Page 1

±

±

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

cyanmagentayellowblack

An III, nr. 36, iulie 2011, 24 pagini

Motto: “Natura nu ne cere s\ fim geniali, ajunge s\ fim ra]ionali”. N\scut în anul 2008, acest proiect ambi]ios începe s\-[i arate roadele. Scopul pentru care a fost creat începe s\ fie atins. În aceast\ perioad\ de activitate, mii de saci de gunoaie au fost strân[i din localitate, dar mai ales, din afara ei. Extravilanul localit\]ii era transformat într-o adev\rat\ groap\ de gunoi. Rareori se întâmpla ca, cineva din alt\ localitate s\ vin\ s\ arunce gunoiul, la noi. Distrugeam natura cu o brutalitate evident\, f\r\ s\ ne pese de nimeni [i nimic. Primele roade se v\d; în ultima perioad\, întâlnim tot mai pu]ine gunoaie “proaspete”; pe marginile drumurilor, nu mai întâlnim cu aceea[i frecven]\ saci de gunoi arunca]i din c\ru]\ sau portbagajul ma[inii; în ziua în care se colecteaz\ gunoiul, “tomberoanele a[teapt\” lini[tite [i aliniate sosirea ma[inii care va prelua con]inutul acestora [i-l va transporta la groapa de gunoi organizat. Colectarea organizat\ prin programul derulat de Asocia]ia de Dezvoltare Intercomunitar\ Dâmbovi]a din care fac parte toate localit\]ile, inclusiv Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, a completat efortul nostru de a avea o localitate curat\. Demarat cu mare reticen]\, înconjurat de mult\ r\utate, speculat politic, “be]e în roate [i în gard” suficiente, programul de colectare a intrat pe f\ga[ normal.

Pagina 15

±

Spuneam de specula]ii... nu o dat\ mi-a fost dat s\ aud vorbe de genul: “vezi, m\, c\ fostul primar era b\iat bun; nu ne lua bani pe gunoi; puteam s\-l arunc\m oriunde doream, nu ne întreba nimeni de “s\n\tate”. Primaru' actual ne cam întreab\”. V\ întreb, dragii mei, pentru c\ îmi pas\: îmi pas\ de s\n\tatea voastr\ pentru c\ vom fi mai s\n\to[i tr\ind într-un mediu mai s\n\tos. Dac\ celorlal]i nu le pas\ c\ tr\im înconjura]i de gunoaie, c\ la primul vânt câmpurile [i drumurile se umplu de resturi menajere, c\ la fiecare margine de cartier era un adev\rat focar de infec]ie “furnizor” de un aer irespirabil... sper c\ v-am convins c\-mi pas\. Prin “Adopt\ un Km!”, idee “copiat\” la nivel na]ional prin “Let's Do It, România”, am încercat s\ sensibiliz\m ([i sigur am reu[it) cet\]eanul care confunda natura cu o groap\ de gunoi. S\-l “împiedic\m” s-o fac\ [i mai ales, s\ fie con[tient c\ unde el a aruncat gunoiul, un elev, un cadru didactic, un salariat al prim\riei va face cur\]enie în urma lui. S\ nu crede]i c\ n-au fost [i unii pe “invers”. “Aaaa... vine primaru' s\ strâng\?! Hai s\ mai aduc o c\ru]\, s\ aib\ activitate!”

Paginile 4,5,6,8

(urmare ^n pagina 2)

Paginile 12,13

cyanmagentayellowblack

Paginile 16,17

±


± ±

±

2

De interes cet\]enesc

frumos, Au uitat ce-i natura curat\, De aceea î[i bat joc {i de mizerii e[ti înconjurat\.

(urmare din pagina 1)

Pu]ini, dar au fost [i semeni de-ai no[tri, care au gândit a[a. De asemenea, am încercat [i încerc\m, în continuare, s\ con[tientiz\m tinerii c\ natura merit\ s\ fie curat\. {i avem convingerea c\ reu[im. În unele cazuri, am trecut în extrema cealalt\. Persoane care vedeau cu ochi r\i colectarea gunoaielor [i-au declarat mul]umirea: "Dom' primar ai avut dreptate; e mai bine a[a! Vine ma[ina la poart\, ia gunoiul [i scapi de grij\. Ne furam singuri c\ciula. Ca s\ îl duci la canal, tot pl\teai ceva. ~l d\m în schimbul a dou\, trei beri [i-l ia din poart\. S\-i dea Dumnezeu s\n\tate lu’ \la care s-a gândit s\ "bage" taxa asta de gunoi, pe factura de la Electrica; bagi mâna în buzunar o singur\ dat\ [i scapi de grij\; [i mai mult de atât, mai erau unii cârcota[i care spuneau c\ n-au gunoi; "m\i, m\ la[i... cum s\ n-ai gunoi într-o gospod\rie?! A[a c\, joia, stau ca solda]ii cutiile alea de se pune gunoiul în ele". {i alt\ treab\; te-am v\zut cu copiii pe câmp la gunoaie...! Mai ai timp, [i de astea, v\z! "P\i, dom'primar, pân\ acu' aruncam, n-aruncam... M\ prindeai, puneam capu-n

iulie 2011

Draga mea natur\, Tu e[ti s\n\tatea noastr\ E[ti a noastr\ alin\tur\, E[ti chiar via]a... p\mânt... Da, acu', pe unde ai strâns matale [i copila[ii \ia, s\ m\ duc eu s\ arunc gunoi?! De m\ las de fumat [i de b\ut, c\ deh... o ]uic\ e bun\, din când în când [i n-a[ îndr\zni s\ mai fac treaba asta. Eu cred c\ dac\ a[ face-o [i m-ai prinde s-ar cr\pa p\mântu' sub mine, de ru[ine... A[a c\ dom'primar, d\-i înainte, c\ e[ti pe drumu' cel bun. [i, apropo de gunoaie... îmi place [i mie acu', când merg la sap\, la cules, s\ stau la capu' locului, pe iarba f\r\ gunoaie [i s\ trag aer curat în piept, c\, ce era înainte pe canale... m\ durea capu'. {i-]i mai dau un sfat; nu te superi, nu? C\ [tiu c\ e[ti b\iat bun, de-al nostru, din popor... Dac\-i mai prinzi, acu', c\ arunc\ gunoaie, când au totul asigurat, la botu' calului, vorba aia, s\ nu-]i mai fie mil\ de ei. D\-le amend\, c\ altfel nu se înva]\; d\-o mare, s\-i usture c\ unii nu [tiu decât de fric\." ... Una din pove[tile culese

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene octaviana_ene@yahoo.com

Toamna se numar\ bobocii, toamna se culeg roadele anului, … pentru ora[ul R\cari toamna anului 2011, putem spune c\ este o toamn\ bogat\, este vremea culegerii roadelor muncii depuse ^n aproape trei ani!! Dac\ ^n anul 2009 p\[eam timid [i pe un teren necunoscut pân\ la acea dat\ - respectiv accesarea fondurilor europene, ast\zi putem spune c\ orice oportunitate ivit\ ^n materia proiectelor finan]ate din orice surs\, nu mai este un motiv de team\ pentru autoritatea local\. Spun anul 2009 pentru c\, ^n martie-aprilie 2009 au fost promovate primele documente pentru realizarea unui proiect finan]at prin fonduri europene, la nivelul ora[ului R\cari [i anume proiectul finan]at prin Programul Opera]ional Regional POR 2007-2013, Axa prioritara 3, Domeniul major de interven]ie 3.4. Infrastructura social\, pentru obiectivul “Reabilitare, modernizare, extindere Liceul teoretic Ion Ghica, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a. Contractul de finan]are pentru acest

±

din Poiana lui Iocan, unde mi-a[ dori, dar nu reu[esc, s\ fiu mult mai prezent... A[a e, bade Ioane! Am avut dreptate [i te rog, ca întotdeauna, s\ ai încredere în ceea ce spune primarul, c\ nu minte niciodat\! Dac\ la începutul ac]iunii "ne cam rugam de cet\]ean" s\-i d\m tomberonul, acum nu e locuin]\ f\r\... sau dac\ sunt, sunt foarte pu]ine. {i tot din Poian\... "S\ ne mai trimi]i tomberoane dom' primar! " P\i, s\ faci lista pentru care vrea, care nu vrea... "Ehee... acum toat\ lumea vrea, c\ a v\zut c\ e bine! Da, nea Nae! A v\zut lumea c\ e bine, comod [i nici foarte scump, cum încercau "unii" s\ bage b\]u-n gard." Din fericire pentru unii, din p\cate pentru ei... nu le-a ie[it. E greu s\ blochezi ceva care e spre binele oamenilor, spre progres, spre o via]\ mai bun\.

obiectiv, cu o valoare aproximativ\ de 2.000.000 Euro, fonduri europene [i bugetul de stat, buget local, a fost semnat ^n iunie 2010, având o perioad\ de implementare de 17 luni, perioada ^n care au fost realizate activit\]ile de lucr\ri de construc]ii, dot\ri [i amenaj\ri exterioare. Prin proiect s-a propus reabilitarea [i modernizarea spa]iilor [colare, extinderea construc]iei existente,amenajarea unei s\li de festivit\]i, dar [i a unui teren multifunc]ional de sport, prin amenajarea a trei suprafete sportive de handbal, baschet [i tenis, suprafa]a de sport fiind acoperit\ cu tartan, au fost amenajate tribune, instala]ie de nocturn\, precum [i ^mprejmuirea ^ntregului spa]iu al liceului. Au fost incluse dot\ri cu echipamente de laborator, achizi]onarea echipamentelor IT, dot\ri pentru bibliotec\, sala de lectur\ [i sala de festivit\]i. Amenaj\rile exterioare au constat ^n realizarea aleilor pietonale de acces, alei carosabile [i o parcare de 18 locuri, precum [i efectuarea ^mprejmuirii, pe o lungime de aproximativ 900 ml. Lucr\rile de construc]ii au fost ^ncepute ^n prim\vara acestui an, s-au desf\[urat ^ntr-un ritm alert, ^ntr-o perioada scurt\ de timp a r\s\rit aceast\ cl\dire impozant\ care face s\ schimbe fa]a ora[ului R\cari, [i care va deveni un centru de interes nu numai pentru locuitorii ora[ului R\cari, dar [i

Spuneam la început c\ proiectul nostru "Adopt\ un Km!" merge spre faliment. În acest ritm, \sta va fi sfâr[itul. Ne dorim s\ vin\ ziua când deplasarea pe drumurile de exploatare va fi doar o plimbare, f\r\ a avea gunoaie de strâns. Un faliment dorit, un faliment a[teptat. S\ se întâmple aceasta [i ne vom gândi la alte proiecte, în beneficiul comunit\]ii. Poate reu[im s\ educ\m [i pescarii care "ne ajut\" s\ umplem remorca mai repede. Dragii mei, p\stra]i natura curat\, ajuta]i-o s\ respire [i ne va fi bine tuturor! {i dac\ mai sus citam un prieten în vârst\, o poezioar\ a unui copil merit\ citit\: Natura Scumpa mea natur\, Str\luce[ti ca un licurici, Vreau s\ te am în grij\, C\ci tu nu [ti s\ critici...

Dragi oameni, fi]i mai buni, L\sa]i natura s\ fac\ minuni, Opri]i dezastrul de acum, Pân\ nu e prea târziu. Pân\ data viitoare, s\ auzim numai de bine, “S\ nu obosim în facerea binelui; c\ci, la vremea potrivit\, vom secera, dac\ nu vom c\dea de oboseal\. A[adar, cât avem prilej, s\ facem bine la to]i...” (pp) Galateni 6.9,10 Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari. mcaraveteanu@yahoo.com

Mul]i oameni au uitat ce e

pentru popula]ia [colar\ din localit\]ile limitrofe. Privind acest proiect finalizat gândesc c\ ^n urma cu câ]iva ani, puteam doar s\ vis\m, un vis ce p\rea de ne^ndeplinit, din mai multe considerente printre care enum\r: reticen]a la nou, plafonarea la activit\]i de rutin\ [i niciodat\ la accesarea unor activit\]i noi, ^n domeniul proiectelor, programelor, perfec]ion\rii [i dot\rii informatice, nesus]inerea [i lipsa solicit\rilor la nivel jude]ean [i de ce nu [i parlamentar. Autoritatea local\, ^n toamna anului 2011, pe lâng\ acest minunat proiect, poate culege roadele ^n mai toate domeniile ^ncepând de la respectul fa]\ de cet\]ean, pân\ la impunerea unor noi m\suri pentru men]inerea unui mediu mai curat, infrastructura de calitate, [coli cu condi]ii de invidiat, un frumos edificiu de cultur\ [i sport pentru tânara genera]ie, un frumos cartier rural, un adev\rat sat modern al mileniului 3- Ghimpa]i, [i de ce nu ^n viitorul apropiat o localitate str\b\tut\ de mult a[tepatat re]ea de canalizare [i ap\ potabil\ deservit\ de sta]ii de epurare [i ap\ potabil\ la standardele cele mai ^nalte. Toate aceste realiz\ri, care pe zi ce trece prind via]\ [i fac s\ schimbe fa]\ ora[ului R\cari, au putut fi realizate numai printr-un efort comun al echipei format\ la nivelul autorit\]ii locale care s-a dovedit a fi o for]\, aceast\ echip\ format\ din oameni inimo[i cu curaj,

black

{i dac\ al]ii nu te pre]uiesc S\ nu fi sup\rat\, C\ci mul]i te iubesc {i de dragoste e[ti înconjurat\.

idei m\re]e [i voin]\ de fier, care printr-un volum de munc\ imposibil de m\surat [i-au propus a da locuitorilor ora[ului R\cari, un ora[ cu o nou\ ^nf\]i[are. {i dac\ toamna se num\r\ roadele, sper\m ca pân\ toamna urm\toare toate proiectele promovate la nivelul ora[ului R\cari s\ prind\ via]\, s\ fac\ din ora[ul R\cari, un adev\rat or\[el european, cu infrastructur\ la standarde ^nalte, cu [coli moderne, cu drumuri reabilitate, dar nici unul dintre acestea nu pot fi realizate f\r\ sprijinul locuitorilor ora[ului R\cari, locuitori ^n slujba c\rora suntem cu to]ii. Nu mica este mâhnirea când ^nc\ mai vedem cum de a lungul drumurilor din localitate, cet\]eni certa]i cu normele elementare de conduit\ arunc\ gunoiul menajer, de multe ori din viteza autoturismului cu care se deplaseaz\. Cum putem oare s\ ^i g\sim o scuz\ acestui cet\]ean care, poate ^n multiplele ac]iuni de cur\]enie ^n localitate organizate de autoritatea local\, a urm\rit doar cu privirea sutele de oameni care au ^mpânzit albia râului, canalele, drumurile de exploatare, drumurile comunale, [i care ^n urma lor au l\sat o oaz\ de cur\]enie, grupuri formate ^ncepând de la primar, func]ionari publici, profesori, medici, consilieri locali, elevi, oameni de bine din localitate. {i totu[i ace[ti oameni exista in orasul nostru ….si din pacate nu sunt pu]ini!! S\ sper\m c\ vor fi din ce ^n ce mai pu]ini!

