Page 65

Ana-Cristina Popescu RĂTĂCIRI

CAPITOLUL XI INTRANSIGENŢĂ Începutul lui aprilie a venit în anul în care Pavel urma să se însoare cu frig şi ploi multe. Ilinca Savu se simţea din ce în ce mai rău. Se temea că n-o să mai apuce Paştele. - Pavele, eu nu ştiu cât o s-o mai duc, s-a adresat Ilinca lui Pavel care tăia momeală pentru vacă. - O să trăieşti mulţi ani mătuşă de acum încolo. Te vei face bine. Doctorul a spus că tratamentul dă roade. Aşa cum a înflorit natura o să prinzi şi dumneata putere. - Pavele, eu nu cred că ajung nici Paştele, cu atât mai mult nu o să te pot vedea la casa ta. - Ce tot spui dumneata? - Vreau să stăm de vorbă. - Te ascult. - Crezi tu că ai făcut alegerea bună? - Ce alegere? - Claudia e fata cea mai potrivită pentru tine? - Da mătuşă, nu puteam găsi altă fată mai potrivită. - Eu te cunosc pe tine mai mult decât crezi. Ştiu că în sufletul tău nu e loc decât pentru Edwina. - Edwina este cea mai bună prietenă a mea, nimic mai mult. - Pe mine nu mă poţi păcăli. De ce nu vrei să te însori cu Edwina? - Mătuşă dragă, Edwina are o viaţă înainte pe care eu nu am dreptul să i-o închid. Este o elevă eminentă. Va reuşi la facultate. Nu am dreptul să-i fur această fericire. Nu pot să mă gândesc doar la mine. - Aşadar o iubeşti. - Mereu am iubit-o. Pe nimeni nu voi mai putea iubi aşa cum o iubesc pe ea dar nu pot să fiu egoist. Cel care iubeşte cu adevărat se dăruieşte pe sine, se sacrifică, îl pune pe celălalt mai presus de propria-i persoană, îl divinizează. Edwina a fost pe punctul de a renunţa la studii pentru mine. Renunţa la toată munca ei de până 64

Romancontinutcdr  

rataciri - roman - ana-cristina popescu

Romancontinutcdr  

rataciri - roman - ana-cristina popescu

Advertisement