisis, recreational flying has really taken off! Shall we conclude that high-altitude tourism has taken off? People don’t desire cookie-cutter holidays anymore. They want the experience now! They have enough clothes and food to fulfill their basic needs so they are now looking for a higher pleasure in the form of memorable experiences. Publicity flights have become less desirable for companies, but high-altitude tourism has really taken off! Could we attribute this rise to the complicated situation in the world right now?

29


INTERVIEW • JOHN BALON • BOTEZUL AERULUI

John Balon, foto: © Ilie Tudorel

I don’t think so. Romania isn’t Cappadocia. You can’t say you’re coming to Romania to fly in hot air balloons. We’re a very small group of pilots here, whereas in Cappadocia 200 balloons are flying daily. Flying is more like an adjacent service connected to touristic packages for us.

`n Romånia. ~n Cappadocia zboar\ zilnic 200 de baloane. La noi zborul cu balonul e un serviciu conex ata[at altor servicii turistice. {i atunci, cum `]i promovezi acest serviciu? Am `ncheiate parteneriate cu diverse agen]ii de turism [i, individual, m\ promovez pe internet. Cererea e `n cre[tere [i m\ gåndesc s\ m\ adaptez trend–ului. Umbl\ vorba prin tårg c\ acest balon are [i un frate. I-am adus un frate mai mare pentru a putea transporta un num\r mai mare de pasageri. Aveam nevoie de acest nou balon deoarece, pån\ acum cå]va ani, fratele lui mai mic era angajat `ntr-o campanie de anduran]\, de patru ani, pentru un important dealer de telefonie mobil\. Lång\ cei doi fra]i mai mari, ar avea loc [i o surioar\? E foarte posibil. Dac\ nu ne `ntoarcem `ntr-o criz\ de propor]ii a[a cum anticipeaz\ anali[tii, familia mea de baloane va cre[te `n curånd cu un balon de capacitate mare. ~mi po]i face o hart\ a turismului cu balonul cu aer cald? Se zboar\ peste tot. Se zboar\ intens `n Egipt, la Luxor, iarna se zboar\ peste Alpii `nz\pezi]i, pe un traseu care porne[te din Austria spre Germania, pån\ `n Italia, se zboar\ foarte mult `n Cåmpia Maghiar\, sunt foarte multe baloane `n Slovenia, la Bled Lake, lång\ Maribor, `n Fran]a la Chable, `n Mexic se zboar\ peste piramidele

t\cute de la Teotihuacán, peste Chichen Itza, peste Parcul Metropolitan din Leon [i `n Statele Unite, unde sunt o gr\mad\ de locuri de decolare. {tiu c\ fiecare c\l\tor cu balonul, la aterizare, beneficiaz\ de un ritual romantic. E un ritual secret. Dar mai bine s\ `ncep cu `nceputul. Zborul cu balonul se poate desf\[ura doar `n dou\ momente ale zilei: diminea]a devreme, imediat dup\ r\s\rit, sau seara, cu dou\ ore `nainte de apus. Nu se zboar\ `n timpul zilei datorit\ activit\]ii termice a p\måntului care poate genera curen]i ascenden]i sau descenden]i foarte periculo[i pentru acest tip de aeronav\ [i o pot destabiliza fatal. Zborul `ncepe cu preg\tirea aeronavei [i informarea pasagerilor asupra a ceea ce urmeaz\ s\ se `ntåmple [i a a regulilor care trebuie neap\rat respectate. Apoi, balonul se `ntinde pe p\månt, se sufl\ aer rece `n anvelop\, cu ajutorul unui ventilator [i, pe m\sur\ ce balonul cap\t\ o forma clasic\ de par\, se `ncepe `nc\lzirea aerului din interiorul anvelopei care, `n final, va produce ridicarea balonului `n pozi]ie vertical\. ~n acest moment pasagerii sunt invita]i `n nacel\ [i `ncepe zborul propriu zis. Zborurile dureaz\ `ntre 60 [i 90 de minute. Zona mea predilect\ pentru zbor este cea din vestul Bucure[tiului, `n zona aerodromului Clinceni. Neavånd niciun sistem de control asupra direc]iei, zborul se desf\[oar\ exclusiv pe direc]ia [i cu viteza våntului. Pilotul poate controla doar urcarea sau coborårea ba-

Foto: © Ilie Tudorel

30

So how do you promote your service then? I collaborate with various tourism agencies and also individually through internet promotion. The demand’s on the rise so I may as well adapt to the trend.


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

lonului. Ateriz\rile au loc `n apropierea drumurilor de acces, astfel `ncåt echipa de recuperare, care urm\re[te balonul de la sol pe parcursul `ntregului zbor, s\ poat\ ajunge la acesta `n cel mai scurt timp. Dup\ recuperarea [i `mpachetarea balonului se revine la locul de decolare unde are loc o ceremonie de botez `n care pasagerii sunt supu[i unei proceduri secrete care implic\ foc, p\månt [i [ampanie. La sfår[itul acestei proceduri, to]i pasagerii primesc o diplom\ de temeritate [i nume de con]i ai locului unde au aterizat. E un ritual secret [i ca orice secret, trebuie bine p\strat!

I heard through the grapevine that this balloon is not an only child… I got him an older, more capable brother to be able to transport more passengers. We needed him because not long ago, his little brother was engaged in an endurance four-year campaign for a mobile company. Would a little sister fit in with the two brothers? Highly probable. If we don’t come back to a monumental crisis like the analysts anticipate, my balloon family will grow by one high-capacity member.

Will you fill me in on the worldwide balloon hot spots? They’re flying everywhere. There’s high activity in Luxor, Egypt… In the Winter, they fly above the Alps on a route which starts in Austria, crossing Germany and ending in Italy. Also, there’s a lot of flying going on in the Great Hungarian Plain… A lot of balloons in Slovenia, Bled Lake, near Maribor… Chable, in France… In Mexico they’re flying above the Teotihuacan pyramids, Chicken Itza, above the Metropolitan Park in Leon… There are also a lot of take off places in the United States.

31


Foto: © Ilie Tudorel

INTERVIEW • BOTEZUL AERULUI • JOHN BALON

32

E[ti ini]iatorul unui proiect de excep]ie: Fiesta baloanelor cu aer cald. Poveste[te-ne despre acest proiect. Ideea acestui festival mi-a venit prin 2007/2008, la un festival de gen din Ungaria. Festivalul mi-a pl\cut atåt de mult `ncåt am hot\råt s\ organizez [i eu unul similar `n Romånia. Exista un festival oarecum local, f\r\ anvergur\, la Cåmpul Cet\]ii, lång\ Sovata, care se f\cea cu participare exclusiv maghiar\. Pentru desf\[urarea lui am ales Baia Mare. Locul asigur\ baloni[tilor multe avan-

taje de natur\ geografic\ – o zon\ depresionar\, mun]i de jur `mprejur, zone suficiente de aterizare, curen]i de aer buni pentru un astfel de festival iar apropierea de grani]a vestic\, fiind cunoscut\ starea drumurilor noastre, constituia un avantaj pentru echipajele care veneau din vest [i, nu `n ultimul rånd, oamenii care au „sfin]it” locul. {i m\ refer la oamenii simpli, nu la autorit\]i, care nu au mi[cat un deget s\ ne ajute! Prima edi]ie, din punct de vedere al particip\rii, a fost o reu[it\ – 23 de echipaje din 11 ]\ri. Edi]iile cu num\rul doi [i trei au avut

I know there’s a romantic landing ritual awaiting for every passenger… It’s a secret… But I’d better start with the beginning: A hot air balloon flight can only happen at two times – in the early morning, just after sunrise, or in the evening, two hours before sunset. We don’t fly during daytime because of Earth’s thermal activity which can generate very dangerous ascending or descending currents, fatal for this type of aircraft. The flight starts with aircraft preparation and informing the passengers about the rules and the happenings about to take place. Then, the balloon is laid on the ground, cold air is blown into the envelope through with the help of a ventilator and, as the balloon starts to resemble the classic pear shape, we start to heat the air inside the envelope which, in the end, will help the balloon take off. At this time, the passengers are invite inside and the flight begins. Flights last between 60 and 90 minutes. My usual flight area is West Bucharest, Clinceni Aerodrome. As we have no way of steering the balloon, the flight happens exclusively in the direction and speed of the wind. The pilot can only control the altitude. Landings take place near access roads so as the recovery team, which follows the plane during the whole flight, can arrive in the shortest time. After the balloon’s recovery, we return to the take off place and there begins a secret ritual consisting of fire, earth and champagne. After this ritual, each passenger receives a temerity diploma and count of the arrival place name. You are the initiator of an exceptional project: Hot Air Balloon Fiesta. Tell us more about it: The idea for this festival occurred to me in 2007-2008, at a profile festival in Hungary. I liked it so much that I decided to also organize one in Romania. There was actually a local festival already, but without much coverage and exclusively Hungarian attendance at Campul Cetatii, near Sovata. For my festival, I chose Baia Mare. There are lots of advantages there for us: For starters, it’s a region with mountains all around, enough landing areas, good currents, and the proximity to the western border is a blessing for the crew coming from there, knowing the


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

Ce `]i place s\ faci „pe p\månt”? Cånd nu sunt `n aer, fac lucruri p\månte[ti! ~mi petrec mult timp `n familie al\turi de so]ie [i de cei doi copii ai mei de 14 [i 15 ani. Nou\ ne plac c\l\toriile [i, de cåte ori avem ocazia, c\l\torim. ~n aceast\ var\ am urcat pe Chamonix, pe Mont Blanc, am cutreierat Alpii trecånd prin Elve]ia, Fran]a [i Italia [i am vizitat Vene]ia, Floren]a, Cinque Terre, Pisa, Torino [i Lyon. ~n ]ar\ `mi place s\ m\ refugiez `n locuri unde internetul nu ajunge, undeva `ntre Cåmpulung [i Pite[ti, la Vl\de[ti. ~ncerc s\ fug de Bucure[ti [i de poluare. C\l\tore[ti des. Unde `]i place cel mai mult? ~n vestul Italiei, `n Viareggio. Muntele [i marea creaz\ la Viareggio situa]ii spectacu-

state of our roads. There’s also the blessing of the people – the simple, everyday man, not the authorities who didn’t do anything to help us. From the perspective of attendance, the first edition was a success – 23 crews coming from 11 countries! The second and third editions have had the same success and lately, the fourth edition has come to an end – an event which, without a doubt, deserves all the laurels! What do you like doing when you’re not in the air? When I’m not in the air, I do earthly stuff! I spend a lot of time with my family – my wife and my two kids. We like travelling so we do it as often as we can. This summer, we climbed Chamonix, Mont Blanc, we scoured the Alps, crossing through Switzerland, France and Italy, and we visited Venice, Florence, Cinque Terre,

Pisa, Torino and Lion. In Romania, I like to isolate myself in places where the internet can’t find me, somewhere between Campu Lung and Pitesti, in Vladesti. I try to run away from Bucharest and pollution. You travel often. Where do you like it the most? In Western Italy, Via Regio. The mountains combined with the sea give rise to spectacular sceneries. Then, I enjoy Turkish and Bulgarian hospitality with which the Romanian counterpart can’t compare. I can’t stand it to see the same ill-mannered garbage again and again. On the other hand, I would always go to the mountainside in Apuseni, Arieseni, Padis, Bucovina and Maramures. You are very critical in regard to Romanian tourism. What’s the missing piece there? First of all, organization. A coherent Fiesta baloanelor cu aer cald, Baia Mare, foto: © Diana Chereche[

Foto: © unanhaihui.ro

acela[i succes [i, de curånd, s-a `ncheiat edi]ia cu num\rul patru, un eveniment care f\r\ doar [i poate a meritat toate aplauzele.

33


INTERVIEW • JOHN BALON • BOTEZUL AERULUI •

loase. Apoi, `mi plac ospitalitatea turceasc\ [i bulg\reasc\ dar, `n oglind\ cu serviciile de la malul M\rii Negre, nu a[ putea recomanda vreodat\ litoralul romånesc. De ani buni refuz s\ mai merg pe litoralul romånesc. Nu mai suport s\ v\d pe plaj\ aceea[i mitoc\nie, aceea[i mizerie. ~n schimb, oricånd a[ alege s\ merg `n Romånia la munte `n Apuseni, la Arie[eni [i Padi[, `n Bucovina [i `n Maramure[.

Picanterii din via]a de balonist? Pentru c\ noi pilo]ii de balon iarna st\m la gura sobei, cum d\ col]ul ierbii, ne scoatem baloanele de la iernat, le verific\m func]ionalitatea [i facem un zbor tehnic de verificare. Acum cå]va ani, la `nceput de sezon, undeva prin martie/aprilie, am pornit `ntr-un astfel de zbor tehnic. ~n nacel\ eram patru pilo]i iar eu eram la comand\. Zburam peste lacul de acumulare al barajului de la Mih\ile[ti. Atmosfera `n nacel\ era de bun\ dispozi]ie [i f\ceam glume de genul: auleu, nu mi-am luat costumul de baie, auleu ne pr\bu[im [i nu [tiu s\ `not... ~n atmostefa de euforie general\, nu ne-am dat seama c\ balonul, `ncet, `ncet, o lua la vale. {i, cånd neam dat seama cåt de aproape eram de ap\, era prea tårziu. Nacela era deja `n ap\. Am deschis ambele arz\toarele [i am `nceput s\ lu\m altitudine, dar cu nacela plin\ de ap\. A[a c\, am `nceput s\ d\m apa afar\ din nacel\ cu ce aveam la `ndemn\, adic\ cu c\[tile

Foto: © Ilie Tudorel

34

E[ti foarte critic la adresa turismului romånesc. Ce crezi c\ `i lipse[te ca s\ func]ioneze? ~n primul rånd, organizarea. Un plan coerent. Totul se face haotic f\r\ o strategie unitar\. De[i s-a construit mult, fiecare investitor face ce `l taie capul. Nu exist\ o viziune unitar\, o comuniune `n care to]i s\ trag\ `n aceea[i direc]ie. Exist\ diferen]e uria[e `ntre nordul litoralului [i sudul litoralului, exist\ foarte multe hoteluri l\sate la nivelul de „unitate de turism”, a[a cum era acum 100 de ani [i exist\ o foarte mare problem\ la nivelul serviciilor. Mai e [i problema educa]iei. {i cred c\ aici e marea bub\. Turistul romån consider\ c\, atåta timp cåt pl\te[te un tarif, i se cuvine orice, c\ se poate comporta oricåt de grobian poate fi el `n stare. Dac\ solici]i servicii de calitate, `n egal\ m\sura ar trebui s\ oferi un comportament de calitate.

plan. Everything is done chaotically, without a clear-cut strategy. There’s a lack of a unified vision, a community which shares the same goal. There are huge discrepancies between the north and the south. There are a lot of hotels left in a grossly rudimentary state, as was the case 100 years ago, with primitive services. Then, there’s the problem of education. I think this is where the plague stems from: the Romanian tourist thinks that as long as he

pays a certain sum, nothing is out of question, that he can be as repugnant as he wants to. If you’re asking for high quality services, I think you should also provide high quality behavior to work for. Savouries from the life of a balloon pilot? Because us hot air balloon pilots mostly stay by the stove in the winter, as soon as the first blade of grass comes by, we get our balloons back from hibernation, verify


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

din dotare. {i, `n timp ce noi scoteam de zor apa din nacel\, våntul ne-a `mpins exact deasupra unui drum de ]ar\ pe care, `n aceea[i direc]ie cu noi, circula o ma[in\. Trebuie s\ men]ionez c\ era o zi superb\, f\r\ niciun nor pe cer. La un moment dat, ma[ina noastr\ a oprit [i din ea a coboråt un [ofer n\ucit ca s\ vad\ de unde plou\. Atunci am observat [i noi c\ ma[ina omului nostru ar\ta ca dup\ o ploaie zdrav\n\ [i c\ toat\ apa evacuat\ din nacel\ a ajuns pe capota ma[inii respective. {i nu ne-am mai oprit din rås... Multumesc Grof Babonymeger Dombodassy (`n traducere aproximativ\ – „Conte de Babonymeger în coasta dealului înverzit”), pentru aceast\ discu]ie. Mul]umesc [i eu!

their functionality and do a test flight. Some years ago, at the start of the season, in March-April, I embarked on a flight of this kind. There were four of us and I was in charge of the flying the balloon. We were flying above Mihailesti dam’s barrier lake. We were having a good time, joking about crashing, about how we didn’t know how to swim etc. In this all around euphoric mood, we were just starting to get a feel of how close we were getting to the water. It was too late. The gondola was already in the water. We started both burners and started to gain altitude, with the gondola full of water. So we started to slowly drain the gondola of water with the only thing we could – our helmets. As we were making our best efforts

to save the situation, the wind pushed us just above a country road on which a car was circulating in the same direction as us. I have to mention it was a beautiful day, without any clouds whatsoever. Suddenly, the car stopped and out of it came a bewildered driver who couldn’t understand where the rain was coming from. That’s when we noticed that all the water we frantically drained ended up on that car’s hood. We couldn’t stop laughing… Thank you Grof Babonymeger Dombodassy (partial translation – Babonymeger Count of The Green Hill’s Coast) for this discussion. Same!

