Page 1

±

±

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

cyanmagentayellowblack

An III, nr. 33, aprilie 2011, 24 pagini

Motto: Psalmii, 37. 23 Domnul înt\re[te pa[ii omului, când Îi place calea lui În urm\ cu aproape patru ani când s-a înfiripat ideea c\ e nevoie de o schimbare la nivelul localit\]ii R\cari, c\ trenurile cu oportunit\]i trebuie oprite [i în sta]ia Ghergani [i firul nep\s\rii trebuie întrerupt, am fost con[tient în propor]ie destul de mare, de riscurile la care m\ expun. N-am putut s\ prev\d totul, nu sunt clarv\z\tor, dar [tiam c\-mi asum riscul acumul\rii unor antipatii, c\ numai o for]\ divin\ poate satisface toate cerin]ele [i toate poftele cu o baghet\ magic\. Suntem într-o permanent\ mi[care, într-o permanent\ dezvoltare, într-o continu\ evolu]ie. În urm\ cu câteva zeci de ani, înainta[ii no[tri ascultau [tirile la vestita "galen\" asistând la acea vreme la "miracolul tehnicii" [i uneori intrau într-un "dialog" al "surzilor" cu cel de la cap\tul cel\lalt al undelor, exprimându-[i uneori nemul]umirea fa]\ de cele ascultate: "min]i]i b\, min]i]i!" Este inutil s\ ar\t\m unde a ajuns ast\zi tehnica, ce dezvoltare au cunoscut toate domeniile, de la carul tras de boi sau c\ru]a cu doi cai a lui Ilie Moromete, la zborul în cosmos sau primii pa[i pe lun\. În urm\ cu 30 de ani, nu mai departe, urm\ream, de data asta la "bravul" televizor "Oliver", bineîn]eles, alb-negru, cum un român, primul [i ultimul de altfel, p\r\se[te p\mântul [i vreme de câteva zile "supravie]uie[te" în imponderabilitatea cosmic\. "Ce mare [i tare trebuie s\ fie omul acesta!", îmi spuneam cu oarece mândrie c\ apar]ineam acelea[i na]ii, în

pag. 21 ±

pag. 5

ciuda vârstei destul de fragede. Duminic\, 22 mai 2011, mi-a fost dat s\ tr\iesc un moment unic la Academia Oamenilor de {tiin]\ din România, unde bravul nostru român a fost decorat cu medalia de aur a acestei institu]ii. Cine-[i putea închipui c\ dup\ 30 de ani de la zborul în cosmos al lui Dumitru Prunariu, o s\ am... nici nu [tiu cum s\ definesc sentimentul, privilegiul, onoarea, cinstea... toate ar fi de prisos în compara]ie cu momentele petrecute în preajma acestui mare român. Un om de o modestie ie[it\ din comun, a r\spuns cu un calm specific unui militar, la curiozit\]ile auditoriului, încântându-l cu experien]ele tr\ite în cosmos în urm\ cu 30 de ani. S\ tr\i]i, domnule general, pentru tot ceea ce a]i f\cut pentru România, pentru omenire, dar mai ales pentru ziua de 22 mai 2011. Revenind cu picioarele pe p\mânt la realit\]ile zilnice [i reluând "teza riscului asumat", eram convins c\ nimeni nu are în buzunar bagheta magic\ [i din dou\ - trei mi[c\ri, toate str\zile ar fi asfaltate, toate gospod\riile racordate la ap\, gaze, canalizare; [omajul va fi zero (chiar dac\ nic\ieri în lume nu este a[a) [i toat\ lumea va fi mul]umit\. Mi-am asumat riscul ca atunci când decid împreun\ cu Consiliul local s\ reabilit\m o strad\, cei de pe strada vecin\ vor fi nemul]umi]i.

pag. 22

pag. 12,13,16

(urmare ^n pagina 2)

pag. 9 cyanmagentayellowblack

pag. 4 ± pag. 14


± ±

±

2

De interes cet\]enesc

(urmare din pagina 1)

Mai mult decât atât, mi-am asumat riscul de a moderniza circa 7 km de drumuri de exploatare, chiar dac\ pe cele din localitate nu le-am terminat. N-a fost o treab\ u[oar\, intuind u[or reac]iile ce vor apare: "Le-a terminat pe cele din localitate, le face pe cele pe câmpuri, are el un interes, c\ altfel...". A[a e dragii mei, am un interes cât se poate de normal [i transparent. Nu pot sta nep\s\tor "ca trenul cu fonduri europene" s\ treac\ prin "gara noastr\ mic\" [i noi s\ st\m cu mâinile-n sân, a[a cum am fost obi[nui]i atâta amar de vreme de teama neîn]elegerilor care apar pe aceast\ tem\. Am mai spus-o [i o voi repeta de câte ori e nevoie, pân\ când ultimul cet\]ean al acestui or\[el va în]elege c\ Uniunea European\ î]i d\ bani cu destina]ie precis\ [i orice b\nu] cheltuit, altfel decât regulile stabilite, înseamn\ infrac]iune [i cele mai multe infrac]iuni sunt, aspru pedepsite. Mi-am asumat acest risc de a avea [i drumuri peste câmp, asfaltate înaintea celorlalte, dar [i consumul de energie necesar a explica acest lucru, pe care vom merge cu to]ii [i vor r\mâne acolo pentru genera]iile urm\toare. Am colegi primari care au evitat acest tip de finan]are tocmai din aceast\ cauz\; având convingerea c\ "opozi]ia" va specula acest mod de abordare [i va arunca cu noroi în buna credin]\ a acestora, mai ales, dac\ drumul modernizat trecea [i pe lâng\ o proprietate a acestuia. Având libertatea c\ nu eram constrâns de un asemenea interes, mi-am asumat riscul de a propune în cadrul Consiliului local R\cari, f\r\ de care nici un proiect nu poate fi demarat, imple-

aprilie 2011

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene octaviana_ene@yahoo.com În conformitate cu prevederile Ordonan]ei Guvernului României nr. 36/2007 privind efectuarea recensamântului popula]iei [i al locuin]elor, cu modific\rile ulterioare, în perioada 22 – 31 octombrie 2011 va avea loc Recens\mântul popula]iei [i al locuin]elor din România. Legisla]ia român\ în materie, art. 3, alin. 1 din O.G. nr. 36/2001, prevede faptul c\ la recens\mânt se înregistreaz\ cet\]enii români cu domiciliul în ]ar\, indiferent dac\ la momentul de referin]\ al recensamântului se afl\ pe teritoriul ]\rii ori se afl\ în str\in\tate, precum [i persoanele de alt\ cet\]enie ori f\r\ cet\]enie care au domiciliul s\u au re[edin]a în România. Ampla opera]iune statistic\ ce se produce la intervale regulate – de regula 10 ani – num\rarea oficial\ a popula]iei pe teritoriul unei ]\ri [i în cele mai mici subteritorii geografice ale sale, împreun\ cu un num\r selectat de caracteristici demografice [i sociale ale popula]iei, recensamântul are avantajul de a oferi informa]iile detaliate [i sigure necesare pentru planificarea [i implementarea politicilor economice [i sociale de dezvoltare, la nivel na]ional [i local, statal [i privat, pentru activit\]i administrative sau de

±

mentarea acestuia. F\r\ nici un vot împotriv\ (sau cel mult, o ab]inere!!!, dar face parte din program), proiectul a fost aprobat. Ulterior... surpriz\! Pe la col]uri [i prin cârciumi, era acuzat primarul c\ asfalteaz\ drumurile peste câmp înaintea celor din intravilan. Stima]i colegi, fi]i b\rba]i [i dac\ ave]i ceva de spus, face]i-o, "face to face" [i în public; de ce nu, "în direct", dar nu prin spate; gândesc c\ este sub demnitatea unui consilier. Sau, deja suntem în campania electoral\ [i preg\ti]i armamentul din dotare. Dup\ cei trei ani de mandat, dup\ zile [i nop]i dedicate meseriei pe care mi-am ales-o [i pe care o pre]uiesc, dup\ cele peste 10.000.000 de euro atra[i în localitate, sume venite pe un teren "arid" [i într-o visterie goal\, în clipele de medita]ie, m\ întrebam la ce tertipuri va apela opozi]ia, c\ la capitolul "realiz\ri", nu poate avea de ce s\ se lege. Nu m\ îndoiam c\ vor g\si, dar îi cunosc destul de bine. {i ce au scos pe pia]\?: "C\ nu mai candidez din diverse motive." "A]i luat ]eap\!" sau "nu mor caii, când vor câinii!" sau... era un proverb legat tot de cel mai bun prieten al omului... ceva cu sfâr[itul acestuia dup\ un drum lung, dar fiind ora foarte înaintat\, nu-mi aduc aminte finalul. Hot\rârea este luat\: VOI CANDIDA, pen-

cercetare [tiin]ific\. În plus, fa]\ de recens\mintele anterioare, Recensamântul Popula]iei [i al Locuin]elor 2011, primul ce are loc dup\ accederea României în Uniunea European\, ofer\ în planul Uniunii datele [i informa]iile necesare cunoa[terii poten]ialului uman al întregii comunit\]ii europene, cu informa]ii relevante privind mi[carea migratorie a acesteia între diferitele ]\ri membre [i în afara uniunii, cu un accent special asupra popula]iei în vârst\ de munc\. Este motivul pentru care Regulamentul Comisiei, documentul în baza c\ruia se organizeaz\ recensamintele na]ionale, a stabilit ca în toate ]\rile membre recensamântul s\ se desf\[oare în acela[i an – 2011, ceea ce ofer\ premizele comparabilit\]ii la nivel comunitar. De altfel, sloganul sub care este organizat recens\mântul, “Pentru c\ fiecare conteaz\” releva tocmai ideea c\ fiecare persoan\ înregistrat\ [i fiecare informa]ie ob]inut\ cu prilejul recensamântului conteaz\ în fundamentarea programelor [i proiectelor de dezvoltare atât la nivelul Uniunii Europene, cât [i în plan na]ional [i local. Recensamântul popula]iei [i al locuin]elor reprezint\ un instrument indispensabil de asigurare a informa]iilor pentru fundamentarea deciziilor în domeniul economic [i social, pentru proiectarea popula]iei pe un orizont mai apropiat sau mai îndepartat de timp [i pentru construirea bazelor de sondaj necesare efectu\rii anchetelor specifice în rândul gospod\riilor. Recens\mântul popula]iei [i al locuin]elor prezint\ avantaje pe care nu le poate oferi nici un alt tip de cercetare, [i anume: ofer\ informa]ii cu caracter demografic, economic, social etc. la dimensiune na]ional\, dar [i

tru înc\ un mandat, având t\ria s\ privesc cu demnitate în trecut [i cu mult curaj în viitor. Pân\ la acest moment ([i mai avem un an pân\ la alegeri) am satisfac]ia lucrului bine f\cut [i respect\rii angajamentelor luate; sau poate aici gre[esc într-o oarecare m\sur\, le-am dep\[it demult. Dar, bineîn]eles c\ nu m\ voi opri aici. Finalul acestui mandat va trebui s\ însemne circa 50 km de drum asfaltat, re]eaua de ap\ început\ s\ fie finalizat\, canalizarea început\ în cartierele R\cari, Ghergani, Mavrodin [i celelalte care se vor fi terminat sau vor fi finalizate. 50 km asfalt! S\ nu exager\m. Totu[i s\rim de la 1 km la patru ani la 50 km la patru ani. 1 la 50 s\ fie raportul de for]e!? R\mâne de v\zut. {i mai e ceva: primii 10 km s-au f\cut în primul an de mandat [i nu ^n s\pt\mâna dinaintea alegerilor. Un risc asumat [i aici. Ne obi[nuim cu un anumit ritm [i când acesta se diminueaz\...avem o problem\. Nici acest lucru nu m\ face s\ las [tacheta jos [i s\ las cât mai mult pe "ultima sut\ de metri". Doresc NORMALITATE! {i aceasta înseamn\ s\ nu ratezi nici o ocazie s\ aduci o investi]ie în localitatea pe care o reprezin]i. NORMALITATE înseamn\ s\ po]i s\ explici [i s\ te faci în]eles. NORMALITATE înseamn\ ca atunci când întinzi mâna la stat s\ fii ajutat s\ nu te

informa]ii pertinente [i analitice la diferite nivele teritoriale: regiuni, jude]e, localit\]i; asigur\ perspectiva în dinamica asupra fenomenelor de mografice [i social-economice; ofer\ date care nu sunt afectate de eventualele erori de selec]ie posibile în cazul cercet\rilor prin sondaj, erorile de înregistrare fiind minime în majoritatea cazurilor, atât în ceea ce prive[te integritatea, cât [i calitatea informa]iilor colectate; înregistreaza cele mai mici rate de nonr\spunsuri, comparativ cu cercet\rile statistice selective curente; baza de date a recens\mântului serve[te la constituirea unor baze de e[antionare, reprezentative pentru colectivitatea total\, necesare diferitelor cercet\ri statistice selective din domeniul social, referitoare la popula]ie [i gospod\rii; furnizeaz\ datele necesare pentru realizarea unor calcule de estimare postcensitare a popula]iei (de exemplu: popula]ia pe sexe [i vârste, num\rul [i structura gospod\riilor, num\rul [i structura popula]iei adulte – de 15 ani [i peste – dup\ nivelul de instruire, structura popula]iei dup\ starea civil\ etc.). Ac]iune complex\ [i costisitoare sub aspectul eforturilor financiare [i umane – Recens\mântul Popula]iei [i al Locuin]elor 2011 implic\ cheltuieli [i un num\r foarte mare de persoane angajate numai pentru opera]iunile de înregistrare în teren. Reu[ita sa depinde în mod esen]ial de doi factori: - Cel dintâi, acurate]ea [i claritatea materialelor de lucru – chestionare, manual, ghid dar [i profesionalismul [i calitatea personalului de recensamânt. - Cel de-al doilea factor, poate [i mai important, îl reprezint\ disponibilitatea popula]iei de a participa la recens\mânt prin r\spunsuri one[te la întreb\rile recenzorilor. Pentru ca, de[i prim-

black

trag\ în jos bijuteriile din aur "crescute" din te miri ce activit\]i sau s\ cobori din "VITO" lâng\ u[a casieriei. NORMALITATE înseamn\ s\ î]i respec]i vecinul, s\ respec]i autorit\]ile, s\ te respec]i pe tine însu]i [i s\ nu a[tep]i "scrisoare" de la prim\rie pentru a-]i face cur\]enie în fa]a por]ii. În fa]a celor care în]eleg normalitatea, m\ înclin! Pe aceia care nu au r\bdare, îi rog s\ mediteze [i s\ compare cifrele de mai sus. Dumnezeu, cât este de mare [i puternic, a avut nevoie de ceva timp s\ fac\ lumea. S\ m\sur\m de zeci de ori [i s\ t\iem odat\. S\ chibzuim înainte de a ne declara nemul]umirea. A[a cum spuneam la început, evolu\m foarte repede; preten]iile cresc de la o zi la alta. S\ nu uit\m vremurile când eram mul]umi]i cu o ma[in\ de piatr\ pus\ la întâmplare pe o strad\. Aveam de-a face cu anormalitate. Bine, bine, putem spune; dac\ este anormal de ce s\ nu elimin\m. Ba da! O s-o facem! Dar cu r\bdare, în]elepciune, în]elegere. Drumul pe care am pornit (de modernizare a localit\]ii) este f\r\ întoarcere. Este cu sens unic. Împreun\ suntem o for]\! Vino al\turi de noi! Intr\ în NORMALITATE. Asum\-]i riscul! Pân\ data viitoare, s-auzim numai de bine.

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari. mcaraveteanu@yahoo.com “Curajul este virtutea care face posibile celelalte virtuti.” Winston Churchill irea recenzorului [i dialogul cu acesta este o obliga]ie, în egal\ m\sur\ legal\ [i civic\, pentru toate persoanele aflate pe teritoriul României în perioada desf\[ur\rii recens\mântului, r\spunsurile ]in exclusiv de libera declara]ie a respondentului, nefiind cerut\ prezentarea nici unui document justificativ, cu excep]ia actului de identitate necesar înscrierii corecte a codului numeric personal. R\spunsul la toate întreb\rile chestionarului trebuie s\ fie f\cut [tiind c\ toate informa]iile ce vor fi oferite beneficiaz\ de protec]ia confiden]ialit\]ii, garantat\ prin lege, c\ ele nu vor putea fi folosite în nici un alt scop decât cel statistic. Astfel de obiective, deopotriv\ generoase, dar [i complexe, nu pot fi abordate f\r\ informa]iile pre]ioase ale Recens\mântului Popula]iei [i al Locuin]elor, mai pregnant orientat spre asigurarea de informa]ii pertinente [i foarte detaliate, care s\ poat\ fi utilizate în lucr\ri [i cercet\ri asupra unor aspecte prioritare ale dezvolt\rii durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea re]elei a[ez\rilor umane [i ale amenaj\rii teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele ale aspectelor calit\]ii vie]ii legate de condi]iile de locuit (inclusiv ale utiliz\rii fondului unit\]ilor de locuit), privind fundamentarea dezvolt\rii construc]iilor de locuin]e [i a dot\rilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant. În plus, cerin]ele prioritare ale fundament\rii strategiei [i programelor de dezvoltare regionala, precum [i a programelor de dezvoltare economic\ [i social\ a unor regiuni [i zone defavorizate, vor putea fi satisf\cute prin valorificarea corespunz\toare a informa]iilor disponibile ale recens\mântului. Aceste informa]ii nu pot fi ob]inute decât printr-o participare [i cooperare responsabil\ a tuturor locuitorilor României, prin r\spunsuri oneste la întreb\rile recenzorilor, [tiut fiind c\ toate aceste informa]ii se bucur\, în conformitate cu Legea statistic\, de confiden]ialitate absolut\, ca ele nu pot fi folosite în nici un fel de circumstan]e altfel decât în scopuri statistice.