±


± ±

De interes cet\]enesc

iulie 2011

~n data de 29.07.2011, la orele 14:00, a avut loc [edin]a ordinar\ a Consiliului local R\cari. Proiectele de hot\râri au fost analizate mai ^ntâi ^n comisiile de specialitate. La [edin]\ au participat to]i consilierii locali [i delega]i s\te[ti. Supus\ la vot, ordinea de zi a fost aprobat\ ^n unanimitate. Se trece la desf\[urarea lucr\rilor propriu-zise. ~n deschiderea [edin]ei a avut loc solemnitatea de depunere a jur\mântului de c\tre consilierul local Costache Ion. 1. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2011. Urmare a aprob\rii cererii de acordare a sprijinului financiar, conform O.U.G.125/2006 pentru suprafa]a de 274,21 Ha ca subven]ie reprezentând" Sume primite de la institu]iile publice [i activit\]ile finan]ate integral sau par]ial din venituri proprii", ^n cadrul programelor F.E.G.A. implementate de APIA se supune aprob\rii hot\rârii consiliului local suplimentarea ^n trimestrul III 2011 a bugetului finan]at integral sau par]ial din venituri proprii cu suma de 95 mii lei m\rindu-se partea de venituri cu suma respectiv\ la subven]ii, iar partea de cheltuieli de asemenea m\rindu-se cu aceea[i sum\, incluzându-se la capitolul agricultur\ pentru alte cheltuieli ^n domeniul acesta (intre]inere islaz). Urmare a contractului pentru finan]are nerambursabil\ nr.422/ M/15.07.2011, ^ncheiat ^ntre administra]ia fondului de mediu [i ora[ul R\cari având ca obiect " Amenajare spa]ii verzi- parc- ^n ora[ul R\cari [i localit\]ile componente Ghergani [i Mavrodin, jude]ul

±

Dâmbovi]a", proiect aprobat prin H.G.110/09.02.2011 ^n suma de 982. 627 lei, din care 91,60%, respectiv 900.000lei reprezint\ cheltuieli eligibile [i diferen]a de 82.627 lei reprezint\ contribu]ie proprie, se supune aprob\rii consiliului local suplimentarea bugetului local cu aceast\ sum\. Supus aprob\rii proiectul de hot\râre este adoptat cu unanimitate de voturi. 2. Proiect de hot\râre privind aprobarea ^ntocmirii studiului de fezabilitate, a cererii de finan]are [i a indicatorilor tehnico-economici pentru accesarea programului privind ^nfiin]area pistelor pentru bicicli[ti pentru proiectul "Pe biciclete ^n ora[ul R\cari". Având ^n vedere oportunitatea ^n accesarea unor proiecte sus]inute prin derularea de c\tre Autoritatea pentru protec]ia mediului, a unor programe de finan]are din fonduri structurale, primarul ora[ului informeaz\ c\ ^n luna iunie a.c. a fost aprobat [i publicat Ghidul de finan]are pentru "Realizarea de piste pentru bicicli[ti". Pentru respectarea ^ntocmai a cerin]elor Ghidului de finan]are a acestui program, autoritatea local\ trebuie s\ parcurg\ anumite etape ^n adoptarea unor m\suri de organizare a derul\rii acestui program. De aceea, se propune spre aprobare " Proiectul de hot\rare privind ^ntocmirea studiului de fezabilitate, a cererii de finan]are [i aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investi]ii: "Realizarea de piste pentru bicicli[ti ^n ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a", pe traseul DN 71 pe ambele p\r]i, precum [i pe strada G\rii ^n localitatea Ghergani, pe o lungime total\ de 11,75Km. Obiectivul principal al acestui proiect este crearea unor condi]ii de civiliza]ie la standarde europene,

precum [i rezolvarea unor aspecte ce ]in de modernizarea infrastructurii ^n ora[ul R\cari. Se supune spre aprobare proiectul de hot\râre privind ^ntocmirea studiului de fezabilitate, a cererii de finan]are [i aprobarea indicatorilor tennico-economici pentru obiectivul de investi]ii "Realizarea de piste pentru bicicli[ti ^n ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a". Proiectul este aprobat cu unanimitate de voturi. 3. Proiect de hot\râre privind ^ncetarea oper\rii serviciului de alimentare cu ap\ [i canalizare de c\tre Serviciul public jude]ean de alimentare cu ap\, canalizare [i salubrizare Dâmbovi]a. Urmare adresei nr.161/ 09.12.2010 privind contractul de delegare a serviciilor publice de ap\ [i canalizare se revine printr-o adres\ ^n 30.06.2011 prin care se solicit\ hot\rârea consiliului local privind ^ncetarea oper\rii serviciului cu apa [i de canalizare de c\tre Serviciul public jude]ean de alimentare cu ap\, canalizare [i salubrizare Dâmbovi]a [i adoptarea unei hot\râri privind aprobarea deleg\rii gestiunii acestui serviciu precum [i concesiunea exclusiv\ a bunurilor publice prin atribuire direct\ c\tre S.C. Compania de Ap\ Târgovi[te Dâmbovi]a S.A. Se supune la vot [i se aprob\ ^n unanimitate. 4. Proiect de hot\râre privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu ap\ [i canalizare c\tre S.C.Compania de Apa Târgovi[te, Dâmbovi]a S.A. Se supune spre aprobare [i hot\rârea este adoptat\ cu unanimitate de voturi. 5. Proiect de hot\râre privind avizarea lucr\rilor de construc]ii - respectiv ^nchidere balcon bloc A3 parter, ap.3, proprietatea doamnei Petre Mariana pe suprafa]a de 4,50mp teren intravilan, situat ^n str. Aleea Pompierilor, Bl.A3. Ca urmare a cererii d-nei Petre Mariana de la adresa men]ionat\ prin care solicit\ construirea unui balcon ^nchis ^n spatele blocului, reprezentantul biroului urbanism, tehn. Alexandru Alexandru s-a deplasat ^n zona respectiv\ [i a constatat c\, din punctul s\u de vedere, exist\ posibilit\]i de realizare a lucr\rii f\r\ a afecta circula]ia ^n jurul blocului [i f\r\ a interveni asupra structurii de rezisten]\ a blocului. ~n cadrul [edin]ei membrii consiliului local au analizat cererea d-nei Petre Mariana [i au

black

3

±

considerat c\ este necesar\ [i o aprobare din partea Asocia]iei de locatari pentru realizarea lucr\rii. Proiectul de hot\râre a fost amânat. 6. Proiect de hot\râre privind scutirea de impozite a unor contribuabili. ~n urma analizei de c\tre Serviciul ITL al Prim\riei R\cari, a cererilor depuse de c\tre cet\]eni au fost luate ^n discu]ie urm\toarele persoane ^n vederea acord\rii scutirii de impozite pe anul 2011: Obrijan Nicolae din R\cari, Com\nceanu Ioana din Mavrodin, Ioni]\ Maria din St\ne[ti, Dinu Vasilica din St\ne[ti, Voicu Maria din Ghimpa]i, Mihai Gheorghi]\ din St\ne[ti, Tilic\ M. Ion din Colacu, Burcu[ Maria din Ghergani, Neac[u Cecilia din Mavrodin, Hongu Ioana din Ghergani, Mitroi Irina din R\cari, {tefan Ioana din R\cari, Mincu Vasilica din Colacu, Nicolescu Ion din R\cari, Marcu Gheorghe din B\l\ne[ti, Jangu Mircea din R\cari, Ionescu Maria din Colacu, Albei Ion din R\cari. Supuse la vot cererile cet\]enilor mai sus men]iona]i au fost aprobate ^n unanimitate. 7. Proiect de hot\râre privind modificarea H.C.L.65 /28.05.2010 privind instituirea unor restric]ii de circula]ie pe DC 43 R\cari-Ghimpa]i pentru segmentul ce intersecteaz\ DN 71 [i drumul de acces la sediul firmei, pentru autovehiculele ce aprovizioneaz\ S.C. Vegetal Natur Prod S.R.L., cu sediul ^n ora[ul R\cari, localitatea Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a. S-a aprobat ridicarea restric]iei privind tonajul pe DC 43A pentru autovehiculele care deservesc aceast\ societate. 8. Diverse La acest punct s-au discutat probleme curente ale vie]ii ^n comunitate.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

Aspecte de la depunerea jur\mântului de c\tre consilierul Costache Ion

±


cyanmagentayellowblack

±

4

Eveniment

În fiecare an, în luna august, de ziua Sfintei Marii se organizeaz\ Ziua ora[ului R\cari. În 16 august s-a n\scut Ion Ghica, reperul spiritual al locuitorilor acestei a[ez\ri; cel care a fost ctitor de [coal\, scriitor, economist, diplomat. Într-o atmosfer\ de s\rb\toare, începând cu orele 10:00 în ziua de 14 august, au debutat zilele ora[ului R\cari. În cuvântul de deschidere, primarul ora[ului a

iulie 2011

prezentat invita]ii [i a îndemnat asisten]a s\ intoneze Imnul na]ional, simbolul poporului român de suveranitate [i demnitate. La festivit\]i au participat: Florin Popescu – pre[edintele CJDB, Antonescu Marin – vicepre[edinte, Mosor Elena - inspector [colar general adjunct, al]i invita]i care au ]inut s\ ni se al\ture la aceast\ s\rb\toare. În cuvântul s\u, primarul

Iat\ standul de Art\ fotografic\

Desenele pe asfalt s-au bucurat de o ampl\ participare.

ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu a f\cut o prezentare a istoriei acestor locuri dup\ care a amintit etapa de tranzi]ie [i modernizare a ora[ului. În vechiul târg de negustori, parfumul de epoc\ st\ruie prin prezen]a unor cl\diri, monumente, Conacul Ghica. Al\turi se înal]\ a[ez\mintele de înv\]\mânt liceal [i {coala Ghergani, realizate pe fonduri europene, Sala de sport, Baza sportiv\, [coli reabilitate

Expozi]ia columbofil\ prezentat\ de prof. T\nase Mugurel

Interviul acordat de primarul ora[ului, Marius Carave]eanu

Forma]ia de muzica rock, “Cei ce spun”

etc. Dup\ 100 de ani, ora[ul R\cari se primene[te, î[i schimb\ haina, adopt\ o ]inut\ european\, cap\t\ prestan]\ [i aspect de adev\rat ora[ european. Vom avea canalizare, str\zi asfaltate, [osea pe 4 benzi care ne va duce mai repede la cetatea Târgovi[tei, dar [i mai departe, la Sinaia. C\ci, “viitorul se construie[te, nu se viseaz\” Redac]ia

La expozi]ia de icoane pe sticl\ ne-au impresionat m\iestria [i abordarea curajoas\ a acestui subiect.

Primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu a rostit un cuvânt de deschidere a festivit\]ii

Festivitate de premiere

S\rb\toarea cuplurilor la 50 ani de c\snicie. La mul]i ani!

±

±

Invitat de marc\, ^n concert, Aurel Moldoveanu

cyanmagentayellowblack

±


cyanmagentayellowblack

Eveniment

iulie 2011

5

Aspecte de la concursul de ciclism.

Lotul de juniori de la Dinamo Bucure[ti - o demonstra]ie deosebit\

Aspecte de la meciul de handbal dintre salariatele prim\riei [i echipa profesoarelor.

Gata de start pe ATV-uri. ~n frunte, nr. 1, primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, urmat de alte 10 echipaje .

Iat\ fotografia de final, la cursa pe ATV-uri

Aspect de la ^nm창narea diplomelor de participare la cursa de ATV-uri

cyanmagentayellowblack


6

Eveniment

iulie 2011

prim\rie, Logof\tu Violeta iar la echipa cadrelor didactice, Gl\van Cristina

Festivitatea de premiere la concursul gastronomic

Programul competi]iilor organizate cu ocazia zilelor ora[ului R\cari a fost diversificat, ]inând cont de gusturile publicului. În prima zi a festivit\]ilor au început [i întrecerile sportive. Au fost întreceri de fotbal, handbal, concursuri distractive, desene pe asfalt, ciclism [i ATV-uri. Iat\ rezultatele acestor competi]ii: Rezultatele la ciclism. Locul I – Voicu Claudiu [i {erban Mircea din Ghimpa]i Locul II – Ni]\ Cristian, Mavrodin Locul III – Maican Silviu Locul IV – P\un Nicolae Locul V – Maican Liviu Locul VI - Vasile Valentin Locul VII – Voicu Pavel Locul VIII – Jangu Ionu] Locul IX – Ungureanu Constantin Locul X – Panaete Viorel Iat\ participan]ii la cursa de ATV-uri, în ordinea numerelor de participare.

1. Primar, Marius Carave]eanu Alexandru Nicolae 2. Stan Andrei Stan Alexandru 3. Vân\toru Gelu Manea Edi 4. Vlad Adrian Matei Adrian 5. Constanda Alin Dinca Marius 6. Achim Ion Barbu Marian 7. Istrate Eduard {erban Mircea 8. Dinu Mihai Ionel 9. Manu Marian Ene Marius 10. Ion Dumitru Ene Mihai 11. Munteanu Bogdan Rezultatele partidelor de fotbal. -CS R\cari (juniori) – Avicola T\rt\[e[ti 4-1 - Oldboy R\cari Brezoaia Avicola T\rt\[e[ti 1-0 - Brezoaia seniori CS. R\cari seniori 3-3 - CS R\cari – Avicola T\rt\[e[ti 1-1

- “Spic de grâu” Ghimpa]i (juniori)- Echipa de fotbal Colacu 6-3 Echipa de fotbal Poli]ia Local\ Matei Adrian, Chi]ulescu Dumitru, Chi]ulescu Costel, Vasile, Nicolae, Ivan C\t\lin, Alexandru Lucian, Buscan Adrian, Ci[maru Ion, Mihai Ionu], Onea M\d\lin, Manu Marian, Dinu Mihai Arbitrii: Sorescu Marian, Negrea Constantin, Negrea Gheorghe Echipa de fotbal Pompieri Muscaloiu Ionu], Dinu Marius, Vi[an Aurel, Bucur Eugen Marian, Negrea Daniel, Ion Mihai, Cubeica George, Dog\rescu Petric\, Neagu Cristian, Dumitru Vasile, Bratu Marius, Dobre Valentin, Ghi]\ Liviu, Sorescu Mugurel, Achim Constantin. Meciul de handbal dintre salariatele prim\riei [i echipa cadrelor didactice. Scor 1-13 C\pitan de echip\ la

Festivitatea de premiere: cel mai tân\r concurent [i cel mai vârstnic (73 de ani) la cursa de biciclete

Rezultatele concursului gastronomic Locul I – Anason Vasilica, Mânzu Ionica, Matei Elena, T\nase Mihaela, Popa Mihaela Locul II – Popa Geta Valentina, Tudose Ionela, Sterian Mihaela Locul III – Amza Anca Ileana, Ivan Vasilica [i Stroescu Adina – premiu de încurajare Rezultatele concursului: “Icoane pe sticl\” Locul I: Oprea Daniel Locul II:T\nase M\lina Ioana Locul III: Dr\gu] Ioana Narcisa Participare: Arm\[elu Marius- Daniel, Leanca Cristina Gabriela, Fasco Alexandra, Mihai Daniel, Lamb\ Ionu] Alexandru, T\nase Cristian, {tefan Ana-Maria, Matache Sabina, Ba[turescu Ana- Maria, Nicolae Gabriela, Badea Elena Diana, Vi[an Bianca Elena, Ivan Alexandra Dorina, Pandele Valentina, Parfeni Mihai Rezultatele concursului de [ah Locul I – Dinc\ Ion Locul II - Ilie {tefan Locul III- Manu Marian Jocuri distractive: Alergarea cu g\leata plin\. Locul I: Ta]ulescu Cristofor, Tabârca Iulian Locul II: Dumitra Eduard, Dinu Cristian, Locul III: Voicu Pavel, Vasile

Valentin Echipa de gimnastic\ CSS, nr 7, Dinamo Bucure[ti. Antrenoare: Cristea Valentina Mihaela, Marton Monika Sportivi: Giriada Justin, Sandu Antonio, Radu Cristian, Prichindel Daniel, Minea Teodor, Moroianu Luca, Ioni]\ Liviu, Andrei Alin, Popa Adrian Echipa de concurs la frânghie Locul I: Ta]ulescu Cristofor, Parfeni Mihai, V\leanu Ioana, {erban Ovidiu, Matei Lili, Radu Ioan, Vasile Valentin, T\bârc\ Iulian, Lemnaru Bogdan, Voicu Pavel, Vasile Paul. Locul I: Vlada Andrei, Du]\ Marian, Arma[elu Marius, Barbu Marian, Corbea Andreea, T\nase Marian, Dobre C\t\lina. Locul II: Du]\ Ionu], Du]\ {tefan, Dinu David, Ro[ca Ionu], N\stase Andreea, Ristea Adelin, Badea Laura. Modele de via]\: “50 de ani de c\snicie durabil\. Manea Dumitru - Floarea (Colacu); - Andrei Dumitru Elena (Mavrodin); - Enache Alexandru - Frusina (Colacu); - Radu Ion cu Elena (Colacu); - Voicu Marin - Ana (Ghergani); Ion Niculae - Anica (Ghimpa]i); -Mocanu {tefan - Virginia; - Barbu Marin Ana; - Gheorghiceanu Vasile - Vasilica; - Matei Alecsandru - Vasilica (Colacu) Ur\m tuturor ani mul]i ferici]i cu s\n\tate [i bucurie! Redac]ia


Cultur\-^nv\]\mânt

iulie 2011

7

teoretic “Ion Ghica” R\cari s-au realizat 2 laboratoare prev\zute cu anexe, biblioteca, sala de lectur\, sala de festivit\]i, baza sportiv\ multifunc]ional\, alei pietonale, alei carosabile, 18 locuri de parcare, împrejmuirea terenului aferent. Suprafa]a construit\ s-a extins la 2344mp. {coala Ghergani î[i va primi elevii cu s\li de clasa spa]ioase, laboratoare, biblioteca, gradene exterioare, scena în aer liber, curte pentru recrea]ie, pist\ pentru role din asfalt, teren pentru sport, suprafa]\ aferent\ unit\]ii [colare crescând astfel de la 450 mp în prezent, la 2000 mp. Cu alte cuvinte, unitatea noastra [colar\ este gata s\-[i deschid\ por]ile pentru cei aproximativ 600 de elevi [i pre[colari care-i vor trece pragul în anul [colar 2011-2012. Doresc s\ urez colegilor [i elevilor succes, s\n\tate, implicare mai mult\ în via]a clasei, s\ colaboreze unitar pentru realizarea cerin]elor planului managerial, iar p\rin]ilor un ata[ament mai mare fa]\ de institu]ia care face cu prec\dere EDUCA}IE. Succes în noul an [colar! Director adj. Prof Albu Gra]iela Mai sunt doar câteva zile pân\ ce clopo]elul va anun]a din nou începutul anului [colar, motiv pentru care preg\tirile legate de acest eveniment sunt în toi. Dup\ ce la sfâr[itul anului [colar 2010-2011 conducerea Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari a realizat un necesar al lucr\rilor de repara]ii ce se impun în cadrul fiec\rei loca]ii în care se desf\[oar\ activit\]i instructiv-educative, pe parcursul întregii veri s-a lucrat pentru a asigura elevilor condi]ii decente. Prim\ria ora[ului R\cari s-a îngrijit [i în aceast\ var\ pentru preg\tirea spa]iilor unde viitorii elevi [i pre[colari î[i vor desf\[ura activit\]ile. Cu ajutorul personalului nedidactic s-au f\cut lucr\ri de igienizare la cele 11 loca]ii arondate Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari. Lucr\ri mai ample s-au realizat la: Gr\dini]a S\bie[ti - s-a izolat peretele exterior, s-a reparat fa]ada, parchetul, s-a zugr\vit sala de clas\. {coala Colacu - lucr\ri de repara]ii la fa]ada [colii, glafurile ferestrelor, s-au zugr\vit s\lile de clas\, holurile. Gr\dini]a Colacu - zugr\vit interioare [i reparat acoperi[ul distrus în urma furtunii din luna iulie. Gr\dini]a [i {coala Ghergani - reparat pere]ii interiori, zugr\vit interior [i exterior, {coala [i Gr\dini]a R\cari - reparat fa]ada, zugr\vit interior [i exterior. S-au verificat instala]iile electrice [i sanitare [i au fost înlocuite subansamblele defecte din toate unit\]ile de înv\]\mânt. De asemenea s-au f\cut repara]ii la mobilierul [colar (mese, scaune), toc\rie, înlocuit u[i sau yale, înlocuirea buc\]ilor de gresie sparte. Trebuie men]ionat c\ unitatea noastr\ [colar\ are autoriza]ia sanitar\ de func]ionare. În ceea ce prive[te resursa uman\ începem acest an [colar cu un colectiv bine preg\tit, cu un num\r de 54 norme didactice ocupate de titulari, 20 de norme didactice ocupate cu suplinitori califica]i, 6 norme – personal auxiliar [i 12 norme personal nedidactic. Cadrele didactice sunt preocupate pentru dezvoltarea profesional\ înscriindu-se la cursuri de perfec]ionare [i ob]inerea gradelor didactice. Anul [colar 2011-2012 aduce nout\]i în ceea ce prive[te loca]iile de desf\[urare a cursurilor. Astfel, num\rul de elevi de la {coala Ghergani a crescut prin comasarea cu {coala Mavrodin iar ca rezultat se înregistreaz\ dispari]ia pred\rii simultane la clasele I-IV. Ne preg\tim de asemenea pentru noile schimb\ri de loca]ii ce vor avea loc pe parcursul acestui an [colar: inaugurarea Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari [i a {colii Ghergani, loca]ii ce au trecut printr-un proces de modernizare, extindere [i reabilitare. La Liceul

