Page 1

PA R T E N E R O F I C I A L A L U N I U N I I N AT I O N A L E A T R A N S P O R TATO R I LO R R U T I E R I D I N R O M A N I A R E V I S T A

T R A N S P O R T U R I L O R

INTERTRAFFIC AMSTERDAM magazin 2 0 1 2 PAG. 12 magazin

TIR

TIR Magazin - revista transporturilor

Interviu cu Mile Misevski, Managing Director Schmitz Cargobull Rom창nia pg.4

APRILIE 2012

1

w w w.tirmagazin.ro 5 949992 750102

00116

3.9 LEI

APRILIE 2012

nr. 4 (116) / 2012 TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


2

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


REVISTA TRANSPORTURILOR

T IR magazin

Adresa redacţiei: Str. 11 Iunie nr. 7 etaj 1, apt. 2

25

Noul Mercedes-Benz Citan a fost supus testelor de iarnă

26

Interviu cu Daniel Ciolan, General Manager IAC Management:

28

DAF- un nou spoiler de plafon

31

MICHELIN Primacy 3 - anvelopa revoluţionară în siguranţa rutieră

tel./fax: 021-317.90.74 Director General: Emil POP mobil: 0722.554.472 e-mail: director@tirmagazin.ro Publicitate: Tatiana MIHAI tel: 021-317.90.74 mobil: 0741.700.614 e-mail: publicitate@tirmagazin.ro Director de Marketing: Alina ANTON Secretar General de Redac]ie: Tudor CAPATOS Redactori: Simona SIMIONESCU C`t`lin V~CARU Ioana BOTEZ Claudiu CHIVU Fotoreporteri: Florin MIHALACHE R`ducan PETRE Corectur`: Liana NICHIFOR DTP: Ciprian COSTACHE ISSN 1583-7564 tiraj: 10.000 exemplare www.tirmagazin.ro office@tirmagazin.ro tirmagazin@gmail.com Revista TIR Magazin poate fi găsită la punctele de difuzare a presei din toate benzinăriile PETROM şi în reţeaua INMEDIO din cele mai importante mall-uri. De asemenea, publicaţia noastră poate fi găsită non-stop şi la chioşcul de la poarta G a Ministerului Transporturilor. Revista Tir Magazin este expediată gratuit tuturor membrilor UNTRR şi membrilor Asociaţiei Profesionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti. Pentru abonamente vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din România. Toate textele care apar în rubrica “Let The Party Begin!” reprezintă pamflet şi vor fi tratate ca atare. Toate materialele publicate în această revistă reprezintă proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea lor se poate face doar în baza unui accept în scris al companiei care editează revista. Revista TIR Magazin este semnatara Cartei Europene a Siguranţei Rutiere

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

3


P

Interviu

Managing Directorul Schmitz Cargobull România ne-a acordat un interviu în perioada pregătirilor pentru mutarea companiei în noul sediu

Mile Misevski:"Piaţa de transport internaţional din acest moment este în favoarea companiilor mici şi mijlocii şi ele sunt mult mai active!" Cum a fost anul 2011 pentru Schmitz Cargobull România? Foarte bun. A fost foarte bun, în primul rând, pentru că am reuşit să ieşim din partea cea mai dificilă a crizei economice. Criza nu a trecut încă, dar noi am trecut de ce a fost mai greu şi acum suntem mult mai puternici, pentru că nu am fost afectaţi prea tare. Acest lucru ne arată într-un mod diferit că suntem pe calea cea bună! 2011 a fost bun pentru că noi am reuşit să livrăm pe piaţa românească mai mult decât am planificat. Anul trecut a fost bun şi pentru că, pe întregul lui parcurs, am reuşit să îndeplinim foarte multe solicitări ale clienţilor noştri, în ceea ce priveşte condiţiile de finanţare şi after-sales, adică service şi piese de schimb. Pe parcursul celor 12 luni, am reuşit să livrăm atât către companii de transport mici şi mijlocii cât şi către companii mari. Aceasta înseamnă că am fost foarte flexibili pe piaţă. Chiar am reuşit să ne îmbunătăţim cota de piaţă pe anumite segmente. Deci, anul 2011 a fost unul bun.

Cum a început 2012 şi care sunt predicţiile dumneavoastră pentru acest an? 2012 a pornit la fel ca 2011. Este un lucru pe care l-am învăţat cu toţii din această perioadă de criză: Trebuie să avem grijă atunci când facem planificări pe termen lung. S-au schimbat şi conotaţiile planificării pe termen lung. Acum, dacă faci planuri pentru un an sau doi, aceasta înseamnă termen lung. Lucrurile se schimbă în continuare pe piaţă foarte repede. La finalul anului trecut, au apărut deja unele semne că firmele mari de transport de pe

4

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

5


P

Interviu

piaţă traversează în continuare o perioadă foarte dificilă. Aceste companii trec printr-o perioadă chiar mai grea decât înainte. În special firmele de transport internaţional au intrat în situaţii foarte dificile deoarece preţurile pentru serviciile lor se duc în continuare în jos. În acelaşi timp, costul pe kilometru creşte, în principal din cauza combustibilului. Acum au şi o serie de taxe adiţionale pe care trebuie să le plătească. Este o competiţie destul de acerbă pe piaţa românească în zona companiilor mari, cu mai mult de 200-300 de unităţi, care sunt multe. Pe de o parte, ele se confruntă cu o presiune uriaşă pentru a-şi păstra lichidităţile, a-şi putea plăti obligaţiile către companiile de leasing, bănci, angajaţi, furnizori şi aşa mai departe. Pe de altă parte, firmele de transport mari se luptă cu tarife foarte mici. Când se întâlnesc la licitaţii, se "omoară" între ele cu preţurile. Aşadar, companiile mari nu reuşesc să se dezvolte aşa cum se aşteptau, să zicem, acum un an. Piaţa de transport internaţional din acest moment

este în favoarea companiilor mici şi mijlocii şi ele sunt mult mai active. Aceasta înseamnă pentru noi că avem o cerere mai mare pentru deal-uri mici şi medii, de la 1 la 5 vehicule sau de la 5 la maximum 20. Nu mai mult. Nu vreau să sune foarte dur dar selecţia a început şi se pare că s-a terminat în rândul companiilor mici şi medii, dar nu încă la cele mari. Nu vreau să spun că unele companii trebuie să dispară, ci că sunt încă într-o puternică restructurare a flotelor. Aşadar, dacă sunt active, în acest an, vor fi active doar în înlocuirea capacităţii de transport. Nu îşi vor mări capacitatea. Acesta este trendul care a început la finalul anului trecut şi a continuat în primele trei luni ale lui 2012. Deci, ca o concluzie, încă există cerere pentru transport şi, ca o consecinţă, există o nevoie de echipamente de transport. Însă structura companiilor care sunt active s-a schimbat. Aceasta este situaţia transportului internaţional.

Mile Misevski, Managing Directorul Schmitz Cargobull România, împreună cu Product Managerul George Badea

6

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

În cazul transportului pentru construcţii, a rămas aceeaşi poveste, a deciziei politice. Acum autorităţile au decis să se focuseze mai mult pe utilizarea fondurilor europene şi să utilizeze banii care sunt pentru alte proiecte. Astfel, construcţiile nu îşi vor reveni aşa cum se aştepta toată lumea. Vor fi active la un nivel limitat.

Cum a evoluat cota de piaţă a Schmitz Cargobull România în 2011 şi ce previziuni aveţi pentru 2012? Este prea devreme să discutăm despre acest an. Anul trecut am livrat în 12 luni aproximativ 1.200 de unităţi. Aceasta ne păstrează pe prima poziţie. Avem o cotă de piaţă de peste 50%. Pe anumite segmente, avem chiar mai mult. Dacă vorbim de semiremorci frigorifice, unde piaţa este de 110 unităţi, avem o cotă de piaţă de 78%. Vorbind despre acest segment, al frigorificelor, este în continuare la acelaşi nivel de mai mulţi ani. Este de necrezut! De exemplu, în Republica Moldova, livrăm un număr de unităţi cu 50% mai mic decât în România. La mine, în Macedonia, care este o piaţă de zece ori mai mică, livrăm între 70 şi 80 de semiremorci frigorifice noi. În România, piaţa pe acest segment nu se ridică încă! Acesta este motivul pentru care companiile de transport străine vin aici cu frigorificele şi iau cursele. Ştiţi şi dumneavoastră că avem numai o singură mare companie românească serioasă specializată în transport frigorific!

Care este situaţia stocurilor pe care le aveţi în acest moment, vehicule noi şi second-hand?


Interviu

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

7

P


P

Interviu

Nu avem stocuri. Un motiv pentru care v-am spus că anul 2011 a fost un an bun a fost acela că am reuşit să scăpăm de stocuri. La finalul lui 2011, am vândut un stoc de aproximativ 35 de basculante. A fost un deal cu Tehnologica Radion, care nu s-a mai derulat din anumite motive. Le-a produs şi erau în curtea noastră, dar le-am vândut aproape pe toate. Acesta a fost singurul stoc pe care l-am avut. Deci, nu am avut stocuri, nici de vehicule noi, nici second-hand. Mai mult, ne zbatem continuu să obţinem mai multe semiremorci secondhand pentru piaţa din România. Motivul este acela că nu ne-am confruntat, nici în 2010, nici în 2011, cu niciun faliment serios, cu nicio prăbuşire a vreunui client de-al nostru. Au fost unele probleme şi au fost nişte reposesii, dar nimic serios. Ne aşteptam la mai multe.

Există în continuare o concurenţă pe piaţa remorcilor şi a semiremorcilor între vehiculele noi şi cele second-hand? Nu mai există. A fost, în 2009 în special, şi a avut două motive. Primul a fost criza în sine. Al doilea motiv, ca o consecinţă directă a crizei, pe piaţă erau multe remorci ieftine. Pentru că producţia vehiculelor noi a scăzut, deci nu au mai venit vehicule noi pe piaţă, stocul de second-hand s-a vândut. Preţurile pentru second-hand au crescut. Aşa se face că acum nu mai există o competiţie între vehiculele noi şi cele de mâna a doua. Noi, Schmitz Cargobull, avem o foarte bună

8

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


Interviu

valoare de revânzare. Remorcile noastre au o calitate bună, o imagine bună şi un preţ bun şi după 6-7 ani. Acum nu există o mare diferenţă între vehiculele noi şi cele second-hand. Valorile produselor noastre s-au întors la normal, deci nu există o competiţie între cele noi şi cele uzate.

Cum au evoluat relaţiile dumnevoastră cu angajaţii după începerea crizei? Încă ne mai iubim! :) Eu sunt încă aici şi nu e nicio grevă împotriva mea! :) Ei sunt toţi aici! :)

Este mai uşor sau mai greu să găsiţi angajaţi buni acum? Dacă fac o comparaţie cu anul în care am venit aici, 2007, acum e mult mai uşor să găsim angajaţi buni. Ne-am întors la un nivel normal. Când cineva vrea o slujbă şi este o mare cerere pentru el pe piaţă, valorile nu sunt foarte clare. Acum e OK. Piaţa a rezolvat problema. Acum este mult mai uşor să comunici şi să găseşti oameni buni. Tocmai am angajat pe cineva acum două zile pentru afacerea cu piese de schimb. Modificăm sistemul de furnizare a pieselor de schimb pentru piaţa românească, cu dorinţa de a-l îmbunătăţi, şi de aceea am făcut o angajare.

Care sunt planurile de dezvoltare ale Schmitz Cargobull pentru piaţa românească? Suntem la începutul unei noi ere pentru Schmitz Cargobull România: ne mutăm într-un sediu nou. Facem o mutare care se potriveşte cu imaginea noastră, renumele nostru şi poziţia noastră pe piaţă, după cum o văd eu, cu toate noile oportunităţi pe care ni le oferă noul amplasament. Noul nostru sediu este la kilometrul 14 pe autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, lângă Scania. Împărţim acelaşi gard cu Scania, suntem aproape de Cefin şi avem acces direct la autostradă. La noul sediu avem o supra-

faţă totală de 15.000 de metri pătraţi. Avem 600 mp de spaţii construite, dintre care 450 mp de birouri şi 150 mp de spaţii de depozitare. În noul sediu, vom avea divizii separate de piese de schimb şi de second-hand, cu centre diferite de profit.

Ce înseamnă aceasta comparativ cu vechiul sediu? Un spaţiu mai mare pentru birouri, pentru depozitare şi curtea cu o capacitate de peste 120 de remorci, dintre care 90% plănuim să fie doar second-hand. Noi avem şi acum o selecţie şi o bună ofertă de second-hand dar vom fi capabili să avem o paletă şi mai diversificată.

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

9

P


P

Interviu

Când credeţi că veţi reuşi să finalizaţi mutarea în noul sediu? Între 15 aprilie şi 1 mai, trebuie să ne mutăm în noul sediu. Sperăm ca, la 23 mai, să reuşim să avem deschiderea oficială, la care sunteţi invitaţi cu toţii!

Care au fost rezultatele Cargobull Finance în România anul trecut? Este o întrebare foarte bună. Anul trecut a fost bun şi pentru că produsul nostru de finanţare, realizat prin cooperarea dintre Cargobull Finance şi Unicredit Leasing, a arătat încă o dată că este ceva pe care noi şi clienţii noştri ne putem baza. Continuăm şi în acest an cu aceeaşi parteneri, pe aceeaşi linie. Desigur, ne ajustăm produsele şi modul de abordare pentru a răspunde solicitărilor venite de la clienţii noştri din piaţă. Pentru că nu sunt aceleaşi pachete de finanţare pentru companiile de dimensiuni mari, ca pentru înţelegerile făcute cu firmele mici şi medii. Sunt instrumente şi produse diferite. 2011 a fost un an bun şi pentru Cargobull Finance, iar în acest an ne aşteptăm la mai mult.

10

Care este în prezent termenul de livrare din momentul în care primiţi o comandă fermă pentru o remorcă sau semiremorcă? Şi aceasta este o foarte bună întrebare, deoarece termenul de livrare s-a schimbat. Acum este puţin mai lung decât a fost anul trecut. Este mai lung din cauza, în primul rând, a cererii mai mari. În al doilea rând, timpul este mai lung din cauza faptului că noi, ca producători, nu ne creştem capacitatea de producţie atât de rapid. Nu mai facem aceleaşi greşeli pe care le-am făcut acum câţiva ani. Aceasta înseamnă că folosim aceeaşi capacitate în condiţiile în care ne confruntăm cu o cerere mai mare de produse. Numai dacă cererile continuă la acelaşi nivel e posibil să ne mărim capacitatea de producţie, de genul un alt schimb în fabrică şamd. Pentru moment, timpul de livrare este mai mare, de 7-8 săptămâni, pentru prelate. Desigur, în cazul unor solicitări, în cazuri de urgenţă, putem oricând să livrăm mai repede.

Aţi fost afectaţi de căderile masive de zăpadă şi de mişcările de stradă de la începutul acestui an? Da. Februarie a fost o lună îngrozitoare. Remorcile au fost blocate în zăpadă şi aceasta ne-a afectat livrările, în principal pe segmentul second-hand. Şi în cazul vehiculelor noi, venite direct din fabrică, au fost influenţe, dar nu ca în cazul celor secondhand. Am avut pierderi pentru că nu am reuşit să facem livrările la termen. Am avut contracte semnate şi nu am putut să livrăm. Practic, nu am putut activa acele contracte.

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Aveţi lansări de noi produse în acest an? În mod constant, noi venim cu inovaţii la produsele noastre. Facem tot timpul modificări la remorcile noastre, pentru a răspunde cererilor de pe piaţă. Suntem mereu preocupaţi de greutate. Încercăm să venim cu opţiuni sau versiuni

mai uşoare dar, în acelaşi timp, rezistente. Unele produse pe care le avem, din nefericire, nu sunt disponibile pentru piaţa românească, aşa cum este cazul Cargobull Telematics. Dacă este ceva nou, vom vedea la IAA în septembrie.

Ce mesaj aveţi pentru cititorii revistei TIR Magazin, clienţii dumneavoastră? Trebuie să se aştepte la o prezenţă mai bună a noastră pe piaţă în acest an. Le vom bate la uşă. Ne vor vedea mai des în acest an. Vom veni cu produse bune de finanţare!

A consemnat, Emil POP


Actualitate

P

Angajate ale Daimler AG, Mercedes-Benz Vito şi Sprinter - în raliul „Aicha des Gazelles" 2012

Volker Mornhinweg, Preşedinte al Mercedes-Benz Vans, împreună cu participantele la raliu

Marie Le Neillon-Quesseveur, Susanne Ehmer, Christina Ines Ackermann, Coralie Lejeune, Daniela Snyders şi Julia Salamon au fost trimise în deşert de către Daimler într-o misiune importantă. Personalul feminin reprezintă compania Daimler în cursa "Aicha des Gazelles du Maroc", în deşert. Angajatele Daimler au mai luat parte la raliu, atât în 2010, cât şi în 2011, şi au avut parte de un mare succes. Anul trecut, acestea au ocupat primul loc în categoria lor la volanul

unui Vito. "Cererea personalului feminin de a lua parte la acest eveniment a fost uriaşă. De aceea în acest an, în plus faţă de promovarea diversităţii şi având în vedere politicile de management ale Daimler, le-am mai oferit încă o dată angajatelor noastre şansa de a-şi îndeplini dorinţa de a participa la raliu.", a declarat Volker Mornhinweg, Preşedinte al Mercedes-Benz Vans. Daimler a intrat în cursa pentru 2012 cu trei autovehicule comerciale uşoare din divizia Mercedes-Benz Vans: două modele Vito şi un Sprinter. Noua generaţie de modele Vito a fost modificată pentru cursă şi include echipament de bord, precum cadre protectoare, aparat de înregistrat kilometrajul Terratrip, scaune speciale pentru curse, extinctoare, anvelope speciale pentru nisip şi scut de protecţie. Sistemul de propulsie, precum şi frânele şi componentele electronice sunt 100% identice cu cele de pe modelul Vito de serie. Cu excepţia ampatamentului micşorat, cel de-al treilea autovehicul de raliu, un Mercedes-Benz Sprinter, este, de asemenea, un model de serie care a fost uşor modificat

pentru cursă. Modificările includ anvelope speciale pentru nisip, cadru de protecţie, scaune speciale de curse şi scut de protecţie. Raliul Aicha des Gazelles de anul acesta are loc în perioada 17-30 martie în Maroc. Participarea este permisă numai femeilor, iar traseul cuprinde şapte etape şi acoperă o distanţă de 2500 de kilometri. Anul acesta, nu mai puţin de 150 de echipe din întreaga lume s-au adunat la linia de start. Câştigătoare nu va fi cea mai rapidă echipă, ci aceea care reuşeşte să găsească cea mai scurtă rută între punctele de sosire în intervalul de timp prestabilit: toate acestea fără a folosi sisteme GPS, binocluri sau telefoane mobile. Câştigătorii nu vor primi recompense în bani sau premii. Veniturile generate din raliu vor fi folosite pentru finanţarea unor echipe de medici care să ofere îngrijire medicală pe parcursul anului pentru nomazi, locuitorii satelor izolate şi cei din aşezările din sudul Marocului. În plus, o clinică mobilă cu un convoi medical călătoreşte prin ţară pe durata raliului pentru intervenţii.(I.B.)

Publicitate

SERVICE AUTOTRACTOARE, SEMIREMORCI {I AUTOBUZE

Stand direc]ie

Pres` de 250 t for]`

Rectific`ri discuri [i tamburi

Piese de schimb

Sudur` mig-mag

Service mobil

Servicii auxiliare: � diagnoza computerizata (Texa, Wabco, Knorr Bremse); � ITP toate clasele; auto; � verificari tahografe; � sudura aluminiu; � aer conditionat.

�spalatorie

www.holleman.ro

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012

Contact: {oseaua de Centur`, nr. 29 Jilava; Tel.: +4031 225 2052; 0748 235 111; 0742 023 333; | w wFax: w . t+i r4031 m a g225 a z i 20 n . r57; o service@holleman.ro.

11


INTERTRAFFIC AMSTERDAM 2012 record de expozanţi şi vizitatori Intertraffic Amsterdam, liderul mondial al evenimentelor din domeniul infrastructurii, managementul traficului, siguranţă rutieră şi parcare, a adus, în 2012, încă o ediţie de succes. Evenimentul s-a desfăşurat în pavilioanele expoziţionale ale Amsterdam RAI, în perioada 27-30 martie 2012. La această ediţie, cei 810 expozanţi, din 50 de ţări, şi-au prezentat cele mai recente produse şi soluţii în faţa unei audienţe globale alcătuită din profesionişti ai traficului. Centrul de Cunoaştere a Mobilităţii Inteligente a fost lansat în

fost înregistrat un total de 25.947 vizite, ceea ce reprezintă o creştere de 4%, faţă de ediţia anterioară a târgului. "Numărul ţărilor de origine a crescut, atât pentru

vizitatori cât şi pentru expozanţi.", spune Joyce de Winter, Managerul de Proiect al Amsterdam RAI. "Reprezentarea vizitatorilor din afara Olandei a crescut la 66%, iar cota expozanţilor internaţionali a atins nivelul de 87%! Mai presus de

tăţile de afaceri oferite de Intertraffic. "O mare expoziţie. Există vizitatori din multe

ţări, interesaţi în mod real de produsele noastre, astfel Intertraffic a produs multă activitate, generând multe direcţii şi citate.", crede Eric Nelson, Product Manager al RoadVista din SUA.

premieră la Intertraffic Amsterdam 2012 şi a fost primit cu mult entuziasm.

Record de vizitatori

"A fost cea mai bună expoziţie Intertraffic Amsterdam la care noi am participat.

Vizitatorii Intertraffic Amsterdam 2012 au venit din 123 de ţări. După patru zile, a toate, acesta a fost cel mai mare Intertraffic pe care l-am organizat vreodată, cu o suprafaţă de expunere de 56.400 m2.", adaugă Joyce de Winter.

Ce au spus expozanţii Expozanţii au fost încântaţi de oportuni-

12

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


Suntem foarte multumiţi de gama largă de participanţi. Un târg de excepţie.", susţine Toni Marzo, director de Intertraff LLC Italia.

Expoziţia oferă o imagine de ansamblu asupra celor mai noi produse, servicii şi soluţii complete oferite de către furnizori.

câştigarea Intertraffic Innovation Award.", afirmă Hanco Hazenboom, PR Manager al Peek Traffic/Imtech. "Cantitatea uriaşă de publicitate şi de atenţie pe care ne-a adus-o, a contribuit în mod absolut la o Steve Edsinga, Sales Manager la APEX Universal Inc din SUA declară: "Aceasta este o expoziţie pe care nu o pierdem niciodată. Am participat în ultimii 18 ani, cu rezultate foarte bune!".

De asemenea, evenimentul trasează cele mai noi tendinţe şi evoluţii ale industriei.

lansare de succes. Mai mult decât atât, opinia imparţială a unui juriu internaţio-

Ediţiile viitoare ale Intertraffic: -Intertraffic China: 15-17 mai 2012, Centrul Expoziţional din Beijing, China

"Intertraffic este o expoziţie foarte atractivă. Ea ne-a permis să întâlnim clienţi semnificativi de nivel internaţional.", spu-

nal reprezintă o mare valoare adăugată, incomparabilă cu orice declaraţie comercială.", crede Hazenboom.

Despre Intertraffic ne Xavier Bon, CEO la Mios Mobilitech Group din Franţa. "Ne vom întoarce!", adaugă Bon. "Sistemul nostru ImFlow s-a lansat prin

Intertraffic este cel mai mare şi cel mai influent eveniment mondial de afaceri dedicat infrastructurii, ITS/management al traficului, siguranţă rutieră şi parcare.

-Intertraffic Istanbul: 29-31 mai 2013, la Istanbul Expo Center, Turcia -Intertraffic India: toamna lui 2013

-Intertraffic Amsterdam: 25-28 martie 2014, Amsterdam RAI-Amsterdam, Olanda

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

13


Rezultate de vârf

declarat Dijkshoorn.

avut o creştere a numărului de vizitatori.

Erik Dijkshoorn, Domain Manager la Am-

În exclusivitate pentru revista TIR Ma-

Chiar dacă în ultima zi au fost mai puţini

sterdam RAI, are o privire de ansamblu

gazin, l-am rugat pe Erik Dijkshoorn să

vizitatori, per total avem o creştere consi-

asupra unui eveniment foarte de succes.

tragă concluziile ediţiei din acest an a In-

derabilă. Acest lucru este bun, pe o piaţă

tertraffic Amsterdam.

încetinită acum de criza economică.

"A fost o expoziţie reuşită. A fost un târg

Este uimitor că tot mai mulţi vizitatori ne

cu mai mulţi expozanţi şi mai mulţi me-

găsesc şi ne trec pragul pentru că vor să

tiţiilor în infrastructura rutieră. Pe scurt, o

tri pătraţi. A fost cea mai mare expoziţie

vadă inovaţii, vor să aibă întâlniri.

altă expoziţie de care să fim mândri!", a

pe care am avut-o până acum. Numărul

Expozanţii au, de asemenea, nevoie să

vizitatorilor a fost foarte mare, calitatea

întâlnească diverşi cumpărători, guverne

lor a fost înaltă şi expozanţii au fost satis-

din întreaga lume şi, în mod special în

făcuţi. Acesta este lucrul cel mai impor-

acest segment, noi am crescut. Am avut

tant.", ne-a declarat Domain Managerul

mai mulţi miniştri şi secretari generali din

Amsterdam RAI.

China, India şi aceşti oameni sunt desi-

"În prima zi, am avut un număr uimitor de

gur foarte importanţi pentru brand, pentru

vizitatori în plus. În a doua şi a treia zi, am

piaţă!", ne-a mai spus Erik Dijkshoorn.

"Suntem încântaţi să vedem că Intertraffic Amsterdam 2012 a avut rezultate de vârf. Centrul de Cunoaştere a Mobilităţii Inteligente s-a dovedit a fi de mare interes şi acolo a fost o atmosferă vibrantă pe

tot parcursul evenimentului, timp de patru zile consecutiv. Nivelul participanţilor pare să fie tot mai înalt cu fiecare ediţie. Am primit delegaţii guvernamentale din mai multe ţări, care consideră Intertraffic o platformă de informaţii cu adevărat de nepreţuit, cu o perspectivă asupra inves-

14

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


Explozie a tehnologiei

în doi componenţi, deci nu sunt sisteme

La Intertraffic Amsterdam 2012, l-am în-

pentru marcajul clasic. Marcajul în doi

tâlnit şi pe Adrian Teodorescu, directorul

componenţi este mai complex decât ce-

general al Teomar Consult, un om cu o

lălalt. La fel, au apărut şi sisteme pentru

mare experienţă în domeniul marcajelor

termoplastic. Sunt foarte mulţi cei care

rutiere. L-am întrebat ce i s-a părut inte-

au venit cu maşini mici pentru aplicarea

resant la ediţia din acest an.

termoplasticului şi a spray-plasticului. În

"Sunt mult mai multe tehnologii noi apă-

anii trecuţi, nu am văzut asemenea lucruri. Se pare că este o explozie a tehnologiei în domeniul acesta.

"Până acum nu au apărut sisteme de marcaje rutiere pe şasiuri foarte mici, de

rute. Sunt mult mai mulţi producători, spre exemplu, de maşini de marcaj. Sunt extraordinar de mulţi producători de elemente de semnalizare pe bază de plastic. În trecut, erau unul-doi şi câte-

până în 3,5 tone. Este primul an când văd că au apărut sisteme pentru marcaje Sunt foarte multe materiale noi, foarte multe firme cu materiale acreditate. Până acum erau doi-trei producători europeni: va firme chinezeşti, pe când acum sunt

Geveko, Signature, Swarco. Acum sunt

foarte mulţi europeni care intervin.", ne-a

cel puţin opt.", ne-a spus directorul gene-

declarat Teodorescu.

ral al Teomar Consult.