Marcel {tef

35


DESTINA}II • ROAD TRIP • GERMANIA/AUSTRIA/ELVE}IA

Varianta mea de vacan]\ ideal\ este aceasta: s\ mergi cu ma[ina, f\r\ oprire, cât te ]ine benzina din rezervor.

36

CU MA{INA PRIN GERMANIA, AUSTRIA {I ELVE}IA SAU


BeTUI Nr. 15 (30), aprilie / mai 2015 2017 BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie

Dar s\ ai grij\ s\ faci mereu plinul, ca s\ vezi, pe îndelete, câte o buc\]ic\ din mai multe frumuse]i diferite.

CÂTE FRUMUSE}I PO}I VEDEA ÎN DOAR NOU| ZILE

Este aproape ca în filme, în fa]\ ai avea [oseaua, în spate [oseaua, muzic\ din aia bun\ de ascultat la drum lung, iar tu s\ admiri pe geam peisaje, oameni, case, de la r\s\rit pân\ la asfin]it. Vreau doar s\ explic de ce mi se pare c\ nicio vacan]\ care implic\ avion [i foarte mult confort nu poate egala una în care pleci cu ma[ina, mai ales dac\ acesta se întâmpl\ pe autostr\zile cu multe benzi [i nivelate beton din ]\ri precum Germania, Austria, Elve]ia [i altele ca ele. Eu am f\cut vacan]a asta undeva la sfâr[itul lunii august, cu plecare din ora[ul Munchen, Germania, [i am colindat zi lumin\ multe sute de kilometri, trecând grani]ele imaginare care despart ]ara asta de Austria, Elve]ia sau microstatul Liechtenstein.

S\ faci asta în fiecare zi poate fi obositor, dar dac\ e[ti genul care prefer\ o vacan]\ în mi[care o s\ te sim]i plin de energie chiar [i dup\ 5.000 de km, cât am adunat eu în care am gol\nit pe la ]\rile bogate vorbitoare de limb\ german\.

O distrac]ie pe ro]i [i pe buzunarul tuturor Dac\ e vorba de road trip va fi vorba, desigur, de benzin\. Sau de motorin\, dup\ caz. Cum î]i spuneam, au fost vreo 5.000 de km aduna]i pe [oselele din Bavaria, Austria, Liechtenstein [i Elve]ia, iar pentru asta, ma[ina noastr\ a avut nevoie de vreo cinci plinuri. Patru au fost în euro, circa 160 în total, [i unul f\cut în ]ar\ [i care a însemnat 250 de lei. Evident c\ nu e vorba doar de carburan]i, ci [i de taxe [i de parc\ri, iar astea sunt chiar mai dureroase decât costul plinurilor. Pentru c\ sunt multe [i se adun\. S-o lu\m a[a: vigneta în Ungaria, 9 euro, vigneta în Austria, la fel, iar cea din Elve]ia,

37


RO TR AD IP

DESTINA}II • ROAD TRIP • GERMANIA/AUSTRIA/ELVE}IA

38 cirea[a de pe tort: 33 de euro. Parc\rile te mai s\r\cesc [i ele de vreo 15-20 de euro pentru orele alea pe care le petreci vizitând un ora[. De pe traseul nostru, în Elve]ia a fost, bineîn]eles, cel mai scump: trei euro pentru ora în parcarea subteran\ în Zurich. Iar noi, trei ore le-am petrecut doar plimbându-ne cu un vapor turistic [i fancy pe lacul cu acela[i nume. Bine de [tiut c\ în august este îngrozitor de cald în acest cel mai mare ora[ elve]ian, a[a c\, dac\ o s\ ajungi în preajma lacului, o s\ vrei s\ faci [i o baie în el [i ai numeroase plaje citadine care s\ te ajute în acest sens. Cel mai bun lucru când pleci într-o c\l\torie din asta cu ma[ina este s\ ai ni[te prieteni la care s\ po]i înnopta gratuit. Cu cât scute[ti mai mul]i bani, cu atât î]i permi]i s\ mergi mai mult cu ma[ina prin împrejurimi, pre] de 300-400 sau chiar 500 de km dusîntors. Dac\ vrei s\ te bucuri mai mult de iarba verde din ]ara vecin\ Elve]ia, e reco-

mandat s\-]i iei cazare o noapte sau dou\ pe acolo, ca s\ vizitezi locurile natale ale lui Heidi pe îndelete. Noi am f\cut circuitul Zürich, Lucerna, Interlaken cu o noapte petrecut\ într-un fel de sat mai mare de la ei, cea mai ieftin\ [i bine pozi]ionat\ cazare pe care am g\sit-o în acea perioad\ de vârf, cu o zi înainte de a ne hot\rî s\ vizit\m Elve]ia. Po]i g\si, a[adar, un apartament decent cu patru locuri la un tarif de 150 de euro/noapte, dar foarte greu ceva mai ieftin. Iar la banii \[tia vine [i un mic dejun frugal, de genul continental, la care este indicat s\ ajungi cât mai devreme, ca s\ nu se termine mâncarea [i a[a prea pu]in\.

Ma[inile de lux, adev\rate atrac]ii locale pe autostr\zi Sunt de p\rere c\ mersul pe autostrad\ este o c\l\torie în sine, pentru pl\cerea de a vedea în mi[care numeroase ma[ini de lux: Porsche, Ferrari, Bentley, Lamborghini,

BMW decapotabil. Tu gânde[te-te la o bijuterie din asta pe patru ro]i [i prin p\r]ile astea sunt [anse mari s\ o vezi în ac]iune. Pe [oselele lor, bog\]ia se m\soar\ mai ales în cai putere. Ce poate fi mai frumos decât s\ vezi o pereche de pensionari mai senini [i cu oasele mai s\n\toase decât ale tale, cum merg cu vitez\ de croazier\ pe drumurile [erpuite ale Elve]iei, în mica lor decapotabil\ cu caroserie retro? Chiar [i rulotele cu care pleac\ nem]ii [i al]ii ca ei în vacan]e sau în escapade de weekend sunt cu câteva clase peste cele pe care le [tii tu de pe drumurile patriei. {i aproape to]i au ata[ate de ma[in\ câte una sau dou\ biciclete. Prin p\r]ile astea, mersul cu bicla este la fel de firesc ca cel pe propriile picioare.

Drumul e, de mult ori, mai frumos decât destina]ia Diferen]a între a-]i face vacan]a într-un ora[ [i a vizita doar ce î]i propune acest sin-


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

gur loc [i a te mi[ca încontinuu, cu ma[ina, prin împrejurimi, este colosal\. Drumul în sine este ca o vacan]\, pentru c\ nu te plictise[te a[a cum fac cele câteva ore de mers cu avionul, oriunde în Europa. Odat\ ajuns în Germania, î[i recomand s\ p\r\se[ti autostrada, pentru câteva buc\]i de drum, în favoarea drumurilor na]ionale. Limita de vitez\ este pân\ în 100 km/or\, dar peisajul merit\ întârzierea: sate curate, case mari [i cochete cu gr\dini elaborate [i gazon t\iat la milimetru, oameni veseli pe biciclet\ [i da, piste pentru biciclet\. Iar, odat\ ajuns în Elve]ia, povestea devine [i mai mi[to. Drumul prin Alpi, de la Lucerna c\tre Interlaken, este mai frumos decât destina]ia, c\ci vezi p\[uni incredibil de verzi, lacuri cu ap\ turcoaz, [i-n plus, te po]i opri pentru priveli[ti panoramice [i fotografii în locuri special amenajate. Vei aprecia chiar [i tunelurile alea inter-

minabile, de peste 1 km, pe care oamenii \[tia le-au s\pat în mun]i, cu nemiluita sau chiar [i serpentinele alea care te vor ame]i, la un moment dat. E ca un roller-coaster natural! Dac\ tot ai ajuns acolo, po]i s\ dai o tur\ [i pân\ la Saint Moritz, s\ vezi una dintre cele mai luxoase sta]iuni de schi din Elve]ia, una care a g\zduit de dou\ ori Olimpiada de Iarn\. Dac\ o vizitezi vara, o vei g\si oarecum pustie, dar [i destul de r\coroas\, c\ci perla Alpilor elve]ieni se afl\ la circa 1.800 de metri altitudine. Noi am uitat de frig când ne-am dat seama c\ am nimerit fix într-un weekend în care a avut loc expozi]ia bolizilor Ferrari.

ora[e din acestea alpine pe care le po]i admira într-un astfel de road trip, vei vrea s\ vezi o panoram\ spectaculoas\ de pe cel mai înalt punct pe care po]i ajunge [i tu, un turist mai pu]in înv\]at cu escalada. {iatunci apelezi la funicular, care s\ te duc\ pe la 1.400, 2.000 de metri sau chiar mai sus pentru o panoram\ demen]ial\. Vino, îns\, preg\tit, c\ci urc\rile astea [i coborârile î]i vor mânca bani frumo[i, cam 30 de euro distrac]ia dus-întors, dar nu se face s\ ajungi acolo [i s\ nu te urci în vârful ora[ului, cum ar veni. Priveli[tea este r\pitoare, aerul deosebit de curat [i, dac\ ai noroc, po]i mângâia [i caprele care pasc lini[tite pe aceste platforme verzi din vârful mun]ilor. Vara, este o pl\cere s\ bei un ceai sau o bere la restaurantul pe care îl g\se[ti pe una dintre aceste culmi, cum ar fi Harder Kulm din Interlaken, sau s\ faci plaj\ la 1.400 de metri, pe unul dintre [ezlogurile aflate la dispozi]ia turi[tilor.

Cuvântul de ordine: funicular! Fie c\ vorbim de Innsbruck, în Tirolul austriac, fie de Interlaken, Chur sau alte

Oana Iana

39


DESTINA}II • RELAXARE • WELL-BEING • DISTRAC}IE

Conceptul de relaxare, well-being [i distrac]ie al Therme Bucure[ti a schimbat radical modul în care românii î[i petrec timpul liber

THERME

WELL--

BUCURE{TI

~n urm\ cu mai pu]in de 2 ani, bucure[tenii [i o ]ar\ întreag\ descopereau, la doar 10 minute de Capital\, o op]iune complet nou\ de petrecere a timpului liber, în orice zi a anului, dincolo de o ie[ire cu prietenii la film, o sear\ la restaurant sau câteva ore petrecute la locul de joac\ cu copiii, în weekend. Câ]iva

dintre ei f\cuser\ probabil cuno[tin]\ cu acest model occidental de relaxare, well-being [i distrac]ie în vacan]ele lor în Germania, Austria, Elve]ia, Italia [i chiar Ungaria, ]\ri cu tradi]ie în valorificarea apelor termale, [i au îmbr\]i[at rapid noul concept adus de Therme Bucure[ti din afar\, dar adaptat nevoilor locale. ~n mai

pu]in de 2 ani de la lansare, Therme Bucure[ti a schimbat profund modul în care o ]ar\ întreag\ î[i petrece timpul liber, oferind în acela[i loc oportunit\]i multiple croite pe nevoile tuturor categoriilor de public si ocazia de a te relaxa în apa cu o temperatur\ de 33 de grade, când gradele de afar\ dau cu minus.

