Issuu on Google+

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 23(38) / edi]ie nou\ noiembrie/decembrie 2016

CU PLACA DE SURFING ÎN INSULELE CANARE TRAVEL INTERVIEW

Be LIMIT| LA + INFINIT:

Tiberiu Balica „~MBLÅNZITORUL DE VALURI” CORPORATE INTERVIEW

Cristian Z\bl\u

DUBAI

NOILE MINUNI ALE LUMII:

COLOSSEUM • STATUIA LUI IISUS

IT&C MANAGER GRUPUL EUROLINES

MODELUL PARADISULUI:

GREEN VILLAGE

ARTA DE A FI ARTIST:

HORATIU

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

Be TUI Nr. 23 (38), edi]ie nou\ • noiembrie / decembrie 2016

MAURITIUS

PRELUNGE{TE SEZONUL VACAN}ELOR {I R|MÂNE DESCHIS PÂN| ÎN IANUARIE 2017


Be sure not to miss all these assets that Green Village Resort has to ofer. Book now on www.greenvillage.ro

The villas overlooking Danube’s lakes and canals, the comfortable living rooms with intimate dens for recreation, the bamboo furniture and the carefully chosen finishes provide high standards in accommodation.

We welcome you to enjoy fresh fish based cuisine, a large variety of activities, yoga sessions or cooking classes.

iscover some of the most beautiful regions in the world, the place where the Danube meets the Black Sea. Green Village Resort combines adventure and wildlife with relaxation and comfort, in a unique holiday realm: Danube Delta’s paradise.

the prices include 1 place in double room within the allocated packet


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

POINT OF VIEW

Foto: ©JustVISION

30.

04. Point of View – Dubai, limit\ la + infinit! 06. Point of View – De ce s\ mergi acum la M\gura, Buz\u?

54.

Foto: ©Tiberiu Balica

FOCUS CORPORATE

08. Arta de a fi artist – VIP Interviu, Hora]iu M\l\ele – Drumul c\tre teatru trece pe la Arte Plastice. 14. Editorial Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romånia.

DESTINA}II 16. Top destina]ii – Mauritius, modelul Paradisului. 22. Destina]ii exotice – Limit\ la + infinit! – Dubai, exotism [i extravagan]\. 30. Interviu cu surfer-ul Tiberiu

Balica – Cu placa de surf `n Insulele Canare. 36. Noile 7 minuni ale lumii – Toate drumurile duc la Colosseum, simbolul Romei. 42. Branduri romåne[ti – Cu Hercules la bisericile fortificate.

48. Noile Minuni ale lumii: Statuia lui Hristos Mântuitorul, „icoana” ora[ului Rio de Janeiro. 53. Top10 oferte recomandate. 54. Corporate interview – Cristian Z\bl\u, IT&C Manager Eurolines. 56. O nou\ agen]ie TUI TravelCenter. 57. Green Village prelunge[te sezonul vacan]elor [i r\mâne deschis pân\ în ianuarie 2017! 58. Cum s\ descoperi Bucure[tiul cu Harta senzorial\. 59. Autocarele Eurolines • Rezerv\ri online • Servicii la bordul autocarelor. 60. Ce spune]i de un City Break în una dintre cele mai frumoase Pie]e de Cr\ciun?

MOZAIC 64. Trip Advisor – Stockholm – Capitala b\rcilor [i a vikingilor moderni. 67. Ce s\ vezi [i ce s\ faci la M\gura, Buz\u! 68. Trip Advisor – S\ d\m Cezarului ce-i al Cezarului! 10 lucruri de f\cut în vacan]\ la Roma. Foto: ©JustVISION

08.


POINT OF VIEW DUBAI

Nicu Cherciu fotonicu.wordpress.com nicucherciu.wordpress.com www.facebook.com/nicu.cherciu

LIMIT| LA + INFINIT! 4

Cite[te la pagina 22 despre transformarea, `n mai pu]in de 50 de ani, a unui vechi sat de pescuitori de perle, `ntr-o metropol\ unde „limita la plus infinit� chiar exist\!


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

5


POINT OF VIEW • HAIHUI PRIN ROMÅNIA

Foto: Anca-Alina Du[e ©TUI TravelCenter

Despre „ce s\ faci [i ce s\ vezi” la M\gura, cite[te `n pagina 67.

DE CE S| MERGI ACUM LA

M|GURA, BUZ|U?

6

Zona Buz\ului este atractiv\ tot timpul anului, `ns\ toamna `i adaug\ o feerie de culori [i bun\t\]i culinare pe baz\ de fructe [i legume de sezon. Este un ]inut mai pu]in explorat, ceea ce `i spore[te farmecul [i misterul. Obiectivele sale

turistice ies sensibil din tiparul clasic, fapt pentru care zona Buz\ului este mai pu]in cunoscut\ publicului larg [i cumva `n afara obiectivelor turistice tradi]ionale. Adic\, numai de bine! Po]i s\ te sim]i explorator [i s\ o iei la pas

pe `ndelete. Singurul lucru de care te sf\tuim s\ ]ii cont este timpul alocat: po]i dedica o s\pt\mån\ `ntreag\ [i nu vei fi epuizat nici jum\tate din atrac]iile zonei. Dar de undeva trebuie s\ `ncepi, a[a c\ venim cu recomand\ri concentrate!


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

7


VIP INTERVIU HORA}IU M|L|ELE

8

ARTA DE A FI ARTIST:

HORATIU


P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Nu e niciun secret pentru nimeni, revista noastr\ public\ periodic interviuri cu mari personalit\]i ale culturii, muzicii, sportului [i business-ului romånesc. Dup\ o mai lung\ tatonare intermediat\ de o bun\ prieten\, `n toamna acestui an, Domnul Hora]iu M\l\ele a avut amabilitatea s\ m\ primeasc\ `n „cabina actorului”

pentru o discu]ie care avea s\ devin\ pentru mine, `n final, un interviu emo]ionant. ~ntr-un difuzor din perete se auzeau periodic gongurile care anun]au c\ spectacolul avea s\ `nceap\ `n curånd. Nonconformist, a[a cum `l cuno[team din piesele de teatru [i de la televizor, cu un picior a[ezat pe marginea scaunului [i gesticulånd expresiv, ca `ntr-o pies\ de teatru, Hora]iu a `nceput s\-[i povesteasc\ copil\ria. Nu mi-am propus s\ fac un portret complet marelui artist. Exist\ pe internet o cantitate imens\ de scrieri [i fotogafii. Avånd `n vedere c\ Hora]iu a cochetat cu disperare cu artele plastice, am fost curios s\ aflu, direct de la domnia sa, cum a dat grafica pe teatru, pentru ca, mai apoi, s\ ridice un templu vechii iubiri.

Foto: © JustVISION

DRUMUL C|TRE TEATRU TRECE PE LA BELLE ARTE! Se spune c\ `n spatele fiec\rui artist a existat o persoan\ providen]ial\. Cine a fost acea persoan\ care v-a marcat parcursul artistic. Ce a]i `nv\]at de la acea persoan\? Sunt mai multe persoane pe care le iubesc foarte tare [i pe care le pomenesc ori de cåte ori am prilejul, sunt mai multe [i „au intervenit” `n perioade diferite ale existen]ei mele. ~n primul rånd, [i cred c\ e un fapt destul de cunoscut, eu am venit la Bucure[ti s\ dau exemen la Arte Plastice. „Lovindu-m\” de Teatrul Bulandra, care era `ntr-o epoc\ foarte fast\ a lui, `n zona unei reforme formidabile care a avut loc `n teatrul romånesc [i care s-a numit, „Reteatralizarea teatrului”, condus\ de un „stegar” extraordinar, domnul Liviu Ciulei, am renun]at s\ mai dau examen la Belle Arte. Am v\zut Teatrul Bulandra `n splendoarea lui, cu actorii lui minuna]i – [i `i pomenesc aici pe Toma Caragiu, Marin Moraru, Gheorghe Dinic\, Octavian Cotescu care, mai tårziu, avea s\-mi devin\ profesor – [i atunci m-am r\zgåndit, am renun]at s\ mai dau examen la Arte Plastice [i am dat la teatru. V\ spun acest lucru pentru c\ eu am debutat `n clasa I ca unul dintre cei mai pro[ti elevi la desen, `n sensul `n care toat\ clasa a luat premiul I, iar eu am fost singurul elev care a luat premiul doi, pentru c\ desenam foarte prost. Atunci am primit `n dar de la o profesoar\ – pe care o [i pomenesc aici, pentru c\ a fost un dasc\l bun, o `nv\]\toare, se numea Arjoca – o carte de desen. A trebuit s\ plec de la [coala respectiv\ pentru c\ p\rin]ii mei se mutau cu casa `n alt\ parte [i atunci a trebuit s\ m\ mut [i eu la o alt\ [coal\. Atunci, doamna `nv\]\toare Arjoca, mi-a dat `n dar o carte de desen pe care o p\strez [i acum [i mi-a scris pe ea urm\torul text: „Sper s\ nu m\ faci de rås acolo unde vei pleca [i de aceea te rog s\ desenezi dup\ aceast\ carte, s\ exersezi desenul, ca s\ fiu måndr\ de tine”. Am p\strat aceast\ dedica]ie pe care am [i publicat-o. Evident c\ am continuat s\ desenez foarte prost pån\ `n clasa a IV-a, cånd a ap\rut un om binecuvåntat. Ca s\ spun a[a, „pun un deget” pe acest

9


VIP INTERVIU HORA}IU M|L|ELE

10

paragraf, pe importan]a unui dasc\l `n via]a unui copil. Acest om, v\zåndu-m\ cum desenez, mi-a spus „b\iete, tu desenezi genial!” Eu desenam la fel de prost ca [i pån\ atunci, dar pentru c\ m-a `ncurajat, am `nceput s\ desenez [i am umplut Tårgu-Jiul cu desenele mele. Acest om s-a numit, se va numi de-a pururi, pentru mine, `n memoria mea, Nicu Gherghe. Era un fost student al lui Aurel Ciupe de la Cluj. F\cuse Institutul de Art\ acolo [i era un formidabil pedagog. Un om priceput la de toate. F\cea [i teatru `n timpul liber, era [i profesor de desen [i un acuarelist formidabil. L-am iubit foarte mult [i m-am ata[at foarte tare de el. {i am tot desenat [i am tot desenat `n a[a fel `ncåt, `n clasa a XII-a, am f\cut o expozi]ie de pictur\, grafic\ [i caricatur\. Aveam [anse foarte mari s\ trec examenul la arte plastice, cu atåt mai mult cu cåt veniser\ ni[te belgieni s\ viziteze linia de aur bråncu[ian\, iar expozi]ia mea era chiar pe aceast\ linie. Era la actualul Teatru Dramatic Elvira Godeanu. Atunci se numea Sala 23 august. Belgienilor le-au pl\cut dou\ dintre lucr\rile mele pe care, la `ndemnul unuia dintre [efii delega]iei, le-au „subtilizat”. Mi-au furat dou\ lucr\ri! ~n drumul lor spre Bucure[ti au f\cut un recurs la con[tiin]\ [i m-am pomenit cu o scrisoare la institut `n care scria „sper\m ca elevul dumneavoastr\ M\l\ele Valentin Hora]iu s\ fie candidatul nostru la Institutul de Arte Nicolae Grigorescu. Ca s\ zic a[a, aveam o pil\ serioas\. Dar m-am r\zgåndit [i am dat la teatru. ~n afara p\rin]ilor mei pe care, s\ zicem c\-i l\s\m mai `ncolo ca s\-i pomenim mai apoi tot timpul, al doilea om care mi-a marcat existen]a a fost tot un dasc\l, un profesor care a avut `ncredere `n mine. Avånd o preg\tire extrem de superficial\ [i pompieristic\, pentru c\ nu am prea avut timp s\ m\ preg\tesc pentru teatru, acest profesor a avut curaj s\ investeasc\ `n mine. ~l pomenesc aici pe Octavian Cotescu, care a avut curaj s\ m\ ia la clasa lui. A fost un p\rinte [i un dasc\l foarte bun. A fost un dasc\l excelent. A dovedit acest lucru nu numai cu genera]ia mea, ci [i cu multe alte genera]ii. ~ntåmpl\tor sau nu, genera]ia mea a fost una for-


Foto: © JustVISION

midabil\, pentru c\ au fost talente native puternice [i, `ntr-un fel, am `nv\]at unii de la al]ii. Apoi, m-am legat, la scurt timp dup\ ce am terminat institutul, de ultimii pa[i, din p\cate, ai lui Toma Caragiu. Am legat o cunoscut\ [i serioas\ prietenie cu Toma Caragiu. ~l pomenesc de foarte multe ori. Cred c\ a fost un om binecuvåntat, de la care am `nv\]at enorm de multe lucruri. O spun permanent, Toma Caragiu [i cu George Constantin, dupa p\rerea mea, au fost doi actori extraordinari care au marcat

„M-am n\scut pe 31 iulie la Tårgu Jiu, dar în acte sunt trecut pe 1 august”, spune Hora]iu-Valentin M\l\ele [i trebuie s\-l credem. Prima expozi]ie personal\ de desene a avut-o la casa de cultur\ din ora[ `n clasa a 12-a. Inten]iona s\ urmeze Institutul de Arte Plastice din capital\, dar a absolvit `n 1975 Institutul de Art\ Teatral\ [i Cinematografic\, la clasa profesorului Octavian Cotescu. La cei 64 de ani ai s\i, actorul, regizorul, graficianul [i scriitorul Hora]iu M\l\ele este un brand.

definitiv a doua jum\tate a secolului trecut. Pe urm\, `n graba mea de a face multe lucruri, pentru c\ sunt un tip proteic, nu pentru c\ vreau s\ demonstrez ceva, ci pentru c\ aceasta `mi este firea, m-am reapucat de grafic\. Sunt membru al Uniunii Arti[tilor Plastici `nc\ de prin 1981 [i m-am reapucat s\ studiez ce `nseamn\ arta grafic\ [i pictura. M\ axez pe arta grafic\ deoarece `mi este mai la `ndemn\. Nu prea am timp s\ fac acuarele, sau gua[e, sau uleiuri [i atunci e mai rapid s\ fac schi]e. A[a am descoperit un titan al artei grafice de la care am `nv\]at foarte mult. Din p\cate este un necunoscut, aproape, pentru

P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

lumea cultural\ romåneasc\, zic din p\cate pentru c\ el s-a n\scut aici, la Råmnicu S\rat, a studiat filozofia `n Romania dup\ care, atunci cånd a `nceput prigoana evreilor, a plecat `n Italia unde a f\cut arhitectur\, iar mai apoi a plecat la New York. Este unul dintre stålpii fabuloasei publica]ii The New Yorker. Numele lui este Saul Steinberg. Un evreu care, prin arta lui, a schimbat tiparele. De la el s-a desenat altfel. A renun]at la legenda caricaturilor. De regul\, grafica publicitara se rezuma la o caricatur\, un desen deasupra [i o legend\ umoristic\ dedesubt. El a renun]at la legend\ pentru c\ comicul era inclus `n caricatur\. A f\cut o caricatur\ subtil\, a avut un desen esen]ializat [i [ocant pentru acele vremuri. A fost un fel de Bråncu[i al graficii mondiale. A f\cut o revolu]ie, a redinamizat grafica [i a modernizat-o. Apoi, prietenii mei „de mai `ncoace”. Din p\cate, pentru c\ s-a dus, am `nv\]at foarte mult de la un om pe care l-am iubit enorm, un geniu al comediei romåne[ti, Marinu[ Moraru. Apoi am avut o rela]ie apropiat\ cu Gigi Dinic\, cu care am legat o prietenie lung\ pån\ la prematura lui dispari]ie. Au fost foarte mul]i oameni de care mam legat [i pe care-i iubesc. Foarte mul]i prieteni care au „plecat” prematur, cum a fost acest fenomen care s-a numit, `n lumea teatral\, Jorjac (actorul George Alexandru) care, pe lång\ c\ era un mare actor, `n via]a lui civil\ era de o spontaneitate [i de un ludism genial. Faptul c\ mi-a fost prieten, unul dintre cei mai buni prieteni, a fost pentru mine o binecuvåntare. Apoi, am legat prietenii esen]iale cu Emil Hossu, cu Teodor Siu, [i cu George Mih\i]\, prieteni dragi de la care am avut de `nv\]at. Ave]i `ncredere `n genera]iile care vin din urm\? Am mare `ncredere. Sunt foarte mul]i b\ie]i dota]i [i foarte talenta]i. Din p\cate, nu exist\ un sistem bun care s\-i fac\ vizibili. Vizibili atunci cånd trebuie. Pentru c\, dac\ punem anul de gra]ie 1989, Romånia avea 2000 de actori, iar acum are 25 000! Datorit\ infla]iei de [coli de teatru care s-au `nfiin]at peste tot. E o industrie, din p\cate. Probabil c\ sunt admi[i foarte mul]i

11


VIP INTERVIU HORA}IU M|L|ELE

12

care „nu au nicio treab\ cu teatrul”, dar sunt [i foarte foarte mul]i care „au treab\ cu teatrul!” Mi-a[ dori ca ace[ti tineri s\ aib\ posibilitatea s\ bat\ la u[a teatrelor [i s\ li se deschid\! {tiu c\ ave]i doi b\ie]i. V\ seam\na? Iubesc teatrul? Da! Unul dintre ei este Bogdan M\l\ele, cu care joc `n cåteva spectacole [i care mi se pare un tip periculos de talentat. Cred c\ va face treab\ bun\ `n zona teatrului. Ce-l de-al doilea este cineast, regizor de film, [i-a f\cut

o cas\ de produc]ie [i, a[a cum `ncearc\ to]i produc\torii, `ncearc\ [i el s\ se descurce. Revenind la prima `ntrebare, v-a]i stabilit ini]ial o ]int\, s\ fi]i grafician, [i a]i virat spre actorie? A]i g\sit `n teatru satisfac]ii mai mari? Cred c\ da. Pentru c\ dac\ a[ fi fost artist plastic mi-ar fi fost foarte greu s\ m\ manifest ca actor. A[a, am avut [ansa s\ r\mån `n zona artelor plastice [i o fac cu osårdie [i cu mare grij\. ~n Centrul Vechi am un atelier de grafic\, [i nu numai, se nume[te Hora]iu, `n Smår-

dan 37 [i vreau s\ editez un album de pictur\, de gua[e, de grafic\, de caricatur\ [i, nu vreau s\ spun c\ sunt måndru, dar sunt lini[tit. Nu vreau s\ epatez, nu vreau s\ demonstrez nimic, vreau doar s\-mi fac treaba. Nu am f\cut public acest lucru decåt `n momentul `n care am considerat c\ merit\ acest lucru [i dac\ am sup\rat pe cineva, `mi cer scuze. Am aflat cum drumul spre teatru trece pe la arte plastice. Unde v\ duc celelalte drumuri? Unde v\ face]i vacan]ele?


P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Merg la mare, la munte, merg absolut peste tot. Am v\zut foarte multe locuri minunate. Pån\ nu a `nceput oribila dihonie, am fost `ndr\gostit de Paris. Am v\zut de foarte multe ori Parisul [i `l cunosc foarte bine. Sunt `ndr\gostit de Ierusalim, de Israel [i de Rusia. Am fost la Moscova, la Saint-Petersburg, am fost `n locuri esen]iale pe care turi[tii „de profesie” ar trebui s\ le vad\. Apoi, iubesc Italia `n totalitatea ei. Am „b\tut-o” de sus [i pån\ jos. Anul acesta am fost `n Santorini.

Foto: ©JustVISION

~n difuzor s-a auzit gongul care chema actorii `n scen\. Ne-am desp\r]it cu promisiunea c\ partea a II-a a interviului o vom realiza „`naintea altui gong” [i o vom publica `ntr-o edi]ie viitoare a revistei. V\ mul]umesc, Maestre!

Marcel {tef

Foto: ©JustVISION

13

DECALOGUL LUI M|L|ELE Nu î]i crea o imagine fals\. Este incomod\, greu de între]inut [i u[or de depistat.

16

Nu refuza ajutorul imbecililor. Pentru a r\mâne sus î]i trebuie unanimitate.

Fii prietenul du[manilor t\i. Un proverb islamic spune c\ „numai iubindu-i po]i s\-i distrugi”.

27

Nu-]i explica gre[elile. Înv\luie-le în mister [i abstrac]iune. Nu schimb\ mare lucru, dar deruteaz\.

R\mâi modest. Dar f\ în a[a fel ca lucrul \sta s\ se [tie. Trebuie s\ ai orgoliul modestiei tale.

38

Nu te întinde prea tare. Ri[ti s\-]i pierzi controlul grani]elor.

Dac\ pierzi teren, las\ impresia c\ ai facut-o inten]ionat. Impune un principiu: am dat doi pa[i înapoi, ca s\-mi pot lua avânt.

49

Nu lupta împotriva cabalelor întemeiate pe ambi]ie [i frustare. Î]i pierzi vremea, iar lor le creezi scop.

Nu fura pe nimeni. Dac\ o faci totu[i, schimb\ obiectul într-o alt\ podoab\.

Dac\ nu reu[e[ti, modeleaz\-]i existen]a dup\ principiul: „Nu se întâmpl\

5 10 decât ceea ce trebuie s\ se întâmple”. Este o dur\, dar relaxant\ fatalitate.