Ultimele zile ale lunii august s-au dus, iar septembrie aduce cu sine începerea noului an [colar. Pentru cei mai mul]i dintre noi acest moment vine cu miros de cerneal\ [i rechizite noi. Copiii se bucur\ de c\l\toriile prelungite prin magazine menite s\-I doteze cu toate cele necesare pentru [coal\: caiete, c\r]i, pixuri, ghiozdan etc. Alegerea acestora este mult mai complicat\ decât ne imagin\m pentru noile genera]ii; o veri[oar\, [colari]\ în clasa a III-a, mi-a explicat indignat\ când i-am dus un set de caiete noi c\ nu e posibil s\ cumperi orice caiet sau orice pix, c\ trebuie s\ ]ii cont de criterii de form\, arom\, culoare [i personaje

imprimate. Odat\ cu elevii încep s\ se preg\teasc\ pentru [coal\ [i profesorii. Pentru ei [coala începe la 1 septembrie [i pân\ la începerea cursurilor au multe lucruri de f\cut; trebuie rev\zute programele [colare, rezultatele examenelor, tezelor [i testelor din anii anteriori [i preg\tit\ planificarea pentru anul care începe. Planificarea este mult mai greu de realizat decât ar putea p\rea pentru c\ trebuie s\ îmbine cunoa[terea programei, a manualelor [i a elevilor. Realizarea unei planific\ri cât mai realiste este vital\ pentru desf\[urarea în bune condi]ii a orelor în noul an [colar. Un moment foarte important în preg\tirea profesorilor pentru începerea cursurilor îl reprezint\ consf\tuirile anuale. Aceste reuniuni care adun\ laolalt\ profesorii de aceea[i specialitate din jude] sunt un prilej minunat s\-[i revad\ colegii, s\ schimbe impresii, s\ vad\ cine a ie[it la pensie, s\ numere bobocii nou intra]i în

sistem, s\-[i aminteasc\ zecile de peripe]ii prin care au trecut împreun\ cu ocazia diferitelor concursuri sau activit\]i: ma[ini r\mase în pan\, musafiri din alte jude]e întâmpina]i în miez de noapte, copii întârzia]i, imprimante care s-au stricat când le era lumea mai drag\ etc. Tot aici sunt prezentate realiz\rile [i nerealiz\rile anului anterior, precum [i proiectele pentru noul an. Dup\ consf\tuiri se fac ultimele modific\ri la planific\ri conform ultimelor indica]ii primite de la inspectorii de specialitate. Se verific\ stocurile de manual, se aleg cele mai bune materiale auxiliare care vor fi recomandate elevilor. La [coal\ se definitiveaz\ orarul [i încadrarea. Anul [colar poate începe. În ziua de 12 septembrie fiecare profesor este preg\tit s\ intre în sal\ cu nostalgia faptului c\ nu mai este elev [i nu mai poate sta în banc\ pentru a se bucura de noile rechizite. Prof. Mu[at Valentina

Reuniunea absolven]ilor Liceului R\cari, promo]ia 1971

Reuniunea absolven]ilor Liceului R\cari, promo]ia 1971, a avut loc la sediul {colii Generale R\cari,

unde, practic, aceast\ promo]ie a înv\]at în primul an de liceu. Au spus prezent urm\torii absolven]i: Chira Mariana, Coman Ion, Dragomir Niculae, Olteanu Ion, Solomon Florin, Popescu Marian, Lambru Ion, Marcu Iulia, Mocanu Ion, Florin Rotaru, Stan {erban, Stancu Ion, Barbu Vladimir, Dumitru Gheorghi]\, Eftimescu Ioana,

Lamb\ Ioana, Olteanu Elena, Pestri]u Aurica, Toi Floarea. Dintre fo[tii dasc\li au fost al\turi de noi doamna profesor Lene Domnica [i domnii profesori Livede Ion, Cristea Nicolae, Harceag Viorel [i Dragomir Ion. Mul]umim pe aceast\ cale doamnei director Alionte Aurica [i doamnei director adjunct Albu Gra]iela pentru sprijinul acordat. Din p\cate domnul primar nu a putut veni la reuniune de data aceasta fiind prezent la o alt\ ac]iune pe plan local. Barbu V.


cyanmagentayellowblack

8

Eveniment

iulie 2011

Se d\ startul la concursul gastronomic. Tema: salat\ de fructe. Tuturor ne “plou\ ^n gur\”, privind amestecurile parfumate.

Echipa de dansuri de la Ghimpa]i

Tradi]ia [i frumosul sunt parteneri de petrecere la Zilele ora[ului R\cari

Echipa de dansuri de la Colacu

Majoretele, cu gra]ie [i spirit tineresc

Aspecte de pe parcursul cursei de biciclete “Descoper\ ora[ul R\cari pe 2 ro]i”. Aici s-au ^ntâlnit toate vârstele [i au ^nvins, spiritul sportiv, voia bun\ [i dorin]a de competi]ie.

În data de 15 august 2011, când s\rb\torim ziua Sfintei Marii, un grup de doamne din ora[ul R\cari având reprezentante din rândul cadrelor didactice, personal administrativ de la CAMS Ghergani, viceprimarul, alte salariate ale prim\riei au ]inut s\ marcheze aceast\

cyanmagentayellowblack

S\rb\toare prin a d\rui pachete cu pr\jituri de cas\, felicit\ri, participan]ilor la slujba din Biserica Sf. Gheorghe, R\cari. Mul]umim, pe aceast\ cale, participantelor la ac]iune [i ad\ug\m aprecierile noastre pentru astfel de ini]iative. Redac]ia


cyanmagentayellowblack

Interviuri

iulie 2011

1.În luna august s-au împlinit trei ani de la apari]ia Ziarului Prim\riei R\cari. Am editat 35 de numere încercând s\ prezent\m cât mai cuprinz\tor via]a comunit\]ii noastre. Am f\cut un sondaj de opinie [i rezultatul a fost îmbucur\tor, în ceea ce prive[te gradul de apreciere a Ziarului Prim\riei R\cari. Ce v\ place în acest ziar? Ce propuneri pentru viitor, rubrici noi, pagini noi? 2. În calitate de cet\]ean, ce aprecia]i mai mult în activitatea autorit\]ii locale [i ce propuneri ave]i pentru viitor? Micu Marian, intreprinz\tor, R\cari 1. Luna august reprezint\ un moment aniversar prilejuit de împlinirea a 3 ani de la apari]ia Ziarului Prim\riei, concretizat prin cele 35 de numere ap\rute. Apari]ia acestui ziar a însemnat pentru mul]i cet\]eni începutul unei noi etape de conlucrare între autorit\]ile locale [i comunitate - modul de informare [i comunicare fiind unul succint [i la obiect. Prin rubricile sale, ziarul d\ posibilitatea tuturor celor ce-l citesc s\ se cunoasc\ mai bine, s\ fac\ schimburi de opinii venind în întâmpinarea acestora cu tot felul de informa]ii, articole de legi [i aspecte din via]a cotidian\ – lucruri necunoscute înainte de apari]ie -. {edin]ele de consiliu sunt f\cute publice [i fiecare cet\]ean poate s\ fie informat cu privire la aspectele dezb\tute [i hot\rârile luate. Prezen]a acestui ziar ]ine strâns\ leg\tur\ între prim\rie [i cet\]eni, de fiecare dat\, fiind a[teptat cu ner\bdare [i interes. A[ propune inserarea în paginile ziarului a unor rubrici noi: - Pagini de istorie (în care s\ fie prezentate aspecte [i evenimente care au marcat istoria acestei localit\]i). - R\cari pe drumul integr\rii europene. - Eroi ai na]iei noastre-cet\]eni de onoare ai acestei localit\]i. - Angaja]ii se prezint\. - {i poate cea mai interesant\ rubric\-execu]ia bugetar\ la data de – care reprezint\ momentul adev\rului privind managementul localit\]ii. Se v\d multe lucruri noi dar cu ce pre] [i cu ce cheltuial\? În rest, tine]i-o tot a[a [i la cât mai multe apari]ii! Apropo la rubrica “angaja]ii se prezint\” am dori s\ cunoa[tem to]i angaja]ii de pe raza localit\]ii care fac parte din deconcentrate: [coli, gr\dini]e, poli]ie, centrul de s\n\tate etc. 2. Apreciez în mod just activitatea autorit\]ii locale care, de[i în vremuri de criz\ [i cu bani mai pu]ini se pot l\uda cu realiz\ri care s\-i recomande pentru o nou\ etap\ de dezvoltare socio-economic\ în via]a urbei noastre, deci un nou mandat pentru primar. Dac\ în prima etap\ activitatea s-a concretizat în dezvoltarea re]elei [colare, a[ dori ca pe viitor s\ aborda]i primordial aspectul localit\]ii din punct de vedere al înfrumuse]\rii cu refacerea trotuarelor, a rondurilor cu flori [i spa]iilor verzi precum [i a altor aspecte care s\ încline privirea celor care tranziteaz\ localitatea. V\ propun un test: S\ zicem c\ o agen]ie vrea sa editeze vederi din ora[ul R\cari. Dac\ la capitolul cl\diri impun\toare st\m bine, vezi prim\ria, judec\toria, [coala [i mai nou liceul, la capitolul cadre cu verdea]\ (amenaj\ri gen GARDENA) probabil c\ urmeaz\? Nu mai vorbesc de aspectul blocurilor care las\ foarte mult de dorit, cred c\ se va g\si o solu]ie. În încheiere, doresc s\ urez administra]iei locale succes deplin în ducerea la bun sfâr[it a misiunii încredin]ate, iar concet\]enilor tranzi]ie u[oar\, atâta cât va mai dura.

Dinu Elena, secretar\ - {coala R\cari 1. Cu trei ani în urm\, Prim\ria ora[ului R\cari a tip\rit periodic ziarul local. Ini]iativa a fost de bun augur, deoarece a încercat s\ prezinte cât mai cuprinz\tor via]a comunit\]ii noastre. Numai în acest fel se vor identifica munca cet\]enilor [i lupta împotriva faptelor rele. Ziarul se adreseaz\ cet\]enilor din ora[ul nostru, de datoria c\rora este de a se implica în via]a ora[ului. Articolele sunt extrem de variate, începând de la “Ce a mai f\cut Primarul?... pân\ la na[teri, c\s\torii, decese anun]uri locale. Credin]a nem\rturisit\ a “Colectivului redac]ional “este de a face din fiecare zi când apare ziarul – o mare s\rb\toare a Adev\rului, Binelui [i Frumosului. Sentimentul meu este c\ autorii articolelor [i-au asumat rolul de gazde bune prin structura inteligent\ pe care-l propun cet\]enilor. Pentru viitor propun o pagin\ special\ celor mici. 2.În calitate de cet\]ean apreciez în activitatea autorit\]ilor locale str\daniile [i împlinirile ce au dat via]\ acestui ora[. Propun înfiin]area unei cre[e pentru a veni în sprijinul tinerilor p\rin]i care au probleme cu supravegherea copiilor în timpul serviciului. La mul]i ani, “Ziarului Prim\riei“. Prof. Enache Cornelia - R\cari Ce reprezint\ pentru mine, ca locuitor al ora[ului R\cari, “Ziarul Prim\riei” acum la ceas aniversar? Este oglinda a tot ce s-a realizat în ace[ti trei ani în ora[ul R\cari [i totul este frumos [i trainic, de la str\zile asfaltate, [colile luminoase, modernul Liceu Teoretic “Ion Ghica”, spa]iile verzi, locurile de joac\, modernul stadion, sala de sport. Ace[ti trei ani au f\cut ca ora[ul R\cari s\-[i schimbe culoarea de la cenu[iu la luminos. Ziarul, este leg\tura dintre noi ca locuitori [i conducerea local\ prin informa]iile ce ne sunt oferite din toate domeniile: înv\]\mânt, agricultur\, s\n\tate; nu lipsesc s\rb\torile: de iarna, ziua Muncii, 1 Mai, ziua localit\]ii, târgurile de toamn\. Dar, pentru c\ vorbesc despre s\rb\torit (Ziarul) am [i eu o pagin\ de suflet “Ce a mai f\cut primarul”...? {i-i doresc via]\ lung\. Ziarul de[i este “mic” ca vârst\, a f\cut lucruri mari pentru oameni [i pentru asta îi doresc din inim\ via]\ lung\, s\ ajung\ la majorat. Acest ziar “mic” ca vârsta a [tiut, prin conducerea sa, s\ strâng\ în jurul s\u toate categoriile sociale, tineri [i mai pu]ini tineri, s\ ne mobilizeze prin participarea la toate ac]iunile organizate de Prim\ria Ora[ului R\cari. Dar toate acestea poate nu s-ar fi realizat dac\ în spatele ziarului nu s-ar afla un colectiv inimos [i apreciat de oameni. Pentru tot ce ne d\ruie[te de trei ani, doresc din inim\ ziarului [i colectivului redac]ional “La mul]i ani! “[i s\ fie al\turi de noi, mul]i ani. Prof. Marin Ilie-Sorin, {coala Colacu 1. Ziarul a fost aidoma unui copil care în fiece lun\ cre[tea, cre[tea pân\ a ajuns un tân\r adult des\vâr[it, cu frumoase calit\]i... Ziarul însu[i reprezint\ una din cele mai frumoase realiz\ri, iar continuitatea lui reprezint\ un act de curaj [i de cultur\... Forma, con]inutul, totul este bine pus la punct, bine structurat [i atinge o gam\ larg\ de domenii. Domnul Carave]eanu Marius a deschis pentru oamenii din R\cari ni[te por]i

cyanmagentayellowblack

9

imense spre un cer de un albastru infinit, de ei va depinde ^n continuare ca aceast\ priveli[te minunat\ s\ nu fie stricat\ niciodat\... Ce îmi place la acest ziar? Mai precis dac\ ar fi ceva ce nu-mi place, stau [i caut cu lupa dar nu v\d decât lucruri bune [i foarte bune... S\ nu crede]i c\ este o munc\ u[oar\, nu, s\ nu crede]i c\ totul se face b\tând din palme, este o munc\ mig\loas\ care cere timp... Nu [tiu câte localit\]i se pot mândri cu un a[a ziar local, v\ spun eu foarte pu]ine... Gândurile frumoase exprimate în multe articole denot\ nu numai calitatea estetic\ a modului de exprimare, ci [i calitatea esen]ei sale. Ra]ionamentele exprimate bine sunt [i gândite bine, iar stilul din anumite articole nu este ceva ad\ugit gândirii, ci este chiar des\vâr[irea acesteia. Multe superbe articole au într-însele o vatr\ în care arde j\r\tecul vie]ii de zi cu zi din acest or\[el numit R\cari. Nici un om din R\cari nu trebuie s\ lase lumea în care tr\ie[te cu defectele cu care o g\se[te. Noi trebuie s\ facem tot ce ne st\ în putin]\ pentru a crea o lume mai bun\ [i locul unde se pot semnala iregularit\]ile este tocmai aceast\ publica]ie; dar [i faptele bune [i lucrurile extraordinare trebuie aici men]ionate cu lux de am\nunte. 2. A doua cas\ a mea este ora[ul R\cari pentru c\ de 7 ani aici îmi desf\[or activitatea de profesor [i pot fi echidistant în aprecieri [i nu pot spune decât c\ în ultimii 2 ani s-au realizat lucruri greu de imaginat... Am un cuvânt simplu [i totodat\ lipit de trecerea timpului: FELICIT|RI. Numele meu este Marin Ilie-Sorin, sunt profesor de matematic\ la Liceul Teoretic “Ion Ghica “R\cari - structura Colacu [i sunt mândru c\ muncesc aici! Prof. Sima Nicoleta -{coala R\cari 1. Na[terea unui ziar este un lucru important, care necesit\ foarte mult\ munc\. Pentru cei care se angajeaz\ s\ scrie, este foarte important s\ fie devota]i. M\ bucur foarte mult c\ ora[ul R\cari s-a îmbog\]it cu un peisaj jurnalistic de excep]ie, obiectiv, care respect\ aspectele vie]ii noastre. Pe parcursul celor trei ani de la na[tere, editorialul a fost mult îmbun\t\]it din punct de vedere al num\rului de articole astfel încât cititorul de toate vârstele î[i g\se[te rubrica preferat\. Este un ziar complet. Reprezentan]ii presei au acordat mult\ importan]\ aspectului editorial. Dumnealor au o func]ie grea, aceea de a promova activit\]ile noastre. Prin intermediul acestui ziar s-au înregistrat [i vor fi în continuare cre[teri calitative în toate domeniile de activitate. Nu a[ putea nominaliza o rubric\ anume pentru c\ din punctul meu de vedere toate sunt deosebit de interesante. Ca rubrici noi a[ dori s\ v\d o implicare mai mare la dialog a tinerilor; chiar a[a, s\ se numeasc\ “Dialogul tinerilor”. Acolo s\-[i exprime opiniile, aspira]iile. Un tân\r, un adolescent consider c\ ar avea multe de spus. 2. În calitate de cet\]ean apreciez la maximum activitatea autorit\]ii locale. Sunt cadru didactic la {coala cu clasele I–VIII R\cari [i pot spune cu mândrie c\ beneficiez de condi]ii foarte bune în activitatea mea. De multe ori chiar mi-am spus c\ autoritatea local\ este înclinat\ în mod deosebit spre înv\]\mânt. Pu]ine ora[e, comune pot spune c\ au condi]ii bune pentru înv\]\mânt. Aspectul [colilor, cum vor ar\ta Liceul Teoretic “Ion Ghica “R\cari, {coala Ghergani [i celelalte [coli este prioritatea permanent\ pentru domnul primar [i echipa dumnealui. Totul se face, sunt con[tient\, cu munc\, inteligen]\, pasiune [i nu în ultimul rând grij\, pentru noi cet\]enii. Felicit\ri! V\ doresc în]elepciune, obiectivitate [i calitate. Mul]umim pentru aprecieri -