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

15


Geveko- stand supra-aglomerat

în care este eficient pentru noi să ne des-

cutie" la final. În mod obişnuit, găsim noi

Grupul Geveko este acţionarul majoritar

făşurăm activitatea.", ne-a declarat Axel

clienţi, în special din străinătate, deci nu

al firmei româneşti de marcaje rutiere

Schute, General Manager la Kersten

din ţări germanice, ci din ţări ca Turcia,

Plastidrum. La fel ca la precedenta edi-

România, sau din fosta Iugoslavie.", ne-a

ţie, din anul 2010, compania specializa-

spus General Manager-ul.

tă în marcaje rutiere a ales un spaţiu de

L-am întrebat pe Axel Schute care este

expunere ce reunea două standuri, de o

impresia lui generală despre ediţia din

parte şi cealaltă a unuia dintre culoarele

acest an a târgului. "Impresia mea este că a fost mai puţin intens şi mai puţini vizitatori, în special în ultimele două zile. Primele două zile, marţi şi miercuri, au Markeer, membră a Geveko Group.

fost extrem de aglomerate. Era aproa-

L-am întrebat pe Schute dacă Geveko a reuşit să încheie contracte noi sau să găsească noi clienţi la Intertraffic Amsterdam 2012. "În mod obişnuit, reuşim să încheiem noi contracte şi să întâlnim noi clienţi. Nu pot să vă dau nici un fel de număr acum, dar este întotdeauna o surpriză ce "iese din pe imposibil să treci prin standul nostru de aici. Unii vizitatori au trebuit să se reîntoarcă pentru a putea să ne viziteze standul, pentru că, în fiecare moment, la stand erau peste 150 de vizitatori. Dar, după cum vedeţi acum, în ultima zi sunt Axel Schute, General Manager la Kersten Markeer, membră a Geveko Group

mai puţin de 20-30 de oameni la stand. Deci, este mult mai puţin. Pentru vreun

halei destinată marcajelor rutiere.

motiv anume, cei mai mulţi oameni au

"Aşa cum puteţi vedea, avem aceeaşi lo-

preferat să vină în primele două zile. Ieri

caţie pe care am avut-o la ultimele patru ediţii ale Intertraffic Amsterdam. Avem acum un nou layout pentru Geveko (care era până acum în culori diferite). Venim aici de foarte mulţi ani. Cred că am început să venim la acest târg din anul 1996. Pentru noi, ca grup, este o oportunitate de a fi împreună cu toţi ceilalţi colegi ai noştri. Un alt motiv, desigur, este acela de

şi azi, întreaga expoziţie a fost mult mai

a aduna mai mulţi clienţi din ţări străine,

slab vizitată.", ne-a mărturisit Schute la

diferite ţări din Europa, nu numai Olanda,

finalul târgului.

16

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


extruderului de pe o parte a maşinăriei pe cealaltă parte într-un timp foarte scurt. Nu mai este nevoie de demontarea extruderului pentru a putea să fie montat pe cealaltă parte.", ne-a spus Frank Hofmann, în timp

HOFMANN - proiectat pentru viitor!

Ca producător de top, HOFMANN furnizează tehnologie de marcare a drumurilor de 60 de ani, din anul 1952. Gama de produse a companiei cuprinde o paletă largă de utilaje pentru marcaje orizontale: de la maşini mici controlate manual şi maşini autopropulsate care pot fi conduse, la camioane de marcare a drumurilor de diferite dimensiuni, de până la

29 de tone masă totală admisă; maşini de uscare şi maşini de îndepărtare a marcajelor, dar şi utilaje de topire a materialelor termoplastice. La cererea clienţilor, Hofmann poate colabora cu ei şi să elaboreze soluţii aplicate individual. Utilizatorii au un avantaj considerabil datorită contactului strâns pe care Hofmann îl are cu cercetarea şi dezvoltarea dar şi cu aplicarea în practică a noilor descoperiri ştiinţifice. Diverse sisteme de aplicare sunt disponibile pentru vopsele, plastice spray-abile şi extrudabile în doi componenţi, precum şi pentru materiale spray-abile şi extrudabile termoplastice. În funcţie de tipul materialelor de marcare, utilajele sunt, de asemenea, disponibile pentru marcare la presiune joasă sau la înaltă presiune fără aer. Beneficii particulare pot fi realizate cu: • MultiDotLine ® / MultiDotLine ®- Plus-extruder pentru marcaje definite aglomerate, profile şi simple.

• Spotflex ® -sistem de marcaje aglomerate • Pompe dozatoare destinate să opereze în funcţie de urmă (CONEX ®), menţinând astfel volumul stabilit de material pe metrul liniar, indiferent de schimbările vitezei de deplasare (AMAKOS ®). Hofmann oferă consultanţă de specialitate şi îndrumare clienţilor săi, din momentul cumpărării până la punerea în funcţiune a utilajelor, precum şi training oferit utilizatorilor de către inginerii companiei.

ce ne arăta cel mai mare utilaj de la stand. El ne-a prezentat una dintre noutăţile de care era foarte mândru, un dispozitiv de variare a influenţei presiunii. Acesta permite ca, în cazul în care maşina de marcare îşi schimbă viteza, ritmul trasării liniilor să se schimbe de asemenea, datorită schimbării presiunii.

Frank Hofmann, Managing Director Hofmann GmbH (centru), împreună cu Bogdan Ionescu, director Plastidrum (stânga), şi Cristian Surcel, General Manager Crystal Technologies (dreapta)

Sistemele moderne de comunicare şi logistică garantează un service rapid şi aprovizionarea rapidă cu piese de schimb la nivel mondial. Frank Hofmann, Managing Directorul firmei germane Hofmann GmbH, este fiul celui care a întemeiat compania acum mai bine de o jumătate de secol. El a fost ghidul nostru la standul Hofmann de la Intertraffic Amsterdam 2012. "Aceasta este o maşinărie de extrudare termoplastică, care are un dispozitiv special de mutare a

O altă noutate adusă de companie este un dispozitiv pentru realizarea liniilor după profile. "Produce puncte foarte mici din material în doi componenţi. Toate aceste puncte sunt spray-ate de la o distanţă mică şi, ca rezultat, avem o linie punctată.", ne-a explicat Managing Directorul firmei germane. El ne-a arătat cadrul articulat al noilor maşini de marcat. "Noi am inventat aceste maşini cu aproape 45 de ani în urmă şi, după o pauză foarte lungă, am început să producem noi modele!".

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

17


Vesta Investment În acest an, singura prezenţă românească printre expozanţii de la Intertraffic Amsterdam a fost Vesta Investment, cel mai mare producător de la noi de echipamente de semnalizare şi siguranţă rutieră. Standul Vesta, amplasat în acest an într-o zonă nouă a târgului, atrăgea atenţia prin multitudinea de produse expuse şi prin culorile vii ale acestora. Mai mult, pe

o plasmă rula un film de prezentare cu imagini din vasta activitate a companiei. Am întrebat-o pe Dana Chesaur-Ganea, directorul de marketing al Vesta Investment, cu ce produse s-a prezentat compania la târg. "Un produs nou pentru Vesta este seria limitatoarelor de viteză de cinci centimetri înălţime. Avem la stand trei variante de limitatoare de viteză, trei variante de

minibalize, două variante de dimensiuni de balize de şantier, stâlpi lamelari, stâlpi de delimitare trafic pietonal, ansambluri reflectorizante, indicatoare rutiere, indicatoare cu leduri, parapeţi lestabili din plastic, conuri de delimitare, separatoare de sens. Nu în ultimul rând, trebuie să amintim şi partea de semnalizare orizontală: marcaje termoplastice şi preformate. Avem tot ce ţine de semnalizare şi siguranţă rutieră.", ne-a declarat Dana Chesaur-Ganea. "Am avut foarte mulţi vizitatori, interesaţi mai mult de partea de semnalizare de şantier: balize de şantier, conuri, parapeţi lestabili, catadioptri pentru parapeţii din beton şi parapeţii lisă şi stâlpi lamelari.", ne-a spus directorul de marketing al Vesta Investment, după primele două zile ale evenimentului. Potrivit Danei Chesaur-Ganea, cei interesaţi de produsele Vesta Investment veneau "majoritatea din Olanda, apoi din ţări mai apropiate României, ca Slovacia, Cehia, Polonia, Belgia, Turcia, dar şi din ţări mai îndepărtate, ca Arabia Saudită şi China".

18

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


PREMIILE PENTRU INOVAŢIE INTERTRAFFIC

De la dreapta la stânga, Andries van Vugt–Director DTV Consultants, Marcus Braun–Product Manager Kapsch, ACC Jan Casteleijn- Managing Director Imtech Traffic&InfraPeek, Fred Wegman–preşedintele juriului, Allard Blom–proprietar SCANaCAR, Andreas Hunscher–Managing Director Langmatz

Cum Intertraffic Amsterdam şi-a deschis porţile pentru a XXI-a oară, cinci organizaţii au avut motive în plus să sărbătorească, după ce au fost puse în lumina reflectoarelor de către juriul Premiilor pentru Inovaţie Intertraffic. În timpul ceremoniei de deschidere de la Amsterdam RAI, din 27 martie 2012, numele câştigătorilor celor mai râvnite premii ale industriei de trafic au fost în sfârşit dezvăluite. Premiile au fost prezentate pe cinci categorii distincte: ITS/Managementul traficului, Parcare, Siguranţă, Mobilitate inteligentă şi Infrastructură. Premiile au fost înmânate câştigătorilor de către preşedinte juriului, Fred Wegman, Managing Director al SWOV, institutul naţional olandez de cercetări ale siguranţei traficului. Juriul internaţional, reunit, luni, 26 martie, i-a pus pe cei cinci câştigători în vârful listei celor 14 expozanţi nominalizaţi pentru premii în luna ianuarie. Despre IMFlow

Câştigătorul categoriei "ITS (Integrated Traffic Solutions- soluţii integrate de trafic) /Managementul traficului", Peek Trafic/Imtech, a fost, de asemenea, recunoscut ca "Overall Winner" (Învingător la

toate categoriile), pentru sistemul său de control adaptativ al traficului urban, ImFlow, care este uşor de configurat şi se bazează în mod direct pe politicile oraşului. Unicitatea ImFlow este algoritmul său adaptiv în timp real, care traduce automat politicile nou-configurate în fluxuri optime. Membrii juriului au văzut InFlow ca un instrument simplu pentru managementul controlării traficului urban, pe baza priorităţilor politice, acoperind astfel distanţa dintre autorităţile urbane de decizie şi operatorii sistemelor lor de control. L-am întrebat pe Koos van Vliet, Product Manager la Peek Traffic BV, cum a reuşit firma sa, să ia două premii la Intertraffic Amsterdam 2012. "Am câştigat premiile pentru că, potrivit juriului, am acoperit distanţa dintre cei care fac politicile şi ceea ce se întâmplă efectiv în stradă. Pe stradă sunt procesatorii traficului şi, de cealaltă parte, cei care fac politicile au ceea ce cred ei că este important, ca de exemplu fluenţa traficului sau timpul de aşteptare a transportului public. Produsul ImFlow este, în primul rând, un sistem UTC (Urban Traffic Control- control urban al traficului), care optimizează fluenţa traficului pe străzi. Poţi ajunge la nivelul operatorului prin intermediul unui simplu slide, poţi spune ce este impor-

tant şi apoi vezi ce se întâmplă pe stradă.", ne-a declarat Koos van Vliet.

Koos van Vliet, Product Manager la Peek Traffic BV

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

19


DTV Consultants- mai mult decât un joc Câştigătorul categoriei "Mobilitate inteligentă" (Smart Mobility) a fost firma DTV Consultants, cu jocul ei de mobilitate From5to4. Conform juriului, ideea inovatoare a jocului integrează serioasa tehnologie a jocurilor şi media socială, în procesul decizional al mobilităţii. "Obiectivul principal al jocului este acela de a schimba felul în care oamenii merg de acasă la muncă, de a-i scoate din autoturism şi de a-i stimula să meargă cu autobuzul sau să folosească în comun maşina cu alţi oameni. În cele din urmă, jocul schimbă comportamentul de călătorie al oamenilor de acasă la muncă. Acesta este obiectivul principal. Dar este foarte greu de schimbat, pentru că toată lumea ia maşina. În acest joc, oamenii completează pe site-ul web datele din comportamentul lor de călătorie şi primesc puncte. Cu cât transportul este mai verde (ecologic), cu atât mai multe puncte primesc. Deci, dacă mergi cu autobuzul sau tramvaiul, primeşti mai multe puncte decât atunci când mergi cu autoturismul. Dacă mergi cu maşina împreună cu altcineva, dacă împarţi autoturismul, desigur primeşti puncte. Şi, cu cât primeşti mai multe puncte, eşti mai sus în clasamentul

20

J.G.M. (Bo) Boormans, Managing Director DTV Consultants

de pe site-ul web. Deci, oricine poate vedea cine are un comportament bun şi cine adoptă unul rău. Şi angajatorul poate să le dea recompense oamenilor cu punctaje mari. Noi nu facem asta. Dar, dacă o companie spune "Vrem ca oamenii noştri să vină la muncă folosind transportul public în locul autoturismelor", poate să îşi recompenseze angajaţii nu numai cu puncte dar şi cu recompense de tipul vacanţe, zile li-

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

bere ş.a.m.d. Jocul are şi o parte amuzantă în el. Oamenii se uită pe site unul la celălalt pentru a-şi vedea reciproc scorurile. Sunt tot timpul clasamente în care unii oameni sunt mai buni decât ceilalţi. Şi ceea ce se vede este că oamenii încep să discute: "De ce nu mergi cu transportul public?", "Care e problema?", "De ce nu călătorim împreună?". Şi, când oamenii discută despre comportamentul de călătorie, devin mai conştienţi de lucrurile rele şi de lucrurile bune din el. Dar, este dificil de implementat, deoarece oamenilor le place jocul dar văd, după câteva săptămâni, că obiectivul este să le schimbe comportamentul de călătorie. Şi oamenii nu sunt pregătiţi pentru aceasta şi de aceea devine greu!", ne-a mărturisit J.G.M. (Bo) Boormans, Managing Director DTV Consultants. Compania doreşte să vândă jocul firmelor şi, cu toate că nu este încă un mare succes, are un mare potenţial. "În Olanda sunt multe regiuni în care, dacă toată lumea vine cu maşina la muncă, se creează o problemă pe care noi nu o putem rezolva. Noi nu avem suficient spaţiu. Acum putem stimula oamenii să se gândească la propriul comportament şi am numit acest joc "From5to4" (De la 5 la 4). Dacă mergi de cinci ori cu maşina la muncă şi faci o schimbare, de patru ori cu maşina şi o dată cu bicicleta sau munceşti acasă, nu vor mai fi deloc probleme de trafic în Olanda. Dacă intensitatea se reduce cu 20%, de la 5 la 4, noi nu vom mai avea o problemă! Poţi aştepta ca guvernul să construiască mai multă infrastructură dar, în acelaşi timp, poţi să îţi schimbi propriul comportament şi este mai profitabil şi mult mai ieftin. Şi nu ar mai fi deloc congestii de trafic, fără să fie nevoie să se cheltuiască mulţi bani!", observă Bo Boormans.


Kapsch TrafficCom AG Câştigătorul categoriei "Siguranţă'' a fost firma austriacă Kapsch TrafficCom AG,

cu ACC. Specialiştii de la Kapsch ACC în detectarea automată a incidentelor (Automatic Incident Detection -AID) au pre-

Marcus Braun, Product Manager Video&Sensor Solutions

zentat ACC, o modalitate nouă şi uşoară de calibrare a camerelor video de pe autostrăzi, din tuneluri sau de pe drumurile netaxate, pentru Kapsch’s Incident De-

calibrarea automată a camerelor. Când vrei să detectezi vehicule sau evenimente relevante din punct de vedere al siguranţei pe un drum dintr-un tunel, sistemul

tection System (sistemul de detectare Kapsch a incidentelor). Calibrarea camerelor AID era în mod tradiţional un proces complicat, de lungă durată şi costisitor. Acest sistem este nu numai mult mai rapid (10 kilometri de tunel pot fi calibrate în doar două ore, spre deosebire de 35-40 de ore), dar precizia pare să fie de 10 ori mai mare. Juriul a considerat că aceasta oferă avantaje semnificative de viteză, acurateţe, de cost şi de siguranţă în calibrarea camerelor video de detectare a incidentelor, în special în locuri periculoase, de exemplu, tunele. Aceasta implică montarea de echipamente special create, ce pot intra într-un container de dimensiunile celui folosit în aviaţie, pe un vehicul care circulă printr-o secţiune de drum ce urmează să fie calibrată. L-am întrebat pe Marcus Braun, Product Manager Video&Sensor Solutions la Kapsch TrafficCom AG, care crede că sunt motivele pentru care compania sa a primit premiul pentru Siguranţă. "În primul rând, premiul a fost luat pentru

trebuie să detecteze unde este drumul şi cum să transforme imaginea virtuală într-o imagine 3D. Deci, ceea ce am făcut şi ceea ce orice companie trebuie să facă este să măsoare într-un fel şi să transforme apoi datele pe baza configuraţiei de detectare a incidentelor. Aceasta ia foarte mult timp. Fundamental, când mergi la o cameră video şi o măsori şi apoi mergi înapoi şi operezi fişierele de configurare, ia în jur de 30-40 de minute, uneori chiar mai mult timp pentru o cameră. Dacă ai un tunel cu, să spunem, 100 de camere video în interior, ar fi nevoie de aproximativ 50 de ore pentru a le calibra. A trebuit să venim cu ceva puţin mai inovativ şi mai rapid. Astfel, acelaşi tunel, cu 100 de camere video, poate fi calibrat în doar o oră cu vehiculul nostru de calibrare automată a camerelor. În acelaşi timp, acurateţea a devenit mult mai înaltă. Şi, desigur, calibrări de o mai mare acurateţe oferă detecţii de o mai mare acurateţe!", a declarat Marcus Braun, în exclusivitate pentru revista TIR Magazin.

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

21


Langmatz: Premiul Internaţional pentru Inovaţie La Intertraffic Amsterdam 2012, juriul a oferit Premiul Internaţional pentru Inovaţie firmei Langmatz din Garmisch-Partenkirchen, Germania. Compania a fost recompensată pentru propunerea de a

ştiinţifică şi a combinat propunerea iniţială cu iluminarea modernă LED a străzilor. În timpul acestui proiect de cercetare, care a fost cofinanţat de către Ministerul German al Comerţului, inginerii de la Langmatz şi Fraunhofer au fost în măsură să dezvolte modulul de încărcare într-un mod care a putut fi integrat total în

Preşedintele juriului, Fred Wegman (stânga) îi decernează premiul CTO-ului Langmatz, Andreas Huncher

integra infrastructura de reîncărcare a vehiculelor electrice în stâlpii din iluminatul public. Ideea de a folosi iluminatul public pentru realizarea unei noi infrastructuri de încărcare nu este complet nouă. În anul 2000, un consorţiu din Berlin a avut o tentativă de a pune în practică această idee, dar fără prea mare succes. Acum doi ani, Langmatz, cu sprijinul ştiinţific al Institutului IAO Fraunhofer din Stuttgart, a revitalizat ideea într-un proiect de cercetare

22

stâlpul de iluminat. Cu noul design, s-a reuşit un mare progres în materie de cost şi siguranţă împotriva vandalismului. Mai mult, designul este foarte favorabil arhitecturii oraşului, din moment ce nu mai este nevoie să se instaleze "mobilier stradal" suplimentar. Conceptul total de integrare a unui modul de încărcare în stâlpul de iluminat LED a convins juriul să acorde premiul de inovare companiei din bine-cunoscuta regiune de vacanţă din Bavaria. Alegerea s-a făcut dintr-un grup de peste 900 de ex-

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

pozanţi ai târgului Intertraffic. Într-un proces de selecţie finală, Langmatz a trebuit să prezinte conceptul juriului expoziţiei şi CTO-ul companiei, Dr. Andreas Hunscher, a reuşit să convingă în legătură cu marile avantaje ale noului concept pentru mobilitatea urbană. Preşedintele juriului, profesorul Fred Wegmann, a declarat despre conceptul Langmatz că este o soluţie remarcabilă pentru combinarea design-ului plăcut cu avantajele majore de cost, atât ale produsului, cât şi ale instalării. Soluţiile ca cea a Langmatz sunt un catalizator pentru mobilitatea electrică din piaţă. Langmatz GmbH este o companie mijlocie cu capital integral privat din sudul Germaniei. Situată în frumoasa regiune montană de la sud de München, Langmatz are aproape 300 de angajaţi. Veniturile sale în 2011 se ridică la aproape 50 de milioane de euro. Langmatz este angajată de aproape cinci decenii în dezvoltarea, producţia şi vânzarea de componente şi sisteme pentru piaţa infrastructurii. Produsele sale au fost dezvoltate pentru pieţele de trafic, telecomunicaţii şi distribuţie a energiei. Baza sa de clienţi europeni este formată din mari companii din telecomunicaţii şi energie, oraşe şi societăţi publice. Gama de produse este destul de largă, de la mobilier stradal, la sisteme de management al energiei, semafoare şi componente, precum şi sisteme pentru aplicaţii publice şi nepublice. Bazată pe această experienţă, firma Langmatz a început, în urmă cu aproximativ 2,5 ani, să dezvolte componente şi soluţii de sisteme complete pentru noua piaţă în curs de dezvoltare a electro-mobilităţii. Împreună cu diferiţi parteneri, Langmatz s-a angajat în diferite proiecte de cercetare şi a dezvoltat o gamă largă de produse.


"Ceea ce vedeţi este un ScanScooter.

meni vor avea tendinţa de a plăti pentru

Este un produs din gama scanării. Avem

parcare. Aceasta este mai bine, pentru

Trofeul din categoria "Parcare" a fost

trei soluţii pentru piaţa de aplicare a re-

că, într-o variantă în care doar jumătate

conferit sistemului ScanScooter, al fir-

glementărilor legate de parcare.

sau chiar mai puţini oameni plătesc pen-

mei SCANaCAR, conceput pentru pu-

Avem ScanAuto, care este un autovehi-

tru parcare, nu este prea corect pentru

nerea în aplicare a reglementărilor de

cul echipat cu şase camere video AVR,

cei care plătesc, în comparaţie cu cei

parcare cu scuterul. Acesta scanează la

care pot detecta orice maşină parcată.

care nu plătesc. Deci, această modalita-

parametri înalţi 600-1.200 de maşini pe

Apoi avem ScanScooter, cu care am

te de control a parcării este, într-un fel, o

Premiul pentru Parcare

Allard Blom, proprietarul firmei SCANaCAR

oră, indiferent de modul în care acestea

câştigat premiul, un produs nou, care are

modalitate de a face o afacere mult mai

sunt parcate, la stânga sau la dreapta

patru camere video AVR. Este un elec-

corectă, în sensul că se strâng banii într-

ScanScooter-ului. Soluţia este ideală

troscuter, care are un PDA prin care se

un mod mai eficient pentru o primărie.

pentru interiorul oraşelor, precum şi pen-

poate loga la o bază centrală de date şi

Şi, în cele mai multe cazuri, parcarea nu

tru zone periferice. Juriul a considerat că

este folosit ca o interfaţă a user-ului.

se referă doar la făcutul banilor, ci la res-

ScanScooter permite o mai mare eficien-

Cu acest vehicul se poate doar conduce

pectarea reglementărilor. Deci, ceea ce

ţă în punerea în aplicare a reglementă-

pe lângă maşinile parcate şi le detectea-

vei încerca să faci este să aplici legea în-

rilor de parcare şi că oferă o siguranţă

ză numerele de înmatriculare, se caută

tr-o modalitate foarte eficientă, încât vei

sporită personalului care aplică legea.

automat în baza centrală de date dacă

cheltui mai puţini bani pentru aplicarea

De asemenea, sistemul oferă un acces

s-a plătit pentru parcare şi, dacă nu, sco-

reglementărilor şi vei strânge mai mulţi

mai uşor şi în timp real la bazele de date

oterul poate să se oprescă şi să dea o

bani din taxele de parcare.", a declarat

centrale, mergând în direcţia evoluţiilor

amendă.

Allard Blom, proprietarul firmei SCANa-

curente din zona aplicării reglementări-

Cu o aşa modalitate eficientă de aplicare

CAR, în exclusivitate pentru revista TIR

lor.

a legii, vom vedea că tot mai mulţi oa-

Magazin.

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Emil POP

23


P

Statistică

Piaţa românească a semiremorcilor în anul 2011 �������������������������������� ��� ������ ���������� � � !"��# ����� �$%�� � !&��#"'���� (������ �)"*�)� ���+�� ���!��������

� � � �� �� �� �� �� �� � �� � � � � � � � � � � � � � �� �� ��

� � �� � � � � � ���

� � �� � �� � � � � �

� �� �� � �� � � �� ���

���� � � �� �� �� �� � � �� � � � � � � � ��� ��

�� �� �� ����� ������� �� �� �� �� ��� ������ �� �� �� �� ��� ������ � � � � �� ����� � �� � � �� ����� � � � � � ����� � � � � � ����� � � � � �� ����� �� �� ��� �� ���� ����

�"#���������������$��%���$��� ��� ������ ���������� � � !"��# ����� ,!����) ��"*���� ���!��������

� � � � ��

� � � � �

� �� � � � ��

� � � � � �

� � � � � �

� � � � � �

���� � �� �� �� ����� ������� � �� � � �� � �� ������ � � � � � � �� ������ � � � � � � � ����� � � � � � � � ����� � �� �� �� � ��� ����

�"&���������������'������'��� ��� ������ ���������� � � !"��# ������� ���%��-��. ,����!� (������ ���+�� ��� � !&��#"'���� /����) ������0 ���!��������

� � � � � � � � � � � �

� � � � � � � � � � �

� �� � � � � � � � � � ��

� �� � � � � � � � � � �

� �� � � � � � � � � � ��

� � � � � �� � � � � � �

���� � � �� �� �� �� � � � � � � � � � � � � � � �� � �� ��

�� �� �� ����� ������� �� �� �� � ��� ������ �� �� � �� � ������ � � � �� �� ����� � � � � � ����� � � �� � �� ������ � � � � � ����� � � � � � ����� � � � � � ����� � � � � �� ����� � �� � � � ����� �� �� �� �� ��� ����

��(���������������������)���)�� ��� ������ ���������� � � !"��# ����� �������� ���0��%��� ���0��%��� ���!��������

24

� � � � � � �

� � � � � � �

� � � � � � �

� � � � � � �

� � � � � � �

� � � � � � �

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

���� � �� �� �� ����� ������� � � � � � � ���� � � � � � � � �� � � � � � � � �� � � � � � � � �� � � � � � � � �� � � � � � � � ����


Actualitate

Noul Mercedes-Benz Citan a fost supus testelor de iarnă Fiecare autovehicul Mercedes-Benz trebuie să îşi câştige dreptul de a afişa steaua cu trei colţuri a mărcii prin trecerea de probabil cele mai aspre şi mai riguroase teste de iarnă din industria automobilelor. Noul van pentru livrări urbane MercedesBenz Citan a finalizat cu succes aceste teste. Numeroase alte teste stau, de asemenea, mărturie pentru calitatea înaltă a caroseriei, interiorului, sistemului de direcţie şi a suspensiei.

Teste extreme la temperaturi de sub zero grade Temperaturi de până la -40° C, zăpezi cu grosimi de ordinul metrilor pe ambele margini ale drumului şi cel mai adesea şi pe drum, în condiţiile a doar câtorva ore de lumină: aşa sunt iernile în nordul Suediei, sumbre şi aspre. Acestea sunt condiţiile perfecte pentru a pune noul MercedesBenz Citan la încercare. Mercedes-Benz Vans testează de zeci de ani fiecare nou model în condiţii extreme, aproape de Cercul Polar. Vanurile Sprinter şi Vito au fost supuse unor teste riguroase de iarnă în numeroase ocazii. Acum, noul Citan a călcat pe urmele lor.