13


EDITORIAL / DRAGO{ ANASTASIU

Foto: ©JustVISION

~NCREDEREA ~N AGEN}IILE DE TURISM

Ne apropiem de sfår[itul unui an care a avut cele mai bune premise pentru dezvoltarea turismului `n Romånia. Atåt pe zona de incoming (aducerea turi[tilor str\ini `n Romånia) cåt [i pe outgoing (plecarea romånilor `n str\in\tate), dar [i a turismului intern (turi[ti romåni `n Romånia). Cu siguran]\, au existat cre[teri, dar pentru agen]iile romåne[ti tradi]ionale (mai recent botezate „off-line”) sezonul a fost unul extrem de greu [i de turbulent. Incertitudinile legate de securitate la nivel

14

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI nr. 23(38), noi./dec. 2016 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: Shutterstock

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

mondial (terorism, accidente, tot felul de atacuri ale unor persoane dezechilibrate, etc.) au reprezentat prima provocare. Lovitura de stat din Turcia a lansat un fel de trend de panic\ generalizat\. Chiar dac\ zonele turistice nu au fost afectate deloc, chiar dac\ to]i cei care au c\l\torit acolo au avut numai de cå[tigat (lume mai pu]in\ [i pre]uri mai mici) vocile panicarde s-au f\cut peste tot auzite. Alte destina]ii precum Egipt, Tunisia sau Maroc se confrunt\ de mai mult\ vreme cu probleme.

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Oana Iana, Zenaida F\rca[, Anca Du[e, Carmen Neac[u Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

Sigur, frica oamenilor este de `n]eles. Pe de alt\ parte, [ansele unor accidente (chiar mortale) pe str\zile Bucure[tiului sunt mai mari decåt cele ca un turist anume s\ fie victima unui act terorist undeva `n lume. Diferen]a este mediatizarea excesiv\. Alternativa la un concediu `n Turcia anul asta (sau cel viitor) pentru un turist cuprins de panic\ [i fric\ nu era un sejur `n Grecia sau Spania, ci baricadarea `n cas\. Dar [i acolo un posibil cutremur ar fi putut disloca candelabrul din sufragerie [i ar

Colaboratori Cristiana Constantinescu, Cristina Modreanu, Alina Com[a, Ana Negru, M\d\lina Dima Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro Photo Florian Marin, Larisa Balt\, Ana Negru, Chris Nemes, Nicu Cherciu, Cristiana Constantinescu, Anca Du[e – „UN AN HaiHui” * flickr.com

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

• creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

fi putut c\dea exact pe craniul celui panicat. Dar una este realitatea [i alta percep]ia, iar noi [tim cu to]ii c\ percep]ia este mai presus de orice. Indiferent „de ce [i cum”, de suferit are imaginea agen]iei de turism sau a consultantului [i `ncrederea turistului `n ea (sau el). Un subiect greu de gestionat [i prin prisma faptului c\ fiecare turist reac]ioneaz\ altfel. Alte teme care au zdruncinat industria `n acest an au fost insolven]ele [i mediatizarea lor excesiv\. Nu conteaz\ faptul c\ insolven]ele `n råndul agen]iilor de turism din Romånia sunt pu]ine cånd compari cu ce se `ntåmpl\ `n Europa, dar [i cånd compari cu ceea ce se petrece `n alte industrii. Dar este o super [tire s\ anun]i c\ nu [tiu cå]i clien]i stau cu bagajele prin recep]iile unor hoteluri din toat\ lumea [i nu sunt caza]i pentru c\ agen]ia lor nu a pl\tit hotelul. Cånd a intrat `n insolven]\ una dintre firmele celui mai bogat romån la aceea or\ (`ntre timp s-a pr\p\dit) au avut de suferit mii [i mii de firme mici. Expunerea mediatic\ a fost `ns\ mai mare la insolven]a lui Genius Travel, unde 120 de turi[ti au r\mas f\r\ vacan]a pl\tit\. Sigur c\ [i unul, dac\ are de suferit, este foarte grav. Dar nu despre asta este vorba, ci despre faptul c\ din a[a ceva se face o tragedie na]ional\ [i ... cine pierde? Evident c\ imaginea agen]iilor de turism din Romånia este prima afectat\. Cånd cea mai mare firm\ de turism on-line din Germania, cu rulaj de 600 mil euro (cam cåt

toata pia]a romåneasc\) a intrat `n insolven]\ anul \sta, totul a decurs f\r\ scandal. De ce? Simplu, pentru c\ statul german `[i respect\ cet\]enii [i firmele [i respect\ directivele europene. La noi, de ani de zile, autorit\]ile bag\ capul `n nisip precum stru]ul [i a[teapt\ s\ se pun\ de acord juc\torii din pia]\ (ceea ce nu se va `ntåmpla niciodat\!). Directiva european\ spune c\ suntem obliga]i s\ asigur\m banii pl\ti]i `n avans de clien]i pentru concedii, dar legea romån\, veche de 13 ani, se limiteaz\ la o sum\ maxim\ insuficient\ pentru a-i desp\gubi pe to]i clien]ii. Cine sufer\? A]i ghicit, agen]iile de turism din Romånia. Cine cå[tig\? Nici asta nu este greu de `n]eles. Fie se duc oamenii direct la hotel sau la transportator (avion, autocar), fie la agen]ii din str\in\tate prezente cu site-uri [i `n Romånia. ~n ambele cazuri clientul final are de pierdut. Ce anume? Contactul cu consultantul s\u de turism, cu omul de `ncredere care caut\ printre mii de variante [i o ofer\ pe cea mai bun\ pentru turist. Clientul pierde timp s\ caute singur oferte [i pierde mai mult decåt atât, pierde bani, atunci când se întâmpl\ ceva [i nu are cu cine s\ intre `n leg\tur\, pentru c\ a[a zisul call center de pe site nu r\spunde. Prin urmare, termin\m un an „`n corzi“, `n ceea ce prive[te `ncrederea turi[tilor `n agen]iile de turism din Romånia. Statul nu ne ajut\ prea mult [i nici conjunctura interna]ional\.

Noi `ncerc\m permanent s\ lupt\m `mpotriva curentului. ~nv\]ånd permanent oamenii de pe „front“, investind `n tehnologie, dar [i `n imagine. Ceea ce oferim noi nu se g\se[te u[or, d\m competen]e `n a alege cele mai bune op]iuni din mii de oferte romåne[ti [i str\ine. Punem, `n acela[i timp [i suflet [i derul\m cu pl\cere rela]ia cu clien]ii. Ducem oamenii la fa]a locului [i oferim „pove[ti” la prima mån\. Este o lupt\ `mpotriva curentului, o lupt\ pe care o cå[tig\m zi de zi pentru c\ [tim cum s\ o ducem. O lupt\ care, cåteodat\, este inegal\, dar cu atåt mai frumos de cå[tigat. Faptul c\ oamenii ne acord\ `ncrederea [i „se dau pe måna noastr\” ne face s\ ne sim]im ca `n meseria mea de baz\, medicina. Avem grij\ ca turi[tii no[tri s\ treac\ cu bine peste cel mai frumos, dar `n acela[i timp delicat moment al anului: Vacan]a! ~ncheiem un an greu [i plin de provoc\ri, dar `n acela[i timp [i plin de succese. Nu numai c\ rezist\m, dar ne [i dezvolt\m. ~ncet [i sustenabil [i `n slujba turi[tilor care ne acord\ `ncrederea, `n pofida tuturor turbulen]elor mondiale. Vom continua [i vom izbuti! Iar eu v\ doresc `n continuare „drum bun”!

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

„SUNT MÅNDRU, DAR, MAI ALES, BUCUROS C| FAC CEEA CE-MI PLACE!” CORPORATE INTERVIEW, Cristian Z\bl\u, IT&C Manager, Grupul Eurolines Romånia – pag. 55

COLABORATORII EDI}IEI

15 Nicu Cherciu

Cristiana Constantinescu

„Primul aparat de fotografiat a fost „Îmi place s\ scriu [i s\ c\l\toresc, a[ sta s\ un Smena 8 pe care l-am stricat la scriu ore în [ir [i a[ evada oricând, oriunde. Sibiu `n timpul Revolu]iei din 1989. ~n 2011, dup\ ce am renun]at la jobul M-am n\scut la Sibiu [i am emigrat de jurnalist full time în presa scris\ [i am 1990 la Cluj, <ca s\-mi caut alt devenit freelancer în PR [i Comunicare, am aparat de fotografiat>! Freelancer, avut mai mult timp pentru pasiunile mele. sunt pasionat de fotografie din 1988. Astfel s-a n\scut prinvacanta.ro, blogul de c\l\torii în CV: fotograf la Teatrul Na]ional Cluj-Napoca din 1996care îmbin scrisul [i c\l\toriile [i care sper s\ fie o surs\ prezent [i la Opera Na]ional\ Român\ Cluj-Napoca de inspira]ie pentru cei care caut\ idei pentru city-break, din 1997 - prezent, din 2010 sunt fotograf oficial TIFF vacan]e în familie, evad\ri la mare, c\l\torii în Asia, (Festivalul Interna]ional de Film Transilvania). SUA sau vor s\ afle cum a fost la concerte [i maratoane.” www.prinvacanta.ro www.fotonicuwordpress.com

Ana A. Negru „Azi m\nânc ultimul m\r de la Meschendorf” sau „Asear\ îi spuneam Andreei c\ ne-am întors bolnave de acolo, bolnave de frumos. Înc\ sunt cu gândul acolo [i v\d totul sc\ldat în lumina aceea superb\ de diminea]\” – sunt mesajele prietenelor mele al\turi de care am redescoperit, `nc\ o dat\, satul romanesc. {i, dup\ 14 ani de marketing [i publicitate, din pasiune pentru satul tradi]ional [i pentru fotografia etnografic\, am dat startul proiectului meu de suflet - revista Satul.” www.revista-satul.ro


DE T ST OP IN A} II

16

DESTINA}II • MAURITIUS

Ce poate fi mai savuros decât s\ te bucuri de o var\ exotic\ atunci când, în ]ar\, soarelui îi dau din]ii, fiind oricum din ce în ce mai zgârcit cu apari]iile publice [i apar primii fulgi de nea? „Raiul pe p\mânt”, „un col] de paradis”, „destina]ie exotic\ unic\”, „perfect\ pentru luna de miere”

Mauritius MODELUL PARADISULUI

Nu f\r\ motiv, pentru Mark Twain, aceast\ insul\ a fost creat\ înaintea paradisului, c\ruia i-a devenit model. Are [i munte [i mare, p\duri luxuriante [i multe activit\]i de oferit vizitatorilor care reu[esc s\ se „dezlipeasc\” de unele dintre cele mai frumoase plaje din lume.

Mai presus de orice, Mauritius este un loc de r\sf\] într-un decor cum rar g\se[ti, c\ci [tiu ele, celebrit\]ile, ce este mai bun [i frumos. Plajele nesfâr[ite, cu nisip alb [i fin, umbrite de palmieri [i flori tropicale [i sc\ldate de apele de culori ireale ale Oceanului, vechile planta]ii [i

p\duri, parcurile na]ionale cu flor\ [i faun\ unice fac din Maurtius o destina]ie la care oricine viseaz\. Insula este o surs\ inepuizabil\ de inspira]ie pentru fotografi [i arti[ti [i multe din imaginile cu plaje paradisiace sunt captate aici. Nici vizitatorii obi[nui]i nu se plictisesc, de fapt


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

sunt câteva dintre expresiile uzuale folosite pentru a descrie, cât mai sugestiv, aceast\ insul\ pierdut\ în largul Oceanului Indian, la 2.000 de kilometri de coasta Africii.

to]i or s\-[i dea seama c\ un sejur de o s\pt\mân\ în Mauritus este prea scurt, a[a c\ î[i vor propune s\ revin\. Mauritius este o destina]ie ideal\ pentru cei afla]i în luna de miere sau cei romantici, pentru cei care vor s\ se relaxeze la spa sau prefer\ vacan]ele active.


De neratat în Mauritius În afar\ de plaje, exist\ nenum\rate locuri de v\zut [i experien]e de testat în Mauritius. În primul rând, aici exist\ dou\

18

situri înscrise în patrimoniul mondial al UNESCO, Le Morne [i Aapravasi Ghat. • Le Morne este un promontoriu

Plaje celebre Ai spune c\ insula fiind atât de mic\, de 45 km l\]ime [i 65 km lungime, nu ai altceva ce s\ faci decât s\ stai la soare. {i nu ai gre[i, dac\ aceasta î]i dore[ti cu adev\rat. Mauritius atrage cu plajele sale cu nisip alb sau roz, mângâiate de ape de turcoaz [i umbrite de bananieri [i cocotieri. Unele dintre cele mai apreciate plaje, cu nisip alb [i pante line, care îmbr\]iseaz\ oceanul de o claritate deosebit\ sunt în estul insulei. Aici nu mai au nevoie de prezentare Ile aux Cerfs, Grand Sable [i Belle Mare Plage. În sud, este târâmul amatorilor de wind surfing [i kitesurfing sau al amatorilor de snorkelling [i scuba diving. Blue Bay este mai mult decât potrivit pentru to]i amatorii de vacan]e active, parcul na]ional fiind creat pentru a proteja cele


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

I P }I TO INA ST DE

DESTINA}II • MAURITIUS

tropicale completeaz\ tabloul unei destina]ii unice în lume. Situat\ în apropiere de Tropicul Capricornului, Mauritius are o clim\ tropical\ [i î]i las\ impresia c\ este o gr\din\ bine pus\ la punct de o mân\ invizibil\. Florile exotice [i arbu[tii tropicali înmiresmeaz\ aerul [i totul este atât de lini[tit... Localnicii par c\ s-au n\scut cu zâmbetul pe buze, la care nu vor s\ renun]e, pentru c\ a[a este felul lor de a fi. {i este molipsitor… Ce po]i s\ ceri mai mult de la o destina]ie de vacan]\? Serviciile de calitate [i posibilit\]ile de distrac]ie [i relaxare oferite de hotelurile din Mauritius sunt foarte apreciate de c\tre turi[tii de pe tot mapamondul, pentru c\ aici sim]i c\ e[ti pur [i simplu un r\sf\]at.

Un creuzet de culturi Mauritius face parte, împreun\ cu insulele Reunion [i Rodriquez, din arhipelagul de origine vulcanic\ Mascarene. A fost descoperit\ prima oar\ de c\tre arabi, în secolul al IX-lea, care care nu au colonizat-o îns\. Numele arhipelagului deriv\ din cel al navigatorului portughez Pedro Mascarenhas, care a vizitat zona, în anul 1507. Mauritius devine, în anul 1598, colonie olandez\, fiind botezat\ dup\ numele principelui Maurice Van Nassau. Intr\ apoi sub st\pânirea francezilor, care o numesc Ile de France, apoi, în 1814, se instaleaz\ aici britanicii, în urma unei b\t\lii navale.

„Mauritius a fost creat primul [i abia apoi Raiul, iar Raiul a fost copiat dup\ Mauritius” Mark Twain

stâncos din sud-vestul insulei, un fost refugiu pentru sclavii fugari, la baza acestuia fiind kilometri de plaj\ exotic\, un

paradis pentru amatorii de scufund\ri. • Aapravasi Ghat este un ansamblu de cl\diri din zona portului din

peste 50 de specii de corali, printre care înoat\ tot felul de pe[ti[ori colora]i. Dar cei mai comozi se pot relaxa în voie pe plajele nesfâr[ite din sudul insulei, care s-a p\strat mai s\lbatic, dåndu-]i senza]ia c\ e[ti un Robinson Crusoe… modern. În vestul insulei sunt alte plaje care au f\cut din Mauritius o destina]ie celebr\, precum Trou aux Biches sau cele din Baie du Tamarin. {i în vestul insulei se pot practica tot atâtea sporturi nautice câte exist\, îns\ experien]a scuba diving din Gunner’s Coin, Whale Rock sau Holt’s Rocks este cu adev\rat deosebit\! Frumuse]ea unor plaje minunate din nord, precum Mont Choisy, La Cuvette, Grand Bay Public Beach, Pereybere, Grand Gaube [i Cap Malheureux a f\cut deja înconjurul lumii.

Port Louis (în vest), în trecut fiind centru de primire [i înregistrare pentru muncitorii indieni folosi]i pe planta]iile de trestie de zah\r.

Mauritius, o insul\ care î]i „ia ochii” [i î]i „fur\ inima” Unii ar putea spune c\ exist\ [i alte insule care se pot l\uda cu astfel de peisaje, îns\ Mauritius este o combina]ie spectaculoas\ de mun]i abrup]i de origine vulcanic\, bine împ\duri]i [i cu forme ciudate. Lagunele misterioase, cascadele spectaculoase [i p\durile

Gastronomie fabuloas\ Trecutul, destul de tumultos al insulei, asupra c\reia [i-au pus amprenta civiliza]ii diferite ale lumii a dus la crearea unui amalgam unic de culturi, religii [i tradi]ii. Pentru gurmanzi, Mauritius este un paradis al sim]urilor, diferitele popula]ii migrante aducându-[i aportul la bog\]ia de gusturi [i arome ale gastronomiei locale. Tradi]iile culinare din India, China, Fran]a [i Africa [i mai ales fuziunea dintre acestea au generat gastronomia local\ fabuloas\, un mix suprinz\tor [i irezistibil de arome [i texturi. Romul produs aici, mai ales cel din zona Chamarel, este foarte apreciat, a[a c\ ar fi p\cat s\ nu-l testezi!

Viziteaz\ Satul Triolet Shivala [i Insuli]a Ile aux Cerfs! • Satul Triolet Shivala, unde se afl\ cel mare templu hindus de pe insul\, Maheswarnath, ridicat în anul 1819. • Insuli]a Ile aux Cerfs, în apropiere de coasta de est a Mauritiusului, unde

este imposibil s\ ratezi vreo fotografie: plajele sunt atât de frumoase c\ par ireale! Merit\ s\ stai m\car o zi în acest paradis terestru, unde sunt [i câteva restaurante [i bazaruri [i se

pot practica golful [i nenum\rate sporturi acvatice. Pentru o experien]\ la în\l]ime, po]i face parasailing [i vei avea priveli[ti aeriene.

19


DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II • MAURITIUS

20 Dar nu înainte de a începe ziua cu un mic dejun continental, urmat de un prânz indian [i o cin\ din China. Mauritius este o ]ar\ unde se vorbe[te englez\, francez\, dar [i hindi ori creol\. Fiecare comunitate are propriile tradi]ii [i asta se vede în temple, biserici, moschei r\spândite pe insul\, la coloratele [i minunatele festivaluri ce se organizeaz\.

Locuri `n paradis • În estul insulei Mauritius se afl\ ruinele primelor fortifica]ii olandeze, Le Vieux Grand Port. Nu departe de coast\, în apropiere de Mahebourg, se afl\ Ile aux Aigrettes, o rezerva]ie natural\ unde tr\iesc specii rare, precum porumbei, ]estoase gigant, orhidee [i p\duri de abanos. • Pia]a din Mahebourg. Nic\ieri nu se poate sim]i mai bine sufletul Mauritiusului decât în pia]a din Mahebourg, unde po]i cump\ra produse locale, pornind de la fructe tropicale colorate [i legume, la plante medicinale [i condimente [i pân\ la pe[te proasp\t sau m\rfuri tradi]ionale, precum haine [i artizanat. • Drume]ii prin Parcul Na]ional Black River Gorges. Parcul, cu o suprafa]\ de peste 6.500 de hectare, este o întindere uimitoare de p\duri, cu peste 300 de specii de plante. Aici po]i vedea una din cele mai rare p\s\ri din lume, porumbelul roz. Parcul are numeroase trasee marcate, de pe care, din loc în loc, ]i se deschid vederii panorame spectaculoase spre

~noat\ al\turi de delfini! Apusul de soare la Flic en Flac, considerat unul dintre cele mai frumoase din lume.

Sunt anumite zone, pecum Le Morne, Tamarin Bay fli Flic en Flac, unde ai mari [anse s\ vezi delfini, îns\

vârfuri de munte, cascade, chei. • La Château de Labourdonnais po]i s\ admiri stilul arhitectural mauritian din secolul al XIX-lea. Construit în 1859, castelul are [i o superb\ gr\din\ unde te po]i plimba dup\ ce ai vizitat interiorul. Po]i încheia vizita într-un ton vesel, dac\ vizitezi distileria [i gu[ti din romul ce se produce din suc de trestie, la Rhumerie des Mascareignes. • La roche qui pleure /Le Souffleur. Este un superb loc unde mergi ca s\ te relaxezi, una din cele mai frumoase experien]e. Se nume[te „Stânca ce plânge” deoarece valurile se izbesc de ea, iar stânca pare c\ scoate de fiecare dat\ un oftat. • Planta]iile de ceai. Imensele suprafe]e

po]i chiar s\ îno]i al\turi de frumoasele mamifere în excursiile organizate cu cataramanul.

verzi care se pierd în z\ri [i încadreaz\ [oseaua nu sunt altceva decât planta]ii de ceai, cea mai veche fiind Bois Cheri. Po]i s\ vizitezi planta]ia, fabrica [i un mic muzeu al ceaiului. {i, fire[te, s\ gu[ti diverse ceaiuri. • Planta]iile de trestie de zah\r. Trestia de zah\r a fost adus\ pe insul\ de coloni[tii olandezi, iar cultura sa a fost r\spândit\ de francezi [i apoi britanicii au dezvoltat o industrie profitabil\. Mauritius este unul din acele locuri care î]i încânt\ toate sim]urile, te relaxeaz\ [i te face s\ fii recunosc\tor c\ e[ti printre noroco[ii care au putut s\ p\[easc\ în acest col] de rai.