(

±


± ±

±

De interes cet\]enesc

aprilie 2011

~n data de 15.04.2011, la orele 14:00, a avut loc [edin]a de ^ndat\ a Consiliului local R\cari. Proiectele de hot\râri au fost analizate mai ^ntâi ^n comisiile de specialitate. La [edin]\ au participat to]i consilierii locali

administrare pe perioad\ determinat\ a sectoarelor de drum de pe teritoriul ora[ului R\cari, ai c\ror indicatori tehnico-economici au fost aviza]i ^n CTE MDRT, pe durata implement\rii programului na]ional de dezvoltare a infrastruc-

[i delega]i s\te[ti. Supus\ la vot, ordinea de zi a fost aprobat\ ^n unanimitate. Se trece la desf\[urarea lucr\rilor propriu-zise. 1. Proiect de hot\râre privind aprobarea transmiterii ^n administrarea Ministerului Dezvolt\rii Regionale [i Turismului a sectoarelor de drum de pe teritoriul ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a, ai c\ror indicatori tehnico-economici au fost aviza]i ^n CTE - MDRT, pe durata implement\rii programului na]ional de dezvoltare a infrastructurii, aprobat prin OUG 105/2010. Având ^n vedere nota de fundamentare prezentat\ de primarul ora[ului R\cari, privind necesitatea adopt\rii unei hot\râri pentru transmiterea ^n

turii aprobat prin OUG 105/2010, precum [i adresa nr 29562/EC/11.04.2011 a MDRT, privind procedura ^n derularea programului na]ional de dezvolare a infrastructurii, aprobat prin OUG 105/2010, dispozi]iile OUG nr 43/1997 privind regimul drumurilor, republicat\ cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, la care se adaug\ rapoartele comisiei de specialitate [i avizul favorabil, se supune spre aprobare prezentul proiect de hot\râre. Acesta este votat ^n unanimitate. ~n data de 06.05.2011, la orele 12:00, a avut loc [edin]a de ^ndat\ a Consiliului local R\cari. Proiectele de hot\râri au fost analizate mai ^ntâi ^n comisiile de specialitate. La [edin]\ au participat 10 consilieri locali [i delega]i s\te[ti. Supus\ la vot,

ANUN} Consultan]\ gratuit\ ^n vederea ^ntocmirii dosarelor de finan]are pentru accesarea m\surii 141 din PNDR, "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten]\". ROMAIR CONSULTING SRL este o companie cu capital integral privat românesc, ^nfiin]at\ ^n 1997, care ofer\ servicii de consultan]\ ^n management, proiectare [i inginerie. Recent, consor]iul condus de ROMAIR CONSULTING a ^ncheiat un contract cu Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale prin care va oferi consultan]\ gratuit\ pentru ^ntocmirea dosarelor de finan]are pentru solicitan]ii m\surii 141 "Sprijinirea fermelor de semi-subzisten]\" din PNDR. Contractul

±

ordinea de zi a fost aprobata ^n unanimitate. Se trece la desf\[urarea lucr\rilor propriu-zise. 1. Proiect de hot\râre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investi]ii "Extindere sisteme de alimentare cu ap\ [i canalizare ^n ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a". Primarul ora[ului R\cari prezint\ motiva]iile privind realizarea acestei investi]ii, men]ionând ca 90% din ora[ul R\cari va fi acoperit de re]eaua de ap\ [i canalizare. Necesitatea [i oportunitatea acestei investi]ii rezult\ din urm\toarele considerente: ^n prezent, zona R\cariGhergani-Mavrodin, nu dispune de sisteme centralizate de alimentare cu ap\ [i canalizare, care s\ respecte standardele europene [i na]ionale de func]ionare. Astfel, apa este furnizat\ ^n prezent, doar ^n zona central\ a localit\]ii R\cari, par]ial, datorit\ insuficien]ei acesteia la surs\, par]ial datorit\ re]elei de distribu]ie, extrem de deteriorat\ [i cu mari deficien]e de exploatare, ce genereaz\ pierderi uria[e; sistem centralizat de canalizare nu exist\, nici re]ea de colectare func]ional\ [i nici sta]ie de epurare. Pentru zona de blocuri, subsolurile acestora func]ioneaz\ ca fose, fiind vidanjate periodic de Prim\ria R\cari. Acestea constituie o permanent\ surs\ de amenin]are a s\n\t\]ii locuitorilor [i de poluare a mediului ambiental. Astfel, având ^n vedere limita maxim\ accesibil\ pe proiectele finan]ate prin AFM [i necesit\]ile stringente din sectorul de alimentare cu ap\ [i canalizare din ora[ul R\cari, s-a realizat un studiu de fezabilitate ^n scopul acces\rii acestor fonduri ^n care s-au realizat o parte din lucr\rile necesare. Prin lucr\rile de ap\ [i canal se asigur\ alimentarea cu ap\ [i canalizare complet func]ionale, dimen-

3

sionate pentru ^ntreaga arie de proiect reprezentând 3838 de locuitori ^n ora[ul R\cari [i localit\]ile Ghergani [i Mavrodin din care se vor executa lucr\rile necesare aliment\rii cu ap\ [i canaliz\rii pentru 1500 de locuitori ^n prezenta etap\ de extindere. Terenurile pe care se vor amplasa lucr\rile apar]in domeniului public al ora[ului R\cari, fiind puse la dispozi]ie de c\tre acesta, la ^nceperea lucr\rilor, libere de orice sarcini. Terenurile pe care urmeaz\ s\ se amplaseze re]elele subterane de alimentare cu ap\ [i canalizare, respect\ trama stradal\ a localit\]ilor [i fac parte din suprafa]a administrat\ de Consiliul local R\cari. Durata de realizare a investi]iei este de 12 luni [i se estimeaz\ c\ investi]ia se va realiza ^n ^ntregime ^n anul 1. Fondurile cu care se va realiza investi]ia, vin de la Ministerul Dezvolt\rii Regionale [i Turismului. Supus la vot, proiectul de hot\râre a trecut cu unanimitate de voturi. 2. Proiect de hot\râre privind aprobarea contractului de dirigen]ie pentru obiectivul "Modernizare drumuri de exploatare" pe teritoriul ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a. Având ^n vedere realizarea contractului de finan]are pentru proiectul "Modernizarea infrastructurii agricole de pe teritoriul ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a", ^n conformitate cu cerin]ele Agen]iei de Pl\]i [i de Dezvoltare Rural\ [i Pescuit, contractul privind serviciile de dirigen]ie de [antier, aferent proiectului mai sus men]ionat, este necesar s\ fie aprobat prin hot\râre de consiliu local. Drept urmare, se supune aten]iei membrilor consiliului prezenta solicitare spre analiz\ [i luarea unei hot\râri. Supus la vot, proiectul de hot\râre este aprobat ^n unanimitate. Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

IMPORTANT

acoper\ jude]ul Dâmbovi]a [i celelalte jude]e din regiunile sud-est, sud, sud-vest, est. Prin m\sura 141, fermierii care de]in ferme de semisubzisten]\ a c\ror m\rime este de minim doua unit\]i de dimensiune economic\ (de exemplu, ferme de 8 h cereale/plante tehnice, 0.9 h de legume, ^n câmp, sau 1 h de livad\, sau 8 vaci de lapte, sau 25 familii de albine). Pot beneficia de 1500 euro/an, timp de 5 ani, finan]are nerambursabil\ [i f\r\ obliga]ia de cofinan]are din partea fermierului. Consider\m c\ este foarte important ca fermierii s\ fie informa]i prin toate mijloacele disponibile de posibilitatea de a beneficia de consultan]\ gratuit\ pentru realizarea dosarului de candidatur\ pentru accesarea de fonduri europene, pentru a asigura un grad de absorb]ie cât mai mare a acestor fonduri ^n jude]ul Dâmbovi]a. ~n acest sens v\ rug\m s\ aduce]i la cuno[tin]\ comunit\]ii asupra cces\rii acestor m\suri prin completarea dosarului ^n mod gratuit, ^n centrele din jude], pe care le vom anun]a dupa 23 mai 2011. Pân\ la acea dat\, eventualii solicitan]i se pot ^nscrie la reprezentantul nostru jude]ean, doamna Florina Matei, telefon - 0735.567.318 De asemenea v\ comunic\m faptul c\ ^ncepând cu aceea[i s\pt\mân\, ne vom deplasa ^n ora[ul dumneavoastr\ - cu un anun] prealabil, pentru a distribui materiale publicitare cu referire la aceast\ m\sur\ de finan]are din PNDR.

black

±


cyanmagentayellowblack

±

4

Eveniment

aprilie 2011

Festivitatea de premiere Anul acesta am participat la a doua edi]ie a acestei s\rb\tori, organizat\ de Prim\ria ora[ului R\cari [i Consiliul local R\cari. Înc\ de la orele dimine]ii, au început s\ vin\ participan]ii la programul anun]at: copii, tineri, mai pu]in tineri, pe o vreme prielnic\, care ne invit\ la competi]ii.

Programul manifest\rilor a început la orele 10:00, fiind anun]at programul pentru toat\ ziua, celor prezen]i. În acest program s-au desf\[urat meciuri de fotbal, între echipele [colilor gimnaziale [i echipa [colii de fotbal “Lic\ Movil\”, scor 3-3; meciul dintre Liceul R\cari [i CS R\cari – rezultat 5-6. La orele prânzului, aproximativ

Debutul probelor de atletism

80 de cicli[ti, s-au aliniat la startul competi]iei: “Descoper\ ora[ul R\cari pe doua ro]i”, pe un parcurs de 23 km dus-întors, pe DC 43 A, R\cari – Butimanu, pe asfaltul proasp\t realizat. Concuren]ii alinia]i la start au avut vârste între 9 [i 66 de ani, mult\ poft\ de competi]ie, majoritatea participând pentru prima dat\ la o astfel de întrecere. Rezultatele au fost foarte bune. La profesioni[ti, locul I a fost câ[tigat de c\tre Serban Mircea, locul II P\un Nicolae, locul III Jangu Ionu]; la amatori: locul I – primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, locul II – Georgescu Nicolae, locul III – V\caru C\t\lin Gabriel. Au fost recompensa]i cu tricouri, mingi, sepci, plachete [i diploma. De asemenea, fetelor participante la competi]ia de ciclism, li s-a oferit din partea firmei AVON, cadouri. Celor mai tineri concuren]i, de 9 ani Georgescu Gabriel, Popescu Andreea [i celui mai vârstnic, Lemnaru Gheorghe de 66 de ani, li s-au oferit diploma [i cadouri. Dup\-amiaz\, programul com-

peti]iilor a continuat cu meciul de handbal fete, între echipa profesoarelor [i echipa prim\riei, scor 2-3; fotbal, echipa profesorilor cu echipa prim\riei în care au câ[tigat salaria]ii prim\riei (1-3); întreceri la atletism (50 m vitez\, 800 m rezisten]\, aruncarea mingii de oina) [i jocuri distractive (alergare cu oul în lingur\, alergare cu g\leata plin\ [i alergarea în saci). La orele 17:00 s-a desf\[urat festivitatea de premiere în cadrul c\reia au fost decernate: plachete, diploma, tricouri, [epci. Echipelor de handball feminine li s-au oferit cadouri din partea firmei AVON. Un cuvânt de apreciere pentru presta]ia forma]iei de majorete a ora[ului R\cari condus\ de Gl\van Cristina, care a încântat publicul în multe momente pe parcursul competi]iilor. Seara, participan]ii au ascultat muzic\ popular\ [i au fost invita]i la un program de dans în aer liber. Nori de ploaie s-au adunat îns\, deasupra bazei sportive R\cari, astfel c\, programul s-a încheiat c\tre orele Redac]ia 19:00.

Aruncarea mingii de oin\

Echipa de handbal a Prim\riei ora[ului R\cari

Probe distractive

Echipa de majorete

Concursuri distractive

Echipele de fotbal ale {colii de fotbal “Lic\ Movil\” [i {colii Colacu

±

±

Echipele de fotbal ale Liceului R\cari [i Primariei R\cari

cyanmagentayellowblack

±


cyanmagentayellowblack

Eveniment

aprilie 2011

În cadrul competi]iilor organizate cu prilejul s\rb\toririi zilei de 1 Mai, la orele 13:00, a fost programat\ cursa de ciclism la care s-au înscris un num\r de 80 de concuren]i de diferite profesii [i categorii de vârst\. Ceea ce este interesant, este c\ propor]ia concurentelor pe categorii de vârst\ a fost o treime elevi, o alt\ treime adul]i cu vârste între 18-45 de ani iar restul cu vârste pân\ la 66 de ani. Al\turi de elevi au concurat func]ionari din cadrul prim\riei, educatoare, profesori, înv\]\tori, dar [i concuren]i cu domiciliul

în Bucure[ti, c\rora le spunem cu acest prilej bun venit [i reînnoim invita]ia pentru s\rb\torirea Zilei ora[ului, în data de 15 August. În plutonul concuren]ilor au participat [i primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu [i membri ai familiei. Traseul preg\tit pentru competi]ie a fost stabilit între localit\]ile R\cari [i Butimanu, dusîntors, în total 22 de km. Echipa de organizare a preg\tit un popas la mijlocul cursei, pentru reîmprosp\tarea for]elor concuren]ilor, a[teptându-I cu cafea [i ap\ mineral\. Pe un timp frumos, cu tem-

peraturi care au protejat efortul concuren]ilor, cursa a aliniat la start cei 80 de cicli[ti, to]i ner\bd\tori de a ocupa primele locuri la final. Ma[ina Poli]iei Locale, Ambulan]a, precum [i membri ai echipei de organizare pe ATV-uri, au înso]it plutonul cicli[tilor, gustând din plin farmecul unei astfel de competi]ii. C\tre orele 14:00, au început s\ vin\ concuren]ii care s-au plasat pe primele locuri la echipa de profesioni[ti, dup\ cum urmeaz\: Locul I - {erban Mircea, clasa a X-a, din Ghimpa]i, locul II – P\un Nicolae de 40 de ani, din Ghimpa]i, locul III – Jangu Ionu], clasa a X-a, Ghimpa]i, locul IV – Alexandru Nicolae – 21 de ani – Mavrodin, locul V – Ionita Iulian – clasa a XI – Colacu, locul VI – Vasile Cristian – clasa a IX-a – R\cari, locul VII – Tudorache Ion – 62 de ani, Ghimpa]i, locul VIII – Dr\goi Daniel – 17 ani, Ghimpa]i, locul IX – Manolache Marian – Conte[ti. Tuturor le mul]umim pentru participare [i îi felicit\m pentru rezultatele merituoase ob]inute. La categoria amator, plutonul a fost numeros [i clasamentul este urm\torul: locul I – primarul ora[ului,

Marius Carave]eanu, locul II – Georgescu Nicolae, locul III – V\caru C\t\lin Gabriel, locul IV – Alexandru Adrian, locul V – P\tra[cu Alexandru, locul VI – Buscu Gheorghe, locul VII – Maican Mihai, locul VIII – Gavril\ Nicolae, locul IX – Sterian Adrian, locul X – Coman Radu. Atât premian]ilor cât [i celorlal]i concuren]i, le mul]umim pentru participare [i îi felicit\m pentru rezultatele ob]inute. La finalul cursei, în cadrul festivitatii de premiere, au fost oferite plachete si diploma, premii constând în [epci, tricouri, iar pentru cei mai tineri concuren]i, Georgescu Gabriel [i Popescu Andreea, de 9 ani, au fost preg\tite cutii de bomboane [i diplome. Celui mai în vârst\ concurent, Lemnaru Gheorghe, de 66 de ani, din Ghimpa]i, i-au fost oferite diplom\, o sticl\ de wiskey [i o [ampanie. Pân\ la momentul organiz\rii Zilei ora[ului R\cari, num\rul participan]ilor va fi mult mai mare, deoarece înc\ de pe acum exist\ dorin]a de participare din partea multor cet\]eni ai ora[ului, dar [i din afara localit\]ii. V\ a[tept\m cu drag, v\ ur\m succes la antrenamente!

Premii profesionisti

Festivitatea de premiere

Redac]ia

Imagini de pe parcurs

Masa juriului

Cea mai tân\r\ participant\

Primarul Marius Caraveteanu

5

Georgescu Nicolae

Cel mai tân\r participant

V\caru C\t\lin Gabriel

Cel mai vârstnic participant

Alexandru Adrian

P\tra[cu Alexandru

Buscu Gheorghe

cyanmagentayellowblack

Maican Mihai

Gavril\ Nicolae

Sterian Adrian

Coman Radu


6

Restituiri

aprilie 2011

~

n destinul fiec\rui om, bogat catoare, ^nv\]\toare, profesori - adic\ sau s\rac, celebru sau nu, se aceia care s\desc lumina ^n sufletul afl\ un dasc\l. Iar primul nostru. Pornind de la premisa c\ la dasc\l care ne sculpteaz\ caracterul [i români a existat de foarte multa vreme, sufletul este ne^ndoielnic ^nv\]\torul. o adev\rat\ voca]ie pentru educa]ie, Când spui [coal\, ^n mintea fiec\ruia putem afirma cu certitudine c\ rostul dintre noi apare chipul dasc\lului a con^nv\]\toarei sau al tribuit la propasirea “Trecutul e o înc\pere din ^nv\]\torului. ~n acest neamului româprezent în care intr\m mai rar. an, la initiativa prinesc. ~nv\]\mântul N-avem decât s\ deschidem o marului ora[ului de la Comenius us\, atât, [i suntem în trecut, iar R\cari, Marius ^ncoace, con[tienu[a asta se deschide singur\ Carave]eanu, vom tizeaz\ c\ [coala foarte des.” s\rbatori, din nou, este "un atelier al Ziua ~nv\]\torului, ziua umanit\]ii" [i "druoamenilor care au ca misiune s\ le mul regal spre ^n]elepciune". ~ntotdeaudezv\luie copiilor "corola de minuni a na dasc\lii au g\sit resursele interioare lumii", adic\ pe cei care marcheaz\ pro- pentru a dep\[i conjuncturile neprielfund dezvoltarea personalit\]ii copilului. nice. ~ncepând cu acest num\r al ziaruCredem c\ prin s\rb\torirea la 15 iunie lui nostru, vom publica la aceast\ a.c, a Zilei ~nv\]\torului, vom elogia ros- rubric\, evolu]ia ^nv\]\mântului ^n ora[ul tul [i str\dania cadrelor didactice - eduR\cari, prezentând pe aceia care au

Prof. Petrescu Trandafira, Dir. Oros Irina, Insp. Sc. Gen. Ioni]\ Gheorghe

(1958 - 1968) 1958 - anul debutului cu dou\ clase aVIII-a, însumând 79 de elevi. Profesori dirigin]i: Pârlea Valentina [i Dumitrescu C\lin (va urma) Viceprimar, prof. Elena Craiciu

1960 - Ziua Înv\]\torului

1962 - prima promo]ie

Diriguitorii înv\]\mântului în raionul R\cari - inspectorii [colari

1964 -clasa a-IX-a real împreun\ cu profesorul de fizic\, Popa Nestor

contribuit la ridicarea din punct de vedere spiritual a acestei comunit\]i. Pentru ^nceput v\ prezent\m cadrele didactice de la liceul din localitate precum [i evolu]ia acestei institu]ii de ^nv\]\mânt. ETAPA I - {coala medie mixt\ R\cari