40 2016, plus o serie de extinderi [i investi]ii, care au culminat cu extinderea corpului Galaxy cu o În prezent, bucure[tenii se pot mândri cu nou\ zon\ pentru toate vårstele, dar [i a celei faptul c\ locuiesc în al doilea cel mai mare ora[ Un stil de via]\ s\n\tos mai mari plaje urbane a Europei, cu o suprafa]a Therme combin\ mai multe fa]ete ale rela- de 30,000 mp [i numeroase facilit\]i. termal din Europa, dup\ cea mai veche capital\ termal\ din istorie: Roma. Romånii [i-au format x\rii, medicinei preventive, activit\]ii fizice, Galaxy Relax, cu o suprafa]\ de 4.000 de deja obiceiul de a vizita regulat Therme, a[a precum [i ale entertainmentului [i gastronomi- metri p\tra]i, a fost dezvoltat pentru a îmbina cum este cazul nem]ilor, austriecilor sau ei `ntr-un concept nemaiv\zut. Therme a trans- distrac]ia cu relaxarea, astfel c\ familiile au acelve]ienilor, mai ales c\ proiectul dezvoltat la ei format ceea ce pån\ nu demult era un lux `ntr- ces în aceasta zon\ indiferent de vârsta copiilor. acas\ este cel mai modern [i spectaculos dintre o experien]\ de zi cu zi, accesibil\, menit\ s\ Punctul principal de atrac]ie este construc]ia toate Thermele dezvoltate de Grup în Europa. `mbun\t\]easc\ s\n\tatea [i calitatea vie]ii din sare de Himalaya cu cromoterapie [i terapie Într-o pia]\ a wellness-ului extrem de dina- pentru to]i clien]ii centrului. Vizitatorii de toate salt&light, cu dou\ zone – o zon\ dedicat\ jocumic\, succesul [i popularitatea Therme Bucu- vårstele se pot bucura de beneficiile apelor rilor interactive pentru toate vârstele [i o zon\ re[ti în rândul românilor sunt justificate exact minerale, precum eliberarea de stres, tensiune dedicat\ lecturii. Zona dedicat\ jocurilor este de mixul unic de atmosfer\ exotic\, op]iunile [i durere, totul `n timp ce se relaxeaz\ `ntr-un dotat\ cu 14 console Playstation, jocuri interacvariate de petrecere a timpului liber, facilit\]ile decor tropical. tive cu ap\, b\nci iluminate, unde p\rin]ii se oferite de centru si activit\]ile incluse `n tariful pot relaxa în timp ce copiii se distreaz\. În comde acces, toate în acela[i loc: relaxare prin ap\, Investi]ii masive `n ponen]a construc]iei au intrat 40 de tone de saun\, piscine cu minerale, proceduri terapeu- experien]a vizitatorilor sare, fiind cea mai mare construc]ie din sare de Toate cele trei zone distincte din cadrul Himalaya din Europa. Vizitatorii au de asemetice unice pentru s\n\tate [i frumuse]e, programele de aqua gym [i aqua fitness, dar [i adre- centrului au avut parte, de la lansare [i pân\ as- nea la dispozitie trei saune umede cu tematic\ nalina oferit\ de toboganele spectaculoase. t\zi, de extinderi, dot\ri suplimentare, noi opor- [i terapii diferite (Tropical Rain, Oriental Garden, Propriet\]ile terapeutice ale apei termale, doar tunit\]i de distrac]ie [i relaxare. Sub umbrela u- Herbal Essences, cu proceduri variate de peelunul din punctele forte al centrului, sunt com- nei culturi a s\n\t\]ii, Therme Bucure[ti a oferit ing [i aromaterapie), facilit\]i incluse în tariful pletate de facilit\]ile de distractie. Sistemul de vizitatorilor experien]e neconven]ionale, prin de acces. R\sf\]ul este completat de 10 paturi tobogane acvatice din zona Galaxy a Therme care a adus mai aproape de ei sportul, muzica [i de hidromasaj [i alte 20 de paturi cu raze infraBucure[ti, acreditat de ISCIR [i TUV Germania, [tiin]a, printre care: cel mai mare eveniment ro[ii, care au o serie de propriet\]i curative asucel mai exigent organism de audit al parcurilor muzical neconven]ional, sus]inut de Orchestra pra organismului. Pe timpul verii, vacan]a la acvatice, este considerat cel mai spectaculos din Simfonic\ Bucure[ti, cea mai spectaculoas\ plaj\ este la numai 10 minute de ora[, odata cu aceast\ parte a Europei, primind [i punctaj vizionare a Campionatului European de Fotbal deschiderea celei mai mari plaje urbene din Europa: The Palm Sands of Therme. Plaja de 30.000 m2, lansat\ `n luna iunie, „Dac\ unele dintre aceste Therme au o ni[\ clar\ - relaxare prin ap\ [i wellness acomodeaz\ o piscin\ tropical\ de 720 m2, sau paradisuri de distrac]ie, în care toboganele sunt punctul central de atrac]ie 1.500 [ezlonguri pe nisip, pool bar, Beach Club Therme Bucure[ti le aduce pe toate la un loc, pentru a oferi oamenilor oportunit\]i [i restaurant Beach Barbeque. Pân\ la urm\, nici de petrecere a timpului liber, indiferent de vârst\, nevoi sau starea de spirit de moment”, o vacan]\ nu este complet\ f\r\ s\ sim]i nisipul a declarat Stelian Iacob, General Manager Therme Bucure[ti. sub t\lpi [i f\r\ se te bucuri de soare, de ap\ [i

Therme all-inclusive

maxim din partea tuberides.de (cel mai important ghid al toboganelor acvatice din Europa).


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

RELAXARE -- BEING DISTRACTIE

41 de adierea vântului printre frunzele palmierilor.

Popularitate interna]ional\ Popularitatea ascendent\ a Therme este confirmat\ de afluxul mare de vizitatori din toate zonele ]\rii, dar [i de peste hotare. Peste 20% dintre vizitatorii Therme Bucure[ti sunt str\ini. Pe lâng\ vizitatori din zona Balcanilor (Ungaria, Bulgaria), Therme Bucure[ti a primit turi[ti din UK, din Germania, Austria, multi expa]i din personalul diplomatic, dar [i chinezi, israelieni etc. Cu cea mai mare rat\ de revizitare dintre toate centrele de acest gen dezvoltate de Grup, Therme este un proiect de referin]\ în Europa.

Program complet de activitati [i terapii de relaxare `n saune Fiecare saun\ din cele 10 ale centrului are o procedur\ unic\ de “Aufguss”, cu exerci]ii, accesorii [i uleiurile esen]iale specifice. Acest lucru î]i permite s\ alegi activitatea la care vrei s\ participi, în func]ie de beneficiul dorit [i de gradul t\u de adaptabilitate la c\ldur\. Aufguss este un concept de relaxare la saun\ care î]i va amplifica starea general\ de bine. Ritualul este unul interactiv [i implic\ o sesiune de aromaterapie la diferite intensit\]i, prin stropirea pietrelor fierbin]i cu un amestec unic de uleiuri esen]iale naturale. Mae[trii Aufguss ai

centrului sunt permanent preocupa]i `n a-]i asigura o experien]\ senzorial\ unic\, potrivit\ preferin]elor tale, care va transforma orice sesiune de saun\ într-o experien]\ de neuitat.

Piscinele cu minerale C\ldura apei binef\c\toare [i mineralele ac]ioneaz\ asupra sim]urilor [i corpului. Piscinele îmbog\]ite cu minerale sunt 4 la numar: una cu sare de la Marea Moart\, cea de-a doua cu litiu [i cea de-a treia cu calciu [i magneziu, plus o piscin\ cu seleniu.

S\pt\måna cu 7 zile diferite de vacan]\ Therme Bucure[ti, cel mai mare [i mai modern centru de wellness din Europa, propune un program complet dedicat st\rii tale de bine, un program care î]i transform\ o zi obi[nuit\ într-o zi de vacan]\. Pentru ca ]ie s\

`]i fie u[or s\ g\se[ti activit\]ile potrivite, în func]ie de starea ta de spirit, Therme a preg\tit pentru sezonul rece un program [i mai amplu de activit\]i zilnice din care po]i alege: 18 tipuri diferite de Aufguss, 13 tipuri de peeling `n saunele umede, multiple activit\]i `n piscinele zonei The Palm (Aqua gym, Aqua fun, Agua Kineto) [i o gam\ de nu mai pu]in de 70 de uleiuri esen]iale. Denumite sugestiv Energic Monday, Zen Tuesday, Healthy Wednesday, Indulgence Friday, fiecare zi a s\pt\mânii la Therme e diferit\ de cealalt\ [i vine cu pachete speciale de energizare, s\n\tate [i r\sf\], cu zeci de activit\]i [i terapii diferite, incluse în tariful de acces. ~n cadrul terapiilor [i procedurilor din cadrul centrului, `n sezonul rece se folosesc nu mai pu]in de 70 de tipuri de uleiuri esen]iale, fiecare cu beneficii extraordinare asupra s\n\t\]ii [i echilibrului t\u fizic [i psihic.

„Pe termen mediu [i lung, dorim s\ ne men]inem pozi]ia de cel mai mare centru de relaxare, distrac]ie [i well-being de referin]\ pentru Europa [i s\ multiplic\m modelul Therme Bucure[ti la nivel regional [i mondial. Faptul c\ Bucure[tiul este ast\zi privit ca punct de referin]\ în lume ne onoreaz\. În paralel, r\mânem foarte aten]i [i receptivi la feedback-ul [i profilul clien]ilor no[tri, iar investi]iile pe care le-am f\cut de la lansare [i cele pe care le avem în plan în viitor ]in cont de dorin]ele exprimate de ei, de-a lungul timpului, pentru a le oferi acestora o experien]\ cât mai pl\cut\”, a declarat Stelian Iacob, General Manager Therme Bucure[ti.


BRANDURI ROMÅNE{TI • SCOAR}A BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

44

ROMÂNIA


Foto: © Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

45

FRUMOAS|

BRANDURI ROMÅNE{TI ~N PATRIMONIUL IMATERIAL UNESCO

DESTINA}IE DE WEEKEND: DUN|REA LA CAZANE, „Filozofia acestor covoare dovede[te c\ ]\ranul din Maramure[ a [tiut întotdeauna s\ descopere frumosul din natur\, [i-l aduc\ în cas\, s\-l apropie [i s\-i APE s\ ÎNVOLBURATE {I ISTORIE MILENAR|

confere continuitate, s\ devin\ un element împ\mântenit al Crea]iei lui Dumnezeu.” Victoria Berbecar


BRANDURI ROMÅNE{TI • SCOAR}A

„COVOARELE ZBUR|TOARE” ALE PREOTESEI DIN BOTIZA 46

Covoarele zbur\toare ale Victoriei Berbecar, p\s\ri, himere, fiin]e zbur\toare sau forme abstracte zboar\ peste tot `n lume. {i zboar\ cåte 30/40 odat\, zboar\ `n stoluri peste z\ri ca s\ vesteasc\ c\ undeva `n lumea larg\, `n lumea prea gr\bit\ s\ se schimbe mai exist\ oameni care, de s\rb\tori, se `mbrac\ `n straie cusute de mån\ [i se `nchin\ `n biserici de lemn. Covoarele se opresc din cånd

`n cånd la „Maison Française“, la Washington, la Castelul din Parma din Italia, la „Peruwelz Cultural Centre“ din Belgia [i zboar\ mai departe pe deasupra casei str\mutate de peste munte de Botiza, din satul Poienile Izei, prea veche [i prea b\trån\ pentru copiii re`ntor[i acas\ de la munc\ din str\in\tate, cas\ ce trebuia s\ fie ras\ de pe fa]a p\måntului pentru a face loc uneia din beton armat cu balustrade

BRANDURI ROMÅNE{TI Patrimoniul Mondial UNESCO include în prezent pe lista sa 7 branduri romåne[ti – Delta Dun\rii, a[ez\rile s\se[ti cu biserici fortificate din Transilvania, M\n\stirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighi[oara, bisericile de lemn din Maramure[, fort\re]ele dacice din Mun]ii Or\[tiei [i cinci branduri `nscrise pe Lista Patrimoniului Cultural Imate-

de inox [i tåmpl\rie PVC, cas\ demontat\ [i mai apoi remontat\ bucat\ cu bucat\ `n satul preotesei, acum muzeu etnografic. Casa din centrul Botizei a devenit gazd\ pentru oalele, scoar]ele [i lingurile de lemn de care toat\ lumea vroia s\ scape, un loc `ncremenit `n timp ce `[i spune povestea cu miros de lemn de brad [i flori de iasomie.

Zenaida F\rca[

~N PATRIMONIUL UNESCO

rial al Umanit\]ii – Ritualul C\lu[ului, Doina, Tehnicile de prelucrare a Ceramicii de Horezu, Colindatul de ceat\ b\rb\teasc\ [i Scoar]a româneasc\ (inclus\ la 1 decembrie 2016, împreun\ cu Republica Moldova). ~n cultura popular\ romåneasc\ ]es\turile [i covoarele populare ocup\ o important\ func]ie decorativ\. }es\turile romåne[ti, `n

special cele de lån\ – scoar]ele – sunt foarte apreciate `n `ntreaga lume prin originalitatea [i varietatea modelelor geometrice [i prin culorile calde [i luminoase. Me[te[ugul ]eserii de scoar]\ s-a dezvoltat `n numeroase ateliere de tesut de pe lång\ m\n\stiri [i `n gospod\riile ]\r\ne[ti. Scoartele romånesti au urzeal\ rar\ din fire


Doamna Victoria Berbecar la r\zboiu de ]esut, foto: ©Ilie Tudorel

BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

groase de lån\, cånep\ sau bumbac. Subtilitatea tonurilor, diversitatea coloristic\ [i armonia ansamblurilor cromatice e dat\ de coloran]i vegetali ob]inu]i din ierburi [i r\d\cini – ro[ul se ob]ine din r\d\cina de dron, albastrul din boabele de soc, galbenul din [ofran, cafeniul din cojile coapte de nuc\, cremul din r\d\cina de m\tur\, negrul din scoar]a de arin – coloran]i care, odat\ cu trecerea timpului, primesc o patin\ deosebit de apreciat\. Scoar]a romåneasc\ s-a dezvoltat omogen `n regiunile istorice, dar difer\ `n func]ie de ornamentele vegetale reprezentate, de motivele figurative sau a celor simbolice ce determin\

particularit\]ile de stil ale fiec\rei regiuni. Scoar]a olteneasc\ se remarc\ prin motivul vegetal – compozi]ia ornamental\ [i motivele antropomorfe –, scoar]a munteneasc\ prin desenul geometric – motivul principal este rombul concentric –, scoar]a moldoveneasc\ se remarc\ prin originalitatea culorilor – azuriu, trandafiriu, brun [i prin varietatea motivelor geometrice –, scoar]a maramure[ean\, de dimensiuni mai mici, se remarc\ prin for]a compozitiei artistice – mai rustic\ –, iar scoar]a b\n\]ean\ printr-o puternic\ influen]\ oriental\ [i balcanic\ [i prin contrastul violent al culorilor.

Victoria Berbecar, so]ia preotului Isidor Berbecar din Botiza, a purtat prin toat\ lumea „covoarele zbur\toare”. „Povestea covorului maramure[ean, vopsit dup\ rånduiala veche cu buruieni [i frunze de copac, `ncepe la Botiza pe la finele anului ‘74. Atunci a descins pe acest veritabil „picior de plai [i gur\ de rai”, Victoria Berbecar. Venise atunci pentru a `ncepe s\-i `nve]e pe „coconii” din sat ce `nseamn\ dulcea]a limbii [i literaturii romåne. {tia c\ dasc\lul, `n afara misiei sale, mai trebuie s\ fac\ ceva [i pentru `n\l]area spiritual\ a meleagurilor pe care le sluje[te. {i mai [tia d\sc\li]a c\ [i covorul maramure[ean este o carte de c\p\tåi a spiritualit\]ii acestor meleaguri legendare care `nchide comori de o inestimabil\ frumuse]e [i valoare, l\sate `ns\ prad\ uit\rii. De cum treci pragul Victoriei Berbecar, intri `n `mp\r\]ia frumuse]ii smulse prin culoare de `nceput, din fire: fire albe, fire albastre, fire cafenii, fire albastre ca [i cerul, fire care se preschimb\ `n cåntec... A vorbi despre Victoria Berbecar, `nseamn\ a istorisi o via]\ `nc\rcat\ de realiz\ri [i fapte vrednice de laud\, desf\[urate deopotriv\, pe frontul artei tradi]ionale, etnografiei, `nv\t\måntului, culturii [i vie]ii exemplare de familie”. (Pamfil Bil]iu, etnolog).