Carmen Neac[u Consultant de Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro


DESTINA}II EXOTICE â&#x20AC;¢ PRIN}UL DE{ERTULUI

Dubaiul este un amestec fascinant de contraste unde luxul, extravagan]a [i r\sf\]ul te fac s\ te sim]i un prin] al de[ertului.

22

Dubai LIMIT| LA + INFINIT! EXOTISM {I EXTRAVAGAN}|!


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Burj Khalifa, foto: ©Nici Cherciu www.fotonicuwordpress.com

23

Miracolul transform\rii, `n mai pu]in de 50 de ani, a unui vechi sat de pescuitori de perle, `ntr-o metopol\ unde „limita la plus infinit” chiar exist\, a fost posibil datorit\ viziunii grandioase [i apeten]ei pentru lux a Emirilor, care au dat fråu liber imagina]iei [i au construit un ora[ unic `n lume.


DESTINA}II EXOTICE • PRIN}UL DE{ERTULUI

Dac\ ve]i dori s\ vizita]i ora[ul trebuie s\ [ti]i c\ perioada optim\ abia acum `ncepe. Lista lucrurilor de f\cut poate fi foarte lung\ pentru c\ Dubaiul este un loc al recordurilor, care num\r\ peste 100 de certific\ri Guiness: cel mai luxos hotel, cea mai înalt\ cl\dire, cel mai mare mall, cea mai înalt\ fântân\,

24

Al doilea emirat ca m\rime dintre cele 7 care formeaz\ Emiratele Arabe Unite, Dubaiul a fost, la început, o mic\ a[ezare pesc\reasc\. În jurul anului 1830, a[ezarea a fost preluat\ de o ramur\ a tribului Bani Yas din oaza Liwa,

condus de familia Maktoum, care se afl\ [i azi la conducerea Emiratelor. Ast\zi, dup\ descoperirea rezervelor de petrol, fostul sat pesc\resc a devenit visul magna]ilor lumii, primul centru comercial, de afa-

ceri [i turistic din Orientul Mijlociu, un ora[ care nu se mai opre[te din ritmul ame]itor al dezvolt\rii, unde civiliza]ia occidental\ se combin\ de minune cu tradi]iile beduine [i cu rafinata cultur\ arab\.


C|TRE LEGOLAND DUBAI CU Cea mai nou\ dintre atrac]iile din Dubai, Legoland Park, [i-a deschis deja por]ile cu mare fast. La numai 4 ore de zbor, ave]i posibilitatea s\ petrece]i al\turi de familie cele mai pl\cute momente `n compania celebrelor personaje Disney. V\ pute]i planifica vacan]a oricånd dori]i pentru c\ flydubai v\ ofer\ curse zilnice de la Bucure[ti la Dubai `n confortul aeronavelor „B737 New Generation” [i avånd servicii deosebite.

BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Recent, compania a lansat programul de fidelizare flydubai OPEN, program conceput s\ transforme experien]a flydubai `ntr-una [i mai pl\cut\ [i care permite membrilor s\i s\ acumuleze puncte la fiecare bilet flydubai achizitionat.

25

ABC DE C|L|TORIE Perioada optim\: Perioada optim\ pentru a vizita Emiratul este între noiembrie [i martie, când temperaturile nu coboar\ sub 15 grade celsius, comparativ cu temperaturile din timpul verii, cånd acestea pot atinge 50 de grade.

Popula]ia: Popula]ia emiratului este cosmopolit\, doar unul din [apte locuitori este nativ, iar mai mult de jum\tate sunt indieni.

Moneda [i limba: Moneda na]ional\ este dirhamul, dar în cele mai multe dintre magazine se poate pl\ti cu cardul, chiar si în lei. Limba oficial\ este araba, dar aproape toat\ lumea folose[te engleza.

Shopping: Contrar aparen]elor, Emiratul este o destina]ie atåt pentru cei care au buzunarele burdu[ite cu mii de euro, dar [i pentru cei cu bugete medii. În Dubai nu se percep taxe [i de aceea emiratul are pre]uri relativ mici [i facilit\]i de shopping excep]ionale.

Aviz amatorilor: Alcoolul este disponibil doar în hoteluri [i restaurante [i la pre]uri foarte mari!

Aviz pietonilor:

foto: ©Nici Cherciu, www.fotonicuwordpress.com

S\ nu v\ aventura]i s\ merge]i pe jos! ~n Emirate se circul\ motorizat, iar trotuarele sunt destul de rare. V\ pute]i achizi]iona un abonament de o zi la metrou sau v\ pute]i deplasa cu taxiul. Tarifele pe kilometru sunt apropiate de cele practicate `n Romånia.

cel mai mare arhipelag artificial, cel mai mare parc acvatic, cel mai modern aeroport, cea mai luxoas\ companie aerian\, cel mai lung tren f\r\ conductor, cea mai mare gr\din\ cu flori [i înc\ multe, multe altele. {i nu `n ultimul rånd, Dubaiul este [i o mare atrac]ie turistic\ unde shopping-ul este sport extrem!

Ca turist `n Dubai, limita r\sf\]ului se opre[te la plus infinit! Aici toat\ lumea are ce face. Sunt locuri unice de v\zut, restaurante [i cafenele exotice aflate la mare în\l]ime sau dimpotriv\, `n adåncul m\rii, mall-uri gigan-

tice, adev\rate ora[e unde pute]i face shopping sau pute]i schia, pute]i face vizite la muzee, v\ pute]i relaxa în centre spa, sau ve]i putea merge în safari pentru a vedea beduinii în de[ert. În Dubai exist\ 3 situri arheologice –

Al Ghusais, Al Sufooh [i Jumeirah – unde, de[i nu sunt deschise pentru a fi vizitate, turi[tii pot ob]ine permis de acces de la Muzeul Dubai. Primele 2 au o istorie veche de 2000 de ani, iar Jumeirah expune artefacte din secolele 7 – 15.


DESTINA}II EXOTICE • PRIN}UL DE{ERTULUI

26 „A opta minune a lumii”

Foto: ©Nicu Cherciu, www.fotonicuwordpress.com

Palm Jumeirah se afl\ în Golful Persic [i este considerat\ „A opta minune a lumii”. Este una dintre cele mai mari insule artificiale ale planetei. E construit\ dup\ modelul frunzelor de palmier [i a dublat linia ]\rmului de 70 km a Dubaiului, dar, conform speciali[tilor, a dat peste cap ecosistemul litoralului. Insulele au fost create în a[a fel încât fiecare turist s\ poat\ avea acces rapid la plaj\, din orice punct al insulei. Hotelul Atlantis este, de asemenea, un paradis al luxului, construit în

26 O list\ complet\ a obiectivelor turistice de vizitat nu ar face decåt s\ v\ taie elanul c\l\tor, a[a c\, m\ voi rezuma la cele mai populare dintre acestea.

Burj Al Arab Hotelul, `nalt de 321 de metri, care seam\n\ cu pânza unei ambarca]iuni arabe, a fost proiectat de celebrul arhitect britanic Tom Wright [i a devenit simbolul Dubaiului, simbolul luxului [i al bog\]iei. Interiorul opulent a fost proiectat de celebrul designer Khuan Chew [i este o combina]ie de stiluri occidentale [i orientale. Inaugurat în 1999, hotelul Burj Al Arab a stabilit standarde foarte înalte în ceea ce prive[te ospitalitatea ar\beasc\. Cu o arhitectur\ futurist\, hotelul impresioneaz\ prin camere luxoase, restaurante cu vederi panoramice [i plaja proprie. E o aventur\ pl\cut\ s\ iei cina în restaurantul înconjurat de acvarii uria[e, care î]i dau senza]ia c\ te afli în adâncul oceanului. Trebuie s\ ai suficien]i bani [i s\ te îmbraci decent. De altfel, dup\ ce faci rezervarea la restaurant, conducerea hotelului î]i va trimite o confirmare care con]ine [i indica]ii cu vestimenta]ia acceptat\. Burj Al Arab este singurul hotel de 7 stele din lume [i a costat aproximativ 1,6 miliarde de dolari. De[i, oficial, clasificarea este de cinci stele deluxe, cele 7 stele provin, de fapt, de la o jurnalist\ britanic\ care a r\mas impresionat\ de luxul opulent al hotelului.

Madinat Jumeirah Al Qasr Dac\ vrei s\ te sim]i [eic, trebuie s\ stai la Hotelul Jumeirah Al Qasr (în traducere „Palatul”).

Foto: ©Nicu Cherciu, www.fotonicuwordpress.com

Copie fidel\ a Palatului [eicului, hotelul este mult mai luxos [i mai primitor decât Burj al Arab. Palatul Madinat Jumeirah Al Qasr a fost proiectat ca re[edin]\ de var\ a [eicului. Situat în mijlocul unei lagune [i înconjurat de gr\dini superbe, palatul-hotel dispune de o plaj\ privat\ de 1 km, cu nisip fin, pe celebra plaj\ Jumeirah.

World Island Este un arhipelag de 300 insule artificiale [i un punct de reper pentru proiectele de eco-turism la nivel mondial. Insula poate fi v\zut\ din spa]iu, iar pre]ul unei insuli]e se situeaz\ între 25 [i 30 milioane dolari, în cazul în care v\ intereseaz\.

interior cu alei [i str\zi pentru shopping, dar [i cu acvarii uria[e.

Burj Khalifa Cerul este limita în Dubai, atunci când vine vorba de construc]ii. Burj Khalifa, cu o în\l]ime de 828 m, valoreaz\ 1,5 miliarde dolari [i este cea mai înalt\ cl\dire din lume – dar nu pentru mult\ vreme, pentru c\ Arabia Saudit\ a anun]at c\ vrea s\ construiasc\ cea mai înalt\ cl\dire din lume, care s\ dep\[easc\ Burj Khalifa. Se poate vizita, iar panorama este unic\. {i pentru c\ luxul în Dubai nu cunoa[te limite, hotelul conceput dup\ viziunea gurului în materie de stil, Giorgio Armani, are o intrare privat\ [i ocup\ 11 etaje ale emblematicului


Foto: ©Nicu Cherciu, www.fotonicuwordpress.com

BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

zgârie-nori Burj Khalifa. Hotelul Armani are un centru SPA de lux [i se afl\ la 5 minute de mers pe jos de Dubai Mall. Camerele, de o elegan]\ neasemuit\, sunt decorate cu linii curbe, tatami japonez [i materiale textile luxoase. Hotelul Armani Dubai ofer\ op]iuni sofisticate de luat masa, în fiecare dintre cele 7 restaurante. Armani Hashi serve[te preparate din buc\t\ria japonez\, într-o not\ modern\, iar renumitul Armani Privé ofer\ DJ locali sau afla]i în turneu. Oaspe]ii se pot bucura de o [edin]\ de cump\r\turi haute couture la Armani Galleria.

Legoland Dubai Cea mai nou\ dintre atrac]iile emiratului, Legoland Dubai, parte a Dubai Parks and Resorts [i-a deschis, cu mare fast, por]ile. Investitia face parte din strategia Dubaiului de a atrage [i mai mul]i turi[ti, `n condi]iile `n care pre]ul petrolului este `n c\dere liber\. Anali[tii sunt de parere c\, pån\ `n 2021, peste 18 milioane de turi[ti vor vizita Dubai Parks and Resorts. Legoland Dubai este un parc tematic unic `n lume unde v\ ve]i `ntålni cu unele dintre cele mai iubite personaje ale Hollywood-ului de la DreamWorks Animation, Sony Pictures Studios and Lionsgate. Dubai Parks and Resorts va avea [i o sec]iune dedicat\ efectelor de sunet [i lumini, Bollywood Parks Dubai, care va lansa `n premier\ `ntr-un parc de distrac]ii, vestitele efecte cinematografice din studiourile Bollywoodiene. ~ntregul complex va fi conectat la Riverland Dubai, o platform\ de cump\r\turi, distrac]ii [i restaurante, iar oaspe]ii se vor putea caza la hotelul Lapita, un resort cu tematic\ polinezian\, destinat familiilor.

Dubai Marina Este cea mai mare structur\ plutitoare locuit\ de oameni [i se afl\ în centrul zonei numit\ „noul Dubai”. Dubai Marina este dominat\ de zgârie-nori

27


DESTINA}II EXOTICE • PRIN}UL DE{ERTULUI

[i de peste 200 cl\diri foarte înalte, dar se construie[te continuu. O promenad\ în Dubai Marina nu trebuie ratat\.

Aventur\ în de[ert

28

Safari în de[ert. Adrenalin\! Te po]i întoarce în timp, po]i lua cina la Al Hadheerah Desert Restaurant, o experien]\ de neuitat, cu scene dintr-o legend\ arab\, cu program live, cu mânc\ruri tradi]ionale, de o savoare deosebit\ – preg\tite în cuptoare cu lemne, îngropate în p\mânt. Dup\ de[ert... ski. Sporturile de iarn\ [i de[ertul sunt diametral opuse, îns\ în Dubai ele pot fi g\site în acela[i loc. Dac\ te plictise[ti de shopping, dac\ te-ai s\turat de aventur\ prin de[ert, ei bine, ai solu]ii. În cadrul mall-ului Emirates se afl\ un resort de ski, cu o suprafa]\ de 22.500 metri p\tra]i, acoperit cu z\pad\ tot anul. G\se[ti aici echipamentul necesar [i chiar [i o pârtie de s\niu[!

Foto: ©Nicu Cherciu, www.fotonicuwordpress.com

Sporturi extreme – shopping Shopping-ul a fost redefinit de pia]a din Emirate [i, dac\ folosim n\b\d\ioasei preocup\ri apelativul de „sport extrem”, nu gre[im prea mult. Doar Festivalul de Shopping din prim\vara fiec\rui an atrage peste dou\ milioane de vizitatori, care vin special pentru acest eveniment. Datorit\ regimului free of taxes, Dubaiul reprezint\ un adev\rat paradis fiscal, atât pentru oamenii de afaceri, cât [i pentru micii sau marii comercian]i. Centrele comerciale se reg\sesc într-o palet\ larg\ [i variat\: de la bazarurile de tip arab, unde totul se negociaz\, iar produsele se afl\ gr\mezi, pân\ la magazinele de lux, întinse pe 10 etaje. Sezonul de reduceri (iunie, iulie) face ca pre]urile produselor, fie ele de lux, fie de la produc\tor intern, s\ scad\ cu pân\ la 70%. Acelea[i reduceri atractive sunt aplicate [i în perioada Festivalului de shopping. Pe tot parcursul anului, datorit\ regimului de taxe extrem

de lejer, pre]urile sunt totu[i mai mici decât în Europa. Pentru enorma cantitate de bijuterii din aur tranzac]ionate `n magazinele din Dubai, metropola este supranumit\ [i „Ora[ul aurului”, [i de aceea amatorii pre]iosului metal vor g\si foarte multe magazine care vând aur. Deira City Centre e un loc numai bun unde s\ v\ cheltui]i banii. Pute]i continua cu centrul comercial Burjuman sau cu Emirates Mall, dar lista continu\ cu mall-uri dintre cele mai minunate. Ce ar fi Orientul f\r\ mirodenii, f\r\ aromele de enibahar [i f\r\ parfumuri? Pentru a cump\ra ce va dori]i din micile magazine, la fel ca `n oricare alt\ ]ar\ arab\, trebuie s\ va tocmi]i cu vânz\torul.

Artefacte Dup\ atâta shopping prin mall-urile – adev\rate obiective turistice în sine (cel mai nou este Mall Dubai), Muzeul Dubai, g\zduit într-o cl\dire impun\toare, Al Fahidi Fort, poate fi o


Foto: ©Nicu Cherciu, www.fotonicuwordpress.com

BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Foto: ©Nicu Cherciu, www.fotonicuwordpress.com

atrac]ie. Construit\ în 1799, cl\direa a fost folosit\ ca palat, garnizoan\ [i închisoare. Din 1970, cl\direa func]ioneaz\ ca muzeu [i prezint\ expozi]ii de pictur\, statuete [i motive tradi]ionale arabe, obiecte din alam\, vechi de 4000 de ani, piese militare. Trebuie s\ vizita]i [i frumoasele moschee

ale Dubaiului. Cea mai impresionant\ este moscheea Jumeirah, un exemplu unic de arhitectur\ islamic\. Edificiul este, de obicei, admirat din exterior [i este unul dintre cele mai fotografiate atrac]ii turistice. La finalul sejurului ve]i constata c\ de pe aceast\ list\ scurt\ nu a]i reu[it s\ bifa]i decat

cåteva obiective turistice. Nu e o tragedie. Pute]i reveni. TUI TravelCenter organizeaza s\pt\månal zboruri charter.

co-writing

Alina Com[a Zenaida F\rca[

29


Ce-i drept, nu la surf ne st\ nou\ gândul, la mijloc de toamn\, ci mai degrab\ la cine [tie ce destina]ii de schi, în caz c\ nu facem deja planuri de Revelion. Dar mai sunt [i oameni ca el, ca Tiberiu Balica, de 34 de ani, care „for]eaz\ vara” în zilele triste de octombrie [i noiembrie, c\utând cele mai prietenoase destina]ii europene pentru sporturile nautice.

30

CU PLACA DE SURFING ÎN INSULELE CANARE ~mblânzitorul de valuri! Interviu cu surfer-ul Tiberiu Balica


DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

15 (30), aprilie / mai 2015 BeTUI Nr. BeTUI 23(38),Nr. noiembrie/decembrie 2016

Foto: ©supacademy.ro, Tiberiu Balica

Este deja al nou\lea an în care acest practicant de surf din Bucure[ti merge, al\turi de al]i entuzia[ti ai acestui sport, în c\utarea valurilor perfecte, pe insulele tropicale din arhipelagul Canarelor, acolo unde toamna înc\ este ca vara. Pân\ la urm\, Tiberiu este un aventurier care î[i propune s\ fie fidel acestui stil de via]\ tot anul. Cel în care placa [i combinezonul de surf sunt lucrurile care îl definesc, iar pentru asta surferul român este într-o continu\ transhuman]\, în c\utarea acelor col]uri din lume care s\ îi permit\ practicarea acestui sport oricând dore[te. Câteodat\, ia în aventurile lui [i „prizonieri“, mai bine zis români care-[i doresc, la rândul lor, s\ devin\ a[ii unui sport pe care l-au admirat doar în filme [i pe care-l

credeau rezervat doar americanilor sau australienilor. Ceea ce ne aduce la acele tabere de surf pe care Tiberiu le organizeaz\ împreun\ cu colegii lui de la SupAcademy la fiecare sfâr[it de an, în Insulele Canare, pentru to]i cei care vor s\ fac\ primii pa[i în surfing, purta]i de valurile Oceanului Atlantic, într-un paradis însorit, cu palmieri, vulcani, planta]ii de banane [i, bineîn]eles, totul încununat de petreceri pân\ la r\s\rit, pe plaje retrase, în comunit\]i hippie, cu muzic\ live. Despre aceste tabere, dar [i despre cum arat\, în general, via]a unui împ\timit al surfingului, n\scut, credem noi, într-o ]ar\ prea pu]in potrivit\ pentru a-l practica, am vorbit cu Tiberiu într-un dialog care ne aduce aminte de var\.

De vorb\ cu îmblânzitorul de valuri Spune-mi câteva cuvinte despre tine. De unde vii, cine e[ti [i cum ai ajuns s\ faci din surf un mod de via]\? De[i n\scut în Bucure[ti, apa a fost iubirea mea din copil\rie. Ai mei m-au dat la înot de mic [i am asociat mereu apa cu voia bun\ [i cu un efort pl\cut. Tot de mic am avut o pasiune pentru z\pad\ [i alunecatul pe zapad\ cu pungi, s\nii, colace [i pl\ci. Z\pada e tot ap\ în form\ solid\. La un moment am început s\-mi

doresc s\ alunec pe un val [i, când un prieten mi-a spus „Hai în Insulele Canare!“, am început s\-mi schimb via]a pentru a face surf. Ce înseamn\ s\ fii surfer? {tiu c\ este vorba [i despre o filosofie de via]\, mai mult decât sportul \la, a[a cum îl [tim noi. S\ fii surfer înseamn\ s\ tr\ie[ti c\utarea celor mai bune valuri, exist\ un brand cunoscut care chiar [i-a alocat sloganul \sta. Dar e [i

31


Foto: ©supacademy.ro

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

32 mai mult de atât… înseamn\ s\ respec]i oceanul, natura, oamenii, s\ te cuno[ti pe din\untru, s\ fii calm, chiar dac\ în jurul t\u e haos. Înseamn\ s\ evoluezi, s\ încerci mereu s\ te autodep\[e[ti, s\-]i cuno[ti [i s\-]i împingi limitele.