1964 - Parcul Liceului R\cari - S\rb\torirea lui I Mai

1965 - clasa a-X-a real - Împreun\ cu profesorul Sorescu Gheorghe


aprilie 2011

~nv\]\mânt - cultur\

7

Elevii cunosc bine limba franceza

În zilele de 5-7 Mai 2011, s-au desf\[urat la Mioveni, jude]ul Arge[, lucr\rile sesiunii [tiin]ifice a Academiei oamenilor de {]iint\ din România. Al\turi de alte licee: Liceul Laz\r Bucure[ti, Liceul Odobreja din sectorul 5, Liceul de Po[t\ [i Telecomunica]ii, Liceul Zamfirescu, Liceul Auto din Mioveni, Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, a fost preluat spre îndrumare de c\tre A.O.S.R, în cadrul unui program ambi]ios, “Ani de liceu”. “Vrei s\ ridici un neam? Ridic\ [coala! Vrei s\ scobori un neam? Coboar\ [coala!” Cu aceste versuri, domnul profesor universitar Dr. Prof. Ion Alexandru Chiu]\, deschide lucr\rile manifest\rii la care au fost invita]i reprezentan]ii liceelor din Mioveni [i ai Liceului din R\cari. Scopul acestui program de îndrumare a vârfurilor din liceele men]ionate este laudabil tinând seama de prestan]a oamenilor de [tiin]\ care încurajeaz\ creativitatea tinerilor în afirmare. Inten]iile oamenilor de [tiin]\ din cadrul A.O.S.R ne onoreaz\ [i în acela[i timp ac]iunile organizate: “{coala de var\” organizat\ în perioada 15-30 iunie la Mioveni, în cadrul c\reia vor fi organizate cursuri pe diferite domenii de stimulare a creativit\]ii, ca [i Tab\ra de var\ de la Capidava din Delta, tabara interna]ional unde particip\ de regula 250-300 de studen]i [i elevi, care poart\ numele de “Atlanticon”. La Capidava, elevii Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari au fost invita]i în cadrul grupului String, organizat de personalit\]i marcante din

Politehnica [i TVR, elevii vor fi stimula]i în diferite domenii pentru dezvoltarea aptitudinilor de exprimare în scris [i verbal. Aici, un redactor de la TVR, va coordona activitatea de acest fel. Pe lâng\ aceste activit\]i, vor fi activit\]i de stimulare a creativit\]ii în domeniile IT, literatura [tiin]ifico-fantastic\, nout\]i în domeniul energiei. În data de 14 mai 2011, la U.P.B, un grup de elevi de la clasele X, XI, XII, profil Real, înso]iti de profesorii: Alionte Aurica, directorul liceului, Coman Luiza, Livede Claudia, Costache Virginia [i Craiciu Elena, viceprimar, au participat la sesiunea [tiintific\ pe teme de energie sub patronajul catedrei de energetic\ a U.P.B. Din partea firmei UTI a participat domnul {tefan Cantaragiu care a prezentat performan]ele acestei firme cu peste 3000 de angaja]i [i cu afaceri în domeniul securiz\rii aeroporturilor, v\milor, etc. Reprezentantul acestei firme a amintit despre practica studen]ilor în mediul antreprenorial UTI, precum [i oferirea de burse [i stagii de preg\tire în cadrul programului P.O.S.D.R.U, prin care se pun la dispozi]ie fonduri UTI, pentru student, începând cu anul II al Universit\]ilor de Automatic\ [i Energetic\. Pornind de la principiul c\ perfec]ionarea înseamn\ studiu [i trud\ în domeniul ales, am re]inut un îndemn foarte sugestiv: “Încurca]i-v\, ca s\ v\ descurca]i!” În cadrul manifest\rilor organizate de grupul String care cuprinde studen]i de la facult\]ile din cadrul U.P.B, coordona]i de Dr. Mihaela Muraru Mândrea, [ef serviciu Drept comunitar [i Jurispruden]a Comunitar\ din

Camera Deputa]ilor [i Adrian Banut\, produc\tor în cadrul TVR, la care am fost invita]i [i noi, grupul din ora[ul R\cari, au mai participat studenti din cadrul UPB, membri ai grupului de creativitate condus de Prof. Univ. Dr. Ioan Chiut\. Ca urmare a particip\rii noastre, fiecare elev a primit o invita]ie pentru lucr\rile grupului String, data de 14 Mai 2011, reprezentând începutul colabor\rii ca membri ai acestui grup de creativitate. Sub egida A.O.S.R, în activit\]ile din var\, organizate la Mioveni [i Capidava, elevii [i studen]ii participan]i vor primi diplom\ de creativitate, care sunt valabile pe plan european pentru admiterea în institu]ii de prestigiu, din Uniunea European\. Participarea noastr\ la activit\]ile organizate în cadrul U.P.B reprezint\ prilej de primenire spiritual\, de ie[ire din ritmul zilnic, din rutina preg\tirii cursurilor [i activit\]ii la clasa, reprezint\ un pas înainte spre creativitate. Amintim c\ în data de 22 Mai 2011, grupul de elevi de la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari împreun\ cu profesorii înso]itori, cu primarul ora[ului, dr. ing Marius Carave]eanu, cu viceprimarul, Prof. Elena Craiciu, secretarul ora[ului R\cari jr. Octaviana Ene, [i inginer Bo]oag\ Daniel, vor participa la o activitate de amploare la Academia Român\, care marcheaz\ împlinirea a 30 de ani de la prima ie[ire a unui astronaut român în spa]iu, general în rezerv\, aviator Dumitru Prunariu. Cu acest prilej, va lua fiin]\ [i un cerc de astronautic\ al elevilor de la liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, sub patronajul Academiei Române. (vom reveni)

Elevii {colii R\cari au prins gustul pentru limba francez\. Pe 4 aprilie a avut loc concursul na]ional SMART-LIMBA FRANCEZ| la care au participat 37 de elevi din clasele III - VIII. Rezultatele au fost pe m\sura a[tept\rilor; în urma evalu\rii lucr\rilor - evaluare f\cut\ la Bucure[ti - s-au ob]inut urm\toarele rezultate: premiul I- 3 elevi, premiul II- 1 elev, premiul III- 3 elevi, iar restul elevilor au ob]inut men]iune. Mare a fost bucuria s\ afl\m c\ elevii Cheptene Cosmin - clasa a IV-a, Lamb\ Lauren]iu [i Stroescu Adina clasa a V-a s-au calificat la proba na]ional\ de baraj (ce a avut loc pe 10 mai), ob]inând punctajul maxim. Tot în aceast\ lun\ a avut loc olimpiada de limba francez\ - faza pe jude] la care elevele Stroescu Adina - clasa a Va [i Mihalache Adelina- clasa a VI-a au ob]inut 86, respectiv 81 de puncte. Finalizez prin a spune c\ armonia [i cooperarea între conducerea [colii, corpul profesoral [i conducerea prim\riei au efecte benefice asupra copiilor pe care îi form\m. Prof. limba francez\, Gulie Dorin

Concursul “CONSTANTIN N|ST|SESCU” - etapa a III-a

Sâmb\t\, 14 mai 2011, s-a organizat etapa a III-a a concursului ini]iat de FUNDA}IA DE EVALUARE ~N EDUCA}IE la care au participat 51 de elevi de la clasele de a II- a la a XII-a de la Liceul R\cari [i de la toate [colile din jur. Subiectele au avut un grad mediu de dificultate [i au fost primite cu pl\cere de elevii care erau deja familiariza]i cu tipurile de subiecte de la etapele anterioare. La organizare au participat ^nv\]\torii [i profesorii de limba român\ din localitate. Rezultatele cunoscute doar par]ial au fost bune [i foarte bune. De exemplu: eleva Stroescu Adina de la clasa a V-a de la {coala R\cari a ob]inut 98 de puncte, eleva Iliescu Iulia de la clasa a XI-a a ob]inut 93 de puncte [i exemplele pot continua, dar rezultatele nu au fost definitivate. Elevii au fost transporta]i de la [colile din jur cu microbuzul [colar pus la dispozi]ie de prim\rie, care a sprijinit organizarea fiec\rei etape a acestui concurs. Prof Mu[at Valentina


cyanmagentayellowblack

8

Realitatea ^n imagini

aprilie 2011

Prim\vara a adus cu ea [i poft\ de treab\, de efectuarea cur\]eniei ^n gospod\rie, ^n casa, de iniore. Nu pu]ine au fost gospod\riile unde oamenii au ^nceput cur\]enia cu domeniul public. V\ prezent\m câteva exemple din multele intâlnite ^n teren, cu promisiunea ca ^n numerele viitoare s\ aducem [i alte imagini privind aceasta ac]iune: gospod\rirea domeniului public.

Ni]\ Maria, B\l\ne[ti, str. Mihai Viteazu

Ghi]oiu {tefan, St\ne[ti, str. Constantin Brâncoveanu

Ghi]\ Vasile, St\ne[ti, str. Constantin Brâncoveanu

Ghi]\ Ileana, St\ne[ti, str. Constantin Brâncoveanu

Gheorghe Dumitru, Mavrodin, str. I.L Caragiale

Mihalache Vasile, Ghergani, str. Ion Ghica

Abraham Nicoleta, Ana Ip\tescu

Constantin Ilie, Iorgu Dumitrescu

Dumitrache Lucian, Iorgu Dumitrescu

cyanmagentayellowblack


cyanmagentayellowblack

Realitatea ^n imagini

aprilie 2011

~ncep창nd cu acest num\r vom publica aspecte referitoare la gospod\rirea domeniului public la nivelul colectivit\]ii, ca o expresie a voin]ei cet\]enilor unor str\zi de a fi primii gospodari ^n aceast\ activitate. Premiul va consta ^n inscrip]ionarea pe t\bli]e marcaje a locului ocupat ^n competi]ie la sf창r[itul anului 2011

Strada Ion Ghica - Ghergani

Strada Ilfov\] - Mavrodin

Strada G\rii - Ghergani cyanmagentayellowblack

9


±

±

10

±

Informa]ii utile

aprilie 2011

AFL|M DE LA SERVICIUL DE ASISTEN}| SOCIAL|

Ajutorul social

Nerespectarea acestor obliga]ii duce la suspendarea [i încetarea acord\rii ajutorului social. Aloca]ia pentru sus]inerea familiei - Forma de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în cre[tere [i îngrijire copii în vârst\ de pân\ la 18 ani. Beneficiari - Familia format\ din so], so]ie [i copiii afla]i în între]inerea acestora (aloca]ie complementar\) Familia format\ din persoan\ singur\ [i copiii afla]i în între]inerea acesteia (aloca]ia monoparental\) Cuantum: Familia format\ din so], so]ie [i copii care locuiesc ^mpreun\ (aloca]ia complementar\) Venit net mediu lunar pe membru de familie ^ntre: 0 lei si 200 lei 201 lei si 370 lei - familia cu 1 copil 30 lei 25 lei - familia cu 2 copii 60 lei 50 lei - familia cu 3 copii 90 lei 75 lei - familia cu 4 copii 120 lei 100 lei Familia format\ din persoan\ singur\ [i copii afla]i ^n ^ngrijirea acesteia (aloca]ia monoparental\) Venit net mediu lunar pe membru de familie ^ntre: 0 lei [i 200 lei 201 lei si 370 lei - familia cu 1 copil 50 lei 45 lei - familia cu 2 copii 100 lei 90 lei - familia cu 3 copii 150 lei 135 lei - familia cu 4 copii 200 lei 180 lei

Acordarea ajutorului social, este pentru familiile [i persoanele singure, cet\]eni români sau str\ini, precum [i persoanelor f\r\ locuin]\ aflate în situa]ie de nevoie, care tr\iesc în ad\posturi improvizate. Beneficiari - Familiile [i persoanele singure ale c\ror venituri se situeaz\ sub nivelul lunar al venitului minim garantat stabilit prin ordonan]a de urgen]\ au dreptul, începând cu 01.07.2009, la un ajutor în cuantum de: Persoana singur\ - 125 lei - Familia format\ din 2 persoane - 225 lei - Familia format\ din 3 persoane - 313 lei - Familia format\ din 4 persoane - 390 lei - Familia format\ din 5 persoane - 462 lei Pentru fiecare alt\ persoan\ peste num\rul de 5 persoane, ajutorul social se mare[te cu 31 lei. Cuantumul ajutorului social se stabile[te ca diferen]\ între nivelurile men]ionate mai sus [i venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Condi]ii de acordare - Cererea [i declara]ia pe propria r\spundere, precum [i celelalte acte doveditoare privind componen]a familiei [i veniturile realizate, se înregistreaz\ la prim\ria localit\]ii în a c\rei raz\ teritorial\ î[i are domiciliul sau re[edin]a titularului. Pentru solu]ionarea cererii privind acordarea ajutorului social, se va efectua ancheta social\ la domiciliul s\u, dup\ caz la re[edin]a solicitantului, ori la locul desemnat de solicitant în cazul celor f\r\ locuin]a. Acordarea sau, dup\ caz, neacordarea dreptului la ajutor social se face prin dispozi]ia scris\ a primarului, iar dreptul la ajutorul social se acord\ începând cu luna urm\toare înregistr\rii cererii. În vederea urm\ririi respect\rii condi]iilor de acordare a dreptului la ajutorul social, se efectueaz\ anchete sociale la un interval de 3 luni sau ori de câte ori este nevoie. Obliga]iile beneficiarilor de ajutor social - Titularul ajutorului social este obligat s\ depun\, din 3 în 3 luni, la primaria localit\]ii în a c\rei raz\ teritorial\ î[i are domiciliul sau re[edin]a, o declara]ie pe propria r\spundere privind componen]a familiei [i veniturile realizate de membrii acesteia, însotit\ de o adeverin]\ eliberat\ de autoritatea competent\ cu privire la veniturile realizate supuse impozitului pe venit. De asemenea, persoanele apte de munc\ care solicit\ ajutorul social [i care nu realizeaz\ venituri din salarii sau din alte activit\]i, au urm\toarele obliga]ii: - S\ depun\ la un interval de 3 luni adeverin]\ de la Administra]ia Finan]elor Publice adeverin]\ de venit. - S\ dovedeasc\, lunar, cu adeverin]a eliberat\ de ATOFM c\ sunt înregistrate ca persoane în c\utarea unui loc de munc\. - S\ presteze lunar, la solicitarea primarului, ac]iuni sau lucr\ri de interes local.

Condi]ii de acordare - Aloca]ia se acord\ pe baza de cerere [i declara]ie pe propria r\spundere înso]it\ de actele doveditoare privind componen]a familiei, veniturile acesteia [i, dup\ caz, privind frecventarea cursurilor [colare de c\tre copiii afla]i în între]inere. Actele se înregistreaz\ la prim\ria localit\]ii în a c\rei raz\ teritorial\ î[i are domiciliul sau re[edin]a familia. Pentru solu]ionarea cererii privind acordarea aloca]iei de sus]inere, se va efectua ancheta social\ la domiciliul s\u, dup\ caz, la re[edin]a familiei. Stabilirea dreptului la aloca]ie [i a cuantumului acesteia se face prin dispozi]ia scris\ a primarului, iar dreptul la aloca]ie se acord\ începând cu luna urm\toare înregistr\rii cererii. În vederea respect\rii condi]iilor de acordare a aloca]iei se efectueaz\ anchete sociale la un interval de 12 luni sau ori de câte ori este nevoie. Obliga]iile beneficiarilor Titularul aloca]iei este obligat s\ depun\, din 3 în 3 luni dup\ stabilirea dreptului la aloca]ie, o declara]ie pe propria r\spundere privind componenta familiei [i veniturile realizate de membrii acesteia.

ACTE NECESARE PENTRU DECLARATIA DE CASATORIE - Certificat de deces/ ^n cazul ^n care so]ul sau so]ia este decedat/\; - ^n cazul ^n care viitorul so], este cet\]ean str\in, pentru ^ncheierea c\s\toriei ^n România are obliga]ia de a prezenta DOVADA ELIBERAT| ORI AUTENTIFICAT| DE Ofi]er Stare Civil\, MISIUNEA DIPLOBucur Ancu]a MATIC| SAU OFICIUL ancuta.bucur@yahoo.com CONSULAR AL }|RII SALE, din care s\ rezulte c\ - Vârsta pentru ^ndepline[te condi]iile c\s\torie este de 18 de fond cerute de ani, ^n cazul ^n care legea sa na]ional\ fata nu a ^mplinit pentru ^ncheierea vârsta de 18 ani se c\s\toriei; poate c\s\tori cu - Viitorii so]i depun, dispens\ de vârst\ ^n mod obligatoriu, o eliberat\ de Direc]ia declara]ie pe propria pentru Protec]ia r\spundere c\ nu Copilului; cunosc niciun motiv - Certificate na[tere de natur\ legal\ care ^n original, s\ impiedice - Buletine identitate/ c\r]i identitate- origi- ^ncheierea c\s\toriei/ conform Legii nr. nale [i copii xerox 201/02 06 2009; - Certificatele medicale prenup]iale- - Declara]ia de c\s\torie se face cu cu men]iunea " SE 10 zile ^nainte de POATE C|S|TORI" dada oficierii - Hot\rârea c\s\toriei inclusiv judec\toreasc\ de ziua când se va oficia divort/ ^n cazul ^n c\s\toria. care a fost c\s\torit unul dintre so]i;

{ef serviciu Psih. Ion Tudor

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI M|SURA 1.4.1 “Sprijin pentru fermele agricole de semi-subzisten]\” Sesiunea de depunere a cererii de finan]are 01.06-30.06.2011

Inginer, Topora[ Vasile Condi]iile climatice din ultimile zile sunt favorabile apari]iei [i dezvolt\rii d\un\torilor/bolii: mana cartofului, p\tare brun\, care poate/pot cauza pierderi importante la culturile: CARTOF. Pentru prevenire [i combatere se recomand\ executarea tratamentului, folosind unul din produsele de mai jos, astfel: I. - condi]ii optime de temperatur\ [i precipita]ii; nu se semnaleaz\ apari]ia infec]iilor de

man\; pentru tratamentul preventiv, se folose[te unul din produsele: - Bravo 500 SC - 2l/ha; - Rover 500 SC -2l/ha; - Acrobat MZ 90/600 WP - 2kg/ha II. condi]ii optime de temperatur\ [i precipita]ii; apari]ia primelor infec]ii de man\; - pentru tratament curativ [i preventiv, se folosesc unul din produsele: - Consento 450 SC - 2l/ha;Infinito 687,5 SC -1,4 l/ha; - Revus 250 SC - 0,6l/ha. Primul tratament se va face când plantele au 18-19 cm ^n\l]ime [i se va continua periodic. Se recomand\ 4-6 tratamente. Culturile de castrave]i, tomate [i rapi]\ trebuiesc tratate preventiv pentru d\un\tori [i boli specifice. (prntru mai multe informa]ii: www.primariaracari.ro)

Documente necesare: Persoane fizice neautorizate: 1. Declara]ie pe propria r\spundere prin care acesta se angajeaz\ s\ se autorizeze pân\ la data semn\rii Deciziei de finan]are. 2. Plan de afaceri - se va ^ntocmi de consultan]ii Camerei Agricole Jude]ene. 3. Documente teren 4. Copie Registru Agricol 5. Extras din Registrul unic de identificare - APIA. Dac\ suprafa]a declarat\ ^n

Registrul unic de ^nregistrare APIA este mai mare decât cea din Registrul Agricol proiectul este neeligibil. 6. Documente solicitate pentru animale, p\s\ri [i familii de albine. 7. Certificat de produc\tor ^nso]it de declara]ie pe propia r\spundere de comercializare a unei p\r]i din produc]ie. 8. Documente care atest\ c\ solicitantul a fost ^nregistrat cu 6 luni ^n urm\ ^ntr-o form\ asociativ\.