Redac]ia


±

±

10

Interviuri

S\rb\toarea Zilelor ora[ului R\cari, a fost prilejul de a realiza o serie de interviuri cu cet\]eni din ora[ul R\cari. Iat\ ^ntreb\rile ^n jurul c\rora s-au purtat dialogurile: 1. Edi]ia din acest an a Zilelor ora[ului R\cari marcheaz\ centenarul atest\rii documentare a ora[ului R\cari, sub aceast\ denumire. ~n cei 100 de ani de dezvoltare, ora[ul R\cari a cunoscut mai multe etape. Ce [ti]i despre ^nceputurile vie]ii economice [i culturale pe aceste meleaguri? 2. La ^nceputul secolului al XIX-lea, s-au ^nfiripat primele institu]ii: prim\ria, [coala, o banc\, asocia]ii comerciale... Familia dumneavoastr\ ^[i are str\mo[ii ^n acele timpuri; ce ne pute]i povesti despre aceasta? 3. ~n prezent, ne cinstim ^nainta[ii prin diferite mijloace, unul dintre acestea fiind s\rb\tori ca aceasta. Ce p\rere ave]i despre manifestarea organizat\ ^n 14-15 august a.c. Ce a]i dori s\ mai cuprind\ programul? 4. ~n luna septembrie, pe 24-25, se organizeaz\ Târgul anual al ora[ului R\cari, manifestare de amploare, la care v\ invit\m [i pe dumneavoastr\. Cum a]i dori s\ organiz\m acest târg? 5. ~n ^ncheiere, v-am cere p\rerea despre modul cum s-a schimbat fa]a localit\]ilor, despre cur\]enie, despre obiectivele de investi]ii care s-au realizat [i se realizeaz\ ^n ora[ul R\cari. Grigorescu Traian, pensionar, consilier local 1. Despre localitatea R\cari, în care locuiesc, [tiu c\ s-a n\scut prima atestare documentar\, în secolul alXVII-lea, cu aceast\ denumire, mai ^nainte constituind un sat de Mo[neni cu numele de Boanga, apoi Podu' B\rbierului [i c\ acesta s-a dezvoltat ulterior, pe drumul na]ional Bucure[ti-Târgovi[te-Sinaia, paralel cu vechiul drum al Colentinei. Pentru scurt\ vreme, în 1948, a fost declarat\ ora[, iar în anul 1950 a devenit re[edin]\ de raion. În anii 47/48, s-a construit un petec de drum, cu piatr\ cioplit\, ce traversa localitatea dinspre }epe[ Vod\ pân\ la conacul Meitani (azi Liceul Ion Ghica). Acest important eveniment, care aduna prav\liile negustorilor r\c\reni din acele timpuri, precum [i obiectivele de cultur\: biserica Sf. Gheorghe, [coala general\, c\minul cultural, banca popular\ [i prim\ria, a r\mas în amintirea mea, deoarece, la inaugurarea [i declararea ca re[edin]\ de raion, pe când eram elev în clasa I de liceu, ^nv\]\toarea mea, cea care mi-a pus în mân\ condeiul pe o t\bli]\ cu linii [i m-a înv\]at s\ scriu primele linii,

± iulie 2011

domni[oara Logof\tu Elena, m-a rugat s\ particip la solemnitate, unde am recitat o poezie. Dup\ recitare, am fost luat de mân\ de o persoan\ care m-a a[ezat în fa]a scenei pe un scaun, lâng\ o doamn\. Eu aveam emo]iile mele [i nu mi-am dat seama de importan]a acestor persoane. Dar dup\ serbare, domnul înv\]\tor Matei Ionescu, mi-a spus c\ persoanele respective erau Teoharie Georgescu [i Ana Pauker. Mai ]in minte c\, dup\ serbare, au defilat militari din Târgovi[te [i Boteni, au cântat fanfare [i muzici, toat\ noaptea [i au survolat pe deasupra petrecerii, avioane de vânatoare militare, de la Boteni. Din aceast\ perioad\ îmi aduc aminte c\ popula]ia localit\]ii era numeroas\ [i mai preocupat\ de munc\: diminea]a [i seara, trenurile care opreau în gara Ghergani, se aglomerau de multele persoane care plecau [i veneau de la lucru în alte localit\]i ale ]\rii. În R\cari, erau pu]ine magazine de stat, majoritatea erau particulare, [tiu c\ cet\]enii erau obliga]i s\ predea cote de carne c\tre stat. De asemenea, îmi aduc aminte c\ în afar\ de aceast\ cot\ de carne, dac\ mergeai la moar\ "Voina", care avea [i pres\ de ulei comestibil din floarea soarelui, ]i se oprea o cot\ mare de ulei, aceasta din cauz\ c\ ]ara noastr\ a fost obligat\ prin pacea din 1945, s\ pl\teasc\ peste 75% din produc]ia ]\rii, c\tre U.R.S.S, ca daune de r\zboi. Via]a economic\ a locuitorilor din R\cari era sus]inut\ de acele pr\v\lii particulare, mori ]\r\ne[ti: 3 la R\cari, 1 la Colacu, cooperative de consum [i me[te[ug\re[ti ale Coopera]iei, iar o bun\ parte a popula]iei era ocupat\ de muncile agricole proprii. Preocup\ri culturale existau - restrâns în toate satele care aveau c\mine culturale, echipe de dansuri populare, la Ghimpa]i, Colacu, iar [colile [i liceul, sus]ineau periodic manifest\ri pentru destinderea locuitorilor [i educarea organizat\ a copiilor [i elevilor. 2. Despre via]a str\mo[ilor no[tri, nu am multe amintiri; de la ei cunosc faptul c\ au dus o via]\ strict\ de familie, singurele activit\]i culturale sau artistice, erau aproape s\pt\mânal organizate la c\minele culturale, la "hora satului" [i baluri ale intelectualilor [i a celor mai ridica]i cultural, din rândul locuitorilor. În prezent, datorit\ neobositelor preocup\ri ale conducerii prim\riei, cât [i a evolu]iilor social-culturale moderne, a mijloacelor tehnice folosite, cinstirea prin aducerea aminte a preocup\rilor mo[ilor [i str\mo[ilor no[tri, constituind o înalt\ preocupare, iar organizarea permanent\ a unor manifest\ri cultural educative, care au culminat cu manifestarea anual\ a "Zilelor ora[ului R\cari", sunt dovezi valoroase ale ini]iativelor pentru ridicarea vie]ii social culturale a tuturor cet\]enilor, copiii, [colari, tineri [i vârstnici. Merit\ s\ acord\m o sincer\ [i înalt\ apreciere acestor eforturi f\cute de îndemnul [i sus]inerea domnului

Marius Carave]eanu, pentru c\ nu se g\sesc în trecutul apropiat sau mai dep\rtat al vie]ii concet\]enilor no[tri, astfel de ac]iuni. 3. Dac\ se dore[te s\ se formuleze noi propuneri în aceast\ direc]ie, eu m\ declar c\ sunt mul]umit cu ce s-a f\cut în prezent (activit\]ile [colare, sportive [i culturale) [i consider c\ merit\ felicit\ri, primul gospodar al ora[ului R\cari, pentru modul cum se organizeaz\ manifest\rile culturale colective unitare, la care s\ participe to]i locuitorii. 4. Privitor la organizarea unui târg anual în luna septembrie la nivelul ora[ului R\cari, mi-am manifestat adeziunea [i socotesc, c\ aceast\ ac]iune, pentru renumele ora[ului R\cari [i multe alte considerente, va avea sus]inerea tuturor locuitorilor, mai ales a celor care nu dispun de mijloace de aprovizionare, pentru sezonul de iarn\ [i care pot s\-[i satisfac\ mai u[or aceast\ cerin]\ anual\. Dar au [i un moment real de satisfac]ie în care se întâlnesc cu alte cuno[tinte din alte localit\]i, petrecând o clip\ la o mas\ tradi]ional\ de toamn\. 5. Despre realiz\rile ora[ului nostru din ultimii trei ani, de când este ales actualul primar, am ar\tat de fiecare dat\ când am avut ocazia, c\ mi-am satisf\cut cu mare pl\cere dorin]a de a avea la conducerea ob[tei un gospodar adev\rat, dintre fiii ora[ului R\cari, care în permanen]\ este preocupat de g\sirea celor mai necesare [i potrivite planuri de dezvoltare social\ [i cultural\ a ora[ului, pentru to]i cet\]enii. S\ nu se uite nici o clip\ c\ nu se poate realiza totul dintr-o dat\, c\ actualul primar a [tiut s\ ac]ioneze ingenios pentru folosirea mijloacelor financiare oferite de actuala conjunctur\ european\, dar [i de faptul c\ lâng\ noi a stat permanent [i conducerea jude]ului, în frunte cu domnul profesor universitar, Popescu Florin Aurelian [i al]i sus]in\tori pe care eu îi socotesc, nu atât "alia]i", cu fra]i adev\ra]i. Am convingerea c\ activitatea prodigioas\ a conducerii locale [i jude]ene, va continua spre binele tuturor. Barbu Maria - R\cari, 95 de ani M-am c\s\torit la 19 ani. So]ul era mai mare cu 4 ani decât mine Câ]i ani a]i jucat la hor\ pân\ v-a]i c\s\torit? Am jucat vreo 4 ani. Pe la 1930, cum era R\cariul ca localitate? Erau negustori? Erau negustori, se vindeau pantofi, haine. Lumea tr\ia a[a [i a[a. Mama mea avea 5 pogoane de p\mânt [i le muncea singur\.

În R\cari era boierul Meitani, unde este liceul acum [i Iorgu Serachitopol. Bucur Niculescu era boier care vindea cherestea. Mai era [i Ion Jianu care vindea basmale, etc. {oseaua asta spre Bucure[ti era circulat\? Da, mergeam cu c\ru]ele [i boierii erau cu tr\surile. Care era cel mai bogat boier din R\cari? Meitani era cel mai bogat dintre to]i, era profesor universitar la drept. A murit la R\cari [i am auzit c\ a fost ars [i apoi îngropat în curtea liceului. Era banc\ în R\cari? În documente a[a se zice, c\ era banc\. Nu [tiu dac\ era banc\, mam\, nu [tiu. Unde se distra tineretul? La Gheorghe Mo[teanul era salon. Aici lâng\ Costic\ Popescu. Era din neamul Mo[tenilor Gheorghe Mo[teanul? Nu [tiu, [tiu c\ era aici [i avea trei fete [i un b\iat. Din negustorii care erau atunci, care mai are urma[i prin R\cari? Nu [tiu. Înainte de al doilea r\zboi mondial, cum era lumea, pe la 1940? {i mai s\rac\ [i mai bogat\. Lumea avea ce s\ m\nânce, pentru c\ se muncea la câmp. Cum era “fonciirea”? În func]ie de cât p\mânt aveai, Era cam mult, dar lumea pl\tea. În preajma r\zboiului, so]ul dumneavoastr\ a fost pe front? A fost, a fost plecat un an jum\tate. Câ]i copii avea]i acas\? Nu aveam nici un copil atunci. Eram gravid\ când a plecat [i când a venit a g\sit b\ie]elul. Unde a lucrat? La CFR a lucrat [i a fost dat afar\. A fost sergent de strad\, la prim\rie. Câ]i copii a]i avut? Am avut 6 copiii dar mai am o fat\, în Mavrodin. La colectivizare cum a fost? R\u, ne-au luat c\ru]ele, caii, p\mântul, tot. În timpul întov\r\[irii erau cotele mari? Erau, d\deam lapte, ou\, aveam vac\ atunci [i trebuia s\ dau [i copiilor c\ erau ai mei. În 62 s-a f\cut colectivizarea, a]i lucrat [i la CAP? Am lucrat, 17 ani la CAP. Ave]i pensie? Am, dar cam mic\. 117 lei [i mai am [i pensie de la so]. V\ ]ine]i bine. Ei, sup\r\rile pe care le-am avut... Am îngropat 5 b\ie]i, e greu! A]i mai ie[it prin R\cari? Poate s\ fie 3 ani de când nu am mai ie[it. Nu mai pot mam\, nu pot s\ ajung nici la biseric\, dar am auzit c\ s-au schimbat multe. Tanti Maria mul]umesc mult, s\n\tate mult\ [i îmi pare bine c\ am putut s\ st\m de vorb\. {i mie îmi pare bine c\ a]i venit pe la mine. S\n\tate. (urmare ^n pagina 11)


Interviuri

iulie 2011

Ion M. Ioana n\scut\ la 1913 ^n Mavrodin, 98 de ani Pe la 1930 avea]i 17 ani, a]i jucat la hor\? La hor\ am jucat de când eram mic\, m-am m\ritat la 20 de ani, so]ul era de aici din Mavrodin, aici ne-a l\sat socrul meu pe noi. Am doi copii, o fat\ [i un b\iat. Lucra]i p\mântul? Am avut un b\rbat bun, aveam un pogon de la t\tica [i el un pogon de la tat\l lui, dar munceam ^n dijma, luam ^n dijma [i munceam. Aoleu, ce mai munceam. Munceam câte dou\ trei pogoane, dup\ cum g\seam. Avea]i cal [i c\ru]\? Am avut, [i cal [i c\ru]\. Produc]ia era bun\ [i mai vindeam la obor. Unde era oborul? Lâng\ cimitir, la R\cari, eu acolo ^l [tiu. Oamenii ^[i vindeau produsele la târg. }eseam, coseam [i aveam multe cus\turi de f\cut. Iarna st\team ^n cas\ [i lucram, coseam cu lampa, nu ca acuma cu lumin\. Am purtat ochelari [i nu am mai v\zut nici cu ei. Nu prea mai v\d acum. S\ v\ dea Dumnezeu s\n\tate! Mul]umesc, am copii care ma ^ngrijesc mai bine ca pe un copil mic. ~n preajma r\zboiului, so]ul dumneavoastr\ a plecat pe front? Nu, a lucrat la CFR, de acolo a ie[it la pensie. {i ce am muncit eu la colectiv se mai strângea. La colectiv câ]i ani a]i lucrat? De când a ^nceput pân\ când s-a terminat. Am [i cosit cu un vecin de aici. Coseam cot la cot cu vecinul meu. Se mira lumea [i spuneau “Ia uite m\ ce munce[te femeia aia lâng\ b\rbatul \sta”. Am f\cut cas\ cu b\rbatul meu, cu mâinile goale, cu leafa lui de acolo. S-a f\cut b\iatul mare, l-am ^nsurat [i casa s-a d\râmat. Acum avem casa asta. F\ceam mâncare la buc\t\rie [i ce era ca acuma aragaz? F\ceam la pirostrii [i m\m\lig\ pe plita cu lemne, nu era pâine ca acum. Când vedeai pâine ziceai c\ este cozonac. Aveam un b\rbat care nu vroia s\ m\ ^mprumut cu o sit\ de m\lai din sat. Când mai r\mâneau doua trei site de m\lai ^n lad\ se ducea [i m\cina dou\ trei duble de porumb [i zicea “S\ nu te v\d c\ te duci s\ ^mprumu]i m\lai din sat”. Auzi]i dar cuptorul cum l-a]i f\cut? Cuptorul? Eu l-am f\cut ca o femeie. Se apropia pa[tele [i nu aveam unde s\ coc cozonaci. Mai avea o femeie pe strad\ cuptor. S\ ave]i o zi bun\. {i dumneavoastr\ [i v\ mul]umesc pentru vizit\. Logof\tu Pompiliu, n\scut 22 aprilie 1930, ^n Ghergani.