Foto: ©supacademy.ro, Tiberiu Balica

Cum e când prinzi valul perfect [i ce sim]i atunci când ajungi s\ te men]ii cu placa pe creasta lui? E ca [i când c\l\re[ti un dragon, ca [i când

zbori, ca [i când nu exist\ altceva în afar\ de acel moment, trecutul [i viitorul î[i pierd semnifica]ia [i r\mâne valul. Dac\ e[ti un pasionat de surfing [i vrei s\-l practici în România, care sunt locurile din ]ara noastr\ unde g\se[ti valuri satisf\c\toare? Po]i s\ înve]i s\ faci surf [i la noi în ]ar\, pe tot litoralul, cu precadere sudul litoralului, de la Mangalia, la Vama Veche, sau în Bucure[ti pe valul artificial de la Divertiland, unde facem

noi cursurile de surfing. Spui c\ tu [i colegii t\i de la SupAcademy sunte]i prima [coal\ de surf de la noi [i primii români care organizeaz\ excursii la surf, în lume. În ce col]uri minunate a]i ajuns pân\ acum? Am fost în Insulele Canare, cu atmosfera aceea de insul\ tropical\, cu ap\ caldu]\, plaje [i palmieri, în Portugalia, cu atmosfer\ ei de coast\ european\ cu ap\ ceva mai rece,


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Foto: ©supacademy.ro, Tiberiu Balica

faleze înalte [i o sumedenie de plaje de nisip, în Peru, unde tr\ie[ti o experien]\ ini]iatic\ ce te duce de la cel mai lung val din lume la Machu Picchu [i mai departe, adânc în jungl\, [i în Ecuador, cu un veritabil surf-trip de la sud la nord, pe unele dintre cele mai exotice plaje din lume.

Toamna v\d c\ organiza]i tabere de surf în Insulele Canare. Ce se întâmpl\ acolo, pe scurt? În loca]iile din Europa avem un concept de surf-camp mai special, în care o jum\tate de zi lumea înva]\ sau practic\ surfing sub supravegherea instructorilor profesioni[ti, dup\ care se exploreaz\ natura [i cultura respectiv\, încerc\m s\ oferim oamenilor experien]a oceanului mergând cu ei la snorkeling cu ]estoase sau vâslind pe placa de paddleboarding pân\ întâlnim delfinii, în larg.

{i ajungem oriunde putem vedea natura impresionant\, vâslind în picioare, [i anume faleze înalte, grote, stânci. Merge]i în zona aia de mul]i ani. Cum este vremea în Canare în lunile de toamn\? În Tenerife, în sud, unde facem tab\ra, e cam aceea[i clim\ tot anul, iar toamna, ziua arde soarele [i seara e pu]in mai r\coare, de o bluz\ cel mult. În nordul insulei, la doar 80 km distan]\, avem parte de umiditate, peisaje verzi [i p\duri tropicale.

Cam cât cost\ distrac]ia în astfel de tabere? Excursiile, cazarea, ce acoperi]i voi? O tab\r\ de surf cu noi, în Tenerife, cost\ 560 euro [i include avioanele, cursurile de ini]iere în surf, cazarea, transportul pe insul\ la dispozi]ia elevilor [i transferurile de la aeroport. Cursurile de surf pentru încep\tori sunt structurate pe durata a [ase zile. Se face câte un curs pe zi, în loca]ii [i momente precis alese pentru a putea practica surf-ul în condi]ii optime de siguran]\ (plaje de nisip cu valuri generate de vânt, nivelul potrivit al mareei, al directiei curen]ilor [i al vântului).

33


Foto: ©supacademy.ro, Tiberiu Balica

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

cine st\ la dezm\] noaptea nu mai e în stare de surf a doua zi. Încerc\m s\ impulsion\m sportul [i stilul de via]\ s\n\tos mai mult decât chefurile, dar lumea e în vacan]\ [i, inevitabil, se mai merge la petreceri… Care este felul de mâncare din acele p\r]i care ]i-a r\mas la inim\? În general, lumea care vine cu noi în Canare experimenteaz\ mult pe[tele oceanic [i fructele de mare, pentru c\ suntem mereu în zone bune pentru a[a ceva. Pe mine personal m-au impresionat fructele din America de Sud [i varietatea de cereale foarte hr\nitoare care cresc în zona Andin\ (Columbia).

34

Un curs are o durat\ de dou\ ore, dar, ca activitate a zilei, ocup\ cu totul între patru [i cinci ore. Cele [ase cursuri au o structur\ progresiv\, pentru a cre[te eficien]a înv\]\rii surfing-ului.

ajutându-l s\ stea in picioare, corectându-i direc]ia [i f\cându-l, astfel, s\ experimenteze surfingul pe cel mai lung val, pân\ la cap\t. Acest lucru, în mod normal, este imposibil dup\ doar câteva cursuri. A fost incredibil!

Care este cea mai spectaculoas\ amintire pe care o ai dintr-una dintre taberele de surf organizate de voi? Valuri de nu [tiu câ]i metri, întâlnirea cu vreun rechin? În Peru, acolo unde se formeaz\ cel mai lung val din lume, unul dintre instructori l-a luat pe fiecare dintre încep\tori în parte, l-a dus în line-up [i a luat valul cu el pe aceea[i plac\,

Cum, în capul meu, surful merge mân\-n mân\ cu distrac]ia (c\ a[a am v\zut eu în filme), în taberele astea e vorba [i despre dezm\]? Cum v\ distra]i seara? Sunt oameni care vin mai mult pentru surf, al]ii mai mult pentru distrac]ie [i mai pu]in pentru surf. Lumea e liber\ s\ aleag\, fiindc\ ambele sunt la îndemân\, dar se [tie c\

În afar\ de a practica sporturi nautice, de ce ai recomanda unui turist s\ viziteze Insulele Canare? Valurile sunt superbe [i fiind insul\, oricând po]i c\l\tori în jurul ei pentru a g\si valul potrivit pentru nivelul t\u. Sunt valuri mari [i lungi în nord, valuri mai mici [i mai blânde în sud-est [i valuri cu forme perfecte [i putere, în sud-vest. În Tenerife, exist\ al treilea vulcan din lume ca în\l]ime, m\surat de pe fundul oceanului, la suprafa]\ are 3.800 m, [i în afara faptului c\ ofer\ peisaje incredibile când te bronzezi sau a[tep]i valul, câteodat\ este acoperit [i de z\pad\.

Oana Iana


DESTINA}II • NOILE 7 MINUNI ALE LUMII • COLOSSEUM

36

Colosseumul a fost ales, prin vot, una dintre Cele [apte minuni ale lumii moderne, al\turi de Petra (Iordania), Machu Picchu (Peru), Taj Mahal (India), Marele Zid Chinezesc, Chichen Itza ( Mexic) [i Statuia lui Iisus din Rio de Janeiro (Brazilia). Cel mai impozant amfiteatru din antichitate

TOATE DRUMURILE DUC LA COLOSSEUM, SIMBOLUL ROMEI

COLOSSEUM


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Colosseum, foto: ©Cristiana Constantinescu

domin\, de aproape dou\ milenii, centrul istoric al vechii Rome [i povestea sa înc\ nu s-a terminat. }i-e imposibil s\ nu-l observi, s\ nu-l admiri, s\ nu-i treci pragul [i s\ nu te la[i impresionat de istoria sa [i de pove[tile scrise [i nescrise, care s-au „consemnat” între aceste ziduri.

37


DESTINA}II • NOILE 7 MINUNI ALE LUMII • COLOSSEUM

Foto: consilierturism.ro

Foto: consilierturism.ro

{tia]i c\?

38

O istorie plin\ de violen]\ Iat\ câteva din reperele istoriei celui mai impozant amfiteatru construit de romani [i unul dintre cele mai mari din lume, chiar [i în prezent. Colosseum a fost construit din beton [i c\r\mizi acoperite cu travertin într-o vale, printre trei din cele [apte dealuri ale Romei, respectiv Palatino, Esquilino [i Celio. Pe locul unde este ridicat a existat un mic lac, pe care Nero l-a drenat pentru a ridica palatul s\u din aur, Domus Aurea. Cl\direa este format\ din patru etaje, cu o în\l]ime total\ de 52 de metri [i o extensie care acoper\ o suprafa]\ eliptic\ de aproximativ 19.000 de metri patra]i.

• În cele 123 de zile de s\rb\torire a cuceririi Daciei, 10.000 de gladiatori [i 11.000 de animale s-au luptat în aren\. • De administrarea Colosseumului [i organizarea spectacolelor se ocupa un soi de departament subordonat împ\ratului.

• Ultima lupt\ de gladiatori în Colosseum s-a dat în anul 435. Un secol mai târziu, s-a renun]at [i la luptele cu animale. • În secolul al VI-lea, o mic\ biseric\ se ridica în incinta amfiteatrului. Mul]i cre[tini au fost martiriza]i în Colosseum, iar monumentul intr\

Construc]ia Colosseumului a durat doar zece ani, fiind ordonat\ de împ\ratul Vespasian în anul 72. Etapele finale de construc]ie a Colosseumului au fost realizate sub domnia fratelui [i succesorul lui Titus, Domi]ian [i încheiat\ de fiul s\u, Titus, în anul 80. Domi]ian, fratele lui Vespasian, dispune

în secolul al XVIII-lea sub protec]ia bisericii catolice, care îl consider\ un loc sacru, unde primii cre[tini au fost martiriza]i. • Arheologii apreciaz\ c\ la Colosseum existau atât fântâni cu ap\ de b\ut, cât [i fose septice. • Marea majoritate a combatan-

construc]ia zidurilor subterane, pentru tunelurile de la baza Colosseumului. Aceste tuneluri erau folosite de sclavi [i animale, iar unii dintre muncitori chiar locuiau în catacombele Colosseumului.

Un nume predestinat Prizonierii evrei sunt cei care au muncit la


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Foto: consilierturism.ro

]ilor care au luptat în fa]a publicului venit la Colosseum au fost b\rba]i, de[i au existat [i gladiatori de sex feminin. • Gladiatorii au fost în general sclavi, condamna]i, criminali sau prizonieri de r\zboi, dar au existat [i unii care au acceptat de bun\ voie

s\ intre în aren\, în speran]a c\ vor învinge [i vor sc\pa de s\r\cie. • Cutremurul din 1349 cauzeaz\ pr\bu[ierea unei p\r]i din Colosseum. Piatra [i marmura de aici au fost utilizate la construc]ia altor cl\diri publice, palate [i biserici din Roma, inclusiv la catedralele

amfiteatrul denumit „Flavian”, dup\ familia conduc\toare care a ordonat lucrarea. Numele de „Colosseum” î[i are originile `n propor]iile uria[e ale arenei [i `n amplasarea sa în apropierea statuii impun\toare a fostului dictator, Colosul lui Nero. • Dar nici dimensiunile nu-i contrazic denumirea, din contr\.

Sf. Petru, Biserica Sf. Ioan din Lateran [i la Palazzo Venezia. • Eforturile sus]inute de restaurare au început în anii 1990, iar, în prezent, Colosseum este cea mai important atrac]ie turistic\ a Romei, cu aproape patru milioane de vizitatori în fiecare an.

Cu o form\ eliptic\, Colosseumul are dimensiuni impresionante: m\soar\ 187 de metri pe axa mare [i 155 de metri pe axa mic\, iar arena propriu-zis\ are 76/44 m. Cl\direa are patru etaje, cu o în\l]ime total\ de 52 de metri [i o suprafa]\ total\ de aproximativ 19.000 de metri p\tra]i. • Arena se acoperea cu velarium, o

pânz\ sus]inut\ de o re]ea de frânghii, cu rolul de a ap\ra spectatorii de soare [i ploaie. Frânghiile velarium erau ac]ionate de marinari cu experien]\. • Podeaua era din pl\ci mari din lemn, deasupra c\rora se turna nisip pentru luptele între gladiatori, partidele de vân\toare [i diversele spectacole. • Sub podea se afla re]eaua de tuneluri subterane, hypogeum. Re]eaua de tuneluri cu ziduri foarte puternice comunica cu amfiteatrul [i cu exteriorul prin alte tuneluri. • Împ\ratul [i suita sa intrau pe u[i separate, patricienii pe altele, f\r\ a se amesteca cu plebea. Alte tuneluri erau rezervate

39


DESTINA}II • NOILE 7 MINUNI ALE LUMII • COLOSSEUM

gladiatorilor [i animalelor. • Un sistem elaborat de scripe]i [i de lifturi transporta sus, pe „scen\”, animalele [i recuzita din subteran. • Erau 80 de c\i de intrare, patru fiind rezervate invita]ilor de onoare. Toate zonele de acces erau numerotate, la fel ca [i locurile, astfel c\, se pare, fiecare spectator Foto: © Cristiana Constantinescu

Foto: © Cristiana Constantinescu

40

primea un bilet care îi indica sec]iunea [i locul alocat. • Cea mai bun\ pozi]ie pentru vizionare era cea a boxelor rezervate pentru împ\rat [i vestale. Între aceste dou\ zone a celor mai privilegia]i, tot „lipit\” de aren\, exista o platform\ special\, unde senatorii î[i puteau aduce propriile scaune. Rândurile urm\toare erau alocate în func]ie de importan]a social\. Aici era locul rezervat pentru magistra]i, nobili sau cavaleri. {i mai sus puteau fi întâlni]i cet\]enii boga]i, iar cei s\raci erau în

sec]iunea cea mai îndep\rtat\ de aren\. • Toate sec]iunile erau legate prin pasaje speciale ce permiteau atât accesul rapid la locul rezervat cât [i o evacuare în caz de urgen]\. Se estimeaz\ c\ în Colosseum înc\peau între 50.000 [i 55.000 de spectactori, chiar dac\ unii st\teau precum sardinele. • Cele mai impozante spectacole erau „naumachie". Erau lupte navale reale, care se desf\[urau în arena umplut\ cu ap\. • Printre spectacolele preferate de romani erau [i „munera”, luptele pân\ la

moarte, duse de c\tre gladiatorii profesioni[ti în fa]a mul]imilor înfierbântate [i amatoare de sânge. Proprietarii gladiatorilor sponsorizau cu sume uria[e aceste lupte, dar câ[tigau în acest fel faim\ [i influen]\ pentru familiile lor sau chiar voturile cet\]enilor. • Imensul amfiteatru a fost inaugurat în anul 80 D. Hr. cu spectacole [i lupte care au ]inut 100 de zile. Masacrul de la inaugurare a fost la o scar\ uria[\, peste 9.000 de animale s\lbatice fiind ucise.

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro


DESTINA}II • BRANDURI ROMÅNE{TI

CU HERCULES LA

BISERICILE FORTIFICATE Viscri, foto: ©Ana A. Negru

Hercules e bicicleta mea [i a[a o cheam\ din fabrica]ie. {tiu c\ e roz [i cam firav\, dar s-a comportat eroic la drumul lung de 80 km. Iat\ povestea excursiei la bisericile fortificate.

42

La sfâr[itul lunii august, m\ sun\ Carmen, o bun\ prieten\: – Ana, vreau s\-mi iau concediu câteva zile [i s\ plec cu bicicleta în satele s\se[ti din Transilvania. Cuno[ti vreo gazd\ care m-ar putea primi pentru o noapte – dou\? La care, eu, luat\ deja de val [i pl\cându-mi din start ideea, m-am trezit r\spunzând: -

Carmen, foarte tare, vreau s\ vin [i eu! Mai exact, în ce perioad\? – 3 - 6 septembrie. – Notat! {i uite-a[a, încep s\ num\r zilele, care trec u[or de altfel, mai ales c\ între timp am dat [i-o fug\ în Maramure[, pân\ când m\ sun\ Carmen din nou:

– Ana, ai rezolvat cu cazarea? – Da, rezolvat! Monica Popovici ne a[teapta la casa ei s\seasc\, proasp\t restaurat\, în satul Meschendorf. – Bine! Vezi c\ mai vine o prieten\ de-a mea, Andreea, [i ajungem mâine sear\ cu trenul în gara Bra[ov. – Perfect! De-abia a[tept!

Entuziasmul mi-era la maxim. Sunt convins\ c\ [i Carmen [i Andreea aveau acelea[i emo]ii. Doar c\ eu nu mai f\cusem, pân\ atunci, o ie[ire atât de lung\ cu bicicleta [i nici nu-mi pusesem `ntrebarea dac\ vom rezista fizic, eu [i bicicleta mea. Sâmb\t\ seara le iau pe fete de la gar\, mergem acas\ [i, dup\ ce mânc\m o ciorb\ bun\ de cartofi cu tarhon dreas\ cu smântân\, începem s\ ne facem planul pentru a doua zi. Brusc, ne d\m seama c\ aveam de f\cut un drum foarte lung. Hot\råm c\ e mai bine s\

mergem cu trenul pân\ la Rupea-gar\, dup\ care s\ ne urc\m pe biciclete [i s\ pedal\m pân\ la primul sat de pe harta excursiei noastre – Viscri. C\dem de acord, mai ales c\ vorbim de cca 62 de km… A doua zi ne trezim devreme, ne urc\m „pe cai” [i fuga la gar\, s\ prindem trenul de 8:16. Pån\ la gar\, måinile ne-au `nghe]at pe ghidoane [i, cu aceast\ ocazie, ne-am bucurat c\ am luat în]eleapta decizie de a lua trenul „pân\ la prima”. Am avut noroc de un tren personal decent unde am g\sit chiar [i un loc bun de pus

bicicletele, asta pân\ a venit na[u’ [i „ne-a `ntrebat de s\n\tate”. Aveam biletele preg\tite, iar chestiunea bicicletelor am rezolvat-o amiabil.

Homorod Într-o or\ jum\tate ajungem la Rupea-gar\. Era soare [i vreme numai bun\ de pedalat! De la Rupea-gar\, am trecut prin Homorod, de unde am ]inut drumul spre Rupea-ora[. Dar, Carmen a venit cu ideea s\ vizit\m [i biserica fortificat\ din Homorod. Bun\ idee! O g\sim pe doamna Anne, care are cheile [i care


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Concluzii: St\rile mele sunt amestecate. Pe lâng\ oboseala fireasc\, toate gândurile îmi sunt inundate de recuno[tin]\ [i bucurie pentru c\ am ales s\ tr\iesc aceast\ inedit\ experien]\ pe care, dac\ ar fi s-o traduc în cifre, ar sta cam a[a: • 80 km parcur[i în 2 zile (efort care m-a costat 3 kg, de[i nu am avut inten]ia s\ sl\besc).

• 5 cet\]i fortificate vizitate. • 2 prietene minunate, cu care ]i-e mai mare dragul s\ pleci la drum. • o gazd\ extraordinar\ [i mâncare bun\, bun\. • 1 kg de struguri „de c\ciul\”, cule[i [i mânca]i în Viscri. • vreun kilogram de mere [i ceva pere culese de peste tot . La toate acestea, se adaug\ peste

350 de fotografii, plus mesajele prietenelor mele la doar trei zile dup\ excursie, de genul: Carmen – „Azi m\nânc ultimul m\r de la Meschendorf” sau „Asear\ îi spuneam Andreei c\ ne-am întors bolnave de acolo, bolnave de frumos. Înc\ sunt cu gândul acolo [i v\d totul sc\ldat în lumina aceea superb\ de diminea]\.”

Viscri, foto: ©Ana A. Negru

ne-a fost ghid pe parcursul vizitei. A[a afl\m c\ biserica a fost construit\ în secolul al XIII-lea, dup\ care, în 1800, a fost renovat\, ad\ugându-i-se [i corul. Picturile originale, în care predomin\ ro[ul, se p\streaz\ în stare foarte bun\. Toate momentele importante din via]a doamnei Anne au fost marcate în aceast\ biseric\: „Aici m-am botezat, aici m-am confirmat, aici ne-am cununat”. Înainte de revolu]ie, erau 600 de sa[i în Homorod [i to]i se îmbr\cau în costume populare când veneau la biseric\ sau de s\rb\tori. Atunci, comuna era împ\r]it\ în patru vecin\t\]i, fiecare fiind compus\ din 50 de case. Când se construia vreo cas\, mergea <vecin\tatea> [i ajuta. La înmormânt\ri, mergea toat\ comuna, dar, obligatoriu, <vecin\tatea> ajuta [i contribuia cu tot ce era necesar. Acum au r\mas în sat 12 sa[i, 200 maghiari, cca 100 de români [i aproape 1000 de ]igani.” La biserica fortificat\ se mai ]in slujbe tot a treia duminic\ din lun\, iar în perioada iernii se ]in la casa parohial\. Orga este înc\ func]ional\ [i timp de 15 ani dna. Anne a cântat în timpul slujbelor [i de s\rb\tori. „Asta pân\ când s-a întâmplat ce s-a-ntâmplat cu securitatea. Pentru o biblie! C\ n-aveai voie s\ ]ii. A[a c\ am dus-o cu un unchi de-al meu la preot [i am l\sat-o acolo. Securitatea m-a tot urm\rit. Venea noaptea. Pân\ când am ajuns de-am primit chemare la Tribunalul Militar din Bucure[ti. Atunci am fost gata! M-au internat la spitalul de nebuni din Mure[. Ca s\ vede]i pân\ unde au mers...” Dep\[im cu greu acest moment [i dna Anne ne poveste[te mai departe cum era organizat\ lumea în biseric\, unde se a[eza fiecare în func]ie de vârst\ [i, de asemenea, despre „t\ticul de biseric\”, adic\ persoana desemnat\ cu trasul clopotelor diminea]a, la prânz [i seara. Turnul Sl\ninei nu mai este folosit, de[i doamna Anne î[i aminte[te cum era pe vremuri: „De Cr\ciun, dup\ t\ierea porcului, fiecare î[i preg\tea sl\nina cu sare, cu papric\, o d\dea la fum [i apoi o aducea în Turn pentru p\strare. C\, pe-atunci, nu erau congelatoare [i frigidere, ca acum. {i duminica, venea fiecare [i-[i t\ia o bucat\ cât pentru o s\pt\mân\, în func]ie de cât avea nevoie.” Interesant modul de organizare [i solidaritatea sa[ilor. O comunitate care va r\mâne în câteva decenii doar istorie, din p\cate. Acum, c\ tot am aflat atâtea lucruri interesante, e timpul s\ ne continu\m drumul. Facem o mic\

dona]ie, ne lu\m r\mas bun de la dna. Anne [i plec\m mai departe spre Rupea-ora[. {i uitea[a, Hercules intr\ în ac]iune. Începutul pare floare la ureche, c\ doar e numai drum drept. Cu timpul, îns\, ajungem s\ ne cunoa[tem. La primul deal mai serios, încep s\ pedalez de simt cum „îmi ajunge inima în gât”. Schimb viteza, c\ deh, Hercules are [i de-astea, cinci chiar! {i mergem, [i mergem. Fetele, cu ale lor „bijuterii” din dotare, n-au nicio treab\! Mie mi se pare c\ zboar\! Dar nu-i nimic, Hercules e de-acord s\ intr\m [i noi în ritm [i s\ ne ]inem tari. Începe s\ fie din ce în ce mai cald [i facem opriri s\ bem pu]in\ ap\ [i s\ mai mânc\m câte-un sandvici. Rucsacii sunt grei, iar fetele,

în plus fa]\ de mine, mai au [i scule de toate felurile, c\ deh, drumu-i lung [i-i mai bine s\ ai, decât s\ n-ai.