Centrul de testare propriu din apropiere de Cercul Arctic

În micul orăşel Arjeplog, Mercedes-Benz şi-a înfiinţat propriul centru de teste, cu ateliere, birouri şi piste de testare. Facilitatea este ţinută la distanţă de eventualii ochi indiscreţi. Aici şi pe alte piste de testare din apropierea unui lac, pe un traseu de munte provocator, precum şi în conducerea pe drumurile publice, noul van de livrări urbane Citan a trebuit să-şi demonstreze temperamentul. Testele s-au concentrat asupra comportamentelor de pornire la rece, de încălzire şi ventilaţie, de încălzire a scaunului, de dejivrare a parbrizului, în condiţiile iernii scandinave. Dar testarea din Cercul Arctic arată, de asemenea, modul în care materialele răspund la temperaturi extreme: cum funcţioneză etanşeităţile uşilor, de exemplu. La temperaturi de sub zero grade, chiar şi materialele plastice devin fragile şi se pot sparge sau rupe. În anumite circumstanţe, pot apărea scârţâituri în locurile în care materialele se suprapun. Aceste deficienţe sunt inacceptabile pentru un Mercedes-Benz. Dacă interiorul de marcă de înaltă calitate a Citan MercedesBenz poate rezista acestui mediu, va face faţă chiar şi celei mai dure ierni din Europa Centrală, în peregrinările sale. Citan a tre-

cut toate testele. Ca un veritabil MercedesBenz poate face faţă acum cu măiestrie chiar şi celor mai aspre condiţii de temperaturi scăzute.

Sisteme de control ale suspensiilor fin reglate

Centrul de testare scandinav, cu terenul său acoperit de gheaţă, este, de asemenea, locul ideal pentru a testa şi de a ajusta sistemele de control ale suspensiei. ESP® vine ca dotare standard la bordul Citan, aşa cum este la orice Mercedes-Benz. Cu toate că ESP ® este doar termenul general pentru o gamă largă de sisteme de control, incluzând subfuncţii cum ar fi sistemul de antiblocare a frânelor, controlul de accelerare antiderapare, unitatea de control a cuplului de conducere şi frânare, controlul cuplului de frecare al motorului, control subvirării, intervenţia în momentul rostogolirii. Fiecare dintre aceste sisteme trebuie să interacţioneze perfect într-un van MercedesBenz, în cele mai dificile condiţii şi cu diferite încărcături, şi, prin urmare, apare necesitatea unei testări exhaustive. Dispozitivele de măsurare şi un laptop sunt prezenţe constante la bordul vehiculelor camuflate de testare. Dar fineţea dezvoltatorilor cu experienţă este cel puţin la fel de valoroasă.

Itinerariul variat

Propria facilitate de testare a companiei din Arjeplog oferă gama completă de teren variat pentru testarea noului Citan, inclusiv drumuri cu o înclinare de 10, 15 şi 20 de procente, acoperit, pe o parte, cu asfalt încălzit de mare aderenţă şi, pe altă parte, cu gheaţă lucioasă. Inginerii vorbesc în termeni de împărţire μ (µ‑split), coeficienţi de frecare diferiţi, pe stânga şi dreapta. Chiar şi în aceste condiţii, Citan trebuie să navigheze pe pante şi coborâri în condiţii de siguranţă, la fel ca orice alt van Mercedes-Benz. Alte trasee cu zăpadă compactată sau zonă lungă de frânare, cu o suprafaţă de înaltă aderenţă pe altă parte pentru testarea frânării de mare viteză împing noul van de livrări urbane spre limite. Mercedes-Benz a specificat cu exactitate maximumul de corecţie al direcţiei, precum şi caracteristicile ratei de deviaţie - de rotaţie în jurul axei verticale, incluzând răspunsul în timp şi valoarea de vârf. Un Citan trebuie să răspundă în condiţii de siguranţă şi predictibilitate în orice moment.

Fabricanţii de gheaţă pregătesc trasee pe lacuri îngheţate

Pe lacul îngheţat din apropiere, profesionişti locali - fabricanţi de gheaţă- au pregătit trasee precis definite pentru Mercedes-Benz, inclusiv un circuit cu un diametru de 500 de metri, acoperit cu zăpadă pe exterior, gheaţă brută în mijloc şi gheaţă lucioasă spre interior. Aici şi pe diverse alte circuite de utilizare, cu curbe zdrobitoare şi strânse, Citan a trebuit să-şi demonstreze aderenţa şi stabilitatea de operare. Reglarea ca semn distinctiv de marcă a sistemelor de suspensie şi de control devine evidentă chiar şi la viteze mici pe gheaţă.

Undă verde pentru producţia de serie

Pentru a afla despre rezultatele programului testelor de iarnă din acest an, personal din senior managementul Mercedes-Benz Vans a mers în nordul îndepărtat al Suediei. Şeful Mercedes-Benz Vans, Volker Mornhinweg, a fost acolo, nu numai pentru a discuta cu inginerii de dezvoltare despre rezultatele testelor şi măsurile de reglare fină. El s-a implicat personal în unele teste. A petrecut două zile în recele ca gheaţa Arjeplog, la volanul Citan, punând la încercare materiale şi vehicule. Mornhinweg este impresionat: "Noile noastre sisteme de suspensie şi control sunt acum perfect reglate. Este ceva ce observi pe trasee de manevrabilitate diferită şi atunci când ieşi în afară sau frânezi. Sunt, de asemenea, extrem de fericit de schimbările din interior - atât din punct de vedere al aerului condiţionat, al încălzirii şi ventilaţiei cât şi datorită selecţiei unor materiale robuste. Citan este acum un Mercedes-Benz de mare încredere, după toate testele şi munca depusă de inginerii noştri de dezvoltare, şi de aceea este gata pentru producţia de serie".

Ioana BOTEZ

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

25

P


Daniel Ciolan, General Manager IAC Management: “Dacă aş fi reprezentantul unei autorităţi oneste, mi-aş dori să achiziţionez un autovehicul realizat de un producător european confirmat pe piaţă." Anul trecut a fost unul obişnuit pentru specialiştii de la IAC Management, la nivelul întregului business, însă afacerea cu autobuze nu s-a ridicat la standardele vizate de reprezentanţii companiei. IAC Management distribuie în România autovehicule de transport persoane Solaris cu soluţii integrate- autobuze, troleibuze şi tramvaie- destinate, în special, zonei urbane. În aceste condiţii, vânzările se leagă intrinsec de autorităţi, care trebuie să organizeze licitaţii. În ultima perioadă, s-au făcut foarte puţine achiziţii de acest tip, motiv pentru care IAC Management nu a avut succes în domeniul de vânzări autobuze. În 2011 s-au livrat opt unităţi la Oradea, datorită existenţei unui contract vechi. "Avem chiar şi în aceste condiţii o cotă de piaţă de 20%, ceea ce arată că acest domeniu este puternic lovit de criza economică mondială. În perspectiva alegerilor locale, care se vor desfăşura anul acesta, ne-am închipuit că se vor organiza mai multe licitaţii, însă, paradoxal, nici anul electoral nu a avut darul de a intensifica achiziţiile de autobuze. În această perioadă, se caută, în Brăila, autobuze care să aibă o capacitate redusă şi se oferă preţuri mult prea mici. Se mai organizează o licitaţie la Baia Mare, însă avem prea puţine variante faţă de ceea ce ne-am aşteptat. În plus, România este ţara contestaţiilor. Dacă se câştigă o licitaţie, se cere anularea ei, cu siguranţă. De exemplu, am citit că s-a semnat, în sfârşit, contractul de la Cluj pentru achiziţionarea unor tramvaie. Noi nu am participat la licitaţia care s-a organizat. Am înţeles că au existat contestaţii şi s-a întârziat punerea în aplicare a contractului cu şase luni. E de înţeles că toată lumea vrea să vândă autovehicule, tuturor ne este greu în afaceri, dar nu se poate să blocăm piaţa în mod constant, deoarece la nivel macro ar începe să funcţioneze altfel economia. Nu este o atitudine fair-play aceea de a-i ataca pe competitori, iar noi nu procedăm aşa. Este corect să ne concentrăm pe viitor şi să găsim căi de a câştiga noi licitaţii, în loc să contestăm ceea ce au obţinut alţii.", a explicat Daniel Ciolan. Cei care vor să cumpere autovehicule destinate transportului public cer oferte, nu neapărat în ideea de a vedea ce preţuri au produsele, ci pentru a prospecta piaţa cu privire la performanţele pe care le pot atinge vehiculele. Apoi se întocmeşte caietul de sarcini, în funcţie de bugetul alocat şi necesităţi.

26

"Cred că cei mai mulţi iau în calcul o specificaţie tehnică ce le poate permite să acceadă către vehiculele cele mai bune calitativ. Pe piaţa românească se găsesc şi produse realizate în afara UE,în care nu

licitaţiei aceste amănunte nu pot fi cuantificate, deoarece legea nu reglementează aceste aspecte. La nivelul Uniunii Europene există astfel de normative care impun respectarea anumitor standarde la achiziţi-

se garantează calitatea în aceeaşi măsură ca în fabricile cu tradiţie în domeniu. Dacă aş fi reprezentantul unei autorităţi oneste, mi-aş dori să achiziţionez un autovehicul realizat de un producător european confirmat pe piaţă. Există patru sau cinci astfel de companii, în momentul de faţă. Când se organizează licitaţii, se caută formule să fie chemaţi cei câţiva producători, care au făcut performanţe în domeniu, pentru a exista protecţie împotriva cumpărării vehiculelor care ar putea fi slabe calitativ. Dacă se raportează numai la preţ, atunci câştigă cei care au ofertele cele mai avantajoase din acest punct de vedere, însă, pe termen lung, cheltuielile vor fi mult mai mari pentru întreţinere . Problema este că în momentul

ile publice, în funcţie de poluare sau costuri pe durata de viaţă. Toate acestea trebuie să fie demonstrabile. Aşa se triază de la sine produsele. Se pot compara preţurile unor produse numai dacă performanţele lor sunt apropiate. La noi, decizia de achiziţie are şi o componentă politică intrinsecă. Apoi este nevoie şi de curaj să se organizeze licitaţii.. Toţi aşteaptă să vadă cine câştigă alegerile. Dacă rămân aceleaşi echipe, este posibil să se înceapă curând licitaţiile. Însă, dacă se schimbă primarii, va dura mult până se va înţelege sistemul şi vor prinde oamenii curaj să facă achiziţii pentru întreprinderile de transport locale", a adăugat General Managerul IAC Management.

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


Separat de afacerea cu distribuţia de autovehicule, reprezentanţii companiei au demarat un proiect finanţat de Uniunea Europeană. În urmă cu doi ani, s-a întocmit documentaţia pentru absorbirea a aproximativ 200 de mii de euro, pentru realizarea unui after-school în zona Colentina, din Bucureşti. Dosarul a fost depus în vara anului 2010. Abia acum se renovează casa destinată afacerii. Până în momentul de faţă, s-au băgat bani în proiect şi s-a aşteptat. În tot acest timp, s-au mărit preţurile şi societatea s-a schimbat radical. În doi ani, pot dispărea furnizori, oportunităţi de business, iar nemulţumirile legate de aceste tergiversări sunt vizibile în rândul reprezentanţilor IAC Management. Cu toate acestea, există un entuziasm în legătură cu această nouă afacere, tocmai pentru că nu se întrevăd riscuri în derularea ei. Preţurile pe care le vor practica vor fi rezonabile şi s-au înregistrat semnale că totul se va derula conform aşteptărilor. Autocarele se găsesc în portofoliul de produse ale Solaris Bus&Coach, însă nu constituie o prioritate pentru producător, după cum a declarat Ciolan. El susţine că nu constituie o prioritate nici pentru IAC Management distribuirea acestor produse pe piaţa românească. În schimb, autocarele şi autobuzele interurbane sunt vizate, în condiţiile în care se va revigora economia şi se vor înregistra solicitări pentru astfel de achiziţii din partea privaţilor. Această afacere se desfăşoară pe o nişă care nu vizează nici autocarele turistice. Cei din conducerea companiei preferă să devină vizibili în zonele în care pot performa. "Autobuzele de 12 metri sunt cele mai cumpărate la noi în ţară, deoarece au o capacitate foarte mare pentru călători, în raport cu lungimea vehiculului. Solarisul urban are o gamă extraordinar de mare de autobuze, care au lungimi de: 8,6, 9,5, 12, 13 şi 18 metri. Producătorul oferă produse diesel, hibrid, se lucrează şi la un prototip electric. Cel din urmă este supus testelor de anduranţă, în această perioadă. Nu cred însă, că acest produs nou va fi căutat în România. Se va întâmpla doar dacă vor exista reglementări de mediu mai favorabile. Este vorba despre un vehicul mai scump, care are unele dezavantaje legate de autonomie. Deşi este mai ieftină folosirea lui, preţul de achiziţie ridicat şi timpul relativ mare de încărcare al acumulatoarelor vor fi impedimente suficiente pentru a fi solicitat pe piaţa românească, pentru moment.”, a completat Daniel Ciolan. Solaris Bus&Coach îşi dezvoltă un departament de second-hand în această perioadă, iar specialiştii IAC Management se pregătesc să facă oferte şi pentru astfel de produse pe piaţă. De obicei, se achiziţionează vehicule noi pentru mediul urban. Licitaţiile pentru autovehicule second-hand sunt foarte rare, de aceea se întrevăd puţine contracte, pentru început, pe acest

segment. Cu toate acestea, reprezentanţii companiei pregătesc strategii de marketing menite să le atragă atenţia celor interesaţi asupra noului pachet de produse. "Licitaţiile organizate pentru achiziţionarea vehiculelor second-hand se fac, de obicei, cu o destinaţie precisă. Noi nu folosim astfel de pârghii, care să ne asigure o vânzare, de aceea va fi destul de greu să găsim o nişă pe piaţă. Am putea avea succes cu secondhand-uri destinate transportului interurban, deoarece acestea pot fi cumpărate de cei din mediul privat. Astfel am avea alte şanse să găsim clienţi interesaţi.”, crede şeful IAC Management. Reprezentanţii companiei au livrat doar în Oradea autobuze care se folosesc în transportul local. Pentru reparaţii se foloseşte

service-ul care este amenajat chiar acolo. Piesele sunt aduse în Oradea direct de la producător, cu sprijinul unor sisteme informatice bine implementate. "În momentul în care vom avea suficient de multe vânzări de autobuze pe piaţă, vom deschide în Bucureşti şi un depozit de piese de schimb.”, afirmă Ciolan. Producătorul oferă garanţii standard de trei ani şi, la anumite produse, se ajunge până la cinci-şase ani. Criza economică mondială s-a simţit şi în activitatea profesioniştilor de la IAC Management. Cu toate acestea, produsele Solaris Bus&Coach au înregistrat creşteri de vânzări considerabile pe piaţa europeană. Polonia a fost un caz fericit în contextul mondial, deoarece acolo nu s-a semnalat o scădere economică, ceea ce a constituit un mare avantaj pentru producător. Solarisul şi-a deschis o fabrică nouă în această perioadă. În 2007, înainte de criză, avea o producţie de 800-900 de autobuze, iar acum realizează acolo 1.500 de unităţi pe an. Au început şi livrările de tramvaie, iar România este o piaţă favorabilă pentru cumpărarea acestor produse. În Europa, de asemenea, trend-ul este de revenire la acest mijloc de transport, deoarece este mai ecologic, iar durata de viaţă este de cel puţin 30 de ani la orice tramvai. Deşi investiţia iniţială este foarte mare, avantajele ulterioare sunt mari pentru cumpărători, deoarece costurile de întreţinere şi exploatare sunt mai mici, având în vedere că un kilowatt este mult mai ieftin ca un litru de motorină.

“Autorităţile locale din Timişoara au anunţat că pregătesc o licitaţie pentru achiziţionarea unor tramvaie. Nu ştim dacă se va întâmpla anul acesta sau în 2013, dar ne vom prezenta. Ne aşteptăm ca multe oraşe să aibă nevoie de aceste mijloace de transport în comun şi suntem optimişti că vom avea unde să prezentăm produsele Solaris Bus & Coach. Deşi sunt doi producători de tramvaie în România, noi vom încerca să pătrundem pe această piaţă. Nu ne speriem nici de concurenţa celorlaţi producători europeni de tramvaie. Deşi avem o echipă de vânzări relativ mică pe Solaris, ne descurcăm deocamdată, deoarece oamenii sunt foarte specializaţi pe zona de întocmire a actelor pentru licitaţii. Profesioniştii de la Marketing deservesc mai multe companii şi ne dorim să se mărească activitatea şi să selectăm un personal mai numeros. Am schimbat oamenii până i-am găsit pe cei mai pregătiţi să facă faţă exigenţelor noastre. Ne propunem ca în acest an să participăm la orice licitaţie care ar putea să ne aducă noi clienţi. Autorităţile ar putea să ne ajute cu o legislaţie îmbunătăţită pentru a simplifica procedurile de achiziţie. Caietele de sarcini se depun la ANRMAP, unde personalul nu este suficient. Dosarele stau prea mult acolo. Trec aproximativ şase luni până se semnează un contract, mai durează două-trei luni producţia şi în cel mai bun caz se livrează produsele după un an de la anunţarea unei licitaţii. E o problemă că angajaţii bugetari sunt plătiţi fără a li se cuantifica performanţele şi de aici intervin blocajele în toate domeniile.”, ne-a explicat Ciolan. Pe zona de achiziţii ambulanţe totul este la fel de etanş, deoarece şi în această zonă marele client este statul. În primăvara anului trecut s-au organizat câteva licitaţii de acest tip, dar cei de la IAC Management nu au reuşit să câştige clienţi. Aceştia apreciază că în următoarea perioadă ar putea exista solicitări de ambulanţe din partea reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, iar, dacă nu se va întâmpla aşa, se estimează că nu se vor mai face astfel de achiziţii mulţi ani. “Aştept cu nerăbdare să merg pe autostrăzile pe care ni le promit guvernanţii, deoarece ştiu că vor avea nevoie de ele şi copiii mei, dar poate că şi ai lor.", mărturiseşte Daniel Ciolan.

Alina ANTON

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

27


P

Actualitate

DAF- un nou spoiler de plafon DAF introduce un nou spoiler de plafon cu greutate mai redusă, dispunând de un interval de ajustare îmbunătăţit, cu un mecanism unic de reglare, care permite şoferului o poziţionare mai uşoară la înălţimea optimă. Noul spoiler de plafon se potriveşte perfect cu programul DAF ATe (Advanced Transport Efficiency), care vizează o reducere suplimentară a consumului de combustibil şi a emisiilor, optimizând în acelaşi timp eficienţa camionului. Noul spoiler de plafon va fi disponibil ca opţiune de la sfârşitul verii pe toate modelele XF105 Space Cab. Principala caracteristică prin care se remarcă acest spoiler este intervalul mai larg de reglare,

de plafon cu un mecanism convenabil de

care permite utilizarea acestei variante cu

reglare, care permite soferului ajustarea

capetele tractoare cu garda joasă. Acest

înălţimii spoilerului de lângă camion, utili-

spoiler nou, reglabil de plafon este, de asemenea, cu 25 de kilograme mai uşor, ceea ce creşte capacitatea de încărcare a camionului.

zând o tijă de reglare montată pe peretele spate al cabinei sau pe partea interioară a aripilor. Aceasta asigură poziţionarea

O caracteristică a noului spoiler de plafon

permanentă a spoilerului la înălţimea

concepută special pentru XF105 Space

corectă, ceea ce poate reduce cu câteva

Cab este opţiunea de a echipa spoilerul

procente consumul de combustibil.

DAF Trucks- nou centru de distribuţie a pieselor la Eindhoven enţă operaţională pentru a susţine creş-

buţie a pieselor, localizate strategic, la

terea DAF", a afirmat Harrie Schippers,

Madrid, Budapesta, Moscova, Leyland şi

preşedinte DAF Trucks. "În 2011, DAF a

Eindhoven, care deservesc peste 1.000

obţinut o cotă de piaţă record de 15,5%

de reprezentanţe DAF”, a adăugat Dick

în Uniunea Europeană în clasa de peste

Leek, director general PACCAR Parts

16 tone şi şi-a asigurat poziţia de lider în

Europe. "Construcţia centrului de 26.000

vânzările de camioane. Succesul DAF

de metri pătraţi este estimată să încea-

DAF a anunţat o investiţie în valoare de

se datorează reţelei noastre excelente

pă până în luna iulie a acestui an şi să

30 de milioane de euro în construcţia

de dealeri şi gamei de produse eficien-

fie finalizată în prima jumătate a anului

unui centru nou, de ultimă generaţie, de

te, susţinute de servicii de primă clasă,

2013. Noul centru de distribuţie va utiliza

distribuţie a pieselor PACCAR (PDC) la

precum PACCAR Financial şi PACCAR

tehnologie de clasă mondială, precum

Eindhoven, în Olanda.

Parts.”, a declarat Schippers.

sisteme logistice avansate, identificarea

"Noul centru de distribuţie înlocuieşte

"PACCAR Parts distribuie piese post-

prin radiofrecvenţă, etichete inteligente

centrul existent de la Eindhoven şi fur-

vânzare pentru camioane pe teritoriul

şi colectarea cu voce generată pe calcu-

Europei, utilizând cinci centre de distri-

lator”.

nizează capacitate suplimentară şi efici-

28

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


Actualitate

Travego Mercedes-Benz echipat cu Active Brake Assist 2

Mercedes-Benz lansează a doua generaţie a Active Brake Assist (asistarea activă de frânare) pe autocarul Travego. Noua generaţie a mult-premiatului Active Brake Assist -cunoscut, de asemenea, ca sistemul de urgenţă avansat de frânare- poate detecta acum obstacolele staţionare. Până în prezent, după o serie de avertismente asupra severităţii situaţiei în creştere şi o lipsă de reacţie din partea conducătorului auto, sistemul de siguranţă iniţia întotdeauna, în mod automat, o frânare totală, în cazul unui risc acut de coliziune cu un vehicul mai lent în mişcare în faţă.

Testat peste cinci miliarde de kilometri După introducerea diverselor sisteme active şi pasive de asistenţă, cum ar fi Programul Electronic de Stabilitate (ESP), Lane Assistant (SPA), Continuous Braking Limiter (DBL), Brake Assist (BA), Adaptive Cruise Control (ART), Front Collision Guard (FCG) şi Active Brake Assist, Mercedes-Benz introduce acum a doua generaţie de Active Brake Assist, încă o piatră de hotar pe calea punerii în

aplicare a viziunii de conducere fără accidente. Până în prezent, sistemul de siguranţă iniţia doar oprirea de urgenţă, în cazul în care exista un risc de coliziune cu vehiculul din faţă. Active Brake Assist 2 are acum capacitatea de a iniţia o manevră de frânare, ca răspuns la obstacolele staţionare, de exemplu, în cazul în care există o coadă neaşteptată pe autostradă. Tehnologia Active Brake Assist a fost implementată pe camioanele de mare tonaj Mercedes-Benz Actros în 2006 şi pe autocarele Mercedes-Benz Travego în 2008. De atunci, acest sistem de asistenţă şi-a demonstrat cu adevărat valoarea, pe parcursul a peste cinci miliarde de kilometri. Pe drumuri, există aproximativ 27.000 de autobuze şi camioane Daimler echipate cu Active Brake Assist. Active Brake Assist 2 se va alătura sistemului actual de la sfârşitul anului. Mercedes-Benz va continua să distribuie Active Brake Assist, fără niciun cost suplimentar, atunci când un client comandă sistemul Adaptive Cruise Control.

Detecţia obstacolelor staţionare Radarul sistemului Active Brake Assist 2 scanează o zonă între 0,25 şi 200 metri pe linia din faţa autocarului şi monitorizează în mod constant distanţa şi diferenţa de viteză a vehiculului din faţă sau în raport cu un obstacol staţionar. În cazul în care un accident este inevitabil dacă conducătorul auto nu ia măsuri, şoferul este mai întâi avertizat printr-un triunghi roşu care se aprinde şi un semnal acustic de avertizare. Dacă situaţia

devine mai gravă, sistemul reacţionează prin frânare.

Conceptul de avertizare este proiectat astfel încât şoferii să poată lua ei înşişi măsuri, pentru a evita o situaţie critică. Frânarea iniţiată de Active Brake Assist 2 se face cu doar 30% din puterea maximă de frânare şi, astfel, conducătorul auto poate să câştige timpul necesar pentru a evita potenţialul accident şi a lua măsurile corespunzătoare.

Eficace şi stabil în diferite condiţii Comparativ cu alte sisteme încă în curs de dezvoltare, Active Brake Assist 2 are avantaje distincte. Tehnologia sa radar de succes s-a dovedit a fi robustă în cele mai diverse condiţii de vreme şi de iluminare. De asemenea, sistemul Active Brake Assist 2 este activ în întreaga gamă de viteze a unui autocar, de la aproape de 0 km/oră (conducere lentă), până la viteze de autostradă, cu limitator de 100 km/oră. Active Brake Assist 2 de la Mercedes-Benz Actros a fost adaptat nevoilor autobuzelor pentru acest scop.

Ioana BOTEZ

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

29

P


P

Actualitate

Mercedes-Benznoua generaţie de motoare pentru autovehiculele comerciale Mercedes-Benz a dezvăluit o generaţie complet nouă de motoare pentru autovehicule comerciale de tonaj mediu prin prezentarea noilor motoare de serie OM 93x la Stuttgart-Unter­türk­heim. Alături de motorul OM 470 pentru autovehiculele de mare tonaj, Daimler îşi extinde portofoliul de motoare "BlueEfficiency Power" cu o gamă cuprinzătoare în concordanţă cu standardele de emisii Euro VI. Prezentat pentru prima oară în 2011, motorul OM

471 a fost deja introdus în serviciile de transport de mărfuri pe distanţe lungi pe noul Mercedes-Benz Actros.

aglom e raţiile urbane, în cazul cărora reducerea de emisii reprezintă un beneficiu pentru populaţia locală. În acelaşi timp, noile motoare pentru autovehicule comerciale de tonaj mediu sunt extrem de economice, mulţumită perioadei îndelungate de viaţă, consumului scăzut de combustibil, tehnologiei AdBlue, uleiului de motor şi intervalelor lungi de întreţinere. Tehnologia inovatoare a motoarelor garantează modelelor OM 93x acceleraţie promptă şi putere impresionantă. Unul dintre cele mai importante elemente tehnice este sincronizarea supapelor variabile, introdusă pentru prima dată pe motoarele diesel.

"Noile motoare stabilesc noi puncte de referinţă în clasa lor. Acestea au fost create pentru a face faţă fără compromis normelor de mediu, economiei de combustibil şi performanţei", a declarat Georg Weiberg, Director al Truck Product Engineering Daimler Trucks, în cadrul lansării motoarelor. Pentru prima dată în gama de motoare de serie destinate autovehiculelor comerciale, toate motoarele respectă normele standard de emisii Euro VI. Normele Euro VI vor fi obligatorii în Uniunea Europeană din 2013/14. "Prin urmare, Mercedes-Benz îşi asumă din nou rolul de pionier în protecţia mediului", a adăugat Weiberg. El a mai subliniat că acest lucru era foarte important mai ales pentru motoarele OM 93x pentru că acestea sunt folosite pe autovehiculele comerciale de tonaj mediu, în principal pe camioane şi autobuze, utilizate cu precădere în

30

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Motoarele O M 934 şi OM 936 pentru autovehiculele comerciale de tonaj mediu, cu 4, respectiv, 6 cilindri şi cilindree

de 5,1 şi 7,7 litri, asigură o putere de la 115 kW (156 CP) la 260 kW (354 CP). Pe termen lung, cele două motoare vor înlocui motoarele din seria 900 lansate în 1996, cu un volum de producţie de până la un milion de unităţi. Motorul OM 470 pentru autovehiculele de mare tonaj cu şase cilindri şi cilindree de 10,7 litri generează o putere de la 240 kW (326 CP) la 315 kW (428 CP). Acesta este urmat de motorul OM 471 cu o capacitate de 12,8 litri, prezentat anul trecut. Noile motoare sunt adaptate pentru transportul din distribuţie, de tonaj mic până la cel de tonaj mare, servicii de construcţii, de tonaj mic şi mediu, şi pentru transportul pe distanţe lungi. De asemenea, OM 936 este proiectat şi pentru autobuzele de transport din zonele urbane şi rurale, în configuraţii verticale şi orizontale. (C.C.)