Interviu

aprilie 2010

11

“Ce a f\cut primarul, nu a mai f\cut nimeni!” (T\nase Ion (69 de ani) - Ghimpa]i)

1. Ce p\rere ave]i despre noua loca]ie a târgului s\pt\mânal din R\cari? 2. De curând s-a mutat APIA de la Titu, la R\cari. Este o m\sur\ care v\ avantajeaz\. Ce p\rere ave]i? 3. A]i participat la manifest\rile organizate cu prilejul zilei de 1 Mai? Dac\ da, ce v-a pl\cut mai mult? Ce propune]i pentru Ziua Ora[ului? 4. ~n R\cari, au ap\rut marile [antiere, pe fonduri europene. Cunoa[te]i obiectivele care se realizeaz\; cum vede]i importan]a lor pentru viitorul ora[ului? 5. Anul agricol 2011 este aproape de jum\tate. Ce p\rere ave]i despre evolu]ia culturilor, recolte, realiz\ri [i minusuri. Care ar fi cauzele? Dumitra Leanca (76 de ani) [i Sterian Viorica (80 de ani) Ghimpa]i

Nu [tiu mam\ despre obor, sunt b\trân\ [i nu prea mai vin pe acolo, dar e bine c\ s-a mutat. Primaru’ este aproape de b\trâni [i e bine. Ne-a f\cut farmacie, dispensar [i toate sunt bune. {tim c\ face [coal\ la R\cari. E bine, c\ de-aia e ora[!

De 1 Mai am v\zut copiii cu biciclete. Mai ie[im [i noi la poart\ [i ne place s\ mai vedem a[a ceva. ~n c\min ne-a adus b\nci [i ar fi bine s\ fac\ spectacole [i petreceri

pentru tineri, c\ nu au unde s\ se duc\. Pe vremea noastr\ era bal sâmb\t\ seara [i duminic\ hor\, acum nu este nimic. De ziua ora[ului nu [tiu ce s\ zic, nu avem cu ce s\ venim. S\ vin\ \[tia tineri, s\ se distreze. Mocanu Silvia (57 de ani) Ghimpa]i

E bine c\ s-a mutat oborul, loca]ia precedent\ era prea aglomerat\ [i vânz\torii de cai stricau tot aspectul. ~n plus, era pe [oseaua na]ional\ [i nu era deloc bine. Nu am auzit c\ s-a mutat APIA la R\cari, dar consider c\ este mult mai bine pentru to]i fermierii din R\cari [i ^mprejurimi, pentru c\ nu mai pierd timpul pe drum, pân\ la Titu. Nu am fost pe stadion de 1 Mai, dar mi-a pl\cut foarte mult cursa de biciclete. Am ie[it la poart\ [i i-am aplaudat pe to]i. L-am v\zut [i pe primar. Bravo lui! {tiu c\ se construie[te acum un liceu nou, dotat dup\ norme europene [i m\ bucur\ enorm. Nepo]ica mea va studia ^n acest liceu, deoarece este unul dintre cele mai bune licee. Are profil uman [i real [i ^l consider potrivit pentru nepo]ica mea. Domnul Primar ne-a f\cut dispensar, farmacie. Este un primar foarte bun. Credeam c\ murim [i nu mai vedem [oseaua asta asfaltat\, deoarece nu puteam s\ st\m nici ^n curte. Dac\ trecea o ma[in\, trebuia s\ mergi ^n cas\ pân\ se lini[tea praful. Despre recolta de anul \sta nu am ce s\ spun, deoarece eu am numai curtea [i de asta m\ ocup. Terenurile ar fi bine s\ fie muncite de tineri, dar ce, nu-i sapa de ei! Dac\ vin la ]ar\, prefer\ s\ stea pe marginea [an]ului. Stroescu Ioan (70 de ani) Ghimpa]i Bravo. Bine c\ s-a mutat oboru’. E loc mai deschis acolo, mai mult\ ordine, nu mai este pe [osea,

de vitez\ [i s\ treac\ poli]ia prin zon\. Pe aici sunt unii care ^[i ^ncearc\ ma[inile. Pastie {tefan (82 de ani) R\cari

bravo! Despre APIA, ce s\ zic. A ajutat oamenii s\ nu mai piard\ timp pe drum. A[a se ^ntorc [i ei mai repede la muncile câmpului. Frumoasa cursa de biciclete, dar domnul primar ar trebui s\ ^i antreneze mai mult, unii s-au pierdut pe drum, au r\mas f\r\ “benzin\”. Excelente proiecte. Dar am impresia c\ unii copii nu frecventeaz\ cursurile a[a cum ar trebui. Parc\ era o lege, nu mai [tiu. Dac\ nu merg la [coal\ s\ li se ia aloca]ia. Agricultura merge cam ^ncet. Pân\ acum a fost bine, dar vremea nu este prielnic\ pentru dezvoltarea grâului, e prea frig. T\nase Ion (69 de ani) Ghimpa]i

E bine c\ s-a mutat oborul, ^ncurc\ circula]ia acolo unde era. La APIA nu merg, nu mai am p\mânt, l-am dat, dar e bine c\ s-a mutat la R\cari, e mai aproape. Ciclismul este un sport frumos, s-a trezit toat\ lumea când au trecut copiii aia. S\ mai fac\ primarul d-astea. S\ fac\ o curs\ de alergare, pe jos. Ar fi frumos. Ce a f\cut primarul nu a mai f\cut nimeni. A[tept\m canalizarea, este foarte bun\. Pe [osea ar trebui puse indicatoare

Ceea ce ne-am dorit, acum avem! Citesc cu mare aten]ie Ziarul Prim\riei ora[ului R\cari. Constat cu satisfac]ie c\ ora[ul R\cari se dezvolt\ pe zi ce trece [i ^mi place s\ ^l v\d pe domnul primar ^n mijlocul cet\]enilor, ascultându-i [i rezolvându-le problemele. Din ziar ^mi place cel mai mult rubrica "Ce a mai f\cut primaru'" [i din ceea ce am v\zut, a f\cut destule lucruri frumoase [i folositoare pentru cet\]enii ora[ului. A f\cut asfaltare de str\zi, modernizarea liceului [i alte lucruri pe care le-am v\zut pân\ acum. Dar ne-am ^ntrebat vreodat\ cu ce fonduri s-au f\cut toate acestea? Sunt un locuitor al ora[ului R\cari, casa mea se afl\ ^n spatele prim\riei [i ^l v\d la ore tarzii pe domnul primar, lucrând ^n prim\rie, gândindu-se probabil cum s\ rezolve toate problemele pe care o comunitate le are, mai ales atunci când vrea s\ prospere. Toate aceste probleme pot fi rezolvate pentru c\, printr-o bun\ organizare, domnul primar [i-a format o echip\ puternic\ [i o conduce cu mân\ de fier, a[a cum sunt condu[i o[tenii la victorie. Scriu aceste rânduri din convingere [i respect, pe care le port celui care conduce destinele acestui ora[, Desigur c\ mai sunt multe de f\cut: introducerea apei potabile [i canalizare pe care domnul primar le are ^n vedere. Poate c\ unii cet\]eni vor zice c\ spun aceste lucruri din servilism, c\ [i gardul pe care de curând l-am construit, l-am vopsit ^n culoarea PDL. Nu sunt membru PDL, dar iubesc oamenii din acest partid [i dreptatea pe care ei o fac. Cu respect, Pastie {tefan.

Redac]ia


cyanmagentayellowblack

12

Actualitatea ^n imagini

aprilie 2011

Se apropie de finalizare lucr\rile de reabilitare la cl\direa veche a Liceului Teoretic “Ion Ghica” [i anume: ^nlocuit acoperis, ^nlocuit tâmpl\rie interioar\ [i exterioara cu geamuri termopane, schimbarea pardoselilor, reabilitarea instale]iei termice [i electrice. Sunt ^n curs de execu]ie dot\rile. Pentru cl\direa nou\ au avansat lucr\rile de execu]ie [i lucr\rile de ^mprejmuire pentru ^ntreaga curte a liceului, pe vechiul hotar.

Sunt ^n stadiu avansat, lucr\rile pentru construirea bazei sportive multifunc]ionale a Liceului “Ion Ghica”: tribune, ^mprejmuire, dot\ri.

cyanmagentayellowblack


cyanmagentayellowblack aprilie 2011

Actualitatea ^n imagini

13

Au fost ^ncepute lucr\rile la [coala veche Ghergani, proiect ce are ^n vedere crearea unui complex [colar modern, prin reabilitarea celor dou\ cl\diri existente [i extinderea prin construc]ii noi, baza sportiv\ modern\, amfiteatru, etc

Au fost finalizate lucr\rile de execu]ie [i montare a panourilor solare la Sediul administrativ [i Centrul de asisten]\ medicosocial\ R\cari.

Pe str\zile Ana Ip\tescu din R\cari [i Ion Ghica din Ghergani personalul muncitor din prim\rie a ajutat la gospod\rirea domeniului public efectu창nd lucr\ri de ^ndep\rtare a vegeta]iei ^n exces. Rug\m cet\]enii s\-[i ^ndeplineasc\ obliga]iile privind desfundarea pode]elor pentru a u[ura scurgerea apelor plufiale care stagneaza ^n [an]uri. De asemenea, v\ rug\m stima]i cet\]eni, s\ interveni]i ori de c\te ori este nevoie pentru ^ndep\rtarea vegeta]iei ^n exces.

cyanmagentayellowblack


±

±

14 Eveniment

cultural

aprilie 2011

“Adev\rat c\ mai cinstit lucru nu este în lume [i mai scump [i mai curat, decât omul pricopsit la înv\]\tur\” – Mihail Sadoveanu

Data de 9 mai a fost aleas\ ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, din 1985, apreciindu-se c\ punctul de pornire al construc]iei Europei unite a fost declara]ia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Fran]ei, a propus Germaniei, dar [i altor state europene, s\ pun\ "bazele concrete ale unei federa]ii europene indispensabile pentru men]inerea p\cii". Odat\ cu aderarea la Uniunea European\, ziua de 9 Mai a devenit deja o tradi]ie pentru noi. Aceasta va avea loc în acest an sub genericul "Ziua Europei este [i ziua ta" [i va cuprinde o larg\ palet\ de manifest\ri având ca scop apropierea cet\]eanului de valorile esen]iale ale Uniunii Europene. Al Doilea R\zboi Mondial a l\sat în urma sa o Europa distrusa din punct de vedere material, fr\mântata de puternice crize politice si divizata, prin "cortina de fier", în doua mari blocuri: Est si Vest. Apare, în acest context, un puternic curent înspre o politica interna]ionala care sa fie capabil\ s\ opreasc\ o a treia conflagra]ie mondiala [i s\ consolideze Europa din punct de vedere economic (în fa]\ S.U.A. [i a U.R.S.S.). Sunt create, a[adar, dup\ r\zboi o serie de organiza]ii interna]ionale, dintre la nivel universal [i regional-european, organiza]ii având caracter politic, militar sau economic. Într-un moment complicat din prim\vara anului 1950, [i anume: începerea R\zboiului Rece, lui Robert Schuman, pe atunci ministrul afacerilor externe al Fran]ei, îi este încredin]at\ de c\tre omologii [i din Marea Britanie [i Statele Unite ale Americii o misiune foarte importan]\: crearea unui plan care s\ duc\ la reintegrarea Germaniei Federale în concertul european. La 18 aprilie 1951, [ase ]\ri (Belgia, Fran]a, Germania, Italia, Luxemburg [i Olanda) au semnat Tratatul de la Paris privind prima dintre comunit\]ile europene, Comunitatea Economic\ a C\rbunelui [i O]elului

(CECO). Ulterior, în 1957, prin Tratatul de la Roma, a fost înfiin]at\ Comunitatea economic\ European\, precursoare a Uniunii Europene de ast\zi. Data de 9 mai a fost aleas\ ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano în 1985. Mai mult decât în alte ocazii, ziua de 9 Mai are, în 2003, o înc\rc\tur\ simbolic\ aparte, în contextul în care Uniunea European\ se preg\te[te pentru cea de-a cincea [i cea mai ampl\ extindere din istoria sa, "Cei 15" din prezent urmând s\ devin\ "Cei 25" la 1 mai 2004, [i "Cei 27" în 2007, dup\ ce [i România [i Bulgaria au aderat la Uniunea European\. Totodat\, în acest an, Conven]ia privind viitorul Europei va definitiva proiectul unui nou Tratat constitu]ional, ce va crea cadrul necesar unei func]ion\ri eficiente a Europei extinse. Printr-un efort asumat de Guvernul României, cu sprijinul Delega]iei Comisiei Europene în România, Ziua Europei va fi din 2003 o s\rb\toare a întregii ]\ri, manifest\rile fiind organizate în Bucure[ti [i în toate re[edin]ele de jude], precum [i în multe alte localit\]i. Cu ocazia Zilei Europei din 2006, în parcul Her\str\u din capital\ a fost inaugurat Monumentul p\rin]ilor fondatori ai Uniunii Europene constând din dou\sprezece statui din bronz, reprezentându-i pe cei care au pus bazele comunit\]ii europene. Busturile celor dou\sprezece personalit\]i pot fi admirate [i vizitate pe Insula Trandafirilor din parcul Her\str\u. S\rb\torirea Zilei Europei a fost marcata [i ^n ora[ul R\cari, prin manifest\ri organizate la {coala cu clasele I-VIII [i Liceul Teoretic "Ion Ghica" din localitate, elevii preg\tind programe artistice, cântece [i teste de cultur\ general\. Un cuvânt de mul]umire pentru cadrele didactice care s-au implicat ^n aceast\ activitate: Coman Luiza, Enache Cornelia [i Dumitru Cristian. Prof. Enache Cornelia

A venit prim\vara oameni buni. Am sc\pat de z\pad\ [i de frig, acum parc\ s-a trezit natura la via]\. Din zori de zi se-aude ciripitul p\s\rilor, au înverzit p\durile [i câmpurile. Am trecut prin ora[ [i toate cur]ile sunt o splendoare; care mai de care cu flori minunat colorate, proasp\t s\pate [i îngrijite. E o pl\cere s\ prive[ti. Mai nou, ne-mbat\ cu mirosul s\u puternic liliacul; alb sau mov, simplu sau b\tut, zâmbe[te trec\torilor de la fiecare poart\. A-nflorit [i diafanul m\rg\ritar – trebuie s\ v\ spun c\ am primit prim\vara aceasta unul dintre cele mai frumoase buchete de flori din via]a mea. L-a cules din curtea ei Aura Sandu – infirmiera la noi la Centru [i mi-a adus un buchet minunat, un adev\rat buchet de prin]es\. Multumesc Aura, ^nc\ odat\, pentru cât mi-ai bucurat sufletul. Au ren\scut [i gr\dinile de zarzavat [i solariile. Oameni gospodari trudesc zi de zi pentru a avea legume [i zarzavaturi proaspete. {i noi, salaria]ii de la CAMS, n-am r\mas cu nimic mai prejos. B\ie]ii de la atelierul de între]inere au pus r\saduri de tot felul [i acum le-au plantat în gr\dina [i solar. Le vor îngriji

±

În data de 17 mai 2011, ISJ Dâmbovi]a sub coordonarea doamnei inspector de specialitate Mirela Mih\escu, a organizat activitatea metodic\ a înv\]\torilor din central metodic Titu, având ca loca]ie, {coala cu clasele I-VIII din Gura {u]ii. La activitate au participat to]i înv\]\torii ciclului primar din central metodic Titu. De la R\cari au participat un num\r de 15 înv\]\tori din 17, gra]ie transportului gratuit cu microbuzul pus la dispozitie de Consiliul local al ora[ului R\cari, un ajutor f\r\ de care chiar nu reu[eam s\ ajungem la o activitate atât de important\, la ora stabilit\. Lucr\rile cercului pedagogic au loc o dat\ pe semestru [i participarea la aceste activit\]i este foarte important\ deoarece informeaz\ cadrele didactice despre noile metodologii care apar în procesul instructiv – educativ, dar este [i obligatorie, deoarece este o form\ de perfec]ionare continu\, atât de necesar\ în meseria de dascal. Agenda zilei a cuprins lec]ii demonstrative de matematic\, având ca obiectiv “Înv\]area matematicii prin activit\]i practice”, lec]ii sus]inute la fiecare din cele patru clase de c\tre înv\]\torul [colii. A urmat prezentarea unor bune practice identificate în cadrul inspec]iei tematice de specialitate “Înv\]area matematicii prin activit\]i practice”, efectuata în [coli din jude]ul Dâmbovi]a, printre care [i {coala cu clasele I-VIII, R\cari, ocazie cu care, în activitatea de evaluare a calit\]ii actului pedagogic desf\[urat de înv\]\torii [colii noastre am primit calificativul “foarte bine”, din partea doamnei... Alexandru Antoaneta. Inspec]ia a durat dou\ zile [i a fost evaluate activitatea la clasa a fiec\rui înv\]\tor. Mul]umim Consiliului local al ora[ului R\cari [i în mod deosebit domnului primar, Marius Carave]eanu, care, la toate solicit\rile cadrelor didactice, a r\spuns afirmativ, contribuind astfel la realizarea unui înv\]\mânt performant în R\cari. Respectul domnului primar pentru meseria de dascal, întrece uneori respectul pe care îl dator\m noi acestei meserii. Înv\]\toare, Matei Alexandra al\turi de paznici [i vom putea avea la var\ legume [i zarzavaturi proaspete pentru beneficiari. Dac\ natura va ]ine cu noi, vom putea chiar conserva câte ceva pentru iarn\. Asistentul social a fost cu câ]iva beneficiari, cu magazionera [i cu îngrijitoarele [i-au cules 50kg de stevie pe care am congelat-o. Ne str\duim s\ oferim celor de care avem grij\ un meniu cât mai variat [i s\n\tos. {i-n curtea noastr\ sunt o mul]ime de flori. Fetele de la buc\t\rie au adus flori de piatr\, avem trandafiri, acum a[tept\m s\-nfloreasc\ bujorii [i crinii. Avem în jardiniere petunii multicolore, ne str\duim ca [i curtea noastra s\ fie frumoas\ [i primitoare. Acum, când vremea s-a îndreptat, beneficiarii ies în curte [i se odihnesc pe banci pentru a fi mângâia]i de razele blânde ale soarelui de mai. Ascultând trilul p\sarelelor [i-ncântându-ne ochii cu verdele crud al ierbii [i-al copacilor ni se lumineaz\ sufletul, uit\m pu]in de grijile cotidiene [i ne-amintim s\ mai [i zâmbim. Via]a a frumoas\ [i merit\ s-o tr\im pentru fiecare bucurie m\runt\ ce ne-o ofer\ zi de zi. S\ fim s\n\to[i cu to]ii [i s-avem în]elepciunea de-a aprecia [i de a ne bucura de faptul c\ ne trezim diminea]a [i putem spune: BUN| DIMINEA}A SOARE, ÎNCEPE O NOUA ZI! {EF CENTRU, Ec. Cristina Maria Mitrescu cams@primariaracari.ro