Viscri Intr\m în Bune[ti [i urm\rim indicatorul c\tre Viscri. Ar mai fi fost o intrare prin Dacia, poate mai scurt\, dar am zis c\-i mai bun drumul prin Bune[ti. Facem stânga [i ne ]inem de drum. Ne oprim la un izvor, ne umplem sticlele cu ap\, schimb\m câteva vorbe cu localnicii [i plec\m mai departe. Pe aici, drumul e cu adev\rat frumos! Asfaltat, dar retras. Nu vezi decât, poate, o ma[in\ la dou\zeci de minute. Nu tiruri, camioane, claxoane sau vitezomani.

43


Foto: ©Ana A. Negru

DESTINA}II • BRANDURI ROMÅNE{TI

Foto: Carmen Plesea

Foto: ©Ana A. Negru

44

Doar lini[te, dealuri largi, o natur\ minunat\ [i o binecuvântat\ umbr\ de la copacii ce m\rginesc drumul. Frumos tare [i ce bine ne mai [ade a[a vesele [i fericite, pedalând prin Transilvania! Când începem s\ urc\m din nou,

la Hercules viteza a cincea e echivalent\ cu a treia la bicicletele fetelor. Când ele d\deau m\runt din pedale, eu d\deam din greu. Am tradus, ca s\ v\ da]i seama cum a stat treaba. C\ doar n-am [tiut nici eu dinainte.

Noroc cu opririle pentru b\ut ap\! Ajungem în Viscri în jur de ora 15:00. Bif\m în minte cei aproape 34 km (26 + cei 8 de la Rupea-gar\, la Rupea-ora[) [i prima oprire o facem pe dreapta, sub un p\r cu ni[te pere bune [i zemoase, c\ normal c\ am cules vreo câteva [i le-am savurat. Apoi, mergem s\ vizit\m biserica fortificat\. Dar, chiar dac\ e zi de duminic\, e închis\. Tanti Sara, ghidul de la cetate, e plecat\ [i, prin urmare, nu putem intra. A[a c\ îi d\m ocolul pe dinafar\ [i, cum legea compensa]iei func]ioneaz\ tot timpul, ce vedem noi pe unul dintre zidurile cet\]ii? Vi]\ de vie [i muuul]i struguri alinta]i de soare! Incredibil de buni, dulci-acri[ori, cu o arom\ tare parfumat\. Ne potolim astfel setea [i dup\ ce z\bovim a[a vreo or\, ne urnim, cu regret, totu[i, pentru c\ fetele nu au avut ocazia s\ vad\ [i s\ cunoasc\ povestea cet\]ii. Îndreptându-ne spre ie[irea din sat, avem ocazia s\ vizit\m [i casa Prin]ului Charles, foarte frumos restaurat\ [i între]inut\. De aici, facem cale întoars\ în Bune[ti (8,5 km), ca s\ ne continu\m apoi drumul c\tre Cri] (înc\ 3,5 km) [i Meschendorf (6 km), unde ne a[teapt\ Monica, gazda noastr\. Coborâm mult, dar începem s\ [i urc\m, din nou... Apoi, ne oprim într-un loc umbros la o margine de deal, pentru a mânca [i ultimele sandviciuri. Bine ne-au prins! Parc\ neau mai dat putere.

Cri] Ajungem în Cri] în jur de 6 dup\-amiaza [i mergem s\ vizit\m biserica fortificat\. Reu[im s\ g\sim persoana care are cheile.


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Meschendorf

Eu mai fusesem acolo în iunie 2009, cu ocazia concertului în memoria compozitorului Joseph Haydn, ale c\rui partituri au fost g\site aici [i în satele învecinate, dup\ ce au fost aduse în Transilvania de muzicieni [i preo]i. Intr\m [i v\d o mul]ime de pale]i cu ]igl\. Biserica este în renovare. Îns\, ceea ce m-a uimit, a fost s\ v\d inten]ia de folosire a ]iglei moderne, total nepotrivite cu stilul architectural al unei biserici ridicate între 1810 - 1813. Asta, cu atât mai mult cu cât, [tiu c\ în apropiere, la Viscri, func]ioneaz\ un cuptor special unde se produce manual c\r\mid\ [i ]igl\. Exper]ii englezi cu care Funda]ia „Mihai Eminescu Trust” colaboreaz\, au f\cut analize ale p\mântului din Viscri [i din mai multe sate învecinate [i au descoperit c\ este cel mai bun p\mânt pentru a fi utilizat la producerea materialelor tradi]ionale de construc]ii, ce urmeaz\ a fi folosite în restaur\ri. Deci, ce se întâmpl\ la Cri]? Cum de n-au fost furnizate ]igle de la Viscri, potrivite pentru c\ sunt realizate pe baza unor tehnici [i materiale tradi]ionale? În plus, astfel ar fi fost încurajat\ [i ar fi avut de câ[tigat comunitatea local\, nu o firm\ mare produc\toare de ]igle. În sfâr[it, mi s-a p\rut un lucru foarte straniu [i total nefiresc pentru mersul lucrurilor. Plec\m, eu cu multe semne de întrebare, iar fetele bucuroase c\ au putut afla o parte din istoria [i atmosfera locului. Facem câ]iva pa[i [i d\m de mul]i meri pitici într-o livad\. Culegem câteva mere, unele le mânc\m pe loc [i altele le punem în rucsac, ca s\ avem de drum între Cri] [i Meschendorf. Sunt ro[ii, dulci-acri[oare [i foarte zemoase. Bune tare!

Plec\m din Cri], pentru c\ lumina apusului nu mai ]inea mult, iar noi mai aveam înc\ 6 km pân\ „acas\”. Gândul la cin\ ne mâna de la spate, chiar dac\ ne mai încetineau ritmul vreo câteva dealuri. Eu una, sim]eam c\ abia mai pot s\ împing la biciclet\. Dar, mai aveam un pic. La intrare în Meschendorf ne-au `ntåmpinat ni[te câini cam r\i [i am fost cu b\gare de seam\. Deja drumul nu mai conta. Eram ca [i ajunse. O dat\ cu noi, a venit [i seara. Urc\m la casa Monic\i, care ne a[teapta cu poarta deschis\ [i cu masa preg\tit\. Ura! Mâncare!!! {i înc\ ce mâncare! Vreau s\ zic c\ a meritat tot chinul cu Hercules [i to]i kilometri, chiar [i numai pentru preparatele Monic\i, care au fost urm\toarele: friptur\ de mistre], garnitur\ de cartofi natur condimenta]i cu mirodenii din gr\din\, rondele de vinete la gr\tar, salat\ de hrean ras cu m\r, flori de dovlecel caramelizate, brânz\ din aceea bun\, pâine de cas\, limonad\ [i ceai de ment\. (Posibil s\-mi fi sc\pat acum ceva). Toate acestea servite la lumina lumân\rilor, atmosfer\ cu totul special\ care a venit ca un fel de bonus. Consider necesar s\ precizez, pentru c\ fotografiile nu au sonor, exclama]iile noastre admirative înso]eau fiecare îmbuc\tur\! Doamne, ce festin! Nu zic, eram [i fl\mânde, [i obosite dup\ cca 45 de km parcur[i, dar oricum am fi fost, sunt convins\ c\ la fel am fi reac]ionat, atât de delicios a fost totul! Mul]umim, înc\ o dat\, Monica! Un somn bun era tot ce ne mai lipsea. Fetele îmi zic s\ iau o aspirin\, ca s\ fie sigure c\ m\ mai urc pe biciclet\ [i a doua zi, a[a c\ iau. Ne facem planul în mare, care cuprindea urm\toarele: trezit la 6 diminea]a, ca s\ fotografiez r\s\ritul, mic dejun, vizit\ la domnul Martin Werner, r\mas bun de la gazda noastr\ drag\ [i plecare spre Saschiz, Vân\tori (în cazul meu) [i Sighi[oara (în cazul fetelor). Gata. Mergem la culcare, senine [i recunosc\toare pentru tot ce ne oferise ziua aceasta. Am dormit bu[tean, iar cu trezitul am avut o problem\. Telefonul meu avea setat\ o alarm\ cu ciripit de p\s\rele [i normal c\ nu le-a b\gat nimeni în seam\! Carmen, ca printr-o minune, s-a trezit de la sine pe la 6:25 [i ne-a dat de[teptarea. Atunci ne-a spus c\ a auzit la un moment dat ni[te p\s\rele, dar s-a gândit c\ e vreun cuib undeva la strea[ina casei.

Eu m-am gr\bit la geam, s\ v\d în ce faz\ e soarele. L-am v\zut c\ se preg\tea s\ se înal]e [i-atunci am intrat toate trei „în priz\”. Foarte rapid, ne facem toaleta [i fugu]a s\ g\sim cel mai bun loc de pozat. M-am gåndit c\ din turnul cet\]ii ar fi o variant\, dar am aflat c\ biserica fortificat\ Meschendorf este închis\ – renovare. M\ uit mai atent [i, da, v\d acelea[i „urme” de modernizare hidoas\, ca [i la Cri]. }iglele acelea ro[ii, f\r\ nicio noim\! Din nou îmi vin în cap tot felul de gânduri [i nu pot s\ nu m\ întreb: de ce a[a, când se poate restaura cu materiale tradi]ionale, n\scute direct din p\mântul [i din truda localnicilor? Cum de se îng\duie aceast\ mutilare, când alte ]\ri cultivate pe tradi]ie reu[esc [i au tot interesul s\-[i conserve patrimoniul, nealterându-l? Între timp, trecem la planul B, pentru c\ soarele „se gr\bea”. Fugim degrab\ în livada Monic\i [i urc\m în vârful dealului, f\cându-ne loc printre brându[e [i iarba înalt\. Doamne, ce priveli[te [i ce lumin\ se în\l]a peste v\ile [i dealurile acoperite înc\ de cea]\! Aproape o or\, am sim]it binecuvântarea de a fi în Rai [i privilegiul de a amu]i în fa]a frumuse]ii naturii. Absolut minunat! A[ fi r\mas acolo, în acea stare, f\r\ gânduri, ore întregi. Acum în]eleg cum de-a iubit dnul. Martin Werner atât de mult aceste locuri [i cum de a preferat s\ se fac\ pomicultor. În acela[i loc unde suntem noi acum, sub acela[i copac b\trân, dumnealui obi[nuia s\ cânte la clarinet, probabil nu doar diminea]a la r\s\rit, ci [i în zi de s\rb\toare. Pentru sufletul lui [i al vecin\t\]ii. Cei de jos îl auzeau [i, din spusele lor, [tiu c\-i mi[ca atmosfera pe care dnul. Werner reu[ea s\ le-o transmit\. Cât poate s\ fie de frumos [i de în\l]\tor s\ te armonizezi cu tot ce exist\ în jurul t\u! S\-]i cânte sufletul deodat\ cu natura [i cu aproapele t\u… Coborâm încet, încet, ca dintre paginile unei pove[ti [i ne minun\m de brându[e, de livad\, de tot ce era în jur. Ne a[ez\m cu rândul în hamacul colorat al Monic\i, mânc\m câteva prune, un m\r [i ne bucur\m de lumina cald\ ce-[i face loc printre crengile copacilor, ca s\ ajung\ s\ ne mângâie chipurile. Apoi, trecem la treburi mai p\mânte[ti. Ni se f\cuse foame. Revenim `n curtea Monic\i, unde mai admir\m o dat\ fiecare loc[or [i ne bucur\m de lumina blând\ a dimine]ii... Lu\m masa tot afar\, iar mâncarea e din nou un deliciu: dulcea]\

45


46

46

Mesendorf, foto: ©Ana A. Negru

DESTINA}II • BRANDURI ROMÅNE{TI

de vi[ine negre, de afine [i alte bun\t\]uri, toate f\cute în cas\. Mai st\m un pic s\ ni se a[eze mâncarea, mul]umindu-i Monic\i, dup\ care mergem s\-l vizit\m pe dnul. Martin Werner, un om care [i-a dedicat întreaga via]\ satului s\u. Veteran de r\zboi, r\nit foarte grav la um\rul drept în timpul luptelor, a devenit apoi pomicultor împ\timit (a plantat singur toat\ livada din Meschendorf), a fost membru în fanfara satului (a cântat la clarinet peste 50 de ani), a fost ghid al bisericii fortificate din sat [i a avut grij\ de buna între]inere a bisericii [i a gr\dinii acesteia, pân\ acum 6 ani. La împlinirea a 100 de ani, a fost s\rb\torit de întreaga comunitate, mai ales de c\tre sa[ii pleca]i, care au revenit special pentru dnul. Werner. M\ bucur c\ am fost [i eu acolo. Ajungem la casa dumnealui [i încep s\-l strig, pentru c\ are poarta încuiat\. Într-un final, iese la geam. Îmi vorbe[te în german\ [i nu aude c\ îl rog s\ vorbeasc\ în române[te. Îmi dau seama c\, între timp, lucrurile s-au schimbat cu s\n\tatea dumnealui. {i, din p\cate, b\trâne]ea e într-adev\r o „hain\ grea”. Pân\ la

urm\, aude ce-i zic [i îmi spune pe române[te c\ abia s-a trezit [i c\, dac\ nu ne gr\bim, m\nânc\ [i apoi coboar\ s\ vorbeasc\ cu noi. M\ emo]ioneaz\ foarte tare toat\ situa]ia [i chiar nu-mi doresc s\-l obosesc, pentru c\ îmi dau seama c\ [i vorbitul ar fi un efort. A[a c\ îi spun c\ nu-i nevoie s\ coboare [i c\ am vrut doar s\-l mai v\d. I-am urat mult\ s\n\tate [i am plecat. Cu lacrimi în ochi... Toate trei. Am aflat apoi, c\ are „zile [i zile”. În unele se simte sl\bit, dar în altele se crede în putere [i iese afar\ s\ taie lemne. Nu poate f\r\ munc\, f\r\ participare, f\r\ natura din jur. Dumnezeu s\-l ajute, s\-i dea s\n\tate [i putere, dar [i acceptare, când va veni momentul.

Saschiz Ne lu\m r\mas bun de la Monica, ne umplem sticlele cu ap\ [i „pe cai”! Acum spre Saschiz (17 km). Începem s\ pedal\m. Drumul urc\ [i coboar\ dealuri, iar noi ne ]inem dup\ el. Am mers cu ma[ina pe aici de nenum\rate ori, îns\ doar acum îl descop\r cu adev\rat. De Hercules, ce s\ mai spun! Deja ne-am împrietenit [i ne accept\m reciproc: el c\ l-am supus acestui „sport extrem” fa]\ de modul în care a fost el fabricat, iar eu pentru c\ se comport\ eroic! Ajungem în Saschiz însetate, c\ ni se terminase apa [i mergem s\ c\ut\m un loc unde s\ l\s\m bicicletele cât timp aveam s\ vizit\m cetatea. G\sim f\r\ probleme, tocmai la sediul Funda]iei Adept (unde îl cunoa[tem [i pe Cornel Stanciu), lu\m ap\ la noi [i începem s\ urc\m un deal împ\durit, cca 2 km.

Cam greu, pentru c\ era cald tare! Fortifica]ia a fost ridicat\ în scop de ap\rare, în secolul al XIV-lea, de c\tre sa[ii din Saschiz [i din comunele vecine. Cetatea apar]ine perioadei de trecere de la stilul romanic la cel gotic. Modul de organizare a comunit\]ii se reflect\ [i în denumirea turnurilor: Turnul {colii, Turnul Muni]iei, Turnul Voievodal, Turnul Preotului, Turnul Por]ii [i Turnul de Paz\. În interior se afl\ o capel\ din care ast\zi a mai r\mas doar o ruin\. Ce se mai p\streaz\, îns\, este fântâna adânc\ de 65 de metri, care se spune c\ face leg\tura, printr-un tunel subteran, între incinta cet\]ii [i centrul comunei Saschiz. Timpul trece repede [i dup\ aceast\ vizit\, coborâm în sat s\ ne lu\m bicicletele, pentru c\ eu trebuia s\ prind trenul înapoi spre cas\. Socotim c\ era mai bine s\ iau trenul din Vân\tori din moment ce era în drumul fetelor, care voiau s\ pedaleze mai departe pân\ în Sighi[oara. A fost prima mea excursie mai lung\ cu bicicleta, al\turi de oamenii potrivi]i, care mi s-a p\rut [i cea mai frumoas\! Îns\, cu siguran]\, Hercules nu va mai cutreiera drumuri atåt de lungi pe dealuri! I-am promis c\-i aduc un frate mai mare [i mai puternic, ca s\ r\sufle u[urat... Oricum, î[i merit\ numele!

Ana A. Negru www.revista-satul.ro


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

48. NOILE MINUNI ALE LUMII

STATUIA LUI IISUS MÅNTUITORUL „ICOANA” ORA{ULUI RIO DE JANEIRO 53. TOP 10 DESTINA}II RECOMANDATE 54. CORPORATE INTERVIEW

CRISTIAN Z|BL|U IT&C MANAGER GRUPUL EUROLINES 56. CORPORATE NEWS

O NOU| AGEN}IE TUI TravelCenter 59. AUTOCARELE EUROLINES

47

60. CITY BREAK

CELE MAI FRUMOASE PIE}E DE CR|CIUN 57.

GREEN VILLAGE

PRELUNGE{TE SEZONUL VACAN}ELOR {I R|MÂNE DESCHIS PÂN| ÎN IANUARIE 2017


7 NO M IL IN E UN I

FOCUS / NOILE MINUNI ALE LUMII

NOILE MINUNI ALE LUMII:

STATUIA LUI

48

Când spui Rio de Janeiro, î]i apare imaginea exoticei plaje Copacabana cea b\tut\ de valuri, mângîiat\ de soare [i animat\ de tinerii cariocas. Imaginea concurent\, care ar vrea s\ pun\ monopolul asupra Rio de Janeiro, este

cea a str\lucitoarelor care festive ale Carnavalului de la Rio, care se mi[c\ încet, sfidând ritmurile de samba, pentru a capta toat\ aten]ia publicului de pe margine. Indiferent ce anume î]i place mai mult, plaja sau Carnavalul, este imposibil s\-]i


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

HRISTOS MÂNTUITORUL

imaginezi Rio de Janeiro f\r\ emblema sa de la în\l]ime, statuia impozant\ a lui Hristos Mântuitorul – Cristo Redentor în portughez\. Acest monument este mai mult decât o atrac]ie de top din Rio de Janeiro [i o imagine

emblematic\ a Braziliei. Este un simbol al cre[tin\t\]ii devenit universal, un obiectiv turistic major al Braziliei [i una dintre „Minunile lumii noi”. Faima sa a devenit de talie mondial\ dup\ dezvoltarea internetului [i dup\ ce a

fost ales drept una dintre „Cele [apte noi minuni ale lumii”, în 2008. A fost votat\ [i r\mas între cele 21 de finaliste, nominalizate ([i alese), din întreaga lume.

Foto: David Berkowitz

„ICOANA” ORA{ULUI RIO DE JANEIRO

49


7 NO M IL IN E UN I

Dar istoria sa este mult mai veche [i porne[te acum peste 100 de ani. Astfel: În 1850, un preot a propus, f\r\ succes, amplasarea unui monument cre[tin pe muntele Corcovado, în onoarea prin]esei regente a Braziliei. În 1920, o a doua propunere de amplasare a unui monument pe muntele Corcovado a avut câ[tig de cauz\. Un alt posibil amplasament al Statuii lui Hristos era pe muntele Pão de Açúcar (în traducere „Pâine din zah\r”), o stânc\ de granit, înalt\ de 396 m, aflat\ [i ea în golful Guanabara. Pão de Açúcar este [i el unul dintre punctele de atrac]ie cele mai importante ale Braziliei, pe

Foto: Rio-Rodrigo Soldon

FOCUS / NOILE MINUNI ALE LUMII

al c\rei vârf se poate ajunge cu telefericul „O Bondinho”. Piatra de temelie a monumentului lui Cristo Redentor s-a pus în 1922 [i, din cauza dificult\]ilor financiare, a fost inaugurat dup\

destul de mul]i ani, pe 12 octombrie1931. Statuia a fost un dar al guvernului francez, pentru a marca 100 de ani de la declararea independen]ei Braziliei. Pentru finalizarea lucr\rii a contribuit fi-

Foto: Rio-Rodrigo Soldon

50

nanciar [i Vaticanul. Statuia lui Hristos Mântuitorul are 30 de metri în\l]ime, la care se adaug\ cei opt metri ai piedestalului. Anvergura bra]elor lui Hristos are 28 de metri.


