Issuu on Google+

Andra Mureșanu


LIBERTATE. EGALITATE. PUBERTATE. poezii din anii 2005-2011 de Andra Mureșanu

Toate drepturile rezervate.


Povestea lumii continuă și după moartea ei: Mereu în schimbare, tot timpul aceeași.


MI-E DOR

2005 iarna

Mi-e dor de un basm, mi-e dor de iubire, Mi-e dor de o zi călduroasă de vară, Mi-e dor de acele clipe de fericire, Și mai ales mi-e dor de tine și de a ta chitară, Ce mă-ndemna să vibrez cu fiecare sunet. Atunci mi-ar fi plăcut să te sărut discret.


SIMT CĂ-MI LIPSEȘTI DEJA Deși tu încă n-ai plecat, curând vei fi departe Și doar prin gândul meu vei dăinui liber. Mă tem că poate mâine mă voi simti stingher Când mii de kilometri de tine m-or desparte. Simt că-mi lipsești deja, deși esti lângă mine Deoarece prin vise mi-a apărut ideea Că poate pân-atunci totul se va schimba. Sper să rămâi același despre care am scris Atâtea rânduri grele, dar pline de amor Și sper ca tot să iasă așa cum mi-ai promis: Ca o lună de zile să poată trece-n zbor.

2006 primăvara


IUBIREA MEA A ÎNCETAT SĂ BATĂ Precum un ceas ce s-a oprit din ticăit, Precum o jucărie fără vreo baterie, Precum un gând pierdut prin amintiri, Iubirea mea a încetat să bată. Un vis plăpând, un suflet calm, Fără vreun zbucium, fără larm' Azi, fără ca măcar să-mi dea vreun semn Iubirea mea a încetat să bată. Nu cred că-n viitor voi mai putea Vreodată să simt așa ceva Puternic, cum a fost acum; Iubirea mea a încetat să bată. Dar azi mă simt mai bine decât ieri, Și mâine am să-mi zic din nou Același vers pe-un glas liniștitor: Iubirea mea a încetat să bată.

2006


DEDICAŢIE

2008

Poate-nţelesul cade greu Când scriu cum vreu, când sunt doar eu; Poate m-arunci în loc ascuns Şi nu te laşi străpuns mereu. Poate că simţi cum mii de stări Se-ntrepătrund pribeag prin nori Lăsând în urmă mii de scări. Căci uneori... Când nu mă sinchisesc să urc Prind aripi şi incep să zbor! Mă-nalţ, Cobor, Mă-mbrac uşor Cu hainele mele de zmeu. Poate că vântul bate-ncet. Se-ntâmplă chiar să mă repet! Dar poezia-i un mister Şi doar puţini ajung la cer.


PREVIZIUNE

2008

Te întorci în trecut ca să-ți vezi viitorul și speri să nu mai ajungi niciodată așa, din poveste-n poveste ajungi să-ți iei zborul reluând realitatea-n ce formă vrea ea. Îți combini idealul cu alte vise selecte ca apoi să-ți înfrunți coșmarul perfect, respirând ale vieții glume infecte, reparând al timpului mecanism defect.


APUS

2008

În loc să sfârșim în basme pestrițe, doar tu și cu mine, ca doi copilași, ținându-ne strâns, umblând pe ulițe... am apus în vară, căci am fost prea lași. Acum primăvara ne-apropie gândul și muntele-și strigă dorul mocnit, dar focul s-a stins atunci când dansul jucat cu-ndelungă patimă s-a sfârșit. atât de aproape suntem de uitare din câte îmi zici, din câte-am dedus; dar încă n-am aflat cât de tare te doare și de ce între noi ai aprins un apus. Totuși, mai sunt atâtea de spus...


FETIȘ

2008!

Dintr-o boare de ispite te-am ales tocmai pe tine, scot cuvintele ticsite când plăcerea-mi curge-n vine. Aș intra-n sol de rușine de m-ai auzi zbierând când plăcerea-mi curge-n vine izbucnind cu-n singur gând. Și când te gândești ce caut când plăcerea-mi curge-n vine te-aș iubi leise sau laut doar de ai veni la mine. Când plăcerea-mi curge-n vine și încerc să mă adun stau la multele festine neștiind ce să mai spun. Doar plăcere-mi curge-n vine...


HIMERĂ

2008

Cu ritmul alert de chitară, Pe clapele unui surâs, Senin în această seară În gânduri tu mi-ai pătruns. Cu pseudocodul pe taste Atomii din glas i-am citit Şi-n centrul privirii albastre Logistica mea s-a zdrobit. Arborând structurile ample De cunoştiinţe ce nu mai posed Încerc să observ cum se umple Paharul de vorbe şi cred că this is the beginning of a very nice friendship.


