Page 1

±

±

cyanmagentayellowblack

An III, nr. 27, Octombrie 2010, 24 pagini

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro

“~n munc\ e s\n\tatea, cinstea, puterea [i farmecul vie]ii” (Alexandru Vlahu]\)

Dac\ ar fi s\ judec\m dup\ proiectele realizate în R\cari, în ultimii doi ani, putem spune, f\r\ a exagera câtu[i de pu]in, c\ la R\cari criza n-a ajuns. Asfaltare, 7 km pe DC 43 A [i 3 km pe DJ 711 A, C\min Cultural, Sediu administrativ Ghimpa]i, locuri de joac\, reabilitare [coli, biserici înc\lzite, Sal\ de sport, Baza sportiv\ R\cari, Baza sportiv\ St\ne[ti, asfaltare str\zi în Ghergani [i Mavrodin, amenaj\ri parc\ri [i extindere trotuare, îmbun\t\]irea aliment\rii cu energie electric\ a localit\]ilor prin realizarea unor noi posturi de transformare, înfiin]area Poli]iei Comunitare, dotarea cu autoturism propriu, [coli înc\lzite... Proiecte realizate de actuala conducere a localit\]ii, cu un executiv sus]inut de c\tre Consiliul local, f\r\ ^ncuviin]area c\ruia, nimic nu ar fi fost posibil. Ce planuri avem pentru 2011? M\re]e! {i cu ajutorul echipei formate din executiv, Consiliul local,

pag. 19 ±

Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, domnul senator Valentin Calcan, finele anului 2011 va demonstra c\ am avut dreptate. Mai deun\zi un coleg consilier, care, din motive care-mi scap\, a p\r\sit Consiliul local (cu toate ca aprecia munca primarului [i media atunci când era cazul, anumite dispute), într-un monolog specific “gândea” cu glas tare: “Bune proiectele, dar s\ se [i realizeze”. A venit etapa în care ne putem mândri cu multe proiecte realizate, cu altele, ^n faza de implementare [i altele în faza de întocmire a studiului de fezabilitate pentru cereri de finan]are. În acest moment nu exist\ surs\ de finan]are cu adresabilitate pentru ora[ul R\cari, care s\ nu fie atacat\. Sumele atrase sunt ame]itoare, cu multe zerouri [i exprimate în moneda european\. Ce urmeaz\: mult, mai mult, maxim. Maxim posibil! Astfel, prioritar este proiectul pentru ap\ [i canal în R\cari, Ghergani, Mavrodin, proiect de circa 3 milioane de euro, având ca surs\ de finan]are Ministerul

pag. 7

Mediului. Lungimea ini]ial\ va fi de circa 5500 m, ca investi]ie nou\, urmând s\ atragem noi fonduri pentru extindere în anii urm\tori. Asfaltarea drumurilor continu\ prin accesarea proiectului “10.000 de km de drumuri de interes jude]ean [i local”. ~ncepe construirea parcurilor de panouri solare cu fonduri de la Ministerul Mediului [i tot de aici venind [i finan]area pentru înfiin]area spa]iilor verzi în localitate. Vor demara lucr\rile de reabilitare la {coala Ghergani [i Liceul R\cari. Centrul de zi (Pentru copii afla]i în dificultate) de la St\ne[ti î[i va deschide, în 2011, por]ile. La Colacu, va deveni func]ional cimitirul local având în vedere criza locurilor de veci cu care se confrunt\ localitatea. Realizarea [an]urilor [i subtravers\rilor pentru scurgerea apelor pluviale va continua în toate zonele localit\]ii. Drumurile de exploatare prinse în proiect vor fi reabilitate pân\ la sfâr[itul anului, astfel încât, vor fi scurtate traseele între localit\]i [i accesul la terenurile agricole va fi mai u[or de f\cut.

pag. 12,13

pag. 5

(urmare ^n pagina 2)

pag. 3,4,10 cyanmagentayellowblack

pag. 9 ±


± ±

±

Actualitate

OCTOMBRIE 2010

(urmare din pagina 1)

2

Centrul de Asisten]\ MedicoSocial\ de la Ghergani va c\p\ta o alt\ înf\]i[are [i se va extinde cu circa 60 de locuri, cu adresabilitate pentru oamenii în vârst\, cu diverse afec]iuni care au nevoie de îngrijire medical\. “{efu’, la noi nu e criz\, nu ne mai oprim?!...” Era întrebarea adresat\ de un coleg, cu ceva timp în urm\. Nu cred c\ ne vom opri curând. Pentru c\ sunt multe, foarte multe de f\cut. {i atunci când ora[ul R\cari va deveni un ora[ european, vom avea ce face. A[a cum spuneam: mult, mai mult, maxim! Cu sprijinul echipei enumerate, cu voia Domnului, cu mult\ r\bdare [i în]elepciune, chibzuin]\ [i abnega]ie, cu sprijinul moral al locuitorilor ora[ului R\cari [i nu numai, toate cele enumerate vor deveni realitate. {i bineîn]eles c\ nu ne vom opri aici. Vom valorifica toate oportunit\]ile ce vor apare fie de la Guvernul României, Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a sau fonduri europene. Spuneam de sprijin moral, la care am ad\uga [i r\bdare, în]elegere... ce frumos ar fi! Dar când vezi sau auzi, pe o baz\ sportiv\ compatibil\ cu Liga a II-a cel pu]in, cu echipe

Începând cu 1 ianuarie 2011 la nivelul ora[ului R\cari va func]iona Poli]ia Local\, înfiin]at\ prin Hot\rârea Consiliului Local al ora[ului R\cari, num\rul 86/29.10.2010, conform Legii poli]iei locale, nr. 155 din 12 iulie 2010. Diferen]ele între viitoarea Poli]ie Local\ [i actuala Poli]ie Comunitar\ ]in mai ales de atribu]ii, care au fost mult extinse, nu numai în materie de ordine public\, ci mai ales pe linie de circula]ie ru]ier\. Practic, prin noua lege, Poli]ia Local\ devine egal\ Poli]iei Na]ionale în multe privin]e, iar politi[]ii locali, înarma]i ca [i omologii lor na]ionali, î[i vor dep\[i actualul stadiu, prin preluarea de atribu]ii noi. Noua structur\ se va înfiin]a prin

±

ce joac\ în liga a IV-a [i se afl\ la jum\tatea clasamentului: “Las\, m\, c\ bine le face; ce m-a[ bucura s\ le mai dea vreo dou\!”. În condi]iile în care adversarul era pe podium [i echipa s-a prezentat cel pu]in onorabil, locul aplauzelor a fost luat de fluier\turi [i poate, doar prezen]a primarului a descurajat eventualele injurii, cu glas tare, c\ printre din]i... s\ tot fi fost. Dac\ ]op\im numai la victorie [i nu analiz\m la rece situa]ia, punând în balan]\ realitatea, ce s\ mai vorbim de fairplay... Uit\m prea repede c\ în urm\ cu câ]iva ani ne zb\team undeva printre “Onoare” sau chiar... ne autodizolvasem. Pu]in\ lume [tie cu ce eforturi ocup\m onorabilul (zic eu) loc 7 [i nu pot decât s\ felicit echipa [i conducerea echipei pentru evolu]ie, comportament, stil de joc [i fair-play-ul de care dau dovad\, de cele mai multe ori. Succes în continuare [i voi fi aproape atâta timp cât exist\ disciplin\ [i seriozitate. N-ar strica [i mai mult\ performan]\, dar gândesc, c\ vine pe parcurs. Ora[ul merit\ aceast\ echip\ condus\ de un antrenor de renume ce intra în casele

transformarea actualei Poli]ii Comunitare, ce va fi organizat\ ca un compartiment în subordinea primarului ora[ului R\cari. Pân\ la aceasta dat\ nu au fost adoptate normele metodologice, pentru a putea fi identificate procedurile privind organizarea acestor structuri. Cert este c\ mai multe atribu]iuni din domeniul controlului comercial [i al autoriz\rii în construc]ii vor ie[i din subordinea aparatului de specialitate al primarului [i vor intra sub competen]a noii poli]ii, pe lâng\ l\rgirea spectrului de atribu]ii în domeniul circula]iei rutiere [i al ordinii publice. În domeniul rutier, poli]i[tii locali vor c\p\ta atribu]ii de dirijare a circula]iei [i de asigurare a fluen]ei traficului, singuri sau în cooperare cu structurile Poli]iei Române, inclusiv în privin]a transporturilor speciale [i a celor agabaritice. În cazul accidentelor de circula]ie, poli]ia local\ va avea dreptul de a asigura paza locului accidentului, prin luarea tuturor m\surilor de conservare a urmelor [i identificare a martorilor, îns\ anchetarea cauzelor care au dus la producerea accidentelor r\mân de competen]a Poli]iei

românilor pe calea undelor (bineîn]eles a nu se în]elege altfel, chiar dac\ juca la Dinamo). Multumesc, Lic\ Movil\, fii tare în continuare, c\ poate într-o buna zi, împreun\ vom urca pe podium. În acela[i timp, pot spune: Lic\ Movil\ po]i fi mai mult! {tim c\ po]i! Hai c\ am luat-o pe... terenul de fotbal. Mai e mult pân\ la rolul de comentator sportiv. Dar cum [i baza sportiv\ se num\r\ printre realiz\rile noastre, trebuie s\ se bucure de aten]ia cuvenit\. Al\turi de celelalte puncte ale noastre – cu care ne mândrim – [i baza sportiv\ ne-a propulsat în top. Este una dintre cele mai reu[ite din jude], invidiat\ de mul]i iubitori ai sportului [i nu numai. Suntem în top pentru c\, a[a cum am mai spus, “Marile proiecte merg mai departe!” Împreun\ s\ încerc\m s\ sfid\m criza. Dac\ ast\zi, în situa]ia financiar\ în care se afl\ omenirea, ne descurc\m, ce ar fi însemnat o situa]ie normal\ pentru ora[ul R\cari... Dar [i aceast\ încercare are partea bun\. Ne înva]\ s\ fim mai chibzui]i, mai cump\ta]i. Este [i o încercare [i o provo-

Na]ionale. Cea mai mare noutate o reprezint\ îns\ dreptul de a constata contraven]ii [i de a aplica sanc]iunile prev\zute de Codul Rutier cu privire la oprirea, sta]ionarea [i parcarea neregulamentar\ a autovehiculelor, precum [i la accesul interzis, având dreptul de a dispune m\suri de ridicare a autovehiculelor sta]ionate neregulamentar. Politi[tii locali vor avea, dreptul de a opri vehicule, de a-i sanc]iona pe pietoni, bicicli[ti, conduc\torii de mopede [i vehicule cu trac]iune animal\. În materie de ordine public\, viitoarea Poli]ie Local\ are, prin noua lege, va prelua atribu]ii de protec]ie a personalului din aparatul de specialitate al primarului, din institu]iile sau serviciile publice de interes local, în timpul efectu\rii unor controale de specialitate. În plus, politi[tii locali vor fi împuternici]i s\ execute [i mandatele de aducere, în baza c\rora pot duce o persoan\ în fa]a organelor de urm\rire penal\ sau a instan]elor de judecat\. Cadrul legal de organizare [i func]ionare a Poli]iei locale este stabilit de Legea nr 155 din 12 iulie 2010, lege prezentat\ în

black

care pentru noi, din care sigur vom ie[i cu fruntea sus: “Ca trestia ne-am îndoit dar nu ne-am rupt”. Ne revenim [i mergem mai departe. C\ci dup\ ploaie [i furtun\, va veni [i vreme bun\! S\ nu pretindem ca lucrurile s\ se schimbe, dac\ tot timpul facem acela[i lucru. Criza este cea mai binecuvântat\ situa]ie care poate ap\rea pentru ]\ri [i persoane, pentru c\ ea atrage dup\ sine progrese. Creativitatea se na[te din necesitate, precum [i ziua se na[te din noapte. În perioada crizei, se nasc inven]iile, descoperirile [i marile strategii. Cine dep\[e[te criza se dep\[e[te pe sine însu[i, f\r\ a r\mâne “dep\[it”. Cine atribuie crizei e[ecul î[i ameninta propriul talent [i respect\ mai mult problemele decât solu]iile. Adev\rata criz\ este criza incompeten]ei. Problema persoanelor [i ]\rilor este lenea [i indiferen]a, pentru a g\si solu]ii [i ie[iri din astfel de situa]ii. F\r\ criz\ nu exist\ duel, f\r\ duel via]a e o rutin\, o agonie lent\. F\r\ criz\ nu exist\ valoare. În perioada crizei înflore[te ce-i mai bun în fiecare, pentru

continuare în sintez\. CAPITOLUL II Organizarea Poli]iei locale ART. 3. - (1) Poli]ia local\ se organizeaz\ [i func]ioneaz\, prin hot\râre a autorit\]ii Deliberative dup\ cum urmeaz\: A) ca un compartiment func]ional în aparatul de specialitate al primarului; B) ca institu]ie public\ de interes local, cu personalitate juridic\; (2) În municipiul Bucure[ti Poli]ia local\ se organizeaz\ [i func]ioneaz\, dup\ cum urmeaz\: A) prin hot\râre a Consiliului General al Municipiului Bucure[ti pentru Poli]ia Local\ a Municipiului Bucure[ti; B) prin hot\râre a fiec\rui consiliu local. (3) Poli]ia local\ de la nivelul unei unit\]i administrativ-teritoriale poate deta[a politi[ti Locali la nivelul altor unit\]i administrativ-teritoriale, în condi]iile hot\rârilor adoptate de Consiliile locale interesate [i în baza acordurilor încheiate între unit\]ile administrativ teritoriale respective. Unitatea administrativ teritoriala de la nivelul careia se detaseaza Politi[tii locali, încheie acorduri cu fiecare uni-

c\ f\r\ criz\, orice vânt este o mângâiere. Dac\ vorbim de criz\, o promov\m, iar t\cerea este o exaltare a conformismului. “În loc de toate acestea, mai bine s\ muncim! S\ termin\m odat\ cu singura criz\ ame]itoare, tragedia de a nu dori s\ lupt\m pentru a o dep\[i”. (Albert Einstein). Continuând ideea, consider c\ nu h\rm\laia [i agita]ia, îmbr\carea unor membri de partid în straie de sindicali[ti [i incitarea la violen]\, cu amenin]area “glon]ului pe ]eav\” sunt solu]ia, ci concentrarea [i lupta cu nep\sarea [i cer[itul de la stat, sub o form\ sau alta. “Dac\ folosim orice experien]\ ca s\ ne sporim cuno[tin]ele pentru a le folosi spre binele omenirii, aceasta va produce o schimbare în noi [i în lumea noastr\; cunoa[terea este putere” (F. Bacon). Pân\ data viitoare, s\ auzim numai de bine!