±


± ±

±

Informa]ii utile

aprilie 2011

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

Autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii R\spunderi [i sanc]iuni Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru urbanism@primariaracari.ro

CAPITOLUL I Autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii Art. 3. - (1) Construc]iile civile, industriale, agricole, cele pentru sus]inerea instala]iilor [i utilajelor tehnologice, pentru infrastructurã de orice fel sau de oricare altã naturã se pot realiza numai cu respectarea autoriza]iei de construire, precum [i a reglementãrilor privind proiectarea [i executarea construc]iilor, pentru: a) lucrãri de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destina]ie sau de reparare a construc]iilor de orice fel, precum [i a instala]iilor aferente acestora, cu excep]ia celor prevãzute la art. 11; b) lucrãri de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum [i orice alte lucrãri, indiferent de valoarea lor, care urmeazã sã fie efectuate la construc]ii reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acela[i imobil teren [i/sau construc]ii, la construc]ii amplasate în zone de protec]ie a monumentelor [i în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construc]ii cu valoare arhitecturalã sau istoricã deosebitã, stabilite prin documenta]ii de urbanism aprobate; c) lucrãri de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare [i reabilitare privind cãile de comunica]ie de orice fel, drumurile forestiere, lucrãrile de

Poli]ia de Proximitate v\ informeaz\

Extras din Legea 50/1991 actualizata la data de 15/10.2009 artã, re]elele [i dotãrile tehnicoedilitare, bran[amente [i racorduri la re]ele de utilitã]i, lucrãrile hidrotehnice, amenajãrile de albii, lucrãrile de îmbunãtã]iri funciare, lucrãrile de instala]ii de infrastructurã, lucrãrile pentru noi capacitã]i de producere, transport, distribu]ie a energiei electrice [i/sau termice, precum [i de reabilitare [i retehnologizare a celor existente; d) împrejmuiri [i mobilier urban, amenajãri de spa]ii verzi, parcuri, locuri de joacã [i agrement, pie]e [i alte lucrãri de amenajare a spa]iilor publice; e) lucrãri de foraje [i excavãri necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice [i a prospec]iunilor geologice, proiectarea [i deschiderea exploatãrilor de cariere [i balastiere, a sondelor de gaze [i petrol, precum [i a altor exploatãri de suprafa]ã, subterane sau subacvatice; f) lucrãri, amenajãri [i construc]ii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizãrii executãrii lucrãrilor, în condi]iile prevãzute la art. 7 alin. (1) [i (13); g) organizarea de tabere de corturi, cãsu]e sau de rulote; h) lucrãri de construc]ii cu caracter provizoriu: chio[curi, tonete, cabine, spa]ii de expunere, corpuri [i panouri de afi[at, firme [i reclame, copertine [i pergole situate pe cãile [i spa]iile publice, anexe gospodãre[ti, precum [i anexele gospodãre[ti ale exploata]iilor agricole situate în extravilan; i) cimitire - noi [i extinderi.

CAPITOLUL III Rãspunderi [i sanc]iuni Art. 26 (2) Contraven]iile prevãzute la alin. (1), sãvâr[ite de persoanele fizice sau juridice, se sanc]ioneazã cu amendã dupã cum urmeazã: - de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevãzute la lit. a); - de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevãzute la lit. f); - de 10.000 lei, cele prevãzute la lit. c); - de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevãzute la lit. b), d) [i e); - de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevãzute la lit. h), h1) [i i); - de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevãzute la lit. j) [i k); - de 2.000 lei, cele prevãzute la lit. l); - de 1.000 lei, cele prevãzute la lit. g). (3) Cuantumul amenzilor se actualizeazã anual prin hotãrâre a Guvernului. (4) Sanc]iunea amenzii poate fi aplicatã [i reprezentantului persoanei juridice. (5) Sanc]iunea amenzii pentru faptele prevãzute la alin. (1) lit. h) [i i) se aplicã func]ionarilor publici responsabili de verificarea documenta]iilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism [i a autoriza]iilor de construire sau de desfiin]are, precum [i semnatarilor, potrivit atribu]iilor stabilite conform legii. (6) În condi]iile prezentei legi nu se aplicã sanc]iunea avertisment. (alineat introdus prin art. I pct. 27 din O.U.G. nr. 214/2008 (publicatã la 16 decembrie 2008), în vigoare de la 14 februarie 2009).

POLITIST DE PROXIMITATE Ag.[ef R\dulescu Sergiu radulescusergiu@ymail.com

Pentru a preveni implicarea copiilor în accidentele rutiere, Politia de Proximitate din cadrul Poli]ie ora[ului R\cari, v\ adreseaz\ câteva sfaturi utile: - ~nv\]a]i-i pe cei mici s\ circule numai pe trotuare; - S\ nu sta]ioneze pe bordura trotuarelor, deoarece se pot dezechilibra [i c\dea pe carosabil; - S\ nu traverseze drumurile publice prin alte locuri, decât prin cele special amenajate [i semnalizate prin indicatoare sau marcaje; - S\ traverseze numai pe culoarea verde a semaforului, iar în lipsa acestuia pe la col]ul str\zilor [i numai dup\ ce s-au asigurat; - Acolo unde nu exist\ amenajate trotuare sau poteci laterale, s\ se deplaseze numai pe partea stâng\ a drumurilor, cât mai aproape de marginea acestora, dar nu în grup, ci în [ir unul dup\ altul; - S\ nu se joace pe partea carosabil\ a dru-

murilor publice; - S\ nu se angajeze în traversarea c\ilor rutiere în fug\, prin fa]a sau spatele autovehiculelor sta]ionate ori a mijloacelor de transport în comun oprite în sta]ii; - S\ nu circule cu bicicleta pe drumurile publice, dac\ nu au împlinit vârsta de 14 ani; - Dup\ c\derea întunericului s\u în alte condi]ii de vizibilitate redus\, s\ foloseasc\ îmbr\c\minte de culoare deschis\, cu elemente reflectorizante, care îi face mai vizibili în lumina farurilor; - În condi]ii atmosferice deosebite (ploi toren]iale, cea]a, polei, ninsoare) când vizibilitatea [i ac]iunea de frânare este greoaie, s\ se angajeze în traversare numai dup\ ce s-au convins c\ nu exist\ niciun pericol; - Dac\ circul\ cu bicicleta, s\ evite zonele aglomerate [i arterele principale cu trafic intens; dac\ totu[i ajung cu bicicleta într-o intersec]ie, s\ respecte semnifica]ia indicatoarelor [i s\-[i sporeasc\ aten]ia. Orice schimbare a direc]iei de mers trebuie semnalizat\ cu bra]ul întins orizontal, îns\ acest lucru nu este suficient. Trebuie s\ fie siguri c\ to]i conduc\torii auto le-au observat inten]ia. Înv\]a]i copilul s\ circule corect, pentru a-l feri de necazuri [i a v\ putea bucura în continuare de lini[tea familiei dumneavoastr\!

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA APRILIE 2011

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA APRILIE 2011 - C.U. nr. 44/01.04.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA (VASILIU GHEORGHE)RACARI-STR. ANA IPATESCU NR.154RACORD BRANSAMENT GAZE - C.U. nr. 45/01.04.2011 2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA(BARBU CONSTANTIN)-GHERGANU-STR.ION GHICA NR.141RACORD BRANSAMENT GAZE - C.U. nr. 46/01.04.2011 2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA(PASCU CONSTANTIN)- MAVRODIN - STR. GAROAFEI NR.68RACORD BRANSAMENT GAZE - C.U. nr. 47/05.04.2011 PASTIEA ELENARACARI-STR.ANA IPATESCU NR.153-VANZARE - C.U. nr. 48/07.04.2011 2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA(POPA PETRE)GHERGANI-STR.ION GHICA NR.79-RACORD BRANSAMENT GAZE - C.U. nr. 49/12.04.2011 CONSTANTIN LIVIU - COLACU-STR. HELESTEULUI NR. CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER - C.U. nr. 50/15.04.2011 SC ROCA SISTEM SRL -GHERGANI- STR. DJ711A-CON-

15

STRUIRE FABRICA FILER - C.U. nr. 51/15.04.2011 MUSAT NICULINA -RACARI-STR.REPUBLICII NE.51-CONSTRUIRE ANEXA GOSPODAREASCA - C.U. nr. 52/15.04.2011 ZAMFIR NICOLAE SI ZAMFIR MARIANA-GHERGANI-STR.ION GHICA NR.81-CONSTRUIRE GARD - C.U. nr. 53/15.04.2011 RADU MARIAN COLACU-STR. LIBERTATII NR. 348-EXTINDERE LOCUINTA PARTER - C.U. nr. 54/15.04.2011 PASTIA ELENA RACARI-STR. ANA IPATESCU NR.153-CONSTRUIRE GARD - C.U. nr. 55/15.04.2011 CENTRO EAST COMPANY RO.SRL -GHERGANI-OBTINEREA AUTORIZATIEI P.S.I - C.U. nr. 56/27.04.2011 ORASUL RACARI -DJ601A-CONSTRUIRE CLADIRE ADMINISTRATIVA - TARG SAPTAMANAL - C.U. nr. 57.29.04.2011 PAUN ALEXANDRA-MAVRODIN - STR. SCOLII NR.288 CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER

black

- A.C. nr. 21/01.04.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA (Pascu Constantin) -Mavrodin -Str. Garoafei nr. 68 - racord bransament gaze - A.C. nr. 22/.1.04.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA(Barbu Constantin)- Ghergani-Str. Ion Ghica nr. 141- racord bransament gaze - A.C. nr. 23/01.04.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA(Vasiliu Gheorghe)- Racari-Str. Ana Ipatescu nr. 154 - racord bransament gaze - A.C. nr. 24/01.04.2011 Ticu Mioara - Mavrodin - Str. Ilfovului nr. 145-extindere locuinta P - A.C. nr. 25/06.04.2011 Mihai Valentin-Balanesti - Str. Mihai Viteazul nr. 39 - Construire locuinta P+M - A.C. nr. 26/06.04.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA (Popa Petre)-Ghergani-Str. Ion Ghica nr. 79- racord bransament gaze

- A.C. nr. 27/12.04.2011 Matei Gheorghita - Colacu - Str. Colentinei nr. 379-desfiintare locuinta parter - A.C. nr. 28/12.04.2011 Matei Gheeorghita -Colacu -Str. Colentinei nr.379-construire locunta parter - A.C. nr. 29/12.04.2011 Constantin Liviu - Colacu - Str. Helesteului nr.- -construire locuinta parter - A.C. nr. 30/15.04.2011 Geoana Gheorghe si Geoana FloricaGhimpati - Str. Barbu P. Marian nr.373-construire anexa gospodareasca - A.C. nr. 31/28.04.2011 SC ECO DISTRIBUTION-Racari-Str. Ana Ipatescu nr.199 - construire cladire parter cu rol de expunere plante, sera flori, bazin vidanjabil si imprejmuire - A.C. nr. 32/29.04.2011 SC MEGA CONSTRUCT METAL-Ghergani-Str. Ion Ghica nr. 240A-extindere hala productie.


cyanmagentayellowblack

16

Actualitatea ^n imagini

aprilie 2011

Pe drumul DC 43 A, R\cari - Ghimpa]i, unde ^n anul 2010 s-a f\cut modernizarea prin realizarea unui strat trainic de asfalt, ^n prezent s-a turnat cel de-al doilea strat de asfalt, c\re finalizeaz\ lucrarea. La aceste amenaj\ri se vor adauga [i altele cum ar fi: efectuarea de marcaje, plantarea de indicatoare, etc

La initiativa domnului primar [i pornind de la constatarea ca ^n ora[ul R\cari, cuiburile de berze erau un pericol atât pentru re]eaua de distribu]ie a energiei electrice cât [i pentru vie]uitoare ^nse[i, au fost amenajate cu ajutorul unei firme specializate, 5 cuiburi ^n localit\]ile Ghimpa]i, R\cari, B\l\ne[ti, Colacu

Conform HCL nr 8/2008, avem datoria ca periodic, noi cet\]enii, s\ cur\]\m domeniul public [i s\ ^l ^ngrijim pentru un aspect cât mai deosebit. Prim\ria a s\rit ^n ajutorul cet\]enilor care lipsesc din localitate având domiciliul ^n alt\ parte [i a f\cut igienizarea domeniului public

V\ prezent\m cele dou\ cl\diri de la târgul s\pt\mânal care sunt ^n curs de finalizare - cl\dire administrativ\ obor - grupul sanitar cu dot\rile aferente. - de asemenea, au ^nceput [i lucr\rile pentru amenajarea utilit\]ilor (ap\, curent electric, hazna)

cyanmagentayellowblack

Lucr\rile de ^ngrijire a domeniului public, efectuate de cet\]eni ^n zona propriei gospod\rii, au fost finalizate prin toaletarea arborilor care str\juiesc str\zile principale: Ana Ip\tescu [i Ion Ghica. Lucr\rile au fost realizate cu ajutorul beneficiarilor Legii 416.


cyanmagentayellowblack

Eveniment

aprilie 2011 ~n acest iure[ al preg\tirilor, al ostenelilor acumulate [i din emo]iile S\pt\mânii Patimilor, nu departe de experien]a ierusalimitenilor de alt\dat\ obosi]i de atata ur\ [i inversunare impotriva Mântuitorului Hristos, de alteori nemaig\sind vlaga de a ne bucura de “Pa[tile cele sfintite, S\rb\toare a s\rb\torilor [i Praznic al praznicelor”; ^n acest context pr\znuirea Hramului Sfintei noastre biserici “Sf.M.MC. Gheorghe” - unul din Ocrotitorii ora[ului nostru R\cari-aduce, ca de fiecare dat\, ^n lumina sfânta a Invierii, lini[tea, echilibrul [i speran]a necesar\ de a ne reg\sii spiritual. {i cum altfel ar putea fi?! Pentru c\ acest Sfânt Mare Mucenic este considerat f\r\ rezerv\, “Sfântul cel mai popular din lume”. Respectat c\ “Sfânt Soldat al Ortodoxiei” ,dar [i de Biserica Romano-catolic\, de Anglicani sau de Evangheli[ti (pe 23 aprilie al fiecarui an); de Lutherani , armeni sau Biserica Copta cu toat\ considera]ia pentru biruin]ele lui; ^n Biserica Rus\ [i Greac\ serbându-se pe 6 mai. Este “patron spiritual” al ]\rilor sau ora[elor-astfel ^l au Grecia, Anglia, Rusia, Etiopia, apoi Germania, Lituania, Portugalia, ]inutul Aragonului, Cataloniei, Palestina; una dintre ]\ri – respectiv Georgia- ^mprumutându-I chiar numele. Ora[e, ca [i al nostru, ^l au ca Protector: Genova, Londra, Viena (districtul Dobling), Montreal, Barcelona, Milano, Vene]ia, Moscova, Freiburg sau Koblenz, dar [i multe altele. Este ^ndrum\tor al so]ilor sau so]iilor, al copiilor sau bunicilor, solda]ilor, minerilor, agricultorilor, curelarilor, ciobanilor, arca[ilor, c\l\torilor, fierarilor, lemnarilor; ^l cinstesc, cu ^nsemne heraldice, Ordine Cavalere[ti dar ^[i pun speran]a ^n el [i bolnavii de lepr\. El ap\r\ de cium\, boli ale animalelor, de vremea cea rea; ^nl\tur\ pericolul r\zboaielor, ^ntâmplarea napraznic\, strive[te balaurii vremurilor noastre: ura, invidia, nep\sarea, la[itatea, dorin]a nesavuit\ de putere [i boga]ii, patima care ne ^nrobe[te. Nu ^ntâmpl\tor lancea sa, deosebit de sub]ire, reprezentat\ ^n iconografia noastr\ tradi]ional - cum este surprins\ [i pe frontispiciul din mosaic al bisericii noastre- vine s\ ne dea speran]a c\ “Binele ^nvinge R\ul destul de u[or, dac\ exist\ credin]\”. Pentru b\rba]ii “dreptei credin]e” el este simbolul renun]\rii la toate onorurile efemere pentru idealuri sau principii, pentru valorile cu adev\rat reale. Armata româna ^l are ca Protector ^nc\ de pe vremea domnitorului Voievod [i Sfânt {tefan cel Mare, [i ^n acela[i context ora[e de-ale noastre i-au luat numele : Sfântu Gheorghe, Singeorz-Bai,

Sangeorgiu Mure[, apoi unul din cele trei bra]e ale Dun\rii spre Mare (Sfântu Gheorghe), la Halmyris, a primit pe p\mântul nostru str\mo[esc [i jertfa unora dintre primii martiri Epictet [i Astion, chiar ^n jurul prigoanei lui Diocle]ian (aprox. 303 d.Hristos). Ocrote[te ora[e ca Drobeta-Turnu Severin, Boto[ani [i ^n numele lui s-au ^n\l]at mul]ime de a[ez\minte biserice[ti, Sf. M\n\stiri [i biserici iar o parte din acestea ad\postesc fragmente din moa[tele sfântului la care credincio[ii se ^nchin\ cu pio[enie. Apoi aproape un million de români ^i poart\ cu cinstea cuvenit\ numele, respectiv 936.932, conform statisticilor Ministerului Administra]iei [i Internelor, din care 749.717 b\rba]i iar 187.215 femei, ceea ce reprezint\ aproximativ 5% din popula]ia ]\rii. Casele cre[tinilor no[trii sunt pline de icoanele lui. Prin Sf.M.Mc. Gheorghe culegem roadele duhovnice[ti: mai ^ntâi ^nt\rirea credin]ei. Eroismul lui este un model mucenicilor. Pentru am\gire, n\luciri, onoruri de[arte, nimeni s\ nu-[i jertfeasca via]a! Dar pentru adev\r, iubire de aproapele este oricând vremea de a primii moartea cu bucurie. ~ns\ roada cea mai scump\, câ[tigat\ din pilda Marelui M\rturisitor este ^ntarirea noastr\ ^n r\bdare, hot\rârea de a-L urma pe Hristos.