47


BRANDURI ROMÅNE{TI • SCOAR}A BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

© Ilie Tudorel

48 „Doamna Victoria Berbecar nu s-a mul]umit doar s\ descopere motive tradi]ionale maramure[ene [i culorile pe care Maramure[ul, prin flora sa spontan\, le ofer\. Pornind de la vechile motive maramure[ene, doamna Victoria a creat propriile compozi]ii, surprinzånd `n ele simboluri ale Maramure[ului tradi]ional: vårtelni]a, cioc\nelele, din]ii de lup, cerbul, bradul, [arpele, liliacul, [oarecele, florile, stejarul, stelele...” (Ramona-Ioana Pop, ziarist\). ~n arta Victoriei Berbecar forma – ce decurge din motive fie ele cre[tine, cosmice, antropomorfe, pentru a se metamorfoza `n miori]e, mame, p\s\ri, por]i [i biserici maramure[ene ori hore – `mprumut\ for]a de sugestie a unor momente definitorii pentru via]a agropastoral\ a satului romånesc. {i-]i pui atunci fireasca `ntrebare: nu pre]uie[te oare via]a infinit mai mult decåt hrana [i trupul, mai mult decåt ve[måntul? Idei de necuprins, exprimate `n forme inteligibile pentru noi sub forma stelelor, a florilor [i formelor stilizate `n tablouri alc\tuite din culorile p\måntului. Scoar]ele-tablouri ale preotesei din Botiza, profesoara Victoria Berbecar, sunt expresia unor for]e tainice, iar a le contempla echivaleaz\ cu a deslu[i taina”. (Mihaela Bocu, ziarist\)

De-a lungul timpului, conservarea elementelor noastre de patrimoniu s-a f\cut cu ajutorul unor oameni inimo[i, iubitori de neam. Universul satului romånesc a intrat demult `n aten]ia operatorilor de turism [i este un veritabil vector economic [i de imagine al Romåniei. Spa]iul mioritic devine tot mai evident un loc de pelerinaj cultural, tot mai mul]i turi[ti str\ini vin anual s\ petreac\ timp de calitate `n a[ez\rile rurale din nordul ]\rii sau pe plajele s\lbatice din Delta Dun\rii, motive suficiente pentru a promova, proteja [i conserva elementele noastre de patrimoniu mondial. ~n media, turismul intensiv abund\ de formule ca, „de v\zut o dat\ `n via]\”, „peisaje care

`]i taie r\suflarea” sau „de neratat”. Sunt „cårlige” de marketing, un fel de „la pomul l\udat”, de cele mai multe ori, re]ete turistice care nu livreaz\ [i servicii pe m\sura sloganelor. F\cånd abstrac]ie de drumurile proaste de la noi, de starea monumentelor [i de lipsa de implicare a noastr\, a tuturor, `n conservarea patrimoniului na]ional, o vizit\ `n regiunile istorice este mai mult decåt „de neratat”, este chiar obligatorie pentru orice romån, este o vizit\ prin care putem ar\ta c\ ne pas\. Sunt locuri fragile, de o inestimabil\ valoare simbolic\ [i artistic\, pe care, dac\ nu le vizit\m ca s\ afl\m ce avem, `ncet, `ncet, le vom pierde.

Victoria Berbecar


FOCUS CORPORATE BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

54. CITY

BREAK ÎN 13 DIN CELE MAI FRUMOASE PIE}E DE CR|CIUN DIN EUROPA 58. TOP 10 CELE MAI VIZITATE ORA{E DIN LUME

50. CRE{TERE

DE 18% A CIFREI DE AFACERI A GREEN VILLAGE RESORT ÎN PRIMELE TREI TRIMESTRE DIN 2017

51.

SUPERTEACH

Ini]iatorii proiectului (de la stånga spre dreapta): Felix T\taru, Pre[edintele GMP Group, Drago[ Anastasiu, Director General Eurolines Romania, Cristina Gheorghe, Director General la Institutul Dezvolt\rii Personale, reprezentantul Arbinger în România [i Alexandru Ghi]\, Pre[edintele grupul de întreprinderi sociale „Educativa”.

Foto: JustVISION

49


CO N RP EW OR S AT E

FOCUS • GREEN VILLAGE BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

18%

CRE{TERE DE

A CIFREI DE AFACERI A GREEN VILLAGE RESORT ÎN PRIMELE TREI TRIMESTRE DIN 2017

50

Resortul Green Village 4* din Sfåntu Gheorghe, Delta Dun\rii, a avut, în primele nou\ luni ale anului, o cifr\ de afaceri de 2 milioane de euro, cu 18% mai mare fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut. În acela[i timp, num\rul de turi[ti români [i str\ini care au

vizitat Green Village a crescut în perioada aprilie-septembrie 2017 cu 11% [i a ajuns la 9.800 de persoane. În plus, num\rul de înnopt\ri la Green Village a dep\[it 31.340, un avans de 11% comparativ cu perioda similar\ din 2016. Dup\

]\rile de provenien]\, cei mai mul]i dintre turi[tii care au ales vacan]e la Green Village în acest an provin, în ordine, din România, Germania, SUA [i Austria. Gradul mediu de ocupare al Green Village, în primele trei trimestre din 2017, a fost de 71%.

S\rb\tori de iarn\ la Green Village Miz\m pe unicitatea Green Village [i îi a[tept\m pe oaspe]ii no[tri s\ se bucure de confortul, calitatea serviciilor [i dedicarea echipei noastre într-un cadru natural excep]ional. {i în acest an, Green Village prelunge[te sezonul vacan]elor [i îi a[teapt\ pe to]i iubitorii naturii s\ se bucure [i de mare [i de

Delt\ pe tot parcursul anului, pân\ dup\ Anul Nou. Programele speciale de teambuilding-uri pentru companii, petrecerile de Cr\ciun [i de Revelion vor însufle]i [i în acest an Green Village, locul excep]ional unde Dun\rea întâlne[te Marea Neagr\. Delta [i Marea Neagr\ au farmecul lor unic [i ofer\ experien]e diferite

în func]ie de anotimp, iar cel mai nou [i cel mai însorit p\mânt al României nu-[i pierde atractivitatea dup\ trecerea verii. Vizitarea Deltei în lunile care urmeaz\ este recomandat\ pentru pescari, pentru observatorii de p\s\ri, pentru amatorii de fotografie, pentru cei care caut\ lini[tea [i relaxarea în natur\.

Oferte speciale pentru membrii Clubului Selgros. Pentru 2017, Green Village [i-a propus o cifr\ de afaceri de 2,2 milioane de euro, plus 22% fa]\ de nivelul realizat în 2016. Resortul din Sfântu Gheorghe este recunoscut pentru cadrul natural excep]ional în care este amplasat [i pentru serviciile dedicate pe care le ofer\ oaspe]ilor. În acest an, la Green Village s-au realizat investi]ii de aproximativ 350.000 de euro, axate în principal pe îmbun\t\]irea serviciilor. Pentru anul viitor, Green Village estimeaz\ o cifr\ de afaceri mai mare cu 15% fa]\ de nivelul din 2017.

Turism sustenabil în Delta Dun\rii Toamna este cel mai bun anotimp pentru a vizita Delta [i pentru cei care vor s\ se bucure de farmecul existen]ei la ]ar\ [i s\ se implice în via]a comunit\]ii locale. Echipa Green Village depune eforturi pentru ca turi[tii care ajung în resort s\ intre în contact cu comunitatea local\ [i s\ cunoasc\ tradi]iile, obiceiurile [i istoria zonei. În acest sens, organiz\m tururi cu ghid în zon\, excursii în Delt\, mese tradi]ionale [i seri muzicale. 2017 a fost cel de-al treilea an de func]ionare al Green Village de la preluarea sa de c\tre Grupul Eurolines România, fiind prima inves-

ti]ie în hotel\rie a grupului condus de Drago[ Anastasiu. Sezonul s-a deschis la Green Village

în acest an în luna aprilie [i se va încheia dup\ Revelion, la începutul anului viitor.

„Singura variant\ pentru a face un turism sustenabil în Delt\ este de a avea un sezon cât mai lung, de minim nou\ luni. Green Village d\ acest semnal nu doar c\tre turi[ti, ci [i c\tre comunitatea local\, pentru c\ vrea s\ asigure locuri de munc\ permanente, nu doar unele sezoniere, celor care tr\iesc în zon\ [i pentru a se implica astfel în dezvoltarea durabil\ a turismului”, declar\ Drago[ Anastasiu, pre[edintele Eurolines Group România. Persoane de contact:

Roxana Stan

Carmen Neac[u

HR & PR Manager roxana.stan@eurolines.ro

Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro


CO N CO N RP EW RP EW OR S OR S AT AT E E

BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

SUPERTEACH un proiect lansat de RBL, Educativa [i IDP RBL (Romanian Business Leaders), în partneriat cu „Educativa” [i IDP (Institutul de Dezvoltare Personal\) a lansat, pe 17 octombrie 2017, SuperTeach, proiect care î[i propune s\ îi sprijine pe profesorii care doresc s\ î[i schimbe mentalitatea [i s\ devin\ mentori. Cu acest prilej, au fost f\cute publice rezultatele celei mai recente cercet\ri realizate de grupul de întreprinderi sociale „Educativa” (care dezvolt\ proiecte în domeniul educa]ional [i ofer\ tinerilor români oportunit\]i de dezvoltare personal\) pe tema implic\rii profesorilor în actul educa]ional. Concluzia unei cercet\ri realizate pentru lansarea proiectului educa]ional SuperTeach de

tribuie la schimbarea sistemului educa]ional. Etapele [i obiectivele SuperTeach au fost prezentate `n cadrul conferin]ei de lansare chiar de c\tre ini]iatorii proiectului, respectiv Drago[ Anastasiu, Felix T\taru, Cristina Gheorghe [i Alexandru Ghi]\. SuperTeach î[i propune s\ formeze înv\]\tori [i profesori care au for]a s\ inspire o mentalitate deschis\, în care abordarea, energia [i efortul se vor concentra pe nevoile de dezvol-

„Educa]ia înseamn\ [i ac]iune, nu doar cunoa[tere. Ast\zi profesorii se axeaz\ prea mult pe a transmite cuno[tin]e [i a pune note [i prea pu]in pe a forma abilit\]i de via]\ la elevi”, a spus Alexandru Ghi]\, Pre[edinte Educativa [i ini]iator al proiectului.

„Profesorii trebuie s\ devin\ mentori [i s\ colaboreze între ei. În sistemul actual de înv\]\mânt copiii înva]\ s\ concureze între ei, iar noi ca angajatori avem nevoie de oameni care s\ colaboreze”, a spus Drago[ Anastasiu, Director General Eurolines [i unul dintre ini]iatorii SuperTeach.

„Pân\ s\ fac\ „sistemul” ceva, noi, comunitatea de business, putem genera schimb\ri profunde pentru educa]ia viitoarelor genera]ii. Având profesori deschi[i la minte [i suflet vom reu[i s\ inspir\m [i s\ educ\m copiii pentru via]a real\, care devine din ce în ce mai competitiv\”, a spus Felix T\taru, Pre[edintele GMP Group [i unul dintre ini]iatorii proiectului. c\tre Open-I Research pentru Romanian Business Leaders arat\ c\ peste 60% dintre profesori consider\ c\ sistemul de înv\]\mânt în sine este principalul factor demotivant, îns\, în acela[i timp 18% dintre profesori consider\ c\ ar fi motiva]i dac\ s-ar implica astfel `ncåt s\ con-

tare ale copiilor. Ini]iatorii doresc s\ creeze în cinci ani o comunitate de 1.000 de profesori care, forma]i cu instrumente inovatoare de dezvoltare personal\, s\ aib\ impact asupra altor 30.000 de profesori [i s\ schimbe sistemul din interior, astfel încât elevii acestora s\ aib\ acces la educa]ie în pas cu standardele la zi [i în ritm cu nevoile pie]ei. ~n acest sens, SuperTeach va organiza o serie de conferin]e inspira]ionale [i motiva]ionale pentru profesori, la care vor

participa speakeri români [i interna]ionali din domeniile cultur\, antreprenoriat [i educa]ie. Conferin]ele vor fi urmate de workshop-uri care vor constitui baza de selec]ie pentru profesorii care vor participa la traininguri oferite de Institutul Arbinger, lider mondial în traininguri pentru schimbarea mentalit\]ii. Prima conferin]\ SuperTeach va avea loc pe 25 noiembrie la Universitatea Româno-American\ din Bucure[ti, iar cea de-a doua, pe 27 ianuarie, la Ia[i.

„Cea mai mare problem\ a sistemului este mentalitatea. Rolul profesorului nu este doar s\ predea [i s\ corecteze, ci s\ asculte, s\ construiasc\ rela]ii, s\ se conecteze cu elevul, iar asta nu sepoate ob]ine decât printr-o schimbare profund\ de mentalitate”, a spus Cristina Gheorghe, Director General la Institutul Dezvolt\rii Personale, reprezentantul Arbinger în România [i ini]iator al proiectului.

51


FOCUS CORPORATE BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

C|L|TORIA CU AUTOCARELE 52 Rezerv\ri online Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet. Este foarte u[or [i comod! Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i

afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat

pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Servicii la bordul autocarelor Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul • biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf. • Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo

- re]eaua Intertouring. • ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. • Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului, po]i regla sp\tarul scaunului. • P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. • Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va

opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer. • Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. • Achizi]ii. La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele A. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. B. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\. C. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. D. {oferul trebuie s\ respecte orarul privind orele de conducere [i de odihn\. E. Este interzis consumul de b\uturi

alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. F. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. G. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipamentele speciale (sting\torul de incendiu sau

lan]urile de z\pad\ - dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. H. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor docume3tele de c\l\torie necesar • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.


TE 8 ER 201 OF 1720

BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE

1.

Sejur Grecia – Grecia, Thassos – Vara 2018, Hotel Alexandra Beach 4*

SE JU R

2.

75

1599

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 19.05.2018-26.05.2018 Nop]i: 4, Tip camer\: DBL Zona Egreta, Mas\: mic dejun, Transport: individual.

3.

Sejur Krabi – Thailanda, Hotel The Greenery 3*

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 14.01.2018 21.01.2018, Nop]i: 7, Zile: 8 SE JU R

4.

599

5.

SK I

6.

215

7.

1889

Tarif: euro/pers., Perioada: 22.01.2018 - 30.01.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: apartament cu 1 dormitor, Mas\: f\r\ mas\, Transport: cu avionul din Bucure[ti, taxe aeroport, bagaje, transferururi.

Program special: • Participare la t\iatul porcului [i la Slujba de Cr\ciun `n data de 24.12, • Ie[ire la malul m\rii cu vin fiert `n data de 24.12, • Prånz festiv `n ziua de Cr\ciun, • Cin\ tradi]ional\ de Cr\ciun [i pachet de b\uturi, • Cadouri pentru cei mici sub brad, • Program de colinde [i muzic\ tradi]ional\.

Sejur Schi Austria – Vacan]a copiilor, Hotel Eagles Inn 4*, Igls

SK I

249

RE VE LI ON

8.

349

9.

CR |C IU N

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 03.02.2018-10.02.2018 Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: Mic dejun, Transport: individual.