MICHELIN Primacy 3 - anvelopa revoluţionară în siguranţa rutieră Michelin a lansat, la 29 martie, pe piaţa românească o nouă anvelopă pentru turisme MICHELIN Primacy 3. Această anvelopă va deschide o eră cu totul nouă din punct de vedere al siguranţei rutiere. Comparativ cu primii 4 competitori, anvelopa MICHELIN Primacy 3 oferă cea mai bună aderenţă la frânarea pe suprafeţe uscate sau umede şi la virarea pe carosabil umed. Acest fapt a fost demonstrat în cadrul testelor realizate, în 2011, de către TÜV SÜD Automotive şi IDIADA, două organizaţii independente. Un exemplu al superiorităţii acestei anvelope este acela că, la 100 km/h, pe carosabil uscat, distanţa de frânare, în cazul MICHELIN Primacy 3, a fost în medie cu 2,2 m mai mică decât în cazul anvelopelor concurente. Denumirea noii anvelope reflectă calităţile acesteia: MICHELIN Primacy 3 oferă siguranţă îmbunătăţită în trei domenii diferite de performanţă. Şi, ca în cazul tuturor anvelopelor MICHELIN, la randamentul kilometric sporit se adaugă şi

reducerea consumului de carburant -în acest caz, până la 70 litri pe toată durata de viaţă a anvelopei. Pentru a oferi acest echilibru al performanţelor, Michelin a implementat un concept inovator, care integrează o înţelegere profundă a accidentelor rutiere de către echipele sale de cercetare şi dezvoltare. De ce tocmai siguranţă? Deoarece, conform unui studiu realizat în 2010, de către GFK în cinci ţări (Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie), cel mai important element pe care consumatorii îl aşteaptă de la o anvelopă, este siguranţa. Şi nu este de mirare că siguranţa reprezintă o prioritate. Mai mult, studiile întreprinse au oferit şi alte informaţii. De cele mai multe ori, pericolele rutiere apar în cele mai neprevăzute situaţii. - Câţi oameni ştiu că 70% din accidentele rutiere au loc pe carosabil uscat? - Cine ştie că 60% din accidente au loc în oraşe, la viteze reduse? Aceste două statistici, aflate în contradicţie cu prejudecăţile ancorate puternic în mintea oamenilor, indică foarte clar necesitatea de a aborda studiul accidentelor dintr-o nouă perspectivă. Odată cu infirmarea acestor idei preconcepute, Michelin oferă soluţii viabile, prin care îşi reafirmă totodată implicarea în îmbunătăţirea siguranţei rutiere pentru toţi participanţii la trafic. Prin abordarea problemei accidentelor rutiere din trei perspective diferite, Michelin intenţionează să reducă frecvenţa acestora: 1)Michelin acţionează în vederea îmbunătăţirii înţelegerii accidentelor rutiere. 2)Cu fiecare anvelopă pe care o concepe, prioritatea Michelin o reprezintă siguranţa. Aceasta este preocuparea sa majoră. Grupul Michelin nu se rezumă la

culegerea de informaţii privind pericolele rutiere. Echipele sale de cercetare şi dezvoltare sunt implicate activ în asimilarea acestor informaţii. Astfel, Michelin

este în măsură să conceapă anvelope care să se comporte perfect în situaţiile critice din trafic, răspunzând astfel celor mai importante preocupări ale conducătorilor auto din întreaga lume. Noua anvelopă MICHELIN Primacy 3 reprezintă materializarea acestei strategii. 3)În acelaşi timp, Michelin ajută la modificarea comportamentului rutier al participanţilor la trafic. Grupul organizează programe menite să atragă atenţia utilizatorilor asupra importanţei menţinerii unei valori corecte de presiune în anvelope. Acesta este motivul pentru care a pus la dispoziţia autorităţilor rutiere şi a comunităţilor locale pompele de aer Michelin Man, care să permită conducătorilor auto să umfle anvelopele corect şi uşor, fără niciun fel de costuri. Michelin participă totodată în programe care se adresează guvernelor naţionale şi colaborează, în acelaşi timp, cu organizaţii publice şi private.(I.B.)

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

31


P

Actualitate

Grupul Lagermax preia compania Frikus reprezentant al familiilor proprietare ale companiei Frikus a explicat: "Suntem mândri că predăm progresul mai multor generaţii unei companii austriece lider în domeniul logisticii internaţionale, pentru a deveni parte integrantă a unei dezvoltări ulterioare interesante. Ambele companii pot privi în urmă la o tradiţie de câţiva zeci de ani şi împărtăşesc aceeaşi filosofie: fiind grupuri de afaceri administrate de proprietari, sunt conduse de antreprenori cu experienţă şi simbolizează Din motive strategice, proprietarii com-

servicii Lagermax sub forma unor dome-

cel mai înalt nivel de calitate şi valoare

paniei de expediţie şi transport Frikus

nii noi de activitate.

pentru clienţi".

Friedrich Kraftwagentransport und Spe-

"Această achiziţie ne consolidează pre-

Clienţii vor beneficia de pe urma prezen-

ditions GmbH din landul Stiria, având

zenţa în Austria, precum şi în Europa

ţei regionale puternice şi a reţelei inter-

sediul central în Zettling, districtul Graz,

Centrală şi de Est şi extinde şi mai mult

naţionale a Grupului Lagermax.

se retrag din companie. Retroactiv, înce-

reţeaua noastră", a afirmat Alexander

pând cu 1 ianuarie 2012, grupul de ex-

Friesz, membru al Consiliului de Admi-

Grupul Lagermax

pediţie Lagermax, cu sediul în Salzburg,

nistraţie Lagermax.

Având 50 de unităţi în unsprezece ţări

preia compania Frikus, care administrea-

Domeniile de activitate ale companiilor

din Europa, Grupul Lagermax oferă o re-

ză în principal transporturi internaţionale,

Frikus şi Lagermax vor produce sinergii în

ţea de distribuţie sofisticată pentru toate

logistică pentru contracte şi domeniul au-

multe sectoare. "Unitatea Frikus din por-

nevoile clienţilor. Pe lângă Austria, reţea-

tomobilistic, precum şi gestionare de de-

tul Koper va deservi în special logistica

ua include unităţi în Germania, Republi-

şeuri. Tranzacţia depinde de aprobarea

noastră de automobile, constituindu-se

ca Cehă, Slovacia, Ungaria, România,

autorităţilor de concurenţă.

într-un centru de import pentru automo-

Bulgaria, Slovenia, Croaţia, Bosnia-Her-

Domeniile de activitate ale companiei

bilele importate din Asia, Turcia, Spania

ţegovina şi Serbia. În 2011, Grupul La-

Frikus completează perfect portofoliul

şi Africa de Nord şi va deservi distribuţia

germax a generat o cifră totală de afaceri

existent de servicii al Grupului Lager-

ulterioară în Europa. Va consolida siste-

de 305 milioane euro şi a avut 2.410 an-

mul de care dispunem.", a explicat Tho-

gajaţi. Grupul Lagermax a fost înfiinţat în

mas Baumgartner, membru al Consiliului

1920. Sediul central al companiei se află

de Administraţie Lagermax.

în Salzburg.

Lagermax – o companie cu persona-

Compania Frikus

litate

Frikus are în prezent 570 de angajaţi şi a

În lunile următoare, afacerea de familie

realizat, în 2011, o cifră de afaceri de 65

Lagermax, care funcţionează de peste

milioane de euro. Compania de expediţie

90 de ani, va implementa integrarea atent

a fost înfiinţată în 1928. Pe lângă unităţile

max, specializat în logistică. Unele do-

planificată a companiei Frikus în cadrul

din Austria, de la Zettling (sediul central),

menii, cum ar fi gestionarea deşeurilor

grupului. Numele companiei Frikus va

Kalsdorf, Viena şi Güssing, administrea-

şi reciclarea, vor extinde gama vastă de

rămâne neschimbat. Regina Friedrich,

ză filiale în Ungaria şi Slovenia.(C.C.)

32

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


AUTOSTRADA

– supliment de infrastructură rutieră –

Regele bucureştean al asfaltului vs. regina neîncoronată a şmecherilor din CNADNR

Theodor Berna a dat-o în judecată pe Daniela Drăghia Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), împreună cu directorul general al acesteia, Daniela Drăghia, au fost chemate în judecată de către firma Tehnologica Radion, după ce compania de stat a decis anularea licitaţiei pentru construirea a 25 de kilometri de autostradă dintre Timişoara şi Lugoj. Tehnologica Radion, firmă deţinută de Theodor Berna, este, alături de Delta ACM, Euroconstruct Trading '98 şi Strabag, una dintre companiile ce primesc contracte grase de la Primăria Capitalei pentru întreţinerea străzilor Bucureştiului. La începutul lunii martie, Tehnologica Radion a depus o plângere la Curtea de Apel Bucureşti, în care cere sancţionarea Danielei Drăghia şi a CNADNR pentru "neexecutarea unei hotărâri (judecătoreşti-n.r.)". Disputa a început în urmă cu un an, după ce CNADNR a desemnat câştigătoare a licitaţiei o asociere italiană ce includea firmele Tirrena Scavi şi Cossi, chiar dacă acestea nu îndeplineau condiţiile de calificare la licitaţie, după cum au stabilit ulterior mai multe instituţii ale statului. Contestaţia firmei Tehnologica Radion a fost admisă de Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa a anulat, anul trecut, totodată, raportul procedurii de atribuire prin care se declara câştigătoare firma italiană. CNADNR a formulat o plângere împotriva deciziei Curţii de Apel, prin care a solicitat desfiinţarea deciziei privind licitaţia pentru proiectarea şi execuţia unui tronson din autostrada Timişoara-Lugoj şi "respingerea contestaţiei formulate de Tehnologica Radion". Judecătorii Curţii de Apel au respins plângerea formulată de Compania Naţională de Autostrăzi. În ciuda faptului că oferta firmei Tehnologica Radion a fost declarată admisibilă de două ori de către CNADNR, după evaluarea ofertelor şi după două decizii pronunţate de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, opinia şefilor CNADNR a fost că oferta firmei Tehnologica este inadmisibilă. La închiderea ediţiei revistei Tir Magazin,

înfăţişarea părţilor pentru ultimul proces pe rol nu avusese încă loc, acesta aflându-se la al treilea termen.

Scos din nou la licitaţie

Fără să aştepte decizia Curţii de Apel Bucureşti, CNADNR a decis reluarea licitaţiei pentru lotul II al autostrăzii Timişoara-Lugoj, alături de licitaţiile pentru celelalte trei tronsoane, cuprinse între Lugoj şi Deva, care nu au constructor. CNADNR a publicat datele privitoare la licitaţia pentru lotul IV din Lugoj-Deva, informaţiile privitoare la celelalte trei loturi urmând să fie anunţate ulterior. Al patrulea lot dintre Lugoj şi Deva scos la licitaţie are o lungime de 22 de kilometri. Preţul estimativ pentru acesta este de 1,04 miliarde lei, ceea ce corespunde unui preţ unitar de peste 10 milioane euro pe kilometru, fără TVA. Standardele de cost realizate de Ministerul Transporturilor prevăd un cost unitar pe kilometru de autostradă de 4-6 milioane euro, care nu ia în considerare însă şi lucrările de artă. În cazul de faţă, sectorul de autostradă va conţine însă două poduri, şase pasaje, trei viaducte, un nod rutier în zona localităţii Şoimuş, la patru kilometri nord de Deva. Realizarea tronsonului va dura 30 de luni, iar garanţia lucrărilor va fi de 4 ani. Atribuirea contractului se va face pe criteriul preţ minim. Proiectul este finanţat în proporţie de 85% de către Comisia Europeană. Restul finanţării este asigurat de la bugetul de stat. Pe lângă tronsonul IV din Lugoj Deva, CNADNR a mai scos la licitaţie şi loturile II şi III din acelaşi tronson şi lotul II din Timişoara-Lugoj, adică cel disputat cu firma Tehnologica Radion. Lungimea însumată a acestora este de 75 de kilometri. Valoarea estimativă a licitaţiilor ce vor avea loc în iunie este de 3,75 miliarde lei, fără TVA. Atribuirea contractelor cu asfalt pe Coridorul IV de Transport Pan-european, în primăvara anului trecut, s-a făcut de o manieră controversată. Firme ale regilor români ai asfaltului au câştigat contracte de sute de milioane de lei, chiar dacă

au avut preţuri foarte mari la licitaţii. Mai mult, firme importante la nivel european au fost descalificate, cu toate că au oferit preţuri mult mai bune.

Scoasă din nou de la naftalină După ce a anunţat că tronsonul Sibiu-Piteşti are şanse să fie finanţat din fonduri europene, Ministerul Transporturilor a decis reluarea proiectului. La începutul lunii, CNADNR a lansat licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate la autostrada Sibiu-Piteşti, valoarea contractului pentru întocmirea documentaţiei fiind estimată la 61,4 milioane de lei (14 milioane de euro), fără TVA. Durata de actualizare a studiului a fost stabilită la 10 luni. Scopul contractului este revizuirea studiului de fezabilitate, elaborarea sau revizuirea/actualizarea proiectelor de relocare/protejare utilităţi, precum şi acordarea de asistenţă CNADNR în vederea întocmirii aplicaţiei de finanţare şi a elaborării documentaţiei de atribuire pentru contractul de proiectare/execuţie, informează CNADNR. Revizuirea studiului de fezabilitate este finanţată din fonduri europene nerambursabile (85%) şi de la bugetul de stat. Vechiul studiu data din 2008 şi fusese realizat de compania de proiectare şi consultanţă IPTANA. Fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu a declarat, în luna februarie, că Guvernul a renunţat la ideea construirii autostrăzii Sibiu-Piteşti prin parteneriat public-privat şi că proiectul ar putea fi finanţat din fondurile UE alocate României pentru transport în perioada 2014-2020. Autostrada Sibiu-Piteşti este singurul tronson al Coridorului IV Pan-european de Transport pentru care sursa de finanţare nu a fost stabilită. În România, coridorul urmează traseul Nădlac-AradDeva-Orăştie-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Feteşti-Constanţa.

Tudor CAPATOS

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

33


AUTOSTRADA

Nelu Iordache are probleme cu autostrada Patronul firmei Romstrade, care a câştigat de pe locul şase la preţ contractul de construire a autostrăzii Nădlac-Arad, primul lot, a intrat în atenţia Ministerului Transporturilor. Aflat în control pe şantierul lucrărilor la autostradă între cele două localităţi, ministrul Alexandru Nazare şi-a arătat nemulţumirea faţă de stadiul incipient în care se găsesc aceste lucrări, mai ales pe lotul păstorit de firma asfaltatorului român. La aproape un an de la începerea lucrărilor şi cu un an înainte de termenul la care ele trebuie finalizate, acestea sunt definitivate în proporţie de doar şapte la sută. "Dacă mă uit cum s-a lucrat la lotul acesta, cred că nici în 2014 nu terminaţi. E impropriu spus «cum s-a lucrat», pentru că nu s-a lucrat. Să ştiţi că ambiţiile pe care le avem noi este (sunt - n.r.), în principal, iar aici vreau să mă ascultaţi foarte atent... această autostradă poate fi terminată la nivel de asfalt în acest an. Asta e ambiţia pe care o am eu şi vreau să fie reflectată şi în modul în care lucraţi", i-a spus Alexandru Nazare directorului executiv al Romstrade, Radu Munteanu. Potrivit presei, firma Romstrade a încasat deja 17,6% din valoarea contractului de 89 de milioane de euro deşi a realizat doar 7% din lucrări. Transporturile au cerut firmei Romstrade să dubleze capacităţile tehnice şi personalul, pentru a se putea lucra în două sau trei schimburi. "Trebuie să recuperaţi. Aşa ceva e inadmisibil, nu aşa se lucrează. Noi ne-am îndeplinit toate obligaţiile faţă de dumneavoastră", le-a spus Nazare celor de la Romstrade.

Explicaţia oficială: a plouat Cauza întârzierilor la lucrări este vremea nefavorabilă, afirmă oficialii firmei deţinute de Nelu Iordache. De altfel, într-o intervenţie la televiziune, acesta din urmă a afirmat că, din cauza ploilor şi a topirii zăpezilor, pământul ar fi prea umed şi nu pot fi făcute lucrări. Problema reală se pare că nu e însă vre-

34

mea, ci obiceiul mai vechi a firmei Romstrade de a nu îşi plăti obligaţiile. În cazul de faţă este vorba de neplata salariilor către muncitorii angajaţi, care au părăsit şantierul. "Plăţile vor fi făcute la zi în următoarea lună. Ne-am achitat datoriile la toţi furnizorii", a spus Munteanu. El a adăugat că va completa personalul în următoarele două săptămâni, de când se va lucra în două schimburi pentru recuperarea întârzierilor. Promisiunile nu lipsesc. "Drumul va fi finalizat la sfârşitul lunii noiembrie, iar anul viitor facem lucrările anexe, parcările, parapeţii, pasajele, un sens de autostradă să poată fi utilizat", a spus reprezentantul Romstrade, fost angajat al CNADNR.

N-au fost plătiţi că erau beţivi Problemele au apărut după ce Romstrade nu şi-a mai plătit angajaţii din luna decembrie a anului trecut, potrivit unui ziar local din Arad. Oamenii şi-au luat "bocceaua în spinare" şi au plecat, abandonând şantierul. Nemulţumiţii s-au adresat inclusiv Inspectoratului Teritorial de Muncă. Reprezentanţii societăţii au afirmat însă că nemulţumiţii erau de fapt doar cei indisciplinaţi. Potrivit unui comunicat de presă remis de Romstrade, "foştii angajaţi ai companiei, care au făcut declaraţii publice referitor la neplata salariilor, sunt muncitori care au fost demişi din motive disciplinare, respectiv consumarea băuturilor alcoolice în timpul programului şi nerespectarea programului de lucru". Aceste abateri ar fi putut avea repercusiuni asupra bunului mers al activităţii pe şantier, astfel încât compania a trebuit să ia măsuri, pentru a nu încetini sau tulbura cu nimic derularea lucrărilor, au afirmat oficialii Romstrade. Ei susţin că "la ora actuală, toţi muncitorii angajaţi ai companiei Romstrade de pe şantierul autostrada Nădlac-Arad sunt plătiţi la zi".

Notificări de remediere Declaraţiile făcute de oficialii Romstrade sunt contrazise, însă, chiar de către cei

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

care fac verificări şi care sunt chiar beneficiarii lucrării, respectiv reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Aceştia spun că "faţă de programul iniţial de lucrări, constructorul înregistrează întârzieri. CNADNR a emis notificări de remediere, astfel încât constructorul să se mobilizeze şi să respecte termenele angajate". Notificările de remediere sunt un prim pas în procesul de recuperare a întârzierilor în relaţia dintre compania de stat şi un constructor. Dacă acestea nu sunt remediate de cel din urmă, CNADNR poate solicita claimuri, iar în final se poate ajunge la rezilierea contractului.

Renume prost Firma de construcţii a lui Nelu Iordache are de altfel un renume prost printre furnizorii de produse şi servicii. O altă companie a lui Nelu Iordache, operatorul aerian Blue Air a fost şi ea în centrul atenţiei publice acum doi ani, după ce s-a afirmat că avea datorii neplătite faţă de furnizori. În primele cinci săptămâni din 2012, Romstrade, companie înregistrată în localitatea Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu, s-a confruntat cu depunerea a 15 cereri de insolvenţă din partea furnizorilor de servicii şi produse cu care a colaborat în ultimii doi ani. Printre societăţile ce au formulat cereri de plată împotriva firmei fac parte un furnizor de produse petroliere, compania ce a livrat utilajele pentru lucrările efectuate de Romstrade la proiectul Transalpina (Cibul Euro -Petroşani), producătorul de prefabricate din beton Macofil (Târgu Jiu), două companii de construcţii (Agroindustrial Construct -Iaşi şi Felicon Impex -Filiaşi) etc. Sumele datorate de firmă sunt mici comparativ cu încasările şi contractele companiei Romstrade (de ordinul sutelor de mii de lei), însă neîncasarea banilor bagă în faliment furnizorii Romstrade. Cererile de intrare în insolvenţă se judecă la Tribunalul Giurgiu, adică în judeţul unde are Nelu Iordache firma înregistrată.

Tudor CAPATOS


AUTOSTRADA

Nazare explică într-un interviu cum s-au născut regii asfaltului Ministrul Transporturilor Alexandru Nazare a acordat la începutul acestei luni un interviu unui cotidian de afaceri. Dacă unul dintre "faimoşii" foşti directori generali ai Companiei de Autostrăzi, Liviu Costache, afirma că banii nu se fură, ci doar se risipesc, actualul ministru spune doar că ei dispar ca urmare a "unei capacităţi administrative insuficient consolidate". Nu se poate spune că se risipesc dar nici nu se poate spune că nu se risipesc, este una dintre concluziile "profunde" rezultate în urma spuselor lui Nazare. Bechtel, capacitatea administrativă redusă şi întârzierea cu care a fost acreditat Ministerul Transporturilor la Bruxelles pentru atragerea fondurilor europene, sunt vinovaţii. Vă prezentăm în continuare extrase din acest interviu, cu comentariile noastre.

Unde ajung banii? Cine vrea să afle cum este posibil ca, în ultimii ani, să se fi cheltuit aproximativ două-trei miliarde de euro pe an fără rezultate vizibile, nu are şanse să afle prea multe din răspunsurile ministrului Nazare. Chiar dacă întrebarea a fost un laitmotiv al interviului! La niciuna dintre întrebările ce au vizat acest aspect Nazare nu a dat răspunsuri concrete. "Am cheltuit 10 mld. euro, dacă ar fi costat şi 10 mil. euro un kilometru, ar fi trebuit să avem 1.000 km de autostrăzi. Ce îi spuneţi unui om de pe stradă care vă întreabă acest lucru?", l-au întrebat ziariştii? Cauza, le-a explicat Nazare este "lipsa unei planificări adecvate, lipsa unui portofoliu de proiecte clar şi în special coerenţa în prioritizare". Acestea sunt singurele răspunsuri ce au o cât de mică legătură cu întrebarea ce i-a fost pusă. În restul răspunsului său la această întrebare, Nazare s-a referit la caracterul prioritar al Coridorului IV, la nevoia unei strategii coerente în domeniu, etc. Lucruri adevărate, dar fără nicio legătură cu ce fusese întrebat. Nazare este în dezacord şi cu întrebarea ziariştilor dacă "interesele statului au fost suficient protejate?". Din limbajul de lemn ministerial, Nazare le-a răspuns că este mai corect afirmat că "nu am avut

o capacitate administrativă suficient de consolidată ca să putem să răs­pun­dem unora dintre claim-urile (cerinţele de plată- n. red.) care s-au făcut". Cum se pot proteja interesele statului, în absenţa unei capacităţi administrative necesare, rămâne un mister. Întrebat dacă administrarea banilor la Compania de Autostrăzi a fost bună, ministrul Transporturilor a fentat din nou un răspuns direct. "Să spun că e bună… Aş spune că au fost rezultate şi sunt vizibile, cel puţin în ultimii doi ani, au fost nişte kilometri de autostradă des­chişi, am avut DN-uri (drumuri naţionale n. red.) pe care le-am finalizat, am avut lucruri concrete pe care le-am arătat".

Regii asfaltului şi procedurile europene Ministrul Nazare a fost întrebat şi cum explică faptul că aceleaşi firme, anume Euro Construct Trading '98 (Dan Beşciu), Delta ACM (Florea Diaconu), Spedition UMB (Dorinel Umbrărescu), Pa&Co (Costel Căşuneanu) câştigă contractele cu statul de ani buni şi folosesc maşini de un milion de euro (referire la Bugatti-ul Veyron condus de unul dintre fiii lui Costel Căşuneanu). "E vorba de politica de achiziţii", a explicat "savant" ministrul. Regii asfaltului, despre care a fost întrebat, ar fi rezultat în urma unui plan de standardizare a documentaţiilor de achiziţie publică, pus la punct cu Comisia Europeană. Planul a dus la apariţia unor criterii de calificare la licitaţii "clare şi uniforme", iar companiile mari "au o şansă în plus atunci când vine vorba de calificare". "Dumneavoastră leaţi făcut mari în cei cinci ani. Ministerul Transporturilor le-a făcut mari, le-a dat comenzi şi apoi au devenit mari. Aceleaşi patru-cinci companii", i-au spus ziariştii lui Nazare.

Secretul aşa-ziselor economii Ministrul a ţinut să spună că, dimpotrivă, la ministerul său se fac economii. Mai multe proiecte de autostrăzi şi centuri ocolitoare au fost făcute pe baza banilor rămaşi de la alte proiecte. "Dacă nu

economiseam bani la licitaţiile de autostrăzi, nu aveam bani să-i realocăm pentru Dumbrava-Deva. Nişte economii s-au făcut, inclusiv pentru licitaţiile din Fondul de Coeziune şi din Fondul de Dezvoltare Regională, am făcut economii de 600 milioane de euro, am făcut economii prin adoptarea legii exproprierilor şi aceste economii se văd pentru că noi le ducem de la un proiect la altul. Dacă nu am fi făcut economii, nu mai puteam spre exemplu să facem centuri ocolitoare", a spus Nazare. Ce nu a spus este că aceste economii, dacă într-adevăr ele există, puteau fi mult mai mari dacă nu se câştigau licitaţii de pe locul 6 ca preţ. Este cazul lui Nelu Iordache -firma Romstrade, care a câştigat contractul pentru un lot din Nădlac-Arad fix din poziţia menţionată deşi în faţa lui erau companii europene cu preţuri mai bune. Ministrul nu spune nici că "economiile" sunt socotite în raport cu valorile umflate din studiile de fezabilitate făcute cu largheţe la Compania de Autostrăzi. Se stabileşte iniţial o valoarea umflată a contractului, ce devine plafon maxim la licitaţie, iar diferenţa dintre aceasta şi suma cerută concret de constructor se socoteşte ca fiind "economie". Nazare a mai vorbit de existenţa unor controale la companiile ministerului efectuate de corpul lui de control şi de Curtea de Conturi, care nu sunt făcute pentru a schimba neaparat pe cineva. De ce ar fi schimbaţi dacă directorii au contracte de mandat cu criterii de performanţă incluse?! Din ştiinţa noastră faimoasa Daniela Drăghia de la Compania de Autostrăzi nu are un astfel de mandat deoarece a împlinit un an de când se află în interimat permanent, iar contractele de mandat sunt aplicabile doar celor numiţi definitiv pe post. Astfel de controale au fost anunţate cu emfază de toţi miniştrii Transporturilor de până acum, însă niciunul nu a prezentat public concluziile unui astfel de control.