Nici nu se putea altfel când este vorba de educa]ie! Chiar ~mp\ratul prigonitor Diocle]ian nu [i-a putut permite s\ renun]e cu u[urin]\ la calit\]ile tân\rului de numai 20 de ani, rod al dragostei bravului b\rbat de stat [i prieten, Geronzio, descendent al nobilei familii Amici [i militar de cariera- dac\ lu\m ^n considerare rangul de conduc\tor al trupelor romane dislocate ^n provincia Capadocia – [i al Policroniei, suflet curat de cre[tin de origine palestinian\ (chiar dac\ ^n ascuns), el ^nsu[i ^n scurt timp remarc\t pentru merite deosebite. Nu numai ^n memoria tat\lui s\u decedat ob]ine foarte repede titlul de Tribun cu atribu]iuni de comandant al g\rzii imperiale din Nicomidia. R\mas [i orfan ^n urma pierderii [i a mamei sale, tân\rul Gheorghe a avut curajul s\ ia de Singur St\pân, c\ruia s\-I jertfeasc\ ^ntreaga sa via]\, numai pe Dumnezeu. Neclintit [i necondi]ionat! M\rturisirea lui plin\ de b\rb\]ie ^n fa]a Marelui prigonitor i-a atras nemijlocit [i cum era de a[teptat toate chinurile ce le putea inventa o minte bolnav\ de mândrie, rod al lingu[elilor [i ^ndemnurilor perfide, unele chiar ale ginerului s\u Galeriu. Este deajuns s\ privim scenele pline de groaz\ redate cu o deosebit\ m\iestrie de inegalabilul pictor Iosif Keber ^n frescele sfintei noastre biserici, de care ne amintim, ori de

cyanmagentayellowblack

câte ori avem prilejul, cu toat\ recuno[tin]a. Putem retr\ii cu ochii inimii [i ai min]ii b\t\ile cu bice de bou, zdrobirile cu bolovani, str\pungerile cu suli]a, ^nc\l]\rile cu cizme ^nro[ite ^n foc, leg\rile de roat\ cu fiare ascu]ite, afund\rile ^n groapa de var, otr\virea, ^ntr-un cuvânt ^ntreg martiriul. Dar peste toate acestea dragostea [i curajul unui tân\r grabnic s\-[i dea via]a pentru credin]\! Nu este nevoie ca pe tronurile lumii s\ domneasc\ tirani, asemenea Cezarului, pentru ca raiul s\ se umple de mucenici. Pe lâng\ mucenicia sângelui este cu siguran]a [i una a credin]ei. A m\rturisirii! Astfel po]i fi un mucenic al r\bd\rii, al zmereniei, al p\cii din care s\ se reverse sim]ul cel bun. Po]i fi [i un mucenic al jertifirii de sine, cum a fost cazul Ctitorului, Mare Filantrop, Iorgu (Gheorghe) Dumitrescu pomenit ast\zi cu so]ia s\ Maria, care a ridicat din dragostea pentru Hristos un num\r de aproape 20 biserici, ^n partea de sud a jude]ului nostru dar [i ^n Bucure[ti, contribuind [i la ^ntre]inerea sau extinderea unor a[ez\minte sociale [i medicale, dar nu ^n ultimul rând –sub directa lucrare cu binecuvântare a ~naltului Ierarh Nifon Ploiesteanul (pe care l-a cunoscut cu ocazia târno[irii bisericii Sf. Ierarh Nicolae –}epe[ Vod\deasemenea ctitorie a sa) cel ce i-a recomandat providen]ial

17

tip\rirea de c\rte religioasa, distribuit\ ^n mod gratuit ^n mii de exemplare, ^ncepând cu” Vie]ile Sfin]ilor”, ”Mântuirea P\c\to[ilor”, “Urmarea lui Hristos” ca [i altele pân\ la 18 titluri de c\rte care mai de care mai folositoare [i ziditoare de suflet. Al\turi de Sfânta Biblie ele au circulat peste tot ^n grani]ele ]\rii dar [i ^nafar\, de multe ori prin “caloriferele ^nchisorilor” fie de la Aiud sau Pite[ti, Gherla sau Târgul Ocna, ^ntr-o perioad\ ^n care “balaurul “transfigurat al materialismului a ^ncercat “dezumanizarea prin reflexe condi]ionate”. Toate d\ruite cu ^ntreaga dragoste! De aceea s\rb\torim cu sporit\ intensitate, de la an la an, cei 77 de ani care s-au ^mplinit de la trecerea Ctitorului la cele ve[nice. Apoi, raportandu-ne la cei 43 de ani care au fost necesari construirii Celei denumite pe vremuri “Sf. Sofia”, cel pu]in a p\r]ii de sud a jude]ului, dac\ lu\m ^n considerare atât arhitectura deosebit\ dar [i lucrarea monumental\ a bisericii noastre (^n ^ntregime numai din beton), respectiv 1925-1968- anul tarnosirii, cât [i cei 43 de ani care se ^mplinesc anul acesta de când este func]ional\, gândul dar [i speran]a noastr\ este spre un an al echilibrului, al ra^ntoarcerii la valorile autentice,tradi]ionale, ce au caracterizat Ora[ul R\cari ^n tot acest arc al timpului ^n care Primarul, ~nv\]\torul [i Preotul, dar [i al]i factori responsabili din sectorul de s\n\tate [i societate civil\ trebuiesc activa]i cu ^ntreaga disponibilitate spre bunul mers al localit\]ii-lucru deja consemnat de noi cu satisfac]ia cuvenit\ ^n ultimii 2-3 ani. Am comemorat, al\turi de preo]ii coparticipan]i [i ^ntreaga comunitate pe cel ce a fost Pr. Ic. Stavrofor Nicolae Dumitrescu , Protoiereu al Protoieriilor Ghergani, R\cari [i Titu de la a c\rui plecare ^n lumea drep]ilor s-au ^mplinit 10 ani cu convingerea c\ de acolo de unde este ne va c\l\uzi [i ^n viitor, având o [ansa c\ l-am cunoscut, dar [i ne-am rugat bunului Dumnezeu - pentru ^mplinirea celor 286 de ani de atestare epigrafic\, raportandune pentru aceasta Sfintei Cruci ad\postit\ cu evlavie ^n Capela ridicat\ ^n curtea sfintei noastre biserici prin cheltuial\ [i grija familiei Florin [i Dorinel Rotaru ca Ora[ul nostru, având privilegiul minunatei a[ez\ri ^ntre cele dou\ localit\]i cu rezonan]\ istoric\ dar [i actuala, respectiv Bucure[ti [i Târgovi[te, s\-[i reg\seasc\ frumuse]ea [i fascina]ia pierdut\ poate pe când ^nc\ unii dintre noi nu eram copii-[i aceast\ devenind posibil dac\ ar fi s\ ne raport\m la proiectele deja finalizate dar [i la cele care sunt ^n curs de derulare. Pr. Paroh Tudorache Ion


18

Pagina ^ntâmpl\rilor neserioase

B U R SA M\ amuzam zilele trecute de câte inep]ii s-au scris ^ntr-o "foaie" care s-a vândut cu 1 leu (de fapt 0.90 lei) [i care aducea ^n aten]ie, taxa de habitat. Am mai r\spuns ^n aceast\ pagin\ acelora care nu se bucur\ c\ scap\ de gunoi, ^n mod civilizat, expediindu-l ^ntr-un tomberon, la firma colectoare. Pe ei nu-i preocup\ ideea bun\, aceea c\ gunoaiele sunt adunate [i duse la locul lor, unde se recicleaz\…Nu… Pe ei ^i preocup\ cine ia banii…este bine s\ se [tie [i aceasta, am explicat-o de nenum\rate ori, [i individual [i ^n paginile ziarului: Programul de colectare a de[eurilor menajere este finan]at pe fonduri europene [i se d\ socoteal\ de fiecare b\nu]. M-a ^ntrebat deun\zi un cet\]ean V.A, de pe strada Iorgu Dumitrescu: "Cum adic\ pe fonduri europene. {i de ce eu nu am contract?" P\i, din fonduri europene s-au achizi]ionat ma[inile acelea noi pe care scrie Supercom [i care adun\ gunoiul, cele 2383 de tomberoane care s-au distribuit numai ^n R\cari (peste 100.000 ^n Dâmbovi]a), containerele (ca la cimitire - vreo 11 numai ^n ora[ul R\cari), s-au f\cut rampe betonate pentru colectarea selectiv\ care va urma, adic\, pe sortimente (hârtie, sticl\, plastic), a[a cum a]i v\zut [i la Bucure[ti; s-au amenajat gropile ecologice de la Aninoasa [i Titu, unde se face reciclarea de[eurilor. Cine a f\cut contractul? R\spuns:

aprilie 2011

Z V O N U R I L O R

Contractul este f\cut de Asocia]ia pentru Colectarea, Transportul [i Reciclarea De[eurilor Menajere, din care fac parte 80 de prim\rii din jude]ul Dâmbovi]a, adic\, TOATE. Mai departe, [tim cu to]ii c\ prim\ria este reprezentantul cet\]enilor, autoritatea executiv\ [i face parte din acest contract. Deci cet\]eanul este parte din contract [i se bucur\ de serviciul asigurat de firma colectoare. Taxa de habitat a fost stabilit\ diferen]iat, prin hot\râre a acestei aso-

am adunat de asemenea, sute de saci cu gunoaie. Pe drumul R\cari-Ghimpa]i, pe dealul din zona Lipoveni, la ie[irea din Ghimpa]i, pe drumul MavrodinColacu, din canalele din St\ne[ti, Colacu [i S\bie[ti, am scos sute de saci de gunoaie. Pentru cei care nu [tiu: au fost cinci edi]ii ale programului "Adopt\ un km!" la care au participat peste 1000 de persoane: copii, elevi de liceu, primarul, viceprimarul, tot personalul din prim\rie, educatoarele, ^nv\]\toarele,

cia]ii [i are valoare de lege. ~ncasarea taxei pe factura de lumin\ a fost stabilit\ tot prin hot\rârea asocia]iei [i vine ^n ajutorul cet\]eanului prin operativitate. S\ pred\m gunoiul la firma colectoare? ~nc\ din martie 2009, Prim\ria ora[ului R\cari a ^nceput o campanie de strângere a gunoaielor care z\ceau peste tot. ^n localitatea Ghergani, ^n zona MEGA, pe canal, am adunat zeci de saci. De pe islaz, de asemenea; din localitatea R\cari, din zona abatorului, am strâns ^n alta edi]ie a campaniei "Adopt\ un km", zeci de remorci pline cu gunoaie; ^n zona Râgl\, pe canal,

profesorii, consilierii locali, fermieri cu utilajele proprii, ^n mod benevol. Au pus to]i um\rul [i au adunat zeci de tone de gunoaie, le-am dus la locul lor, adic\ la reciclare [i acum ne preg\tim de o nou\ edi]ie. Oameni buni, efortul este foarte mare, la care se adaug\ consumul de materiale [i motorin\, dar merit\! Num\rul celor care sunt al\turi de noi este foarte mare, dar m\rturisesc c\ m\ nec\je[te câte unul care vine la prim\rie [i cu o privire cu sub^n]elesuri, m\ ^ntreab\: "Cine ia banii de la taxa de gunoi?" Las' c\ [tie el… M\i, nene, eu ]i-am spus ce [tiu, am

vorbit pe documente [i ]i-am explicat totul. {i dac\ n-ai ^n]eles, vii la mine, [i-]i mai explic odat\. Dar ascult\-m\: Ceea ce ai citit mata ^n foaia aia care s-a adus la [ez\toare ^n cine [tie ce cârcium\, este pornit\ din rea inten]ie, iar zvonodacii care au semnat fi]uica, pentru c\, ziar nu poate fi numit\, au primit bani grei ca s\ scrie prostiile pe care nici hârtia nu le suport\. Cei care au primit ace[ti bani sunt du[manii adev\ra]i, nu noi care mergem sâmb\ta [i duminica, cu copii pe câmp, s\ adun\m gunoaiele ^n mod voluntar! Uita]i-v\ ^n jur, canalele au ^nverzit de-adev\rat, f\r\ gunoaie, marginile câmpurilor, liziera p\durilor, marginile drumurilor arat\ c\ ^n fotografiile de reclam\ pentru turism. ~n locul gunoaielor, am plantat puie]i care [i-au ar\tat primele ml\di]e verzi. Dup\ trei ani, e mult mai curat [i va fi ^n curând, curat lun\. Nu v\ l\sa]i influen]a]i de cei care, dup\ 1990, atâ]ia ani, n-au mi[cat un deget, iar acum se fac…de fapt, c\ nu ^n]eleg. Din neputin]\ se na[te invidia… ~n curând vom face o nou\ ac]iune "Adopt\ un km". Primarul, viceprimarul, secretarul, tot personalul din prim\rie, cadrele didactice, cadrele medicale, vor merge din nou s\ adune gunoaiele care au mai ap\rut pe ici, pe colo. Invit pe aceast\ cale [i al]i prieteni, care dac\ au ^n]eles mesajul, ne vor da o mân\ de ajutor.

C\l\torului ^i st\ bine cu drumul iar prietenului cu statornicia sentimentelor... Mai acum câteva zile, ^ntr-un moment de respiro, discutam cu un prieten, a[a, ca de la om la om, despre multe [i m\runte, cânt\rind faptele [i vorbele unor apropia]i [i ^ncercând s\ ne form\m o p\rere cât mai exact\. Ne-am amintit de anii din urm\, când dintr-un avânt nevinovat, am aderat la o idee pe care o vedeam realizabil\ [i mai ales, folositoare oamenilor. Ideea de a face ceva trainic [i pentru al]ii, de a ajuta efortul unui om, absolut bine inten]ionat, s\ realizeze pentru oamenii din comunitatea sa, lucruri folositoare. {i am ^nceput odiseea schimb\rii… Ni s-au al\turat [i al]ii, oameni cumsecade, c\rora le pl\cea scopul nostru, acela de a schimba via]a ^n comunitate, de a trai altfel, ca OAMENII. ~mi amintesc cu pl\cere de zilele de campanie, de mar[ul prin pietre, pe mul]i km, de popasurile umbroase pentru a ne potoli setea la vreo fântân\, de prietenia oamenilor care ne primeau. Eram o echip\ de ne^nvins, pentru c\, gânduri mari ne d\deau puterea. A[ avea multe de povestit, dar tr\iesc o am\r\ciune ^n suflet, v\zând c\ unul dintre noi, care avea idealuri alese, era p\truns de credin]a c\ ceea ce facem e bine, c\ efortul nu e degeaba, c\ Dumnezeu vede [i ne va ajuta. ~ntr-adev\r, Dumnezeu a fost PDL-ist, a v\zut [i ne-a ajutat. Ceea ce a realizat primarul pe care ^l sus]inem, vorbe[te de la sine… Dumnezeu "face parte din echip\", pentru c\ ne [tie cin[ti]i [i cura]i. De ce tu, c\l\torule, inventezi fapte care n-au

Pagin\

realizat\

de

fost, lucruri despre care nu a auzit niciunul dintre noi? De ce ai dezertat din echip\?! A[ fi de acord s\ faci acest lucru dac\ vreo cauz\ mai nobil\, vreo idee mai ^nalt\ te-ar tenta…poate ai [i tu, c\l\torule, neputin]e [i nemul]umiri ^n rezolvarea unor situa]ii, dar nu ^ntotdeauna ceea ce vrem, ^nseamn\ c\ este [i spre binele comunit\]ii. Un intelectual accept\ [i ideea celuilalt, chiar dac\ nu se pliaz\ pe interesul s\u de moment. N-am f\cut noi campanie ^n 2008 pentru interesul oamenilor, al tuturor, pentru adev\r [i dreptate? {i nu am pretins, nici nu am primit nimic ^n schimb, a[a cum, insinuezi tu, c\l\torule, pe la por]ile oamenilor, ref\când traseul b\tut cu piciorul de echipa de campanie a primarului din 2008. De ce ai dezertat, c\l\torule, de la idealurile din 2008? Nimeni nu a f\cut decât ceea ce trebuia f\cut…chiar dac\ uneori a trebuit s\ ne schimb\m din posturi persoane cunoscute, prieteni, chiar cuscrii, na[i sau fini. V\ reamintesc c\ am promis oamenilor s\ fim cinsti]i [i impar]iali. Unii au r\mas a[a, al]ii nu. C\l\torule, dac\ refaci traseul cu afirma]ii despre care oamenii ne povestesc, c\-[i fac cruce [i scuip\ ^n sân, la modul cel mai politicos, ^]i spun c\ este un demers neserios: cum s\ te cread\ un om c\ruia ^n 2008 ^i spuneai ^ntr-un fel, ^ntre timp [i-a format o p\rere bun\ [i ^n 2011 ^ncerci s\ ^i spui c\ nu e a[a; omul se ^ntreab\: "|sta când a min]it, atunci sau acum?" M\rturisesc cu am\r\ciune c\, tocmai tu, c\l\torule, nu ai ^n]eles demersul nostru, care a

v i c e p r i m a r, Prof. E l e n a

fost ^ntr-un fel, de amorul artei, tu, care cuno[ti valorile umaniste, bucuria ^mplinirilor adev\rate. C\l\torule, nu mai afirma c\ ne-a remunerat cineva pentru mar[ul nostru prin pietroaie, ^n 2008, când ^mp\r]eam cu dumneata, c\l\torule, o "eugenia", pentru c\ [tii bine c\ n-ai primit nimic, nici tu, nici noi.

C r a i c i u.