Sejur Mauritius, Elysee Residence 3*, Trou aux Biches

SE JU R

899

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 29.12.2017-02.01.2018 Nop]i: 4, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Masa festiva de Revelion, Brunch pe 01.01.2018, Transport: individual.

Sejur Paradise Island – Bahamas, Bay View Suites 3*

Servicii incluse: • Zbor Bucure[ti-Cancún/Cancún-Bucure[ti operat de compania aerian\ Air France (Via Paris) • Taxe de aeroport • Transferuri incluse • Cazare 5 nop]i în Cancún Hotel Grand Oasis Cancun 4*, All Inclusive • Cazare 1 noapte în Merida - Hotel Espanol Montejo 4*, mic dejun [i cin\ • Cazare 1 noapte în Campeche - Hotel Gamma Fiesta Inn 4*, mic dejun [i cin\ • Mas\ de prânz - restaurant mexican în zilele 3 [i 4 • Intrare la situl arheologic Chichen Itza [i Uxmal • Intrare la Cenote Maya Ik Kil • Vizit\ Uxmal.

Cr\ciun Delta Dun\rii – Sfåntu Gheorghe, Green Village Resort 4* Tarif: euro/persoan\. Perioada: 23.12. 201726.12. 2017, Nop]i: 3, Tip camer\: dubl\, zona egreta, Mas\: pensiune complet\, Transport: individual.

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 13.01.2018-20.01.2018 Nop]i: 7, Tip camer\: studio, Mas\: demipensiune, Plecare: individual.

Revelion – Romånia, Hotel Belvedere 3*, Predeal

CI RC UI T

189

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 28.09.2017 05.10.2017, Nop]i: 7, Tip camer\: dubl\ standard, Mas\: f\r\ mas\, Transport: cu avionul din Bucure[ti, taxe aeroport, bagaje, transferururi.

Sejur Schi – Bulgaria, Aparthotel Orbilux 3*, Bansko

Circuit Mexic, Cancun - Chichen Itza - Uxmal – Campeche

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 22.01.2018 30.01.2018 , Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul din Bucure[ti, taxe aeroport, bagaje, transferururi. SE JU R

10.

Sejur Bahamas – Paradise Island, Atlantis Beach Tower 5*

2419

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 08.01.2018 - 16.01.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: f\r\ mas\, Transport: cu avionul din Bucure[ti, taxe aeroport, bagaje, transferururi.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

SE JU R

53


FOCUS • CITY BREAK • PIE}E DE CR|CIUN

CITY BREAK ÎN 13 DIN CELE MAI FRUMOASE

PIE}E DE CR|CIUN DIN EUROPA

54

Mai este atât de pu]in pân\ când ora[ele mari [i mici din Europa vor îmbr\ca mantii str\lucitoare pentru a întâmpina cum se cuvine cea mai frumoas\ s\rb\toare a iernii. Kilometri de ghirlande colorate [i becule]e sclipitoare vor str\luci în culori vesele peste pie]e [i cl\diri istorice, colidele vor mâng\ia aerul [i totul va mirosi a brad, castane coapte, a

scor]i[oar\, turt\ dulce [i mar]ipan. Moda târgurilor de Cr\ciun a cuprins în ultimii ani toat\ Europa, iar ora[e cu tradi]ie se întrec cu cele nou intrate în rândul organizatorilor de astfel de evenimente pentru a-i încânta pe vizitatori cu cele mai atr\g\toare standuri, cântece [i spectacole. Cu cele mai bune pr\jiturele, cel mai aromat vin fiert, cea mai

frumoas\ atmosfer\. Iat\ câteva idei de destina]ii de weekend în unele dintre cele mai frumoase [i cele mai vechi târguri de Cr\ciun din Europa. Alte pie]e de Cr\ciun, precum cele din Zagreb sau Madeira, de[i se organizeaz\ de dat\ mai recent\, sunt la fel de atr\g\toare, încercând s\ recupereze din timpul pierdut cu noi atrac]ii.


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

55 Pierdu]i în mul]ime, ne putem copil\ri un pic, l\sându-ne în voia acelei magii de Cr\ciun pe care organizatorii [tiu s\ o creeze din ce în ce mai bine, cu fiecare edi]ie.

Colmar, magie în form\ pur\

Foto: Drago[ Asaftei & Florin Ghioca

Or\[elul alsacian Colmar a devenit sinonim cu magia Cr\ciunului acum 17 ani, dar a recuperat rapid [i a câ[tigat o mare popularitate. Timp de [ase s\pt\mâni, în Colmar sunt deschise cinci pie]e de Cr\ciun, legate de un labirint de str\du]e iluminate feeric, m\rginite de case vechi de lemn. Tarabele sunt burdu[ite cu tenta]ii pentru to]i, iar majoritatea me[te[ugarilor sunt din Alsacia [i au fost ale[i pentru calitatea [i unicitatea produselor lor. Degust\ri, expozi]ii de juc\rii tradi]ionale, excursii ghidate, anima]ii pentru copii, precum [i multe spectacole în aer liber [i concerte fac din pia]a de Cr\ciun din Colmar una dintre cele mai atractive din Fran]a. Colmar este sinonim cu magia Cr\ciunului între 24 noiembrie [i 31 decembrie 2017.

Christkindlmarkt din Strasbourg, cel mai mare din târg din Fran]a Christkindlmarkt din Strasbourg este unul dintre cele mai frumoase [i celebre târguri de Cr\ciun din Europa. A avut [i vreme s\ se impun\, pentru c\ este cel mai „b\trân”din Europa [i este [i cel mare din Fran]a. Christkindelsmarik înseamn\ de fapt 12 pie]e, „p\zite” de bradul imens din Place Kleber [i de catedrala masiv\. Cu aproximativ 300 de tarabe de lemn ale sale, Christkindlmarkt este una dintre cele mai mari pie]e de Cr\ciun din Eu-

ropa. Dac\ a]i ajuns aici, în inima Alsaciei, nu rata]i covrigii tradi]ionali, pain d’epices – turta dulce fran]uzeasc\ –, [i „bredele”, biscui]ii speciali cu diferite forme [i arom\ de alune, portocale, scor]i[oar\, nuci sau praline. Lua]ile acas\, atârna]i-le în brad [i, atunci când va veni vremea sau nu mai rezista]i tenta]iei, mânca]i-le! Este deschis între 25 noiembrie [i 31 decembrie 2017.

Joie de vivre la Lille, Fran]a La început de iarn\, Lille str\luce[te [i te molipse[te cu a sa joie de vivre! Pe Place Rihour, peste 80 de tarabe tenteaz\ cu idei de cadouri, figurine ale Nativit\]ii, decora]iuni de Cr\ciun [i tot felul de gust\ri, mânc\ruri [i dulciuri festive. Pute]i g\si aici specialit\]i regionale, dar [i crea]ii ale me[telugarilor din Rusia, Polonia [i Québec ( Canada). Când? De la 18 noiembrie pân\ la 30 decembrie 2017.

Striezelmarkt din Dresda, primul din Germania Striezelmarkt din Dresda î[i deschide por]ile înainte de Advent înc\ de acum 583 de ani, din 1434, de când este atestat\ documentar. La Dresdner Striezelmarkt se respect\ nem]e[te tradi]ia de a se oferi doar produse tradi]ionale din regiune. Juc\rii din lemn [i diverse ]es\turi, globuri [i tot felul de dulciuri, concerte în catedrale [i biserici, scenete în


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

56

FOCUS • CITY BREAK • PIE}E DE CR|CIUN

teatrele din ora[, expozi]ii speciale în muzee, iat\ câteva din atrac]iile Striezelmarkt. Pia]a se organizez\ în Altmarkt, centrul vechi al ora[ului, în acest an în perioda 24 noiembrie -24 decembrie [i în alte zece pie]e mai mici.

Nuremberg Christkindlesmark, cel mai popular târg din Germania Nuremberg Christkindlesmark are ceva tradi]ie, fiind organizat pentru prima dat\ în 1624 [i acesta este doar unul dintre motivele pentru care este unul dintre cele mai vizitate din Germania [i Europa. Peste dou\ milioane de persoane ajung în ora[ în perioada târgului, atrase deopotriv\ de atmosfera electrizant\ [i de produsele apetisante vândute în cele 180 de tonete. Printre tonele de turt\ dulce [i vin fiert în topul preferin]elor se men]ine, de sute de ani, Nuremberg bratwurst. Dac\ vre]i un suvenir tradi]ional, atunci merge]i la sigur cu „Omule]ii de prune” – Zwetschgenmännle, figurine preg\tite din … prune. Târgul este declarat deschis dup\ ce Christkind, Îngerul Cr\ciunului, [i-a f\cut apari]ia la balconul Bisericii Doamnei Noastre [i i-a îndemnat pe cei prezen]i s\ fie mai buni, mai veseli [i mai darnici. Se organizeaz\ între 1 decembrie [i 24 decembrie 2017.

Spielzeuggasse din Hamburg, la întâlnirea cu Mo[ul Hamburg se mândre[te cu mai multe târguri de Cr\ciun, mai mari [i mai mici, organizate pe tematici, dar nimeni nu-l ocole[te pe cel din pia]a central\, Rathaus. Cine ar rata dulciurile [i produsele me[te[ugarilor locali precum obiecte din piele, argint, ornamente pentru brad [i juc\rii? Copiii vor fi încânta]i de întâlnirea cu Mo[ul, care apare în fiecare zi, în sania sa, la orele 16.00, 18.00 [i 20.00. Cei mici nu ar trebui s\ rateze nici Spielzeuggasse (strada juc\riilor), unde comercian]ii din întreaga lume expun juc\rii care mai de care mai interesante. În cele patru sâmbete de Advent, parada colorat\ de Cr\ciun aduce în centrul urbei îngerii, elfii [i renii pentru a r\spândi o atmosfer\ vesel\ [i optimist\. Spielzeuggasse î[i deschide por]ile pe 27 noiembrie [i va fi organizat pân\ pe 23 decembrie 2017.

Aachen, atrac]ie pentru 1,5 milioane vizitatori Pie]ele [i str\zile din jurul Catedralei [i prim\riei din Aachen se transform\ într-un fur-

nicar, un paradis al luminilor [i culorilor [i al mirosurilor irezistibile. Aici, caruselul este o necesitate pentru copii a[a cum este vinul fiert pentru unii adul]i. Gogo[elele de cartofi [i o varietate larg\ de pr\jituri [i biscui]i de Cr\ciun, turt\ dulce, "Spekulatius" [i pâine de mar]ipan vin direct din cuptor [i poate c\ acesta este unul dintre motivele pentru care târgul din Aachen prime[te aproximativ 1,5 milioane de vizitatori în fiecare an. În acest an, Aachen va s\rb\tori Cr\ciunul între prieteni [i vizitatori între 24 noiembrie [i 23 decembrie.

Manchester Christmas Markets, cea mai mare din Regatul Unit Cea mai mare pia]\ de Cr\ciun din ]ar\, Manchester Christmas Markets este destina]ia ideal\ pentru cei care î[i doresc o excursie festiv\. A fost organizat\ pentru prima dat\ în 1999 [i a ajuns s\ aib\ în prezent peste nou\ milioane de vizitatori pe edi]ie. Aproximativ 300 de standuri frumos amenajate ofer\ mânc\ruri interna]ionale, b\uturi [i dulciuri artizanale chiar în inima centrului vibrant al ora[ului. Are loc din 10 noiembrie pân\ pe 21 decembrie 2017.

Londra, o poveste minunat\ de iarn\ Tonul veseliei din Londra este dat de luminile festive care se aprind pe Regent Street, Trafalgar Square, Oxford Street [i Hyde Park, care se transform\ în t\râmul de poveste numit Winter Wonderland. Nu ai cum s\ nu admiri Roata Uria[\ de unde vezi de sus Londra

în straie de s\rb\toare, s\ ocole[ti patinoarul din Hyde Park, s\ nu admiri sculpturile de ghea]\ expuse la Magical Ice Kingdom. La târgul de Cr\ciun din Hyde Park – Winter Wonderland – se organizeaz\ diferite spectacole [i concerte, iar cei mici vor fi surprin[i de întâlnirile cu Mo[ Cr\ciun. Mai sunt [i alte târguri de Cr\ciun în Londra, precum cel din fa]a galeriei Tate Modern, din Chelsea Physic, din Kensington Town Hall, Greenwich Market sau din Southbank Centre. Londra devine [i mai atr\g\toare între 20 noiembrie [i 3 ianuarie.

Funchal, Madeira, Portugalia, sub semnul luminii Insula portughez\ Madeira s\rb\tore[te sosirea Cr\ciunului [i a Anului Nou cu o pia]\ tradi]ional\, care se desf\[oar\ în centrul capitalei Funchal, pe Avenida Arriaga. Al\turi de marea varietate de produse expuse [i suveniruri tradi]ionale aici v\ pute]i l\sa încânta]i [i de florile exotice de care Madeira nu duce lips\. Colindele [i diversele manifest\ri culturale, religioase, etnografice [i artistice se desf\[oar\ pe tot parcursul lunii decembrie în Funchal [i se încheie cu s\rb\toarea celei de-a 12-a nop]i, din 5 decembrie. În noaptea de revelion are loc un spectacol impresionant de artificii, care a intrat în Guiness Book. Pia]a de Cr\ciun din Funchal are loc de la 1 decembrie 2017 pân\ la 7 ianuarie 2018.

“Vanocni trhy” în centrul istoric al Prag\i Capitala Cehiei s-a impus drept una dintre


Striezelmarkt, Dresda

BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

indc\ atât prim\ria cât [i pomii din parcul care o înconjoar\ str\lucesc ca o mare de lumin\. Târgul din fa]a Palatului Schönbrunn, Satul de Cr\ciun de la Palatul Belvedere, Riesenradplatz (Pia]a Ro]ii Mari unde au loc concerte live [i diferite programe dedicate celor mici) Târgul tradi]ional de Cr\ciun de pe Freyung sau Maria-Theresien-Platz sunt alte pie]e de unde pute]i umple tolba Mo[ului cu diferite daruri pentru cei dragi. Viena i[i p\streaz\ statutul de ora[ al muzicii [i de Cr\ciun, când sunt organizate numeroase concerte [i programe speciale pentru copii, iar în fiecare dup\-amiaz\ r\sun\ de muzica tradi]ional\ de Advent. Târgurile de Cr\ciun din Viena au loc în 2017 între 13 noiembrie [i 23 decembrie.

cele mai frumoase destina]ii din Europa [i târgul de Cr\ciun este unul dintre motivele succesului la turi[ti. “Vanocni trhy” – târgul de Cr\ciun din Praga, se organizeaz\ în fiecare an în câteva pie]e importante din Praga, dar cele mai frumoase se g\sesc în Pia]a Ora[ului Vechi, Pia]a Wenceslas [i în curtea castelului Hradcany. Nu rata]i nici pie]ele Republicii, Tyl sau Pia]a P\cii, tradi]ionalele c\su]e cu acoperi[ul ro[u sigur „ascund” cadoul potrivit pentru cei dragi sau, de ce nu, pentru voi! Se vând produse de calitate, lucrate manual, din lemn, din piele sau din cristal de Bohemia. Peste tot în centrul istoric al Prag\i sunt scene ale Nativit\]ii, în biserici au loc concerte de colinde [i de org\, e o atmosfer\ special\ de s\rb\toare la care te vei bucura c\ iei parte. Nu rata]i o can\

de mied fierbinte sau unul dintre sortimentele de cârna]i cehe[ti, cu varz\ sau nu. “Vanocni trhy” are por]ile deschise între 2 decembrie [i 6 ianuarie.