{coala am f\cut-o la Ghica, I-IV. La liceu la Târgovi[te la “Ienachi]\” [i apoi, la Mihai Viteazul la Bucure[ti pân\ la reforma ^nv\]\mântului care a fost ^n ‘48. Ce s-a f\cut la reform\? S-au ^nfiin]at [coli tehnice [i facult\]i. Era facultate de c\i ferate, industrial\. Când au venit comuni[tii ^n R\cari? 22 august ‘44. S-a f\cut colectivizarea cu Petru Groza [i pe urm\ s-au f\cut asocia]ii, CAP-uri. La ^ntov\r\[ire se d\deau cote [i zile de munc\. Cotele erau mari. Nu a fost o perioad\ deloc u[oar\. Dup\ colectivizare s-au deschis CAP-urile. Unde era prim\ria? La Ghergani la gar\, unde este parchetul [i la R\cari unde a fost ^nainte. Gherganiul nu era legat de R\cari, era Plasa Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a. Era [i judec\torie aici, unde era chimica. Cine a f\cut cl\dirile astea? Prin]ul Ghica. ~n R\cari le-a f\cut Serachitopol. Prim\ria, [coala [i banca. Accesul la ^nv\]\tur\ cum era? Ajungeau u[or copiii ^n [coal\? Da, dar nu veneau. De la I-IV erau vreo 20 de copii. Erau foarte pu]ini pe vremea aceea. Popula]ia era mic\. Am terminat [coala tehnic\ [i am plecat la [coala de ofi]eri de c\i ferate, am fost ofi]er repartizat la biroul documente secrete. Am trecut ^n rezerv\ [i am venit la sistematizare, la raion, la R\cari. La sf. secolulu XIX, orientarea politic\ ^n zona asta era liberal\. ~mi aduc aminte c\ popa Matei era ]\r\nist, Porojan era liberal [i era notar aici. ~n ce an v-a]i c\s\torit? ~n 57, m-am c\s\torit. ~n perioada de dup\ ^nfiin]area CAP-urilor a]i avut vreo func]ie? La sistematizare, tehnician principal. Am auzit c\ ^n timpul comuni[tilor erau adu[i oameni din afar\ s\ conduc\. Din toat\ ]ara erau adu[i oameni, din Basarabia, etc. Oamenii care se opuneau regimului erau aresta]i. Te duceau de nu mai [tiai s\ te ^ntorci. Prin p\duri, departe de cas\. Acum ^n perioada noastr\, dup\ revolu]ie au trecut 18 ani de stagnare ^n R\cari. Dumneavoastr\, care a]i v\zut atâtea, cum vede]i realiz\rile din R\cari la modul cel mai sincer!? De când s-a f\cut ora[, de prin 2008 a ^nceput s\ se dezvolte. S-au f\cut multe: extinderea [colii la R\cari, sala de sport, cl\direa ^n curtea [colii. Ghimpa]iul este foarte schimbat fa]\ de cum era. S-a asfaltat, s-a f\cut c\min cultural, [coala. Noi am organizat ^n august zilele ora[ului, ce p\rere ave]i despre s\rb\toarea aceasta?

{i ^nainte era ziua recoltei cu expozi]ii de tot felul. ~n septembrie se va organiza un târg anual, la oborul nou. Ce p\rere ave]i despre mutarea oborului? Este bine c\ s-a mutat, aici era pe [osea. To]i erau pe [osele, cu grâu, cu porumb. Ce crede]i c\ va trebui s\ cuprind\ târgul din septembrie? Cum ^l vede]i dumneavoastr\? S\ fie expunere de cereale, fructe, cu lan]uri [i chestii d-astea. Ce p\rere ave]i despre felul cum s-a schimbat fa]a localit\]ii, cur\]enia? Au venit de la prim\rie [i au f\cut oamenii cur\]enie. Violeta le spune [i când se duce cu ziarele. Cu tomberoanele astea s-a f\cut un lucru bun, nu se mai scoate gunoiul pe strad\. Mai de mult era uniunea care avea magazine, abator, alimentar\, restaurante, hotel. Maternitatea de la R\cari, primul copil n\scut acolo este Doru. ~n 14 aprilie 1969 s-a ^nfiin]at. Doctorul Grigore era acolo. ~n 68 s-a f\cut jude]ul. Mai erau dispensare, farmacii, spitalul Ghica, SMA-ul, târg de vite, procuratura, poli]ie. Erau [i autobuze, drumul asfaltat Bucure[ti-Târgovi[te, era Metalica, depozit de lemne, mori de ulei, f\ina [i m\lai la Voinea, fabrica de zah\r unde se f\ceau sucuri [i [erbet. Radu Niculae, 73 de ani -Ghimpa]i Cum vi s-au p\rut zilele ora[ului? Mi-a pl\cut cursa de biciclete [i mi-a pl\cut c\ m-a chemat primarul pe scen\. La anul mai veni]i? Vin s\ m\ plimb, vin. V\ duce]i la dispensar? Da, m\ duc [i la farmacie. Avem [i asfalt, [coal\, c\minul cultural. ~i mul]umim primarului c\ ne-a f\cut asfalt c\ venim la R\cari ^n papuci. Pe 24-25 va fi un târg la R\cari, la noul obor, cum vede]i mutarea oborului. Foarte bine. Marin Vasile (Putere)- Ghimpa]i Cum vede]i dumneavoastr\ ora[ul R\cari ^n ultimii trei ani? ~n primul rând sunt obiectiv [i m\ gândesc la localitatea mea. Apar]inem de R\cari, se cunoa[te ceva f\cut, domnul primar s-a implicat [i vine periodic la Ghimpa]i, comunic\ cu oamenii. R\cariul este ^mp\r]it, asta este p\rerea mea. Cei care sunt pe drumul Ghimpa]iului sunt foarte mul]umi]i c\ nu le mai intr\ praful ^n cas\, [i este mai bine. Ceial]i spre abator sunt nemul]umi]i, fiecare cu p\rerea lor. Râdeau de mine la servici, sunt singurul ghimp\]ean care lucreaz\ la Matina. Ziceau: “Voi ghimp\]enii când

11

veni]i [i la târg [i la servici, dac\ este Colentina limpede veni]i b\rbieri]i, dac\ este tulbure, nu. Voi nu ave]i oglinzi”. Ca [i cum eram ]inutul uitat de timp. Eu le-am spus, c\ la noi nu se nume[te satul Ghimpa]i ci localitatea Ghimpati, acum cartierul Ghimpa]i. Dar, de fapt, ar trebui s\ se numeasc\ Micul Paris, pentru c\ avem Mica Sen\ care trece prin jum\tatea localit\]ii, avem catedral\ [i avem [i turnul Eiffel. Eu m-am ^nsurat cu fata lu' Dr\g\neasca [i bunicul ei a avut loc acolo [i a c\zut antena aceea chiar acolo [i se nume[te turnul Eiffel. Oamenii din Ghimpa]i sunt mul]umi]i? Au un trai lini[tit [i sunt foarte, foarte mul]umi]i. Criza ne afecteaz\ pe to]i, a[a este peste tot, ^n Fran]a, Grecia, peste tot. Oamenii se ocup\ cu animalele, câte o vac\, g\ini. Eu am 51 de ani [i an mai bogat ca \sta eu nu am v\zut. S-au f\cut de toate. {i ^n gr\din\ [i la câmp. Eu am crescut 5 porci [i unul l-am vândut, unul l-am t\iat [i mai am trei. Când o s\ ^nceap\ culesul o s\ mai tai unul [i a[tept\m Cr\ciunul. ~ntotdeauna trebuie s\ gânde[ti pozitiv. Eu am f\cut liceul la Bucure[ti la Rocar, când chiuleam de la [coala ne duceam la cimitirul Belu [i ne uitam ce scria pe crucile poe]ilor. La Co[buc, era un epitaf care mi-a r\mas ^n minte: “O lupt\-i via]a; deci te lupt\ Cu dragoste de ea, cu dor”. Copii ave]i? Am o fat\, care este mulatr\, este ^n Africa de Sud, n-am cunoscut-o niciodat\. Cost\ mult ca s\ ajung pân\ acolo. Are 19 ani [i vrea s\ vin\ la facultatea de medicin\ ^n România. La zilele ora[ului a]i fost? Da. Ce v-a pl\cut? Axinte. {i ca activit\]i? Concursul de ciclism. Am v\zut, [i om de 70 [i ceva de ani care a participat. Pe 24-25 septembrie va fi un târg la R\cari, [ti]i? Da, [tiu, o s\ vin. Eu nu sunt activist politic, dar mie ^mi place gospodarul. Pân\ s\ fi]i dumneavoastr\ viceprimar, vorbeau \[tia “trebuie un b\rbat, cum ar fi Necula, s\ umble”. Dar omul sfin]e[te locul. M\ vede mama pe mine [i zice “bine m\, tu speli, ^n loc s\ faci lucru de b\rbat?” Acum nu mai este a[a. Dac\ ea are de lucru ^n buc\t\rie [i eu vreau s\ o ajut, care este problema? Acum avem ma[in\ de sp\lat, nu mai este nimic imposibil. Mul]umim tuturor interlocutorilor. A consemnat pentru dumneavoastr\, viceprimarul, Elena Craiciu.


cyanmagentayellowblack

12

Actualitatea ^n imagini

iulie 2011

Preda Aurica, str. Republicii, R\cari

Ilinca Gheorghe, str. G\rii, Ghergani

Iordache Adriana, str. Republicii, R\cari

Oprea Marioara, str. Ana Ip\tescu, R\cari

{tefan Gheorghi]a, strada Ana Ip\tescu, R\cari

Vlad Ion, str. Boanga, R\cari

Alionte Ana, nr. 98, St\ne[ti

Costache Vasile, nr. 54, St\ne[ti

Propietar, Ivan Niculina, nr. 61, St\ne[ti

cyanmagentayellowblack


cyanmagentayellowblack

Actualitatea ^n imagini

iulie 2011

Dinu Silvia, nr. 34, St\ne[ti

Grigore Dumitru, strada I.L. Caragiale, Mavrodin

Andrei Dumitra, nr. 33, St\ne[ti

St\nescu Anica, str. Libert\]ii, Colacu

Strada I.L. Caragiale, Mavrodin

Moldoveanu Dumitru, nr. 22, B\l\ne[ti

{tefan Constantin, Iorgu Dumitrescu, R\cari

Strada Ion Ghica, Ghergani cyanmagentayellowblack

13


± ±

±

14

Restitu]io

iulie 2011

În perioada 1978-1989, Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari [i-a schimbat profilul din liceu teoretic în liceu agroindustrial. Ce a însemnat aceasta? Schimbarea programelor de înv\]\mânt, apari]ia atelierelor de repara]ii agricole, a cabinetelor de tractoare, dotarea unit\]ii de înv\]\mânt cu sistema de ma[ini, tractoare, remorci, alte ma[ini agricole destinate a servi ca baz\ didactic\ material\. Personalul didactic s-a completat cu ingineri mecanici, ingineri agronomi [i mecanici. Popula]ia [colar\ a sporit pentru c\ [tacheta de selec]ie a elevilor

black

a coborât. Pe lâng\ obiectele de cultur\ general\ au ap\rut disciplinele de specialitate, ma[ini agricole, tractoare, îngrijirea plantelor. La sfâr[itul unui ciclu de înv\]\mânt absolven]ii primeau carnetul de conducere a tractorului [i diploma de bacalaureat. Cu toate aceste transform\ri fundamentale, mul]i au fost absolven]ii care au urmat facult\]i tehnice, de economie, litere, istorie etc. Cui i-a pl\cut cartea, a înv\]at [i s-a realizat pe plan profesional. La conducerea liceului s-a aflat mul]i ani profesorul de matematic\, Cristea Nicolae, exemplu de d\ruire profesionalism [i corectitudine. Redac]ia


Restitu]io

iulie 2011

Vechi târg de negustori, ora[ul R\cari î[i are tradi]ia într-o via]\ comercial\ care î[i are începuturile la sfâr[itul secolului XIX [i începutul secolului XX. Drumul pietruit lega capitala ]\rii cu vechea cetate de scaun a Târgovi[tei oferind posibilit\]i de transport a m\rfurilor mai departe, c\tre Bra[ov. Numele localit\]ii a fost la început Boanga [i dup\ 1810 devine nume oficial dup\ cum atestau actele de stare civil\, r\mânând a[a pân\ în anul 1865 când localitatea începe a se numi oficial Podul B\rbierului. Aceast\ denumire dureaz\ pân\ în anul 1911 când se revine la stravechiul nume de R\cari.

Prin localitatea R\cari trecea adesea cu automobilul regele Carol I cu regina Elisabeta care mergeau în vizit\ la b\trâna prin]es\ Alexandrina Ioan Ghica la castelul din Ghergani. Se pare c\, odat\, regele s-a oprit chiar în dreptul prim\riei unde ob[tea satului era adunat\. Mul]i au fost negustorii care au dus faima acestei localit\]i contribuind la ridicarea din punct de vedere economic. Amintim aici, pe Iorgu Dumitrescu, cel care a ridicat modestul s\tuc la o înflorire neb\nuit\, f\când din el centru comercial al regiunii întregi. Trebuie s\ mai amintim pe preotul paroh Mihail Popescu, dar [i pe Ioan Gh. Nicolescu, controlor financiar,

Toamna î[i adun\ culorile [i miresmele în expozi]ii cu vânzare de fructe, legume, cereale [i alte produse agro-alimentare, într-o atmosfer\ de voie bun\ [i s\rb\toare. Al\turi de exponatele tradi]ionale, ]\r\ne[ti [i me[te[ug\re[ti, în cadrul târgului au fost

casier. Existau o banc\ popular\, o societate de cump\tare care administra patru cârciumi, o fabric\ de [unc\ dup\ metoda de la Praga [i o Cooperativ\ de Consum. În acest interval de timp s-a construit localul prim\riei, al [colii [i al b\ncii populare cu st\ruin]a [i îndrumarea lui Gheorghe Serachitopol, care era primar. {coala a fost inaugurat\ în ziua de 27 decembrie 1910 în prezen]a marelui Ministru al [coalelor Spiru Haret. Oborul s\pt\mânal – a[a cum am ar\tat într-un articol precedent – pe la vremea aceea se afla lâng\ prim\rie, urmând ca în timp s\ aib\ [i alte loca]ii. În imaginea de mai jos, v\ prezent\m un document inedit despre

prezentate produse ecologice, m\rfuri de interes general. Muzic\ popular\, atmosfera îmbietoare [i parfumul gr\tarelor, ne-au ]inut companie. Am petrecut dou\ zile de neuitat în cea mai bun\ tradi]ie româneasc\. Cu detalii vom reveni ^n num\rul

15

inaugurarea oborului s\pt\mânal din localitatea R\cari, de acum 100 de ani. Ca un arc peste timp ne-am propus s\ v\ prezent\m imaginea unui târg din vremurile noastre, care a p\strat totu[i modul de organizare [i caracterul periodic ce ]in de tradi]ie. La 100 de ani de la atestarea documentar\ a inaugur\rii primului obor s\pt\mânal, Prim\ria ora[ului R\cari organizeaz\ un târg anual – cu reprezentare [i s\pt\mânal\ – ca o manifestare de amploare în care produsele agricole, me[te[ugurile, produsele ecologice etc. ^[i g\sesc prezen]a printr-o ofert\ generoas\ pentru vizitatori.

urm\tor al ziarului nostru. Colectivul redac]ional al Ziarului Prim\riei R\cari.


16

Actualitatea ^n imagini

iulie 2011

Toamna 2011. A[a cum anticipam, la 1 septembrie s-au ^ncheiat lucr\rile la Liceul Teoretic “Ion Ghica� R\cari. Modernizarea liceului a ^nsemnat s\li de clasa reabilitate, 2 laboratoare prev\zute cu anexe, biblioteca, sal\ de lectur\, sal\ de festivit\]i, baz\ sportiv\ multifunc]ional\, alei pietonale, alei carosabile, parcare, ^mprejmuirea terenului aferent. Suprafa]a construit\ s-a extins la 2344 mp. V\ prezent\m, mai jos aspecte de la amenaj\rile din cadrul liceului.


iulie 2011

Actualitatea ^n imagini

{coala general\ “Ion Ghica” Ghergani, al 2-lea mare proiect pe fonduri europene ^[i va primi elevii, ^n prim\vara anului 2012, cu s\li de clas\ spa]ioase, laboratoare, bibliotec\, gradene exterioare, scen\ ^n aer liber, curte pentru recrea]ie, pist\ pentru role din asfalt, teren pentru sport, suprafa]a aferent\ unit\]ii [colare crescând de la 450mp ^n prezent la 2000pm.