Foto: Rio-Rodrigo Soldon

BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

51

Este realizat din beton armat [i steatit [i are o greutate de 700 de tone. Statuia este amplasat\ pe muntele Corcovado, care domin\ o bun\ parte din ora[, de la în\l]imea celor 710 de metri în\l]ime. Statuia în stil Art Deco a fost creat\ de sculptorul francez de origine polonez\ Paul Landowski [i construit\ de inginerul brazilian Heitor da Silva Costa, în colaborare cu inginerul francez Albert Caquot. Fa]a Mântuitorului a fost creat\ de artistul român Gheorghe Leonida, cunoscut pentru talentul s\u de portretist. N\scut la Gala]i într-o familie de ingineri celebri, Gheorghe Leonida a studiat la Roma, dup\ ce a termi-

• •

nat Conservatorul de Art\ din Bucure[ti. Lucr\rile sale au fost apreciate de Regina Maria, iar el a devenit un apropiat al familiei regale, ceea ce i-a determinat pe comuni[ti s\-i interzic\ operele. În capela de la baza statuii pot înc\pea 150 de persoane. Trenul Corcovado trece prin cea mai mare p\dure urban\ din lume. Istoria Statuii Mântuitorului este strîns legat\ de cea a trenului care transport\ ast\zi peste 600.000 de vizitatori. Trenul Corcovado a fost inaugurat în 1884 de împ\ratul brazilian Dom Pedro al II-lea, fiind cel mai vechi traseu turistic organizat din Brazilia.

Niciuna dintre personalit\]ile care au vizitat Rio de Janeiro, pornind de la papi [i arti[ti, la regi, la prin]i, pre[edin]i, la oameni de [tiin]\ sau vedete, nu a ratat c\l\toria cu acest tren, mai ales c\ acesta te duce la celebra statuie. Trenul Corcovado merge prin cea mai mare p\dure urban\ din lume, Parcul Na]ional Tijuca. Acesta face parte din a[a-numita P\dure a Atlanticului, parte a Rezerva]iei Mondiale a Biosferei, considerat\ un exemplu de conservare a naturii. A[a c\ [i trenurile care circul\ pe calea ferat\ Corcovado sunt electrice. Calea Ferat\ Corcovado a fost prima care a utilizat energia electric\ în Brazilia.


Foto: Rio-Rodrigo Soldon

7 NO M IL IN E UN I

FOCUS / NOILE MINUNI ALE LUMII

Tijuca este cea mai mare p\dure urban\ din lume, dar pu]ini [tiu c\ ea a fost replantat\. Reîmp\durirea sa a fost realizat\ în secolul XIX, o ini]iativ\ de pionierat în America Latin\, venit\ ca m\sur\ “in extremis” dup\ ani de exploatare forestier\ f\r\ discern\mânt, în principal pentru produc]ia de cafea.

52

A[adar, calea ferat\ Corcovado este chiar mai veche decât Statuia lui Hristos. A fost utilizat\, timp de patru ani consecutivi, pentru a transporta p\r]i ale monumentului [i membri ai echipei care au lucrat la el. Dar pe perioada construirii Statuii, trenurile erau puse în mi[care de motoare cu aburi. Cu toate acestea, în 1910, aceste tre-

nuri au fost înlocuite cu ma[ini electrice. Drum Bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR


TE ER 6 OF 201

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE

1.

Pia]\ de Cr\ciun – Viena Suite Novotel 4*

CR PIA |C }| IU N

2.

285

Sejur la schi – Bansko, Bulgaria Evelina Palace 4*

SE JU R

129

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 15.12 -18.12.2016 Nop]i: 3, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti.

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 04.02 - 11.02.2016 Nop]i: 7, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Plecare: individual. Perioada de sejur se poate alege doar de duminic\ pån\ vineri.

3.

Sejur la schi – Zel Am See, Austria Der Schmittenhof 4*

SE JU R

4.

455

5.

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 28.01 - 04.02.2016 Nop]i: 7, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: all inclusive, Plecare: Bucure[ti. SE JU R

6.

1399

7.

RE VE LI ON

8.

2435

9.

369

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 29.12 - 02.01.2017 Nop]i: 4, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti.

RE VE LI ON

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 28.12 - 05.01.2017 Nop]i: 7, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: all inclusive, Plecare: Bucure[ti.

Revelion 2017 – Dubai Byblos 4*

RE VE LI ON

1215

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 28.12 - 05.01.2017 Nop]i: 7, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: pensiune complet\, Plecare: Bucure[ti.

Revelion 2017 – Paris Hotel de Bellevue 3*

Revelion 2017 – Mauritius Jalsa Beach Hotel & Spa 4*

2319

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 23.01 - 31.01.2016 Nop]i: 8, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: all inclusive, Plecare: Bucure[ti.

Revelion 2017 – Maldive The Barefoot Eco 4*

SE JU R

1399

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 04.02 - 11.02.2016 Nop]i: 7, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Plecare: individual.

Sejur exotic – Punta Cana Vista Sol Punta Cana 4*

Sejur exotic – Mexic Hotel Grand Oasis Tulum 4*

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 27.12 - 03.02., 29.12 - 05.02.2017, Nop]i: 7, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti. RE VE LI ON

10.

Revelion 2017 – Delta Dun\rii, Romånia Green Village Resort 4*

350

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 30.12 - 02.01. Nop]i: 3, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: pensiune complet\ + cin\ festiv\, Plecare: Individual.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

RE VE LI ON

53


I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS • CORPORATE INTERVIEW • CRISTIAN Z|BL|U

54

„SUNT MÅNDRU, DAR, MAI ALES, BUCUROS C| FAC CEEA CE-MI PLACE!” Foto: JustVISION

Cum a]i ajuns `n Grupul Eurolines? Undeva prin 2002 am aflat c\ Eurolines inten]iona s\ modernizeze site-ul destinat transportului de c\l\tori. Am aflat c\ vrea s\ creeze o platform\ de vånzare de bilete de „bus”. {i, cu ajutorul unui prieten care activa de ceva vreme `n cadrul Grupului, am ajuns

s\ lucrez la acest proiect. Mi-a pl\cut s\ lucrez cu prietenul meu, mi-a pl\cut s\ lucrez la proiect, a[a c\, am continuat s\ m\ ocup de site [i dup\ implementarea soft-ului care viza biletele de „bus”. {i din 2002, zi de zi, `n fiecare diminea]\, drumul meu are o singur\ destina]ie: Eurolines. Suntem `n 2016 [i sunt

tot aici, `n familia Eurolines, pentru c\, aici la Eurolines, m\ simt ca `ntr-o familie. Cum e s\ fii un r\sf\]at al „familiei”? Familia Eurolines este o familie foarte frumoas\, de care ma leag\ multe p\]anii. ~n decursul unui an, Grupul Eurolines, pentru a `n-


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

CORPORATE INTERVIEW

Cristian Z\bl\u IT&C MANAGER GRUPUL EUROLINES

~mi aduc aminte c\ am plecat acas\ foarte sup\rat, dar nu am l\sat s\ se vad\ acest lucru. {i, cum mergeam eu spre cas\, a[a trist [i ab\tut, la un moment dat mi-a sunat telefonul [i am auzit o voce vesel\ care `mi spunea s\ nu fiu sup\rat, pentru c\ pe lista respectiv\ trebuia s\ figurez [i eu. Au urmat o serie de scuze [i invita]ii c\lduroase, de råsete [i glume. Atunci m-am sim]it un r\sf\]at, am sim]it c\ fac parte dintr-o familie foarte frumoas\. „V\ ridic mingea la fileu!” Venirea dvs. la Eurolines a `nsemnat, presupun, renun]area la alte proiecte, la alte oportunit\]i. Privind acum `n urm\, regreta]i pasul f\cut? ~n acea perioad\, eu tocmai `mi terminasem studiile (Informatic\ Managerial\). Nu ]ineam neap\rat s\ m\ angajez. ~mi f\ceam planuri s\ c\l\toresc, chiar aveam de gånd s\mi iau o mic\ pauz\ `nainte de a intra `n „påine”, `nainte de a intra, cum se zice, „`n via]\”, dar a ap\rut aceast\ oportunitate, iar proiectul mi s-a p\rut foarte interesant. Am acceptat provocarea, am renun]at la planurile mele de vacan]\ [i m-am apucat de treab\. Pe parcurs au ap\rut [i alte oferte tentante [i am fost ispitit de mul]i angajatori, dar provoc\rile, echipa [i proiectele la care lucram deja, m-au ]inut pe loc, m-au f\cut s\ r\mån.

chega rela]iile dintre colegi, organizeaz\ multe team building-uri [i petreceri la care sunt invita]i to]i „r\sf\]a]ii”. Cu ocazia unui astfel de eveniment, „am fost s\rit”. Eram `n primii ani de munc\, iar acest fapt, recunosc, m-a sup\rat. Numele meu nu figura pe lista de invita]i transmis\ via e-mail.

~n]eleg c\, la Eurolines, a]i scris deja istorie. Concret, ce a presupus acest proiect? Am `nceput cu biletele, am fost, cred, pionieri `n dezvoltarea unui program atåt de ambi]ios. ~n acea perioad\ internetul nu era atåt de popular, sistemele de comunicare erau rudimentare, se lucra pe dial-up [i cred c\ am fost prima firm\ privat\ din Romånia care a implementat acest standard. Am introdus un sistem de management [i de vånzare al biletelor de autocar pe care nu `l mai avea nimeni `n Romånia. Lumea lucra `n Excel [i pe hårtiu]e iar proiectul nostru inovativ era un fel de rachet\ cosmic\. A fost un proiect extraordinar, care mi-a r\mas `n suflet. De atunci am lucrat la multe alte proiecte mari, gigantice [i frumoase, dar proiectul de implementare a biletelor de „bus” a fost primul proiect `n care am avut [ansa s\mi demonstrez priceperea [i de aceea mi-a r\mas `n suflet.

La ce alte proiecte mai lucra]i? ~n momentul de fa]\ `ncerc s\ dezvolt noi module pe site-ul TUI TravelCenter. Apoi, lucrez la un proiect pentru revånz\torii no[tri, iar `n partea de „bus” lucrez, `mpreun\ cu o echip\ extraordinar\, la redesenarea site-ului. Ce `nseamn\ pentru dumneavoastr\ o zi de munc\ la Eurolines? Ce atribu]ii v\ revin `n cadrul Grupului? Administrative? De mentenan]\? V\ implica]i `n politicile de strategie ale Grupului? {i de una, [i de alta. Asigur mentenan]a sistemelor IT, dar ma implic [i `n politicile moderne de comunicare ale Grupului. Chiar dac\ Romånia e un fel de Silicon Valley al Estului, romånii sunt obi[nui]i s\-[i achizi]ioneze vacan]ele „cu banii jos”. Cåt din activitatea de vånzare se desf\[oara online [i cåt offline? Din p\cate, a[a este, foarte pu]ini dintre clien]ii no[tri cump\r\ online. ~ncerc\m s\ schimb\m acest raport [i s\ `nclin\m balan]a `n favoarea tehnologiei. ~ncerc\m, pe de o parte, s\ moderniz\m site-urile nostre `n a[a fel `ncåt clien]ilor no[tri s\ le fie mai u[or s\ navigheze [i s\ le ia mai pu]in timp atunci cånd `[i fac o rezervare, iar, pe de alt\ parte, s\ g\seasc\ `n site-urile noastre toate informa]iile de care au nevoie. Trebuie s\ men]ionez c\, `n acest proces de tranzac]ionare online, consultantul de turism este important. Vom cre[te acest serviciu al consultan]ei de turism, care aduce un plus de valoare `ntregului proces de rezervare, pentru c\ el d\ clien]ilor no[tri `ncrederea [i informa]iile de care au nevoie. Care sunt clien]ii care consum\ online? Sunt mai receptivi cei din zona de „bus” sau cei din zona travel? F\r\ `ndoial\, cei din zona travel. V\ l\uda]i cu vreo inova]ie pe care a]i impus-o `n companie? M\ laud c\ `ncerc s\ ]in pasul cu tehnologia care se dezvolt\ `ntr-un ritm ame]itor. ~ncerc s\ aduc pe serverele companiei tehno-

55


I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS • CORPORATE INTERVIEW • CRISTIAN Z|BL|U

Foto: JustVISION

mare drag s\ vin\, oricånd va dori s\ vin\!

logii performante [i componente cåt mai noi. ~n acest fel, `ncerc s\ sporesc securitatea serverelor noastre `mpotriva atacurilor cibernetice, deoarece securitatea datelor clien]ilor no[tri este foarte important\.

Dar familia de acas\? Da, am o familie. Sunt `mpreun\ cu prietena mea, Manuela, de vreo 16 ani. Nu sunt c\s\torit, dar sunt ca [i c\s\torit. Din p\cate nu am `nc\ un mo[tenitor, dar `l a[tept cu

Literatura de specialitate e plin\ de zei IT. Iubi]i vreunul? Nu neap\rat. ~ncerc, din fiecare carte pe care o citesc, din fiecare film pe care-l vizionez, din fiecare spectacol de teatru pe care-l v\d, s\ `nv\] cåte ceva. Face]i parte dintr-o elit\ la mod\, IT&C, a celor de care depinde, `n bun\ m\sur\, bunul mers al unei firme. Sunte]i måndru de acest statut? Sunt måndru, dar, mai ales, bucuros c\ fac ceea ce-mi place!

JustVISION

56 CO N RP EW OR S AT E

A 13-A AGEN}IE DIN BUCURE{TI {I A 79-A DIN }AR|

O NOU| AGEN}IE Touring Europabus România, companie membr\ a Grupului Eurolines, a deschis în mallul Park Lake din Bucure[ti o nou\ agen]ie TUI TravelCenter. Aceasta este cea de-a 79 agen]ie de turism pe care Touring Europabus o de]ine în România, învesti]ia în acest punct de lucru fiind de aproximativ 50.000 de euro. Cu cele 79 de birouri de vânz\ri ale Euro-

TUI TravelCenter

lines [i TUI TravelCenter, Grupul Eurolines de]ine cea mai extins\ re]ea de agen]ii de turism din România. Situat\ la etajul I al mallului Park Lake, noua agen]ie TUI TravelCenter are un concept modern, func]ional [i interactiv, un design atr\g\tor [i consultan]i de turism dedica]i, fiind astfel preg\tit\ s\ ofere cele mai bune servicii clien]ilor. O serie de oferte pro-

mo]ionale [i consultan]\ personalizat\ îi a[teapt\ pe cei care vor trece pragul noii agen]ii TUI TravelCenter. În plus, atât în noua agen]ie cât [i la toate birourile de vânz\ri TUI TravelCenter din ]ar\ [i pe www.tui-travelcenter.ro/ au fost lansate ofertele pentru Cr\ciun, Revelion, vacan]ele la schi [i cele pentru 2017, cu reduceri consistente.


Resortul aflat în Sfântu Gheorghe, Delta Dun\rii, a primit cu 49% mai mul]i vizitatori în sezonul estival 2016 fa]\ de aceea[i perioad\ a anului 2015.

S TE W RA NE PO R CO

FOCUS CORPORATE / NEWS

GREEN VILLAGE 57

„Pentru noi, vacan]a este o experien]\ permanent\, o stare de spirit sinonim\ cu optimismul, energia, creativitatea [i voia bun\, care ne motiveaz\ tot timpul anului. Echipa Green Village este preg\tit\, [i în urm\toarele luni, s\ î[i r\sfe]e oaspe]ii [i s\ le ofere experien]e deosebite în resortul recunoscut pentru dedicarea fa]\ de clien]i [i pentru cadrul natural excep]ional”, declar\ Drago[ Anastasiu, pre[edintele Eurolines Group. Cine a vizitat cel mai nou [i însorit p\mânt al României [tie c\ Delta Dun\rii nu-[i pierde atractivitatea odat\ cu trecerea verii. Din contr\, lunile care urmeaz\ sunt cele mai bune pentru pescari, pentru amatorii de fotografie, pentru cei care caut\ lini[tea [i relaxarea în mijlocul naturii. Toamna este cel mai bun anotimp pentru a vizita Delta [i pentru cei care vor s\ cunoasc\ via]a la ]ar\, pentru cei care iubesc atmosfera misterioas\ a dimine]ilor înv\luite în cea]\, a zilelor c\ldu]e petrecute pe canalele Rezerva]iei Biosferei [i a apusurilor înfl\c\rate. Green Village prelunge[te anotimpul va-

can]elor [i îi invit\ pe to]i iubitorii naturii s\ se bucure [i de mare [i de Delt\ tot timpul anului! Iar echipa Green Village este preg\tit\ s\-i întâmpine pe oaspe]i cu aceea[i dedicare pentru clien]i [i grij\ fa]\ de detalii ca [i pân\ acum. Totul într-un cadru natural f\r\ egal, locul unic unde Dun\rea întâlne[te Marea Neagr\. Astfel, men]inem deschis Green Village pân\ anul viitor, pentru c\ atât Delta, Marea Neagr\, cât [i resortul în sine, sunt primitoare în orice anotimp. Am preg\tit o serie de evenimente personalizate pentru mintea, trupul [i sufletul celor care vor alege s\ se bu-

cure de frumuse]ea Deltei Dun\rii [i a M\rii Negre în urm\toarea perioad\. „Delta Caiac Race” [i „Cupa la spinning din barc\” sunt doar câteva dintre programele de la Green Village din urm\toarele luni. Programele speciale ce constau în teambuilding-uri pentru companii, petreceri de Cr\ciun [i de Revelion vor însufle]i [i mai mult Green Village, locul excep]ional unde Marea Neagr\ întâlne[te Dun\rea. Miz\m pe unicitatea acestei destina]ii [i îi a[tept\m pe oaspe]i la Green Village s\ se bucure [i de confortul, calitatea serviciilor [i dedicarea echipei noastre!

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

Foto: ©TUI TravelCenter

PRELUNGE{TE SEZONUL VACAN}ELOR {I R|MÂNE DESCHIS PÂN| ÎN IANUARIE 2017


FOCUS CORPORATE / NEWS

Foto: Larisa Balt\

CUM S| DESCOPERI BUCURE{TIUL CU HARTA SENZORIAL| 58

De câte ori n-ai trecut pe lâng\ cl\diri splendide din Bucure[ti, întrebându-te oare cine a locuit acolo? Sau observând cum unele dintre zidurile vechi se dezintegreaz\ încet, cu ajutorul indiferen]ei noastre, a tuturor? La un moment dat, un grup de arti[ti s-a decis s\ se opreasc\ [i s\ se întrebe: A cui a fost aceast\ cas\? Cine a locuit aici? Dac\ o cl\dire ar putea vorbi, oare ce pove[ti ar spune ea? Harta senzorial\ a Bucure[tiului s-a n\scut dintr-o rela]ie tip love and hate cu ora[ul a unui grup de oameni, dintre care unii s-au n\scut aici, iar al]ii locuiesc în ora[ de mul]i ani. Cu to]ii îi vedem ora[ului [i bunele [i relele, îi admir\m vechea arhitectur\ [i ne doare când noi proiecte arhitecturale îi murd\resc chipul. {i pentru c\ ne-am dorit s\ ne implic\m în reactivarea memoriei ora[ului, am inventat un proiect care sondeaz\ în straturile ascunse [i scoate la suprafa]\ pove[tile unora dintre casele pe lâng\ care trecem zilnic. Tururile ghidate performative „Harta senzorial\” a Bucure[tiului au avut în aceast\ prim\ serie patru destina]ii, patru case pe care participan]ii le-au vizitat [i unde s-au întâlnit cu personaje care au locuit sau înc\ mai locuiesc acolo sau cu oameni pasiona]i, care cunosc trecutul depozitat în zidurile lor. Ghidul H\r]ii senzoriale, minunatul performer Paul Dunca, i-a purtat sear\ de sear\ pe cei aproape 200 de participan]i pe drumuri care duceau spre trecut, f\r\ a p\r\si perspectiva privirii contemporane. Ne-am întors cu to]ii, f\r\ prejudec\]i [i ocolind cli[eele din lumea de azi, la personalit\]i culturale din trecut - de la Agatha

[i George Bacovia, la Mirjam [i Israil Bercovici, [i de la Irina Sturza [i Mihai Pop, la Tudor, Kitty [i Bogdan Mu[atescu. Am evocat nu personalit\]i c\rora li s-au ridicat deja statui, ci persoane vii, creative, care au schimbat în bine, prin ceea ce au f\cut, lumea din jur. Ne-am amintit astfel cu to]ii, împreun\, de ce unii dintre ei au ajuns în manuale sau în c\r]i de istorie, intrând, în acela[i timp, cu discre]ie, în intimitatea lor, prin m\rturiile celor care i-au cunoscut, prin evocarea atmosferei din casele în care au locuit, prin activarea tridimensional\ – prin sunet, imagini, gust, miros, atingere – a realit\]ii pe care au locuit-o. Mirosul trandafirilor planta]i cu mâna ei de Agatha Bacovia, lini[tea din gr\dina casei

cuplului de poe]i, gustul pâinii evreie[ti oferite de Mirjam Bercovici sau al siropului preparat de Anca Pop dup\ vechea re]et\ a Irinei Sturza, sunetul viorii lui George Bacovia sau pove[tile spuse pe viu participan]ilor de Bogdan Mu[atescu despre lumea artistic\ bucure[tean\, pe care a cunoscut-o de mic copil în casa tat\lui s\u, dramaturgul Tudor Mu[atescu - au fost momente de activare a memoriei ora[ului. Gra]ie autocarelor moderne oferite de Eurolines [i TUI Travel Center am c\l\torit printr-un Bucure[ti istoric, într-o mic\ excursie de trei ore în propriul ora[, pe care unii dintre locuitorii s\i ne-au m\rturisit c\ abia acum l-au cunoscut cu adev\rat.