PRIMA DATĂ

prima dată când mi s-a clintit un dinte din loc m-a durut. credeam că tot răul din lume s-a adunat în acel nerv şi tot universul complota împotriva mea. prima dată când cineva mi-a străpuns inima cu veninul ignoranţei m-a durut. credeam că toată lumea e anostă şi nu voi mai putea iubi niciodată pe altcineva în afară de mine.

2008-2009 prima dată când ştiam că furtuna e în apropiere m-am speriat. aş fi preferat să fiu oriunde altundeva decât în locul în care mă aflam. plângeam concomitent cu picăturile de fulger ce-mi şiroiau pe pielea acoperită cu teflon. "doamne, vreau să treacă odată!" speram. prima dată când am ajuns să iubesc m-am speriat. aş fi preferat să simt orice altceva decât dorinţa de a fi cu acel cineva. aşteptam rezultatele unui examen de foc ce se desfăşura în sufletul său din tablă. "doamne, vreau să nu se termine niciodată!" speram.

prima dată când am decis să creez am stat în loc câteva clipe. mi-era frică de cuvinte figuri de stil sentimente exprimate direct/indirect versuri ambiţii înalte. materializând tot ce-mi propuneam am reuşit să-mi las într-un loc ascuns doleanţele frustrările dezamăgirile angoasele condiţia umană. şi pentru prima dată am găsit fericirea-ntr-un borcan de 4 kilograme. eliberarea.


ILUZIE

etern valabilă

În scurtul vis pierdut de iarnă Protagonist ai devenit Şi-n drumul către împlinire Ai fost exact ce mi-a lipsit. În fumul delăsării serii Te-am ignorat când mi-ai vorbit, C-apoi, în mrejele-ncăperii Să te ascult cum m-ai privit. Acum stau suspendată-n ceaţă Şi-aştept un semn de nicăieri, Un gând plăpând pentru o viaţă Asfixiată de tăceri.


MR G.

a fost odată ca niciodată

Aş fi vrut să-mi spui iubită! Chiar puteai să mă alegi. Mai curând după ispită Tu ai vrut însă s-alergi... Acum am rămas lipsită De iluzii, de dureri Şi-am ajuns chiar fericită După ce-am uitat de ieri.


MIHAI

din nou, etern valabilă

Un zâmbet plin de șarm, alură de poet, Un suflet plin de vise, cu glasul tău discret Spui uneori doar vorbe fără noimă, fără sens Dar le zici încărcate de farmec, ca pe-un vers. Albastru poți fi azi, maine să fi și negru Că-n ochii-mi vei rămâne mereu un tip hilar, Un om de caracter, perseverent, integru, Și ți-aș mai spune multe - de ai rămâne doar. Un simplu gest al tău mă scoate din depresii Și mereu mă ajută al tău cuvânt de drag. Înșiruindu-ți azi o groază de impresii Te-nalți în ochii mei precum un falnic fag. Îmi dau seama că ești un amalgam de stări Oricât de simplu pari, sub pielea de "Mihai" Se-ascunde un mister, sunt cauze, urmări, Nestrămutatul vis de reușită-n trai.


ROȘU ȘI GRI

2009

Roșul mi-a plăcut mereu. Câteodat-a fost chiar greu Să aleg griul în viață, Să înfrunt răul în față, Să nu știu de vreau să scriu, Să citesc ori să descriu Vise, taine, vorbe mari Sentimente sau dolari. Am stat și am cugetat O decizie voi fi luat Dar nu am știut că vreau Mai mult decât pot să dau Și din toate m-am ales Tot cu geniul neînțeles.


CĂLĂTORESC

09/09/09

printre-ntrebări fără răspuns nu pot s-am nicicând îndeajuns de multe căi de rezolvare a unor simple chestionare ce mi se-aștern la o plecare spre-o țară ce se află-n zare. la suflet îmi asez zăvoare, pornesc în trombă spre răcoare știind c-o să gust din savoare, dorind tot timpul cu ardoare să nu mă mai întorc nicicând. rămân în suflet și în gând cu-n sentiment de nepătruns din fiecare loc ascuns ce mi s-a-nfățișat mereu printre-ntrebări fără răspuns.


OCHII

14/09/09 și o mică licență poetică

pentru că ochii pot zări prin amăgire și-aștept să treacă orice umbră din priviri, pentru că ochii aștern vise făr' de știre și vestesc norii-n amintiri.

pentru că ochii nu uită iubirea de-o vară n-o lasă să plece degrabă afară decid s-o păstreze în iris, cornee până când le vine o altă idee,

pentru că ochii plâng atunci când ești departe și râd intens când stai aici, zăresc în clipa ce ne va desparte speranță și-un vis intins cu lipici.

