Page 31

Viaţa Eparhiei voci, își mai aduc contribuția la întregirea volumului alți trei membri ai Centrului Aletti. Este vorba de pr. Milan Žust care ne propune o reflecție pe marginea experienței religioase și spirituale așa cum apare aceasta în Sfânta Scriptură, în Sfinții Părinți și în alți doi gânditori apropiați cronologic timpului nostru (Pavel Florenski și Vladimir Truhlar) (pp. 335-359). Autorul nu se sfiește a evidenția dificultățile și provocările întâmpinate în împărtășirea experienței religioase, oprinduse asupra aspectului apofatic și antinomic al limbajului simbolic precum și asupra raportului său cu Tradiția. Tocmai aceasta din urmă devine nucleul eseului propus de prf. Michelina Tenace: „Tradiția, memoria și laboratorul învierii” (pp. 387-425). Autoarea e de părere că, atât în istoria omenirii cât și a creștinismului, orice criză a constituit un moment de har deoarece ea îndeamnă pe unul fiecare dintre noi și Biserica întreagă a se întreba „Ce înseamnă ceea ce se întâmplă?”, „Ce vrea Hirotonirea Părintelui Călin Bot

Semn al continuităţii şi ducând înainte misiunea de a aşeza în sate şi în oraşe păstori sufleteşti, Preasfinţia Sa Vasile a ridicat la treapta Preoţiei pe diaconul Călin Ioan Bot. Evenimentul a avut loc în duminica a VI-a după Rusalii (a Vindecării slăbănogului), în biserica „Sf. Maria” din Baia Mare. Născut în localitatea Tihău (SJ), noul hirotonit a absolvit cursurile Facultăţii de Teologie GrecoCatolică din Cluj (2006), primind treapta diaconatului în Sărbătorea Sf. Ioan Botezătorul a acestui an.

Dumnezeu de la noi?”. Sunt analizate unele momente ale crizei creștinismului în istorie (confruntarea cu iudaismul, gnosticismul, prigoanele, compromisul politic, schismele, conciliarismul, modernismul). În ciuda tuturor crizelor, Tradiția ne arată cum revelația este activă în Biserică de-a lungul timpurilor, cum există coerență între conținutul revelat și modurile de transmitere a lui, adică sfințenia, cum Biserica citește semnele timpurilor găzduind în interiorul ei mai multe tradiții.

Dimensiunea liturgică a omului – abordată și de pr. Rupnik - este văzută mai îndeaproape în paginile acestui volum de către prof. Maria Campatelli pentru care Liturghia are o forță creatoare și formativă fiind un eveniment simbolic al întregii existențe (pp. 435-469). Prin participarea la Sfânta Liturghie într-un spațiu și un timp sacru, omul se unește cu jertfa lui Hristos, întărind comuniunea cu ceilalți atât în plan eclezial cât și în plan social și cultural căci Liturghia

continuă după Liturghie.

Dacă autorii au reușit sau nu într-o mică sau mai mare măsură să atingă rezultatul propus - o viziune organică ce trece din Biblie în Liturghie, în reflecție, în dogmă, în viața spirituală (p. 22) – va rămâne la latitudinea fiecărui cititor, iar reflecția teologică și viața Bisericii îl vor reflecta în modul cuvenit. Chiar dacă nu s-a dorit a fi de la bun început un manual de rețete pastorale, volumul de față este un instrument util de a înțelege rostul și desfășurarea unui dialog între Biserică și societate prin intermediul culturii. După știința noastră, există în reflecția teologică din spațiul românesc voci valide – Andrei Pleșu, Horia Roman Patapievici, Teodor Baconschi, Mihail Neamțu, Robert Lazu, Brândușa Tereza Palade – care se pot alătură echipei de la Centrul Aletti în încercarea de a regândi și de a merge la temelia unui astfel de dialog care să servească vestirii lui Hristos. Octavian FRINC

29

Lumina Credintei 3/2015  

Pubilicatia Eparhiei Greco Catolice de Maramures

Lumina Credintei 3/2015  

Pubilicatia Eparhiei Greco Catolice de Maramures

Advertisement