Christkindlmarkt, povestea de iarn\ a Vienei Christkindlmarkt din Viena s-a impus în ultimii ani ca unul dintre cele mai importante evenimente de gen din Europa. Organizat pentru prima oar\ în anul 1294 de Sfântul Nicolae, Christkindlmarkt a devenit un brand turistic de mare succes al capitalei Austriei. Sunt organizate mai multe pie]e de Cr\ciun în Viena, toate cartierele [i pie]ele mai cunoscute g\zduiesc câte una. Dar cel din Pia]a Prim\riei, Rathausplatz, este cel mai impresionant, dat fi-

Zagreb, Croa]ia, g\zduie[te „Cea mai bun\ pia]\ de Cr\ciun” A fost votat de dou\ ori la rând drept „Cea mai bun\ pia]\ european\ de Cr\ciun" [i a[a a devenit una dintre cele mai bune destina]ii de iarn\ în aceast\ perioad\. Magia este peste tot în Zagreb, e o atmosfer\ idilic\ pe str\zile [i pie]ele din jurul centrului ora[ului. Tarabele sunt pline de tot felul de tenta]ii culinare, iar distrac]ia e la fiecare pas, indiferent dac\ alegi patinoarul, simulatorul 3D sau spectacolele stradale. Are loc de la 2 decembrie 2017 pân\ pe 7 ianuarie 2018

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

57


DE T ST OP IN A} II

FOCUS • TOP 10 CELE MAI VIZITATE ORA{E

TOP 10 CELE MAI VIZITATE A[a cum ne-a obi[nuit în ultimii ani, Mastercard a lansat Indexul 2017 pentru Global Destination Cities, clasamentul celor mai vizitate ora[e din lume. Studiul, realizat pentru al nou\lea an consecutiv,

58 1.Bangkok 20.2 millioane de vizitatori interna]ionali

Cu aproximativ 8,3 milioane de locuitori, capitala [i cel mai mare ora[ din Thailanda, Bangkok atrage în primul rând prin atmosfera sa exotic\, prin diversitatea cultural\, ospitalitate [i posibilit\]ile nenum\rate de distrac]ie. Bangkok [i-a p\strat prima pozi]ie pe care o ocupa în clasamentul Global Destination Cities pe anul trecut.

tive turistice din lume precum Turnul Londrei, London Eye, Big Ben, Catedrala Sf. Paul [i muzee din care amintesc doar de British Museum, Nathional Gallery, Muzeul de [tiin]e, Tate Britain se afl\ la Londra. Un centru comercial [i financiar de talie mondial\, Londra d\ tonul [i în art\ [i [tiin]\, în industria divertismentului [i mai nou [i în mod\.

3. Paris

s\u, bulevarde [i pie]e pline de farmec precum Champs-Elysées [i Vendome, l\ca[uri de cult care au f\cut istorie, precum Catedrala Notre Dame, nu mai au nevoie de prezentare. Parcuri [i gr\dini publice precum Tuileries [i Luxembourg, cartiere pline de farmec precum cel latin sau Montmartre, gastronomia fin\ [i oferta de shopping fac din Paris o destina]ie de neocolit. Capitala Fran]ei e [i „capitala modei”, una dintre cele mai adorabile destina]ii din lume.

16,1 milioane de oaspe]i str\ini

2. Londra 20 milioane vizitatori str\ini

Capitala Regatului Unit al Marii Britanii [i Irlandei de Nord atrage ca un magnet turi[tii din toat\ lumea cu atmosfera sa cosmopolit\, istoria [i oferta cultural\ [i cu posibilit\]ile de distrac]ie. Unele dintre cele mai celebre obiec-

{armantul Paris continu\ s\ se men]in\ la în\l]ime, nu f\r\ motiv este supranumit de secole „Ora[ul luminilor”. Incitant [i cosmopolit, cu un aer non[alant molipsitor, Parisul este trendsetter în arhitectur\, gastronomie [i art\. Monumente grandioase precum Turnul Eiffel, Arcul de Triumf sau Palatul Luvru cu muzeul

4. Dubai 16 milioane turi[ti str\ini

Dubai este o destina]ie complet\, care se tot reinventeaz\, astfel încât to]i cei care l-au vizitat acum 5-6 ani vor fi uimi]i s\ vad\ un alt ora[ [i mai ofertant pentru locuitori [i vizitatori. Cel mai mare ora[ din Emiratele Arabe Unite


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

Dubai, foto: Nicu Cherciu www.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

6. Tokyo 12,5 milioane oaspe]i str\ini

5. Singapore 13,45 milioane vizitatori str\ini

Hong Kong, oto: © TUI TravelCenter

Acest ora[-stat insular este atipic pentru Asia [i cei care ajung aici spun c\ au impresia c\ au fost teleporta]i într-un film SF cu un decor exotic. Bine pus la punct [i sistematizat, Singa-

Ora[ul acesta, de[i mai corect ar fi poate s\-l numim, a[a cum este cunoscut oficial [i guvernat ca o „prefectur\ metropolitan\”, este unul al superlativelor de multe feluri. S-a clasat pe primul loc într-o analiz\ a ora[elor lumii a TripAdvisor (în anul 2014) la categoria „Cea

ORA{E DIN LUME m\soar\ num\rul de vizitatori interna]ionali care se cazeaz\ peste noapte [i realizeaz\ o estimare a ]\rilor care vor fi cele mai vizitate în 2017.

continu\ s\ se dezvolte, astfel c\ atrac]iilor devenite deja clasice, precum Burj Khalifa, „Fântânile cânt\toare”, Dubai Creek [i mallurile în care po]i schia chiar dac\ afar\ sunt peste 45 grade Celsius li se adaug\ alte noi atrac]ii uimitoare, cel pu]in dac\ ne gândim c\ totul e construit în de[ert. La concuren]\ cu deja clasicele safari prin de[ert, au ap\rut gr\dini imense [i aquaparcuri, Dubai Aquarium & Underwater Zoo.

pore uime[te prin rigoarea sa „nem]easc\” [i cur\]enia exemplar\. Un important nod comercial [i de transport, Singapore are ce oferi [i turi[tilor. Gr\dina botanic\ de-a dreptul exotic\ (ora[ul se afl\ la 138 km de Ecuator), Gr\dina zoologic\, Marina Bay, China Town [i insula Sentosa sunt printre atrac]iile acestui ora[ insular. La acestea se adaug\ Galeria Na]ional\, Muzeul civiliza]iei asiatice, Marina Bay Sands Skypark [i National Orchid Garden.

mai bun\ experien]\ general\”, fiind primul [i la „ajutorul dat de localnici”, „via]\ de noapte”, „cump\r\turi”, „transport public local” [i „cur\]enia str\zilor”. Ghidul Michelin i-a acordat cele mai multe stele Michelin, Tokyo fiind situat pe locul întâi [i în topul celor mai sigure ora[e din lume. A[adar, de[i este recunoscut drept unul dintre cele mai scumpe ora[e din lume, Tokyo nu duce lips\ de turi[ti atra[i aici în principal de cultura locului, total

59


Londra, foto: ©JustVISION

Singapore

mare metropol\ a Seulului, unde tr\iesc peste 10 miloane de locuitori, este doar una dintre atrac]iile sale, c\ci urbea are…de toate pentru to]i. În Seul [i împrejurimi se afl\ patru site-uri încluse în patrimoniul UNESCO: palatul Changdeokgung, fort\rea]a Hwaseong, templul Jongmyo [i mormintele regale ale Dinastiei Joseon. Lista atrac]iilor e completat\ de Myeong-dong, un cartier comercial unde cuvântul de ordine e shoppingul, Memorialul r\zboiului, parcul Na]ional Bukhansan, Insadong sau Muzeul Na]ional al Coreei. {i lista poate continua...

8.New York 12.4 milioane de turi[ti str\ini

Dubai, foto: ©Nicu Cherciu

60

diferit\ de cea occidental\. Printre cele mai apreciate obiective turistice din Tokyo amintesc de Shinjuku Gyoen National Garden (Shinjuku), Templul Senso –Ji, Turnul Tokyo, Yoyogi parc, Palatul Imperial [i, dac\ ave]i mai mult timp la dispozie, muntele simbol al Japoniei, Fuji.

„Big Apple” are cu ce s\ te atrag\ [i ziua [i noaptea, este oarecum intimidant [i fascinant în acela[i timp. De peste un secol, este unul din centrele mondiale care dau tonul în comer] [i finan]e, în mass-media, educa]ie, divertisment, art\ [i mai nou [i în mod\. Locuri celebre precum Empire State Building, Times Square, Statuia Libert\]ii, Insula Eli, Wall Street, Manhattan, Fifth Avenue, Podul Brooklyn, SoHo, Times Square, Empire State Building, Central Park nu mai au nevoie de nicio prezentare.

Foto: © TUI TravelCenter

DE T ST OP IN A} II

FOCUS • TOP 10 CELE MAI VIZITATE ORA{E

parcuri luxuriante, pie]e pline de tenta]ii pentru gurmanzi, artere comerciale [i mall-uri fac din Kuala Lumpur o destina]ie în vog\. Cei care ajung aici nu rateaz\ Turnurile gemene Petronas, pe care cei 451 metri în\l]ime le-au plasat odat\ pe primul loc în clasamentul celor mai înalte din lume, Turnul KL Menara, pe[tera Batu ( situat\ la 11 km de Kuala Lumpur), Moscheea Na]ional\- Masjid Negara, Bird Park, Sin Sze Si Ya Temple sau Aquarium. Dar, dac\ vre]i s\ intra]i în spiritul locului, atunci trebuie s\ gusta]i din bun\t\]ile locale [i s\ face]i shopping. Strada Petaling este recunoscut\ pentru cump\r\turi, ca [i Pia]a central\ [i Cartierul Chinezesc, iar Jalan Alor e locul preferat de gurmanzi.

10. Hong Kong 9.25 milioane turi[ti str\ini

Ora[ul acesta este atât de divers [i cosmopolit, de str\lucitor, un amestec de nou [i vechi, de modern [i tradi]ional încât to]i cei care l-au vizitat spun c\ e din categoria de v\zut o dat\ în via]\. Gratulat cu o pozi]ie geografic\ deosebit\, Honk Kong este la în\l]ime [i la propriu [i la figurat. Dar po]i s\ ai ora[ul la picioare din punctele de observa]ie precum cel de pe vârful Victoria, unde ajungi cu celebrul funicular în care s-au turnat scene din seria James Bond, sau Honk Kong Skyline, nu conteaz\ la ce or\ ajungi, ora[ul e fabulos [i ziua [i noaptea. Temple precum Tian Tan Buddha (Big Buddha), gr\dina Nan Liam, portul Victoria, Disneyland, Ocean Park, insula Lantau sunt tot atâtea atrac]ii de top ale acestei metropole. Oferta gastronomic\ este de-a dreptul fabuloas\, iar cea de shopping nu are prea mul]i concuren]i în lume. Drum bun!

9. Kuala Lumpur 12.1milioane de turi[ti str\ini

7. Seoul 12,44 milioane turi[ti str\ini

Capitala Coreei de Sud este unul dintre cele mai populate [i nelini[tite ora[e din lume. Dar aceast\ energie, atmosfer\ electrizant\, de

Un ora[ contrastant [i colorat, în care orizontul este „împ\r]it” între minarete, domuri [i zgârie-nori, cu forfot\ mare pe str\zi [i arome de tot felul, Kuala Lumpur este prin defini]ie un loc exotic. Monumente istorice,

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

MOZAIC

JUSTVISION

60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta 64. Istoria închis\ între ziduri 72. BikeXpert Racing Team

LONDRA LA PAS... International Tour Alexander The Great 68. SHOPPING LISTS 70. LEGENDELE VINULUI 74. SIBIU JAZZ COMPETITION 62.


MOZAIC â&#x20AC;¢ LONDRA LA PAS...

62


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

Foto: Š JustVISION

63

Londra la pas... Suntem diferi]i, hai s\ avem experien]e diferite!


MOZAIC • LONDRA LA PAS...

64 Tamisa, Coca-Cola London Eye

Dac\ ai v\zut Westminster Abbey, Parlamentul [i Big Ben-ul nu po]i spune neap\rat c\ ai vazut Anglia. Cåteva selfie-uri `n fa]\ Palatului Buckingham [i o plimbare cu vapora[ul pe Tamisa nu-]i vor `mbog\]i cuno[tin]ele despre istoria [i spiritul Regatului Unit decåt `ntr-o mic\ m\sur\. Desigur, post\rile tale pe FB `i vor umple de invidie pe colegii r\ma[i la birou [i vei putea afi[a superioritatea celui care „a fost acolo". F\r\ a avea preten]ia c\ pot da lec]ii `n materie de c\l\torii, eu cred c\ turistul modern ar trebui s\ aib\ propriile experien]e, propriile descoperiri [i propriile impresii despre locurile vizitate. Fie c\ apelezi la agen]ii de turism, sau o iei pe cont propriu, c\l\toria, oricum ai lua-o, ar trebui s\ fie o experien]\ pl\cut\ – sau nepl\cut\, dac\ ai ales gre[it agen]ia. Poate cel mai interesant mod de a c\l\tori e acela de a te l\sa `n voia sor]ii [i a gusta din plin aventura, f\r\ stat la coad\ la muzee, f\r\ drume]ii istovitoare [i fuga continu\ dup\ „obiective de neratat". S\ te plimbi liber, s\ interac]ionezi cu ora[ul, cu locurile [i cu oamenii, s\ te pierzi `n mul]ime [i s\ devii, pentru cåteva zile, cet\]ean al

locurilor respective poate fi mult mai interesant decåt servirea unui meniu turistic gata preparat. C\l\toriile au devenit banale chiar [i pentru cei cu bugete mai mici. Un zbor [i o cazare `n nu [tiu ce capital\ a lumii nu mai sunt o ]int\ de neatins. Dimpotriv\, a devenit u[or [i dezirabil s\ vezi locurile pe care le-ai visat o via]\ `ntreag\. {i atunci, de ce nu am profita de aceast\ oportunitate? Por]ile sunt deschise, lumea e a ta! Nu [tiu dac\ modelul „10 locuri de v\zut" sau „ce s\ faci `n capitala Regatului Unit al Marii Britanii [i al Irlandei de Nord” sunt re]ete de urmat. Am simtit-o pe pielea mea cu alte ocazii. De data asta, am luat-o la pas. Londra e o capital\ smart, Regatul e o ]ar\ smart, dar, dup\ un calcul simplu, am ajuns la concluzia c\ varianta rent-a-car e mult mai avantajoas\ decåt varianta transportului `n comun. Dac\ grupul t\u num\r\ maxim 5 persoane [i dac\ ]i-ai propus s\ vezi mai departe de grani]ele Londrei, varianta rent-a-car e cu siguran]\ mai economic\ [i mai sigur\ decåt varianta underground + coach (cum ai s\ vezi scris

peste tot `n loc de buss). Eu am `nchiriat o „bestie” ro[ie de Ford Focus, foarte puternic\ ma[ina [i manevrabil\, pentru care am pl\tit pentru cinci zile, cu toate taxele incluse [i un plin de motorin\, vreo 170 de lire. Aviz amatorilor: totu-i pe dos! Eu era s\ o p\]esc. M-am asigurat din dreapta, iar ma[ina venea din stånga! Altfel, Anglia e ]ara `n care se conduce bine, iar regulile sunt respectate. Am `ntålnit pe autostr\zi nenum\rate panouri care anun]au: “No incident reporting" sau “No excuse for poor driving”. ~n traficul pietonal e chiar amuzant. E u[or de deosebit un turist str\in de unul britanic. Se ciocnesc tot timpul. Harababura de pe trotuare [i din aeroporturi nu se rezolv\ doar cu semnale luminoase [i mesaje audio „keep left", zic eu. ~n func]ie de buget, cazarea `n capitala britanic\ poate fi foarte scump\ sau chiar ieftin\. Eu le-am `ncercat pe amåndou\. Un hostel curat `n Pedington, cu un mic dejun foarte bogat (nu tradi]ionalul Full English Breakfast) te poate costa 35 de lire de persoan\, sau un apartament de lux `n buricul tårgului, la


Double Decker la sta]ia Victoria

I

Shooting la Tower Bridge

BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

65


MOZAIC • LONDRA LA PAS...