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu, Primarul ora[ului R\cari.

tate administrativ-teritorial\, în parte, care beneficiaz\ de serviciile politi[tilor ce fac obiectul detasarii, cu precizarea în buget a surselor de finan]are; (4) Modul de organizare, structura functionala, statul de functii, numarul de posturi si Categoriile de personal încadrat, normele de înzestrare si consum de materiale ale politiei Locale se stabilesc prin regulamentul de organizare [i func]ionare, elaborat pe baza Regulamentului cadru de organizare [i func]ionare a poli]iei locale. (5) Num\rul de posturi pentru personalul contractual cu atributii de paz\ se stabile[te în func]ie de num\rul [i importan]a obiectivelor care trebuie asigurate cu paz\. (6) Regulamentul de organizare [i func]ionare a poli]iei locale se aprob\ prin hotarâre a autorit\]ii deliberative, la propunerea primarului/primarului general, cu avizul consultativ al Comisiei locale de ordine public\, constituit\ conform prevederilor art. 28. ART. 4. - (1) Poli]ia local\ se organizeaz\ pe compartimente func]ionale, la nivel de direc]ii Generale, direc]ii, servicii [i/sau birouri, conform prevederilor Regulamentului cadru de Organizare [i func]ionare. (2) Conducerea operativ\ a acesteia se asigur\ în condi]iile prezentei legi. SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene

±


± ±

De interes cet\]enesc

OCTOMBRIE 2010

data de 29.10.2010 orele Î n12:00, în sala de sedin]e a

Consiliului R\cari, a avut loc sedin]a ordinar\ la care au participat to]i consilierii. Din partea PNL, a participat domnul Sandu Gabriel. Ordinea de zi a fost votat\ în unanimitate, dup\ unele modific\ri. Domnul Petre Marin, pre[edinte de sedin]\ trece la parcurgerea ordinei de zi, astfel: 1. Proiect de hot\râre privind aprobarea obiectivului de investi]ii: “Sisteme de alimentare cu apa [i canalizare în localitatea R\cari, jude]ul Dâmbovi]a”. Având în vedere oportunitatea acces\rii unor proiecte sus]inute prin derularea de c\tre Autoritatea pentru Protec]ia Mediului a unor programe de finan]are nerambursabil\ din fonduri structurale, în luna septembrie a fost aprobat [i publicat Ghidul de finan]are pentru “programul vizând protec]ia resurselor de ap\, sisteme integrate de alimentare cu ap\, sta]ii de tratare, canalizare [i sta]ii de epurare”. Înc\ din luna martie 2010, a fost promovat\ procedura de întocmire a documenta]iilor primare pentru implementarea acestui proiect, procedur\ care în urma etapelor de publicare în SEAP – pentru achizi]ia public\ “servicii – cerere de ofert\”, a fost adjudecat\, astfel c\ la aceasta dat\, ne afl\m în situa]ia de a putea promova cererea de finan]are în prima sesiune de depunere a proiectelor, respectiv în perioada 18.10.2010 – 17.11.2010. Pentru respectarea cerin]elor Ghidului de finan]are a acestui program, autoritatea local\ trebuie s\ parcurg\ anumite etape în adoptarea unor m\suri de organizare. Prezentul proiect de hot\râre, privind accesarea sursei de finan]are prin programul vizând Protec]ia resurselor de ap\, sisteme integrate de alimentare cu ap\, sta]ii de tratare, canalizare [i sta]ii de epurare pentru ora[ul R\cari [i cartierele Ghergani [i Mavrodin face parte din aceste etape. Domnul primar arat\ c\, acum un an, vorbeam despre proiectul în sine privind realizarea apei [i canaliz\rii, dar a venit [i vremea realiz\rii lui. Pentru realizarea acestui obiectiv sunt urm\toarele cerin]e: - sta]ia de epurare s\ aib\ minimum 300 m dep\rtare fa]\ de cea mai apropiat\ locuin]\ deservit\; - s\ existe un drum de acces pe care s\ se poat\ circula; - s\ fie aproape de o surs\ de electricitate, nu obligatoriu, dar ca o cerin]\ din punct de vedere economic. -s\ fie aproape de un emisar (ap\ curg\toare). Apa rezultat\ în urma epur\rii (teoretic aproape de calit\]ile apei potabile) sa fie deversat\ în apa curg\toare; - s\ fie echilibrat\ ca amplasare, nu trebuie amplasat\ la marginea aglomer\rii cartierului pentru a fi nevoi]i s\ transport\m apele uzate pe distan]e mari. Având în vedere cele trei cartiere, orientarea prim\riei este amplasarea la Ghergani, în zona islazului, conform schitei anexate în dosarul cu documentele [edin]ei de Consiliu local,

±

deoarece: - avem energia electric\ la col], la I.E.L.I.F - drumul de exploatare existent ne permite s\ ajungem la aceast\ loca]ie, la 50 de metri de emisar, la peste 300 de metri de ultima locuin]\. Sta]ia de epurare va deservi cele trei cartiere, R\cari, Ghergani [i Mavrodin. În prima faza trebuie s\ ne limit\m la valoarea proiectului, la valoarea de finan]are mai bine zis, care se ridic\ la 110 miliarde, din care valoarea eligibil\ va fi de 90 miliarde lei si neeligibila de 20 miliarde lei. Pentru partea eligibil\ banii vin de la fondul de mediu, în limita a 90 miliarde, ca noi s\ avem o cofinan]are de 5 % din partea de cheltuieli eligibile. Toat\ cheltuiala neeligibil\ va trebui s\ fie suportat\ din bugetul local. În total, contribu]ia bugetului local va fi de aproximativ 20 de miliarde lei. Pentru suma aceasta vom fi sprijini]i de Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a pentru care localitatea R\cari reprezinta o prioritate. Din bugetul local vom suporta ceva, dar ne vom asocia cu CJ Dâmbovi]a pentru a asigura aceasta cofinan]are, fiind o condi]ie eliminatorie; Cât prive[te capitolul “Indicatorii tehnicoeconomici privind captarea [i aduc]iunea apei”, în prima faz\ va fi vorba de: - dou\ foraje la 125 m, conducta de aduc]iune a apei brute de la pu] pân\ la bazinul de preparare. - re]eaua de distribu]ie ap\ potabil\ va fi de 5456 m, de canalizare, ape uzate, de 5800 m, sta]ia de vacuum, conducta de refulare ape uzate pe o lungime de 2159 m [i o sta]ie de epurare ape uzate menajere. Ca [i întindere, în principiu, cifrele sunt prezentate cu exactitate, dar nu la milimetru. Zona unde se va ac]iona în prima faz\ este astfel: se va pleca de la sta]ia de epurare pân\ la gar\, ca s\ asigur\m epurarea apelor uzate de la {coala veche Ghergani, la C.A.M.S, gr\dini]a [i actuala [coala (care va deveni gr\dini]a) [i blocurile ANL. Pe strada Ion Ghica [i apoi pe strada Ana Ip\tescu, vom acoperi zona pân\ la strada Republicii (Liceul Teoretic “Ion Ghica”, Judec\toria, dar în special blocurile), iar pe partea cealalt\, de la strada Republicii sau de la Prim\rie pân\ la [coal\, ca s\ asigur\m principalele obiective. Suntem nevoi]i, conform Ghidului, s\ mergem în paralel cu apa [i canal, din

mai multe considerente, din care, unul ar fi cel de contorizare; nu se poate monta debit-metru pe canalizare [i plata apelor uzate se va face pe baza apei consumate de la re]eaua centralizat\. Pornind de la sta]ia de ap\ care va fi amplasat\ în aceea[i loca]ie, unde se afl\ [i acum, lucr\rile de ap\ [i canal vor merge în paralel. În linii mari, acestea sunt loca]iile unde vor începe lucr\rile în prima faz\. Calculul pentru conducte, este f\cut, deja avem SF. Odat\ cu ob]inerea altor finan]\ri, se va fora un nou pu], poate un bazin de stocare a apei, iar la sta]ia existent\ se va adauga un modul. În aceast\ faz\ suntem în discu]ie cu consultantul pentru a alege varianta pe vacuum [i iat\ detaliile tehnice: exist\ un studiu comparativ [i consultantul a ajuns la aceast\ solu]ie pentru c\ este mai economic\ [i mai u[or de între]inut. Comparând-o cu varianta gravita]ional\, ar fi fost nevoie de o pant\ de 3 la 1000 (la 1000 de metri o pant\ de 3 metri, însemnând ca la 2000 de m diferen]a s\ fie de 6 m), foarte greu de realizat [i foarte costisitor. La varianta prin vacuum, adâncimea este sub adâncimea de înghe], la 1 m, mai prezint\ avantajul ca în cazul de spargere a conductei nu va fi nimic eliminat în exterior, ci va fi absorbit în instala]ie. În zona liceului, se va monta o sta]ie de creare a vacuumului; în principal, în toat\ localitatea va fi o conduct\ de vacuum care va absorbi apele menajere; între sta]ia de creare a depresiunii [i sta]ia de epurare va fi o conduct\ unde apele sunt împinse pân\ în sta]ia de epurare, iar apa epurata va fi deversat\ în emisar (apa curg\toare). Pentru ca Ministerul Mediului s\ acorde aceast\ finan]are, este nevoie ca terenul unde vor fi amplasate obiectivele, s\ fie trecut în proprietate public\ printr-o hot\râre a Consiliului local (s\ fie transferat din domeniul privat în domeniul public al localit\]ii). Cele 11 milioane RON ajung s\ facem apa [i canal pe tronsoanele pe care deja le-am stabilit, pe lungimile precizate. Diferen]a de lungime între re]eaua de canalizare (5800 m) [i re]eaua de ap\ (5456 m), vine de la o lungime de conduct\ necesar\ la racordul la fiecare c\min. Din loc în loc vor exista c\mine, la care se pot racorda mai multe gospod\rii, c\mine care vor avea un

black

3

±

recipient [i totul va fi comandat pneumatic, nu implic\ consum de energie electric\ la aceste c\mine. Energia electric\ va fi folosit\ la sta]ia de epurare [i la sta]ia de vacuum. Când apele uzate din c\min ajung la un anumit nivel, o supap\ declan[eaz\ o van\, care e deschis\ [i, pe principiul aspiratorului, apele uzate din acest c\min, pleac\ pe conducta de vacuum, ajungând în sta]ia de vacuum, de unde sunt pompate mai departe c\tre sta]ia de epurare. Acest vacuum este creat de un grup de creare a depresiunii, care func]ioneaz\ 4 ore din 24. Deci, nu este o pomp\ care func]ioneaz\ tot timpul, rentabil\ din punct de vedere al economiei dar [i pentru asigurarea unei perioade de avarie (oprirea curentului electric, de exemplu). Toate c\minele, bazinul colector, conducta de refulare, constituie în sine un depozit temporar unde exist\ suficient volum ca apele uzate s\ fie înmagazinate f\ra a produce disfunc]ionalit\]i. Supus la vot, proiectul a trecut cu majoritate, o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 2. Proiect de hot\râre privind aprobarea amplasamentului pentru sta]ia de epurare ape uzate a ora[ului R\cari. Una dintre cerin]ele minim obligatorii a fi respectate din punct de vedere tehnic pentru ca acest obiectiv de investi]ii s\ poat\ fi utilizat la parametrii tehnici maximi, atât pentru sta]ia de tratare a apei cât [i a sta]iei de epurare ape uzate, este aprobarea amplasamentului pentru sta]ia de epurare ape uzate. Având în vedere cerin]ele prezentate mai sus, [i, pentru ca aceast\ investi]ie s\ poat\ deservi la capacitate întreaga zona propus\ a fi acoperit\ atât de re]eaua de ap\ cât [i de re]eaua de canalizare, se impune amplasarea sta]iei de epurare ape uzate în localitatea Ghergani, islaz Ghergani. Proiectul a trecut cu majoritate, înregistrându-se o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 3. Proiect de hot\râre privind aprobarea amplasamentului pentru sta]ia de pompare [i tratare a apei potabile a ora[ului R\cari. Având în vedere faptul ca în inventarul bunurilor ce apar]in domeniului public al ora[ului R\cari, {coala R\cari este înscris\ în anexa nr 64 la HGR num\rul 1350/2002, pozi]ia num\rul 103, cu o suprafa]\ de teren intravilan de 13.190 mp, nefiind înscris\ [i suprafa]a aferent\ gospod\riei de ap\, se impune ini]ierea acestui proiect de hot\râre prin care s\ fie introdus\ în domeniul public al ora[ului R\cari, suprafa]a de 17.325 mp situat\ în acest amplasament [i înaintarea documenta]iei specifice pentru intabularea propriet\]ii [i înscrierea în Cartea funciar\ a ora[ului R\cari. Aceast\ procedur\ va conduce la posibilitatea unei mai bune organiz\ri cadastrale a acestei zone, având în vedere amplasarea sta]iei de pompare [i tratare a apei potabile în vederea realiz\rii obiectivului de investi]ii privind apa [i canalizarea în localitatea R\cari. Proiectul a fost supus aprob\rii [i adoptat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. (urmare ^n pagina 4)

±


±

±

Actualitatea ^n imagini

OCTOMBRIE 2010

(urmare din pagina 3)

4

4. Proiect de hotarâre privind aprobarea înscrierii în domeniul public al ora[ului R\cari a suprafe]ei aferente sta]iei de epurare ape uzate a ora[ului R\cari. Pentru realizarea “Programului vizând Protec]ia resurselor de ap\, sisteme integrate de alimentare cu ap\, sta]ii de tratare, canalizare [i sta]ii de epurare”, se propune introducerea în domeniul public al ora[ului R\cari a suprafe]ei aferente sta]iei de epurare ape uzate, situate în localitatea Ghergani, punct islaz [i înaintarea documenta]iei specifice pentru intabularea propriet\]ii pentru înscrierea în Cartea funciar\ a ora[ului R\cari, se prezint\ prezentul proiect de hot\râre. Propunerea este supus\ la vot [i aprobat\ cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 5. Proiect de hot\râre privind aprobarea înscrierii în domeniul public al ora[ului R\cari a suprafe]ei aferente sta]iei de pompare [i tratare a apei potabile a ora[ului R\cari. Supus la vot, proiectul a fost aprobat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 6. Proiect de hot\râre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investi]ii “Sisteme de alimentare cu ap\ [i canalizare în localitatea R\cari, jude]ul Dâmbovi]a”. Pentru respectarea cerin]elor Ghidului de finan]are a programului privind lucr\rile de alimentare cu ap\ [i canalizare, autoritatea local\ ini]iaz\ acest proiect pentru aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici pentru acest obiectiv de investi]ii. Obiectivul principal al realiz\rii acestui proiect este crearea unor condi]ii de trai la standarde europene precum [i rezolvarea unor probleme care a[teapt\ de mul]i ani. Supus la vot, proiectul este aprobat cu unanimitate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 7. Proiect de hot\râre privind aprobarea acces\rii “Programului de finan]are vizând protec]ia resurselor de ap\, sisteme integrate de alimentare cu ap\, sta]ii de tratare, canalizare [i sta]ii de epurare”. În luna martie 2010 a fost promovat\ procedura de întocmire a documenta]iilor primare pentru implementarea acestui proiect, procedur\ care, în urma etapelor de publicare în SEAP pentru achizi]ia public\ “servicii – cerere de ofert\”, procedura a fost adjudecat\ astfel c\ se

±

poate promova cererea de finan]are în prima sesiune de depunere a proiectelor, respectiv în perioada 18.10.2010 – 17.11.2010. Drept urmare se supune spre aprobare proiectul de hot\râre privind accesarea sursei de finan]are pentru programul de realizare a aliment\rii cu ap\, sta]iei de tratare, canalizare [i sta]iei de epurare pentru ora[ul R\cari [i cartierele Ghergani [i Mavrodin. Supus la vot, proiectul a fost aprobat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 8. Proiect de hot\râre privind aprobarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investi]ii “Sisteme de alimentare cu ap\ [i canalizare în localitatea R\cari, jude]ul Dâmbovi]a”. Având în vedere parcurgerea etapelor în adoptarea unor m\suri de organizare a derul\rii Programului de realizare a aliment\rii cu ap\ [i canalizare, se propune spre aprobare prezentul proiect de hot\râre privind aprobarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investi]ii precizat. Supus la vot, proiectul este aprobat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 9. Proiect de hot\râre privind trecerea din domeniul privat al ora[ului R\cari în domeniul public al ora[ului, a suprafe]ei de 2850 mp situat\ în satul St\ne[ti, strada C. Brâncoveanu, jude]ul Dâmbovi]a. Prin adresa num\rul 6147/07.05.2010, MMFPS aduce la cuno[tin]\ autorit\]ii locale, faptul c\ pentru proiectul ini]iat de ora[ul R\cari privind înfiin]area unui centru de îngrijire pentru copii afla]i în situa]ii de risc din ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a prin punerea la dispozi]ie a cl\dirii fostei [coli St\ne[ti, în urma verific\rii eligibilit\]ii proiectului, s-a constatat faptul c\ acest imobil poate fi eligibil deoarece aceasta cl\dire este construit\ în 1907, a dep\[it durata de func]ionare [i nu poate oferi siguran]\ pentru g\zduirea unui serviciu public. Având în vedere c\ documenta]ia de finan]are întocmit\ de c\tre autoritatea executiv\ a fost depus\ în termen [i a îndeplinit condi]iile, mai pu]in cerin]ele privind cl\direa, MMFPS solicit\ identificarea unei posibilit\]i de amplasament pentru înfiin]area acestui Centru de zi, care s\ asigure condi]ii optime [i o eficient\ utilizare a finan]\rii. S-a procedat la îndeplinirea acestor cerin]e astfel:

- Aprobarea proiectului de hot\râre prin care a fost ^ntrodus\ în domeniul privat al localit\]ii suprafa]a de 2580 mp teren intravilan situat\ în ora[ul R\cari, localitatea St\ne[ti (curtea fostei [coli St\ne[ti) [i introducerea acestui imobil în programul MMFPS pentru finalizarea proiectului privind obiectivul “Centru de îngrijire pentru copii afla]i în situa]ii de risc, în ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a”, propus prin subproiectul “Servicii comunitare de prevenire a separ\rii copilului de familia sa [i instruirea personalului aferent”. A fost pus\ la dispozi]ia MMFPS aceast\ suprafa]\ pentru realizarea unei construc]ii noi care s\ corespund\ standardelor programului [i realizarea unui obiectiv care s\ asigure o eficient\ utilizare a finan]\rii. În derularea procesului de verificare a cererii de finan]are, a eligibilit\]ii tehnice [i administrative se solicit\ trecerea suprafe]ei de 2850 mp teren intravilan din domeniul privat al ora[ului R\cari, în domeniul public [i notarea acestei modific\ri în Cartea funciar\. Proiectul de hot\râre având acest con]inut a fost supus votului [i a fost aprobat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 10. Proiect de hot\râre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investi]ii “reabilitare termic\ pentru blocurile de locuin]e A2, A3, A4, situate în ora[ul R\cari, strada Aleea Pompierilor, judetul Dâmbovi]a”. Având în vedere solicit\rile autorit\]ii locale privind includerea într-un program de reabilitare a blocurilor de locuin]e de la nivelul ora[ului R\cari, construite anterior anului 1990 prin adresa num\rul 36486/IA/2010 înaintat\ de c\tre MDRT, se prevede includerea în programul de reabilitare termic\ a blocurilor construite înainte de 1990, cu finan]are pentru 2010, un credit angajament din partea MDRT pentru execu]ia lucr\rilor de interven]ie la anveloparea blocurilor de locuin]e, conform OUG 18/2009 în valoare de 100.000 lei. Este necesar a fi adoptat\ hot\rârea Consiliului local pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru realizarea acestui obiectiv. Supus la vot, acest proiect a fost adoptat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 11. Proiect de hot\râre privind ^nfiin]area Poli]iei Locale a ora[ului R\cari. Având ^n vedere dispozi]iile Legii 155/2010 privind Poli]ia Local\ R\cari,

cyanmagentayellowblack

^ncepând cu data de 01.01 2011, la nivelul fiec\rei autorit\]i locale se va ^nfiin]a Poli]ia Local\, organizat\ ^n compartiment de specialitate ^n subordinea primarului. Poli]ia Local\ se ^nfiin]eaz\ ^n scopul exercit\rii atribu]iilor privind ap\rarea drepturilor [i libert\]ilor fundamentale ale oamenilor, a propriet\]ii private [i publice, prevenirea [i descoperirea infrac]iunilor ^n urm\toarele domenii: a) ordinea [i lini[tea public\, precum [i paza bunurilor; b) circula]ia pe drumurile publice; c) disciplina ^n construc]ii [i afi[ajul stradal; d) protec]ia mediului; e) activitatea comercial\; f) eviden]a persoanelor; g) alte domenii stabilite prin lege; Poli]ia local\ se organizeaz\ prin hot\râre a autorit\]ii deliberative a administra]iei publice locale, ca un compartiment func]ional ^n aparatul de specialitate al primarului. Personalul Poli]iei locale este compus din: - func]ionari publici care ocup\ func]ii publice specifice de poli]ist local; - func]ionari publici care ocup\ func]ii publice generale; - personal contractual; La nivelul fiec\rei unit\]i administrative unde func]ioneaz\ Poli]ia local\ se organizeaz\ [i func]ioneaz\ Comisia local\ de ordine public\, prin hot\râre a Consiliului local, denumit\ ^n continuare Comisia local\, care este un organism cu rol consultativ. Comisia locala este constituit\ din: - Primar; - {eful unit\]ii teritoriale a Poli]iei Române sau reprezentantul acestuia; - {eful poli]iei locale; - Secretarul unit\]ii administrativ-teritoriale; - Consilieri locali desemna]i de autoritatea deliberativ\. Modul de organizare, structura func]ional\, statul de func]ii, num\rul de posturi [i categoriile de personal ^ncadrat, normele de ^nzestrare [i consum de materiale ale Poli]iei locale se stabilesc prin Regulamentul de organizare [i func]ionare, elaborat pe baza Regulamentului cadru de organizare [i func]ionare a Poli]iei locale, Regulament pentru care se ini]iaz\ proiectul de hot\râre privind aprobarea acestuia. Pentru o mai bun\ organizare [i func]ionare a acestui compartiment de specialitate, se propune infiin]area Poli]iei Locale a ora[ului R\cari care va fi organizat\ ^n cadrul unui compartiment de specialitate ^n subordinea primarului, cu un num\r de 20 de posturi, din care dou\ posturi de conducere, respectiv un post [ef Poli]ie local\, un post adjunct Poli]ie local\ [i 18 posturi de execu]ie. La data intr\rii ^n vigoare a legii 155/2010 se abrog\ Legea 371/2004 privind ^nfiin]area, organizarea [i func]ionarea Poli]iei Comunitare. Proiectul de hot\râre privind infiin]area Poli]iei Locale a ora[ului R\cari a trecut cu majoritate de voturi [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. (urmare ^n pagina 10)

±


Actualitatea ^n imagini

OCTOMBRIE 2010

5

0 EDI}IA 201

S

-a format în timp un obicei frumos, ca la aproximativ o lunã de la ^nceperea cursurilor [colare s\ fie dedicat\ o s\rb\toare pentru boboci, denumind generic pe cei nou veni]i la cursurile

liceale. Balul bobocilor este o s\rb\toare special\, conceput\ altfel decât alte ^ntruniri cu caracter distractiv. Organizat\ de c\tre colegii mai mari, cu tot dichisul [i d\ruirea specifice vârstei de liceu,

aceast\ s\rb\toarea are rostul de a face cunoscu]i, din punct de vedere artistic, pe cei mai mici elevi de liceu, pe cade]i. ~n buna tradi]ie, anul acesta num\rul participan]ilor a fost mai mare [i interesul la fel.

~n clasa a-IX-a, ^n acest an [colar, func]ioneaz\ un num\r de trei clase ^nsumând peste 90 de elevi. Dintre ace[tia [i-au exprimat dorin]a de a participa la concurs 16 elevi, fete [i b\ie]i. ~ntr-o sal\ plin\, profesori, elevi, p\rin]i, invita]i, au dat startul petrecerii, la ora stabilit\. Juriul format pentru aprecierea evolu]iei candida]ilor s-a bucurat de participarea domnului primar, Marius Carave]eanu, a altor reprezentan]i ai prim\riei, de profesori [i reprezentan]i ai elevilor. Iat\ probele ^nscrise la concurs: 1. Proba de cultur\ general\ 2. Proba de dic]ie 3. Proba surpriz\ 4. Karaoke 5. Costumul de Halloween 6. Aptitudini 7. Rochia de sear\ 8. Proba de dans: Valsul

N O V A

Iat\ [i concuren]ii: 1. Ene Andrei 2. Vasile Georgiana 3. Dumitru Ion D\nu] 4. Grigorescu Alina 5. {tirbu Vasile Alin 6. Viule] Georgiana 7. Vasile Cristian 8. Duduiac Maria Cristina 9. Nicolae R\zvan 10. Manea Violeta 11. Anghelu[i Adriana 12. Anason Andreea Renata 13. Vân\toru Marius 14. Arineanu Elena 15. Bulgariu Cristina 16. Tun\reanu Cristina Petrecerea a debutat cu un film de prezentare a candida]ilor, inspirat, pentru punerea ^n tem\ a juriului realizat de Constantin Niculae. ~ntr-un joc de muzic\ [i lumini, a ^nceput evolu]ia propriu-zis\, cu prima prob\.

“Nimeni nu este atât de bogat, ^ncât s\-[i poat\ cump\ra tinere]ea ^napoi” (Tolstoi) Iat\ rezultatele Miss boboc 2010: Bulgariu Cristina Miss elegan]\: Grogorescu Alina Miss popularitate: locul I, Duduiac Maria Cristina; Anason Andreea Renata locul II. Mister boboc 2010: Ene Andrei Mister elegan]\: Vasile Cristian Mister popularitate: locul I Dumitru D\nu], Nicolae R\zvan locul II. Au fost acordate diplome de participare tuturor candida]ilor. Manifestarea artistic\ a fost sponsorizat\ de firma Avon, prin reprezentanta aces-

teia, dna Camelia Manea. Spectacolul prezentat de liceeni a fost coordonat de MC Geo. Cele mai reu[ite probe au fost cea de cultur\ general\, de karaoke [i costumul de Halloween, unde ingeniozitatea concuren]ilor, ca [i calitatea costumelor au impresionat publicul. Trebuie remarcate rochiile domni[oarelor care au concurat, ^n culori vii [i moderne care au dat petrecerii stil [i calitate. Am plecat de la aceast\ s\rb\toare cu sentimentul c\ edi]ia 2010 a marcat un progres evident fa]\ de cea din anul anterior.


6

~nv\]\mânt - cultur\

OCTOMBRIE 2010 LICEUL TEORETIC "ION GHICA" R|CARI

INFORMARE

“Violen]a este ultimul refugiu al incompenten]ei” (Isaac Asimov) - Monitorizarea disciplinei elevilor ^n timpul cursurilor [i pauzelor. - Colaborarea cu Poli]ia ^n supravegherea elevilor - Grija pentru alegerea anturajului - O regândire a atitudinii p\rin]ilor privind rela]ia cu [coala - Patrule zilnice pentru supravegherea elevilor ^n afara [colilor - Monitorizare video ^n Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari. ~n data de 13 octombrie 2010 la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari a fost organizat\ o întâlnire la care au participat profesorii coordonatori de [coli, mediatorii [colari, directoarea liceului, profesor, Alionte Aurica, directorii adjunc]i ai liceului, Albu Gra]iela [i Sanislav Daniela, comandantul Poli]iei ora[ului R\cari, agent [ef al Poli]iei Comunitare a ora[ului R\cari, Chi]ulescu Dumitru, agent de proximitate, R\dulescu Sergiu, invita]i. Pe ordinea de zi a întrunirii, un subiect important pentru mediul [colar [i nu numai, acela al comportamentului elevilor în [coal\ [i în afara ei. Pornindu-se de la ideea unei întruniri de lucru în cadrul c\reia s\ fie men]ionate ^n principal aspectele nepl\cute ap\rute în colectivit\]ile [colare [i dup\ aceea f\cându-se o evaluare, s-au stabilit modalit\]ile de combatere, aplanare, a acestora. Dialogul a fost deschis de domnul agent R\dulescu Sergiu, care a f\cut o prezentare a aspectelor întâlnite în [coli, acestea neavând o amploare îngrijor\toare dar fiind demne de luat în seam\. Astfel au fost cazuri de stricare a obiectelor din clase (b\nci rupte) sau elevi care chiulesc [i deranjeaz\ cursurile. S-a eviden]iat faptul c\ nu întotdeauna profesorii de serviciu se implic\ în supravegherea elevilor în pauze sau în curtea [colii. Exist\ exemple de elevi care chiulesc [i populeaz\ b\ncile din preajma gr\dini]ei R\cari, antrenându-se în preocup\ri

pu]in demne pentru calitatea de elev (fumat, discu]ii cu voce tare, etc). Trebuie mult\ aten]ie acordat\ elevilor-problema, care nu sunt mul]i, dar de a c\ror supraveghere trebuie antrenat\ în primul rând familia. Domnul comandant Sterescu de la Poli]ia ora[ului R\cari arat\ c\ anturajul reprezint\ punctul de plecare al faptelor reprobabile care pot ap\rea. Propune c\ elevii s\ fie supraveghea]i în pauze [i salut\ inten]ia Prim\riei R\cari de montare a camerelor video care vor asigura un câmp de supraveghere permanent\ în [coli [i în curtea acestora. Recomand\ dialogul cu elevii, apropierea de ace[tia, [edin]e cu p\rin]ii în care reprezentan]i ai Poli]iei s\ poarte discu]ii cu acestia aducând exemple concrete de manifest\ri reprobabile. Nu se dore[te evolu]ia în r\u a niciunui elev [i de aceea trebuie ac]ionat permanent [i de c\tre to]i factorii implica]i: familie, [coal\, poli]ie. O permanent\ colaborare între ace[tia, contribuie la sc\derea num\rului manifest\rilor “nevinovate”: certuri, îmbrânceli în pauze, care pot degenera în conflicte serioase. Domnul Pascu Constantin, mediator [colar pentru grupul de rromi care frecventeaz\ [coala cu clasele I-VIII Ghergani, men]ioneaz\ faptul c\ apropierea acestuia de elevi, dialogul permanent cu familiile elevilor, mijloacele folosite în abordarea lor, au f\cut ca frecven]a copiilor rromi la cursuri s\ fie foarte bun\ iar

rezultatele situându-se pe coordonate normale. Apreciaz\ rolul Poli]iei Comunitare în ceea ce prive[te supravegherea în incinta {colii Ghergani, pentru a nu permite p\trunderea persoanelor str\ine [i asigurarea unui climat civilizat de desf\[urare a cursurilor. Este important s\ ar\t\m c\ rela]ia ^ntre mediatorul [colar [i grupul de elevi supraveghea]i este una patern\, ace[tia numindu-l cu un apelativ apropiat, “tataia”. Fiind preocupat de rezolvarea unor probleme materiale ca lipsa h\inu]elor, rechizite, înc\l]\minte, nu odat\ a cerut ajutorul autorit\]ii locale pentru a sprijinii familiile s\race. Salut\m faptul c\ domnul Pascu Constantin urmeaz\ cursurile liceale, la distan]\, în ora[ul Târgovi[te, pentru întregirea preg\tirii profesionale proprii. Este un exemplu pentru elevii pe care îi p\store[te [i este demn de re]inut. Domnul T\nase Mugurel, profesor coordonator la {coala cu clasele I-VIII Colacu, atrage aten]ia asupra petrecerii timpului liber al elevilor, care, în general r\mâne neocupat, ace[tia g\sind solu]ii care uneori contravin regulilor unui comportament civilizat. Energia r\mas\ nefolosit\ în cadrul procesului de înv\]\mânt [i care poate fi canalizat\ în mod util, uneori este folosit\ pentru manifest\ri reprobabile: înc\ier\ri, certuri, prietenii dubioase, preocup\ri nes\n\toase. Nu odat\ am v\zut elevi fumând în locurile publice cu o dezinvoltur\ care

denot\ lipsa unei educa]ii, atât din partea familiei cât [i din partea [colii. Doamna profesor coordonator Albu Gra]iela salut\ activitatea patrulelor zilnice ale Poli]iei, care monitorizeaz\ spa]iile [colare, disciplina elevilor în aceste loca]ii [i men]ioneaz\ dorin]a de a fi mai dese aceste patrule [i de a se implica mai accentuat. Dorin]a cadrelor didactice este aceea ca Poli]ia Comunitar\ s\ fie nepermisiv\ în ceea ce prive[te persoanele str\ine [i p\trunderea lor în spa]iile [colare. Domnul comandant Sterescu a completat interven]ia sa cu propunerea ca factorii de r\spundere din cadrul Protec]iei Copilului s\ fie implica]i în activitatea de supraveghere, convie]uire, manifestare a acestora în comunitate, pentru a nu se ajunge la situa]ii extreme, reprobabile, care reclam\ interven]ia legii [i a Poli]iei. ~n încheiere s-a c\zut de acord c\ o colaborare permanent\, bine inten]ionat\ între cei prezen]i în urm\rirea, înregistrarea [i rezolvarea aspectelor care vor ap\rea, va duce la diminuarea unui eventual fenomen reprobabil în rândul elevilor. Se va insista pe colaborarea cu familia care are datorii mari în ceea ce prive[te buna cre[tere [i educa]ie a propriului copil. S\ nu uit\m c\ familia este locul unde începe educa]ia unui copil, proces permanent care dureaz\ tot timpul vie]ii. Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