Tudor CAPATOS

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

35


AUTOSTRADA

Autostrada Transilvania- între banii UE şi speranţele lui Căşuneanu Proiectul de realizare a autostrăzii Tran-

che, pentru contractul de deszăpezire

a reîncepe să participe la licitaţiile bănoa-

silvania, început cu aproape zece ani în

a autostrăzii A2. Avocatul a reclamat că

se ale CNADNR, după ce a intrat într-un

urmă, pare a zugrăvi cel mai bine haosul

formularea din caietul de sarcini este ne-

con de umbră în ultimii trei-patru ani.

din derularea lucrărilor de infrastructură

clară şi că dacă sensul acesteia este că

Necazurile sale au început în decembrie

din România. Pe scurt, autostrada în ca-

participanţii trebuie să aibă încheiat un

uză se află în lucru în continuare la firma

contract în valoare de cel puţin 250 de

2009, moment la care a început cerce-

americană Bechtel, este propusă de că-

milioane de lei atunci nu este respectat

tre Ministerul Transporturilor spre finan-

criteriul proporţionalităţii cerut de legisla-

ţarea UE dar, în acelaşi timp, construirea

ţia achiziţiilor publice.

unor porţiuni ale ei este dorită şi de unii

Derularea concomitentă a mai multe

regi români ai asfaltului, precum binecu-

contracte a căror valoare însumată de-

noscutul Costel Căşuneanu.

păşeşte 250 de milioane de lei este mai

La licitaţia organizată pentru construirea

grea decât cea a unui singur contract cu

unui tronson experimental de opt kilome-

această valoare. În plus, avocatul argu-

tri, asfaltatorul a contestat licitaţia, i s-a

mentează că o altă cerinţă, respectiv

dat dreptate de către Consiliul Naţional

aceea ca indicatorul să fie îndeplinit de

de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC),

cel puţin o firmă dintr-o asociere, este

după care acesta şi-a retras-o.

restrictivă deoarece anulează chiar ide-

au acuzat procurorii, o decizie a CNSC,

ea de participare în solidar a unor firme

într-o licitaţie în care se războia cu com-

Ce l-a nemulţumit pe Căşuneanu?

menită să crească capacitatea tehnică

petitorul său tradiţional, Dorinel Umbră-

Contestaţia pentru licitaţia de realizare

şi economică a acestora. Avocatul a mai

rescu.

a celor opt kilometri de autostradă din-

reclamat că a sesizat aspectele într-o so-

Cei doi asfaltatori au intrat, în 2008, în

tre localităţile Gilău şi Nădăşel, judeţul

licitare de clarificări adresată companiei

conflict în legătură cu două contracte

Cluj, a fost depusă de firma Drumuri şi

de stat, rămasă însă fără răspuns.

de aproape 500 de milioane de euro

Poduri Gheorghieni. Aceasta este deţi-

CNSC a dat dreptate plângerii înaintate

din bani publici. Războiul lui Căşunea-

nută de Pa&Co Internaţional, companie

de firma lui Căşuneanu şi a dispus sus-

nu cu Umbrărescu a ajuns la CNSC,

ce este "perla coroanei" pentru asfaltato-

pendarea licitaţiei până la clarificarea

rul român. Potrivit contestaţiei depuse de

acestor aspecte. Licitaţia a fost însă relu-

care a anulat, la cererea firmei Pa &

avocatul Horia Bora, angajat de Drumuri

ată după ce Drumuri şi Poduri Gheorghi-

şi Poduri Gheorgheni SRL, cerinţele de

eni şi-a retras plângerea. În cadrul Com-

calificare la licitaţie cuprinse în docu-

paniei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri

mentaţie sunt disproporţionate în raport

Naţionale din România (CNADNR) exis-

cu proiectul în cauză şi aduc prejudicii

tă o practică răspândită de contestare

acestei firme. Unul dintre criterii spune

a licitaţiilor al cărei efect este blocarea

că o firmă ce vrea să participe la licitaţie

acestora. Ulterior, la presiunile CNADNR

trebuie să demonstreze că "a executat în

sau în faţa promisiunilor făcute asfalta-

ultimii cinci ani cel puţin un contract de

torilor de către compania de stat cum că

lucrări în care participarea ofertantului la

li se vor da alte contracte, asfaltatorii îşi

acesta să fie de minim 250 milioane lei".

retrag plângerile.

achiziţia de lucrări şi servicii de întreţine-

alizat în achiziţii publice şi care a repre-

Necazurile lui Căşuneanu

a drumurilor naţionale din administrarea

zentat interesele firmei Pa&Co şi în urmă

Dorinţa asfaltatorului de a câştiga con-

DRDP Iaşi către Spedition UMB.

cu trei ani, când Căşuneanu se lupta cu

tractul de realizare a celor opt kilometri

un alt asfaltator important, Nelu Iorda-

de autostradă indică intenţia acestuia de

Horia Bora este un avocat clujean speci-

36

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

tarea penală împotriva lui Costel Căşuneanu, Florin Costinu, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a senatorului PSD Cătălin Voicu. Căşuneanu a început să fie cercetat pentru o pretinsă mită dată senatorului, în vederea influenţării unor decizii privitoare la o licitaţie. Cătălin Voicu a pretins că banii primiţi de la Căşuneanu erau, de fapt, doar împrumutaţi. Căşuneanu ar fi încercat să influenţeze,

Co International, licitaţiile câştigate de Spedition UMB, controlată de Dorinel Umbrărescu. Acesta din urmă a ameninţat, atunci, că va face plângere la DNA. În octombrie 2008, Pa&Co International a obţinut, la CNSC, modificarea rezultatului procedurii de atribuire prin licitaţie deschisă, organizată de CNADR- Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi. CNADNR a atribuit contractul cu obiect re multianuală iarnă şi vară 2008-2011

Tudor CAPATOS


Buletin informativ realizat în parteneriat cu Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România

Primul seminar pan-european IRU privind transportul cu autobuze şi autocare pe distanţe lungi în Europa 29.02.2012, Bruxelles Ne face plăcere să vă informăm că Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere -IRU a organizat un seminar pan-european pe tema "Transportului cu autobuze şi autocare pe distanţe lungi în Europa - (re)descoperind roata", în data de 29.02.2012 la Bruxelles. Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România - UNTRR, în calitate de membră activă în conducerea Consiliului de Transport Persoane IRU, a participat cu deosebit interes în cadrul acestui seminar european de importanţă strategică pentru sectorul transporturilor rutiere inter-urbane şi pentru viitorul mobilităţii europene. Cu ocazia acestui prim seminar pan-european privind transportul cu autobuze şi autocare pe distanţe lungi în Europa, IRU şi-a afirmat intenţia fermă de a-şi întări eforturile, alături de parteneri publici şi privaţi, pentru a asigura creşterea constantă a călătoriilor cu autobuze şi autocare, operate astăzi în principal de companii private, conform obiectivului campaniei internaţionale SMARTMOVE de dublare a utilizării autobuzelor şi autocarelor în următorii ani. În deschiderea seminarului IRU, Ministrul Francez al Transporturilor, dl. Thierry Mariani a adresat un mesaj video, evidenţiind potenţialul extraordinar al transportului cu autobuze şi autocare în secolul 21, care oferă soluţii de transport la preţuri imbatabile şi cu bine cunoscuta flexibilitate, fiind modul de transport preferat de o mare parte a populaţiei. Mesajul video al Ministrului Francez al Transporturilor poate fi urmărit pe site-ul www.untrr.ro. Comisia Europeană şi mai mulţi europarlamentari şi-au exprimat sprijinul pentru crearea unui Grup European public-privat de Reflecţie Strategică, care să pregătească recomandări politice, alături de un Plan de acţiune UE şi un calendar pentru atingerea obiectivului de dublare a utilizării transportului rutier colectiv de pasageri în următorii 10-15 ani. Principalele subiecte înscrise pe agenda seminarului au fost: - Rezultatele studiului Comisiei Europene (2009) privind transportul cu autobuzul şi autocarul în UE: provocări şi oportunităţi pentru viitor

Pe site-ul www.untrr.ro publicăm prezentarea realizată de Steer Davis Gleave, Marea Britanie - Noi sisteme moderne de comunicare şi rezervare pentru a facilita accesul clienţilor la serviciile cu autobuze şi autocare pe distanţe lungi Pe site-ul www.untrr.ro publicăm prezentarea realizată de EPTO - Panel 1: Către un cadru de afaceri juridic şi administrativ prietenos pentru călătoriile pe distanţe lungi cu autobuzul şi autocarul -pieţe mature ● Modelul spaniol de piaţă inter-urbană (Intercity) şi apariţia BRT: lecţii de învăţat şi greşeli de evitatPe site-ul www.untrr.ro, publicăm prezentarea realizată de Directorul Diviziei de transport interurban, ALSA, Spania ● Modelul britanic de piaţă inter-urbană (Intercity), rolul şi locul National Express Pe site-ul www.untrr.ro, publicăm prezentarea realizată de Directorul Dezvoltare Afaceri, Naţional Express, Marea Britanie ● Modelul italian de piaţă intercity: lecţii de învăţat şi greşeli de evitat Pe site-ul www.untrr.ro, publicăm prezentarea realizată de profesorul de economia transporturilor Paolo Beria -Politehnica din Milano, în numele ANAV, Italia ● Rezultate şi lecţii de învăţat din liberalizarea liniilor de autobuze şi autocare pe distanţe lungi din Norvegia Pe site-ul www.untrr.ro, publicăm prezentarea realizată de Responsabilul Afaceri Internaţionale, NHO Transport, Norvegia - Panel 2: Către un cadru de afaceri juridic şi administrativ prietenos pentru călătoriile pe distanţe lungi cu autobuzul şi autocarul -noi oportunităţi pe piaţă ● Deschiderea pieţei de autobuze şi autocare inter-urbane (intercity) în Germania: provocări şi oportunităţi Pe site-ul www.untrr.ro, publicăm prezentarea realizată de Verkehrs Innovations Partener / Transporturi Inovatii Partener, Germania ● Deschiderea pieţei de autobuze şi autocare inter-urbane (intercity) în Franţa: provocări şi oportunităţi

Pe site-ul www.untrr.ro, publicăm prezentarea realizată de Secretarul General, FNTV, Franţa ● Perspectiva internaţională: probleme şi oportunităţi Pe site-ul www.untrr.ro, publicăm prezentarea realizată de Preşedintele Eurolines - Concluzii prezentate de Preşedintele secţiunii de transport, Comitetul Economic şi Social European şi Preşedintele CTP/Vicepreşedintele IRU Pe site-ul www.untrr.ro, publicăm prezentarea realizată de Preşedintele CTP/Vicepreşedintele IRU Principalele recomandări ale industriei în vederea atingerii obiectivului SMARTMOVE de dublare a utilizării transportului rutier colectiv de pasageri: ● eliminarea discriminării fiscale între modurile de transport colectiv de călători; ● legislaţia trebuie întotdeauna să ţină cont de cerinţele specifice ale transportului de persoane; ● creşterea greutăţii maxim admise a autocarelor utilizate în traficul internaţional cu cel puţin până la 19,5 tone, pentru a răspunde noilor cerinţe de securitate, mediu, precum şi condiţiilor legate de clienţi şi de exploatare; ● eliminarea barierelor de acces la terminalele altor moduri de transport; ● includerea terminalelor de autobuz şi autocare în reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T); ● creşterea numărului de benzi pentru autobuze şi autocare în şi între oraşe; punerea în practică sistematică de măsuri de reducere a timpului de călătorie şi, prin urmare, de creştere a competitivităţii acestor servicii; ● propunerea unui cadru comunitar armonizat pentru zonele cu emisii reduse (LEZ). Pe site-ul www.untrr.ro, publicăm Comunicatul de presă IRU privind Transportul interurban cu autobuze şi autocare -Viitorul mobilităţii în UE, disponibil în engleză şi în franceză. Radu DINESCU Secretar General UNTRR

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

37


info

Actualitatea

28 Februarie 2012, 10.00-17,30 Audieri Publice – Situaţia Pieţei Interne de Transport Rutier Borschette Conference Centre, room 2D Rue Froissart 36, B-1040 Brussels Membrii Grupului de Nivel Înalt

Comisia derulează o evaluare a situaţiei

potenţial de creştere pentru cabotaj, efi-

pieţei transporturilor rutiere din UE şi va

cienţă logistică şi îmbunătăţirea condiţii-

livra un raport pe acest subiect la finalul

lor de piaţă.

Brian T. Bayliss, Profesor Economia

lui 2013. Pentru a pregăti schiţarea aces-

11.45-13.00: Discuţii despre aspecte le-

afacerilor la Universitatea Bath (Marea

tui raport, Vicepreşedintele Kallas a adus

gate de aplicare

Britanie), Preşedintele Grupului de Nivel

împreună un Grup de Nivel Înalt alcătuit

Probleme în aplicarea reglementărilor

Înalt

din experţi academicieni independenţi

sociale, a reglementărilor de cabotaj şi a

pentru a furniza un prim set de recoman-

altor legi, nivelul de armonizare al prac-

Monika Bak, Profesor Asociat la catedra

dări. Audierea publică va ajuta Grupul să

ticilor de aplicare, niveluri de sancţiuni şi

de Cercetare Comparativă a Sisteme-

colecteze informaţii de la actorii din sec-

penalităţi.

lor de Transport din cadrul Facultăţii de

tor asupra situaţiei actuale a pieţei. Audierea a avut forma unui dialog structurat

Studii Economice din cadrul Universităţii 13.00-14.30: Pauza prânz

între participanţi şi Membrii Grupului de Nivel Înalt. Pentru a încuraja o dezbatere

14.30-14.45: Introducerea sesiunii de

dinamică şi pentru a permite cât mai mul-

după-amiază de către Kristian Hedberg,

tor participanţi posibil să expună experi-

Directorul Direcţiei de Transport Terestru,

enţa lor, nu au fost prevăzute prezentări

Directoratul General pentru Mobilitate şi

formale.

Transport

Audierea a fost structurată în jurul a patru subiecte principale pe care Grupul de

14.45-16.00: Discuţii despre aspecte le-

Nivel Înalt le-a identificat pentru nevoile

gate de lipsa şoferilor

raportului.

Posibila extindere a lipsei de şoferi, cauze şi soluţii.

Gdansk din Plolonia, consultant cercetare pentru Grupul de Nivel Înalt

Pia Koskenoja din Finlanda, ca cercetător independent, consultant cercetare pentru Grupul de Nivel Înalt

Marco Ponţi, Profesor în Economia Transporturilor la Universitatea Politehnică din Milano, Italia

Michel Savy, Profesor la Universitatea

10.00-10.15: Bun venit - Keir Fitch, Directorul adjunct de cabinet al Vicepreşe-

16.00-17.15: Discuţii despre aspecte le-

dintelui Siim Kallas

gate de creşterea productivităţii

de Est din Paris şi al Şcolii Naţionale de Poduri şi Drumuri din Franţa

Potenţial pentru îmbunătăţire şi inovare 10.15-10.30: Introducere, Preşedintele

în tehnica vehiculelor, gestiunea flotelor,

Dimitrios Tsamboulas, Profesor la De-

Grupului de Nivel Înalt Prof. Brian Bay-

logistică şi infrastructură şi bariere în ca-

partmentul de Inginerie şi Planificare a

liss

lea inovării.

Transporturilor la Universitatea Tehnică Naţională din Atena, Grecia

10.30-11.45: Discuţii ale aspectelor lega-

17.15-17.30: Concluzii

te de cabotaj

Grupului de Nivel Înalt

José Manuel Viegas, Profesor la Insti-

Extinderea cabotajului, profilul cabotori-

__________________________

tutul Sperior Tehnic al Universităţii din

lor, organizarea operaţiunilor de cabotaj,

38

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

- Preşedintele

Lisabona, Portugalia.


info Editorial

Vestul UE nu poate împăca şi capra şi varza! Audieri publice?! Sau audieri UE 15?!

La audieri au participat reprezentanţi ai organizaţiilor transportatorilor din ţările membre UE şi ai organizaţiilor globale precum IRU sau organizaţia constructorilor de drumuri şi autostrăzi, reprezentanţi ai sindicatelor din diferite ţări, precum şi ai organizaţiilor sindicale la nivel european, dar şi reprezentanţi ai ministerelor de transport sau ai autorităţilor de control din diferite ţări. În total circa 130 de persoane, majoritatea din ţări aflate în vestul UE, şi doar câteva ţări din estul UE fiind reprezentate –Polonia ZMPD prin Preşedinte/Secretar General Jan Bucek (vorbitor doar de rusă, astfel aflat în dificultate de a se exprima într-o întâlnire guvernată doar în engleză şi franceză), România prin reprezentantul UNTRR, Radu Dinescu, Secretar General şi Ungaria printr-un delegat tehnic al MKFE. România, ţara “Low cost”?! În cadrul audierilor, reprezentanta DP-DHL, doamna Veronique Corduant, Director adjunct al Reprezentării Corporaţiei la Bruxelles, a avut o intervenţie denaturată introducând ideea de ţări “low cost”, care furnizează operatori şi forţă de muncă ieftină statelor din vestul UE în detrimentul operatorilor şi angajaţilor nativi/locali din acest sector, susţinând apoi expunerea deformată a domnului Eric Atema –reprezentant al sindicatului lucrătorilor din transporturi FNV

din Olanda, care a făcut mai multe afirmaţii referitoare la şoferii români – că nu sunt profesionişti, că sunt plătiţi cu 200 euro/lună, că lucrează ilegal etc. Dacă varza sindicală poate fi înţeleasă, este cu totul de neînţeles poziţia caprei antreprenoare, care dă mai mult lapte, tocmai pentru că paşte mai mult cu costuri ceva mai mici! Românii, neprofesionişti?! În faţa acestor acuze, am luat o poziţie fermă, solicitând reprezentanţilor Comisiei Europene să explice pe loc conceptul de ţară “low cost” şi modul în care acest concept este reglementat în legislaţia actuală a Uniunii Europene! În ciuda unei tăceri absolute preţ de câteva momente în întreaga sală a întrunirii, comisia nu a furnizat un răspuns. Am explicat că firmele din vestul UE folosesc atât companii, cât şi şoferi din România, în primul rând pentru că sunt profesionişti –altfel companii performante şi cu pretenţii precum DP-DHL, TNT şi altele şi-ar periclita afacerile dacă ar folosi altceva decât profesionişti. Şoferii români, plătiţi cu 200 Euro lunar?! În ceea ce priveşte câştigurile şoferilor români, care ar accepta să ia slujbele şoferilor olandezi pentru 200 euro/lună în locul celor peste 2000 de euro ceruţi de olandezi, am explicat că, la un câştig lunar de 200 euro, nu se poate angaja nici măcar o femeie de serviciu -nici măcar în România. Am admis că putem avea costuri cu munca ceva mai mici –în jur de 12001500 Euro lunar, ceea ce constituie un avantaj pentru companiile din vestul UE, care astfel reuşesc să îşi maximizeze profiturile! Astfel, este de neînţeles poziţia

exprimată de un reprezentant al unor astfel de companii, singurul motiv de înţeles, dar nu şi scuzabil, fiind complezenţa în faţa reprezentanţilor sindicatelor din aceste ţări. Trebuie înţeles că e vorba de un echilibru şi nu există posibilitatea ca aceste companii să aibă şi beneficiul unei forţe de muncă sau al unor furnizori ceva mai ieftini şi, în acelaşi timp, să nu îşi deranjeze angajaţii cetăţeni ai ţărilor lor! Am explicat că structura costurilor firmelor de transport din vestul sau estul UE include aceleaşi elemente de cost: autovehicul –produs în vestul UE, anvelope, motorină, toate la aceleaşi valori pentru operare pe trasee identice, singurul avantaj administrativ putând fi considerat costul cu forţa de muncă pentru firmele localizate în estul Europei, dar, atenţie, acest aşa-zis avantaj fiind aproape în întregime anulat de costurile finanţării vehiculelor şi operaţiunilor, costuri de finanţare aproape duble în estul UE în comparaţie cu vestul UE. Acestea sunt motivele principale pentru care firme importante din Europa de Vest îşi înfiinţează filiale în Europa de Est –pentru a găsi şoferi disponibili pentru transport de distanţă lungă (plecaţi de acasă la nivel de săptămâni) şi pentru a profita de avantajele celor două lumi –al costurilor administrative ceva mai reduse în est şi al costurilor reduse de finanţare din vestul Europei. Reprezentantul VOSA din Marea Britanie a reluat speţa şoferilor români şi spus că are dovezi că au contracte de muncă de 200 Euro/ lună! Nu mi s-a mai permis să dau vreo replică pentru a arăta că nu toţi şoferii din România au salarii de 200 euro lunar şi, oricum, niciun şofer de internaţional nu lucrează pentru aceste sume!

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

39


info Editorial

Autorităţi, capcanaţi-vă concurenţii din alte ţări, protejaţi-vă transportatorii rezidenţi! Informare şi transparenţă despre sancţiuni şi modul de aplicare a legislaţiei europene?! Dar despre legislaţiile naţionale?! Test de inteligenţă! Un joc fără reguli! Am expus Comisiei că, în privinţa modului de aplicare a reglementărilor comune din domeniul transporturilor, nu există nici măcar informaţiile de bază referitoare la regulile şi sancţiunile aplicabile pentru încălcarea legislaţiei europene comune –precum Regulamentul 561 sau Directiva 56/93! Nu există niciun loc public, oficial, unde transportatorii din orice ţară UE să poată avea acces la cum sunt reglementate încălcările acestor Regulamente şi/sau Directive şi cu atât mai puţin la modul de aplicare a amenzilor, nivelul amenzilor, etc. Astfel, există diferenţe uriaşe între aceeaşi încălcare a aceleiaşi legi comune de la ţară la ţară! Pentru depăşirea timpului de conducere, în Ungaria eşti amendat cu 200 Euro, iar în Austria sau Germania de cele mai multe ori autorităţile de control ţin seama de notele de orientare emise de Comisia Europeană şi nu aplică amenzi, mai ales când există circumstanţe –lipsă locuri parcare, etc. Dacă nu există astfel de informaţii disponibile în mod transparent tuturor celor interesaţi, atunci informaţii legate de condiţiile naţionale de transport, cele care ar trebui respectate şi la efectuarea cabotajului, ei bine, acestea lipsesc cu desăvârşire! Ce vrem? Am solicitat Comisiei să inventarieze şi să facă publice informaţiile legate de modul de aplicare la nivel naţional a platformei legislative comune existentă la nivel european şi, de asemenea, să facă publice cerinţele specifice naţionale, precum şi modul de aplicare, inclusiv prin raportarea publică a numărului de sancţiuni pe fiecare categorie! Informare şi transparenţă este numele jocului corect! Discriminarea este greu de dovedit dar, în principal, ea se bazează atât în practică, cât şi ca argument teoretic atunci când se aplică în mod abuziv măsuri protecţioniste, pe bună cunoaştere a modului de aplicare a legislaţiei de către firmele rezidente în statul respectiv, comparativ cu slaba pregătire şi cunoaştere a regulilor de către firmele nerezidente. Transporturile rutiere – Băieţii răi?! Celelalte moduri (subvenţionate) – Băieţii buni?! Am expus comisiei faptul că astăzi, la

40

nivel european, în domeniul transporturilor există două unităţi de măsură: una pentru transportul rutier –aici toate taxele, tarifele etc sunt aruncate în număr şi valoare din ce în ce mai mare direct în curtea transportatorilor. Aceştia sunt nevoiţi să meargă în faţa clienţilor şi să explice nevoia creşterii tarifelor şi ce le oferă acestora pentru banii ceruţi în plus. Se creează astfel imaginea “băieţilor răi”, care mereu cer câte ceva în plus, şi cu totul altă măsură se utilizează pentru transporturile feroviare, maritime, aeriene. Mai ales feroviarii, care beneficiază de subvenţii considerabile atât la nivel naţional cât şi prin programe europene, se duc la clienţi oferindu-le mai mult pentru mai puţin şi pozând astfel în “băieţi buni”! Subvenţionarea celorlalte moduri de transport nu reprezintă decât bani plimbaţi dintr-un buzunar în altul al contribuabililor europeni! În acelaşi timp, în ciuda subvenţionării masive, nu există nici cea mai vagă urmă a vreunei premise de autosustenabilitate sau dezvoltare durabilă în ceea ce priveşte celelalte moduri de transport din categoria “băieţilor buni”! Ce solicităm? Condiţii egale de competiţie şi fie ca cel mai bun să câştige! În final, singurul care decide ar trebui să fie clientul! Nu uitaţi că, până şi în Japonia, 90% din transporturile de mărfuri se realizează rutier şi nu maritim sau feroviar! Cu ce se mai ocupă oamenii pe la Bruxelles? 1.Cu introducerea tahografului inteligent 2 în 1, care va avea permisul de conducere şi cardul pentru tahograf digital al conducătorului auto într-un singur document-card, iar tahograful va avea şi funcţie de GPS cu memorarea traseului aferent timpului de utilizare a vehiculului. 2.Cu revizuirea coridoarelor europene de transport, însă şi aici se pare că persoana care ar fi trebuit să menţioneze şi transportul rutier şi drumurile era în concediu la momentul elaborării documentului. 3.Alcohol-lock. Volvo, dacă tot a inventat aşa ceva, poate justificat de consumul de tărie potrivit cu frigul din ţările de sus, încearcă să impună invenţia ca standard pentru amatori şi profesionişti. Probleme? Păi da: alcohol-lock-ul ăsta la ce limită închide portiera şi nu te lasă să pleci la drum, mai ales la vehiculele în trafic internaţional? Un camion britanic (alcoolemie permisă 0,8 la mie în GB) condus

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

de un şofer român (0) în Franţa (0,5), la ce concentraţie ar trebui să fie reglat să blocheze pornirea vehiculului? În plus, dacă se ia în considerare riscul generat şi frecvenţa posibilă de control, comparativ cu alte moduri de transport, precum şi cu numărul de subiecţi cărora li se poate aplica sistemul alcohol-lock, ei bine, ar trebui să se uite lumea mai întâi la vapoare -existente în număr relativ redus în lume comparativ cu alte mijloace de transport- comandanţii de nave merg cu săptămânile fără să se întâlnească cu cineva care să le poată controla alcoolemia, iar atunci când se implică fac performanţe –vezi cazul lui Francesco Schettino, care a reuşit să pună pe o parte vasul de croazieră Costa Concordia cu o îndemânare comparată de unii cu cea a motocicliştilor italieni de top, apoi la avioane, mult mai numeroase decât vapoarele şi mult mai puţin numeroase decât trenurile –pot zbura 12-15 ore fără să existe cea mai mică posibilitate de control al alcoolemiei, iar orice eroare poate fi complet fatală pentru toţi pasagerii, apoi la feroviar, mai puţin numeroase ca autovehiculele –conductorii le pot conduce la nivel de câteva ore fără să existe posibilitatea unui control alcooltest, erorile de manipulare putând crea pagube extreme şi, în final, vehiculele rutiere– în număr mult mai mare decât oricare din celelalte mijloace de transport, cu posibilitate de control alcooltest în aproape orice moment –pot fi opriţi oricând pe drum, iar timpul este limitat în trafic, pagubele potenţiale fiind infinit mai mici decât ale celorlalte moduri de transport. 4.Zgomotul emis de vehiculele rutiere –introducerea unor astfel de limitări, ar trebui să fie dublată de facilităţi serioase pentru vehiculele “silenţioase”, inclusiv cu reducerea tarifelor de utilizare a infrastructurii pe timp de noapte cu cel puţin 50% - solicitare UNTRR. Radu DINESCU secretar general UNTRR


Actualitatea

info

Transport rutier: viitorul pieţei interne a transportului rutier de mărfuri Într-o audiere publică care a avut loc în luna martie 2012, Comisia s-a întâlnit cu părţile implicate în activităţi de transport rutier. Această audiere va oferi informaţii directe pentru un raport care urmează să fie elaborat de către Comisie în 2013, care va evalua situaţia de pe piaţa de transport rutier a UE şi va stabili dacă condiţiile sunt îndeplinite pentru deschiderea pieţei în continuare.