V\ prezent\m aspecte de la amenaj\rile ce au loc la oborul s\pt\mânal R\cari, ^n vederea organiz\rii Târgului anual de toamn\. Au fost realizate spa]ii pentru expunerea m\rfurilor, s-a amenajat locul pentru vânzarea animalelor, urmând a se dota cu cele necesare.

Au continuat lucr\rile de amenajare a pode]elor pentru regularizarea scurgerii apelor pluviale, ^n toate localit\]ile.

17


18

Cultur\-^nv\]\mânt

iulie 2011

p\rerea noastr\ despre aceste locuri minunate. Coborâm [i urc\m pe sc\ri f\cute de om ca s\ ajungem la Pe[tera Ialomi]ei, crea]ia lui Dumnezeu. Pentru omul însetat [i oboist de drum, Bunul Dumnezeu a l\sat un izvor rece de munte s\ ias\ [i s\ curg\ paralel cu drumul nostru. O c\ldur\ pl\cut\ plute[te în aer iar izvorul coboar\ la vale în mici cascade. Intr\m în pe[ter\. E imens\. P\rintele Daniel ne spune c\ în 1000 de ani se formeaz\ 1 cm de stalactit\ sau stalacmit\. P\[im cu grij\ pe sc\rile din lemn iar în unele locuri p\[im ghemui]i. Se aude ceva, ca o cascad\. Cu grij\ ajungem acolo, apoi urc\m pân\ la locul ce seaman\ cu un Sfânt Altar. Ie[im dup\ aproape o ora iar lumina zilei ne str\punge ochii. Mergem osteni]i la microbuz [i plec\m spre Pucioasa, unde facem un mic popas [i iar\[i pornim la drum spre cas\, obosi]i, dar cu p\rere de r\u, c\ ziua a trecut a[a de repede. Copiii pelerini se întorc acas\ aducând cu ei o parte din credin]a acelor locuri sfinte [i binecuvântate [i cu speran]a în suflet c\ vom mai vizita [i alte locuri din Gr\dina Maicii Domnului. Scarlat Sorin, Ghergani

Între dou\ mari s\rb\tori în cinstea Maicii Domnului, Adormirea [i Na[terea Preasfintei N\sc\toare de Dumnezeu, copiii pelerini ai ora[ului R\cari, înso]i]i de preo]i slujitori de la patru parohii R\cari I, R\cari II, Ghimpa]i [i Ghergani au pornit pe drumuri de munte în locuri sfinte, în aceast\ ]ar\ a noastr\ binecuvântat\, considerat\ a fi ‘’GR|DINA MAICII DOMNULUI’’. Am pornit la drum chiar la 1 septembrie, începutul anului bisericesc, frumoas\ ca o zi de var\ de[i calendaristic era prima zi de toamn\. Entuzia[ti [i dornici de a cunoa[te, a vizita, a medita [i reflecta în locuri pline de istorie [i credin]\. În microbuzul nostru p\rintele Gabriel [i p\rintele Daniel s-au purtat cu noi ca [i cum am fi fost copiii lor, ne-au urm\rit pas cu pas [i ne-au explicat tot ceea ce noi nu am în]eles s-au nu ne-a fost prea clar. Atmosfera a fost pl\cut\, între]inut\ atât de colegii, prietenii mei, cât [i de preo]i. Copiii din cel\lalt microbuz au fost înso]i]i de p\rintele Ioan [i p\rintele Mihai. Trebuie spus din capul locului c\ aceast\ fru-

Profesor, Marin Ilie-Sorin O dulce vacan]\ te la[i cople[it\ de ultimii t\i pa[i... P\reai etern\ dar te-ai trezit vânat\ de primele zile ale noului an [colar, un an care se vrea mai bun ca cel\lalt [i mult mai bun ca ceilal]i ani care s-au strâns ciorchine s\ asigure trecutul... Un trecut nu prea îndep\rtat în care m\ reg\sesc departe de ora[ul R\cari, întrun alt or\[el de provincie mai precis la Câmpina, unde cu oarece mândrie am reprezentat Liceul “Ion Ghica” ca director al unei tabere foarte cochete în care s-au reg\sit copii cu dizabilit\]i, copii greu încerca]i, dar copii minuna]i... Eram mândru pentru c\ la începutul

moas\ excursie nu ar fi fost posibil\ f\r\ bun\voin]a domnului primar, cel care ne-a sponsorizat aceast\ binecuvântat\ ie[ire prin cele dou\ microbuze [colare ale Prim\riei R\cari. Am pornit la drum! Prima oprire a fost la Mân\stirea Cota 1000. Am ajuns chiar în timpul slujbei. Ne-am închinat în lini[te la icoane [i am admirat frumuse]ea mân\stirii. De jur împrejur vezi flori, parc\ mult mai frumoase [i mai viu colorate, de parc\ un înger ar fi aruncat acolo cele mai frumoase culori. Mân\stirea e a[ezat\ pe un platou, iar în fa]\ se ridic\ seme] o culme ca un soldat ce o ap\r\. Pornim din nou la drum. Urc\m [i coborâm [i iar\[i urc\m [i iar\[i coborâm [i iat\-ne ajun[i la mân\stirea ‘’Pe[tera Ialomi]ei ‘’. Cu capul plecat [i cu sufletul curat de copil, intr\m în biseric\. Aici un fior îmi str\bate trupul. Afar\ peisajul este magnific, oriunde întorceai capul vedeai m\re]ia [i crea]ia lui Dumnezeu: flori, pomi, iarb\. Cu to]ii ne bucur\m iar preo]ii ne urm\resc cu privirea [i se intereseaz\ de

fiec\rei serii ([i nu au fost pu]ine) atunci când m\ prezentam, imediat numeam liceul la care lucrez [i foarte mul]i copii [i p\rin]i îmi cereau date despre acest liceu [i mai ales despre ora[ul R\cari, care pentru mine este o a doua cas\ [i nu exagerez cu nimic... O mare surpriz\ [i totodat\ o mare bucurie a fost atunci când la prezentare unul dintre elevii din seria 8 [i îi voi d\ [i numele: Bulat Iancu-Constantin a spus c\ înva]\ la... Liceul Teoretic “Ion Ghica” din R\cari... S-a prezentat foarte bine la toate activit\]ile din tab\r\ [i a f\cut cinste locului unde înv\]a. Lec]ia cea mai însemnat\ pe care ace[ti copii mi-au dat-o este aceea c\ durerea exist\ în lume, dar c\ de noi atârn\ s-o folosim [i s\ o putem transforma în bucurie. Ace[ti copii m-am f\cut s\ gândesc foarte mult, nu exist\ cale mai sigur\ de a te ridica deasupra neferi-

cirilor, a suferin]elor, decât aceea de a te pune în slujba unei cauze, de a-]i canaliza întreaga energie [i capacitate creatoare în lupta pentru binele general. O dulce vacan]\, ne-ai p\r\sit cu pa[i len]i [i ai l\sat în urm\ amintiri de-o var\... Septembrie vine [i odat\ cu el [i primul clopo]el care ne treze[te parc\ dintr-un vis pl\cut, primul clopo]el care ne anun]\ c\ noul an [colar a venit din nou, cu noi promisiuni, cu noi a[tept\ri, cu noi încerc\ri, cu noi speran]e... Dezvoltarea intelectual\, sporind puterea de reprezentare, face pe oameni mai capabili, mai pu]in r\i dac\ nu chiar mai buni. Prin înv\]are

se ajunge la cultur\, adic\ la în]elegerea mai adânc\ a lumii [i pre]uirea mai just\ a valorilor ei, totodat\ la l\rgirea mai cuprinz\toare a orizontului vie]ii [i luminarea mai nuan]at\ a diferitelor ei aspecte. Le cerem mereu elevilor s\ înve]e s\ fie din ce în ce mai buni, s\ ne reprezinte pe mai târziu, realitatea este cuno[tin]a, nu cunoa[tem pentru a cunoa[te, în chip dezin-

teresat, ci cunoa[tem pentru a lucra, pentru a tr\i. Al\turi de con[tiin]\ [i [tiin]\, sau mai bine zis, deasupra lor st\ via]a... Orice lucru pare greu pân\ i se descoper\ taina, orice problem\ pare urât\ pân\ i se afl\ rezolvarea, orice elev tinde spre cel mai înalt pisc al gândirii care este cunoa[terea. Orice clip\ pare mai dulce în zilele însorite ale vacan]elor eterne...


19

iulie 2011

Într-o duminic\ frumoas\ de septembrie primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu a organizat o excursie în capital\ pentru un grup de copii din localit\]ile ora[ului R\cari. Desigur c\, propunerea pentru aceast\ excursie a fost primit\ cu mult\ bucurie de copiii

dornici de cunoa[tere [i plimbare. Grupul a vizitat ^n cadrul programului turistic pentru capital\, "Bucuresti City Plus" urm\toarele obiective: Casa Presei, Parcul Her\str\u, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul Antipa, Muzeul de Geologie, Muzeul ]\ranului Român, Palatul Victoria, Ateneul Roman, Muzeul Na]ional de Art\, Biserica Cre]ulescu, Palatul Telefoanelor, Palatul CEC, Muzeul Na]ional de Istorie, Palatul Parlamentului, Patriarhia Român\, Hanul lui Manuc, Curtea Veche,

Universitatea, Spitalul Coltea, Muzeul Municipiului Bucure[ti, Teatrul Na]ional, Muzeul Literaturii [i Academia de Studii Economice. *** Sunt T\nase Alin, din Ghimpa]i [i am fost ^mpreun\ duminic\ ^n excursie la Bucure[ti. Pentru mine traseul excursiei nu a fost o noutate, dar fiind ^mpreun\ cu colegii de la [coal\ am privit altfel locurile vizitate. Colegii (care nu au posibilitatea la un PC cu internet ca s\ v\ poat\ scrie) m-au rugat pe mine s\

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL|

Ing. Topora[ Vasile Grija fermierilor privind starea sanitar\ a poduc]iei agricole nu se încheie odat\ cu recoltarea. Adev\rata provocare este - de a men]ine aceea[i calitate [i cantitate a masei de semin]e pe întreaga perioad\ de p\strare, pân\ când conjunctura pie]ei este favorabil\ valorific\rii. Produsele vegetale atacate de d\un\torii de depozit pot prezenta pierderi de pân\ la 5% din valoarea lor. Dac\ la acesta se adaug\ [i cele provocate de activitatea microorganismelor, care produc enzime ce degradeaz\ biochimic componentele semin]elor agricole, pagubele devin impresionante. Principalii d\un\tori de depozit ai grâului Una dintre, condi]iile minime de cali-

Cet\]enii care au actele de identitate expirate sunt invita]i s\ se prezinte la sediul B.E.P.C.E.P R\cari, pentru a fi pu[i în legalitate. În caz contrar vor fi sanc]iona]i conform OUG. 97/2005, de c\tre organele competente.

v\ spun câteva cuvinte. V\ mul]umim c\ v-a]i r\pit din timpul liber [i a]i fost al\turi de noi ^mpreun\ cu familia. To]i am fost foarte ^ncânta]i de initiativ\, unii dintre noi am v\zut anumite obiective pentru prima dat\. M-am bucurat [i eu pentru ei [i al\turi de ei. Am fost pl\cut inpresiona]i de toate locurile vizitate, dar cel mai mult de Palatul Parlamentului. Pe viitor am fi tare bucuro[i dac\ l-am putea vizita. V\ mul]umim pentru tot ceea ce face]i pentru noi. Cu drag, T\nase Alin [i colegii.

ramâne totu[i cea mai mare problem\. Tratamente chimice Pentru distrugerea d\un\torilor de depozit ai grâului, efectuarea tratamentelor chimice se poate face preventiv prin stropiri, fumiga]ii toxice, când spa]iile de stocare sunt goale. Aceast\ prim\ m\sur\ are ca scop eliminarea oric\rei surse de infestare. O alt\ m\sur\ cea curativ\, se aplic\ semin]elor depozitate în care s-a constatat prezen]a d\un\torilor, iar aplicarea lor permite p\strarea grâului o perioad\ mai îndelungat\. Pentru combaterea roz\toarelor se pot folosi, ^n depozitele de cereale, rodenticidele Klerat, 15-20 g momeli/loca]ie [i Nofar 1, în doza de 20 g momeli/loca]ie, pentru combaterea [obolanului cenu[iu. Substan]ele active folosite în combaterea roz\toarelor trebuie s\ alterneze pentru activarea cre[terii rezisten]ei d\un\torilor."

tate pentru grâul de panifica]ie este ca Insecta face parte molia cerealelor boabele s\ nu fie v\t\mate de d\un\tori (Sitotroga cerealella), cel mai periculos în procent mai mare de 2%. O mai bun\ d\un\tor al cerealelor depozitate, care cunoa[tere a d\un\torilor întâlni]i frecvent prefer\ grâul [i porumbul atât ca hran\, în/pe grâul depozitat permite o rapid\ cât [i ca loc de depunere a ou\lor, preidentificare [i în]elegere a rolului [i influcum [i molia grâului (Nemapogon en]ei acestora supra calit\]ii produc]iei granellus). Adul]ii sunt activi [i consum\ agricole. Acarianul f\inii (Acarul soro), numai noaptea, iar larvele cresc [i se specie polifag\, este întâlnit pe tot cuprin- hr\nesc în interiorul semin]elor: Pentru a sul ]\rii noastre în diferite spa]ii de depoz- ie[i din bob, rod tegumentul în orificii ciritare (magazii, silozuri, brut\rii). Din cauza culare. Produsele atacate sunt improprii stadiului s\u de rezisten]\, pân\ la 2 ani, atât îns\mân]\rii cât [i consumului, în denumit, „hipopus", infestarea produselor depozitele de cereale, speciile de vertese men]ine pe perioade îndelungate în brate [oarecele de cas\ (Mus musculus) condi]ii nefavorabile de mediu. La [i [obolanul cenu[iu (Rattus norvegicus) semin]ele de grâu, d\un\torul consum\ provoac\ pagube însemnate. Cei doi embrionul, iar la un atac puternic ele pot d\un\tori men]iona]i consum\ o cantifi distruse în totalitate. Din punct de tate însemnat\ de cereale, aduc vedere cantitativ, paguba înseninate la stric\ciuni cl\dirilor, echipamentelor [i grâul depozitat sunt efectuate de ma[inilor, îns\ contaminarea produselor g\rg\ri]a grâului (Sitophilus granarius) [i de cea a orezului (Sitophilus oryzae). Larvele pot provoca pierderi de (în cazul în care este necesar) 1. Copii legalizate de pe certifipeste 50% din date în forma autentic\. catele de stare civil\ ale pergreutatea bobului. Cererea de schimbare a numelui soanei care solicit\ schimbarea Tot din Clasa

ACTE NECESARE SCHIMB|RII NUMELUI SAU PRENUMELUI PE CALE ADMINISTRATIV|

numelui: - certificate de na[tere; - certificate de c\s\torie. 2. Un exemplar al monitorului oficial al României, partea a IIIa, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui; 3. Consim]\mântul, dat în forma autentic\, al celuilalt so], în cazul schimb\rii numelui de familie comun purtat în timpul c\s\toriei; 4. Copie de pe decizia de aprobare a autorit\]ii tutelare, în cazurile prev\zute de lege; 5. Cazierul judiciar al solicitantului; 6. Cazierul fiscal al solicitantului; 7. Orice alte acte pe care solicitantul le consider\ necesare pentru motivele cererii sale; 8. Copia B.I./C.I.; 9. Copie pa[aport; 10. Declara]ii de notorietate

pe cale administrativ\ se depune la Serviciul Public Comunitar de Eviden]\ a Persoanelor în a c\rui raz\ teritorial\ are domiciliul persoana care solicit\ schimbarea numelui. Cererile de schimbare a numelui pe cale administrativ\ privind persoanele f\r\ cet\]enie domiciliate în România se solu]ioneaz\ în acelea[i condi]ii ca [i cele ale cet\]enilor români. Cet\]enii români cu domiciliul în str\in\tate vor prezenta în locul cazierului fiscal o declara]ie autentificat\ din care s\ rezulte c\ nu au datorii fa]\ de statul român. Declara]ia va fi dat\ la un notar public în ]ar\ sau dac\ este dat\ în str\in\tate, la Misiunea Diplomatic\ a României din ]ar\ de re[edin]\ ori la un notar

public str\in, trebuie s\ fie aplicat\ apostila, conform conven]iei de la Haga. Cet\]enii români care nu au avut niciodat\ domiciliul în România vor depune cererea la Serviciul Public Comunitar de Eviden]\ a Persoanelor. Cererea poate fi depus\ personal, prin mandatar cu procur\ special\, dat\ în forma autentic\, iar dac\ este dat\ în str\inatate, la Misiunea Diplomatic\ a României din ]ar\ de re[edin]\ ori la un notar public str\in, trebuie s\ fie aplicat\ apostila, conform conven]iei de la Haga sau împuternicire avoca]ial\. Ofi]erii de stare civil\ delega]i [i personalul cu atribu]ii de stare civil\ din cadrul S.P.C.L.E.P. elibereaz\, la cererea persoanelor fizice îndrept\]ite, certificate care s\ ateste componen]a familiei, necesare reîntregirii familiei aflate în str\in\tate.