Cristina Modreanu

Echipa proiectului: Cristina Modreanu, coordonator proiect; Paul Dunca, ghid [i performer; Maria Dr\ghici, video artist; Ileana Szasz, antropolog; Ear

to Bucharest: Mara M\r\cinescu [i Denis Bolborea, sound architects; Roxana Cri[an, produc\tor, Ioana Gon]ea, comunicare.

Mul]umiri speciale: Bogdan Mu[atescu, Anca Pop, Rucsandra Pop, Muzeul Na]ional al Literaturii Române.

Harta senzorial\ a Bucure[tiului – concept Harta senzorial\ a Bucure[tiului este un proiect cultural produs de Asocia]ia Român\ pentru Promovarea Artelor Spectacolului în cadrul candidaturii Bucure[ti

2021–Ora[ul In-Vizibil. Conceptul Cristinei Modreanu, curatoare de artele spectacolului, a fost pus în practic\ de o echip\ care a lucrat colaborativ pentru fiecare sta]ie

a turului ghidat. Casele vizate au fost documentate imersiv, prin mijloace specifice, cu accent pe o serie de interviuri cu cei care au locuit [i cei care locuiesc în prezent în acestea.

Detalii [i informa]ii suplimentare despre proiect pe www.hartasenzoriala.com sau pe ww.facebook.com/harta.senzoriala.bucuresti/?fref=ts


FOCUS CORPORATE / C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES

Foto: Larisa Balt\

BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

C|L|TORIA CU AUTOCARELE

C|L|TORIA CU AUTOCARELE REZERV|RI ONLINE

SERVICII LA BORDUL AUTOCARELOR:

Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet. Este foarte u[or [i comod! Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: • Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf. • Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring. • ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. • Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului,

po]i regla sp\tarul scaunului. • P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. • Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer. • Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. • Achizi]ii. La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

RESPONSABILIT|}ILE {OFERILOR NO{TRI SUNT URM|TOARELE: A. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. B. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\. C. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. D. {oferul trebuie s\ respecte orarul privind orele de conducere [i de odihn\.

E. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. F. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. G. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipamentele speciale

(sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ - dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. H. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesar • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

59


K EA BR CI TY

FOCUS CORPORATE / SUGESTII DE WEEKEND

CE SPUNE}I DE UN CITY BREAK ÎN UNELE DINTRE CELE MAI FRUMOASE

PIE}E DE CR|CIUN? Vine cea mai frumoas\ perioad\ din an, când ne putem copil\ri un pic, l\sându-ne în voia acelei magii pe care târgurile de Cr\ciun [tiu s\ o (re)creeze atât de bine, din ce în ce mai bine!

Dac\ iubi]i Cr\ciunul, atunci mai mult ca sigur c\ v\ plac [i pie]ele dedicate celei mai str\lucitoare s\rb\tori. {i mai este atât de

pu]in pân\ când ora[ele Europei se vor g\ti de s\rb\toare, cu mii de ghirlande colorate [i becule]e sclipitoare, înv\luite în miros de

brad, castane coapte [i de vin fiert. Verdele [i ro[ul vor fi culorile “hot” ale sezonului, iar veselia va fi cuvântul de ordine…

{tia]i c\?

Striezelmarkt din Dresda, cel mai vechi din Germania

Nuremberg Christkindlesmark, cel mai vizitat târg din Germania

60

Primele târguri de Cr\ciun au ap\rut, acum aproape 600 de ani, în Alsacia, regiune din estul Fran]ei [i în Germania. Aveau rolul de a facilita cump\rarea proviziior pentru iarna care urma s\ vin\. Au rezistat în timp, s-au adaptat vremurilor noastre [i în ultimii ani, s-au transformat în adev\rate evenimente festive, a[teptate de cei mari [i cei mici. {i ce motiv poate fi mai bun pentru a vizita o destina]ie anume în prag de iarn\ [i de s\rb\toare decât târgurile de Cr\ciun? Iat\ câteva idei pentru un weekend în unele dintre cele mai frumoase [i cele mai vechi târguri de Cr\ciun din Europa.

Striezelmarkt din Dresda î[i deschide por]ile înainte de Advent înc\ de acum 582 de ani, din 1434, de când este atestat\ documentar. La Dresdner Striezelmarkt se vând doar produse tradi]ionale, de la juc\rii din lemn [i ]es\turi, pân\ la globuri [i tot felul de dulciuri, tradi]ie respectat\ „nem]e[te”.

• Se organizez\ în Altmarkt, centrul vechi al ora[ului, în acest an în perioada 24 noiembrie-24 decembrie.

Organizat pentru prima dat\ în 1624, Nuremberg Christkindlesmark este unul dintre cele mai vizitate din Germania. Peste dou\ milioane de persoane ajung în ora[ în perioada târgului, atrase aici de atmosfera minunat\ [i de produsele apetisante vândute în cele 180 de tonete. Printre tonele de turt\ dulce [i vin fiert în topul preferin]elor se men]in, de sute de ani, Nuremberg Bratwurst. Dar cele mai apreciate suveniruri tradi]ionale sunt tot „Omule]ii de prune”-Zwetschgenmännle, figurine preg\tite din …prune. Târgul este de-


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Viena

clarat deschis dup\ ce Christkind, Îngerul Cr\ciunului, [i-a dep\nat povestea de la balconul Bisericii Doamnei Noastre [i i-a îndemnat pe cei prezen]i s\ fie mai buni [i mai veseli. • Nuremberg Christkindlesmark se organizeaz\ între 25 noiembrie [i 24 decembrie.

[i Austriei. Copiii vor fi încânta]i de întâlnirea cu Mo[ Cr\ciun, care apare zilnic, la orele 16, 18 [i 20, zburând în sania sa, pe deasupra capetelor vizitatorilor. • Spielzeuggasse î[i deschide por]ile pe 21 noiembrie [i va fi organizat pân\ pe 23 decembrie.

Spielzeuggasse din Hamburg

La Stuttgart este concurs de c\su]e

Hamburg se mândre[te cu mai multe târguri de Cr\ciun, mai mari [i mai mici, pe tematici, dar nimeni nu-l rateaz\ pe cel din pia]a central\, Rathaus. Mai ales c\ tarabele de aici vând dulciuri [i produse ale me[te[ugarilor (obiecte din piele, argint, ornamente pentru brad) [i buc\tarilor din diferite regiuni ale Germaniei

Stuttgarter Weihnachtsmarkt se organizeaz\ în centrul vechi al Stuttgart înc\ din anul 1692. Pe un areal cuprins între Schlossplatz, Schillerplatz, Karlsplatz [i Marktplatz, sunt 290 c\su]e din lemn „burdu[ite” cu tenta]ii de tot felul, de la dulciuri de sezon la juc\rii [i pân\ la produse tradi]ionale. Tarabele sunt minu]ios împodobite, c\ci toate as-

pir\ la premiul de „Cea mai frumoas\ c\su]\”. Colindele [i concertele care au loc în catedrala Stiftskirche, în curtea Palatului Vechi [i pe treptele Prim\riei, produsele din Mun]ii P\durea Neagr\, mirosul de brad, de turt\ dulce, atmosfera deosebit\, atrag anual peste 3,5 milioane de vizitatori. • Edi]ia 2016 a Stuttgarter Weihnachtsmarkt se desf\[oar\ între 23 noiembrie [i 23 decembrie.

Londra, o poveste minunat\ de iarn\ Nici din Londra nu puteau lipsi târgurile de Cr\ciun, tonul fiind dat de luminile festive care se aprind pe Regent Street. Trafalgar Square, unde se înal]\ un brad gigantic, Oxford Street, unde lumini]ele de Cr\ciun se întrec în str\lucire cu vitrinele magazinelor [i Hyde Park, care se transform\ în t\râmul de poveste numit Winter Wonderland sunt „obiectivele turistice” principale ale vizitatorilor. Nu rata]i nici Roata Uria[\, de unde vezi de sus Londra în straie de s\rb\toare, patinoarul din Hyde Park, sculpturile de ghea]\ expuse la Magical Ice Kingdom. Târgul de Cr\ciun din Hyde Park este uria[, se organizeaz\ diferite spectacole [i întâlniri cu Mo[ Cr\ciun pentru cei mici, diferite concerte. Mai sunt [i alte târguri de Cr\ciun în Londra, precum cel din Chelsea Physic, din Kensington Town Hall sau din Southbank Centre.

• Londra devine [i mai frumoas\ între 20 noiembrie [i 3 ianuarie.

61


K EA BR CI TY

FOCUS CORPORATE / SUGESTII DE WEEKEND

Christkindlmarkt, cel mai mare din târg din Fran]a

“Vanocni trhy” au loc în punctele-cheie ale ora[ului “Vanocni trhy”– târgurile de Cr\ciun sunt din ce în ce mai apreciate, pe m\sur\ ce [i capitala Cehiei se impune ca una dintre cele mai frumoase destina]ii din Europa. Se organizeaz\ în fiecare an câteva pie]e de Cr\ciun în Praga, dar cele mai impresionante se g\sesc în Pia]a Ora[ului Vechi [i Pia]a Wenceslas. Nu rata]i nici pie]ele Republicii, Tyl sau Pia]a P\cii, tradi]ionalele c\su]e cu acoperi[ul ro[u sigur „ascund” cadoul potrivit pentru cei dragi sau pentru voi. Se vând produse de calitate, din lemn, din piele sau din cristal de Bohemia. Oricum, peste tot în centrul istorc al Prag\i sunt scene ale nativit\]ii, în biserici au loc concerte de colinde [i de org\, e o atmosfer\ cu adev\rat special\. Nu rata]i o can\ de mied fierbinte sau unul dintre sortimentele de cârna]i cehe[ti, e trata]ia preferat\ de to]i în aceast\ perioad\ de s\rb\toare. • “Vanocni trhy” are por]ile deschise între 3 decembrie [i 1 ianuarie.

62

Christkindlmarkt, inima vesel\ a Vienei O tradi]ie de multe secole are [i Christkindlmarkt din Viena, care s-a impus în ultimii ani ca unul dintre cele mai importante evenimente de gen. Organizat pentru prima oar\ în anul 1294 cu ocazia Sfântului Nicolae, cel care aducea pe acea vreme daruri copiilor cumin]i, Christkindlmarkt a devenit un ade-

v\rat brand turistic al capitalei Austriei. De fapt, sunt mai multe pie]e de Cr\ciun în Viena, mai toate cartierele [i pie]ele mai cunoscute g\zduiesc câte unul. Dar cel din Pia]a Prim\riei, Rathausplatz, este cel mai impresionant. Aici atmosfera, de-a dreptul feeric\, este întregit\ de pomii din parcul ce înconjoar\ Prim\ria, care str\lucesc de parc\ ar fi scufunda]i într-o mare de lumin\. La concuren]\ este pia]a din fa]a Palatului Schönbrunn, un punct de atrac]ie pentru cei ce î[i doresc obiecte tradi]ionale [i decora]iuni realizate manual. Un impresionant decor baroc îl ofer\ Satul de Cr\ciun de la Palatul Belvedere, dar dac\ vre]i distrac]ie, atunci nu ocoli]i Riesenradplatz (Pia]a Ro]ii Mari). Aici au loc concerte live [i diferite programe distractive pentru cei mici. Nu ocoli]i nici Târgul tradi]ional de Cr\ciun de pe Freyung, care se organizeaz\ de s\rb\tori înc\ din 1772. Aici pute]i umple tolba Mo[ului cu produse ale me[te[ugarilor sticlari, lemnari [i olari. În Maria-Theresien-Platz, satul de Cr\ciun amplasat între Muzeul de istoria artei [i Muzeul de [tiin]ele naturii, sunt alte standuri cu obiecte tradi]ionale de artizanat [i idei originale pentru daruri. Viena r\mâne ora[ul muzicii [i de Cr\ciun

• Târgurile de Cr\ciun din Viena au loc între 12 noiembrie [i 24 decembrie.

cånd sunt organizate numeroase concerte [i programe speciale pentru copii [i `n care, în fiecare dup\-amiaz\, r\sun\ muzica tradi]ional\ de Advent.

Unul dintre cele mai frumoase [i celebre târguri de Cr\ciun din Europa este Christkindlmarkt din Strasbourg. Este cel mai vârstnic din Fran]a, [i destul de întins, având în vedere c\ la Christkindelsmarik sunt de fapt 12 pie]e într-una, „p\zite” de bradul imens din Place Kleber [i de catedrala masiv\. Cu aproximativ 300 de cabane de lemn din inima ora[ului, Christkindlmarkt este una dintre cele mai mari pie]e de Cr\ciun din Europa. Invitatul special din acest an este Portugalia, ]ar\ de al c\rei farmec v\ pute]i convinge în „Satul portughez”. Dac\ a]i ajuns aici, nu rata]i covrigii tradi]ionali sau turta dulce fran]uzeasc\, pain d’epices [i „bredele”, biscui]ii speciali cu diferite forme [i arom\ de alune, portocale, scor]i[oar\, nuci sau praline. Lua]i-le acas\, atârna]i-le în brad [i, atunci când va veni vremea, mânca]i-le! • Este deschis între 25 noiembrie [i 31 decembrie 2016.

Colmar, magie în form\ pur\ Or\[elul alsacian Colmar a devenit sinonim cu magia Cr\ciunului, care poate fi experimentat\ în forma sa cea mai pur\, timp de [ase s\pt\mâni. Aici sunt cinci pie]e de Cr\ciun legate de un labirint de str\zi iluminate feeric, m\rginite de case vechi de lemn, ca din pove[ti, c\ptu[ite cu tenta]ii pentru to]i. Produsele au fost alese pentru calitatea si unicitatea lor. Aici sunte]i invita]i s\ participa]i la o gam\ larg\ de activit\]i, degust\ri, expozi]ii de juc\rii tradi]ionale, multe spectacole [i concerte. Probabil c\ nu ve]i rezista tenta]iilor dulci, dar nu uita]i s\ lua]i câteva [i pentru cei dragi care v\ a[teapt\ acas\ cu cele mai frumoase amintiri [i ... daruri.

• Colmar se îmbrac\ în haine de s\rb\toare între 25 noiembrie [i 31 decembrie.

Drum bun!

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

MOZAIC 60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta 68. TRIP ADVISOR 64. Istoria închis\ între ziduri

S| 72. D|M CEZARULUI BikeXpert Racing Team International The Great CE-ITour ALAlexander CEZARULUI! 10 lucruri de f\cut în vacan]\ la Roma 64. TRIP ADVISOR

CAPITALA B|RCILOR {I A VIKINGILOR MODERNI

STOCKHOLM

Foto: Cristiana Constantnescu


MOZAIC / STOCKHOLM

O incursiune în ora[ul supranumit, pe bun\ dreptate, Vene]ia scandinav\, te va face s\ în]elegi de ce, în aceast\ parte a lumii, oamenii sunt cel mai mul]umi]i de calitatea vie]ii lor.

CAPITALA B|RCILOR {I A VIKINGILOR MODERNI

STOCKHOLM

64 Dac\ vrei s\ iei pulsul agita]iei citadine tipic scandinave, trebuie s\ vizitezi, evident, ora[ul cel mai populat dintre toate ]\rile nordice: Stockholm, capitala Suediei.

Asem\narea cu Vene]ia are foarte mare sens, deoarece acest mare ora[ este o adun\tur\ de 14 insule, mai mari sau mai mici, legate între ele de poduri, dispuse pe lacul

Malaren, ce se continu\ la est în Marea Baltic\, acolo unde sunt r\spândite alte 30.000 de insule care formeaz\ arhipelagul cu acela[i nume, Stockholm.

În fiecare an m\ lovesc de [tirea aia devenit\ viral\ pe internet, cum c\ suedezii trec la ziua de munc\ de [ase ore. {i c\ de data asta e oficial. De fapt, n-ar fi nimic oficial, ci doar la nivel de experiment, ca s\ vad\ [efii dac\ angaja]ii lor ar fi mai ferici]i [i poate [i mai productivi, dac\ muncesc cu dou\ ore mai pu]in. Despre partea cu fericirea nu am dubii, îns\ cu eficien]a r\mâne de v\zut, de[i vorbim despre nordici, acolo unde treaba merge oricum brici. Pân\ s\ m\ l\muresc eu dac\ to]i suedezii vor lucra, de acum înainte, doar [ase ore, adic\, s\ zicem, de la 9 la 15, am avut

ocazia s\ v\d chiar acas\ la ei cum st\ treaba asta cu fericirea la popoarele scandinave. C\ zici Danemarca, Norvegia sau Suedia, acolo îi g\se[ti pe oamenii cei mai mul]umi]i de felul în care tr\iesc, cu o medie de 8 pe o scar\ a fericirii de la 0 la 10. Nu e chiar imaginea pe care o aveam în minte despre suedezii \ia blonzi, oarecum sobri, dac\ nu chiar scor]o[i, pe care eu îi credeam mai mereu deprima]i din cauza frigului [i-a lipsei soarelui. Poate din cauza acestei preconcep]ii mi-am umplut bagajul cu geci, pelerine de ploaie, pulovere [i haine

groase, în general, atunci când am vizitat Stockholmul pe la mijlocul lui septembrie. Naveam încredere în cele 20 de grade cu soare din prognoz\. Eu merg în nord [i-n nord e frig.

Soarele exist\ [i în nord Numai c\ Stockholmul \la real nu sem\na deloc cu imaginea mea de ]ar\ nordic\, c\ci soarele puternic m-a obligat s\ renun], una câte una, ca la foile de ceap\, la hainele cu care m\ preg\tisem pentru prima mea întâlnire cu Suedia. În capitala blonzilor poate fi [i cald [i bine, [i asta timp de patru


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

În rândurile de mai jos, î]i voi explica ce înseamn\ fericirea pe limba vikingilor

Foto: Oana Iana

c-ar putea s\-i ia pe parbriz tot e nemaintâlnit! La stop, nu prea vedeai mai mult de vreo dou\ ma[ini, [i-asta pe cele mai circulate str\zi, în zilele de lucru. Iar urechile antrenate cu claxoane, pornit în tromb\ la semafor, înjur\turi, zgomote [i alte simfonii din astea ale str\zii, aproape c\ nu auzeau cele câteva ma[ini atât de silen]ios conduse de suedezi. Mai agresivi erau bicicli[tii, care nu p\reau a schi]a inten]ia de a te ocoli, dac\ nimereai din gre[eal\ pe pista lor. {i da, pe bulevardele din Stockholm chiar se circul\ cu orice, chiar [i cu calul. {i nu vorbesc de poli]ia c\lare, ci de suedezul de rând care s-a trezit c\ a[a vrea s\ ajung\ ast\zi la serviciu.

Dac\ ziua de lucru nu e de [ase ore, suedezii o scurteaz\ ei pe la terase

zile legate cât am stat eu pe acolo. Sau mai bine zis cald [i respirabil, c\ci e vorba de temperatura aia ideal\ de circa 23 de grade, care nu-]i încinge nici nervii [i nici nu te face s\-]i dore[ti s\ mergi cu ventilatorul dup\ tine, a[a cum mergeau unii cu casetofonul pe um\r, acum 20 de ani. În]elegi de ce sunt oamenii \[tia atât de mul]umi]i? Nu se sufoc\ din cauza c\ldurii, f\r\ ca asta s\ însemne c\ pentru ei nu exist\ var\, soare, mare... Meanwhile, `n Bucure[ti vorbeam de vreo 35 de grade, deci canicul\, nervi, transpira]ie, disconfort. Pe scurt, în Stockholm am respirat oxigen, nu noxe [i asfalt încins. Ceea ce ne aduce la noxe, care lipsesc aproape cu des\vâr[ire. Într-un ora[ cu 1,4 milioane de locuitori ([i cine [tie câ]i

refugia]i), ceva parc\ nu se lega. Traficul! {tiu, dac\ ai fost acolo, o s\ zici c\ oamenii cu tot cu ma[inile lor sunt r\spândi]i pe cele 14 insule care formeaz\ ora[ul [i c\ multitudinea de poduri suspendate unul peste altul ajut\ la degajarea traficului. Chiar [i-a[a, faptul c\ mul]i î[i permiteau s\ traverseze strada agale [i pe ro[u, f\r\ ca vreo ma[in\ s\ amenin]e

Vorbeam de ziua lor scurt\ de lucru, c-o fi, c\ n-o fi înc\ implementat\, îns\, oricum, oamenii \[tia nu par c\ se omoar\ cu munca. De suedezii get-beget vorbesc, cu imigran]ii e alt\ poveste. Într-o zi de luni în care, în Bucure[ti, to]i arat\ de parc-ar merge la t\iere, în Stockholm, impresia general\ e c\ toat\ lumea se afl\ în vacan]\. Mul]i corporati[ti de-ai lor, care de care mai spilcuit [i la costum, umpleau terasele din numeroasele porturi de b\rcu]e din ora[. F\r\ s\ par\ a avea grija unei [edin]e la birou, a unui deadline sau, în general, f\r\ s\ par\ c\ se gr\besc undeva, suedezii

65

Ai nevoie de milioane pentru a mânca la un restaurant Mâncarea a fost, totu[i, un subiect dureros în scurta mea vacan]\ suedez\. Nu e cazul s\ vorbim de acele chiftelu]e specifice, par din alt\ poveste decât cele de la IKEA noastr\, una de groaz\ chiar. Cum nu auzisem lucruri

frumoase despre buc\t\ria nordic\, nam avut nici mari a[tept\ri, îns\ durerea nu de aici provine, ci de la pre]uri. Cum î]i sun\ s\ dai vreo 200 de coroane suedeze pe o pizza banal\ [i 100 pe un pahar de vin? Î]i spun eu, î]i sun\ a gol în buzunar, c\ci vorbim de aproape 150

de lei pentru masa asta aproape s\r\c\cioas\. Pentru orice ai pl\ti în Stockholm, nu face conversia în minte, î]i faci singur r\u! O c\l\torie de metrou este echivalentul a 15 lei, o ap\ la doi litri din supermarket, 14 lei, o chifl\, 10 lei, un pipi la o toalet\ public\, 5 lei.