~n data de 21 octombrie 2010, a avut loc Consiliul Profesoral de la Liceul Teoretic “ION GHICA” R\cari, cu urm\toarea ordine de zi: 1.Raportul de activitate pe anul [colar 2009-2010 2.Raportul Comisiei pentru Evaluare [i Asigurarea Calit\]ii 3. Planul managerial al unit\]ii [colare pe anul 2010 - 2011 4.Planurile manageriale [i graficele de activit\]i pe anul 2010-2011 5. Comunic\ri 6. Discu]ii La sedin]\ au participat 53 de cadre didactice din totalul de 67. Din partea Prim\riei R\cari a participat d-na viceprimar Craiciu Elena, iar din partea Poli]iei ora[ului R\cari , d-nul comandant Sterescu Emil, comisar-[ef, [i d-nul R\dulescu Sergiu, agent-[ef. A participat, de asemenea, [i mediatorul [colar de la {coala cu clasele IIV Mavrodin, Pandele Victor. Dup\ validarea ordinii de zi, au fost prezentate rapoartele de activitate pentru anul [colar anterior de c\tre prof. Aurica Alionte, director al Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari, prof. Daniela Sanislav, director adjunct, pentru {colile cu clasele I-VIII R\cari [i Ghimpa]i [i {coala cu clasele I-IV Mavrodin, Gra]iela - Adina Albu, director adjunct, pentru {coala cu clasele I-VIII Ghergani [i d-nul Mugurel Vasile T\nase, profesor- coordonator {coala cu clasele I-VIII Colacu. Raportul Comisiei pentru Evaluarea [i Asigurarea Calit\]ii a fost prezentat de d-na Virginia Costache, responsabilul acestei comisii. A fost prezentat apoi Planul managerial al unit\]ii [colare pentru anul 2010-2011. Planul a fost structurat pe 6 domenii: Curriculum, Managementul {colar, Resurse umane, Parteneriate [i programe, Resurse materiale [i Rela]ii cu publicul [i imaginea [i creioneaz\ direc]iile pe care trebuie s\ se desf\[oare activitatea ^n anul [colar ^n curs. Supus la vot, planul a fost aprobat ^n unanimitate. ~n continuare, fiecare [ef de comisie metodic\ [i-a prezentat planul managerial [i graficul de activit\]i, dup\ cum urmeaz\: - Comisia EDUCATOARELOR d-na educatoare - Mihaela T\nase - Comisia ~NV|}|TOARELOR d-na ^nv\]\toare Alexandra Matei - Comisia LIMBA {I COMUNICARE d-na prof. Valentina Mu[at - Comisia OM {I SOCIETATE d-na prof. Gra]iela - Adina Albu - Comisia {TIIN}E d-na prof. Cristina R\ducu - Comisia EDUCATIV| d-ra prof. Alina T\nase - Comisia DIRIGIN}ILOR d-ra prof. Barbu Andreea Au luat cuvântul reprezentan]ii Poli]iei Române, care au ridicat problema violen]ei ^n [coli [i au f\cut apel la cadrele didactice [i familiile elevilor pentru o mai bun\ supraveghere [i evitarea problemelor care pot ap\rea atât ^n [coal\ cât [i ^n afara ei. D-na viceprimar Elena Craiciu a ar\tat c\ obiectivul principal al activit\]ii instructiv-educative este dezvoltarea ^ntregului poten]ial al fiec\rui elev, care trebuie privit cu respect, ^n]elegere [i bun\voin]\.

Dir. Prof. Alionte Aurica, Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari


De interes cet\]enesc

OCTOMBRIE 2010

7

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI

Informa]ii Inginer, Topora[ Vasile

Informare ultrarapidã [i eficientã prin

DEPUNERE A CERERII DE FINAN}ARE 15.10-30.11.2010 DOCUMENTE NECESARE I. Persoane fizice neautorizate: 1. Declara]ie pe propria r\spundere prin care acesta se angajeaz\ s\ se autorizeze pân\ la data semn\rii Deciziei de finan]are. 2. Plan de afaceri - se va ^ntocmi de consultan]ii Camerei Agricole Jude]ene. 3. Documente teren dup\ caz: a) copie acte de proprietate; b) extras "carte funciar\"; c) adeverin]\ de la Comisia de Fond Funciar; d) certificat de atestare fiscal\ din care s\ rezulte suprafa]a pe categorii de folosin]\ pentru care s-a pl\tit impozit; e) contract de arend\ [i tabel centralizator emis de Prim\rie. 4. Extras din Registrul Agricol conform Hot\rârii 1632/2009 (copie xerox) care s\ fie [tampilat [i men]ionat "conform cu originalul". 5. Extras din Registrul Fermelor (prin screen) - care

8. Document care s\ ateste c\ solicitantul a fost ^nregistrat cu 6 luni ^n urm\ ^ntr-o form\ asociativ\. 9. Adeverin]\ emis\ de A.P.I.A. dac\ solicitantul beneficieaz\ de pachetul de agromediu. 10. Copie act identitate ale solicitantului [i/sau al altui membru de familie pe numele c\ruia sunt emise documentele ata[ate cererii de finan]are.

trebuie s\ con]in\: codul unic de înregistrare, suprafa]a utilizat\ cu structura culturilor etc. Dac\ suprafa]a declarat\ ^n Registrul Fermelor este mai mare decât cea din Registrul Agricol, proiectul este neeligibil. 6. Documente solicitate pentru animale, p\s\ri [i familii de albine: a) extras din Registrul exploata]iilor emis de DSVSA

sau adeverin]a de la medicul veterinar de circumscrip]ie; b) document de la Prim\rie pentru albine precum c\ ferma respectiv\ ^[i desf\[oar\ activitatea pe raza comunei; c) documente prin care s\ se dovedeasc\ suprafa]a de teren pe care este amplasat ad\postul sau stupina. 7. Certificat de produc\tor sau document prin care s\ reias\ valorificarea unei p\r]i din produc]ie.

BIROUL DE ASISTEN}| SOCIAL| NE INFORMEAZ| De joi, 21 octombrie, la Serviciul de Asisten]\ Social\ – Prim\ria ora[ului R\cari se preiau cererile pentru acordarea subven]iei la înc\lzire pentru sezonul rece 2010 – 2011. Acte necesare: -cerere [i declara]ie pe propria r\spundere; - copie Xerox - acte de identitate, titular [i membrii familiei; - adeverin]\ de la biroul agricol; - acte doveditoare pentru veniturile declarate (cupon pensie, adeverin]\ salariat, etc) NOT|: H.G nr. 996/2010 Art. 10, al.2 Formularul con]inând cererea [i declara]ia pe propria r\spundere pen-

tru acordarea ajutorului pentru ^nc\lzirea locuin]ei se completeaz\ de c\tre titularul ajutorului. O.U.G nr. 107/2006 Art. 16, al.3 - Titularul ajutorului pentru ^nc\zirea locuin]ei, este proprietarul locuin]ei sau titularul contractului de ^nchiriere al acesteia ori alt membru de familie major [i legal, ^mputernicit de c\tre proprietarul locuin]ei sau de titularul contractului de ^nchiriere, ori dup\ caz, reprezentantul legal al persoanei singure care nu a ^mplinit vârsta de 18 ani.

II. Persoane fizice autorizate - mai depun ^n plus: Certificat de înregistrare de la O.R.C.; Cazier judiciar - Poli]ie; Cazier fiscal - eliberat de Finan]e Publice; Document de la banc\, cu datele de identificare ale b\ncii [i ale contului aferent proiectului FEADR. Informa]ii suplimentare la sediul Camerei Agricole Jude]ene Dâmbovi]a - telefon 0245/614045 [i Camera Agricol\ Local\ din jude].

• ~ncepând cu luna decembrie anul acesta, Primãria R\cari va demara o ac]iune pentru o informare rapid\ [i eficient\ a cetã]enilor. Primul pas al acestei ini]iative se va desf\[ura pe teren [i va presupune strângerea din casã în casã de numere de telefon [i adrese de e-mail ale locuitorilor ora[ului. R\c\renii care vor fi de acord cu acest nou mod de informare, vor semna pentru a-[i da acordul pentru a primi informa]ii de la Prim\ria R\cari.

Sper\m ca ^ntr-un timp destul de scurt, s\ se creeze o bazã de date cu numere de telefon, obiectivul principal al acestei campanii fiind informarea r\c\renilor prin mesaje tip SMS sau e-mail despre diverse ac]iuni ale Primãriei: ^n situa]ii de urgen]\, avertiz\ri meteo, evenimente deosebite etc. • Pentru sesizãri privind posibile sc\p\ri de gaze, sau alte evenimente care necesit\ interven]ia echipelor specializate ale Distrigaz GDF Suez, popula]ia are la dispozi]ie urm\toarele numere de telefon: 0245928, sau 0245.658.611.


cyanmagentayellowblack

8

Actualitate

OCTOMBRIE 2010

* TAXA DE SALUBRITATE ESTE OBLIGATORIE; * EA ESTE INCLUS| ~N FI{A DE ROL; * ESTE PURT|TOARE DE PENALIT|}I PENTRU ~NTÂRZIERI LA PLAT|.

De mai bine de doi ani, actuala administra]ie a ora[ului R\cari se str\duie[te s\ schimbe în bine fa]a localit\]ilor, aspectul str\zilor, cur\]enia fiind o coordonat\ a unei vie]i civilizate iar p\strarea ei o dovad\ de educa]ie. Am desf\[urat campanii de cur\]enie: “Adopt\ un km!” în 5 edi]ii, însemnând participarea a numero[i localnici, copii, tineri [i mai pu]in tineri; de fiecare dat\ au fost strân[i sute de saci cu

gunoi, au fost lichidate cu utilaje, gropi cu gunoi, adevarate focare de infec]ie pentru comunitate. La 25 septembrie 2010, ini]iativa noastr\ a fost reactualizat\ la scar\ na]ional\ într-o ac]iune de cur\]enie “Let’s do it România” [i noi am r\spuns din nou: prezent, însemnând: 1100 de voluntari, 3800 de saci umplu]i cu gunoaie din 19 loca]ii, utilaje.

Am redat naturii aspectul curat dar [i menirea de a fi pl\mânul prin care se împrosp\teaz\ aerul respirat de noi to]i. Pentru o natur\ mai curat\, pentru ape mai limpezi, pentru un aer mai proasp\t... Iat\ c\ la o lun\ de la aceast\ întreprindere l\udabil\, ne-am deplasat – din curiozitate [i nu numai – în localit\]ile de unde am ridicat tonele de gunoi,

lasând vegeta]ia s\ respire în voie, aerul s\ încânte pe trec\tor...[i, ceea ce am v\zut ne-a întristat [i am adus, pentru dumneavoastr\, imaginile de mai jos [i numele celor care dispre]uiesc gestul unei majorit\]i care iube[te natura, g\se[te un b\nu] s\-[i achite taxa de salubritate [i care pred\ gunoiul firmei colectoare. Men]ion\m c\ persoanele care au procedat

~n Ghimpa]i, ^n zona Lip\neni s-a f\cut cur\]enie cu mari eforturi, dar locul a fost umplut “ochi” ^n mai pu]n de o lun\ de zile de c\tre locuitori ai cartierului Ghimpa]i. De data aceasta am fost dezamagi]i de comportamentul unor concet\]eni. Vom reveni. Iat\ prima loca]ie (dreapta), aflat\ ^n canalul de pe drumul Hele[teului [i (la podul de lâng\ [coala Colacu), unde este transportat gunoiul de c\tre urm\torii: Grigore Gheorghe, str. Libert\]ii, nr 195, Matei Nicolae, str. Libert\]ii 196, Balan Vasile, str. Helesteului, num\rul 240, Constantin Efrim, str. Helesteului, num\rul 260, Nicolae Marin, str Libertatii, num\rul 335.

~n localitatea Colacu, domnii Dobre Ion de pe strada Bisericii, Manea Constantin de pe strada Fântânii arunc\ gunoiul pe câmp de[i au mijloace materiale care s\ le permit\ ^ncheierea unei declara]ii privind taxa de salubritate.

Pe canalul din spatele Bisericii St\ne[ti, acolo unde elevii [i p\rin]ii au adunat gunoaiele ^n 25.09.2010, locul s-a umplut de gunoaie datorit\ activit\]ii “neobosite” a urm\torilor “transportatori”: B\lan Eugen, str. Mihai Viteazul, num\rul 72, B\lan Alexandru, str. Mihai Viteazul, num\rul 73

Cioburile aduc... noroc, dar de data aceasta au avut ghinion urm\torii concet\]eni: {andru Andrei, strada Colentinei, num\rul 371 [i Constantin Dumitru, str Colentinei, nr 376.

~n localitatea B\l\ne[ti, domnii Voicu Gheorghe, str. Garlei, numarul 76 si Nita Tudor, str Garlei, num\rul 91, [i Ni]\ Gheorghe, strada Garlei num\rul 87, transporta gunoiul menajer, cu c\ru]a, pe câmp sau ^n canalul spre P\durea St\ne[ti, ceea ce contravine legilor ^n vigoare. Vom reveni, cu insisten]\ ^n aceste zone.

cyanmagentayellowblack

împotriva legilor în vigoare dar [i în dispre]ul oamenilor din localitate, nu au încheiat declara]ia pentru taxa de salubritate de[i au mijloace materiale cât de cât pentru a participa la actualul proiect. Facem precizarea c\ loca]iile de mai jos corespund întocmai cu cele “preferate” de cet\]enii în cauz\, astfel c\-[i vor recunoa[te, cu u[urin]\, gunoaiele...

Redac]ia


Actualitate

OCTOMBRIE 2010

9

Lupta cu indiferen]a este de durat\ dar nu ne declar\m ^nvin[i. Vom continua cu perseveren]\ [i aten]ie urm\rirea fenomenului indiferen]ei fa]\ de semeni, iar exemplele vor fi surprinse cu [i mai mare insisten]\ de c\tre redac]ia noastr\. Este drept c\ prin amenajarea de c\tre Prim\rie a parc\rilor ^n zonele aglomerate, concet\]enii [i nu numai au ales varianta civilizat\. Totu[i, fie din grab\ fie din indiferen]\ mai ^ntâlnim situa]ii ca cele prezentate al\turat. Colectivul redac]ional ^mpreun\ cu poli]ia vor urm\ri astfel de fapte [i vor reveni ori de câte ori este nevoie.

De[i “dotate” cu mai multe pl\cu]e indicatoare, cu cauciucuri de rezerv\, cu hran\ uscat\ pentru caii putere, gospodarii no[tri a[eaz\ atelajele la loc cu verdea]\ pentru a da ceva vitamine patrupedelor. Oare când ^[i vor da seama c\ tr\iesc la ora[?!

Pentru “siguran]a” atelajului [i a perechii de cabaline gospodarul nostru a asigurat de dou\ ori c\ru]a trecând din parcare, pe trotuar. Ne ^ntreb\m cum rezolv\m aspectul legat de siguran]a pietonului? Astept\m r\spuns de la contravenient, cu atât mai mult cu cât parcarea era absolut... goal\.

~n acest sezon este [tiut c\ se face aprovizionarea de iarn\, inclusiv cu varz\ pentru murat. Astfel acest produs devine foarte c\utat pentru c\ cererea este mare, iar oferta, se pare c\, anul acesta este limitat\. Dup\ un an de munc\, gospodarii a[teapt\ valorificarea produsului , n\d\jduind ^ntr-un câ[tig binemeritat. Numai c\...apar “legumicultorii de ocazie” (adic\ ho]ii) care vor s\ profite pe nemuncite. Poli]ia [i-a f\cut datoria cu toate c\ respectivul a dat bir cu fugi]ii, r\mânând numai bietul patruped care, [tim c\ este prietenul omului [i a refuzat s\ dea ... declara]ie.

V\ prezent\m mai sus un studiu de caz, datele problemei ar fi urm\toarele: avem o parcare amenajat\, ^n imediata apropiere, ^n partea dreapt\ a axului [oselei. Avem o ma[in\ cu un sofer gr\bit care alege paji[tea din fa]a prim\riei pe care urc\ ma[ina cu n\dejde... Elementul surpriz\ este c\ loca]ia Poli]iei Comunitare este la 5 metri de ma[ina parcat\ abuziv, iar agen]ii comunitari vor proceda ^n spiritul legii: blocare [i amendare.

Recent Poli]ia Comunitar\ a depistat, ^n localitatea Ghimpa]i, un vânz\tor ambulant de pe[te proasp\t. Omul se pare c\ voia s\ vând\ rodul muncii pe o zi pentru a-[i asigura cele necesare familiei. Toate bune [i frumoase, numai c\ pe[tele se vinde ^n locuri special amenajate, ^n condi]ii sanitare bine precizate [i nu ^n mijlocul drumului...Cet\]eanul a fugit ru[inat l\sând marfa... cadou.