Care sunt regulile actuale?

Deşi restricţiile referitoare la furnizarea de servicii internaţionale de transport rutier de mărfuri au fost abandonate treptat, există încă limite privind furnizarea de operaţiuni de transport naţional rutier de către operatorii de transport înregistraţi într-un alt stat membru. Astfel de operaţiuni de transport, cunoscute sub denumirea de cabotaj, intră sub incidenţa Regulamentului 1072/2009. În conformitate cu aceste reguli, un operator poate efectua până la trei operaţiuni de cabotaj în termen de şapte zile după descărcarea unui transport internaţional. Aceste reguli au fost aplicate începând cu luna mai 2010.

De ce Comisia are în vedere modificări ale normelor?

Comisia doreşte să stabilească o zonă unică europeană de transport, în care toate modurile de transport să beneficieze de o piaţă unică, cu norme armonizate şi condiţii cadru şi în care restricţiile privind activităţile operatorilor nerezidenţi să fie păstrate la un nivel minim, dacă nu chiar complet eliminate. De o astfel de măsură ar putea beneficia nu numai sectorul transporturilor, dar şi economia europeană în ansamblu, contribuind astfel la o dezvoltare mai mare în Europa. Una dintre cele 40 de acţiuni prevăzute în Carta Albă 2011 (1) pentru a realiza o zonă unică europeană de transport o reprezintă revizuirea normelor privind accesul la piaţa internă de transport rutier. Regulamentul 1072/2009 impune, de asemenea, Comisiei să efectueze o evaluare, până în 2013, a situaţiei pieţei de transport rutier de marfă. Comisia ar trebui să analizeze în special dacă condiţiile, cum ar fi eficienţa controalelor, condiţiile de angajare în profesie şi punerea în aplicare a reglementărilor sociale au progresat până la punctul în care deschiderea pieţei în continuare să poată fi luată în considerare. Dacă este cazul, Comisia

ar trebui să însoţească acest raport cu o propunere legislativă.

Date şi cifre:

În 2010, aproape un sfert din toţi kilometrii parcurşi de vehiculele de marfă din UE a implicat un vehicul gol. Relaxarea reglementărilor privind piaţa internă de transport rutier de mărfuri şi de cabotaj ar permite transportatorilor rutieri să-şi optimizeze gestionarea parcului auto şi a încărcăturilor. Reglementările actuale limitează operatorii de transport atunci când desfăşoară unele operaţiuni de transport naţionale (nu transfrontaliere), având ca rezultat un număr mare de camioane care circulă prin Europa parţial încărcate sau chiar goale. Acest lucru contravine obiectivului unui sector de transport rutier eficient din punct de vedere al resurselor, precum şi necesităţii unui sistem de transport şi logistică european eficient, crucial pentru competitivitatea economiei europene în ansamblu. Prin acordarea transportatorilor naţionali a unui avantaj competitiv pe pieţele proprii, se denaturează concurenţa pe piaţa internă. În timp ce beneficiile potenţiale sunt semnificative, trebuie remarcat faptul că există încă diferenţe între statele membre în aplicarea eficientă a reglementărilor referitoare la condiţiile de angajare. Deschiderea pieţei trebuie să meargă mână în mână cu condiţiile adecvate de lucru.

- Transportul rutier de mărfuri profesionist reprezintă o activitate economică importantă în Uniunea Europeană: aceasta furnizează aproximativ 3 milioane de locuri de muncă în aproximativ 600.000 de întreprinderi. - Transportul rutier reprezintă aproape trei sferturi (3) din toate activităţile de transport interioare în UE. În 2010, el a generat 1,76 miliarde de tone-kilometri, dintre care o treime în operaţiunile de transport internaţional. - În 2010, aproape un sfert (4) din toţi kilometrii parcurşi de vehiculele de marfă din UE a implicat un vehicul gol. - Cabotajul reprezintă în continuare doar aproximativ 2% (5) din toate activităţile naţionale de transport rutier profesionist de mărfuri din UE. - În 2010, tonele-km generate de către operatorii de transport din UE în operaţiunile de cabotaj au fost cu 21% mai mari decât în 2008. Ridicarea, în mai 2009, a restricţiilor privind cabotajul pentru vehiculele înmatriculate în cele mai multe din ţările care au aderat la UE în 2004, a contribuit probabil la această creştere rapidă a operaţiunilor de cabotaj.

Următorii paşi?

Mai multe informaţii:

Ce beneficii ar putea fi realizate prin relaxarea acestor reguli?

Vicepreşedintele Siim Kallas, a solicitat crearea unui grup de experţi independenţi la nivel înalt din mediul academic pentru a evalua situaţia pieţei interne a transportului rutier de mărfuri până în mai 2012. Comisia va lua în considerare această evaluare în raportul său care va fi emis în 2013. După caz, acest raport va fi însoţit de o propunere legislativă pentru a deschide în continuare cabotajul.

Context

Cabotajul reprezintă în continuare numai o fracţiune de -2% (2) -din totalul activităţilor de transport rutier de mărfuri în UE. Cu toate acestea, activităţile de cabotaj sunt în creştere. În 2010, tonele-km realizate de către operatorii de transport din UE în operaţiunile de cabotaj au fost cu 17% mai mari decât în 2009. Există un potenţial de creştere în continuare în cazul în care cadrul de reglementare ar permite acest lucru.

Site-ul MOVE Europa privind audierea publică Site-ul MOVE Europa privind transportul rutier de mărfuri Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa internaţională a transportului rutier de mărfuri Comunicatul de presă care anunţă crearea unui grup la nivel înalt privind piaţa internă de transport rutier de marfă 1 : COM (2011) 144 finală - Foaia de parcurs către Spaţiu Unic de Transport European - Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor 2 : Sursa: Eurostat 3 : 73% în 2010, sursa: Eurostat .. 4 : 24%, sursa: Eurostat 5 : Sursa: Eurostat

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

41


42

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


info UNTRR Intervine

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

43


info UNTRR Intervine

44

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


�����

���

�������01

����������� ����� $���

� ��� ��� ���

������������������������������2��%������� +3-) ������������������������������2� �������� +3-) �������������������������������������������� ���������������������������������� !��" !

����� $��� ����� �����

��� ��� ��� ���

%��� ������������ ������������2��%������� +3-) %��� ������������ ������������2� �������� +3-) %��� ������������ ��������������������� !��" !

����� $��� �����

��� ��� � �

%���������������� ������������2��%������� +3-) %���������������� ������������2� �������� +3-) %������������������������������� �����"&'()�*+,%�������������������������������������������� %�������������������������#�������������� %���������������� ��������������������� !��" !

����� $��� $��� $��� ����� �����

��� ��� ��� ��� � � � �

%�����������������������������2��%������� +3-) %�������������������������������������������� %������������������������������������������� %������������������������������ ������������� %�������������������������������������������� %�������������������� ���%.������������������ %�������������������� ���%/���� ������������� %�������������������� ���������� �����"&'()�*+,%�������������������� �������� �������� !��" ! %�������������������� ���������������� !��" !

����� $��� $��� ��������� ����� ����� ��������� $��� ����� ���������

� � ��� ��� ��� � � �� �� ��� �� ��

%������������������� �.��������������"&'()�*+,%������������������� ��������%�������� !��" !

����������� �����������

�� ���

%��� ��������������� �.���2�� ������� +3-) %��� ��������������� �.������������������ %��� �����������������.�������������� !��" ! %��� ��������������� �������%�������� !��" !

����������� ����������� ����������� �����������

��� ��� ��� ��

��������������������� ������������� !��" ! �������������������� �������������� !��" !

����������� �����������

�� ���

���������� ������������������������������ ���� ������������ ������������2��%������� +3-) ���� ������������ ������� �������������� !��" ! ���� ������������ ������� #����$��������� !��" !

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

45


46

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


��� ��� � ������������������������������������������ � ��������������������������� ! ������������������������������������#�� $ ������������������������������������������������ � ������������� �������������� ��������������������� % �#�������&������������� � �#�������&������������� �������������������������$%$�&'��()��*� " �� ��� ��������� �� ��� ��������� �� ���������������������� �! �����������#������#�����$������

���

����� ������

����������������� ��������������

/010�� �

������)/010�� �*

��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ����� ����� ��� ����������������

������ � ��� ���$ � ��" �� � ���� ����� ���� ������ ���� ��$� ����� � ���

� ���� �!��" $��� ����� ���$ �� � � �!� !��! ������ �� � ��$� ����� �$�!%

���������������� ���������������� ���������������� ���������������� ���������������� ���������������� ���������������� ����������������

����� �$��� �$��� �!��� ����� !��� �%�"�

�$��� �$��� �!��� �!��� ����� ����� ���"�

%���� ��$� ��$� �!��� ����� ����� ����� "��$ �$� � �$��� !��� !��� ! "��� $!���� %����� " � $ %��$! �"�$� $��!$ ���� !""��� �""���

���� ��$� ��$� ����� ����� ����� ����� ��$� ���$� ����� ���� ����

�$

���$������� $���������� ���� ������� '�� ������� �� �����������#�����������$����������������� � �����������#������������� ������ �% �����������#������(��������������� �� �� ���������������������������)$��������* �� ������������������ �� �������������&���� �! #�������������������)�����������������������������������������������* �����$"���� ������""���� '�������� �$ #������������������ �� #���������������������������������������� � #������������������������������������� �% #������������������������������� �� ����������������������� ����������� ���$+,(-.,������/�#� �" ����������� �������������������� !� ����������� ���������0�����0��������������111 !� !� ������������������� �#��������� !! ������������������� �#���������� !$ ������������������-��� !� ����������$��-� � ! �������������������$��-�!���� ���������������������������������������������������� !% ���������������������������������������������������� !�

��� ��� ����������������� ����������������� ��� ��� ��� ��� ��� ����)�$�+�,���+�* ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ��� ���

! "��� $!���� %����� "��$$ "�%� � ��" !%��� ���� !""��� �""���

����� !" $� �����������������������)���*��� ��������� �����$��������� $�������������� ������ ��������� '�� ��������� $� �����������������������)���*���$��������� �����$��������� $�������������� ������ ��������� '�� ��������� $� �����������������������)���*���!�������� �����$��������� $�������������� ������ ��������� '�� ��������� $! �����������������������)���*���� �����. ��������������� �����!��������� !����$��������� '�$��������� $$ �����������������������)���*�������������� ���������������������� ��������������!������ $� ������������������������"� �������������!#��� $

!��������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������������� ������������� ������������� ������������� ������������� ������������� ������ ��� ���

��$� %�"� %�$� �"� �$� ��$� %�"� %�$� �"� �$� ��$� %�"� %�$� �"� �$� ����� "��� "��� ���� ���� ��$� $ ��� %""���

��� $% ������������������������������� ��� %���� $� ����������)21340�40562010��216357�6�46�89420�19/:9+2;16<0529���/010�21054=;12* T I R M A G A Z I N | A P R I L ��� I E 2 0 1 2 | w w w . t i r m a g a%���% zin.ro

%��$ � $ ��$ �� $ ���$ %��$ � $ ��$ �� $ ���$ %��$ � $ ��$ �� $ ���$ "��$ ��%$ ���$ %�%$ %��$ ��$� $ ��� %""���

47

���� !��%


info

Info Utile

7DFKR5HPRWH'RZQORDG

'(6&ą5&$5($$8720$7ą$'$7(/25'(/$',67$1ĥą &LWLUHWUDQVIHUúLDUKLYDUHGDWHTAHOGRAF DIGITAL úL CARD ù2)(5 &HULQĠHGHVLVWHP FDUGFRPSDQLHGHVFăUFDUH'$.2 WDKRJUDIFDSDELOGHVFăUFDUHGHODGLVWDQ‫܊‬ăGHJHQHUD‫܊‬LDDWUHLD WDKRJUDIFXSRUWGHGHVFăUFDUHvQWUXQVHUYLFH IRORVLQG'7&25HOSRUW&$1  vQUHJLVWDUHD,'XOFRPSDQLHLGYV‫܈‬LFDUGXO XULOH GYVGHFRQGXFăWRUDXWRSHwww.tachoweb.de $YDQWDMHSHQWUXXWLOL]DWRU QXHVWHQHFHVDUăFLWLUHD‫܈‬LGHVFăUFDUHDPDQXDOăDGDWHORU‫܈‬LQLFLSUH]HQ‫܊‬DFDUGXOXLGHFRPSDQLHvQ WDKRJUDIXOGLJLWDO FLWLUHD‫܈‬LGHVFăUFDUHDDXWRPDWăGHODGLVWDQ‫܊‬ăDWDKRJUDIXOXLúLDGDWHORUGHSHFDUGXOFRQGXFăWRUXOXL DXWR vQ DFHVW IHO RE‫܊‬LQkQGXVH HFRQRPLL PDUL GH WLPS ‫܈‬L QH¿LQG QHFHVDU SHVRQDO GHGLFDW SHQWUX DFHDVWăDFWLYLWDWH WUDQVIHUXOVHFXUL]DW FULSWDW GHGDWHSULQ*356FăWUH'$.26HUYHU UHVSHFWDUHDSHULRDGHORUGHGHVFăUFDUHGH¿QLWHSULQOHJHSULQGHVFăUFDUHDWUDQVIHUXO‫܈‬LDUKLYDUHD DXWRPDWăDGDWHORU

0DQDJHPHQWXOÁRWHLDXWRFXDMXWRUXO7DFKR:HE /RFDOL]DUHD9HKLFXOXOXL

Avantaje: WUDQVIHUvQWLPSUHDODGDWHORUUHIHULWRDUHODSR]LĠLHúLWDKRJUDIvQSRUWDOXO7DFKR:HE SR]LĠLDFXUHQWăDWXWXURUYHKLFXOHORUvQUHJLVWUDWHSHRKDUWă GDWHSULYLQGDFWLYLWDWHDFXUHQWăvQWUXQWDEHO YL]LRQDUHDSHRKDUWăDXQXLVLQJXUYHKLFXOLQFOXVLYDSR]LĠLHLúLUXWHL QLYHOGH]RRPSHRKDUWă LVWRULFXOFRPSOHWDOWXWXURUUXWHORUSHQWUXXOWLPHOHGHOXQL GDWHSULYLQGWLPSXO]LOQLFGHFRQGXFHUHUăPDV PRQLWRUL]DUH JHR D¿HFăUXLYHKLFXOLQFOXVLY606DODUPă SURWHFĠLHDQWLIXUWLQFOXVLY606DODUPă %HQH¿FLL FRVWXULUHGXVHGHFRPXQLFDUHYLDUHĠHDPRELOă WLPSFRPLVLRQDUHúLUHDFĠLHUHGXV QXVXQWQHFHVDUHPLúFăULvQH[FHVUH]XOWkQGDVWIHOUHGXFHUHGHFDUEXUDQĠL HFRQRPLHPDMRUăGHWLPSDORFDWDFHVWXLWLSGHDFWLYLWDWH LQIRUPDĠLLDFWXDOL]DWH DFFHVODGDWHGHODRULFH3&FRQHFWDWODLQWHUQHW VLVWHPPXOWLXWLOL]DWRU FDUGVLPúLFRVWXULGHWUDQVIHULQFOXVHvQSUHĠXOGHED]ă SRUWDOZHEQXHVWHQHYRLHGHLQVWDODUHGHVRIW PDQHYUDUHXúRDUă QXVXQWQHFHVDUHFXUVXULGHVSHFLDOL]DUHVDXPHQWHQDQĠă,7

48

3HQWUXRULFHDOWHLQIRUPDĠLLYăUXJăPVăFRQWDFWDĠLHFKLSDQRDVWUăGHYkQ]ăUL &217$&77(/)$;(PDLOGDNR#XQWUUURRI¿FH#XQWUUUR TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


LETTHE PARTY BEGIN !

'$.27DFKR5HPRWH'RZQORDG

'(6&ą5&$5($$8720$7ą$'$7(/25'(/$',67$1ĥą &LWLUHWUDQVIHUúLDUKLYDUHGDWH7DKRJUDIGLJLWDOüL&DUGüRIHU ,QUHJLVWUDUH,'FRPSDQLH 

3UHĠ

,QUHJLVWUDUH,'FRPSDQLH

2VLQJXUăGDWă

¼

3ODWăDQXDOăvQDYDQV

¼

,QFOXVLYSUHĠDQXDOSHQWUXDQXOFDOHQGDULVWLFFXUHQW 3UHĠDQXDOSHQWUXDQXOXUPăWRU DQFDOHQGDULVWLF

3DFKHWGHSURGXVH

3UHĠ

'$.2750 7DFKR5HPRWH0RGXO LQFOXVLYSRUWNLW

¼

'$.2750*36 7DFKR5HPRWH0RGXOORFDOL]DUHYHKLFXO  LQFOXVLYSRUWNLW

¼

7DKRJUDIFRPDQGDWGHODGLVWDQĠăLQFO'$.2750

¼

7DKRJUDIFRPDQGDWGHODGLVWDQĠăLQFO'$.2750*36

¼

7RDWHRIHUWHOHSHQWUXWDKRJUDIHFRPDQGDWHGHODGLVWDQĠăLQFOXGUHWXUQDUHDWDKRJUDIHORUVFKLPEDWHFăWUH'$.29DH[LVWDRWD[ă VXSOLPHQWDUăGH¼GDFăQXVHUHWXUQHD]ăWDKRJUDIHOHYHFKL9ăUXJăPVăUHĠLQHĠLFăDUSXWHDH[LVWDXQSRVLELOIXUQL]RUOkQJăVHGLXOGYV

3UHĠOXQDUGHXWLOL]DUHFX 6,0&DUGLQFOXV (XURSD 5RPkQLD 

'HVFăUFDUHGDWH GHODGLVWDQĠă

'HVFăUFDUHGDWH GHODGLVWDQĠă WLPSGLVSRQLELO

'HVFăUFDUHGDWH GHODGLVWDQĠă ORFDOL]DUH

¼

¼

¼

¼

¼

¼

ÌQYHGHUHDXWLOL]ăULL7DFKR5HPRWH'RZQORDGSHZZZ7DFKR:HEGHWUHEXLHVăvQUHJLVWUDĠL,'XOGYVGHFRPSDQLH,'XODVLJXUăRDGUHVăH[SOLFLWă DORFDUHGHDGUHVăSHQWUXFRPSDQLDGYV 'DWHOHGHDFFHVYRU¿WUDQVPLVHSHHPDLOGXSăvQUHJLVWUDUH'DFăGHMDDYHĠLXQ,'GHFRPSDQLHQXPDL HVWHQHFHVDUăvQUHJLVWUDUHDÌQDFHVWFD]YDH[LVWDGRDURVLQJXUăWD[ăGHDFWLYDUHGH¼

3UHĠXOGHXWLOL]DUHvQ(XURSDLQFOXGHXUPăWRDUHOHĠăUL *HUPDQLD%HOJLD%XOJDULD'DQHPDUFD(VWRQLD,QVXOHOH)HURH)LQODQGD)UDQĠD*X\DQD)UDQFH]ă*LEUDOWDU *UHFLD 0DUHD %ULWDQLH *URHQODQGD *XDGHOXSD *XHUQVH\ ,UODQGD ,VODQGD ,QVXOD 0DQ ,WDOLD -HUVH\ /D 5HXQLRQ/HWRQLD/LHFKWHQVWHLQ/LWXDQLD/X[HPEXUJ0DOWD0DUWLQLFD2ODQGD1RUYHJLD$XVWULD3RORQLD 3RUWXJDOLD5RPkQLD6XHGLD(OYHĠLD6ORYDFLD6ORYHQLD6SDQLD5HSXEOLFD&HKă7XUFLD8QJDULD&LSUX  3UHĠXULOHVHFDOFXOHD]ăvQ/(,ODFXUVXO%15GLQGDWDIDFWXUăULLúLQXLQFOXG79$úLFKHOWXLHOLOHGHH[SHGLHUH

&217$&77(/)$; (PDLOGDNR#XQWUUURRIÀFH#XQWUUUR TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

49


50

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro


VICTOR LUNGU general manager PNEUMAXX

APRILIE 2012 1,1 lei 5 949992 750119

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

31

ANUL VI , NR. 4/2012(52)

1


Investigatorul este o marcă înregistrată. Toate

Mens Sana, “...şi alte alea...”, "Coloana a cincea" şi "Let

materialele publicate în această revistă reprezintă

the party begin" sunt pamflete şi vor fi tratate ca atare.

proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt

Pentru a vă abona la publicaţia INVESTIGATORUL,

protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea

vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din ţară. Preţul

lor se face doar cu acordul scris al Investigatorul SRL.

de 1,1 lei se aplică doar pentru revistele vândute prin

Rubricile Playback, Departamentul Securităţii Presei,

intermediul reţelelor de distribuţie.

2

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

®

Interviu

INVESTIGATORUL

P

Investigatorul SRL , str. 11 iunie nr. 7, et.1, ap.2, sector 4, Bucureşti Director General: Emil POP mobil: 0722-55.44.72 director@investigatorul.ro ISSN 1584-6202 tiraj: 20.000 exemplare Tel/fax 021-317.90.74


TEORIA CONSPIRAŢIEI

Problema fundamentală a turismului românesc

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Cristian Petrescu, a declarat, la puţine zile de la numirea pe funcţie, că hotelierii de pe litoralul românesc câştigă mai mult din mâncare dacă nu vând pachete all inclusive, deşi acest sistem lear aduce mai mulţi turişti. "Părerea mea este că pierd turişti şi evident că pierd, dar dacă dânşilor le convine să ţină hotelurile aşa, fără all inclusive, şi calculele lor relevă că merită aşa, e afacerea dânşilor. Cei care ar trebui să ofere aceste pachete all inclusive au alte interese. Probabil că nu sunt atât de rentabile pentru ei cum sunt mesele dacă le vând separate”, a declarat Petrescu, un biet profesoraş de educaţie fizică numit ministru pe criterii strict politice. Preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Mohammad Murad, patron al mai multor hoteluri pe litoralul românesc, a reacţionat promt şi a declarat că sistemul all inclusive în hoteluri duce la obezitate, consum mare de alcool şi risipă. Şi preşedintele ANAT, Corina Martin, a spus că sistemul all inclusive nu este o soluţie pentru litoralul românesc, pentru că turiştii vor să mănânce de fiecare dată la restaurante diferite. De Paşte, am avut plăcerea să beneficiez de unul dintre pachetele oferite de către o pensiune din Păltiniş. Pachetul, a costat modica sumă de 350 de lei de persoană şi a inclus trei nopţi de cazare şi trei mese pe zi, pe tot timpul acestei perioade. În acest pachet au fost incluse şi masa festivă din prima zi de Paşte, dar şi cina cu produse tradiţionale din aceeaşi zi. Pachetul mi s-a părut absolut extraordinar. Nu mai vorbesc de amabilitatea angajaţilor şi a patronilor pensiunii! Cei din Păltiniş au început astfel să pună în practică experienţa patronilor de pensiuni din Bran-Moeciu. V-aţi întrebat vreodată de ce năvălesc

turiştii români la Bran cu prilejul fiecărei sărbători cu zile libere? Pentru că uriaşa concurenţă dintre multele pensiuni de la Bran a dus la dezvoltarea unui sistem local de all inclusive. Mai puţin pretenţios decât cel practicat în hotelurile din Turcia şi Bulgaria, sistemul de la Bran îşi mulţumeşte clienţii. Românii, ca turişti, sunt uşor predictibili. Nu au nevoie de foarte multe lucruri pentru a fi fericiţi. Dacă le dai suficientă băutură şi mâncare sunt ai tăi! Străinii pe care Elena Udrea a încercat fără succes să îi transforme în turişti pe teritoriul României nu sunt la fel de uşor de mulţumit. Ei vor mai mult decât băutură şi mâncare! Cu toate acestea, Udrea s-a ambiţionat să le plimbe prin faţa ochilor, pe CNN şi alte canale internaţionale de televiziune, o frunză, parte a unei pretinse grădini carpatine, care nu spune nimănui nimic. Şi toată această tevatură se face pe zeci de milioane de euro, cheltuiţi din bani de la buget. Cu aceşti bani s-ar putea renova complet centrul istoric al Bucureştiului, care aduce cu adevărat turişti. Cu aceşti bani s-ar putea face training-uri pentru bucătari, pentru a-i face capabili să gătească mâncăruri mai sofisticate şi mai sănătoase decât clasicul grătar cu cartofi prăjiţi, care pare să fie vârful de gamă în majoritatea restaurantelor româneşti. Înainte de a da bani pe publicitate, ar fi cazul să investim banii în dezvoltarea fondului turismului. Marketingul are sens doar dacă produsul publicizat este de calitate. Altfel se irosesc banii fără sens! Înainte de a da bani pentru aşa-numitul "branding de ţară" este cazul să dăm mai întâi bani pentru ţară! Pe unii turişti străini reuşesc poate să îi păcălească "mişcătorii" zecilor de milioane de dolari cheltuiţi pe promovare. Pe români, însă, nu reuşeşte nimeni să îi păcălească.

De ce nu vor hotelierii de pe litoral să introducă sistemul all inclusive?! Pentru că pot. Pentru că încă le mai merg afacerile. Pentru că încă fac o grămadă de bani în cele două luni de afaceri pe litoral, fără să investească nimic. Atunci când vor începe falimentele din lipsă de turişti, cei mai realişti dintre ei vor începe să ofere şi pachete care să îşi merite cu adevărat banii. Toţi hotelierii de pe litoral trăiesc încă excelent datorită moştenirii comunismului. Au luat pe nimic hotelurile complet echipate. Şi, până când nu crapă complet mobila "lui Nea Nicu" şi până nu se deşiră complet covoarele şi păturile de acum 20 de ani, ei continuă să plece cu grămezi de bani după fiecare sezon estival, fără să investească nimic. All inclusive înseamnă muncă, înseamnă efort, înseamnă să îţi mulţumeşti clientul. Arabul Mohammad Murad, hotelier de pe litoral, este clar că a venit din Orient şi a făcut bani în România fără să vină şi cu nişte standarde de calitate. La rândul ei, Corina Martin este o româncă neaoşă, care vrea să facă bani fără să dea calitate. Până una alta, turiştii români se scurg la greu spre Turcia şi Bulgaria. Murad şi Martin cred că se pricep la turism. Românii amatori de turism îi ocolesc din ce în ce mai mult. Este chiar atât de greu de observat că de fapt sistemul all inclusive îi atrage cel mai mult pe turiştii români spre destinaţii din afara ţării?! Până când frunza Elenei Udrea va aduce suficienţi vizitatori "sinucigaşi" din străinătate, problema fundamentală a turismului românesc este aceea de a reuşi să oprească "hemoragia" de turişti români spre Turcia şi Bulgaria.

Emil POP Director general Investigatorul TIR Magazin plus

TINVESTIGATORUL I R M A G A Z I N TIR | AMagazin P R I L I E plus 201 2 | w w2012 w . t |i www.investigatorul.ro rmagazin.ro | APRILIE

3


Lideri Pneu Maxx şi-a schimbat acţionariatul

Victor Lungu, General Manager: "Înfiinţarea societăţii Bedelco East Europe, care are ca marcă de referinţă Pneu Maxx, a determinat o schimbare majoră de strategie în afacere, care a înlesnit punerea în practică a multor idei ce până acum nu au putut fi materializate şi care vor adăuga plusvaloare relaţiei furnizor-client."