MOZAIC / STOCKHOLM

Cum e s\ întâlne[ti casa visurilor tale în muzeul satului din Stockholm În încheiere, a[ vrea s\ reflectez la chestia aia cu fericirea care st\ în lucrurile m\runte sau c\ nu banii ar aduce-o. Când oamenii \[tia locuiau, pe la ]ar\, în anul 1940, într-o cas\ în care

a[ locui eu azi, în anul 2016 (a[a cum am v\zut eu în muzeul în aer liber Skansen, un fel de muzeul al satului suedez), ajungi s\ te gânde[ti c\ se poate [i altfel. Se poate [i mai mult confort, [i

aproape c\ m-au l\sat s\ în]eleg c\-[i petrec la teras\ jum\tate din ziua aia a lor de lucru, [i-a[a destul de scurt\. Chiar nu m\ a[teptam

66

mai mul]i bani, [i mai mult timp liber, [i mai mult\ cur\]enie [i lini[te. Se poate s\ ai [i-o cas\, [i-o ma[in\, [i-o biciclet\, [i-o barc\ cu vele sau o cas\ plutitoare cu care s\ te mu]i, vara, din port în port, toate în acela[i timp.

s\ v\d în Stockholm atmosfera asta de Saint Tropez, în care nimeni nu pare s\ aib\ vreo treab\. Iar dac\ nu z\ceau pe la vreo teras\ la

soarele \la nordic al lor, îi vedeai f\când jogging sau întin[i la plaj\ pe vreun ponton public, cu o sticl\ de vin împ\r]it\ cu al]i prieteni. Seara se anima, evident, în centrul vechi care este un must see în orice ora[ european. În cazul Stockholmului, acest cartier plin de cl\diri vechi de 700 de ani, biserici gotice, puburi [i terase pline pân\ la refuz de oameni de toate vârstele se nume[te Gamla Stan. Tot în aceast\ zon\ se afl\ [i Palatul Regal, c\ci vorbim de o ]ar\ monarhic\, un edificiu impresionant, acolo unde exist\, bineîn]eles, [i acel spectacol public al schimb\rii g\rzilor, a[a cum se întâmpl\ pe la toate palatele din ]\rile europene. {i mai e fericirea aia estetic\, care bucur\ ochiul. Nu [tiu dac\ vikingii sunt chiar genul t\u, dar blonzii \[tia chiar au de ce s\ fie cu nasul pe sus. Pe scurt, m-am chinuit s\ z\resc pe la vreun col] de strad\ vreun suedez cu burt\. Exist\, cu siguran]\, o leg\tur\ între asta [i faptul c\ n-am v\zut vreo coast\ de porc, vreo por]ie de cartofi pr\ji]i sau ni[te multe halbe de bere pe la restaurantele pe unde am mâncat. {i aproape c\ mi-era ru[ine cu pizza sau burgerul meu atunci când vedeam b\rba]ii din jur cu salatele în fa]\, savurate elegant, al\turi de un pahar de vin alb.

Oana Iana


MOZAIC • HAIHUI PRIN ROMÅNIA • M|GURA

CE S| VEZI {I CE S| FACI LA

M|GURA, BUZ|U

Foto: Anca-Alina Du[e, ©TUI TravelCenter

Activit\]i

• Schiturile rupestre din comunele Bozioru, Col]i [i Br\e[ti. ~n nordul jude]ului Buz\u se g\se[te cea mai mare concentrare de schituri [i locuin]e rupestre din Romånia, unele datånd chiar din sec. III-IV d.Hr. • Col]i, Aluni[, Fisici [i Nucu. Po]i porni `n explorare din oricare dintre aceste sate. Cele mai accesibile a[ez\ri rupestre sunt bisericu]a din Aluni[ (cu chiliile sale) [i bisericu]a lui Iosif, la aprox. 3 km mai sus de satul Nucu. ~]i recomand\m ghid pentru a ajunge la cele mai importante, deoarece traseul prin p\dure dureaz\ `n jur de 6 ore [i este slab sau, pe alocuri, deloc marcat.

Pont: pute]i `ntreba de ghid la Muzeul Chihlimbarului de la Col]i.

Natura •

Vulcanii Noroio[i. Lång\ Berca, Påclele Mari [i Påclele Mici bolborosesc permanent [i atrag o gr\mad\ de turi[ti, majoritari de week-end. ~n timpul s\pt\månii, peisajul selenar [i bulboacele de noroi antrenate de gazele din adåncuri pot fi doar ale tale.

Foto: Anca-Alina Du[e, ©TUI TravelCenter

Locuri istorice

Pont: drumul pån\ la vulcani, printre dealuri, merit\ f\cut cu bicicleta, pedalånd ritmic [i admirånd peisajul.

• Masivul Iv\ne], fratele mai pu]in celebru al Penteleului, este un loc plin de enigme [i aproape deloc explorat. Pentru pasiona]i [i obi[nui]i ai muntelui, poate fi o varia]ie binevenit\: `n jurul masivului, r\sfirate, se g\sesc mai multe lacuri, mun]i de sare (la Meledic) [i Focurile Vii de la Lop\tari. Pont: traseul pån\ pe culme nu este marcat, `ns\ drumul este u[or de urmat dac\ ascul]i sfaturile s\tenilor din Vadul Oii.

Unde s\ stai? Ascuns\ `n mijlocul p\durii, dar accesibil\ pe drumul pietruit de curånd, se afl\ Pensiunea Cet\]uia 4*.

Deschis\ `n prim\vara lui 2016, pensiunea are 10 camere confortabile, mobilate cu bun gust [i dotate cu

toate utilit\]ile. O noapte de cazare cu mic dejun, pentru dou\ persoane, porne[te de la 150 lei, `n timpul s\pt\månii.

Mai multe detalii gasi]i pe www.pensiunea-cetatuia.ro Pont: Urmånd drumul prin p\dure, dup\ Pensiune, se afl\ Schitul Cet\]uia [i poate cea mai frumoas\ panoram\ asupra `ntregii v\i a Buz\ului.

Unde s\ m\nånci? Chiar acolo! Pensiunea Cet\]uia are un restaurant cu un meniu extrem de apreciat de

turi[ti. Preparatele sunt g\tite cu m\iestrie [i mult\ grij\, indiferent c\ vorbim de cele tradi]ionale, unele

specifice zonei Buz\ului, sau cele interna]ionale, mai sofisticate.

Vizit\ la Tab\ra de Sculptur\ de la M\gura. Poate cel mai cunoscut [i accesibil obiectiv turistic al zonei este Tab\ra de Sculptur\ de la M\gura, cu peste 250 de lucr\ri, majoritatea `n piatr\. Un muzeu `n aer liber, distribuit pe dealuri domoale, de o parte [i de alta ale drumului prin p\dure. • Drumul vinului. În jude]ul Buz\u, „Drumul vinului” leag\ câteva obiective turistice de mare valoare situate între localit\]ile Pietroasele [i M\gura. Dealurile buzoiene sunt un r\sf\] pentru soiurile de vi]\ de vie, iar faptului c\ unele podgorii din Dealu Mare sunt pozi]ionate dea lungul paralelei 45, (la fel ca zonele viticole Bordeaux, de pild\), dau vinurilor un gust complex, unic. Pont: a nu se rata degustarea T\måioasei de Pietroasa, cramele „La Butoaie” [i „LacertA”.

{i lista poate continua, pån\ la cea de-a 26 crama a Drumului Vinului. • Herghelia de la Cisl\u. Pe stånga, `nainte de intrarea `n Cisl\u, cum vii dinspre M\gura, aproape 250 de cai, majoritatea pursånge englez, pasc `n[ira]i `ntr-un areal impresionant. Grajdurile sunt ceva mai retrase de la [osea [i se pot vizita. Majoritatea cailor din boxe sunt bucuro[i de oaspe]i [i nu refuz\ cåte un m\r sau o alt\ trata]ie s\n\toas\. Pont: `n baza hipic\ de antrenament se organizeaz\ [i cursuri de echita]ie, adaptate fiec\rui nivel de experien]\.

Anca-Alina Du[e

67


MOZAIC / ROMA

ROMA S| D|M CEZARULUI

Fontana di Trevi – foto: © Cristiana Constantinescu

10 LUCRURI DE F|CUT ÎN VACAN}| LA ROMA S\ ne întoarcem în istorie! Centrul Romei este istoria îns\[i, unde ruinele renasc Imperiul [i gloria apus\ a Capitalei Eterne. Fie c\ vorbim de primele biserici cre[tine, de bisericile baroce ori de Sfântul Scaun ce poart\ aura sacralit\]ii, fie c\ vorbim de centrul politic al Romei antice [i de Forumul Magnum,

de Amfiteatrul Flavian (Colosseum), arena crudelor execu]ii [i a luptelor înecate în sângele gladiatorilor, Roma este ora[ul c\utat [i iubit de milioane de turi[ti pentru lec]ia sa deschis\

de istorie antic\, pentru expozi]iile [i muzeele de art\ unde sunt expuse capodoperele imen[ilor arti[ti italieni [i pentru ora[ul plin de via]\, cu magazine, cafenele [i restaurante.

Dac\ spun c\ Roma este romantic\, sun\ a cli[eu. La fel [i dac\ scriu c\ toate drumurile duc la Roma, sau c\ este un muzeu în aer liber. S-au spus, cântat [i scris atâtea despre capitala Italiei, încât nu [tiu ce superlativ a[

mai putea ad\uga, a[a c\ prefer s\ `n[irui 10 motive pentru care iubesc acest ora[ primitor, luminos, romantic, exuberant, în care a[ reveni oricând s\ m\ plimb pe str\du]ele pietruite, s\ m\nânc cea mai bun\ înghe]at\ din

lume, s\ m\ amestec printre studen]ii din cartierul Trastevere, s\ vizitez catedrale medievale, s\ rev\d fântânile arteziene sau celebrele statui ale Romei, `n orice vacan]\ [i `n orice anotimp.

68


BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

„Roma... Niciun ora[ din lume nu-]i este egal [i niciunul nu-]i este nici m\car pe aproape”

CE-I AL CEZARULUI!

Roma – foto: © Cristiana Constantinescu

Cicero

1). Piazza Venezia Piazza Venezia este punctul central al ora[ului, un loc plin de via]\, m\rginit de magazine, cafenele [i restaurante, este locul în care se întâlnesc câteva bulevarde importante ale ora[ului, printre care Via dei Fori [i Via del Corso. Pia]a este m\rginit\, pe o latur\, de Palazzo Venezia [i statuia lui Vittorio Emmanuele II, primul rege al Italiei.

2). Columna [i Forumul lui Traian Columna [i Forumul lui Traian se afl\ foarte aproape de Piazza Venezia [i sunt adev\rate lec]ii de istorie, care ne amintesc de r\zboaiele cu dacii, printre altele. Columna are 30 de metri în\l]ime [i este construit\ din marmur\ de Carrara.

3). Colosseumul Tot aproape de Piazza Venezia se afl\ [i Colosseumul care merit\ vizitat în ciuda cozilor descurajatoare de la intrare. M\re]ia sa te face s\-]i imaginezi luptele de gladiatori care aveau loc aici, acum 1900 de ani [i la care asistau zeci

PIazza Venezia – foto: © Cristiana Constantinescu

de mii de romani. Programul de vizitare al Colosseum-ului variaz\ în func]ie de anotimp [i lun\, a[a c\ informa]i-v\ din timp. Aproape de Colosseum se afl\ Arcul lui Constantin [i Forumul Roman (ruinele ora[ului antic), care merit\, de asemenea, vizitate.

4). Vaticanul Micul stat suveran (cel mai mic ca suprafa]\ [i num\r de locuitori din lume) este o enclav\ în Roma. Aici se afl\ re[edin]a papal\. Vizita]i Pia]a [i Bazilica Sf. Petru [i Muzeele Vaticane, cu Capela Sixtin\. V\ ia destul de mult timp s\ le vizita]i pe toate [i e bine s\

69


DESTINA}II / ROMA

Fontana di Trevi – foto: © Cristiana Constantinescu

70 porni]i de diminea]\ [i s\ v\ înarma]i cu r\bdare, pentru c\ aici vin zilnic, din toate col]urile lumii, mii de turi[ti. Acorda]i-v\ pu]in timp [i pentru a admira Pia]a Sf. Petru, capodopera sculptorului italian Bernini, cu cele 284 de coloane desf\[urate pe patru rânduri, cu 140 de statui. În Bazilica Sf. Petru se afl\, al\turi de alte opere de art\ celebre, [i Pieta, sculptura renascentist\ de o gra]ie inegalabil\ sculptat\ `n marmur\ de Carrara a giganticului sculptor Michelangelo Buonarroti.

5). Castel Sant’ Angelo Castel Sant’ Angelo este o fort\rea]\ care a fost, de-a lungul istoriei, [i închisoare, [i re[edin]\ papal\. Ast\zi ad\pose[te expozi]ii de art\, vase antice sau arme. Este a[ezat\ pe malul râului Tibru, aproape de Vatican.

6). Pia]a Navona Unul dintre lucrurile care îmi plac foarte mult la Roma sunt fântânile arteziene [i statu-

ile din jurul acestora, care întruchipeaz\ zei]e misterioase, delfini, nimfe, cai, zei r\zbun\tori, înflorituri baroce sau coloane dorice. În Pia]a Navona, chintesen]a epocii Barocului în Roma, se g\sesc trei fântâni arteziene renumite, cea mai mare fiind Fântâna Celor Patru Râuri (Fontana dei Quattro Fiumi), creat\ în 1651 de marele arhitect Gian Lorenzo Bernini. A[a cum arat\ [i denumirea fântînii maiestuoase, este un omagiu adus unora dintre cele mai importante ape curg\toare din lume, din ]inuturi marcate de prezen]a papal\: Nil (reprezentând Africa, Dun\rea – din Europa, Gange – din Asia [i Rio de la Plata – marcând Americile). Navona este un loc plin de via]\ zi [i noapte, m\rginit de restaurante, hoteluri, gelaterii [i cafenele celebre, pentru turi[tii cu dare de mân\.

7). Campo de’ Fiori Campo de’ Fiori func]ioneaz\, ziua, ca o pia]\ de legume, fructe [i flori, iar seara se umple de localnici [i turi[ti veni]i s\ se plimbe. Este un punct destul de turistic [i, pe alocuri, cu produse de calitate îndoielnic\ - ar


Colosseum – foto: © Cristiana Constantinescu

BeTUI Nr. 23(38), noiembrie/decembrie 2016

Pont: La Forumul Roman [i la Colosseum intri cu aceia[i bani, pe acela[i bilet. Doar c\ la Forum,

cozile sunt mult mai mici decât la Colosseum. Afl\ c\, este mult mai bine s\ intri pe aici. Cel mai

bun loc pentru a-]i procura biletul este intrarea în Forum de pe Via di San Gregorio.

Foto: © Cristiana Constantinescu

spune cârcota[ii. Dar mie îmi place atât de mult acest loc din mijlocul c\ruia ne urm\re[te bietul Giordano Bruno, ars pe rug chiar în aceast\ pia]\, pe 20 ianuarie 1600, din pricina convingerilor sale [tiin]ifice [i filosofice, deloc pe placul bisericii. Ast\zi, Campo de Fiori este una dintre ultimele pie]e în aer liber din Roma. Este un loc colorat [i vesel, de unde pute]i cump\ra nu numai fructe [i legume proaspete (pe care le pute]i sp\la la ci[mea [i savura pe loc sau pe drum), ci [i paste, ciuperci, salamuri italiene, sosuri, dulce]uri, cosmetice, cr\ticioare, farfurioare, suveniruri [i multe nimicuri. Foto: © Cristina Constantinescu

71


DESTINA}II / ROMA

Foto: © Cristiana Constantinescu

72

8). Trastevere

9). Pantheonul

Trastevere are ceva din farmecul cartierului Montmartre din Paris! Cu str\du]e înguste, [coli, pizzerii [i brut\rii care miros a pâine cald\, cu mici pr\v\lii, pia]ete [i biserici ascunse. Trastevere înseamn\ „dincolo de Tibru” [i merit\ s\ face]i o plimbare pe str\zile pietruite ale cartierului, c\tre Pia]a Sf. Maria (Piazza di Santa Maria in Trastevere), în care se adun\, la orice or\, arti[ti dornici de afirmare [i recompense [i care „zorn\ie”, a[a c\, preg\ti]i ceva m\run]i[. Unii chiar merit\, m\car pentru str\dania de a distra copiii cu baloane de s\pun gigantice, cântece la chitar\, picturi îndoielnice, voci r\gu[ite sau statui vii.

Cine nu [tie? Pantheonul este un templu vechi de 2000 de ani, acum biseric\ catolic\, unul dintre cele mai bine p\strate monumente ale Europei. Dincolo de por]ile masivului dom se `nf\]i[eaz\ o lume impresionant\ unde r\mâi, pur [i simplu, cu gura c\scat\ privind c\tre cer. V\ las s\ descoperi]i singuri acest sentiment pl\cut al surprizei pe care îl las\ vizita la Pantheon.

Piazza Navona – foto: © Cristina Constantinescu

tat ca imoral filmul lui Federico Fellini, unde voluptoasa Anita Ekberg, vedeta filmului La Dolce Vita, se scald\ `n apa fåntånii sub privirile doritoare ale lui Marcello Mastroianni, ca s\ fi]i siguri c\ ve]i reveni la Roma. Apoi, pute]i porni spre raiul shoppingului: Via Condotti, Via del Corso [i str\zile adiacente!

10). Fontana di Trevi Opri]i-v\ s\ arunca]i un b\nu] în fântâna care a iscat revolta Oficiului Catolic [i a incrimi-

Cristiana Constantinescu www.prinvacanta.ro


DULCE F|R| ZAH|R!

CHOCOLAT

DULCE F|R| ZAH|R!

Mici, `n form\ de lun\, rotunjoare, umplute cu creme fine, m\ricele, în form\ de stea, mititele, `n form\ de inimioare sau sofisticate, `n straturi colorate, deliciile Corinne Chocolat sunt dulci [i savuroase. Corinne Chocolat este alternativa la dulciurile procesate sintetic, o ciocolat\ care poate fi consumat\ atåt de pofticio[i cåt [i de cei pentru care zah\rul e un du[man.

www.corinnechocolat.ro • facebook.com/corinnechocolat

Gustul special, savoarea dulce-acri[oar\ de meri[or, aroma puternic\ de nuc\, parfumul rafinat al nectarului de agave, textura variet\]ilor de alune sau exoticul gust al ghimbirului fac din Corinne Chocolat o descoperire „dulce f\r\ zah\r”. Ingrediente: câteva grame de pasiune, câteva de iubire, mult\-mult\ aten]ie, un design special pentru fiecare sortiment [i o arom\ de neconfundat.

Despre cum pute]i ajunge `n posesia deliciilor Corinne Chocolat [i despre ofertele de s\rb\tori, Corinne va fi bucuroas\ s\ v\ raspund\ la num\rul +40 744 303 903

74

EVERYONE KNOWS FOOTBALL. EVERYONE KNOWS POLITICS. EVERYONE KNOWS EVERYTHING. REALITY SAYS DIFFERENT. TURN TO PROFESSIONALS!

Brand identity +004.031.404.11.38 e-mail: office@justcpr.ro

JOHN ROCK

MOONLIGHT SURFIN’ MUZICA PE CARE NU O AUZI LA RADIO!

facebook.com/john.rock.524 • Albumul este disponibil pe www.CDBaby.com/johnrock [i pe ITunes


WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 23(38) / edi]ie nou\ noiembrie/decembrie 2016

Be TUI Nr. 23 (38), edi]ie nou\ • noiembrie / decembrie 2016

Be

EXEMPLARUL T|U GRATUIT


Revista BeTUI #23 (Noiembrie 2016)