și ochii, doar ochii-mi depun mărturie c-a ta voi rămâne și peste o mie de veacuri, secunde, momente de-amor și-n tine-mi voi prinde al drumului dor.

pentru că ochii știu bine că ai să revii și ai să-i privești cum poți mai frumos, atunci de lacrimi încet o să-i storci și ai să le-ntorci lumea pe dos.v

dacă voi pleca peste vremuri și vise să nu uiți că printre obiecte promise stau ochii ce-ți poartă eterna suflare să-ți facă mai lină lunga așteptare.


LICĂRIRE

06/06/10

suntem, în fond, doar flăcări într-o candelă mărginită de sticlă termorezistentă iar încercarea noastră de escapadă se sfarșește printr-o eternă coliziune cu aproapele mângâietor. căci, dacă nu putem pătrunde printre moleculele puternic angrenate ale lumii reci din exterior măcar să simțim în suflete căldura unei îmbrățișări veritabile.


SPECTACOLUL UNUI OM printre cărările-ndreptate către apus tu ai ajuns, apoi te-ai dus, plecat ca lumea să o cucerești, să o saluți și s-o iubești. să-ți spun ce am în suflet e de prisos, căci m-ai adus sus, m-ai tras în jos și din crâmpeiele de umbre-n vânt mi-am luat avânt. m-am îndreptat spre visul meu uman îți revedeam figura, an de an, din când în când apare ca o tresărire vestindu-mi iminenta răstignire. apoi zâmbesc, o iau de la-nceput, rostesc în fiecare noapte un salut îmi privesc licărirea în oglindă și-l văd pe el, zâmbind.

19/09/10


PERMITE-MI

03/01/11

să-mi prezint sufletul pe-o tavă de cristal de Boemia înfășurat în cașmir și-nconjurat de diamante

și nicio sticlă, nicio lână, nicio moleculă de carbon nu-mi poate readuce acel zâmbet inocent pe care-l aveam

ca să-ți arăt că nu sunt mai mult decât o simplă cuvertură din materiale fine ce ascunde

atunci când credeam că eu sunt doar una iar singurii doi oameni trăind în jurul meu mă păstrează intactă

o durere nesecată izvorâtă din incapacitatea mea de-a mai simți căldură.

și nu m-ar întreba niciodată dacă doresc să îmi rup sufletul în două ca ei să fie fericiți că mă pot prezenta lumii pe-o tavă de cristal.


SFERA

mi-am petrecut viața printre paginile scrijelite de experiențele celor maturi ascultând gălăgia întregii lumi ce mă-nconjoară. au încercat mulți să-mi imprime-n gânduri concepții, principii și reguli existențiale, dar nimeni n-a ținut cont de tinerețea din mine. căci fără aripi pe care să le-ndrepți spre cer nu poți așterne pe hârtie gânduri pe care peste ani să le citească tinerii și să le sfideze cu desăvârșire.

28/03/11


PARIS

03/05/11

de ce mi-e frică să renunț la lucrurile pe care nu le suport la oamenii pe care ii detest la stările de care ma scârbesc și să fug fără griji fără dureri fără bani fără lacrimi la Paris?


Îți mulțumesc mult pentru faptul că ai ajuns până la sfârșitul acestui început de carte de poezie, pe care am elaborat-o cu toată dragostea pentru cititori (și pentru băieții despre care scriam în vremurile acelea adolescentine). Dacă nu ar fi existat dragoste, sau, mai bine zis, emoții intense ce legau versurile unul de celălalt, poate că azi aș fi avut un trai simplu și fericit în calitate de studentă a unei facultăți serioase ;) Însă am decis să-mi iau inima-n dinți și să public pentru prima dată o parte din poezii în același loc, și anume aici pe blog: www.xpriment.com, sperând ca în viitorul cât mai apropiat să te surprind cu o apariție “pe hârtie”. Până atunci te rog scrie-mi părerea ta referitoare la volum: ce poezii ți-au plăcut, care nu ți-au plăcut și de ce, ce ai dori să îmi transmiti pentru viitorul liric (si epic, dramatic?). Poți să îmi lași un comentariu direct pe blog sau să îmi trimiți un e-mail la adresa andra.muresanu+poezii@gmail.com, iar de acolo punem începe multe alte conversații.

La cât mai multe gânduri bune culese din întreaga lume!


Libertate. Egalitate. Pubertate