±

10

±

Opinia cet\]eanului

(urmare din pagina 4)

±

a: le ]e dres n i a .ro ed i i [ E la car i.ro r \ IV ra ar rm l L ia ac r i u a ar e] i loc rim aria t u p P ulu e. rim v i p s i l : / / l i w w. n p o t C ht e w p [i

12. Proiect de hot\râre privind constituirea Comisiei locale de Ordine Publica a ora[ului R\cari. Membrii Comisiei locale de ordine public\ propu[i [i aproba]i cu majoritate, au fost urm\torii: domnul Traian Grigorescu, domnul Mugurel T\nase [i domnul Mihai Adrian T\nase. 13. Proiectul de hot\râre privind aprobarea organigramei Poli]iei Locale a ora[ului R\cari, se amân\. 14. Proiectul de hot\râre privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Poli]iei Locale a ora[ului R\cari, se amân\. 15. Proiect de hot\râre privind demolarea construc]iei - Grup sanitar, situat\ ^n strada Ana Ip\tescu, R\cari, (^n curtea liceului) jude]ul Dâmbovi]a, aflat\ ^ntr-o stare avansat\ de degradare. Având ^n vedere faptul c\ la 13 octombrie 2010, a fost efectuat\ recep]ia final\ a obiectivului Sala de sport, amplasat\ ^n imediata vecin\tate a liceului R\cari, conform clauzelor protocolului de predare - primire a amplasamentului, autoritatea local\ are obliga]ia de amenajare a zonei de acces, parcare [i utilit\]i. Pentru aceasta, este necesar\ demolarea construc]iei Grup

sanitar, care se afl\ ^ntr-o stare avansat\ de degradare, nefunc]ional\ [i inestetic\. De asemenea, se propune demolarea scheletului metalic magazie, aflat\ ^n aceea[i zon\. Primind avizul Comisiei de specialitate, proiectul de hot\râre este aprobat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 16. Proiect de hot\rare privind stabilirea cuantumului taxei de ^nchiriere a S\lii de sport a ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a. Dup\ avizarea proiectului de hot\râre având ca tarif de ^nchiriere suma de 50 lei/ora [i dup\ primirea avizului comisiei de specialitate, proiectul de hot\râre trece cu majoritate de voturi [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 17. Proiect de hot\râre privind ^nchirierea biroului din cadrul S\lii de festivit\]i a ora[ului R\cari, pentru birou de avocatur\. Se supune spre aprobare Consiliului local prezentul proiect de hot\râre. Se aprob\ cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae. 18. Proiect de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare pentru ^nchirierea biroului din cadrul S\lii de festivit\]i a

~n data de 04 noiembrie 2010, am intervievat câ]iva elevi ai Liceului Teoretic “Ion Ghica” din ora[ul R\cari [i nu numai. Neagu Marian, 18 ani, clasa a XII-a Uman: Reporter: Ce sport ai vrea s\ practici în noua Sal\ de sport care s-a realizat în ora[ul R\cari? N.M: N.M Mie îmi place fotbalul foarte mult, dar a[ vrea s\ încerc [i baschetul, mai ales c\, sala are în componen]\ [i un asemenea teren. Reporter: Cum vezi tu noua investi]ie? N.M: N.M Am o p\rere foarte bun\, mai ales c\ aveam nevoie în ora[ul R\cari de o sal\ de sport, pentru relaxare [i pentru practicarea sportului, care înseamn\ s\n\tate. Este bine c\ s-a construit pentru viitor [i mai ales pentru elevii liceului care aveau foarte mare nevoie.

OCTOMBRIE 2010

ora[ului R\cari, pentru birou de avocatur\. Având ^n vedere Proiectul de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare pentru spa]iul situat ^n incinta S\lii de festivit\]i a ora[ului R\cari, ce urmeaz\ a fi ^nchiriat pentru birouri de avocatur\, autoritatea local\ executiv\ a procedat la ^ntocmirea raportului de evaluare pentru aceasta loca]ie. Se supune spre aprobare Consiliului local raportul de evaluare privind ^nchirierea pentru birouri de avocatur\. Se aprob\ cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae. 19. Proiect de hot\râre privind repartizarea cu titlu gratuit a spa]iului proprietatea Consiliului local al ora[ului R\cari, situat ^n incinta Judec\toriei R\cari, pentru APIA Dâmbovi]a. Având ^n vedere numeroasele solicit\ri ale APIA Dâmbovi]a, privind asigurarea unui spa]iu necesar pentru ^nfiin]area unui punct de lucru la nivelul ora[ului R\cari, precum [i importan]a existen]ei acestei unit\]i pe teritoriul ora[ului R\cari, s-a identificat posibilitatea atribuirii unui spa]iu aflat ^n incinta Judec\toriei R\cari, pus la dispozi]ie dup\ desfiin]area Biroului de Carte funciar\, compus din dou\ camere [i hol, cu acces separat, prin scara exterioar\. Astfel, la ini]iativa domnului primar Marius Carave]eanu s-a prezentat proiectul de hot\râre privind repartizarea cu titlu gratuit a spa]iului proprietate a Consiliului local al ora[ului R\cari, specificat mai sus, pentru APIA Dâmbovi]a pe perioada

P\tra[cu Cristofor Nicolae, 18 ani, clasa a XII-a Uman. Reporter: Care Reporter sunt preferin]ele tale în materie de sporturi [i ce sport ai vrea s\ practici în noua Sal\ de sport? P.C.N: .C.N A[ vrea s\ ^ncep cu fotbal [i s\ continui cu baschet, ping-pong [i multe altele. Reporter: Ce p\rere ai despre construirea acestei S\li? P.C.N: .C.N Este nemaipomenit\, în primul rând pentru elevii de la liceu [i mai ales pentru toate persoanele din R\cari care vor s\ î[i fortifice corpul [i s\ se încarce cu energie practicând sportul aici. Dorin]a mea este, s\ fie foarte bine securizat\, deoarece nu îmi doresc interven]ia unor persoane recalcitrante, care s\ deranjeze activit\]ile sportive. Reporter: Ce p\rere ai despre suma stabilit\ pentru închiriere, care este de 50 lei/or\? P.C.N: .C.N Suma este foarte convenabil\,

determinat\, pân\ la identificarea unei loca]ii care s\ corespund\ cerin]elor tehnice impuse pentru func]ionarea acestei institu]ii la parametri de calitate pentru servicii comunitare. Proiectul de hot\râre a trecut cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 20. Proiect de hot\râre privind aprobarea cump\r\rii de c\tre Romgaz a unei suprafe]e de teren pentru amenaj\ri ^n zona sondelor la S\bie[ti. Proiectul este aprobat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 21. Proiect de hot\râre privind aprobarea ^nchirierii suprafe]ei de 3517 mp,de c\tre Romgaz, ^n zona sondelor S\bie[ti, pentru executarea unor lucr\ri (introducerea fibrei optice). Proiectul este aprobat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 22. Proiect de hot\râre privind aprobarea ^nchirierii spa]iului fostei Prim\rii Colacu, cu destina]ie comercial\. Proiectul este supus aprob\rii, votat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 23. Proiect de hot\râre privind aprobarea ^nchirierii unui spa]iu ^n {coala cu clasele I-VIII R\cari, pentru activit\]i comerciale. Proiectul este supus aprobarii, votat de majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 24. Proiect de hot\rare privind aprobarea ^nchirierii unui spa]iu ^n incinta Dispensarului uman Colacu, cu destina]ia Punct farmaceutic (intrucât farmacia existent\ se ^nchide). Proiectul a fost aprobat cu

]inând cont de condi]iile care se ofer\ aici. Vreau s\ î]i mai spun c\ îmi pare foarte r\u c\ termin liceul [i c\ voi pleca, deoarece îmi doream foarte mult s\ mai fiu elev al acestui liceu [i s\ petrec orele de sport în aceast\ sal\. Mihalcea Silviu, 17 ani, clasa X Uman. Reporter: Care sunt sporturile pe care ai vrea s\ le încerci aici? M.S: Mie nu îmi place fotbalul. Prefer s\ joc volei, ping-pong [i poate baschet. Reporter: Ce p\rere ai despre construirea acestei s\li? M.S: M.S Este prea mare [i sunt sigur c\ domnul profesor de sport o s\ ne pun\ s\ alerg\m prea mult. În rest este perfect\. Aveam nevoie de a[a ceva. Ar fi bine s\ facem sport în aceast\ sal\, pentru c\ eu am auzit c\ este a prim\riei.(?!) Reporter: Sala de sport a fost realizat\ de prim\rie [i nu pentru prim\rie. O s\ ave]i acces acolo ori de câte ori ve]i dori

majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 25. Proiect de hot\râre privind aprobarea mut\rii Oborului s\pt\mânal din vechea loca]ie pe [oseaua spre Slobozia Moar\, la ie[irea din localitatea R\cari. Supus la vot, proiectul de hot\râre este aprobat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 26. Proiect de hot\râre privind invalidarea mandatului domnului T\nase Mugurel, consilier PNL, ca urmare a adresei inaintate de PNL Dâmbovi]a. Supus la vot, proiectul de hot\râre nu a trecut, to]i consilierii ab]inându-se. 27. Proiect de hot\râre privind aprobarea scutirii de impozite dupa constatarea insolvabilit\]ii pentru unele persoane ale c\ror situa]ii au fost analizate de biroul de taxe [i impozite. Supus la vot, proiectul de hot\râre este aprobat cu majoritate [i o ab]inere, domnul Dr\goi Nicolae. 28. Informare privind stadiul derularii procesului de implementare a proiectelor de accesare a fondurilor structurale promovate de autoritatea local\. 29. Diverse. Au fost abordate probleme curente ale vietii in comunitate, analizandu-se posibilitatea rezolvarii urgente a acestora, in interesul cet\]eanului. Domnul Sandu Gabriel, membru PNL, apreciaz\ asfaltul realizat ^n localitatile ora[ului R\cari (mai ales Mavrodin) [i adreseaz\ rug\mintea de a se avea ^n vedere [i strada Dânsului, strada Socului, Mavrodin. Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

s\ face]i sport. Ne mai po]i spune ceva? M.S: M.S Înc\ nu [tiu cum arat\ în interior, dar ar fi minunat dac\ ar fi [i un bazin de ^not [i un teren de tenis de câmp, undeva în spatele s\lii de sport. Mih\ilescu Alina, 18 ani, clasa a XIIReal, de la Liceul I.C Vissarion, Titu. M.A: M.A Mie îmi place Handball-ul, dar a[ vrea s\ joc [i volei [i poate baschet. Reporter: Reporter Ce p\rere ai despre construirea acestei S\li de sport? M.A: Este o M.A investi]ie foarte bun\ pentru acest mic or\[el, unde nu ai posibilitatea s\ î]i petreci timpul liber. Reporter: Reporter Ce activit\]i ai mai vrea s\ se organizeze în incinta s\lii? M.A: M.A A[ vrea s\ repet dansuri cu trupa mea [i a[ dori s\ se organizeze diferite concursuri sportive [i nu numai. Constantin Niculae


De interes general

OCTOMBRIE 2010

A

cum cinci ani, copiii din Colacu-R\cari mergeau la primul concurs din via]a lor “Concursul Revistei Arhimede”, aflat deja la edi]ia a III-a, concurs care s-a desf\[urat la G\e[ti, la Colegiul Na]ional "Vladimir Streinul". Atunci, am participat pentru a-i obi[nui pe ace[ti copii cu tipul acela de concurs [colar, nu am sperat prea mult [i paradoxal rezultatele au fost extraordinare, au fost doi elevi la clasa a V-a care s-au calificat la faza final\, unde au luat [i men]iune! Mincu Gabriela [i Marcu Daniel. Prima eleva se afla ^n prezent ^n clasa a X-a la “Liceul Economic” din Bucure[ti, iar cel de-al doilea la “Liceul Ion Ghica” din R\cari. Au urmat [i altele printre care men]ionez “Concursul N\st\sescu” (Evaluare ^n educa]ie), care de asemenea s-a desf\[urat la G\e[ti, la {coala “{erban Cioculescu”. De ce aduc din nou ^n discu]ie aceste evenimente? Pentru c\ ele sunt ^nceputul, startul ^ntr-o nou\ form\ de a vedea realitatea, am str\b\tut atunci atâ]ia km pentru a participa, pentru a vedea adev\rata lor valoare ^n compara]ie cu alte [coli foarte bune [i al]i elevi interesa]i de mult, de acest fenomen al ^ntrecerii [colare. Deja dup\ trei patru asemenea concursuri, copiii se obi[nuiser\ cu aceste ^ntreceri deosebit de atractive. Te formeaz\ ca concurent ^n diferite ipostaze, vi [i te lup]i cu al]i elevi de acea[i vârst\, devi mult mai bun, mai st\pân pe tine. Bacalaureatul [i alte viitoare examene, ca posibil student le vei aborda altfel, mult mai st\pân pe tine... Eu personal r\mân artizanul acestor tipuri de concursuri deosebit de utile. Dar a venit anul 2010 [i un fapt incredibil s-a produs, Liceul “Ion Ghica” din R\cari, are posibilitate s\ organizeze ^n premier\, ca centru de evaluare Concursul N\st\sescu (Evaluare ^n educa]ie). Au urmat dou\ zile teribil de agitate, dar am fost ajutat imediat de doamna director Alionte, de colegii mei de matematic\, domnul profesor Claudiu Petri[or [i doamna profesoar\, Magdalena Pop care [i-au dat seama de importan]a acestui act [i s-au pus pe treab\, convingând un num\r mare de liceeni de utilitatea acestui eveniment. Dar sincer nu [tiu dac\ am fi reu[it f\r\ stimabilele doamne ^nv\]\toare de la R\cari, Ghimpa]i [i Colacu [i le voi da numele pentru ca au dat dovad\ de mult bun sim] [i spirit competi]ional si au adus copii de la clasele dumnealor. Doamna ^nv\]\toare Matei Lucica (Clasa a IV-a, {coala R\cari), doamna ^nv\]\toare Voicu Alexandrina [i Baciu Daniela (Clasa a III-a, {coala R\cari), doamna ^nv\]\toare, Tudor Elena (Clasa aII-a, {coala R\cari), doamna ^nv\]\toare, {tefan Cristina (Clasa a III-a {coala Ghimpa]i), doamna ^nv\]\toare

COSTACHE ALEXANDRU {coala GHERGANI, clasa a V-a - 63 puncte

NICOLAE ADRIANA, Liceul teoretic “ION GHICA”, clasa a IX-a M1 -79 puncte

Niculae Mariana (Clasa a II-a si a IV -a, {coala Ghimpati), doamna ^nv\]\toare Marcu Magdalena (Clasa a II-a, {coala Colacu) [i nu ^n ultimul rând cea mai experimentat\ doamna ^nv\]\toare Albu Elena (Clasa a IV-a, {coala Colacu) un exemplu de vitalitate. Sistemul computerizat m-a ajutat s\ primesc listele cu partican]i [i s\ le trimit la Funda]ia de evaluare ^n timp util. Uimirea a fost mare pentru ca au fost mult mai mul]i elevi participan]i 92, o cifr\ la care nici nu gândeam [i ^nc\ o dat\, cu riscul de a ma repeta, subliniez efortul deosebit al doamnei directoare a Liceului teoretic “Ion Ghica” din

elevilor [i etapa I a Concursului de evaluare ^n educa]ie debut\ la R\cari cu matematica. Timpul de lucru difer\ de la piticii de clasa a II-a 1h 30, la clasele a III-a, a IV-a, a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a unde timpul de lucru este de 2h, pân\ la liceeni care au 3h timp efectiv de lucru. Subiectele sunt la acest concurs de departe cele mai complete, am participat la multe concursuri de matematic\, la aproape toate fazele olimpiadelor locale [i jude]ene, dar subiecte a[a elegante ca la acest concurs nu am g\sit la celelalte, care se adreseaz\ ^n special varfurilor. Evaluare ^n

C|PRI}| ALEXANDRU , VI{AN ELENA-BIANCA, NICULAE GABRIELA, {coala R|CARI, {coala R|CARI, {coala R|CARI, clasa a II-a 95 puncte clasa a III-a 74 puncte clasa a IV-a 74 puncte