2011 a fost un an foarte bun pentru Pneu

re a anvelopelor de camion şi să dezvol-

pată CeReMaxx. Aceasta este produsă

Maxx. Aşteptările reprezentanţilor com-

te semnificativ segmentul de piaţă format

în fabrica proprie, care este condusă de

paniei au fost depăşite, în primul rând,

din anvelopele pentru utilajele agricole

Mihai Ionescu. Experienţa vastă pe care

datorită vânzărilor de anvelope de cami-

şi industriale, prin valorificarea experi-

o deţine specialistul, a dus la realizarea,

on care au crescut cu aproximativ 20%,

enţei angajaţilor şi a reţelei de achiziţii a

în 2011, a unei producţii de 13.000 de

faţă de obiectivul pe care l-au stabilit ini-

Grupului Bedelco. Pentru clienţii noştri,

anvelope, în ciuda crizei, cu un personal

ţial. Vânzările de anvelope de turisme şi

toate acestea se vor traduce în stocuri

mult redus faţă de anii precedenţi şi cu un

camionete au înregistrat o uşoară creş-

mai mari, produse mai competitive şi un

buget de cheltuieli scăzut. Toate acestea

tere şi datorită legii care a impus, către

nivel ridicat de servire a clienţilor.", ne-a

au dovedit rentabilitatea activităţii sale

finalul anului, obligativitatea echipării cu

declarat Victor Lungu, General Manager

manageriale.

anvelope de iarnă a vehiculelor.

Pneu Maxx.

"Schimbările legate de statutul nostru,

"Noua companie va permite ca Pneu

Un alt produs cu care se mândresc spe-

care au început la sfârşitul lunii decem-

Maxx să-şi menţină activitatea de vânza-

cialiştii companiei este anvelopa reşa-

brie, au făcut ca debutul lui 2012 să fie

4

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro


Lideri uşor îngreunat. Cu toate acestea, luna ianuarie s-a ridicat la nivelul celei din 2011 datorită stocului de marfă pe care am avut grijă să-l asigurăm, astfel încât a fost bine gestionat impactul în piaţă al modificării de statut. Între timp, a venit iarna în adevăratul sens al cuvântului. Neputinţa autorităţilor, ca de fiecare dată, a determinat blocarea pentru perioade foarte lungi a multor drumuri naţionale şi internaţionale, şosele şi autostrăzi. Acest lucru a făcut ca, în luna februarie, vânzările de anvelope să fie mult sub cele preconizate. Aceste probleme, însă, au afectat pe toată lumea în egală măsură. Noi am acceptat situaţia şi ne-am continuat activitatea cu optimism.", a adăugat Victor Lungu, General Manager Pneu Maxx. Conform

aprecierilor

reprezentanţilor

companiei, în luna martie 2012 s-a relansat activitatea de vânzări, aşa cum era de aşteptat. Mai mult, a ajuns chiar la nivelul celei din primăvara anului 2011. "Lucrurile încep să se aşeze, din toate

după cum am mai spus, dorim să creş-

on achiziţionate de la Michelin România,

tem vânzările pe segmentul de anvelope

apoi Goodyear-Dunlop, foarte aproape

industriale şi agricole. Ne propunem să

de CeReMaxx, anvelopele reşapate pro-

dezvoltăm o reţea de distribuitori cărora

duse în fabrica noastră. Aceşti trei furni-

să le oferim produse dintre cele mai bune

zori acoperă aproximativ 80% din cifra

din punct de vedere al raportului calitate-

noastră de afaceri. Restul de 20% se asigură din vânzarea altor mărci, dintre care un loc important îl ocupă anvelopele produse în China.", a completat General Managerul Pneu Maxx. Reprezentanţii companiilor producătoare sunt foarte implicaţi, îi consiliază pe specialiştii Pneu Maxx şi le înlesnesc activitatea prin promoţii diverse, care atrag rapid clienţii. Astfel, prezenţa lor pe piaţă devine mai vizibilă. Sunt multe variabile ce depind de furnizori şi care influenţează major nivelul vânzărilor: timpul de livrare, raza de acţiune pe care sunt dispuşi să o acopere din punct de vedere al livrărilor, cantitatea oferită, gama dimensiunilor de anvelope. Dacă toate acestea sunt la cote maxime, se poate deţine un stoc de marfă eficient. Este foarte important ca producătorii să fie flexibili, să aibă iniţiativă, să fie alături de reprezentanţii

punctele de vedere, iar eforturile noastre de până acum şi sprijinul noilor acţionari fac să se întrevadă un viitor frumos, pe termen lung. În următoarea perioadă, activitatea noastră se va baza tot pe vânzarea de anvelope de camion, însă,

Pneu Maxx în tot ceea ce vor să întrepreţ. Toţi producătorii importanţi sunt bine

prindă. "S-a întâmplat des ca preţul an-

reprezentaţi de noi în România: Michelin,

velopelor să fie mărit de producător. Anul

Goodyear-Dunlop,

Pirelli

trecut, acesta a crescut cu aproximativ

sau Marangoni. Pe primul loc în vânză-

20%. Motivele au ţinut de majorarea pre-

rile noastre se află anvelopele de cami-

ţurilor la materia primă, a costurilor de

Continental,

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro

5


Lideri transport, logistică şi altele. Creşterea

vom considera că activitatea va fi mai

lor doi-trei angajaţi, care lucrează în fie-

preţurilor unui singur producător face ca

eficientă, dar şi mai intensă, în zone în

care dintre ele. Acestea au fost înfiinţate

toţi ceilalţi să se alinieze, iar impactul în

care există un potenţial neexploatat sufi-

în urmă cu cinci ani, din nevoia de a le

piaţă este evident. Fiecare are strategia

cient.", a subliniat Victor Lungu, General

oferi servicii suplimentare clienţilor. Între

lui: unii cresc lunar preţurile, alţii trimes-

Manager Pneu Maxx.

timp, şi-au triplat realizările şi au devenit, astfel, o afacere rentabilă, care merită să fie extinsă. Reprezentanţii companiei îşi propun deschiderea a încă două puncte de lucru de acest fel în ţară. "Anul acesta intenţionăm să creştem producţia din fabrica noastră de reşapare anvelope la 16.000 unităţi. Acest serviciu este esenţial în dezvoltarea afacerii. Astfel, produsul pe care îl oferim clienţilor este cât se poate de complex şi complet. În momentul de faţă, în România sunt puţini cei care au posibilitatea să deschidă o fabrică de reşapare, deoarece utilajele necesare trebuie să se achiziţioneze numai de la anumiţi producători, specializarea personalului este deosebit de importantă, iar condiţiile impuse de normele în vigoare sunt foarte riguroase. În plus, este necesară o vastă experienţă, care nu se dobândeşte uşor. Având în vedere desprinderea de grupul Cefin

trial sau de două ori pe an, în funcţie de

Serviciile oferite clienţilor Pneu Maxx nu

România, 2012 va fi un an de tranziţie, în

studiile realizate şi deciziile de marketing.

ar fi complete fără activitatea celor patru

care prioritatea este stabilizarea aface-

Noi, însă, datorită bunei relaţii cu furni-

service-uri de roţi din: Bucureşti, Piteşti,

rii. Suntem aceeaşi echipă, care a lucrat

zorii, am reuşit, de fiecare dată, să ne

Ploieşti şi Constanţa. Eficienţa şi profita-

în Divizia Pneu Maxx a Cefin România,

asigurăm un stoc de marfă, înainte de

bilitatea lor este dovedită, atâta timp cât

care a fost mult filtrată de-a lungul ani-

scumpire, suficient pentru a menţine pre-

îşi acoperă cheltuielile prin activitatea ce-

lor şi care este alcătuită din oameni bine

ţul de vânzare o bună perioadă de timp, iar creşterea să fie lentă şi uşor acceptată de clienţi. Toate acestea se realizează, însă, cu eforturi, iar ele înseamnă bani. Însă, responsabilitatea de a ne menţine clienţii aproape şi de a le satisface pretenţiile este de mult timp asumată şi constituie una dintre condiţiile necesare pentru a exista în acest domeniu şi în această perioadă.", a afirmat Lungu. Analizele de piaţă arată că, în 2012, va fi un consum de anvelope similar cu cel din 2011, lucru mulţumitor pentru reprezentanţii Pneu Maxx. Cele nouă puncte de lucru din ţară s-au dovedit a fi bine alese, având în vedere rezultatele înregistrate. Acestea acoperă teritoriul României întrun procent foarte mare. "Avem în vedere mici modificări, mai precis transferul unui punct de lucru dintr-un oraş în altul, unde

6

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro


Lideri pregătiţi profesional, ambiţioşi, care chiar

rămânem alături de Cefin România prin

luate în conformitate cu evoluţia pieţei.

şi în aceste momente au rămas uniţi, ho-

trei contracte de servicii: închiriere spa-

Acţionariatul va face calcule amănunţi-

tărâţi să pună umărul la dezvoltarea noii

ţii, logistică şi administraţie. Provider-ii

te şi va lua hotărârile cele mai potrivite,

noştri sunt responsabili de tot ceea ce

pentru ca afacerea să fie cât mai profi-

înseamnă logistică, de la recepţionarea

tabilă. Noi vom analiza totul în cel mai

mărfii, depozitare, manipulare, până la

mic detaliu, le vom face propuneri acţi-

livrarea în filiale sau direct la clientul fi-

onarilor, astfel încât să ne îndreptăm în

nal. În 2013, avem în vedere cumpăra-

direcţia cea mai bună, pentru a avea un

rea unui spaţiu care va cuprinde sediul

viitor sigur în companie. Cota noastră

societăţii şi depozitul central. Acesta va

de piaţă din acest moment este de 10%.

fi, probabil, în Bucureşti. Deciziile vor fi

Ne aflăm între primii trei distribuitori de

societăţi, Bedelco East Europe. Au răspuns prompt în faţa acestei provocări, siguri de potenţialul lor, motiv pentru care au atras simpatia noilor acţionari belgieni. Sunt mândru de aceste realităţi şi cred că, măcar într-o mică măsură, am şi eu merite în acest sens. Înfiinţarea Bedelco East Europe a determinat o schimbare în strategia de vânzare. Acţionariatul actual vede business-ul din altă perspectivă şi se implică financiar, potrivit experienţei vaste pe care o are în domeniu, ceea ce ne conferă un mare avantaj prin suportul substanţial pe care ni-l oferă. Fără susţinere, nu se pot face afaceri în acest domeniu atât de concurenţial. Până acum, cei din conducerea grupului Bedelco au dat dovadă de înţelegere cu privire la realităţile cu care ne confruntăm în România şi sunt foarte multumit de noul început. Nu este uşor, toată lumea o ştie, dar am speranţa că pe termen lung vom avea succes. Nu pot să nu iau în considerare că de această afacere depinde viaţa a peste 40 de familii. De aceea, ne trebuie mai întâi o temelie solidă, pentru ca viitoarea construcţie să rămână în picioare, pentru a se asigura confortul angajaţilor şi al acţionarilor. Anul acesta

anvelope de camion, care sunt prezenţi pe piaţa românească. Eu cred că avem motiv să fim mândri.", ne-a spus General Managerul Pneu Maxx. Promovarea activităţii şi a produselor se realizează prin intermediul site-ului oficial al companiei Pneu Maxx. Acesta este permanent actualizat, astfel încât oricine are nevoie de anvelope să poată contacta agenţii de vânzări, care ştiu să valorifice toate solicitările clienţilor. "În orice societate domeniile de activitate sunt interdependente, iar creşterea economiei româneşti depinde de fiecare dintre ele, de aceea le urez tuturor cititorilor TIR Magazin mult succes în afaceri şi în tot ce întreprind!", a concluzionat Victor Lungu.

A consemnat, Alina ANTON

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro

7


Wine Club Un târg internaţional aflat la ediţia a şaptea

GoodWine- 6.700 vizitatori şi lansări istorice pentru industria vinului

Creşterea cu 31% a numărului de vizitatori faţă de ediţia precedentă, cele peste 580 de vinuri oferite spre degustare, din care peste 140 de lansări şi în special cele ale Casei de Vinuri Cotnari şi ale Jidvei au scris o veritabilă pagină de istorie în cartea industriei vinului din România, întărind, încă o dată, poziţia incontestabilă de lider de piaţă a Târgului Internaţional de Vinuri GoodWine. "Suntem încântaţi de succesul celei de a şaptea ediţii a GoodWine, prognozele noastre fiind din nou depăşite de realitatea din cadrul târgului, acest lucru întărind poziţia de lider pe segmentul târgurilor de vinuri organizate în România," a declarat Angelica Iva, Director General GoodWine. Cei 6.700 de vizitatori din industrie, cunoscători şi iubitori ai vinului au avut oportunitatea să se întâlnească cu cel mai mare număr de vinuri prezente într-un asemenea eveniment în România, marea majoritate fiind mai mult decât plăcut surprinşi în special de lansările surpriză ale noilor game dedicate HoreCa ale Casei de Vinuri Cotnari şi ale companiei Jidvei. Aceste lansări, considerate de către specialiştii din industrie ca momente istorice, vor modifica decisiv faţă industriei vinului, ridicând standardele de calitate spre niveluri superioare. "GoodWine a devenit platformă care setează valorile actualizate ale pieţei româneşti de vinuri. Puterea de comunicare a celor mai puternici vinari se întâlneşte cu capacitatea de receptare selectivă a unui public din ce în ce mai educat. Dacă „viitorul sună bine”, acest fapt se datorează şi muncii şi persuasiunii echipei Good Wine de-a lungul celor şapte ediţii”, a declarat Cătălin Păduraru, reprezentatntul României la Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului -OIV. Expozanţii, nume de referinţă şi de excelenţă în industria vinicolă românească, dar şi nou intraţi în breasla producătorilor de vin au fost: Cotnari – Partener Oficial, Casa de Vinuri Cotnari – Partener Strategic, Jidvei – Partener Principal, Vinarte, SERVE, Oprişor, Agricola Ştirbey, Avincis, Via Sandu, Cramele Rotenberg, Cramele Recaş, Senator Wine, Domeniile Vânju Mare, Budureasca, Domeniile Sâmbureşti, Casa de Vinuri Huşi, Gramma Wines, Domeniile Ostrov, Liliac (AMB Wine), Viniciola Avereşti, Vincon, Me-

8

tro România - selecţie de vinuri sub marcă proprie şi importuri, Cricova, Eduardo Miroglio -Bulgaria, Tenuta Carretta –Italia, Azienda Vitivinicola Malgara -Garling– Republica Moldova, Vylyan -Ungaria, Michel Torino –Argentina, WBB –World Best Wine -importator vinuri premium din Africa de Sud, Noua Zeelandă, Australia, Franţa, Italia, Germania, Ungaria, Schlumberger –Austria. Menţinerea temperaturii corecte pentru cele mai valoroase vinuri a fost asigurată de răcitoarele de vin profesionale importate de către ITU Refrigeration şi Climadiff. "A devenit  deja tradiţie participarea Companiei Cotnari ca Partener Oficial al Târgului Internaţional GoodWine,” a declarat Cătălin Grecu director de marketing al companiei Cotnari. “După încheierea celei de-a şaptea ediţii, putem concluziona că a fost una dintre cele mai reuşite, de la an la an observându-se un interes din ce în ce mai mare pentru segmentul de Horeca, o creştere a calităţii vinurilor şi a imaginii acestora şi, nu în ultimul rând, o dezvoltare de noi crame cu suprafeţe mai mici de vie, urmând modelul franţuzesc. Nu poate decât să fie de bun augur tot acest efort al producătorilor autohtoni. De la an la an se observă dezvoltarea acestui domeniu frumos şi deosebit de dificil în acelaşi timp. Ne bucură aceste eforturi comune ale asociaţiilor de somelieri, ale celor care reprezintă arta culinară şi ale producătorilor de vin, în încercarea de educare a consumatorilor. Şi, de la ediţie la ediţie, întâlnim clienţi şi iubitori ai vinului, tot mai educaţi, mai cu pretenţii, în sensul bun al cuvântului, şi în număr tot mai mare. Asta dovedeşte că eforturile nu sunt în zadar şi că acest târg îşi are locul binemeritat. Pentru Compania Cotnari, GoodWine reprezintă, pe lângă oportunităţile de a avea feed-back de la clienţi  şi de a reuni în acelaşi loc producătorii, cadrul de a comunica cu toate aceste categorii de oameni minunaţi, dedicaţi domeniilor lor şi care încearcă din răsputeri să-şi aducă aportul la desfăşurarea unui eveniment de prestigiu. Tot mai multe delegaţii străine trec pragul Târgului GoodWine, Compania Cotnari stabilind deja câteva contacte cu China, Slovenia, SUA. În concluzie, credem că a fost o ediţie reuşită, cu mulţi vizitatori, cu interes pentru noul produs lansat-Grasa 300, având deja clienţi, chiar dacă preţul este 190 lei sticla,” a concluzionat Cătălin Grecu. “Elegant şi cochet, stârnind numai cuvinte de laudă, aşa s-a lansat noul producător de vinuri premium -CASA DE VINURI COTNARI, aparţinând podgoriei cu acelaşi nume, la GoodWine Bucureşti în martie 2012. Două game de vinuri premium, dedicate exclusiv HORECA şi magazinelor spe-

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro

cializate au stârnit interesul iubitorilor de vin prin prezenţa în gama Simpozion a vinurilor GRASĂ DE COTNARI, TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ ŞI FETEASCĂ ALBĂ toate vinificate sec şi a vinurilor BUSUIOACĂ DE BOHOTIN demisec, TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ -demisec şi FETEASCĂ ALBĂ sec, în gama Domenii Cotnari. Astfel, prin sprijinul acordat şi profesionalismul de care au dat dovadă organizatorii, prin numărul mare  şi calitatea vizitatorilor, cea de-a şaptea ediţie a Târgului GoodWine, s-a constituit în momentul şi locul perfect pentru a începe o nouă pagină în istoria Podgoriei Cotnari. Încă odată, mulţumiri şi aşteptăm cu nerăbdare reîntâlnirea cu iubitorii vinului, ce va fi prilejuită de ediţia din toamnă a Târgului de Vinuri GoodWine 2012”, a declarat Cătălin Avasalcei, Naţional Sales Manager  la Casa de Vinuri Cotnari. “La a doua participare în calitate de Partener Principai, Jidvei România a lansat colecţia “ANA” -Chardonnay şi Muscat Ottonel  şi “MARIA” -Fetească Albă şi Pinot Gris. Obiectivul Jidvei România, acela de a transmite către vizitatori noutatea absolută a produselor, poziţionarea lor în piaţă şi mai ales calitatea, a fost atins, vizitatorii reuşind să deguste şi să aprecieze noile vinuri. Organizarea evenimentului, comunicarea corectă şi din timp, a făcut posibilă atingerea obiectivelor noastre, vizitatorii fiind în mare parte cunoscători sau apropiaţi ai vinurilor. Felicitări GoodWine România!”, a declarat Sorin Gheorghe, Sales Manager în cadrul companiei Jidvei. O participare extrem de activă şi atractivă au avut şi somelierii, reprezentanţi ai Asociaţiei Somelierilor din România, care, prin intervenţiile de specialitate avute în timpul showurilor gastronomice sau în prezentările din standurile expozanţilor, au facilitat simbioza între vinuri, produsele culinare şi vizitatori. Cele 20 de showuri gastronomice, organizate cu sprijinul echipamentelor profesionale de la Conti Grup, în care produsele au fost asociate cu vinurile de către somelieri, au atras interesul publicului vizitator. Pe toată perioada târgului, au fost apreciate brânzeturile Rarăul ale companiei Albalact, brânzeturile maturate de la Napolact, mezelurile oferite de Angst şi specialităţi import Italia (brânzeturi şi prosciutto) din portofoliul Nordic Impex. Apa minerală şi plată a fost oferită de Aqua Carpatica. Iubitorii de cafea s-au putut delecta cu specialităţile italiene de cafea espresso şi cappuccino oferite gratuit de compania Bristot. Următoarea ediţie a Târgului Internaţional de Vinuri GoodWine va avea loc în luna noiembrie 2012.


Coloana a cincea D-l Goe de MTI, după I.L. Caragiale

5

Ca să nu mai rămâie repetent la SNSPA şi anul acesta, mam’mare Macaronela şi mamiţica Boa au promis tânărului Goe Nazare să-l ducă de nas la Bucureşti. Puţin ne importă dacă aceste două dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni la Ministerul Transporturilor numai de hatârul iubitului şi nepoţelului lor. Destul că, foarte de dimineaţă, dumnealor, frumos gătite cu haine de la Dragonul Roşu, împreună cu tânărul Goe, aşteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea Focşani, un avion care să le ducă la Bucureşti. Adevărul e că, dacă se hotăreşte cineva să ciordească sume impresionante de la o instituţie atât de importantă ca CNADNR, trebuie s-o ia de dimineaţă. Avionul pe care îl aşteaptă cei trei în gara din Focşani nu există. Domnul Goe Nazare este foarte împacient şi, cu un ton de comandă, zice încruntat: - Mam’mare, Macaronela! De ce nu mai vine?... Eu vreau să vie! - Vine, vine acuma, puişorul mamii!, răspunde cucoana. Şi sarută pe nepoţel cu gura ei şoferizată; apoi îi potriveşte pălăria. Tânărul Goe poartă un soios costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripţia pe pamblică: «Să trăiţi bine!», şi sub pamblică instrucţiunile de călătorie înfipte de mamiţa Boa, că «aşa se fac bărbaţii de cacao». - Vezi ce bine-i şade lui -zice mam’mare Macaronela- cu costumul de marinel? - Mam’mare, nu ţi-am spus că nu se zice marinel?, intervine domnul Goe. - Da’ cum? - Marinal... - Ei! Ziceţi voi cum ştiţi; eu zic cum am apucat. Aşa zicea şoferii pe vremea mea, când a ieşit întâi moda asta la Cornetu: marinel. - Vezi că sunteţi proşti amândoi?, întrerupe mamiţa Boa. Nu se zice marinal, nici marinel... - Da’ cum, procopsito?, întreabă mam’mare cu un zâmbet simpatic. - Mariner... - Apoi, de! Nu i-a arătat toată lumea chiloţeii Întâiului Mariner al Ţării, ca dumneata!, zice mam’mare Macaronela şi iar sărută pe nepoţel cu ventuza sa tabacică şi iar îi potriveşte pălăria de mariner. Dar nu e vreme de discuţii filologice: vin foştii colegi de liceu ai domnului Goe. Hotelul în care se ascund cei trei este plin... Dar, cu multă bunăvoinţă din partea unor tineri politicoşi, cari iereau în acelaşi liceu cu Domnul Goe la Focşani, se fac

locuri pentru dame. Domnul Goe este scos pe balcon şi aruncat de la etajul hotelului de foştii colegi... Mam’mare Macaronela îşi face cruce, apoi aprinde o ţigară... Goe nu vrea să intre în hotel; vrea să şadă în hol cu bărbaţii pentru a-şi pansa rănile. - Nu!... Nu e voie să scoţi capul pe fereastră, mititelule!, zice unul dintre tineri lui d. Goe, şi dă să-l arunce din nou de la balcon. - Ce treabă ai tu, urâtule?, zice mititelul smucindu-se. Şi, după ce se strâmbă la urâtul, se spânzură iar cu amândouă mânile de vergeaua de alamă de la recepţie şi scoate iar capul. Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul, şi mititelul îşi retrage îngrozit capul gol înăuntru şi-ncepe să zbiere. - Mamiţo! Mam’mare! - Ce e? Ce e?, sar cocoanele. - M-am săturat să fiu secretar de stat la Ministerul Transporturilor! Tot într-un timp, iacătă fostul ministeriabil Bercea Mondialul, cu gaşca lui de agronomi răspopiţi, merge tot mereu la Biroul Permanent al PD-L să vază cum o poate mazili pe mamiţa de la conducerea MTI şi pe mam’mare de la conducerea CNADNR. Cocoanele arată ele agoniseala dumnealor, explicând d-lui Mariner Şef realizările lor din ciclul “Cincinalul în patru ani jumate”. Speriat de moarte că ar putea să piardă alegerile, Marinelul Şpriţărelu ia o decizie tranşantă: să îl schimbe pe profesoraşul de drept cu unul de istorie şi pe ministeriabilii cu murdărică la pamblică cu locotenenţii lor. - Parol! Chiar eu l-am cumpărat!, zice mamiţa privind pe domnul Goe. Şi, apucându-l de mână, îl smuceşte mamiţa pe Goe de îl face ministeriabil în locul ei. Din smucitura lu’ mam’mare într-un sens, combinată cu clătinătura PD-L în alt sens, rezultă că Goe îşi pierde un moment centrul de gravitaţie şi se reazimă în nas de clanţa uşii de la CNADNR. Goe începe să urle: - Să trimită cineva Corpul de Control al MTI la ISCTR!, zbiară şi mai tare Goe, bătând din picioare. Cucliciu îmi stâlceşte imaginea pe la televizuini! Să-l opreascăăă!!! În sfârşit, n-au ce să facă. Încep controlul şi forţează reluarea caricaturii de examen pentru admiterea în ISCTR. - Dar noi n-am datără un astfel de ordin!, strigă mamiţa. - Ce e vinovat băiatul dacă n-a făcut control la ciordelile noastre de la CNADNR?, zice mam’mare.

- De ce l-aţi pus pe Goe Nazare la MTI? Să vă execute ordinele şi să puteţi fura în continuare?, zice cu pică urâtul Şmecheradu Berceanu. - Nu-i treaba dumitale! Ce te-amesteci d-ta?, zice mamiţa Boa urâtului... - Uite ce e, cucoană -zice Şmecheradutrebuie să plătiţi la PD-L dacă vreţi în continuare să ciordiţi... Şi mam’mare scoate din săculeţul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable. - Te mai doare nasul, puişorule?, întreabă mam’mare. - Nu..., răspunde Goe. - Să moară mam’mare? - Să moară! Şi să moară şi mamiţa!, zice domnul Goe şi se delimitează politic de cele două cocoane. - Ad’, să-l pupe mam’mare, că trece! Şi-l pupă în vârful nasului; apoi aşezându-i frumos beretul: - Parcă-i şade mai bine cu beretul!... zice mam’mare scuipându-l să nu-l deoache, apoi îl sărută dulce. - Cu ce-i nu şade lui bine?, adaogă mamiţa, şi-l scuipă şi dumneaei şi-l sărută. - Lasă-l încolo! Că prea e nu ştiu cum!... Auzi d-ta! Să nu mai stea de vorbă cu mam’mare Macaronela şi cu cele două juriste ale ei!, zice mamiţa, prefăcânduse foarte supărată. - Să fie el sănătos, că-l fac de mare cacao cu ajiutoriul slugilor mele din presă!, zice mam’mare. Dar mamiţa adaogă: - Da’ pe mamiţica n-o pupi? - Pe tine nu mai vreau, zice Goe cu humor. - Aşa?, zice mamiţa. Lasă!..., şi-şi acopere ochii cu mâinile şi se face că plânge. - Las’ că ştiu eu că te prefaci!, zice Goe. - Ţi-ai găsit pe cine să-nşeli!, zice mam’mare. Ăsta e mai politruc decât noi! Mamiţa începe să râză; scoate din săculeţ ceva şi zice: - Cine mă pupă... Uite!... Ciucalată! Mamiţa pupă pe Goe, Goe pe mamiţa şi, luând bucata de ciucalată, iese iar pe coridor. - E lucru mare, cât e de deştept!, zice mam’mare. Domnul Goe nu mai ascultă de mamiţa după ce a înhăţat ciucalata. - Ia mai vezi ce face băiatul, mamiţo!, zice mamiţa către mam’mare. Mam’mare se ridică bătrâneşte şi se duce în coridor: - Goe! Puişorule! Goe! Goe! Goe nicăieri.