C\l\torului ^i st\ bine cu drumul.

viceprimar@primariaracari.ro


Restituiri

aprilie 2011

Vremurile din urm\ sunt remarcate, în Fran]a, prin apari]iunea a numeroase volume de domeniul literaturei personale. Nu e nevoie s\ l\muresc c\ literatura personal\ are ca în]eles toate acele pagini în care scriitorii î[i însemneaz\ cele mai intime [i sincere cuget\ri, sim]iri [i impresiuni, [i pe cari, cei mai mul]i dintr'în[ii le las\ a fi publicate postmortem. ~n general, ast-fel de note pun mai clar în lumin\ adev\ratul temperament al scriitorului, [i ridic\ perdeaua care ascundea culisele vie]ei lui intime. De net\g\duit, c\ operile de literatur\ personal\ prezint\ mult interes, mai alez pentru criticii cari studiaz\ operile acelor scriitori. Un poet, un roman]ier, un autor dramatic, ori-cât [i-ar amesteca eul lor în operile ce le vor produce, totu[i, r\mâne dintr'însul o mare parte necunoscut\. {i dac\ este mai u[or s\ în]elegi caracterul [i temperamentul unui poet din versurile lui lirice, cu atât mai greu va fi s\ le distingi la acei roman]ieri cari caut\ a fi impersonali, cum era Flaubert, cum este ast\-zi Zola. Dar nu tocmai temperamentele de arti[ti ne tenteaz\ s\ le descoperim într'o literatur\ personal\. R\mâne curiozitatea [i interesul de a cunoa[te via]a intim\ a lor în cele mai tainice unghiuri. Printre acele volume de literatur\ personal\, ap\rute în timpii din urm\ în Fran]a, cele cari atrag mai mult aten]iunea lumei literare sunt: Jurnalul fra]ilor Goncourt; Confesiunile D-lui Arséne Houssaye [i Coresponden]a lui Gustav Flaubert. Citirea operelor intime ale marilor scriitori m'a impresionat tot-d'auna ca ceva profund, misterios [i fermec\tor de intim. Pare c\ intri în n\untrul unor universuri unde palpit\ lumi

întregi de sim]iri [i gânduri. O confesiune are nu [tiu ce parfum de triste]e, nu [tiu ce armonie cald\ [i înduio[\toare, ca o rug\ciune [optit\ în extazul unei dureri supreme. Este o nevoie n\untric\, un fel de pl\cere dureroas\ a te m\rturisi, a']i povesti propria ta via]\. S'ar crede c\ este o vanitate dorin]a aceasta de-a te confesa, dar g\sesc c\ nimic nu e mai sincer [i mai pu]in vanitos. Confesiunile se scriu subt forma coresponden]elor pe care scriitorul le trimite c\tre cele mai intime persoane ale sale (cum sunt scrisorile lui Flaubert); sau în paginile discrete ale unui jurnal în care se însemneaz\ zilnic impresiuni, observa]iuni [i întâmpl\ri, chiar în noaptea zilei aceleia, (cum este jurnalul fra]ilor Goncourt); alte-ori, ele au un cadru mai dezvoltat, [i atunci confesorul nu se are în vedere numai pe el, ci [i epoca cu mai to]i oamenii ei mari, în care a tr\it (cum sunt confesiunile lui Arséne Houssaye). In confesiuni, adese-ori, un scriitor apare subt un aspect, psihologic deosebit de cum p\rea în operile sale impersonale. Puternicul [i recele pesimist Flaubert se arat\ în coresponden]ele sale, dulce, vis\tor [i une-ori de o tandre]e lamartinian\. Mai mult, acest colos normand, cu nervi de fat\ anemic\, în scrisori î[i confeseaz\ multe rînduri de iubire, pe care crezi c\ le-ar fi scris un Musset voluptos, la dou\zeci de ani. Prin aceste dest\inuiri intime [i sincere, un critic literar poate ajunge mai lezne a statornici solu]ia problemelor sociale [i psihologice ce se reliefeaz\ în opera acelui autor. Confesiunile sunt cel mai sigur [i clar material de care un critic se poate servi în analizele [i studiile sale sociale [i estetice asupra autorilor.

des deux Mondes”, vorbind de Coresponden]a lui Voltaire, arat\ cu mult\ p\rere de r\u c\ din scrisorile de iubire pe care genialul scriitor le adresase D-nei de Châtelet nu s'a putut g\si nici una. Apoi adaog\: „Voltaire a iubit pe D-na de Châtelet, dar dupe maniera sa, — [i iat\ problema, iat\ enigma psihologic\; nu [tim cum era acea manier\! Cel mult putem afirma c\ ea se deosibea de aceia a lui Jean-Jaques Rousseau sau a lui Diderot. Nu putem cunoa[te deci pe Voltaire tîn\r înc\, deja celebru [i amorezat”. Iat\ dar cum lipsa unor scrisori de dragoste eclipseaz\ o bun\ parte din cercet\rile criticilor asupra marelui Voltaire. Astfel de confesiuni sunt foarte numeroase în literaturile str\ine. In literatura româneasc\ aproape ele nu exist\. Este nespus de uimitor faptul c\ nici unul din scriitorii no[trii nu ne-a l\sat cel pu]in un volum de confesiuni. Pe ici, pe colea, o not\, o schi]\, o amintire simpl\; dar nimic din via]a lor intim\ [i social\. Nimini nu cunoa[te via]a lui Bolintineanu, nici pe a lui Alexandrescu, nici pe a lui Alexandri, nici pe a lui Dep\r\]eanu, nici pe a lui Eminescu. {i n'ar fi fost oare interesant [i pl\cut s\ cunoa[tem confesiunile politice [i intime ale lui Bolintineanu? impresiunile lui Depara]eanu? via]a zbuciumat\, trist\ [i tainic\ a lui Eminescu?

F. Brunetière, într'un No. din „Revue

Constat un lucru regretabil pentru

Nici unul nu ne-a l\sat nimic despre ei. Care s\ fie cauz\ î]i vine s\ te întrebi. E greu de r\spuns. Poate un fel de nep\sare c\tre propria lor via]\, poate acea indolen]\ melancolic\ ce este caracteristic\ poe]ilor, poate lipsa de timp, poate t\cerea discret\ cu care unii oamenii acopere, ca subt un giulgiu trist, poema vie]ei lor.

19

critica noastr\ [i pentru, iubitorii de confesiuni. Confesiunile, atunci când au o valoare psihologic\, social\ [i estetic\, pre]uesc mai mult de cât alte opere impersonale, (dau acestui cuvînt în]elesul s\u relativ) în care facult\]ile de observator, de psiholog [i de stilist se manifest\ cu puteri slabe. Aduce]i-v\ aminte, scumpi cititori, c\ Henri-Frederic-Amiel a fost un poet mediocru [i a scris, în acela[i timp. Confesiuni care i-au creat o glorie etern\. Dintre scriitorii no[tri b\trâni, singurul d-l Ion Ghica a dat la lumin\ dou\ volume de confesiuni, subt form\ de „scrisori c\tre Vasile Alexandri”. Aceste confesiuni au un caracter istoric [i politic. S'ar p\rea deci c\ ele nu prezint\ de cât un interes pentru speciali[ti, cu menirea de-a r\mâne simple documente de fapte pentru istoricii viitorului. Scrisorile D-lui Ghica îns\ au [i un farmec literar [i psihologic. Dac\ le urm\re[ti cu aten]iune, te sim]i împrietenit cu interesul faptelor [i evenimentelor felurite ce se desf\[ura între ele, ca ni[te tablouri triste [i m\re]e; din panorama unei mari epoci sociale. Ca contimporan [i ca unul din actorii principali a acelei epoci, d-l Ion Ghica, de sigur, acum când ne poveste[te „Amintirile sale din pribegie”, revars\ peste el o emo]iune personal\, care se tr\deaz\ adese-ori în unele pagini de o rar\ frumuse]e stilistic\. {i apoi, vede]i: chiar titlul: „Amintiri din pribegia de la 1848” are nu [tiu ce aier de melancolie duioas\, ca o poveste din b\trâni. Citirea acestor confesiuni mi-au produs o profund\ [i fermec\toare impresie. Ele mi-au îmbog\]it mintea cu multe cuno[tin]e [i mi-au alintat inima, ca o poveste lung\ [i frumoas\, rostit\ de un mo[neag în]elept [i ilustru.


cyanmagentayellowblack

20 Realitatea

^n imagini

aprilie 2011

Parc\rile neregulamentare sunt ^n vizorul nostru [i al poli]iei. Nenum\rate au fost aten]ion\rile ^n paginile acestui ziar, dar “^nc\p\]ânarea” unora este teribil\. O parcare pe trecerea de pietoni sau pe spa]iu verde va trebui s\ nu mai scape nesanc]ionat.

~n localitatea B\l\ne[ti, Alionte Alexandru [i-a ^mprejmuit curtea cu un gard falnic [i frumos dar ^n avântul s\u a trecut cu gardul [i peste fântâna situat\ pe domeniul public [i care servea drume]ului pentru a-[i potoli setea. Propunem reamenajarea acestei fântâni de câtre cel care a gre[it [i redarea ^n folosin]\ cet\]enilor. Vom reveni ^n curând!

Concet\]eanul nostru, Alecu Liviu din localitatea Colacu, este unul dintre contestatarii achit\rii taxei de habitat. Dumnealui ne-a vizitat la prim\rie pentru a-[i exprima punctul de vedere; l-am ascultat dar “prietenul nostru ce-mi f\cea?”. ~n ziua de joi adic\ atunci când firma colectoare aduna gunoiul pe raza ora[ului R\cari, adic\ [i de la Colacu, acesta (contestatarul NR) [i-a aruncat [mechere[te gunoiul menajer pe drumul Colacu- Mavrodin, dis-dediminea]\ dup\ care, a venit la prim\rie s\ spun\ c\ el nu este de acord cu taxa de habitat. Gestul s\u contravine legii drept care organele abilitate vor urm\ri acest caz [i vor lua m\surile ce se impun.

La Colacu, pe strda Zorilor, num\rul 152, Adrian Munteanu, f\r\ s\ se gândeasc\ prea mult, s-a apucat s\-[i l\rgeasc\ curtea mutându-[i gardul vreo doi metri ^n strad\, acoperind [an]ul cu moloz. Men]ion\m c\ [an]ul a fost s\pat de prim\rie pentru scurgerea apelor pluviale. Apoi a astupat cu moloz [i o fântan\ care se afl\ ^n zona, pe domeniul public. Cet\]enii din zona au fost revolta]i v\zând "opera" acestuia. O

“Foaie verde [i-o lalea, Dar cu gardul ce-mi f\cea? Cu piciorul ^mpingea... Tinerii care se ^ntâlnesc, aproape ^n fiecare sear\ ^n preajma {colii generale R\cari, la aer curat “[i-o ]ig\ric\” [i-au m\surat for]ele cu bietul g\rdule] care a trebuit s\ ^ndure teribilismul lor. Vom reveni!

femeie ne spunea, cu am\r\ciune, ca ar fi preferat s\ pun\ "mân\ de la mân\" s\ cure]e fântâna, pentru c\ acolo veneau fetele s\ joace apa la nun]i. Ingustarea str\zii va face greoi accesul autovehiculelor, mai ales ^n dep\[ire. Ne ^ntreb\m cum va intra ma[ina de pompieri dac\ pe traseu se afl\ [i o alt\ ma[in\? Ingustarea str\zii va face imposibil\ rezolvarea unei astfel de situa]ii. Drept urmare, organele ^n drept vor aplica legea, pentru c\ a[a se cade.


cyanmagentayellowblack

Via]a medical\

aprilie 2011

21

Sfaturi practice

Despre profilaxia secundar\

Universul plantelor P\p\dia sau Taraxacum officinale

Dr. Carp Marioara, medic specialist, medicin\ de familie

“Profilaxia secundar\ înseamn\ depistarea bolii în primele faz\ ale ei, adic\ în momentul în care nu te deranjeaz\ cu nimic sau poate nici m\car nu [tii c\ ai o boal\.” Via]a începe cu o primavar\ a copilariei [i continu\ cu vara tinere]ii [i a maturit\]ii. Iarna începe odat\ cu limit\rile. În mi[care, în gândire, în munc\. Dar toamna când începe? Când cade prima frunza [tii ca a început toamna... Cei tineri nu vor în]elege metafora. Adul]ii cred ca va fi numai var\. Dar cei care au intrat în toamn\ vor în]elege. Ca [i cei în vârst\ care se trezesc încorseta]i de limite care, de regul\, nu le afecteaz\ în]elegerea. La urma urmei, b\trâne]ea este o atitudine! Profilaxia secundar\ înseamn\ depistarea bolii în primele faz\ ale ei, adic\ în momentul în care nu te deranjeaz\ cu nimic sau poate nici m\car nu [tii c\ ai o boal\. Profilaxia secundar\ este [i o mentalitate. Dac\ exersezi aceast\ atitudine zi de zi, dispozi]ia de a te investiga conform algoritmului specific vârstei [i factorilor de risc la care e[ti expus, devine o men-

talitate, o a doua natur\. De câte ori cineva spunea „Obi[nuin]a este a doua natur\!” eu m\ gr\beam s\ adaug: „Prima natura este neobi[nuin]a, iar a treia natur\ este dezobi[nui]a!”. Doream astfel s\ subliniez faptul c\ orice schimbare în stilul de via]a este dificil\ la început, dar dac\ persi[ti, obiceiul cel bun devine ceva natural, iar obiceiul riscant dispare. Desigur c\ exist\ [i ni[te efecte secundare posibile ale unei atitudini pro-s\n\tate manifestat\ prin dispozi]ia de a te investiga la timp în faza de boal\ preclinic\: rezultatele fals pozitive ale unor teste pot avea repercursiuni negative pân\ la suprimarea inutil\ a unui organ. Riscurile îns\ sunt mult mai mari pentru neinvestigare. • Cancerul de sân poate fi anun]at de o mamografie ce eviden]iaz\ microcalcificarile cu 2-4 ani înainte, motiv pentru care femeile care nu au avut rude de gradul 1 cu cancer de sân trebuie s\ fac\ o mamografie cuplat\ cu o ecografie mamar\ la 1-2 ani dupa vârsta

de 50 ani. • Cancerul de prostat\ poate fi detectat la timp dac\ to]i barba]ii s\n\to[?i, între 50 [i 70 ani, ani fac anual un tu[eu rectal [i un PSA (antigen specific de prostata). • Periodic se verifica greutatea [i se calculeaza indexul de mas\ corporal\. •Tensiunea arterial\ trebuie determinat\ cel pu]in o dat\ la 2 ani. • Colesterolul total [i HDLcolesterolul se va testa o dat\ la 5 ani pentru orice b\rbat = 35 ani [i orice femeie = 45 ani [i chiar înainte de aceste vârste pentru cei care au diver]i factori de risc cardiovasculari. • Cancerul colorectal trebuie depistat în mod activ prin colonoscopie o dat\ la 10 ani pentru toate persoanele = 50 ani. • Testul Papanicolau este indicat tuturor femeilor active sexual între 21 -65 ani la fiecare 3 ani pentru depistarea cancerului de col uterin. • Pentru a preîntâmpina ruptura unui anevrism de aorta se recomand\ o singur\ exam-

inare ecografic\ pentru barba]ii 65-75 ani care fumeaz\ sau au fumat. • Osteodensitometria se va indica tuturor femeilor = 65 ani [i celor care au 60-64 ani, dar au factori de risc pentru sc\derea densit\]ii osoase. • Auzul [i v\zul trebuie s\ fie evaluate la toate persoanele = 65 ani. • Unii recomand\ screeningul (depistarea prin teste) pentru diabetul zaharat începând de la 45 ani, de[i beneficiul unei depist\ri timpurii pentru prevenirea retinopatiei, neuropatiei sau nefropatiei este minim. În schimb testarea pacien]ilor care deja au hipertensiune arterial\ sau dislipidemie ofer\ rapid beneficii semnificative atunci când factorii de risc cardiovascular sunt trata]i în mod agresiv. {i dac\ vreuna dintre aceste investiga]ii depisteaz\ un cancer în faza timpurie? Atunci cade prima frunz\! Din fericire exista [i toamne lungi [i însorite! Nu va teme]i de prima frunz\!

S\n\tatea - mai bun\ decât orice

"Cum s\-]i schimbi dispozi]ia afectiv\ ^n doar 10 minute" Nimeni nu este scutit de varia]ii ale dispozi]iei afective. De la fericire la tristete, de la exuberan]\ la apatie, trecem prin toat\ gama de stari emo]ionale, adeseori vrând-nevrând. Oricum ar fi, to]i ne dorim s\ ne sim]im bine. Necazul e ca bucuria nu poate fi procurat\ “la comanda”. Sau gresesc eu? Ei bine, se pare c\ exist\ totu[i o metod\ de a ob]ine “hormonii” fericirii. Nu, nu e vorba de droguri! Recent s-a publicat rezultatele unui studiu care a examinat efectele duratei exercitiului fizic asupra st\rii emo]ionale. Un grup de cercet\tori din SUA a administrat un chestionar de evaluare a st\rilor afective ^nainte [i dup\ o pauz\, respectiv 10, 20 [i 30 de minute. S-au m\surat [i o serie de parametri fizici (frecven]a

cardiac\, func]iile respiratorii, etc.) Dup\ ce s-a tras linie [i s-a adunat, s-a constatat c\ activitatea fizic\ a provocat o cre[tere sim]itoare a vigorii [i o sc\dere semificativ\ a oboselii, st\rilor de confuzie [i de apatie. Surpriza major\ a fost ^ns\a observa]ia ca: schimbarea ^n bine a st\rii afective se produce dup\ numai 10 minute de activitate fizic\! Aceste efecte benefice devin din ce ^n ce mai puternice pe parcursul primelor 20 de minute de mi[care, când se atinge un vârf care nu mai este dep\[it ulterior, indiferent cât de mult am continua activitatea fizic\. Mecanismul prin care exercitiul fizic influenteaz\ ^n bine afectul, pare s\ fie stimularea produc]iei ^n creier a unor substan]e chimice care intervin ^n reglarea dispozi]iei afective [i a emo]iilor. Te sim]i trist, te umbre[te norul apatiei? Ie[i afar\ [i f\ o plimbare de un sfert de ora! Te vei ^ntoarce alt om!

cyanmagentayellowblack

Foarte bogat\ ^n potasiu, p\p\dia este un diuretic sigur. Speciali[tii recomand\ p\p\dia ^n tratamentul bolilor de ficat, chiar [i ^n cazurile extreme de ciroz\. Este, de asemenea, utilizat\ pentru afec]iunile pancreasului, stomacului, splinei [i rinichilor. P\p\dia este o surs\ important\ de potasiu [i poate completa pierderile acestei substan]e d\torate utiliz\rii altor plante diuretice. Aceasta face ca p\p\dia s\ fie un diuretic sigur ^n cazurile de reten]ie de ap\. Aceast\ plant\ este utilizat\ [i ^n cazurile de anemie [i hepatit\ [i poate ajuta la sc\derea tensiunii arteriale. P\p\dia poate, de asemenea, alina durerile reumatismale [i artrita. VALERIANA (Valeriana officinalis) Principiile active pe care le con]ine formeazã un fitocomplex care are la bazã o corela]ie a sinergismelor ce se stabilesc între diferi]ii componen]i. Ca tranchilizant, planta nu este toxicã, nu provoacã efecte secundare nedorite.

Farmacodinamic asigurã sederea sistemului nervos [i cardiac, este antispasticã, antisepticã. Indica]ii: calmant al sistemului nervos, micsoreazã stãrile de excita]ie, regleazã ritmul inimii, în insomnii, anticilic [i antispastic, antiasmatic, emetic, hipotensiv. CIMBRI{OR (Thymus serpyllum) Proprietã]i: sialagoge, stomahice, coleretice, antihelmintice [i antiseptice, cicatrizante, antidiaretice, diuretice si antivirale. Întrebuintãri în tratamentul tusei convulsive, spastice [i asmatice, anorexiei anemicilor, dispepsiilor, gripei, rinitelor cronice, enterocolitelor, combaterea viermilor intestinali, disfunc]iilor hepatice, tratarea rãnilor [i ulcera]iilor tegumentare.


22

Evenimente deosebite

aprilie 2011

Primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu [i gen. mr(r) dr. ing. cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu

În data de 22.05.2011, la invita]ia A.O.S.R, am participat la sediul academiei, în aula verde, la un eveniment aniversar “30 de ani de la efectuarea primului zbor în cosmos cu participarea unui cet\]ean român, Dumitru Dorin Prunariu”. La manifestarea [tiin]ific\ au participat: Pre[edintele A.O.S.R – General (r) prof. Univ. Dr. Vasile Candea, vicepre[edinte – Dr. ing Ion Basgan, vicepre[edinte – prof univ. Dr Dan Schiopu, secretar [tiin]ific - cerc. {tiintific 1 – dr. Sabin Delion. Grupul de invita]i de la R\cari a fost format din: primar – Marius Carave]eanu, viceprimar, secretar, dir. Adj. al liceului teoretic “Ion Ghica R\cari – Sanislav Daniela, profesorii, Coman Luiza, Marin Ilie Sorin [i elevi – membrii ai grupului String, sub patronajul UPB Bucure[ti [i îndrumat de Prof. Dr. Mihaela Muraru Mândrea.