20

Realitatea ^n imagini

iulie 2011

Suntem neobosi]i ^n a contribui la p\strarea unui mediu curat, Adopt\ un km!” a adunat ^n cele peste 9 edi]ii ale sale, copii, tineri, adul]i, to]i - dar absolut to]i - dorind un mediu mai curat. S-a format o deprindere de a p\stra o natur\ curat\, ne place s\ credem...DAR... Mai zilele trecute, am urm\rit un mastodont care transporta gunoaie, vreo câteva tone, furi[ându-se pe drumul de la fosta Fabric\ de zah\r. L-am luat ^n vizor [i a ^nceput cursa... Nu l-am sl\bit pân\ ce nu a cedat, [i-a luat calea ^ntoars\ spre alt\ localitate. Pentru c\... Pe aici, nu se trece cu gunoaie! Aviz amatorilor!

Parc\rile neregulamentare au devenit tot mai rare, date fiind amenaj\rile pe care prim\ria le-a f\cut ^n toate zonele. Numai c\ amicul, proprietar al ma[inii din imagine, prefer\ un loc cu verdea]\ sub ro]i, iar al\turi, ca rezem\toare, “un dud umbros , prieten zelos”. Nu este prima dat\ când am fotografiat acest aspect, [i nu ne oprim chiar dac\ dudul ^[i va scutura frunzele, apoi z\pada ^i va albi ramurile, [i prim\vara va re^nfrunzi. Este o prob\ de tenacitate, la care nu renun]\m pentru c\ avem antrenament.

Gunoaiele sunt o problem\ atâta timp cât nu folosim serviciul de salubritate. Preda]i-le, oameni buni la ma[ina Supercom!

Poli]ia local\ ^n ac]iune! Agen]ii din imagine au surprins ^n culturile cet\]enilor caii apar]inând lui Dima Marin din R\cari, strada Ana Ip\tescu. Nu este prima dat\ când aten]ion\m propietarii de animale s\-[i supravegheze patrupedele pentru a nu suporta consecin]ele legii.


Via]a medical\

iulie 2011

Varza

Politica ultimului fum

~n lucrarea sa “Les Propriétés Médicales de la Feuille de Chou”, dr. Blanc scrie: “Varza ar putea fi ^n terapeutic\, ceea ce este pâinea ^n alimenta]ie. Varza este medicul s\racilor. Varza este un medicament de mare eficien]\ [i de larg\ posibilitate de aplicare. Aceast\ afirma]ie se bazeaz\ pe bogatele experien]e proprii... "

Dr. Carp Marioara, medic specialist, medicin\ de familie

Un eurobarometru publicat de Comisia European\ arat\ c\ unul din trei români fumeaz\, iar 57% dintre cei care au renun]at s-au reapucat. Majoritatea celor care fumeaz\ s-au apucat din clasele primare. Influen]a grupului sau teribilismul caracteristic vârstei adolescen]ei, reprezint\ cauzele primare ale dependen]ei de tutun. Celebrul aforism al lui Mark Twain este desprins din propria-i lupt\ cu aceast\ adic]ie: ’’De o sut\ de ori m-am l\sat de fumat’’. Sper ca urm\toarele date s\ fac\ asupra dvs. o impresie adânc\, îns\ nu sunt sigur\ dac\ ve]i privi ]igara cu atât de multa indignare ca s\ v\ determine s-o arunca]i. Fumul de tutun con]ine aproximativ 4.700 de substan]e chimice, dintre care aproximativ 60 sunt cunoscute ca fiind cancerigene. Fumul de ]igarete este responsabil în propor]ie de peste 85% de cancerele pulmonare, ale cavit\]ii bucale, faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, pancreasului, cavit\]ii uterine, rinichiului, ureterului, vezicii urinare [i colonului, provocând [i leucemie. Acesta determin\ [i cre[terea riscului bolilor cardio-vasculare (inclusiv al accidentelor vasculare cerebrale), al mor]ii subite, al stopului cardiac, bolilor vasculare periferice [i anevrismului aortic “. „Cianurile reprezint\ unul dintre produsele toxice existente în fumul de ]igarete, pe care fum\torii îl inhaleaz\ cu fiecare fum. Acestea au fost utilizate cu scop genocid în timpul celui de-al doilea r\zboi mondial. Mai continu\m? Crede]i c\ e suficient? Nicotina este un alcaloid prezent în fumul de ]igar\, care determin\ dependen]\ fizic\ [i psihic\ la fum\tori. Tarul (gudronul) este un lichid gros, maroniu, care se condenseaz\ din fumul de ]igar\ [i irit\ c\ile respiratorii [i mucoasa gastric\, favorizând neoplasmul pulmonar [i ulcerul gastric.

Sunt cons]ient\ c\ a]i mai auzit astfel de statistici, ]igara pozând la fel de nevinovat\ încât nu po]i s\ fii atât de nepoliticos cu ea [i s-o la[i orfan\. ‘‘E ultimul fum’’ m\rturisesc cei mai mul]i toxicodependen]i. Nu te în[eli singur spunând: ‘‘Oricum din ceva trebuie s\ mor; Bunicul a tr\it 90 de ani chiar dac\ a fost un fum\tor înr\it etc’’, uitând ca ultimul fum nu este totul. Guma de mestecat, dulciurile, bomboanele mentolate, ]ig\rile medicinale [i pastilele intr\, toate, în categoria substituen]ilor (înlocuitorilor). Nu folosi niciunul. Î]i va fi mai greu, nu mai u[or. Mul]i dintre ace[ti substituen]i con]in nicotin\, de aceea exist\ mul]i dependen]i de gum\, tig\ri medicinale, sau chiar de tutun [i substituen]i în acela[i timp. Tutunul are un singur antidot: voin]a ta... Încearc\! Altfel, tutunul te va fuma pân\ la ultima suflare!

Curiozit\]i din lumea medical\ - Pentru a clipi o singur\ dat\ nu ne trebuie decât o zecime de secund\. - Majoritatea oamenilor ^[i vor fi pierdut 50% din papilele gustative pân\ la vârsta de 60 de ani. - Craniul uman este alc\tuit din 29 de oase diferite. - ~n fiecare seund\, 15 milioane de celule ro[ii sunt distruse ^n corpul uman. - Dintre celulele cerebrale, doar 4% sunt active, restul fiind ]inute ca rezerv\. - Femeile "ard" gr\simile mai lent decât b\rba]ii. - 60% dintre termina]iile nervoase ale corpului uman se g\sesc pe frunte [i ^n mâini. - Corpul uman con]ine 30 de hor-

21

mone absolut uluitori care regleaz\ activit\]i precum somnul, temperature corpului, foamea [i reac]ia la situa]ii de criz\. - Pentru a putea vorbi este necesar\ interac]iuni a 72 de muschi diferi]i. - Impulsurile nervoase circul\ inspre/dinspre creier cu o vitez\ ce poate ajunge la 274 km/h. - Stomacul uman produce aproximativ 2 litri de acid clorhidric ^n fiecare zi, necesar distrugerii bacteriilor care cauzeaz\ afec]iuni ale tractului digestiv. - Sângele reprezint\ circa 7% din greutatea corpului uman (normoponderal). - Urechile [i nasul ^[i continu\ cre[terea pe parcursul ^ntregii vie]i,

^n timp ce ochiul ^[i p\streaz\ dimensiunea avut\ la na[tere. - ~n timpul sarcinii, toate sim]urile gravidei se intensific\. - Circa 80% dintre razele ultraviolete ale soarelui pot p\trunde printre nori, astfel ^ncât ne putem bronza [i ^n zilele ^nnorate. - ~n medie, petrecem cinci ani din via]\ mâncând [i consum\m o cantitate de mâncare egal\ cu 7.000 de ori greutatea corpului nostru. - Pân\ la vârsta de 70 de ani, o persoana va fi piedut 48 kg de piele. - ~n corpul uman se g\sesc 230 de articula]ii mobile [i semimobile. - ~n medie, câteva mii de neuroni mor ^n fiecare zi. - Globul ocular uman are circa 24,5 mm lungime, iar 3,5% din compozitia sa este sare.

Românii, timp de [ase secole, nu au cunoscut dac\ putem spune a[a, alt remediu decât varza. O foloseau intern [i extern, ca purificant [i ^n forme de cataplasme, ^n tratamentul r\nilor solda]ilor. A ajuns s\ fie recomandat\ chiar ^mpotriva ciumei... Dr. Racoule spune c\ ^n virtutea folosirii din abunden]\ a verzei, locuitorii din Armenia, Britania [i Piemont sunt extrem de puternici [i robu[ti, tubercoloza ^ntâlnindu-se relativ rar ^n mijlocul lor. Dr. Gautier releva c\ a realizat vindec\ri extraordinare cu simple cataplasme de frunze de varz\ aplicate la gât ^n cazuri de afonie, ^n particular ^ntre cânt\re]i. Dr. Teofilo L. Ochoa afirm\: “Varza se bucur\ de propriet\]i alcalinizante [i este esen]ial bogat\ ^n vitamine [i ^n s\ruri minerale, ^n general potasiu, calciu, fosfor [i fier, de aceea constituie un bun remediu pentru denutri]i, anemici [i sl\bi]i ^n general." Varza este una din pu]inele vegetale care con]ine arsenic. Se recomand\ din acest motiv ^n tubercoloze. Forma cea mai recomandat\ de a mânca varza, ^n special când se are ^n vedere efectele curative, este crud\, tocat\ fin ^n salat\ cu suc de l\mâie. Trebuie preferat\ varza cultivat\ organic, f\r\ agrotoxice. Apa de varz\ este optima pentru a vindeca bolile de stomac, ulcere interne, hemoroizii [i alcoolismul; ^n aceste cazuri se ia o lingur\ din ora ^n or\. Trebuie re^nnoit\ mereu aceast\ ap\. Frunzele de varz\ strivite se folosesc extern ^n cataplasme, contra r\nilor, tumorilor, inflama]iilor, hemoroizilor, gutei, reumatismului etc. Pentru aceste scopuri de asemenea se pot folosi frunze de varz\ fierte ^n vapori.” Dr. M. W. Walker ^nva]\: “Combina]ia de suc de varz\ proasp\t [i suc de ]elin\ este benefic\ pentru a alina tulbur\rile intestinului. Sucul de varz\ aplicat pe pielea capului, ac]ioneaz\ benefic stimulând cre[terea p\rului. Se aplic\ in frec]ii de dou\ ori pe zi.” Valoarea alimentar\. Crud\, ^n form\ de salat\, sau sc\zut\ la cuptor, ^n sup\, preparat\ cu lapte sau servit\ ^n alt mod, varza trebuie s\ fac\ parte din alimenta]ia noastr\. Varza s\ se fiarb\ rapid, ^n oal\ neacoperit\, pentru a fi posibil s\ ias\ gazele ce produc un miros care multor persoane le este nepl\cut. Se poate de asemena l\sa la fermentat, varza acr\, foarte popular folost\ ^n Germania, Austria, Polonia, Ucraina etc. Din toate aceste moduri de a folosi varza, cel mai bun este crud\, t\iat\ fin [i condimentat\ ca orice salat\. Varza este uneori considerat\ ca nedigeribil\. De fapt, ^n special când este consumat\ fiart\, varz\ poate r\mâne ^n stomac mai mult timp ^n compara]ie cu alte zarzavaturi. Mâncat\ ^n exces, varza fermentat\ poate produce gaze incomode. Consumul de varz\ nu este recomandat celor cu perturba]ii gastrointestinale acute sau cronice, chiar dac\ sucul respectiv ar fi ^n acest caz remediu.


22 Informa]ii utile

iulie 2011

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

Opera]iuni privind obliga]iile investitorilor/beneficiarilor fa]\ de autorit\]i EXTRAS DIN NORME METODOLOGICE Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru urbanism@primariaracari.ro

Art. 76: Opera]iuni privind obliga]iile investitorilor/beneficiarilor fa]\ de autorit\]i (1) Dup\ ob]inerea autoriza]iei de construire/desfiin]are, în vederea execut\rii lucr\rilor, Investitorul/beneficiarul are obliga]ia de a realiza urm\toarele opera]iuni: A) Anun]area începerii lucr\rilor de construc]ii autorizate. Se va aduce la cuno[tin]\ emitentului autoriza]iei [i Inspectoratului teritorial în construc]ii data [i ora Începerii lucr\rilor de construc]ii autorizate, utilizându-se “Formularul model F.13 - COMUNICARE Privind începerea execu]iei lucr\rilor” (pentru uzul administra]iei publice), respectiv “Formularul model F.14 - COMUNICARE privind începerea execu]iei lucr\rilor" (pentru uzul ISC) puse la dispozi]ie de Emitentul autoriza]iei împreun\ cu autoriza]ia. B) Amplasarea, la loc vizibil, a Panoului de identificare a investi]iei. Se vor aplica prevederile cuprinse în anexa nr. 8 la prezentele

Dota]i-v\ magazinul cu un sistem viabil de alarm\. Face]i o investi]ie, dar descuraja]i ho]ii; Este recomandat ca u[a de acces în magazin s\ fie înt\rit\ cu un sistem de protec]ie, de tip clopot care s\ protejeze lac\tul. Astfel se îngreuneaz\ activitatea infrac]ional\ a ho]ului; Stabili]i-v\ o strategie de securitate a magazinului pentru prevenirea furturilor din societate [i asigura]i-v\ c\ tot personalul o respect\; Apela]i la servici-

- 44/04.07.2011 CIONTOLAC ADRIANA GHERGANI CONST LOC P+M - 45/08.07.2011 SC GDF SUEZ EN ROM (PTR PLETEA SERBAN) GHIMPATI RAC BR GAZE - 46/08.07.2011 SC GDF SUEZ EN ROM (PTR MITRAN CARMEN)BALANESTI RAC BR GAZE

norme metodologice. C) Anun]area finaliz\rii lucr\rilor de construc]ii autorizate. Se va aduce la cuno[tin]\ emitentului autoriza]iei [i Inspectoratului teritorial în construc]ii data [i ora finaliz\rii lucr\rilor de construc]ii autorizate, utilizându-se “Formularul model F.15 - COMUNICARE Privind încheierea execu]iei lucr\rilor” (pentru uzul administra]iei publice), respectiv “Formularul model F.16 - COMUNICARE privind încheierea executiei lucr\rilor” (pentru uzul ISC) puse la dispozi]ie de emitentul autoriza]iei împreun\ cu autoriza]ia. (2) Dup\ realizare, pentru punerea în func]iune a obiectivului de investi]ii, potrivit prevederilor legale ^n vigoare, prin grija investitorului/beneficiarului este necesar\ realizarea urm\toarelor opera]iuni: A) Regularizarea taxelor [i cotelor legale În conformitate cu prevederile art. 267 alin. (14) lit. b) din Legea nr.

571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile [i complet\rile ulterioare, în cel mult 15 zile de la data finaliz\rii lucr\rilor de construc]ii, odat\ cu efectuarea recep]iei la terminarea lucr\rilor, solicitantul (investitorul/beneficiarul) are obliga]ia de a regulariza taxele [i cotele legale. În acest scop, investitorul/beneficiarul are obliga]ia de a declara la emitentul autoriza]iei valoarea final\ (rezultata) a lucr\rilor - se pot prezenta documentele doveditoare necesare. Emitentul autoriza]iei va aplica prevederile art. 267 alin. (14) lit. c) [i d) din Legea nr. 571/2003 privind Codului fiscal, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare [i va în[tiin]a Inspectoratul de Stat în constructii despre finalizarea execu]iei lucr\rilor, precum [i valoarea finala a investi]iei - a[a cum a fost calculat\ la efectuarea recep]iei la terminarea lucr\rilor - utilizând "Formularul model F.16 COMUNICARE privind

încheierea execu]iei lucr\rilor" (pentru uzul ISC) B) Declararea construc]iilor în vederea impunerii. Toate construc]iile proprietate particulara se declar\, în vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unit\]ile subordonate acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, precum [i ale art. 39 din Lege. Data dobândirii cl\dirii, în vederea impunerii, se stabile[te în conformitate cu dispozi]iile Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 44/2004, pct. 62 privind CAPITOLUL II - Impozitul [i taxa pe cl\diri al TITLULUI IX - Impozite [i taxe locale din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003, cu modificarile si completarile Ulterioare.

ile unei societ\]i de paz\ [i interven]ie rapid\, autorizat\ de poli]ie; Angaja]i-v\ pe timpul nop]ii un paznic; Pune]i pl\cu]e care s\ informeze clientul despre sistemele de siguran]\ folosite: “Magazinul este prev\zut cu sisteme de alarm\”; Înv\]a]i salaria]ii s\ fie aten]i [i s\ recunoasc\ poten]ialii infractori, care de obicei, privesc mai degrab\ în jurul camerei decât la produse [i au un comportament specific; Procura]i-v\ [i monta]i în punctele sensibile ale magazinului sau chio[cului, un grilaj solid care s\ împiedice p\trunderea ho]ilor în interior; Sf\tui]i-v\ angaja]ii s\ nu ]in\ banii proveni]i din încas\ri sau bunurile proprii în vitrin\ sau sub raftul de pe care vând produse;

Dac\ spa]iul magazinului prezint\ zone moarte din punct de vedere al vizibilit\]ii celui care vinde la raion, fi]i sigur c\ în acele zone vor ac]iona ho]ii; Monta]i oglinzi care v\ pot ajuta s\ supraveghea]i col]urile în care în mod normal nu ajunge]i cu privirea; Aranja]i vitrinele cu bunuri f\r\ valoare (carcase goale, cutii etc); Ho]ii profit\ de neaten]ia vânz\torului [i se apleac\ peste vitrin\ [i fur\; Depune]i zilnic la institu]iile financiare, la terminarea programului, sumele de bani rezultate din vânzare, dar schimba]i permanent drumul pe care îl parcurge]i [i ora de deplasare. Împreun\ pentru mai mult\ siguran]\.