GHERGHE ANDREI{coala GHIMPA}I la clasa a IV-a 67 puncte

Elevii care s-au situat pe primul loc pe clase R\cari, precum [i a celor doi colegi ai mei, titularii liceului pe catedra de matematic\. Diminea]a de 16.10.2010. O g\sesc pe doamna director Alionte deja preg\tit\ cu foile de concurs. La 7 [i40 minute am desc\rcat subiectele [i am ^nceput s\ le multiplic\m, paralel cu aceasta am ref\cut listele cu participan]i deoarece au suferit mici modific\ri. Acestea au fost lipite pe u[a la fiecare sala de concurs, totul a decurs foarte bine [i extrem de rapid. Elevii au fost ^mp\r]i]i ^n patru s\li. Deja la ora 8 [i45 erau ^n clase cu to]ii, ^mpreun\ cu echipa de supraveghetori, nu au fost elevi ^ntârzia]i. Reparti]ia asisten]ilor a fost bine gândit\ pentru a evita discu]iile de orice natur\, au fost repartiza]i astfel ^ncât s\ nu aib\ copii ^n concurs la s\lile respective. Un fapt extrem de important este acela c\ Prim\ria [i-a f\cut pe deplin datoria, asigurând transportul copiilor din zonele cele mai ^ndep\rtate cum ar fi S\bie[ti [i St\ne[ti, dar [i Ghimpa]i. Doamna viceprimar Craiciu Elena a p\strat ^ndeaproape leg\tura cu administratorul de test. La ora 9 fix au fost date subiectele

educa]ie se adreseaz\ [i elevilor cu cuno[tin]e medii, sunt a[ezate gradat pe descriptori de performan]a, sunt foarte moderne [i deosebit de atractive. La prima parte sunt folosi]i itemi obiectivi, itemi cu alegere multipl\, din cele patru variante, una singur\ este corect\, sunt 10 subiecte a cate 4 puncte fiecare. La al doilea sunt folosi]i itemi semiobiectivi, itemi de completare, cu 5 subiecte a câte dou\ subpuncte, fiecare subpunct notat cu 3 puncte. La al treilea avem itemi subiectivi cu r\spuns deschis, rezolv\rile se vor face efectiv, cu toate complet\rile de rigoare, cu toate justific\rile pe foaia de concurs. Avem aici dou\ subiecte cu câte dou\ subpuncte ^n valoare total\ de 30 puncte. Men]ionez c\ subiectele sunt foarte bine gândite [i alese, au fost elaborate ^n baza prevederilor prezentei programe de matematic\. Pentru elevii claselor a VIII-a [i a XII-a este un foarte bun prilej de a-[i verifica cuno[tin]ele ^n vederea examenului de Evaluare na]ional\, cât [i a Bacalaureatului, iar aici ca un punct slab, men]ionez num\rul mic de partipan]i la

11

clasele a VIII-a [i a XIIa... Subiectele vor fi foarte apropiate celor dou\ examene viitoare. Totul a decurs foarte bine, nu au existat abateri, concursul ^n sine s-a desf\[urat ^n condi]ii excelente [i a fost o reu[it\ total\. Ca la orice examen, foile de concurs au fost sigilate [i [tampilate, apoi au fost predate de supraveghetori comisiei pentru corectur\. Pe baza baremelor comisia a ^nceput activitatea de corectare, dup\ care au desigilat lucr\rile [i le-au predat administratorului de test, profesorul Marin Ilie-Sorin. Au fost completate apoi tabele electronice [i au fost afi[ate rezultatele la fiecare [coal\ care a dat concuren]i, inclusiv la centrul de evaluare, Liceul Ion Ghica. La completarea acestor liste au participat [i doamna secretar\ a liceului Dinu Elena, dar [i doamna psihopedagog a liceului Spiru Haret din Târgovi[te, Marin Cristina, care au fost de un real folos. Nu au fost contesta]ii, iar elevii prezen]i vor primi câte o diplom\ de participare, iar cei care au punctaje foarte bune la nivel jude]ean vor fi recompensa]i cu diplome de merit. Administratorul de test a trimis listele cu participan]i [i notele acestora funda]iei pentru a le centraliza [i a le posta pe internet. Au fost elevi care s-au descurcat excelent [i aici vreau sa scot ^n eviden]a punctajul de 95 puncte din totalul de 100 puncte al elevului de clasa a II-a Caprita Alexandru-Mihai ({coala R\cari) de departe eroul zilei de 16.10.2010. ~n anul [colar 2010-2011 la disciplinele Limba [i literatura român\ [i Matematica se vor desf\[ura trei etape de evaluare curen]a [i o etapa final\ cu caracter de competi]ie. - etapa I- predictiva; etapa II- de evaluare; etapa III- de bilan] de an [colar; etapa IVfinal\, care are caracter de concurs, intitulat\ etapa competi]ional\. La celelalte materii nu avem decât dou\ etape, de evaluare [i de bilan] [colar. Majoritatea copiilor abia a[teapta etapa a II-a [i au devenit din ce ^n ce mai interesa]i… O reu[it\ total\, o activitate de bun augur care a ar\tat ca atunci când ^]i une[ti for]ele pentru o cauz\ bun\ e imposibil s\ nu reu[e[ti... Orice reu[it\ are o proprie filosofie, iar aceast\ are o influen]\ apreciabil\ asupra nevoilor acestor copii care ^n esen]a au apreciat totul. Filozofia acestui concurs nu este singura care permite o astfel de organizare strict sistematic\, dar esen]a vine tocmai din capacitatea organizatorilor de a fi transparen]i. Repetarea sistematic\ duce la o gândire care dureaz\ prin elementele ei de adev\r, repetarea acestor tipuri de activit\]i nu duce decât la PERFORMAN}|. Prof. Marin Ilie Sorin, {c. Colacu

NICOLAE ROBERT, {coala GHERGANI, clasa a V-a - 63 puncte

ALIONTE RODICA, {coala COLACU, clasa a VI-a - 63 puncte

IVAN NICOLETA ANA-MARIA, {coala COLACU, clasa a VII-a - 54 puncte

NEACSU ANDRADA-MARINA, {coala COLACU, clasa a VIII-a - 73 puncte

RADU ANDREI-ADELIN, {coala COLACU, clasa a VIII-a - 73 puncte

STAN MIHAI-GABRIEL Liceul teoretic “ION GHICA”, clasa a IX-a M1 - 79 puncte

COMAN ALEXANDRA, Liceul teoretic “ION GHICA”, clasa a IX-a M2 - 83 puncte

SERBU BIANCA Liceul teoretic “ION GHICA” la clasa a X-a M1 - 67 puncte

SERBU ANDREEA, Liceul teoretic “ION GHICA”, clasa a X-a M1 - 67 puncte

STAN GEORGE, Liceul teoretic “ION GHICA”, clasa a XII-a M1 - 68 puncte


cyanmagentayellowblack

12

Actualitatea ^n imagini

OCTOMBRIE 2010

Ce a mai f\cut primaru’...? Având ^n vedere oportunitatea acces\rii unor proiecte sus]inute prin derularea de c\tre Autoritatea Pentru Protec]ia Mediului, a unor programe de finan]are din fonduri structurale, ^n luna octombrie au fost aprobate proiectele de hot\râre pentru accesarea sursei de finan]are prin Programul vizând protec]ia resurselor de apa,

sisteme integrate de alimentare cu apa, sta]ii de tratare, canalizare [i sta]ii de epurare". Pentru ora[ul R\cari [i cartierele Ghergani [i Mavrodin.

CANAL APA

A fost stabilit\ loca]ia pentru amplasarea Sta]iei de pomparea [i tratare a apei potabile, pentru re]eaua de ap\ [i sta]ia de epurare pentru cartierele R\cari, Ghergani [i Mavrodin.

A fost efectuat\ ultima etapa de verificare a proiectului, reprezentând vizita ^n teren, pentru "Centrul de îngrijire pentru copii afla]i în situa]ii de risc din ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a", propus prin subproiectul "Centrul de îngrijire pentru copii afla]i în situa]ii de risc din ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a", etapa premerg\toare semn\rii contractului de finan]are.

APA

Centrul de îngrijire pentru copii afla]i în situa]ii de risc din ora[ul R\cari

A fost semnat contractul de finan]are [i a fost promovat\ procedura de achizi]ie public\ pentru Proiectul "Modernizarea drumurilor de exploatare din ora[ul R\cari, proiect ce vizeaza realizarea infrastructurii de legatur\ ^ntre satele Ghimpa]i [i Colacu, Mavrodin - Colacu St\ne[ti.

Au fost finalizate lucr\rile de construire a S\lii de sport a ora[ului R\cari, investi]ie sus]inut\ prin programul Companiei Na]ionale de Investi]ii, urmând a se finaliza lucr\rile de bran[are la utilit\]i [i amenaj\ri exterioare.

cyanmagentayellowblack

CANAL


cyanmagentayellowblack OCTOMBRIE 2010

Actualitatea ^n imagini

13

Ce a mai f\cut primaru’...? A fost semnat contractul de finan]are pentru proiectul finan]at prin POR 2007-2013 pentru proiectul "Reabilitare, modernizare, extindere [i echipare infrastructura educa]ional\ - {coala Ghergani, ora[ R\cari, Jude]ul Dâmbovi]a, urmând procedura de achizi]ie public\ prev\zut\ ^n graficul de implementare al proiectului.

~n data de 5.11.2010 a fost organizat\ procedura de achizi]ie public\ - licita]ie deschis\ - pentru achizi]ia de lucr\ri ^n vederea ^nceperea construc]iei pentru obiectivul Modernizare, extindere [i echipare Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari. Urmeaz\ desemnarea câ[tig\torului ^n urma analizei de c\tre comisia de licita]ie a documenta]iilor depuse de c\tre cei 7 ofertan]i.

~n luna octombrie 2010, prin bun\voin]a unor agen]i economici care apreciaz\ activitatea autorit\]ii locale [i care au dorit s\ sprijine activitatea Poli]iei Comunitare de paz\ [i securitate, prin ac]iuni de sponsorizare a fost achizi]ionat un autoturism Dacia Logan MTV, dotat [i echipat corespunz\tor.

A fost semnat contractul de finan]are proiectul proiectul "Programul de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de înc\lzire cu sisteme care utilizeaz\ energie solar\, energie geotermal\ [i energie eolian\ ori alte sisteme care conduc la îmbun\t\]irea calit\]ii aerului, apei [i solului" pentru amplasarea acestor sisteme ^n doua loca]ii Sediul administrativ- [i CAMS.

cyanmagentayellowblack


±

±

14

Din lumea ^ntreag\

Betleem – Palestina. Ne trezim la ora 06:30, dup\ o noapte lini[tit\. Ora[ul a coborât într-o stare de veghe, luminile r\spândite pe coline pâlpâind ca ni[te candele multicolore; nu am auzit nici un l\trat de câine, nici nu am v\zut vreun exemplar, vreodat\, în cur]i sau pe str\zi. Singurul câine legat în curte, l-am întâlnit la Biserica ortodox\ Român\ din Ierusalim, un câine lup foarte frumos, care, la intrarea noastr\ în curte, s-a r\sturnat cu burta în sus a[teptând mângâierile “cona]ionalilor”. Nu acela[i lucru putem spune despre pisici, care escaladau acoperi[urile, vagabondând pe lâng\ restaurante. Ne-am luat micul dejun pân\ pe la orele 08:00, dup\ care am urcat în autocar. În aceast\ zi, se schimb\ [i ghidul, suntem întâmpina]i de o doamn\, originar\ din România, care [i-a g\sit alesul inimii cu mul]i ani în urm\, pe aceste meleaguri. Nu regret\ plecarea din ]ar\, dar m\rturise[te c\, deseori o apuc\ dorul...Ne prezint\ programul zilei, profesionist, având grija s\ ne sf\tuiasc\ în ceea ce prive[te vizitarea obiectivelor turistice pentru a nu pierde nimic din farmecul apropierii de locurile sfinte. Mai întâi suntem condu[i la un magazin cu obiecte de tot felul pentru a cump\ra suveniruri pe care le vom duce apoi la sfin]it. La Biserica Na[terii Domnului, la Biserica Maicii Domnului [i la Biserica Sfântului Mormânt. Toate obiectele aduse în ]ar\ au fost purtate o zi pentru a fi a[ezate fie pe steaua care marcheaz\ locul na[terii Domnului, fie pe piatra Sfântului Mormânt, sau pe piatra mirungerii, unde mirul frumos mirositor izvor\[te prin cr\p\turi. Am stat lâng\ aceast\ lespede de piatr\ din incinta Bisericii Sfântului Mormânt, aproape o or\ [i am urm\rit cum, turi[tii [tergeau cu hainele, icoane, cruciuli]e, etc, mirul care nu se mai termina. Am pândit un moment mai liber [i am procedat [i eu ca [i ceilal]i cu lucru[oarele pe care le cump\rasem drept cadouri. Primul monument vizitat este Biserica Na[terii Domnului. Cât am a[teptat acest moment... în câte zile m-am gândit la acest loc [i am încercat s\ mi-l imaginez. Betleem, locul na[terii lui Iisus Hristos. Trecem în zona de autoritate palestinian\, ne

Mormântul Maicii Domnului

±

Sfântulu Biserica

OCTOMBRIE 2010

n i Mormâ

^ndrept\m cu emo]ie c\tre biserica Na[terii Domnului, ridicat\ de ^mp\r\teasa Elena peste pe[tera în care s-a n\scut Iisus, Grota Laptelui [i Biserica P\storilor. Intrarea în Biserica Na[terii Domnului se face prin u[a umilin]ei înalt\ de numai 1.20 m. Este cea mai veche [i original\ biseric\ [i se afl\ în partea de r\s\rit a ora[ului Betleem, la 8 km de Ierusalim. Complexul ce o înconjoar\, acoperind aproximativ 12000 mp, include în afara bisericii, o m\n\stire ortodox\, una catolic\ [i una armean\. Istoria ei începe în secolul al II-lea, când Sfântul Iustin Martirul a identificat prima dat\ grota, locul na[terii lui Iisus. Prima biseric\ se va ridica aici, în 326 de c\tre Sfânta Elena, mama împ\ratului Constantin cel Mare. În 531 Iustinian cel Mare i-a dat forma de azi, iar în 614 în timpul teribilei invazii a per[ilor, l\casul a fost l\sat intact de pr\d\tori, care au fost impresiona]i v\zând c\ magii de la r\s\rit din scena Na[terii Domnului erau îmbr\ca]i în haine persane. Intrarea pe u[a umilin]ei a alimentat legendele. Musulmanii sus]ineau c\ cei care o viziteaz\ trebuie s\ se încline în fa]a st\pânilor (e vorba de perioada ocupa]iei musulmane). Naosul bisericii este ^mp\r]it în 5 nave, separate de 4 rânduri de coloane, în stil corintic, câte 11 pe rând. Pe ele sunt picta]i apostolii cu numele în latin\ [i greac\. În unele zone ale pardoselii, am v\zut mozaicuri bizantine originale, de la anul 326. L\ca[ul are trei altare; sub cel central se afl\ o mic\ grot\, natural\, pe[tera na[terii Domnului. Locul se afl\ spre r\s\ritul grotei [i e marcat cu o stea de argint, fixat\ în marmur\. Privirea ne este atras\ de o inscrip]ie în latin\ “Hic........ de Virgine Maria Jesus Cristus Natus Est”. 15 candele ard per-

t Locul Na[terii Domnului manent în jurul ei. Cu toat\ aglomera]ia, am reu[it totu[i s\ ne sim]im în comuniune spiritual\ cu Mântuitorul, am atins îndelung cu palma marmura rece care ne strecura în suflet unicitatea clipei. Lâng\ aceast\ biseric\ se afl\ biserica Sfânta Ecaterina, locul de unde se transmite în întreaga lume slujba de Cr\ciun prin intermediul televiziunii. Ne îndrept\m spre biserica Maicii Domnului. Traversând valea Cedronului, pe stânga [oselei se afl\ Mausoleul istoricului musulman Mudjir – ed – Dan (1512) ref\cut în 1946. Dou\ rânduri de trepte coboar\ de la mausoleu spre curtea sau atriumul mormântului Maicii Domnului. Noul Testament nu spune nimic despre moartea Sfintei Fecioare. Ultima men]iune despre Maria, o g\sim în faptele apostolilor: “Dup\ ^n\l]area la cer a lui Iisus, apostolii s-au reîntors în cenacol unde erau statornici în rug\ciune, împreun\ cu Maria, mama lui Iisus”. Primele men]iuni despre mormânt dateaz\ din secolele II-III: e o carte în limba sirian\ Transitus Marie, în care apostolii primesc dispozi]ia: “Lua]i-o pe st\pâna Maria [i merge]i în afara Ierusalimului pe drumul care duce la cap\tul v\ii, dincolo de muntele M\slinilor”. Aici sunt

Sfântul Mormânt

Biserica

Na[terii

Domnulu

i

trei grote: una larg\ spre exterior, alta spre interior [i o camer\ mai mic\; în\untru pe o banc\ de argil\, spre r\s\rit “merge]i [i a[eza]i-o pe cea binecuvântat\ pe banca aceea”. Dup\ ani fr\mânta]i, în 1757, biserica a fost preluat\ de biserica ortodox\ în a c\rei grij\ se afl\ [i azi. Ea este vizitat\ [i de musulmani pe care o respect\ ca fiind a “Sfintei Maici a profetului Iisus”. Biserica Maicii Domnului este l\ca[ al Sfintei Treimi. C\tre ea ne îndrept\m cu gândurile în rug\ciuni, m\car la s\rb\torile de peste an, 5 la num\r: 8 septembrie (Na[terea Maicii Domnului), 21 noiembrie (intrarea în biseric\), 26 decembrie (soborul Maicii Domnului), 25 martie (Buna vestire), 15 august (Adormirea Maicii Domnului). Astfel cugetând am ie[it din l\ca[, mul]umind unui preot român pentru o iconi]\ pe care o p\strez la loc de cinste. Ne-am pus gândurile pe un petec de hârtie, am dat-o preotului [i am aprins lumân\ri. Ne îndrept\m c\tre biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei învieri). Aceasta se afl\ în partea veche a Ierusalimului. P\mântul pe care este construit\ biserica este cinstit de mul]i cre[tini ca fiind Golgota (Muntele Calvarului) unde Domnul Iisus Hristos a fost r\stignit dup\ cum atest\ Noul Testament. De asemenea, include locul unde se afl\ mormântul Mântuitorului. A fost construit\ pe 13 septembrie 335 de c\tre Constantin cel Mare iar Biserica Ortodox\ are o parte în administrare. Aici se fac pelerinaje înc\ din secolul IV. Cele trei biserici care administreaz\ Biserica Sfântului Mormânt sunt: cea Ortodox\, Armean\ Apostolic\ [i Catolic\. În secolul al XIX Cop]ii, Etiopienii [i biserica Siac\ Iacobit\ au primit responsabilit\]i minore. Sfântul Mormânt, din granit ro[u, se afl\ în centrul bisericii.