~n deschiderea evenimentului, Gen. prof. Dr. V. Candea, a f\cut prezentarea acestui eveniment [i a invitat apoi pe gen. dr. ing. D. Prunariu, s\ împ\rt\[easc\ din experienta sa, invita]ilor. A.O.S.R, întrune[te în componen]a sa 37 de membrii de onoare, 107 membri titular, 55 de membri coresponden]i [i 9 membri asocia]i, selecta]i pe baza criteriilor de vizibilitate [tiin]ific\ [i cultural\, recunoscute interna]ional. De asemenea, mai cuprinde 25 de români din diaspora [i 46 membri str\ini, personalit\]i marcante ale vie]ii [tiin]ifice interna]ionale. În cuvântul s\u, Dumitru Prunariu a prezentat mai întâi activitatea predecesorilor în explorarea spa]iului cosmic, despre zborul istoric ce a durat 108 minute al lui Iuri Gagarin la 12 aprilie 1961, devenind cet\]ean al întregii planete p\mânt, simbol al îndr\znelii [i

Pre[edinte AOSR, Acad. Vasile Candea

al reu[itei omului de a se desprinde din leag\nul planetei natale [i a aspira spre alte universuri. Zborul lui Gagarin a schimbat radical, raportarea p\mântenilor la cosmos, a trezit spirite, a unit genera]ii, a solidarizat na]iuni [i a schimbat parametrii unui capitol esen]ial care de atunci, evolueaz\ permanent, asupra filosofiei existen]ei [i evolu]iei umane în univers. “De la Gagarin la cosmonau]ii de azi, raportarea speciali[tilor la procesul de selec]ie [i antrenament al oamenilor pentru a zbura în cosmos, s-a schimbat mult, în unele puncte, radical. Preg\tirea primului deta[ament de cosmonau]i a fost foarte intens\ [i extrem de dur\. Multe teste [i exerci]ii au fost f\cute la limita suportabilit\]ii organismului, uneori chiar peste aceasta. Pe atunci nu se [tia mai nimic despre medicina cosmic\ [i nici despre suportabilitatea [i reac]ia organismului la diferite faze ale zborului extraatmosferic. Primele deta[amente de candidate cosmonau]i, au fost formate din pilo]i militari, considerându-se ca ace[tia au preg\tirea de baza cea mai apropiat\ de ceea ce urmeaz\ s\ suporte [i s\ îndeplineasc\ un cosmonaut în zborul cosmic. În general, zborurile cosmic se consider\ experimentale, pentru c\ în marea lor majoritate se experimenteaz\ ceva nou legat de tehnologia utilizat\, de metodologia efectu\rii unor opera]ii, de studiile [i cercet\rile efectuate inclusiv asupra fiin]elor vii. Oamenii în cosmos sunt înc\, cobai, cel pu]in peste 500 de cosmonau]i [i astronau]i (...), constituind o baz\ minim\ pentru statistici legate de comportamentul organismu-

lui uman în condi]iile specifice cosmosului.” Întâlnirea de la Academia Român\ a continuat cu întreb\ri din partea invita]ilor. Primarul ora[ului R\cari a deschis dialogul cu reputatul cosmonaut, invitându-l s\ adreseze un cuvânt locuitorilor ora[ului R\cari, elevilor liceului teoretic “Ion Ghica” din R\cari. Gen. mr (r) dr. ing. Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu a adresat comunit\]ii din ora[ul R\cari, cuvinte de prietenie [i a insistat pe rolul autorit\]ii locale în crearea condi]iilor optime pentru afirmarea tineretului de aici. Factorul uman este esen]ial în aceasta nou\ era de dezvoltare tehnologic\. În continuarea întâlnirii, pre[edintele A.O.S.R, General (r) prof. Univ. Dr. Vasile Candea, într-un dialog cu ora[ul R\cari, Marius Carave]eanu, s-a adresat comunit\tii din R\cari, în special genera]iei tinere careia îi revine o datorie important\, aceea de a înv\]a, de a acorda mai mult timp studiului. Tineretul trebuie s\ g\seasc\ Solu]ia unui echilibru între distrac]ie [i înv\]\tur\ pentru a r\spunde exigen]elor vremurilor pe care le tr\im. Numai o preg\tire temeinic\, dezvoltarea simtului r\spunderii, pot asigura o evolu]ie a unei personalit\]i în pas cu timpul. Grupul de elevi de la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, a fost deosebit de impresionat de acest eveniment, de unicitatea lui, de primirea care ne-a onorat pe to]i, rar fiind posibil s\ stai în preajma atâtor personalit\]i ale elitei [tiin]ifice române[ti. Redac]ia


23

Diverse

aprilie 2011

Ce ai primit ^mparte [i altora Medic coordonator - Carp Marioara

Telefon: 0245.658.864

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\t\ [i Duminic\: 24-24 de ore

Str. Tudor Vladimirescu nr.17 B Miercuri - 1.06.2011 Dr. Birsila Daniel Joi - 2.06.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Vineri - 3.06.2011 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 4.06.2011 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 5.06.2011 Dr. Carp Marioara Luni - 6.06.2011 Dr. Corneanu Corina Mar]i - 7.06.2011 Dr. Barbu Razvan Miercuri - 8.06.2011 Dr. Corneanu Corina Joi - 9.06.2011 Dr. Carp Marioara Vineri - 10.06.2011 Dr. Birsila Daniel

(Sta]ia de salvare) R\cari Sâmb\t\ - 11.06.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Duminic\ - 12.06.2011 Dr. Mladin Aurica Luni - 13.06.2011 Dr. Carp Marioara Mar]i - 14.06.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 15.06.2011 Dr. Mladin Aurica Joi - 16.06.2011 Dr. Carp Marioara Vineri - 17.06.2011 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 18.06.2011 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 19.06.2011 Dr. Corneanu Corina Luni - 20.06.2011 Dr. Carp Marioara

Mar]i - 21.06.2011 Dr. Barbu Razvan Miercuri - 22.06.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 23.06.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Vineri - 24.06.2011 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 25.06.2011 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 26.06.2011 Dr. Carp Marioara Luni - 27.06.2011 Dr. Birsila Daniel Mar]i - 28.06.2011 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 29.06.2011 Dr. Mladin Aurica Joi - 30.06.2011 Dr. Barbu Razvan

Beniamin Franklin a primit ^ntr-o zi ^n dar o m\tur\ ce i-a fost adus\ din India. Pe unul dintre firele de mei din m\tura a observat câteva semin]e. Dorind s\ probeze dac\ acestea mai germineaz\, le-a cultivat cu mare grij\. Când prima recolt\ a fost gata de secerat, a ^mp\r]it semin]e de mei prietenilor [i vecinilor. ~n acest fel cultura de mei s-a dezvoltat ^n multe colonii. Prin ^ncercarea sa, Franklin a introdus cultura de mei ^n America [i a pus bazele industriei confec]ion\rii de

m\turi. Uneori un efort minim este urmat de o r\splat\ nea[teptat\. De aceea este nevoie s\ lucrezi cu credincio[ie , fiind gata ca ceea ce ai primit s\ R.D ^mpar]i [i cu al]ii.

SUBSTANTIVE

C|S|TORII - TUDORACHE NICU{OR VIOREL ARGATU FLORICICA 30 APRILIE 2011 - POPA PETRIC| OVIDIU - UDREA ADRIANA NICOLETA 30 aprilie 2011

1. PUS| PE PICIOARE 2. STRÂNSUR| - ~NTRECERE PROTOCOLAR| 3. PLIN DE EMFAZ| 4. ADUNA}I...PE VIA}| - ~N SER|!- SILAB| DE CORB 5. A SCOF|LCI. - DUP| ORIZONTAL 6. XEROXAT - FRANC 7. CURA}I {I NATURALI 8. BORANGIC PE FIR - DEOSEBI}I DE MICI - DUBLA}I! 9. ~NC|PERI DE SUFLET. - SOCOTEAL| 10. DISC. - REPRODUCE.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5

NA{TERI

IRIMIA NICHOLAS ALESIO 08.04.2011 GHEORGHE NICOLAS DANIEL 01.03.2011 NICOLAE DAVID CRISTIAN 19.03.2011 T|NASE ROBERTA ANDREEA 27.01.2011

DECESE -

GHEORGHE VASILICA - GHIMPATI, 84 ANI TUDOSE GHEORGHE - RACARI, 61 ANI STEFAN MARIA -TARGOVISTE, 70 ANI PANDELE MARIAN - RACARI, 59 ANI

6 7 8 9 10

-

CEPOIU ELENA - GHERGANI, 85 ANI LUPU ANI - TARGOVISTE, 89 ANI DRAGOI DUMITRA - COLACU, 87 ANI NUTA SILVIA - FIENI, 74 ANI DUMITRU LELIANA - RACARI, 51 ANI COMAN NICULAE - STANESTI, 90 ANI BUNEA GHEORGHE - RACARI, 82 ANI F~NT~N| ANA - POIANA SIBIULUI, 78 ANI Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

S\rb\tori Ortodoxe Rânduieli Biserice[ti 02.05.2011 - 30.06.2011

2 J (†) În\l]area Domnului (Ispasul); Ziua Eroilor; †) Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Nichifor Ma(rt., Patr. Constantinopolului 3 V Sf. Mc. Luchilian, Ipatie, Pavel, Dionisie [i Claudie; Sf. Mc. Paula (Dezlegare la pe[te) 4 S †) Sf. Mc.: Zotic, Atal, Camasie [i Filip de la Niculit,el; Sf. Mitrofan, Patr. Constantinopolului

5 D Sf. Mc. Dorotei, Ep. Tirului; Sf. Mc. Marchian, Nicandru [i Leonid Duminica a VII-a dup\ Pa[ti (a Sf. P\rin]i de la Sinodul I Ecumenic); Ap. Fapte XX, 16-18; 28-36; Ev. Ioan XVII, 1-13; glas 6, voscr. 10 11 S Sf. Ap. Vartolomeu [i Varnava (Pomenirea mor]ilor - Mo[ii de var\) 12 D Cuv. Onufrie cel Mare [i Petru Atonitul Duminica a VIII-a dup\ Pa[ti (Duminica Mare) (a Rusaliilor (Cincizecimii); (†) Pogorârea Sf. Duh); Ap. Fapte II, 1-11; Ev. Ioan VII, 37-53; VIII, 12 13 L (†) Sf. Treime; Sf. Mc. Achilina; Sf. Trifilie, Ep. Levcosiei din Cipru

1. OR|{EL ~NTRE CHITILA {I TÂRGOVI{TE AFLAT PE DN 71 VIT| TIBETAN| 2. LUATE CA OCAZIE VERTICAL 3. PRIVIT BINE - REPERE! 4. IREAL DE LA ~NCEPUT! REZOLVARE NR. ANTERIOR: NUCLEU EXTREM DE PUTERNIC 5. SUFER| PE GUR| - URM| DE EVENIMENT TOC-PRECAR-RACARIARA-ARABI-SUTI-NA6. EXPERT LA IE{IREA VOCAL| AMIAZA-D-ACANTA- A7. LEU ~NT|RÂTAT... RECENT. - A SPRIJINI ACR-VERTIJ-FLECARA8. MIERO{I. - TARE ~N CONSTITU}IE . AU-IEN-REPORT-RADI9. AXIOM| - ASISTAT ~N CENTRU... GHERGANI! AN-ANA-INAR-TOCAT 10. SE ~NCINGE LA LIPEAL| - STRÂNSE BINE

18 S Sf. Mc. Leontie, Ipatie [i Teodul; Cuv. Erasm (Odovania Praznicului Pogorârii Duhului Sfânt) 19 D Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare (L\satul secului pentru Postul Sf. Ap. Petru [i Pavel) 22 M †) Sf. Ier. Grigorie Dasc\lu, Mitr. }\rii Române[ti; Sf. Sfin]it Mc. Eusebie; Sf. Mc. Zenon, Zina [i Galaction (Post) 24 V (†) Na[terea Sf. Ioan Botez\torul (Sânzienele); †) Sf. Niceta de Remesiana; Aducerea moa[telor Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava (Dezlegare la pe[te)

25 S Sf. M. Mc. Fevronia; Cuv. Dionisie [i Dometie (Dezlegare la pe[te) 26 D Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ioan, Ep. Go]iei (Dezlegare la pe[te) Duminica a II-a dup\ Rusalii (a Sf. Români; Chemarea primilor Apostoli); Ap. Romani II, 10-16; Ev. Matei IV, 18-23; glas 1, voscr. 2 27 L Cuv. Samson, primitorul de str\ini; Sf. Mc. Anect; Sf. Ioana Mironosi]a (Post) 29 M (†) Sf. Ap. Petru [i Pavel (Dezlegare la pe[te) 30 J † Soborul celor 12 Sf. Ap.; .†) Sf. Ier. Ghelasie de la Râmet


cyanmagentayellowblack

±

24

±

Publicitate

aprilie 2011

Naum, 1.7 Domnul este bun, El este un loc de sc\pare în ziua necazului; [i cunoa[te pe cei ce se încred în El. Matei 11:29-30 Luati jugul Meu asupra voastr\, [i înv\]a]i de la Mine, c\ci Eu sunt blân [i smerit cu inima; [i ve]i g\si odihn\ pentru sufletele voastre. C\ci jugul Meu este bun, [i sarcina Mea este u[oara. Eclesiastul 9:10 Tot ce g\se[te mâna ta s\ fac\, f\ cu toat\ puterea ta! Proverbe 16:32 Cel ce este st\pân pe sine pre]uie[te mai mult decât cel ce cucere[te cet\]i. Proverbele, 20.19 Cine umbl\ cu bârfeli d\ pe fa]\ lucrurile ascunse; [i cu cel ce nu-[i poate ]ine gura s\ nu te amesteci. Proverbele, 15.1 Un r\spuns blând potole[te mânia, dar o vorb\ aspr\ atâ]\ mânia. Proverbele, 14.21 Cine dispre]uie[te pe aproapele s\u face un p\cat, dar ferice de cine are mil\ de cei nenoro-

ci]i. Eclesiastul, 11.1 Arunc\-]i pâinea pe ape, [i dup\ mult\ vreme o vei g\si iara[i! Proverbele, 22.9 Omul milostiv va fi binecuvântat, pentru c\ d\ saracului din pâinea lui Luca, 6.38 Da]i, [i vi se va da; ba înc\, vi se va turna în sân o m\sur\ bun\, îndesat\, cl\tinat\, care se va v\rsa pe deasupra. C\ci cu ce m\sur\ ve]i m\sura, cu aceea vi se va m\sura." 2 Corinteni, 9.7 Fiecare s\ dea dup\ cum a hot\rât în inima lui: nu cu p\rere de r\u, sau de sil\, c\ci "pe cine da cu bucurie, îl iube[te Dumnezeu." Proverbele, 11.24 Unul, care d\ cu mâna larg\, ajunge mai bogat; [i altul, care economise[te prea mult, nu face decât s\ s\r\ceasc\. Proverbele, 19.17 Cine are mila de s\rac, împrumut\ pe Domnul, [i El îi va r\spl\ti binefacerea.

Ofert\ educa]ional\: - Profil uman – 90 de locuri- Specializarea Filologie - Profil Real – 60 de locuri- Specializarea –Matematic\-Informatic\

Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari Misiunea [colii: {coala noastr\ promoveaz\ calitatea, performan]a, valorile europene, egalitatea [anselor [i deschiderea spre înv\]are pe tot parcur sul vie]ii.

Personal didactic: 10 cadre didactice titular, 7 suplinitori califica]i; Gradul didactic I-4, gradul II – 2, definitivat – 6, debutanti –4;Asisten]\ Psihopedagogica Personal nedidactic: 3 îngrijitori Elevi: IX – XII – 280 de elevi.

Începând cu anul [colar 2011-2012, liceul va fi reabilitat în totalitate, urmând s\ i se adauge înc\ un corp de cl\dire în care vor func]iona laboratoare ultramoderne de biologie, fizic\, chimie, biblioteca [i sala de lectur\, cabinet psihopedagogic [i amfiteatru.

Lecturi preferate:

de Adrian P\unescu Acei care dispre]uiesc ]\ranii Sunt ei, întâi, vrednici de dispre] S\ d\m alt pre] istoriei str\danii De-a face pâinile acestei vie]i A[a se-arat\ adev\rul iat\ C\ nu se va putea f\r\ ]\rani Ca-ntreaga lume este tulburat\ Stricând substratul miilor de ani. {i dac\ vrem p\mântul s\ tr\iasc\ {i oamenii s\ aib\ a[ez\mânt S\ punem pre] pe clasa ]\r\neasc\ {i s\ ne-ntoarcem ochii spre p\mânt. Problema alimentelor din lume Atâta câte sunt, câte vor fi, Nu e a celor pu[i doar s\ consume {i-a cârtitorilor din b\c\nii. Problema e a clasei care face Pe care mul]i nu dau m\car doi bani S\ nu ne fie pie]ele s\race Nevoie este iar\[i de ]\rani }\rani reali [i nu legende stranii Care nimic, nu vor nimic nu zic, Ne trebuie, ne trebuie ]\ranii Dar nu la pre] redus [i num\r mic Ne trebuie ]\rani tr\ind în sate, Tr\ind bogat spre a rodi bogat Numai a[a, numai a[a se poate }\ranul s\ se-ntoarc\ iar în sat {i nu e ]ar\, ]ar\-n care unii Decât ceilal]i egali sunt mai egali Pe vatra veche retrezi]i t\ciunii La-ntrebarea ]\ranilor real\.

Stima]i cet\]eni, Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

Colectivul redac]ional:

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

Procesare - Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de câmp; - 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\. Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii, Ene Mihai, la num\rul de telefon: 0763.652.337; 0764.030.370

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc______________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ _________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

±

Pentru eventualele disfunc]ionalit\]i ^n ceea ce prive[te iluminatul public (^ntreruperea curentului, becuri lips\ etc) v\ rug\m s\ informa]i la numerele de telefon:- 0745349709 ing. Manu Marian [ef serv. administrativ. - 0245658611 - secretariatul Prim\riei ora[ului R\cari; V\ mul]umim pentru colaborare!

S.C NEDALIMENT PROD SRL R|CARI, Str. Fabrica de zah\r, nr. 378 Jude]ul DÂMBOVI}A Angajeaz\: Fete pentru produc]ia de frig\rui - programul de zi 8-12 ore/zi - 845 lei salariu brut - ore suplimentare pl\tite dublu RELA}II LA TELEFOANELE: 0732940582; 0372712607

± cyanmagentayellowblack

Ziarul nr 33  

Motto: Psalmii, 37. 23 Domnul înt\re[te pa[ii omului, când Îi place calea lui pag. 14 cyanmagentayellowblack pag. 12,13,16 pag. 21 pag. 22 A...

Advertisement