66

Victoria, achizi]ionat prin greeteri sau cuno[tin]e, te poate costa `ntre 150 [i 400 lire pe zi. Ca not\ general\, a[ spune c\ Londra nu este o capital\ ieftin\. Orice intrare la muzeu sau vizit\ costa cåteva zeci de lire dar, pentru cei dispu[i s\ economiseasc\ cåteva lire, [i eu am fost dispus, måncarea din supermaketuri e mai ieftin\ [i mai bun\ din punct de vedere calitativ comparativ cu cea din Romånia. Pentru cei mai comozi din fire exist\ nenum\rate locuri de unde pot lua un double decker pentru un tur organizat de trei ore [i pot vizita principalele atrac]ii turistice: Westminster Abbey – în care au avut loc cele mai importante ceremonii de încoronare sau c\s\torii ale membrilor familiei regale –, Parlamentul cu Big Ben-ul, Palatul Kensington – fosta re[edin]\ a Prin]esei Diana [i locul în care locuiesc, în prezent, Kate, William [i copiii lor, George [i Charlotte –, parcul Kensington, Palatul Buckingham – care poate fi vizitat doar opt s\pt\mâni pe an, din iulie pân\ în septembrie –, London Eye [i salba de poduri de peste Tamisa, de la London Bridge la Tower Bridge. Nu sunt adeptul tururilor de ora[ în grup, cu ghizi, dar cred c\ sunt o solu]ie bun\ atunci când ai pu]ine zile la dispozi]ie [i vrei s\ î]i faci o idee complet\ despre un ora[. Pentru c\ eu mi-am propus s\ v\d Londra la pas, am ajuns [i `n Hyde Park, un parc imens, cu arbori imen[i unde, oricåt de mult\ lume ar fi, ai senza]ia c\ nu e nimeni. Vezi oameni care `[i plimb\ patrupedul, oameni de toate vårstele care fac jogging, mul]i studen]i, pe semne, care `[i `nva]\ cursurile gesticulånd, cai, mul]i cai – grajdurile de lâng\ Hyde Park organizeaz\ plimb\ri c\lare prin parc –, lebede, li[i]e [i båtlani de parc\ te-ai afla `n delt\. ~ntr-una din zile m-am `ntålnit, `n apropiere de Waterloo Bridge, cu un mai vechi prieten, acum mare dasc\l la King College London, care mi-a spus: Måncarea englezeasc\ e boring. Hai s\ månc\m ceva la un restaurant indian. {i am mers la India Club, o legend\ din 1951, un restaurant care `i are printre fondatori pe Jawaharlal Nehru, primul prim ministru al Indiei

[i pe Edwina Mountbatten, so]ia Lordului Mountbatten, ultimul vicerege al Indiei britanice, club preluat `n 1997 de The Marketers. La deschiderea sa, Lady Montabated a povestit oaspe]ilor c\ dore[te ca ini]iativa sa s\ cimenteze prietenia Indo-Britanic\. De la fereastr\ se putea vedea Somerset House – The Courtault Institute of Art, pe care l-am vizitat [i

m\ gåndeam ce diferen]\ este `ntre acesta [i Academia de Arte Ion Andreescu pe care o cunosc foarte bine. Mai tårziu am aflat c\ prestigioasa publica]ie The Economist, `ntr-un articol al s\u, a afirmat c\ India Club este unul dintre pu]inele restaurante autentice cu specific indian din capitala britanic\.


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

67

Shooting la Tower Bridge ... la poarta Palatului Buckingham

Ce am måncat aici? Greu de spus. Presupun c\ erau crabi sau pui de balt\ `ntr-un sos lipicios foarte aromat [i foarte iute. Servirea a fost rustic\, tacåmurile erau a[ezate direct pe mas\, iar farfuriile nu aveau “mise en place”. O remarc\ misogin\ de coloratur\: la Londra femeile sunt egale cu barba]ii [i chiar

mai mult de atåt, a[ spune. Dup\ l\sarea serii, ai toate [ansele s\ vezi peste tot pe str\zi, la London Eye sau `n pia]a Piccadilly Circus tinere fete, elegante, r\pitor de frumoase, `nv\luite `n aburii alcolului, sprijinite de stålpi sau mergånd jenant de caraghios, cu cåte o sticl\ de burbon `n mån\. Dac\ pån\ acum nu m\ d\deam `n vånt

dup\ capitala britanic\, trebuie s\ spun c\, `n ciuda ploilor cu soare, a våntului umed [i iar a ploilor, o parte din inima mea a r\mas acolo. Calmul englezesc, polite]ea `n trafic, bulevardele pline de oameni frumo[i, sobrietatea cl\dirilor de c\r\mid\, proverbialul gazon englezesc prezent peste tot, care urc\ chiar [i pe cl\diri la propriu [i nu `n ultimul rånd calitatea oamenilor m-au determinat s\-mi reconsider aprecierile la adresa acestui ora[ cosmopolit. Dup\ trei zile de luat Londra la pas, am facut o incursiune pe riviera engleza, c\tre Clacton on Sea, via Colchester, Essex. Aveam s\ descop\r c\ gazonul englezesc nu e doar la Londra. Peste tot pe unde mergeam, vedeam cåmpuri de gazon, foarte verzi, tunse „periu]\”. Nu `mi dau seama cum reu[esc s\ `ntre]in\ cåmpuri `ntregi de gazon pentru c\ noi, `n Romånia, nu reu[im s\ `ntre]inem gazonul din cele cåteva parcuri mai r\s\rite. La cap\tul destina]iei mele am desoperit o sta]iune fermec\toare, `ncremenit\ `n timp, care [i-a cunoscut faima `n anii”70, cu plaje imense [i nisip fin pe care te a[teptai s\ vezi englezoiace `mbr\cate `n costume de baie `n dungi cu månecu]e care `[i plimb\ terrier-ul. Dar, despre cum am petrecut `n Colchester, cel mai vechi ora[ britanic, data viitoare.

Marcel {tef


MOZAIC • SHOPPING

SHOPPING LISTS + Lux = Paris 68 Mod\ Cunoscut\ drept capitala dragostei [i a modei, Parisul satisface `n acela[i timp cele mai rafinate gusturi ale vån\torilor de shopping. Aromele de cafea [i baghet\ proasp\t\ plutesc `n aer, iar `n fundal se aude o [ansonet\... Ghidat de cele 5 sim]uri, descoper\ Parisul dup\ o altfel de hart\. Sim]ul tactil este r\sf\]at la Bompard, una dintre marile case de ca[miruri, unde pre]ul unui pulov\r dep\[e[te 400 euro. E moale, f\cut din lâna de pe pieptul caprelor Kashmir, ]ine foarte cald [i între]inerea lui necesit\ o aten]ie special\. Pentru toate sim]urile, renumitele galerii Lafayette [i Printemps, de pe bulevardul Haussmann, reprezint\ adev\rate catedrale ale shopping-ului parizian. Cu 44.000 m.p. dedica]i în exclusivitate luxului, Printemps are exclusivitate pentru 300 de m\rci de renume, iar spectaculoasa cupol\ art nouveau transform\ magazinul într-un adev\rat palat. Nume care a scris istoria modei, magazinul Lafayette te `ntâmpin\ cu vestimenta]ie, accesorii, bijuterii [i parfumuri la superlativ: Boucheron, Chaumet, Lacroix, Diesel, DKNY, Guess, Fendi, Dupont, Valentino, Chantal Thomas… Pentru cump\r\torii exclusivi[ti, c\rora finan]ele le permit orice fel de achizi]ii, se impune o vizit\ în magazine precum Cartier, Chanell, Dior, Lacroix, Piaget, Yves Saint Laurent sau Van Cleef& Arpeles, Gucci, Hermès. {i „Pia]a de purici” (“Marché-aux-puces”) merit\ vizitat\ pentru galeriile de antichit\]i, pline de comori cu pre]uri pe m\sur\.

Secrete ora[ului Milano Ai bifat Domul, una dintre cele mai mari catedrale din lume, ai admirat controversata fresc\ „Cina cea de tain\” [i ai fost deja la un spectacol de muzic\ clasic\ la Scala. Acum e cazul s\ ui]i de timp [i de bani [i s\ o iei pe celebrele artere de cump\r\turi, s\ savurezi o cafea cu ment\ sau un cocktail multicolor la una dintre terasele trendy.

Departe de buticurile luxoase cu haine Prada, Milano are [i p\r]i mai pu]in cunoscute turi[tilor unde po]i s\ faci shopping ieftin, unde po]i s\ cumperi obiecte cu valoare sentimental\ [i s\ tr\ie[ti boem, fie [i numai pentru câteva ore. Londra are Portobello Road, Roma are Porta Portese, iar Milano are Pia]a Fiera di Sinigaglia, parte inseparabil\ a vie]ii milaneze de sâmb\ta diminea]a, de mai bine de o sut\ de ani. Pia]a a fost numit\ a[a dup\ Sinigaglia – singurul port franconian din Italia [i care a g\zduit o pia]\ uria[\. Pia]a a fost creat\ spontan de vagabonzii [i s\racii care schimbau ceea ce aveau cu ceea ce le trebuia, într-o pia]\ de vechituri vibrant\ de care milanezii s-au îndr\gostit. Pia]a de antichit\]i reune[te 40 de furnizori tradi]ionali, cei ai c\ror p\rin]i [i buni-

ci au început aceast\ tradi]ie milanez\. Ei vând c\r]i po[tale, timbre, c\r]i, telefoane cu o vechime de peste cincizeci de ani [i tot felul de suveniruri amuzante. {i tot aici sunt [i me[te[ugari [i artizani care î]i vând crea]iile lucrate cu migal\.

Festivaluri de Shopping la Dubai Aflat pe faleza Golfului Persic din Marea Arabiei, avanpost al de[ertului Arab, Dubaiul este renumit pentru sofisticatele atrac]ii turistice pe care le pune la dispozi]ie, de la gigantul Burj Khalifa dar [i pentru festivalurile de shopping din marile Mall-uri. Contrar a[tept\rilor, Dubaiul este o destina]ie accesibil\ pentru turi[tii afla]i `n c\urtare de chilipiruri. Dubai Mall este cel mai mare mall din ora[ [i


BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

De la magazine cu prestigiu interna]ional, pân\ la cele care î[i p\streaz\ cu str\[nicie clientela, `n aceast\ perioad\ toate se preg\tesc pentru marea goan\ dup\ shopping. Acest maraton se adreseaz\ atåt celor care fug dup\ ultimele crea]ii ale caselor de mod\, cåt [i celor care vor doar s\ cumpere mici obiecte care s\ le aduc\ aminte de `ntålnirea cu ora[ul iubit.

r\mane f\r\ niciun ban! Deira este faimoas\ pentru souk-urile sale tradi]ionale (pie]e), pline de cump\r\tori, în orice moment al zilei. Pia]a de aur din Deira este cel mai mare bazar de aur din lume, motiv pentru care Dubaiul a fost supranumit „Ora[ul de aur”.

69

Dubai Mall, foto: Nicu Cherciu

Shopping zeiss la Berlin

Shopping responsabil. Reguli de aur! 1. Nu `ncepe shopping-ul `ntr-o dispozi]ie proast\. 2. Nu lua cu tine toate resursele financiare [i toate c\r]ile de credit. 3. Nu te gr\bi! Probeaz\, plimb\-te, gânde[te-te la ce vei

asorta noua ta achizi]ie 4. ~n primul rand, ascult\-te pe tine [i doar mai apoi cere sfatul vânz\toarei sau al prietenei tale! 5. Nu te „arunca” la reduceri! 6. Alege o `nc\l]\minte comod\ pentru shopping.

ofer\ intrare la Burj Khalifa. Op]iunile de shopping sunt practic nesfår[ite [i sunt aproape întotdeauna `nso]ite de evenimente speciale, cum ar fi concerte de muzic\ [i prezent\ri de mod\. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt Dubai Shopping Festival – ce are loc anual în lunile ianuarie [i februarie – [i Dubai Summer Surprises – care se desf\[oar\ `n lunile iulie [i august. Dac\ sunte]i în c\utarea mai multor op]iuni de shopping, merge]i `n Cartierul

7. Gånde[te-te cât de mult `]i place cu adev\rat ceea ce vrei s\ cumperi. 8. Nu cump\ra haine dac\ sunt probleme `n ceea ce prive[te m\rimea sau lungimea. 9. Dup\ `ncheierea shopping-ului, relaxeaz\-te la o cin\.

Bastakia – construit în secolul al 19-lea pentru boga]ii negustori persani care se ocupau în principal cu comer]ul de perle [i textile. Pentru cei cu carduri f\r\ limit\ de credit, Dubaiul este ora[ul ideal unde pot experimenta opulen]a la maxim, oportunit\]ile comerciale fiind practic f\r\ limite, ca de altfel [i cele culinare sau de distrac]ie. Pentru doamnele cochete, cartierul Deira este o oprire obligatorie [i locul unde, f\r\ b\gare de seam\, pot

Berlinul a devenit unul dintre cele mai stilate ora[e europene, designerii al\turând cu succes tendin]a avangardist\ cu linia contemporan\. Kilometrul 0 al cump\r\turilor este bulevardul Kurfürstendamm (Ku’Damm) [i prelungirea acestuia – Tauentzienstrasse, ce ofer\ o varietate ame]itoare de magazine exclusiviste, shop-uri universale (cum este KaDeWe) [i centre comerciale (Europa-Center). Alte loca]ii în pas cu tendin]ele sunt Friedrichstrasse în Mitte, Kantstrasse în Charlottenburg [i Kreuzberg Oranienstrasse. Pentru cele mai bune magazine [i cele mai atractive oferte, po]i s\ apelezi la a[a numi]ii shopping scouteri – persoane special instruite s\ î]i arate drumul c\tre atrac]iile ora[ului.