La intrare se afl\ piatra mirungerii pe care a fost uns cu miruri Iisus Hristos înainte de înmormântare. Am fost acolo. Via Dolorosa reprezint\ chinul lui, batjocura [i povara fiec\ruia dintre noi. El [i-a dus crucea pentru a ne salva în fa]a Tat\lui, pe noi, p\c\to[ii. To]i [tim acest lucru, dar fiecare crede în felul sau. Lespedea pe unde c\lcam e lustruit\ de pa[ii pelerinilor. Fiecare ~l sim]eam al\turi iar ceilal]i p\[eau cu evlavie spre Sfântul Mormânt, sim]ind la fel ca mine. Nu [tiu... EL era la cap\tul drumului [i ne a[tepta de-a dreapta Tat\lui nostru. E lini[te de[i suntem sute de pelerini, dar e lini[te. Franciscani, ortodoc[i, catolici, benedictieni... armat\... garduri de fier care împrejmuiesc cârdul de credincio[i. N-am v\zut arme... Asteptând momentul s\ intru la EL, m\ gândeam ce am s\ Îl rog [i ce voi g\si în interior... aveam un gol în stomac [i asez\m bile]elul preg\tit [i lumân\rile, când într-o mân\, când în cealalt\. Trebuie s\ avem r\bdare... ajung aproape de intrare. Trebuie s\ te apleci dup\ care imediat în dreapta... e[ti lânga EL. Am îngenuncheat, am lipit fruntea de marmura alb\ [i rece, m-am rugat [i am aprins 5 lumân\ri; [tiam c\ m\ ascult\ [i era bun, de[i mi-am g\sit cu greu cuvintele. Îmi era fric\... de EL, de judecata LUI. Niciodat\ nu am tr\it o astfel de fric\ amestecat\ cu emo]ie. Eram eu cu EL. În fa]a LUI, to]i suntem la fel, banali, nesemnificativi, dar dornici de comunicare [i Dumnezeire... am z\bovit cât îmi era permis, m-am ridicat [i am ie[it. Lumân\rile aprinse au r\mas acolo... am tr\it o clip\ unic\ [i mi-a r\mas în suflet o stare de lini[te, pentru c\ eram mai bun\... pentru c\ m-a înteles. Am privit în jur la ceilal]i. To]i erau cu capetele plecate [i a[teptau clipa unic\. Am ie[it în curtea bisericii [i am asistat din ^ntâmplare, la o slujb\ care m-a impresionat aparte. Era o procesiune, n-am recunoscut ordinul religios, din zeci de piepturi erau ^nchinate cânt\ri Mântuitorului. Pelerinului îi st\ bine cu drumul. C\ci ce este un pelerin? El nu este nimic altceva decât ceea ce suntem noi însine în fa]a lui Dumnezeu, str\ini [i pribegi pe acest p\mânt. Vom reveni. Text: Elena Craiciu Foto: Gheorghi]a Coman

Biserica Maicii Domnului

±


± ±

±

Informa]ii utile

OCTOMBRIE 2010

15

In vizor: elevii problema Extras din Normele metodologice privind autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii conform Legii 50/1991

ARTICOLUL 52 Valabilitatea autoriza]iei de construire/desfiin]are (1) Prin autoriza]ia de construire/desfiin]are emitentul stabile[te [i înscrie în formular: a) termenul de valabilitate al autoriza]iei de construire/desfiin]are; b) durata de execu]ie a lucrãrilor. (2) Valabilitatea autoriza]iei de construire/desfiin]are se constituie din: a) intervalul de timp, de cel mult 12 luni de la data emiterii, în interiorul cãruia solicitantul este obligat sã înceapã lucrãrile autorizate; b) în cazul îndeplinirii condi]iei specificate la lit. a), începând cu data anun]atã a începerii lucrãrilor, valabilitatea autoriza]iei se extinde pe toatã durata de execu]ie a lucrãrilor prevãzutã prin autoriza]ie. (3) Durata executãrii lucrãrilor, care reprezintã timpul fizic maxim necesar pentru realizarea efectivã a lucrãrilor de construc]ii autorizate, se stabile[te de cãtre emitentul autoriza]iei de construire/desfiin]are, pe baza datelor înscrise în cerere - respectiv în anexa la aceasta - conform prevederilor documenta]iei tehnice - D.T. pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construire - D.T.A.C. sau de desfiin]are - D.T.A.D., dupã caz. În func]ie de interesul public [i de gradul de complexitate al lucrãrilor, emitentul autoriza]iei de construire/desfiin]are poate reduce durata executãrii lucrãrilor fa]ã de cea solicitatã prin documenta]ie, cu consultarea investitorului/beneficiarului, managerului de proiect, proiectantului, sau consultantului, dupã caz. (4) În cazul schimbãrii investitorului pe parcursul executãrii [i înaintea finalizãrii lucrãrilor, potrivit prevederilor art. 7 alin. (14) din Lege, valabilitatea autoriza]iei de construire/desfiin]are se men]ine, cu condi]ia respectãrii în continuare a prevederilor acesteia, precum [i a înscrierii în cartea funciarã a modificãrilor intervenite cu privire la drepturile reale imobiliare. În aceastã situa]ie, autoriza]ia împreunã cu celelalte acte - avize, acorduri, documenta]ii etc. -, care au stat la baza eliberãrii acesteia, apar]in de drept noului investitor (proprietar). ARTICOLUL 53 Prelungirea valabilitã]ii autoriza]iei de construire/desfiin]are (1) În cazul în care lucrãrile de construc]ii nu au fost începute ori nu au fost executate integral în termenele stabilite prin autoriza]ia de construire/desfiin]are potrivit prevederilor art. 52, investitorul poate solicita autoritã]ii emitente pre-

lungirea valabilitã]ii autoriza]iei. (2) Prelungirea valabilitãþii autoriza]iei de construire/desfiin]are se va solicita cu cel pu]in 15 zile înaintea datei expirãrii termenului de valabilitate [i se poate acorda, potrivit Legii, o singurã datã pentru cel mult 12 luni. (3) Decizia privind acordarea prelungirii valabilitã]ii autoriza]iei de construire/desfiin]are este de competen]a emitentului acesteia, în baza examinãrii cererii în raport cu: a) interesul public; b) complexitatea lucrãrilor autorizate; c) stadiul executãrii lucrãrilor ori cauzele care au dus la nerespectarea termenelor prevãzute în autoriza]ie. (4) Prelungirea valabilitã]ii autoriza]iei de construire/desfiin]are se înscrie în originalul autoriza]iei ini]ial emise, fãrã a fi necesarã prezentarea unei alte documenta]ii. În aceastã situa]ie emitentul autoriza]iei are obliga]ia de a comunica decizia sa solicitantului, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii. ARTICOLUL 54 Pierderea valabilitã]ii autoriza]iei de construire/desfiin]are. Emiterea unei noi auroriza]ii. (1) Autoriza]ia de construire/desfiin]are î[i pierde valabilitatea prin: a) neînceperea lucrãrilor în termenul de valabilitate stabilit prin autoriza]ia de construire/desfiin]are ori nefinalizarea acestora conform duratei de execu]ie stabilite prin autoriza]ie, dacã nu a fost solicitatã prelungirea valabilitã]ii autoriza]iei; b) nefinalizarea lucrãrilor în termenul acordat ca prelungire a valabilitã]ii autoriza]iei; c) modificarea condi]iilor, datelor sau con]inutului documenta]iei care a stat la baza emiterii autoriza]iei. (2) În situa]iile prevãzute la alin. (1) este necesarã emiterea unei noi autoriza]ii de construire/desfiin]are. (3) În cazul nefinalizãrii lucrãrilor în termenul acordat prin prelungirea valabilitã]ii autoriza]iei de construire/desfiin]are, continuarea lucrãrilor rãmase de executat se va putea face numai dupã emiterea, în condi]iile legii, a unei noi autorizaþii de construire/desfiin]are, corespunzãtor stadiului fizic al realizãrii lucrãrilor autorizate la data solicitãrii, pentru lucrãrile de construc]ii rãmase de executat în raport cu proiectul [i avizele care au stat la baza emiterii autoriza]iei ini]iale. În aceastã situa]ie taxele de autorizare se vor calcula corespunzãtor valorii lucrãrilor rãmase de executat. (4) În situa]ia în care termenul de valabilitate a autoriza]iei a expirat - inclusiv cel acordat prin prelungirea valabilitã]ii ini]iale - pentru emiterea unei noi autoriza]ii de construire în vederea finalizãrii lucrãrilor rãmase de executat valabilitatea certificatului de urbanism, precum [i a avizelor [i acordurilor emise la prima autoriza]ie se men]ine, cu condi]ia realizãrii construc]iei în conformitate cu prevederile autoriza]iei ini]iale. (5) În cazul întreruperii execu]iei lucrãrilor pe o perioadã îndelungatã (peste limita de valabilitate a autoriza]iei de construire/desfiin]are), farã luarea mãsurilor de conservare, potrivit prevederilor legale în vigoare privind calitatea în construc]ii, continuarea lucrãrilor rãmase de executat se va putea face numai dupã emiterea unei noi autoriza]ii de construire/desfiin]are, care va avea la bazã o documenta]ie tehnicã întocmitã în conformitate cu concluziile referatului de expertizã tehnicã a lucrãrilor executate. (6) Potrivit prevederilor art. 7 alin. (15), (151) [i (153) din Lege, orice modificare adusã documenta]iei tehnice - D.T. pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii înainte de începerea sau pe parcursul executãrii lucrãrilor este supusã reluãrii procedurii de autorizare dacã modificãrile nu se încadreazã în limitele avizelor, acordurilor [i actului administrativ al autoritã]ii pentru protec]ia mediului competente. Verificarea încadrãrii modificãrilor în limitele avizelor [i acordurilor se face de cãtre structurile de specialitate ale autoritã]ilor administra]iei publice competente, precum [i de verificatorii de proiecte atesta]i în condi]iile legii, cu participarea reprezentan]ilor institu]iilor avizatoare, iar verificarea încadrãrii modificãrilor în limitele actului administrativ al autoritã]ii competente pentru protec]ia mediului se realizeazã de cãtre aceasta potrivit prevederilor legisla]iei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice [i private asupra mediului. Tehnician urbanism,

Alexandru Alexandru

black

sider\ adecvate, elevii ac]ioneaz\ ^n func]ie de comportamentul întregului grup de teama de a nu fi da]i la o parte. Dorin]a de a ie[i ^n eviden]a, teribilismul vârstei, nevoia de a se face cunoscu]i sunt al]i factori de violen]\ ^n rândul elevilor. Toate aceste acte agresive influen]eaz\ negativ sistemul educa]ional, dar [i siguran]a celor care ^nva]\ ^n [colile ^n care incidentele violente "fac parte" din programa [colara. Violen]a fizic\ este o problem\ de actualitate atât ^n rândul cadrelor didactice cât [i ^n rândul elevilor care ^nva]\ ^n [colile romane[ti. Pentru iolen]a ^n [coli este solu]ionarea problemelor un fenomen întâlnit conflictuale exist\ ^n [colile din numeroase metode, mai România. Violen]a verbal\ mult sau mai pu]in folosid\ na[tere violen]ei fizice, toare ^n func]ie de gravimotiv pentru care sistemul tatea situa]iei: educa]ional ar trebui s\ - Evita]i discu]iile în conintervin\ prin m\suri de tradictoriu cu persoanele solu]ionare a conflictelor irascibile sau nervoase; Nu [colare, prin introducerea r\spunde]i niciodat\ pe un unor cursuri care s\ ofere ton nervos unui coleg ; sprijin atât p\rin]ilor cât [i Apela]i la un al treilea penelevilor-problem\. Una tru rezolvarea unui condintre aceste solu]ii este flict; Discuta]i relaxat prezen]a unui psidespre cauzele holog care s\ unui conflict consilieze elevii pentru ca "... a califica un [i s\ colaacesta s\ nu fapt ca violent boreze cu degenereze în cadrele didac- înseamn\, în esen]\, acte violente; tice ^n vederea a emite o judecat\ de Evit\ st\rile reducerii riscu- valoare asupra acelui c o n f l i c t u a l e fapt. Ceea ce este lui de violen]\. ac]ionând cu resim]it ca violen]\ de Pentru a calm [i nu î]i un elev de la o ^ntelege actele face singur de violen]\ ^n anumit\ [coal\ poate dreptate ; trece neobservat [coli este mai Gânde[te-te în ochii elevilor de mult decât de dou\ ori la alt\ [coal\." important s\ înainte s\ cunoa[tem accep]i propmotivele care duc uneri ale colegilor la declan[area acestora. care instig\ la violen]\; De multe ori copil\re[ti Evit\ grupul de prieteni pentru un adult, motivele care î[i cere s\ fi puternic. violentei fizice sau verbale Un prieten adev\rat nu ^n mintea unor adolescen]i trebuie s\ fie neap\rat sunt grave, ceea ce ^i face puternic; Nu deveni "actor" s\ reac]ioneze ^n func]ie de filme violente în propria de felul ^n care concep o ta [coal\; Solicita]i sprijinanumit\ situa]ie sau ^n ul p\rin]ilor, cadrelor func]ie de nivelul de didactice sau consilierilor educa]ie primit. ~n urma [colari pentru a preveni unor studii realizate de transformarea unei discu]ii speciali[tii ^n domeniu [i ^n contradictorii în ac]iuni urma declara]iilor elevilor violente; din diferite [coli, elevii- Violenta ^n [coli nu trebuie problem\ sunt aceia care ^ncurajat\! Cadrele didacau dificult\]i ^n comuni- tice [i p\rin]ii sunt cei care carea cu p\rin]ii sau aceia au rol decisiv, atât ^n care provin din familiile ^n rezolvarea conflictelor care predomin\ climatul [colare, cât [i ^n elimconflictual. Anturajul este, inarea riscurilor ce pot de asemenea, unul dintre declan[a apari]ia acestora. motivele conflictelor ~n urma celor prezentate [colare. Marea majoritate un NU a elevilor se afliliaz\ unor s\ spunem hot\rât violentei ^n [coli "g\[ti" [i copiaz\ compor[i nu violenta ne face mai tamentul [i felul de a ac]iona al "partenerilor". puternici. Chiar dac\ exist\ anumite Ag.[ef R\dulescu Sergiu ac]iuni pe care nu le con-

V


cyanmagentayellowblack

16

Realitatea ^n imagini

OCTOMBRIE 2010

La domnul Niculae Constantin, Ghimpa]i, Valea Colentinei, num\rul 214, au ^nflorit tuf\nelele, spre bucuria trec\torului. Este o gospod\rie bine ^ntre]inut\ spre lauda proprietarului s\u.