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro

9


Coloana a cincea Grup Atyc aka Girueta

5

Aproximativ 200 de locuitori din comuna Nicolae Bălcescu, situată la 10 km de Bacău, au blocat, luni, 5 martie 2012, DN2, drum naţional care leagă Bacăul de Bucureşti. Oamenii erau nemulţumiţi de calitatea transportului efectuat de firma Grup Atyc. Protestatarii susţineau că firma nu respectă orarul curselor şi supraîncarcă maşinile, pe traseul Nicolae Bălcescu-Bacău. Preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, Dragoş Benea, susţine că ar exista un grup mafiot alcătuit din reprezentanţii firmei, “ţinuţi în braţe” de mai marii ARR de la nivel local şi de la nivel naţional. Cert este faptul că patronul firmelor Grup Atyc şi Girueta Tur din Dâmboviţa, Cătălin Victor Grigore, este fiul lui Eugen Grigore, fost inspector la Agenţia ARR Dâmboviţa, detaşat pentru o perioadă disciplinar la ARR Bacău. După ce, timp de trei ani, a fost bombardat cu sesizări împotriva Grup Atyc SRL, Consiliul Judeţean Bacău i-a retras, la 28 decembrie 2011, licenţa pentru traseul Nicolae Bălcescu-Bacău. Locuitorii comunei Nicolae Bălcescu s-au plâns mereu că merg înghesuiţi ca sardelele, că şoferii vorbesc urât, nu respectă orarul şi nu opresc în staţiile intermediare. În martie 2009, CJ Bacău a mai retras o dată licenţa firmei pentru acelaşi traseu, dar a revocat hotărârea două luni mai târziu, datorită presiunilor politice. Reclamaţiile legate de acest traseu au reapărut în septembrie 2011, o dată cu începerea anului şcolar. Erau aceleaşi nereguli din anii anteriori: capacitate insuficientă de transport la orele de vârf, nepreluarea din staţiile intermediare a abonaţilor în favoarea plătitorilor de bilete, nerespectarea graficului, utilizarea unor autobuze cu capacitatea cu 50% mai mică faţă de a celor înscrise în documentaţia depusă la licitaţie. Pe 7-9 martie 2012, după marea «mişcare populară» a «bălceştenilor», ISCTR a demarat un control de fond la sediul social al Grup Atyc. Au fost verificate contractele de muncă ale conducătorilor auto, avizele medicale şi psihologice în termen de valabilitate, asigurările de călători şi bagaje, clasificarea vehiculelor pe categorii şi stele, dovezile de verificare a aparatelor tahograf, cărţile de identitate ale vehiculelor şi copiile celor deţinute în leasing, împreună cu contractele de leasing. De asemenea, s-a verificat pe internet în baza de date

10

a RAR valabilitatea inspecţiei tehnice periodice pentru vehicule. Inspectorii ISCTR au găsit deficienţe mari la legislaţia socială, în legătură cu respectarea timpilor de condus şi odihnă. Orice operator de transport este obligat să deţină la sediu descărcările cartelelor tahograf ale şoferilor sau diagramele tahograf la tahografele analogice. În ciuda acestui fapt, firma de transport a putut să prezinte înregistrările tahograf pentru doar 15 din cei 238 de şoferi angajaţi. Pentru aceasta, firma a fost sancţionată cu o amendă de 32.000 de lei RON şi a achitat, în 48 de ore, 8.000 de lei. De asemenea, ISCTR urma să verifice dacă şoferii care aveau înregistrări tahograf au respectat timpii de condus şi de odihnă. Două săptămâni după controlul de la sediu, Grup Atyc a fost şi compania cea mai amendată într-o acţiune de control a ISCTR, care a avut ca scop verificarea tuturor intrărilor de marfă şi persoane din Târgovişte. De asemenea, ISCTR a primit o serie de sesizări despre neregulile traseului Bărbuleţ-Târgovişte, pe care operează aceeaşi firmă. În loc de concluzie: Grigore tatăl şi fiul nu au capacitatea de transport care să le permită să acopere toate traseele pe care le-au câştigat. Acesta este motivul pentru care tot mai multe voci susţin că cei doi “şmecheroi” ar fi protejaţi de cineva foarte mare din Autoritatea Rutieră Română. Să fie vorba chiar de întâiul Meluş al ARR?

Examene reloaded

Şmecheriile făcute la examinările de intrare în ISCTR nu i-au scăpat ministrului Alexandru Nazare. Mulţi susţin că şeful Inspectoratului, Virgiliu Cucliciu, nu ar mai reuşi să controleze viermuiala de “golănaşi” recuperaţi dintre corupţii foşti inspectori ai CNADNR şi ARR. Aşa s-ar explica şi reluarea examinărilor orale pentru sesiunea de examene pentru admiterea în ISCTR care a avut loc înainte de Paşte. Oficial, reluarea examinărilor se datorează unei presupuse defecţiuni tehnice a sistemului de camere video care, potrivit legii, trebuie să înregistreze toate examinările. Neoficial, se pare că ministrului Nazare i-ar fi ajuns la urechi o grămadă de golăneli, care s-au făcut la aceste examinări, şi ar fi ordonat reluarea examinărilor. O ciudăţenie v-o putem semnala şi

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro

noi: cazul lui Gheorghe Anghel, fostul director administrativ al CNADNR, devenit celebru pentru felul în care îi lingea clanţele şi îi număra metrajul de hârtie igienică fostului şef al Companiei Naţionale de Autostrăzi, Liviu Costache. Angheluş a mers la examenul scris şi a completat chestionarul în mai puţin de 10 minute, în condiţiile în care timpul standard era de 45 de minute. În loc de concluzie: Cei care i-au văzut lui Gheorghe Anghel performanţa de a fi admis cu nota 7 la examenul scris şi-au spus că omul: a) ori a băut din butoiul cu inteligenţă; b) ori ştia subiectele; c) ori i-a completat cineva chestionarul după examinare.

Retururile Macaronelei

Concedierea colectivă a Macaronelei este plătită cu bani grei din buzunarele contribuabililor. Toţi cei pe care «regina neîncoronată a şoferilor din CNADNR» i-a dat afară şi care au dat compania în judecată au câştigat procesele. Ei urmează să îşi ia salariile pentru toată perioada în care au stat acasă şi să fie repuşi pe funcţii. Şi toate acestea cu sute de miloane de lei vechi, pentru fiecare concediat abuziv. Pe lângă nerespectarea procedurilor de concediere, Macaronela a continuat să angajeze la greu catastrofe şcolite la fabrici de diplome gen Spiru «Blănaru». În aceste condiţii, instanţele au constatat cu uşurinţă că oamenii au fost epuraţi politic şi nu au fost daţi afară din lipsă de fonduri. În loc de concluzie: Goe, nu crezi că ar fi cazul să îi impuţi lu’ mam’mare aceste sume?! Are de unde da!!!

Şah la Cucliciu

«Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Alexandru Nazare, a semnat astăzi ordinul prin care Corpul de Control din cadrul Direcţiei Generale de Control a MTI este mandatat să efectueze un control tematic la Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR). Controlul va avea ca obiectiv verificarea activităţii defăşurate de ISCTR de la înfiinţare, în decembrie 2011, şi până în prezent. ”Înfiinţarea ISCTR în decembrie 2011 a fost o decizie foarte importantă pentru eficientizarea controlului în transportul rutier. Faptul că în ultima perioadă de timp au apărut anumite controverse legate de activitatea noii instituţii reclamă o verificare amănunţită


5

GENUL GENUL PROGRAMULUI: PROGRAMULUI: PAMFLET PAMFLET din partea Ministerului, astfel încât obiectivele pe care ni le-am asumat prin înfiinţarea ISCTR să fie aduse la îndeplinire”, a precizat ministrul transporturilor Alexandru Nazare.», aşa sună comunicatul de presă prin care ministrul Transporturilor l-a anunţat pe şeful ISCTR, Virgiliu Cucliciu, de cadoul de Paşte pe care i l-a pregătit. În loc de concluzie: Gurile rele susţin că nici Cucliciu nu răspunde la comenzile domnului Goe, aşa cum nici acesta din urmă nu mai execută orbeşte ordinele mamiţei Boa!

Roviniete şmecherite

Conducerea CNADNR asistă pasivă la o probă certă a faptului că sistemul electronic de emitere a rovinietei a fost «şmecherit». În ziua de Paşte, a fost găsită prima rovinietă «manevrată». Deşi teoretic nu este posibil, un autocar a prezentat la control într-un punct de frontieră o rovinietă eliberată de la o staţie OMV din Bucureşti. Când au verificat-o în sistem, drumarii au observat cu stupefacţie că este eliberată pentru un microbuz, nu pentru un autocar. Adică suma plătită de firma de transport pentru rovinietă era mult mai mică decât ar fi trebuit. În loc de concluzie: La ce debandadă este în sistemul pentru care încasează la greu UTI şi Novensys, suntem convinşi că adevăratele fraude vor ieşi cu greu la lumină. Să ne gândim numai la armata de angajaţi ai CNADNR care au fost daţi afară şi cărora nu a avut nimeni grijă să le anuleze parolele de acces în sistem!

Cu plată, fără plată

CNADNR şi-a anunţat angajaţii din teritoriu că este posibil ca, în următoarea perioadă, să îi oblige să îşi ia concedii fără plată deoarece nu sunt bani de salarii. În acelaşi timp, sub conducerea interimară şi întunecată a lu’ mam’mare Macaronela, s-a ajuns ca 30% dintre angajaţii CNADNR să fie «specialişti în comunicare şi relaţii cu publicul», adică oameni care nu se pricep la nimic, politruci! Cu toate acestea, pentru că marele blond de la Novensys a trecut pe la mam’mare, s-au găsit brusc 9 milioane de euro pentru investiţia în dezvoltarea unui sistem fantomă de plată a rovinietei prin SMS. Gurile rele susţin că urmează şi un program prin care vor fi echipaţi toţi şefii de post din comunele din România cu

PDA-uri, care să le permită să verifice dacă vehiculele oprite au achitat rovinieta. În loc de concluzie: Tot guriţele rele susţin că, pentru fiecare dintre PDAurile de 200 de dolari bucata, CNADNR va plăti în jur de 4.000 de dolari.

Trădarea Macaronelei

Toţi cei care au mers pe mâna Macaronelei în conflictul de la DRDP Craiova au luat plasă. Mam’mare «a dat la pace» cu gaşca lui Şmecheradu Berceanu şi l-a reinstalat pe Ştefan Stoica pe postul de şef al Direcţiei Regionale Craiova. Mai mult, în stil corupto-românesc, Stoica a câştigat procesul pe care l-a intentat Agenţiei Naţionale de Integritate. Deşi s-a aflat într-un clar conflict de interese, adică a deţinut şi funcţia de şef al DRDP şi pe cea de consilier judeţean Dolj, «Scoica» a primit undă verde. În stil românesc, se zvoneşte că judecătoarea Alina Răescu, căsătorită cu un patron de baruri şi restaurante, i-a dat câştig de cauză lui Stoica la intervenţia procurorului doljean Gheorghe Macovei. În loc de concluzie: Stoica joacă fotbal cu Macovei la District la Câlcea.

Bani pentru Macaronari

Surse din interiorul CNADNR susţin că interimara de la conducerea companiei plănuieşte să le mărească în mod ilegal contractele pentru Coridorul IV Paneuropean firmelor Astaldi, Tirrena Scavi şi Strabag. Deşi contractul interzice orice majorare sau orice claim, Macaronela vrea să le mai dea macaronarilor ei 30%, în plus faţă de valorile contractelor. În loc de concluzie: Iată încă un motiv pentru care, în ultima vreme, ministrul Alexandru Nazare nu mai vrea să stea de vorbă cu mam’mare şi cu cele două avocate «ale diavolului», ce stau toată ziua în birou cu ea.

Golăneală a la Calafat

La agenţiile de plăţi şi încasări ale CNADNR, atunci când se găseşte o problemă la un vehicul şi datele acestuia se introduc în calculator, se eliberează automat un talon. Atunci când amenda se plăteşte şi se eliberează chitanţa, talonul se şterge automat din calculator. Pe 10 aprilie 2012, şeful agenţiei a prins angajaţi ai ACI Calafat care ştergeau taloane din calculator. În acest fel, ei puteau să ia şpăgi fără probleme pentru

că înregistrările neregulilor dispăreau din calculator. În loc de concluzie: Anul trecut, ca să şteargă toate datele, angajaţii ACI Calafat au distrus calculatorul. Cei de la IT au trimis hard-disk-ul la o firmă specializată în recuperarea datelor. Firma nu a reuşit să facă nimic pentru că a constatat că hard-disk-ul a fost distrus mecanic. Cu alte cuvinte, cineva i-a «administrat» probabil un ciocan!

Poşta redacţiei

Am primit pe adresa redacţiei o scrisoare de la un cititor de-al nostru şi am decis să o publicăm integral: «Bună ziua, datorită faptului că nu am găsit nicio adresă de contact a acestei instituţii, ISCTR, am decis să fac această petiţie la cele mai mari instituţii ale statului. În ordonanţa 27/2011, s-a specificat că cei care deţin firme de transport (operatori de transport) nu pot fi angajaţi la ISCTR, aşa cum toţi care au depus dosare au dat declaraţie pe propria răspundere. Acum vreau să spun că, din cei 250 de inspectori, 80% deţin firme de transport, direct şi indirect sunt administratori, unii au soţiile administratori, alţii fiii, alţii soacrele etc. Am doar câteva exemple la noi în judeţ, vă rog să verificaţi, deţin licenţă de transport, nu e greu de verificat: - SC MORANDI LOGISTIC SRLAdministrator fiul lui MORARU CONSTANTIN - angajat ISCTR - SC L.C. AGROTEST SRL -Administrator CHIRIAC CONSTANTIN FLORIN angajat ISCTR -SC GECRISRAZ TRANS SRL Administrator PAVEL OVIDIU IOAN angajat ISCTR -SC YURCOFLAGA SRL - Administrator: soţia lui  MARIAN DANIEL - angajat ISCTR Lista poate continua. Eu spun doar la nivelul judeţului Vaslui. Cunosc şi alţi angajaţi din alte judeţe, dar de restul nu mă interesează. Pe mine m-a deranjat că, pe şoferul meu, l-au oprit şi a primit amendă de 3000 lei pentru o legitimaţie, dar în faţă era şi o maşină de a lor şi nu au oprit-o. Legea trebuie aplicată pentru toţi, nu doar pentru noi cei care nu avem rude în noua instituţie. Mulţi dintre transportatori ne-am bucurat că scăpăm de ARR-şti, dar de unde că tot şpăgarii şi hoţii de ARR-şti au rămas. Mulţi din ARR-ştii deţinători de firme de transport şi-au schimbat administratorii cu alte

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro

11

I


Coloana a cincea

5

rude, care nu au acelaşi nume (surori, cumnate, soacre, mătuşi etc). În speranţa că această sesizare va ajunge şi la d-l Cucliciu, care în toate interviurile date a susţinut că îi va demasca pe toţi cei care deţin firme de transport şi va merge până la justiţie, aştept un răspuns. Cu multă stimă,***” În loc de concluzie: Acum nu ne mai rămâne decât să aşteptăm cu toţii răspunsul oficial al şefului ISCTR, Virgiliu Cucliciu, la cazurile de incompatibilitate semnalate de către cititorul nostru!

Erată

Dintr-o regretabilă eroare, în ediţie de luna trecută a revistei noastre, a apărut o informaţie greşită: «Compania Naţională de Autostrăzi cumpăra anual 300-350 de tone de sare pe iarnă direct de la Societatea Naţională a Sării- Salrom.» În loc de concluzie: Cantitatea achiziţionată în trecut de CNADNR era de 300-350 de mii de tone şi nu de 300350 de tone aşa cum din greşeală s-a publicat!

Pilele lui Pilă

La data de 20 martie, DRDP Iaşi a lansat invitaţii la procedura de atribuire a contractului «Lucrări de marcaje rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din administrarea DRDP Iaşi». Art. 1 - «Procedura aplicată: Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, conform art. 122 lit. c din OUG 34/2006.»

Am căutat articolul din documentul invocat: «c) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară, pentru a face faţă situaţiei de urgenţă care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. În cazuri de forţă majoră sau în cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă are dreptul de a emite un ordin de începere a serviciilor/lucrărilor concomitent cu iniţierea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.» Data limită pentru depunerea ofertelor a fost 23.03.2012, adică mai puţin de trei zile. În loc de concluzie: Informaţiile despre golăneala pe care a pus-o la cale fostul maior SRI, devenit şef al DRDP Iaşi, Daniel Pilă, a ajuns la urechile şefilor din MTI şi procedura de atribuire a fost anulată!

Un vin exclusivist

Atunci când au câştigat “de pe margine” construcţia unui segment al autostrăzii Bucureşti-Braşov, “golănaşii” Sorin Vulpescu şi Dan Besciu, patronii firmei Euroconstruct Trading ‘98, s-au bucurat foarte mult. Atât de mult încât au decis chiar să lanseze un vin special dedicat acestui eveniment. Am intrat în posesia unui sticle din acest vin, pe care dorim să i-o oferim într-un cadru oficial actualului ministru Alexandru Nazare, cel care a preluat de la mamiţa Boa misiunea de a-i proteja pe cei doi “golănaşi”. În loc de concluzie: Oricum, până când va termina Euroconstruct segmentul de autostradă, vinul va deveni atât de vechi încât orice actual sau fost ministru se va bucura să îl aibă în colecţie.

Le mulţumim tuturor prietenilor noştri care ne sprijină cu informaţii pentru realizarea acestei rubrici de pamflet. news@tirmagazin.ro.

12

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro


Voi face cu economia României lucrul la care mă pricep cel mai bine! Vă garantez că va deveni istorie!

Cu trecutul său de bugetar "exclusiv", fost angajat al Facultăţii de Istorie a Universităţii "Al. I. Cuza" din laşi, premierul MRU se pricepe la economie ca vaca la cununie.

Am să interpretez acum la pian romanţa "Unde ne sunt visătorii?! Au plecat la PNL trădătorii!". Piesa asta-i superhit! Nuţi Udrea n-a venit?

Mulţi susţin că, de fapt, preşedintele Băse nu conduce ţara dar că, atunci când se îmbată, ţine cu mâinile de volan.

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro

13


umr umr umr umr Bulă, de ce poartă unele doamne mănuşi până la cot? - Ca să ştie de unde să îndoaie mâna.

JJJJJJ - Tată îmi dai 100 de lei? - Până când, Bulă? - Până nu-ţi dau vreo două.

JJJJJJ

- Ce s-a gândit Bulă să-i ia mamei sale de ziua ei? - 100 de lei din poşetă.

JJJJJJ

- Care este cel mai frumos oraş din lume? - Erevan. Întrebări suplimentare: - Câte bombe atomice trebuie ca să-l nimicim? - Şi Baku e oraş frumos. - De ce în ultima vreme emisiunile Radio Erevan se aud atât de prost? - Fiindcă transmitem din Siberia.

JJJJJJ

- Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii? - Da, mai ales văduvele!

JJJJJJ - De ce costă divorţul atât de mult? - Pentru că merită!

JJJJJJ

- Este adevărat că se poate face dragoste cu fereastra deschisă? - Da, dacă este la parter, dar este totuşi preferabil să o faceţi cu o femeie.

JJJJJJ - Ce scrie pe spatele Statuii Libertăţii? - Made în China!

JJJJJJ

- Se poate rămâne însărcinată de la distanţă? - Da, dacă distanţa e mai mică decât lungimea.

JJJJJJ - Ce să fac ca să par mai subţire? - Întuneric, doamnă.

JJJJJJ

- Ce este un celibatar? - Un om care a pierdut ocazia de a face nefericită o femeie.

14

JJJJJJ JJJJJJ Întrebare la Radio Erevan: Spuneţi-mi, cum să procedez pentru a emigra în SUA? Răspuns: Lăsaţi numele şi adresa exactă şi va veni cineva să vă ia!

- Care este diferenţa dintre un optimist şi un pesimist? - Optimistul învaţă limba engleză, iar pesimistul chineza.

JJJJJJ JJJJJJ - Pilula anticoncepţională îşi face efectul şi pe Lună? - Da, dar costumul spaţial oferă o protecţie mult mai bună.

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro

Întrebare la Radio Erevan: Tovarăşe redactor, este adevărat că şi americanii au pitici? Răspuns: În principiu, da. Dar piticii ruşi sunt mai mari!


umr umr umr umr JJJJJJ JJJJJJ JJJJJJ cu ipsosul.

Întrebare la Radio Erevan: E adevărat că armatei noastre i-a fost cerut ajutorul de către Cehoslovacia? Răspuns: Da, cererea din 1939 a fost aprobată în 1968.

- Când va începe Marea Foame Mondială? - Când vor înceta chinezii să mănânce numai orez.

- Domnule doctor, cât mai am de trăit? - 10! - 10 ce? Săptămâni, luni, ani?

JJJJJJ JJJJJJ JJJJJJ Întrebare la Radio Erevan: Ce este haosul? Răspuns: Nu dăm răspunsuri la întrebări din agricultură.

JJJJJJ

- Zebrele sunt negre cu dungi albe sau albe cu dungi negre? - Da.

JJJJJJ - Se poate lua o boală venerică într-un WC al unui vagon de tren? - În principiu da, dar nu e comod.

JJJJJJ

Întrebare la Radio Erevan: Cum reacţionează guvernul sovietic într-o situaţie fără ieşire? Răspuns: Am mai spus că nu răspundem la întrebări din domeniul agriculturii!

- Va veni un alt Război Mondial? - Nu! Dar va fi o luptă pentru pace, că nici piatră pe piatră nu va mai rămâne.

JJJJJJ

- Ce e un salariu? - Un fel de menstruaţie: aştepţi o lună şi trece după 3 zile.

JJJJJJ

- Ce e mai valoros decât laptele matern? - Ambalajul...

JJJJJJ

- Cum e mai bine să mori: de sifilis sau de dizenterie? - Mai bine să mori ca un bărbat, decât ca un rahat.

JJJJJJ

- E adevărat că Ceaikovski a fost homosexual? - Da, dar nouă ne place din alte motive...

JJJJJJ JJJJJJ - Credeţi că iaurtul este un remediu împotriva impotenţei? - În principiu da, dar numai în combinaţie

- Cum poţi trăi doar din salariu? - Nu ştiu. N-am încercat...

- 9... 8... 7...

- Ce-i cu tine, dragă, eşti bolnavă? - Nu, de ce întrebi? - Am văzut azi dimineaţă doctorul ieşind din apartamentul tău! - De la tine au ieşit trei soldaţi. Te-am întrebat eu dacă a izbucnit războiul?

JJJJJJ Discuţie între soţie şi un inginer IT: Soţia: Ai făcut cumpărăturile? Soţul: Bad command or filename. Soţia: Dar te-am rugat de dimineaţă... Soţul: Syntax Error. Abort? Soţia: Nici măcar noul televizor? Soţul: Variable not found... Soţia: Bine, dă-mi cartea de credit, merg eu la cumpărături... Soţul: Sharing Violation. Access denied. Soţia: Tu vorbeşti serios, glumeşti sau încerci să mă enervezi? Soţul: Too many parameters... Soţia: Cum de m-am măritat eu tocmai cu tine? Soţul: Data type mismatch. Soţia: Dar salariul când îl iei? Soţul: File în use... Try later. Soţia: Mă faci să mă întreb... ce însemn eu pentru tine? Soţul: Unknown Virus.

JJJJJJ One dies, million cry.

Million die, no one cries.

Un oltean se duce în vizită la un prieten din Moldova. Ies la o terasă şi văd doi muncitori: unul săpa un şanţ, iar la câţiva metri, în spatele lui, celălalt astupa groapa... Olteanul nu se poate abţine şi-i întreabă pe cei doi care-i treaba. - Dom'le, în mod normal echipa noastră e formată din 3 oameni: unul sapă groapa, altul pune cablul, iar cel de-al treilea o astupă, numai că ăla de punea cablul este în concediu...

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro

15


Pentru a putea crea "România bunului simţ" începem prin a-i primi în PNL pe toţi parlamentarii nesimţiţi care fug din PD-L!

Şobolanii sunt primii care fug atunci când o corabie se scufundă. Crinii sunt cei care îi primesc.

Băi, sărăntocilor, de când am ajuns la guvernare am constatat că guşa dulce mult aduce!

Gaddafi, conducătorul "unei anumite Preşedintele Boco le demonstrează părţi" aPD-L Libiei,Emil a avut întâlnire de lucru românilor amărăşteni dacă faci guşă, eşti cu cei doi foşti că, preşedinţi francezi: Jac tu însuţi o căpuşă. şi Rac.

16

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus | APRILIE 2012 | www.investigatorul.ro


Talon comand` colec]ia Biblia Transporturilor 2008+2009

Talon abonament revista Tir Magazin Nume [i prenume ......................................................................................

Nume [i prenume .......................................................................

numele firmei (dac` este cazul) .................................................................

numele firmei (dac` este cazul) ................................................

cu sediul \n localitatea ....................................... jude] ....................................

cu sediul în localitatea ............................................................

strada..................................................................................................... nr.......... bloc .............. ap. ................ având ca obiect de activitate ...........................................................................

,

solicit`m

s`

fim

inclu[i \n baza dvs. de date pentru a primi \n mod gratuit [apca TIR Magazin ca bonus la abonamentul pe un an la publica]ia TIR Magazin.

judeţul

...............................................................................

strada ............................................................................... nr........ bloc .......ap......având ca obiect de activitate .................................... solicit`m

s`

fim

inclu[i

în

baza

dvs. de

date

pen-

Doresc s` primesc [apca TIR Magazin [i publica]ia la adresa:

tru a primi în mod gratuit [apca TIR Magazin ca bo-

str. ...............................................................................................................

nus la achiziţia colec]iei Biblia Transporturilor 2008+2009.

nr. ....... bloc .........etaj .........ap. ...... localitate ................................................

Datele

mele

jude] ..................................................cod po[tal .............................................

str.

..............................................................................

Datele mele de contact:

n.....bloc ...........etaj ......localitate ...................................................

- telefon/fax / mobil..........................................................................................

judeţ ...................................................... cod po[tal ......................

-fax .............................................................................................................. - e-mail : ......................................................................................................... Ata[ez acestui formular mandatul po[tal / O.P., nr. ......... din data ............. Am expediatt contravaloarea pe un an (46,8 lei/an).

de

contact:

adresa:

telefon fix / mobil.......................................................................... fax ................................ e-mail : ................................................... website / blog .............................................................................

Data ..................................

Ata[ez acestui formular mandatul po[tal / ordin de plat`,

Semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ....................................................

nr.

Trimite acum prin mandat po[tal sau ordin de plat` contravaloarea abonamentului pe un an la TIR MAGAZIN, 46,8 lei, \n contul SC Investigatorul SRL*, RO 86BRDE 445 SV 32217954450, deschis la BRD - Sucursala Triumf [i vei primi automat prin po[t` [apca pe care ]i-o dore[ti. To]i cei care se aboneaz` câ[tig` o [apc`!! Completeaz` formularul al`turat [i trimite-l prin fax la 021-317.90.74 \mpreun` cu dovada pl`]ii (mandatul po[tal sau ordinul de plat`)!

.........................................................................................

Am expediattcontravaloarea de 111 lei. Data ..........................

Semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ...............................

83

*S.C. INVESTIGATORUL SRL este \nmatriculat` la Registrul Comer]ului sub nr. J40/8572/2002, cu sediul \n IN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro Bucure[ti, Str. Sf. Petru Tei (fost` Lop`tarilor), nr. 36, sector 2, având codul unic de T I R M A G A Z.............................................................................................. \nregistrare RO 14860447


S Ã R B ÃTO R I N D 2 5 A N I D E P E R F O R M A N Þ Ã

Cu noul Volvo FH16 de 750 CP ºi 3.550 Nm

Drumurile lungi devin mai scurte Noul Volvo FH16 750. κi aratã întregul potenþial mai ales pe teren deluros, cu viteze medii crescute ºi o remarcabilã experienþã a condusului. Aflaþi mai multe pe www.volvotrucks.ro

84

TIR MAGAZIN | APRILIE 2012 | www.tirmagazin.ro

Volvo Trucks. Driving progress

TIR Magazin - Aprilie 2012  

TIR Magazin - Aprilie 2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you