Elegan]\ britanic\ pur\: Shopping la Londra La Londra vei g\si laolalt\ toate reprezentan]ele caselor de mod\, dar [i o mul]ime de buticuri cochete. Cel mai fierbinte loc pe harta de shopping a ora[ului r\mâne cunoscutul magazin Harrods (aflat în cartierul Knightsbridge). Elegan]\ britanic\ pur\! ~]i po]i satisface pofta de art\ vestimentar\ cu concept store-uri ce poart\ nume cu înc\rc\tur\ prestigioas\ – Christopher Kane (acum [i pentru Topshop), Aquascutum (pe Regent Street) sau Nicole Farhi (pe Westbourne Grove). Dac\ dai peste vreun charity-shop, nu-l ocoli! Ai putea g\si aici adev\rate comori vestimentare! Pasiona]ii de fashion [tiu c\ aceste locuri ascund articole vintage ale brandurilor renumite, la pre]uri mici. ~ncearc\ la Octavia Foundation, 211 Brompton Rd sau la Crusaid, 19 Churton St.

Zenaida F\rca[

Dev


MOZAIC • LEGENDELE VINULUI

70

Cånd „Vini]el“, luna septembrie, cum i se spune în calendarul popular, începe a rugini frunza prin vii, sco]ånd la iveal\ ciorchinii rubinii [i grei de dulcea]\, b\trånii podgoreni [tiu c\ Ziua Crucii se apropie, iar vremea culesului la struguri a sosit. Pån\ la aceast\ dat\, ciuberele, bu]ile, mustuitoarele, arhaicele linuri [i teascuri au fost deja cur\]ate [i transportate, fie în „dealurile cu vii“, fie au fost a[ezate cu grij\ în fa]a pivni]elor din gospod\ria fiec\ruia, pentru a primi ofranda noii recolte.

LEGENDELE

Vi]a, simbol al nemuririi [i al mântuirii Hotar al verii c\tre iarn\, Ziua Crucii este considerat\ de ]\ranii romåni ca timpul cånd p\måntul se închide, gåzele [i [erpii î[i caut\ culcu[uri potrivite sub p\månt, iar plantele încep s\ moar\, pierzåndu-[i puterile cu care au fost h\r\zite. Conform credin]elor str\vechi, imediat dup\ Ziua Crucii, trebuie s\ înceap\ [i culesul viilor, deoarece strugurii nu sunt doar o

desf\tare a omului, ci reprezint\ expresia vegetal\ a nemuririi. În civiliza]iile orientale via era asimilat\ Zei]ei-Mum\, numind-o Mama Butuc de vi]\ de vie, deoarece în boabele fiec\rui ciorchine se acumuleaz\ puterea luminii, iar vinul, prin conservarea acestei imbatabile for]e regeneratoare, devine mesagerul tinere]ii triumf\toare, al vitalit\]ii, dar [i al în]elepciunii [i tinere]ii.

Preluånd aceste însu[iri, cre[tinismul adaug\ simbolismului vi]ei de vie o nou\ dimensiune: a sacrificiului Christic. Vi]a devine însu[i Iisus, iar „...oamenii nu pot pretinde a fi ml\di]ele viei lui Dumnezeu, dac\ nu r\mån în El. Altminteri, nu vor fi decåt ml\di]e uscate, bune de a fi aruncate în foc“. (Ioan, 15.1). Vinul, conform preceptelor cre[tine, este „sångele


15 (30), aprilie / mai 2015 BeTUI Nr. BeTUI 29(44),Nr. noiembrie/decembrie 2017

71

VINULUI Domnului“ care purific\ [i înt\re[te fiin]a în fa]a tuturor încerc\rilor vie]ii. Referitor la semnifica]ia vi]ei [i a vinului, în mitologia romåneasc\ au fost consemnate cåteva legende, în care Noe împreun\ cu fiii lui îl roag\ pe Dumnezeu s\ le potoleasc\ setea care le pårjolea sufletele, dup\ potop. Dumnezeu le-a dat atunci vi]a [i oamenii [iau potolit setea cu strugurii ei. Cu timpul, oamenii au înv\]at s\ fac\ [i vin din struguri, dar au uitat s\ mul]umeasc\ lui Dumnezeu. Atunci, Atotputernicul f\cu ca vinul s\-i [i îmbete pe oameni. Într-o alt\ legend\ se poveste[te c\ însu[i Noe a înv\]at s\ cultive vi]a de vie, dar trebuia s\ împart\ vinul cu Diavolul. Pentru a-[i putea recunoa[te partea, Diavolul t\ie mai întåi un miel, apoi un leu [i un porc [i la urm\, o maimu]\ [i stropi cu sångele lor butucii vi]ei. Dup\ moartea lui Noe, via lui s-a distrus, r\månånd doar via Diavolului. Datorit\ acestui fapt, se spune c\ omul la b\utur\ e mai întåi ca un miel, apoi se simte ca un leu, iar la urm\ ca un porc [i o maimu]\.

Culesul viilor - ritual [i s\rb\toare a comunit\]ii Eveniment de maxim\ importan]\ în via]a tuturor podgorenilor, recoltatul strugurilor nu a reprezentat pentru genera]iile trecute doar o activitate trudnic\, ce trebuia finalizat\ cåt mai repede [i în condi]ii opti-


MOZAIC • LEGENDELE VINULUI BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

„A[a joac\ fetele, Joac\ [i nevestele, S\-[i arate iile

Foto: ©Muzeul Na]ional al Satului „Dimitrie Gusti”

najate pentru vinificarea lor. În multe zone viticole din Oltenia, Muntenia [i Moldova, culesul viilor se desf\[oar\ într-o atmosfer\ s\rb\toreasc\. Cåntecele culeg\torilor, glumele, strig\-

Cånd se culeg viile, A[a joac\ tinerii Cånd se culeg strugurii.“

Respectat de-a lungul anilor, obiceiul a generat apari]ia unor noi a[ez\ri, care furnizau marilor proprietari mån\ de lucru. Un exemplu, în acest sens, este satul Însur\]ei din comuna Valea C\lug\reasc\, jud. Prahova. Prima vadr\ de must turnat\ în bute reprezint\ o nou\ secven]\ ritual\ desf\[urat\ în prezen]a tuturor culeg\torilor. Un chiot de bucurie înso]e[te gestul r\sturn\rii mustului, el repetåndu-se la fiecare bute. O alt\ practic\ legat\ de sacralitatea vinului o s\vår[esc podgorenii din zona Hu[ilor. Ei obi[nuiesc a sparge o oal\ nou\ în vasul unde se storc strugurii, pentru „a se face vinul bun [i curat“.

Strugurele lui Dumnezeu

72

me. Avånd în vedere bogatul simbolism al vi]ei de vie, culesul strugurilor echivala cu un act sacru, pentru care se impuneau preg\tiri speciale. Cu o s\pt\mån\ înainte, proprietarii viilor ]ineau post [i f\ceau rug\ciuni la vii [i în pivni]ele unde urmau a se depozita butoaiele. În ziua de „Cårstov“ (la Ziua Crucii), dup\ ce preotul oficia Sfånta Liturghie în biseric\, podgorenii îl invitau s\ ]in\ o slujb\ [i în dealul viilor, iar uneori chiar în pivni]e, pentru „a alunga r\ul“, a purifica spa]iul unde se aflau viile [i urma a se depozita vinul. Odat\ finalizate aceste acte rituale, culeg\torii, fete [i feciori, tineri [i b\tråni, încep culesul propriu-zis. Rup]i cu grij\ de pe corzi, a[eza]i în co[uri de nuiele, strugurii sunt transporta]i la c\ru]ele ce-i duc spre locurile special ame-

turile sus]in ritmul muncii [i deconecteaz\ spiritele. Buna dispozi]ie alung\ oboseala [i ziua trece pe ne[tiute. La „Cårstovul viilor“ serile sunt a[teptate cu mare bucurie, deoarece abia acum începe adev\rata distrac]ie. În jurul unui foc mare, alimentat cu vi]\ uscat\, tineretul joac\ [i petrece, cu l\utari adu[i de proprietar. În acest context, adesea, între fete [i feciori se înfiripeaz\ prietenii, care se pot finaliza prin c\s\torie. Numele de Însur\]ei, purtat de unele localit\]i aflate în imediata vecin\tate a cåtorva zone viticole, atest\ un vechi obicei romånesc: tinerii culeg\tori care decideau s\ se c\s\toreasc\ în timpul unui „Cårstov al viilor“, primeau din partea st\pånului viei, - de regul\ a boierului sau a mån\stirilor -, loc de cas\.

O credin]\ str\veche, legat\ de perpetua regenerare a vegetalului, impune ca din tot rodul cåmpului, al livezilor [i viilor, omul s\ lase cåte pu]in pentru cinstirea, mul]umirea fa]\ de Dumnezeu [i hr\nirea p\s\rilor [i a vie]uitoarelor de pe p\månt. Practic\ avånd rosturi augurale, vizånd asigurarea integrit\]ii [i continuit\]ii recoltelor, aceast\ atitudine uman\ se reg\se[te între actele rituale s\vår[ite la „Cårstovul viilor“. Culeg\torii au grij\ s\ lase unul-doi butuci de vie necule[i, numind respectivii struguri, „Strugurele lui Dumnezeu“. Tot în ]inutul Hu[ilor, se spune cu aceast\ ocazie: „Cre[tine, ce ]i-am dat eu ]ie, S\-mi întorci tu mie!“, ca mul]umire fa]\ de Dumnezeu. Culesul viilor se încheie totdeauna cu o petrecere colectiv\. Adesea, la finalul culesului, gospodarii împart struguri [i must pentru sufletele r\posa]ilor, invitånd astfel [i str\mo[ii s\ participe la bucuria culesului vi]ei de vie.

Dr. Doina I[f\noni www.facebook.com/doina.isfanoni


MOZAIC • SIBIU JAZZ FESTIVAL

Luna noiembrie aduce la Sibiu ultimul eveniment major al anului 2017 de pe scena jazzistic\ din România.

S W NE

BeTUI Nr. 29(44), noiembrie/decembrie 2017

În perioada 10-12 noiembrie va avea loc la Sala Thalia, concursul interna]ional “Sibiu Jazz Competition”. Timp de 3 zile, începând cu orele 19:00, publicul va putea asculta forma]ii noi de jazz din Europa, aspirante la marele premiu al concursului.

ULTIMUL EVENIMENT MAJOR DE JAZZ AL ANULUI

74

Pentru prima dat\ de la lansarea sa în anul 1979, Sibiu Jazz Competition are loc separat de festivalul de jazz [i a c\p\tat o amploare pe care organizatorii nu au anticipat-o. Anul acesta, în concurs s-au înscris 53 de participan]i din 15 ]\ri. S\pt\mâna care tocmai s-a încheiat a avut loc preselec]ia candida]ilor, în urma careia juriul a ales 13 finali[ti din 8 ]\ri. În cele 3 zile de eveniment, pe scen\ vor urca arti[ti tineri din ]\ri precum Belgia, Italia, Luxemburg, Polonia, Rusia, Ungaria sau Turcia. De asemenea, România va fi reprezentat\ de 2 forma]ii de tineri muzicieni de jazz, extrem de talenta]i. Dac\ vineri, 10 noiembrie [i sâmb\t\, 11 noiembrie, publicul va asculta compozi]iile concuren]ilor, duminic\, 12 noiembrie, dup\ încheierea recitalurilor ultimilor participan]i în concurs, publicul va asculta pe scena Sibiu Jazz Competition un concert special al Big Band Gaio. Tot duminic\ seara va avea loc [i Gala de Premiere, în cadrul c\reia, concuren]ii înscri[i

în concurs vor câ[tiga premii în valoare total\ de 5000 Euro. A[adar, iubitorii de jazz de pretutindeni î[i pot planifica un sfâr[it de s\pt\mâna la Sibiu,

pensionarii beneficiaz\ de reducere 50% pentru biletele pentru o singur\ sear\. Sibiu Jazz Competition este organizat de Funda]ia Sibiu Jazz Festival, cu sprijinul

“Pân\ anul trecut, Concursul de Jazz avea loc în a[a numita <s\pt\mâna jazzistic\ de la Sibiu>, ca parte integrant\ a Festivalului. De-a lungul anilor, concursul a devenit un punct de lansare important pentru majoritatea tinerilor debutan]i. Cu toate acestea, amploarea pe care a c\p\tat-o în ultimii ani ne-a surprins chiar [i pe noi, organizatorii. Aceast\ ascensiune a evenimentului ne-a determinat s\-l desprindem de Festival, iar decizia de a-l organiza într-o alt\ perioad\ pare s\ fie de bun augur, ]inând cont de faptul c\ anul acesta s-au înscris peste 50 de arti[ti debutan]i din mai multe ]\ri. Juriul a fost pl\cut surprins de standardul foarte înalt al concuren]ilor, a[a încât, suntem convin[i c\ aceast\ edi]ie a concursului va fi un real succes.”a declarat Simona Maxim, Directorul Executiv al Funda]iei Sibiu Jazz Festival. în perioada 10-12 noiembrie, pentru a petrece 3 zile pe ritmuri de jazz. Biletele pentru Sibiu Jazz Competition 2017 pot fi achizi]ionate prin re]eaua Eventim, la pre]ul de 50 lei pentru un abonament de 3 zile, respectiv 20 lei pe sear\. Elevii, studen]ii [i

Administra]iei Fondului Cultural Roman (AFCN), Consiliului Jude]ean [i Prim\riei Sibiu, dar [i al Ministerului Culturii [i Identit\]ii Na]ionale.

Alexandra Tru[c\

PR Manager Sibiu Jazz Festival alexandra.trusca@sibiujazz.eu


WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

LA SCHI ~N AUSTRIA:

Be Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 29(44), edi]ie nou\, noiembrie/decembrie 2017

Kaprun Kitzsteinhorn Zell am See Schmittenhone

RELAXARE • WELLBEING • DISTRAC}IE

THERME BUCURESTI > CITY BREAK ÎN 13 DIN CELE MAI FRUMOASE

PIETE DE > CR|CIUN

Krabi BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

Be TUI Nr. 29 (44), edi]ie nou\ • noiembrie/decembrie 2017

PARADISUL THAILANDEZ

JOHN BALON

L’Été indien: INTERVIUL EDI}IEI/ VIP INTERVIEW

BOTEZUL AERULUI THE BAPTISM OF AIR

Londra MAIA MORGENSTERN la pas...

ROAD TRIP • CU MA{INA PRIN GERMANIA, AUSTRIA {I ELVE}IA SAU CÂTE FRUMUSE}I PO}I VEDEA ÎN DOAR NOU| ZILE

Revista Be TUI, #29 (Noiembrie, 2017)