- 47/08.07.2011 SC GDF SUEZ EN ROM (PTR MANEA MARIA) COLACU RAC BR GAZE - 48/08.07.2011 SC GDF SUEZ EN ROM (PTR CONDUR IOAN GEORGE) GHIMPATI RAC BR GAZE - 49/12.07.2011 ORASUL RACARI STANESTI,BALANESTI SABIESTI,COLACU GHIMPATI ALIM CU APA

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA IULIE 2011

de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii

Poli]ia de Proximitate v\ informeaz\

POLI}IST DE PROXIMITATE Ag.[ef R\dulescu Sergiu radulescusergiu@ymail.com

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA IULIE 2011

- 75/08.07.2011 - SC.GDF SUEZ EN ROMANIA (PTR MITRAN CARMEN) - BALANESTI RACORDARE BR GAZE - 76/08.07.2011 - SC.GDF SUEZ EN ROMANIA (PTR PLETEA SERBAN) GHIMPATI - RAC BR GAZE - 77/08.07.2011 SC.GDF SUEZ EN ROMANIA (PTR MANEA MARIA) COLACU RAC BR GAZE - 78/08.07.2011 SC.GDF SUEZ EN ROMANIA (PTR CONDUR IOAN GEORGE)GHIMPATI RAC BR GAZE - 79/08.07.2011 IANCU ADELA- IANCU DANIELA) GHIMPATI DEM LOC P SI CONST LOC P+1E - 80/08.07.2011PANDELE MIHAELA-PANDELE VALENTIN RACARI CONST LOC P+M SI ANEXA - 81/08.07.2011CALINOIU CRISTIAN C-TIN RACARI CONST ANEXA +GARAJ - 82/13.07.2011NICOLAE G ELENA GHERGANI EXT LOC P+M - 83/13.07.2011 STAN MARIA DIANA GHERGANI

CONST GARD - 84/13.07.2011 STAN ALIN NICU GHERGANI CONST GARD - 85/13.07.2011 CIONTOLAC ADRIANA GHERGANI RACORD BR ELECTRICA - 86/15.07.2011 FDEE ELECTRICA SDEE TARGOVISTE (PTR SC ECO DISTRIBUTION) RACARI RAC BR ELECTRICA - 87/15.07.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (PTR ALECU ION) GHERGANI RAC BR GAZE - 88/19.07.2011 SC CENTRO EAST COMPANY. RO SRL GHERGANI INFIINTARE DEPOZIT LEGUME FRUCTE - 89/27.07.2011 BAZGAN MONICA RACARI CONST LOC P+M SI IMPREJMUIRE - 90/27.07.2011 POPA FLORIAN GHERGANI CONST ANEXA (BARACA METALICA) - 91/27.07.2011 SC GDF SUEZ EN ROM (PTR SANDU C-TIN) SABIESTI RAC BR GAZE - 92/27.07.2011 SC GDF SUEZ EN ROM (PTR CAPRA MIHAIL) GHIMPATI RAC BR GAZE

DESFACEREA C|S|TORIEI PE CALE ADMINISTRATIV| De la începutul acestui an, desfacerea c\s\toriei se poate face [i la Serviciul de Starea civil\, din cadrul prim\riei care are în p\strare actul de c\s\torie sau la prim\ria ultimului domiciliu comun. Legea nr. 202/2010 privind unele m\suri pentru accelerarea solu]ion\rii proceselor, cunoscut\ sub titulatura de Mica reform\ a Justi]iei, prevede simplificarea procedurii de divor] care pân\ acum era în s\rcina instan]elor de judecat\. Astfel, dac\ so]ii sunt de acord cu divor]ul [i nu au copii minori, n\scu]i din c\s\torie sau adopta]i, ofi]erul de stare civil\ ori notarul public de la locul c\s\toriei sau al ultimei locuin]e comune a

so]ilor poate constata desfacerea c\s\toriei prin acordul so]ilor, eliberându-se un certificat de divor]. Cererea de divor] se depune de so]i împreun\. Ofiterul de stare civil\ sau notarul public înregistreaz\ cererea [i le acord\ un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divor]. La expirarea acestui termen, ofi]erul de stare civil\ sau, dup\ caz, notarul public cerific\ dac\ so]ii st\ruie s\ divor]eze. Termenul poate fi prelungit cu alte 30 de zile la cererea motivat\ a unui\ dintre so]i.În caz de ne prezentare la termenul stabilit dosarul de divor] se claseaz\. Dac\ so]ii st\ruie în divor], ofiterul de stare civil\ sau, dup\ caz, notarul public

elibereaz\ certificatul de divor] f\r\ s\ fac\ vreo men]iune cu privire la culpa so]ilor. Daca so]ii nu se în]eleg asupra numelui de familie pe care s\ îl poarte dupa divor], ofi]erul de stare civil\ sau dup\ caz, notarul public emite o dispozi]ie de respingere a cererii de divort [i îndrum\ so]ii s\ se adreseze instan]ei de judecat\. C\s\toria este considerat\ desf\cut\ cu data eliber\rii certificatului de divor]. Taxa stabilit\ prin H.C.L. la Prim\ria ora[ului R\cari este de 350 lei. Actele necesare: certificatul de c\s\torie în original Certificate na[tere originale [i copii. C.I/B.I. originale [i copii. Cerere tip Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a


23

Diverse

iulie 2011

Dorin]a so]ului

C|S|TORII

Pe vremea când Winston Churchill era prim-ministru al Marii Britanii, c\s\toria sa era privit\ ca cel mai bun exemplu de loialitate [i dragoste. Niciodata nu-[i ^ncepea discursul ^n fa]a Camerelor Comune pân\ nu o vedea pe so]ia lui f\cându-i un semn. ~ntr-o zi, un ziarist, intervievându-l, l-a ^ntrebat: "Dac\ v-a]i putea tr\i via]a ^nc\ o dat\ ce a]i vrea s\ face]i?" Cu o sclipire ^n ochi, Churchill a r\spuns: “A[ dori s\ fiu ^nc\ o dat\ so]ul doamnei Churchill!"

- MATEI MARIAN - STANESCU IOANA CAMELIA 15.07.2011 - EFTEMIE ION - BADEA FLORICA 22.07.2011 - NENCU CRISTIAN - TUDOR IOANA 23.07.2011 - POPA CRISTIAN VASILE - OLARU IZABELA INES IOANA 23.07.2011 - CERNATESCU CATALIN ALIN LEMNARU GABRIELA MIHAELA 28.07.2011 - MIRCEA DRAGOS ALIN STEFAN ADRIANA 29.07.2011 - OPREA VIOREL ADRIAN - ALECU ECATERINA LIVIA 30.07.2011

ta, a so]iei [i a copiilor t\i. Aceast\ valoare st\ ^n eforturile depuse ^n a-]i men]ine familia pe primul plan ^n activit\]ile tale [i ^ncrederea pe care i-o acorzi. R.D

A fi unit ^nseamn\ a-]i cunoa[te adev\rata valoare, a

NA{TERI - CRISTEA ALINA MARIA 18.06.2011 ENACHE SARA ELENA 17.07.2011 R|DUCANU MARIAN CRISTOFER GEORGE 30.06.2011 FÂRT|}ESCU MARIA IULIANA 27.07.2011

Str. Tudor Vladimirescu nr.17 B

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\t\ [i Duminic\: 24-24 de ore

Medic coordonator - Carp Marioara

DECESE -

DINU CONSTANTIN, BUCURESTI - 83 ANI DOMENTI MARIA, MAVRODIN - 64 ANI CRISTEA ION, GHIMPATI - 77ANI PREDA ION, RACARI - 84 ANI GHEORGHE MARIN, COLACU -48 ANI

(Sta]ia de salvare) R\cari

Telefon: 0245.658.864

Sâmb\t\ - 1.10.2011 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 2.10.2011 Dr. Birsila Daniel Luni - 3.10.2011 Dr. Mladin Aurica Mar]i - 4.10.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 5.10.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 6.10.2011 Dr. Corneanu Corina Vineri - 7.10.2011 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 8.10.2011 Dr. Mladin Aurica Duminic\ - 9.10.2011 Dr. Carp Marioara Luni - 10.10.2011 Dr. Corneanu Corina

Mar]i - 11.10.2011 Dr. Mladin Aurica Miercuri - 12.10.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 13.10.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Vineri - 14.10.2011 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 15.10.2011 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 16.10.2011 Dr. Barbu Razvan Luni - 17.10.2011 Dr. Carp Marioara Mar]i - 18.10.2011 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 19.10.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 20.10.2011 Dr. Barbu Razvan

Vineri - 21.10.2011 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 22.10.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Duminic\ - 23.10.2011 Dr. Mladin Aurica Luni - 24.10.2011 Dr. Carp Marioara Mar]i -25.10.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 26.10.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 27.10.2011 Dr. Mladin Aurica Vineri - 28.10.2011 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 29.10.2011 Dr. Birsila Daniel Duminica - 30.10.2011 Dr. Carp Marioara

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

1 1 2 3 4 5 6 7 8 9

2

3

4

5

6

7

8

9

I NTAL S ORIZO LA FEL AL VERTIC

ROMB

1. UNIC! 2. SISTEM DE BARE. 3. A INTRA LA IDEI. 4. MOBILE IMPERIALE. 5. AJUT| LA IRIGAT ~N COLACU {I GHIMPA}I. 6. RIDICAT PE PODIUM. 7. LOVIT. 8. PUNCT ~N MUL}IME. 9. APUNE! Ilie Georgian

REZOLVARE NR. ANTERIOR: CANICULARE-APUCAT-MAL-LUNAR-VAFE-DS-RACARI-UED-GALENE-R-AFISE-AX-AGREAT-D-I-INEL-DANS-URI-EGALAT-SACA-TRENA.

Vremea ^n R\cari Prognoza meteo pe 10 zile


cyanmagentayellowblack

±

24

Publicitate

± iulie 2011

Lecturi preferate:

Mari poe]i, de-a lungul vremii, au asem\nat femeia Cu o floare, cu un soare, c-o zeit\, cu scânteie, cu o ap\, c-o p\pu[\ Eu, cum nu-s poet prea mare, zic c\ seam\n\ c-o u[\. U[\ c\tre fericire, u[\ c\tre mângâiere U[\ ce spre taine duce galopând... luna de miere. U[\ c\tre înrobire, u[a jugului etern U[a care-]i deschide perspectiva spre infern. De, dar ca s-ajungi s\ intri, e-o problem\ delicat\ Fiindc\ mai întâi de toate, u[a trebuie descuiat\. {i treaba se face bine [i devine fericit\ Nu cu cheia la-ntâmplare, ci cu cheia potrivit\, Cheia ei original\, orice u[a-n lumea asta Dup\ nunt\ [i tradi]ie are cheia ei [i... basta! Dar de iei un gen de u[\, simpl\, dubl\ sau de tei {i-ai s\ vezi c\ merg la dânsa dou\ sau mai multe chei Stai, n-o sparge cu toporul, nu ]ipa, nu f\ scandal Ia-]i mai bine portofelul [i te du la tribunal. Ca s\-]i iei o alt\ u[\, liber trebuie s\ fii {i-asta cost\, dup\ leaf\, de la 3 la 7 mii! Când alegi o u[\ nou\, trebuie s-o faci cu art\ S\ n-aib\, Doamne fere[te, broasca defect\, spart\... C\ broasca atât e bun\ pân\ n-a sc\pat la chei, C\ pe urm\ n-o mai fereci, nici cu dou\ nici cu trei E asemeni cu ulciorul, care dus prea des la ap\ Te treze[ti c\-i sare smal]ul, ori se sparge, ori se crap\

U[a este ca g\ina, c\ abia când e b\trân\ Mai matur\ [i mai coapt\, face supa cea mai bun\. Da, dar care om în via]\ nu [i-a spus în gândul lui: "D\-o dracului de sup\, vreau un picioru[ de pui"? U[a este ca un loto, zice pu[tiului un tat\ Nu e nici o diferen]\ - dai un ban mai tragi odat\ Îns\, dragul tatii, afl\, nu ]ine cât ve[nicia, C\ exagerând cu joaca, ]i se stric\ juc\ria. Am v\zut o u[a care a tr\it în via]a toat\ Ca o sfânt\ cuvioas\, [i-a murit nedescuiat\ A urlat la dânsa cerul, cu o voce ca de crai: Hei, stafie îng\lbenit\, poate vrei s\ intri-n rai? Mars la iad, acolo-i locul pentru-o scândura uscat\ Ai tr\it degeaba-n lume [i-ai r\mas tot încuiat\. Ce te temi mereu de u[\! O s\-mi spune]i cu temei! Habar n-am: Bun! Perfect! Ave]i dreptate, s\ vorbim atunci de chei. Fiindc\ principalu-n lume, nu e gândul, nici ideea Nu e focul [i nici roata, principalul este cheia. {i exist\ chei... O groaz\, câ]i b\rba]i, atâtea chei, Ca de când e lumea lume, cheile le ]in la ei. Unele sunt lungi [i groase, sau sub]iri ca un siret Altele mici, delicate, ce deschid [i un fi[et. Principalul nu-i m\rimea, important - la orice u[\ E s\ se lovesc\ cheia [i s\ fie... juc\u[\. S\ nu se-ndoaie-n broasc\ [i s\ ]in\ la-nvârtit. Chei de lac\te, valize, de casete, frigidere, De c\m\ri, de mân\stire, pivni]e sau sifoniere, Ar mai fi cheia francez\, cheia la casa de bani, Cheia de la TURNUL LONDREI sau f\cut\ de ]igani, Dar\, ce te faci amice, ca din sute de modele Tu te chinui toat\ via]a cu o cheie de... sardele! Merge ea cât merge bine, dar apoi prinde rugina {i-atunci nici Gerovitalul n-o mai scoate la lumin\! Po]i s\-i dai cu glaspapirul, smirghel, pile, ciocolat\, Tot ce-ncerci este zadarnic, ]i-a ie[it din uz [i gata! Geaba-ncerci, geaba te zbuciumi [i degeaba-]i ie[i din fire. Nu te mai v\ita la lume, nu e vina nim\nui, Leaga-o cu-n [iret sau fund\, f\-i un nod [i pune-o-n cui! Sunt atâtea chei pe lume, cheia "sol " [i cheia " FA ", Dar asta nu te-nc\lze[te dac\ n-ai tu cheia ta. {i... zicând cum zic b\trânii... la o tinere]e nou\, Zici... privindu-]i... amintirea... "AH, DE-A{ FI AVUT EU DOU|! "

“Pot s\ se mute mun]ii, pot s\ se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, [i leg\mântul Meu de pace nu se va cl\tina, zice Domnul, care are mil\ de tine.” Isaia 54:10 “Lua]i jugul Meu asupra voastr\, [i ^nv\]a]i de la Mine, c\ci Eu sunt blân [i smerit cu inima; [i ve]i g\si odihn\ pentru sufletele voastre. C\ci jugul Meu este bun, [i sarcina Mea este u[oara.” Matei 11:29-30 Matei 6 25. De aceea v\ spun: Nu v\ îngrijora]i de via]a voastr\, gândindu-v\ ce ve]i mânca, sau ce ve]i bea; nici de trupul vostru, gândindu-v\ cu ce v\ ve]i îmbraca. Oare nu este via]a mai mult decât hrana, [i trupul mai mult decât îmbr\c\mintea? 26. Uita]i-v\ la p\s\rile cerului: ele nici nu seam\n\, nici nu secer\, [i nici nu strâng nimic în grânare; [i totu[i Tat\l vostru cel ceresc le hr\ne[te. Oare nu sunte]i voi cu mult mai de pre] decât ele? 27. {i apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate s\ adauge m\car un cot la în\l]imea lui? 28. {i de ce v\ îngrijora]i de îmbr\c\minte? Uita]iv\ cu b\gare de seam\ cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ]es; 29. totu[i v\ spun c\ nici chiar Solomon, în toat\ slava lui, nu s-a îmbr\cat ca unul din ei. 30. A[a c\, dac\ astfel îmbrac\ Dumnezeu iarba de pe câmp, care ast\zi este, dar mâine va fi aruncat\ în cuptor, nu v\ v\ îmbraca El cu mult mai mult pe voi, pu]in credincio[ilor? 31. Nu v\ îngrijora]i dar, zicând: "Ce vom mânca?" Sau: "Ce vom bea?" Sau: "Cu ce ne vom îmbr\ca?" 32. Fiindc\ toate aceste lucruri Neamurile le caut\. Tat\l vostru cel ceresc [tie c\ ave]i trebuin]\ de ele. 33. C\uta]i mai întâi Împ\r\]ia lui Dumnezeu [i neprih\nirea Lui, [i toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator Procesare - Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere, Bucure[ti ISSN: 1844-7678

±

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de câmp; - 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\. Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii, Ene Mihai, la numerele de telefon: 0763.652.337; 0764.030.370

CABINET STOMATOLOGIC Dr. Valentin Cr\ciun Telefon: 0729854155 Program: luni, miercuri, vineri ^ntre orele 10-19 Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\ ^n luna octombrie, copiii cu vârsta pân\ ^n 11 ani beneficiaz\ de tratament stomatologic GRATUIT.

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc__________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _____________________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ|

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

...doar dac\ o spui!

±

Ziarul nr 36  

Ziarul, nr, 36

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you