Gr\mada de nisip din imagine str\juie[te cu n\dejde gardul doamnei Cristea Maria, strada D\m\roaia, num\rul 151, Ghimpa]i, care, bine^n]eles ca inten]ioneaz\ s\ fac\ o construc]ie. ~i suger\m s\ introduc\ [i nisipul ^n curte lâng\ gr\mada de c\r\mid\.

Iat\ c\ a venit [i toamna pe gr\mada de pietri[ din fa]a gospod\riei domnului Iordache Vasile, strada D\m\roaia 97, Ghimpa]i. Nici o mi[care, nici o inten]ie de eliberarea domeniului public. Ne ^ntâlnim la iarn\.

Resturile din demolare au fost puse direct ^n strad\ la doamna T\nase Lucia, Ghimpa]i, strada D\m\roaia, num\rul 124. Dorin]a de ^n\l]are a terenului nu are nimic ^n comun cu dorin]a de frumos a oamenilor, drept care v\ invit\m s\ elibera]i domeniul public. Vom reveni.

La o cas\ atât de frumoas\ se cuvine [i un gard pe m\sur\. numai c\, din neglijen]\ la doamna Olaru Ioana, Ghimpa]i, strada Sblt Barbu Petre Marian, num\rul 342, pietri[ul domin\ gardul [i din aceast\ lupt\ trebuia s\ ias\ un ^nvins. Vom reveni s\ facem pace.

Pe strada Sblt Barbu Petre Marian, num\rul 235, de mai mult\ vreme a[teapt\ o gr\mad\ de pietri[ s\ fie transportat\ ^ntr-un loc mai dosnic. Nu de alta dar e p\cat c\ ^ntr-un loc frecventat de mult\ lume [i bine ^ngrijit, acest peisaj s\ urâ]easc\ intrarea ^n curte.

Invit\m pe domnul B\dic\ Doru, Ghimpa]i, strada Sblt Barbu Petre Marian, num\rul 347 care este prietenul nostru atunci când facem fapte bune, s\ introduc\ pietri[ul ^n curte [i ne oferim s\-l ajut\m ^n acest sens cu ^ncuraj\ri... Vom reveni.

~n Ghimpa]i la num\rul 176, strada Aviator Stoicescu Titi, suntem siguri c\ proprietarii au renun]at de bun\voie la pietri[ul din strada dar pe noi asta ne ^ngrijoreaz\ ^ntrucât trebuie eliberat domeniul public.

Tot ^n Ghimpa]i la domnul Gavril\ Nicolae, strada Aviator Stoicescu Titi, num\rul 179, “moda” de a aduce materiale de construc]ii [i de a le l\sa de izbeli[te pe domeniul public a devenit un obicei, pe care pe noi ne ^ngrijoreaz\ [i ^l invit\m s\-l ^ntroduc\ ^n curte, conform legii.

Iat\ ce frumoas\ e intrarea ^n curte la domnul Ghimp\u Ion, strada Valea Colentinei, num\rul 44. E drept c\ poate ar fi fost nevoie de pu]in\ selec]ie ^ntre floricele pentru a limpezi un pic peisajul.

La domnul Gavril\ Gheorghe, strada Valea Colentinei, num\rul 41, pietri[ul a sufocat ]eava de scurgere a apelor pluviale ^n timp ce gospodarul nostru baricadeaz\ cu scânduri p\trunderea ^n curte a “inamicului”.

Ceva mai frumos este aranjat\ gr\mada de pietri[ doamnei Mihalache Sofia, strada Valea Colentinei, num\rul 48. Toamna a coborât peste movila de pitri[, neb\gat\ ^n seam\. Vom reveni.

cyanmagentayellowblack


OCTOMBRIE 2010

Realitatea ^n imagini

17

Pe strada Alexandru Ioan Cuza ne ^ntâmpin\ o cantitate apreciabil\ de nisip, str\juit\ de un gard trainic, pus\ ^n calea trec\torului. A[teptam proprietarul s\ fac\ un gest civilizat, s\-l ridice [i s\-l introduc\ ^n curte.

La domnul Ni]\ Vasile, Strada Alexandru Ioan Cuza, num\rul 51, treneaz\ de mai ult\ vreme o gr\mad\ de pietri[ de a c\rei ^ntrebuin]are se pare ca proprietarul a uitat. ~i reamuntim c\ mai ^ntâi trebuie s-o introduc\ ^n curte pentru a elibera domeniul public.

“Frumoas\ amenajare” la doamna Popa Ghiorghi]a, strada Parlamentului, num\rul 157, [i cât\ migal\ pentru tr\inicia construc]iei... ~i d\m o veste proast\: este ilegal\ amplasarea [i va trebui urgent s-o introduc\ ^n curte. Vom reveni!

La intrarea ^n localitatea Ghimpa]i, pe strada Slt Barbu Petre Marian la num\rul 23 a r\mas ^n a[teptare o gr\mad\ de pietri[ din care proprietarul n-a mai luat de mult\ vreme. A[tept\m ca acesta s\ fac\ un gest civilizat [i s\ elibereze domeniul public.

L\udabil\ este promtitudinea cu care domnul Iosifescu Bogdan de pe strada Podul B\rbierului a ridicat nisipul r\mas de la construc]ia casei. Gestul dânsului trebuie urmat [i de ceilal]i cet\]eni care amân\ efectuarea unei astfel de lucr\ri.

Tot respectul pentru domnul Oprea Vanghele, de 90 de ani, care ne-a asigurat c\ ^ntr-un timp scurt ^mpreun\ cu fiul va elibera domeniul public de pietri[ [i m\r\cini. Vom reveni ^n strada Podul B\rbierului, R\cari la num\rul 56.

La doamna Stoica Ecaterina, strada Ilfov\], num\rul 16, R\cari, gr\mada de pietri[ s-a ^n]elenit iar vegeta]ia tinde s\ o acopere. A venit timpul s\ eliber\m locul. Vom reveni!

La doamna N\stase Anica, strada Ilfov\] num\rul 14, La domnul Comus Nicolae zace ciufulit\ o gramad\ pe admir\m gardul nou cu aspect frumos dar nu suntem de pietri[... Ar fi timpul unei cur\]enii generale [i a eliber\rii acord cu resturile de materiale r\mase ^n fa]a cur]ii. V\ rug\m domeniului public. s\ face]i un pic de ordine ^n zon\.

Lege prevede ca ^n fa]a gospod\riei, domeniul public s\ fie administrat cum se cuvine de proprietar. T\ierea buruienilor, efectuarea unui [an] pe unde s\ se scurg\ apele pluviale, aspect ^ngrijit al gardului - iat\ câteva prevederi.

Pe strada Po[tei am ^ntâlnit dou\ gr\mezi impresionante de pietri[ [i b\legar. Cu siguran]\ ca acestea ^[i vor g\si utilizarea. Dorin]a noastr\ ^ns\ este ca acest lucru s\ se fac\ cât mai repede. Vom reveni!

Pe strada Garoafelor la num\rul 5 am g\sit m\r\cini. {i nu pu]ini ci ^n cantit\]i apreciabile, rezulta]i din amenajarea gardului viu. Nu ne a[tept\m s\ g\sim garoafe dar m\car o c\rare prietenoas\ pe unde s\ ajungem la destina]ie. Vom reveni!


18

Realitatea ^n imagini

OCTOMBRIE 2010

AFL|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE:

ELIBERAREA ACTULUI DE IDENTITATE LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 14 ANI Actul de identitate se emite pentru prima data la implinirea varstei de 14 ani. Cu acesta se face dovada identit\]ii, a adresei de domiciliu [i, dup\ caz, a adresei de re[edin]\ a titularului. DOCUMENTE NECESARE: - cererea pentru eliberarea actului de identitate, semnat\ atât de minor, cât [i de p\rinte/reprezentant legal; - certificatul de na[tere, original [i copie; - actul de identitate al unuia dintre p\rin]i sau al reprezentantului legal; - documentul cu care p\rintele/reprezentantul legal face dovada adresei de domiciliu, original [i copie; -certificatul de c\s\torie al p\rin]ilor sau, dup\ caz, hot\rârea judec\toreasc\, definitiv\ [i irevocabil\, în cazul în care p\rin]ii

sunt divor]a]i, original [i copie; - chitan]a reprezentând contravaloarea c\r]ii de identitate; - timbru fiscal sau chitan]a reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru.

s\u legal, de persoana desemnat\ din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asisten]\ social\ sau de persoana c\reia i-a fost încredin]at în plasament.

prezenta o procur\ special\ pe care se afl\ aplicat\ fotografia titularului, autentificat\ de misiunea diplomatic\ sau oficiul consular de carier\ al României din statul în care se afl\ solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar s\ se reg\seasc\ referirea expres\ la obiectul mandatului. Cet\]enii români afla]i în str\in\tate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreun\ cu documentele prev\zute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.

La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul se prezint\ la ghi[eul serviciului public comunitar de eviden]\ a persoanelor, înso]it de unul dintre p\rin]i sau, dup\ caz, de reprezentantul

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar c\r]ile de identitate se elibereaz\ titularilor. In situa]ia în care solicitantul nu se afl\ în ]ar\, mandatarul va

Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cet\]eniei [i a domiciliului, necesare eliber\rii actului de identitate, se prezint\ în original [i copie. Ag. pr. Badea Cristina

Consiliului local R\cari, fotografii de la ultimele realiz\ri [i evenimente, informa]ii de la birourile din cadrul prim\riei, etc) http://forum.primariaracari.ro - Un forum unde ve]i g\si categorii care cuprind toate birourile din organigrama prim\riei [i unde pute]i discuta cu angaja]ii institu]iei pentru o mai u[oar\ solu]ionare a problemelor dumneavoastr\. - http://adoptaunkm.pri mariaracari.ro - Site-ul oficial al proiectului "Adopt\ un km!", proiect ecologic ini]iat de Prim\ria R\cari ^n prim\vara anului 2009. - {edin]a Consiliului local R\cari LIVE: http://live.pri mariaracari.ro

Ca de fiecare dat\, Prim\ria ora[ului R\cari ^ncearc\ s\ fie aproape de cet\]eni iar pentru a reu[i asta, prim\ria [i-a deschis puncte de informare [i de discu]ie [i ^n mediul ON-LINE. Drept dovad\, s-au deschis site-uri precum: - www.primariaracari.ro - Site-ul oficial al Prim\riei ora[ului R\cari, unde pute]i g\si ultimele nout\]i [i informa]ii (Hot\rârile

- Pute]i asculta Radio R\cari la adresa:http://radio.pri mariaracari.ro:8003/lis ten.pls -Liceul "Ion Ghica" www.liceulracari.word press.com - Biroul pentru eviden]a persoanelor (eliberarea buletinelor de identitate) - http://primari aracari.ro/evidenta_populatiei.html - Comunicare, ^n timp real, cu redac]ia Ziarului Prim\riei R\cari - http://primariaracari.ro/chat.html

La data de 30.09.2010 a expirat cel de-al doilea termen de plat\ a crean]elor datorate bugetului local de c\tre persoanele fizice [i juridice. Cei ce nu [i-au achitat impozitele pe anul 2010 sunt ruga]i s\ pl\teasc\ cât mai curând, evitând astfel cre[terea majorarilor de ^ntârziere deja existente.

Contribuabilii care beneficiaz\ de scutire de impozite [i taxe ^n condi]iile prev\zute de lege pot depune cererile de scutire [i actele necesare la sediul Prim\riei R\cari, Serviciul ITL. Actele care trebuie depuse ^n xerocopie sunt: - ACT DE IDENTITATE - HOT|RÂRE CONFORM LG. nr. 309/2002 - CERTIFICAT MEDICAL CU ~NCADRARE ~N GRAD DE HANDICAP NUMAI GRADUL I {I II CERTIFICATUL DE C|S|TORIE - pentru v\duvele de veteran de r\zboi - V\duvele rec\s\torite ale veteranilor de r\zboi nu beneficiaz\ de scutire. Cererile de scutire vor fi depuse pân\ la data de 31.12.2010, pentru a putea fi luate ^n calcul cu data de 01.01.2011. Ref. Naumescu Magdalena

AFL|M DE LA BIROUL IT

O nou\ amenin]are de tip Virus!

De cele mai multe ori, o formatare a hardisk-ului este, poate, singurul lucru ce ne scap\ de o infec]ie a sistemului de calcul, [i poate de pu]ine ori datele pierdute se pot recupera. NOD32, Avira, AVG, Bitdefender, Norton, [i multe alte titluri, sunt o serie de antiviru[i care cât de curând ar putea fi sco[i de pe lista preferin]elor utilizatorilor de pretutindeni datorita vulnerabilitatilor de care au dat dovada. ~n cadrul unei prezent\ri recente a CST (Core Security Technologies) sus]inut\ de Anibal L. Sacco [i Alfredo A. Ortego, s-a atras aten]ia unei vulnerabilit\]i existente la nivelul BIOS-ului. Ei au demonstrat c\ de[i viru[ii care atac\ BIOS-ul de[i nu sunt o noutate, ei pot constitui cele mai importante amenint\ri de acest tip existente. Acest lucru se datoreaza faptului c\ detec]ia [i cur\]area unui astfel de virus este extrem de

complicat\, dac\ nu chiar imposibila ^n anumite cazuri.

Cei doi cercet\tori au sus]inut o prezentare ^n care au ar\tat cum, prin intermediul unui set de nu mai pu]in de 100 de linii de cod scrise ^n Python, o amenin]are de tip rootkit ar putea fi stocat\ ^n BIOS [i ulterior ar putea rula independent de sistemul de operare. Ace[tia sus]in c\ au rulat simularea pe o serie larg\ de sisteme de calcul [i c\ rezultatul a fost acela[i, infectarea s-a f\cut f\r\ probleme. Pentru a se putea scrie linii de cod ^n BIOS este absolut necesar ca acel cont de pe calculatorul infectat de pe care se ruleaz\, s\ aib\ drepturi administrative asupra sistemului. Acest lucru ar putea fi ob]inut prin intermediul unui alt virus, creat special pentru acest scop. Apoi, virusul de BIOS ar putea fi scris f\r\ a putea fi detectat, iar ^n cazul unei format\ri ulterioare, doar primul virus ar fi [ters, cel deal doilea r\m\nând activ. Ceea ce a f\cut ca prezentarea s\ manifeste atât de mult interes, a fost faptul c\ nici unul din antiviru[ii de pe pia]\ nu a detectat amenin]area. Potrivit cercet\torilor doar ^n cazul ^n care BIOS-ul ar fi protejat prin parol\, infectarea nu ar mai putea avea loc.


OCTOMBRIE 2010

Via]a medical\

Preven]ie [i tratament ^n bolile inimii

Sfaturi practice

Bolile de inim\ ^n sezonul rece

Remedii naturale gripa [I bron[ita

Dr. Carp Marioara, medic specialist, medicina de familie

~n rubrica din acest num\r al ziarului, v\ voi prezenta câteva sfaturi legate de expunerea la frig, care trebuie evitat\ atunci când poate aduce deservicii s\n\t\]ii. Solu]ia nu este izolarea la domiciliu pân\ la venirea prim\verii, dar presupune adaptarea cu aten]ie a ie[irilor ^n frig. Temperaturile sc\zute afecteaz\ mai u[or un pacient vârstnic cu imunitate scazut\, cu circula]ie periferic\ mai proast\ [i, ^n general, cu boli cronice asociate. Din cauza sensibilit\]ii crecute, ^n absen]a unei protec]ii termice adecvate, expunerea la frig provoac\ cu u[urin]\ pacien]ilor vârstnici afec]iuni respiratorii de la banalele faringoamigdalite pân\ la traheobron[ite, pneumonii sau bronhopneumonii severe. Inhalarea aerului rece [i praful acumulat ^n cas\ ^n aceast\ perioad\ pot da multe nepl\ceri pacien]ilor astmatici. Virozele resiratorii ac]ionând pe un organism cu posibilit\]i de reac]ie sc\zute pot ^mbr\ca

forme deosebit de severe. Sezonul rece complic\ de multe ori evolu]ia afec]iunilor cronice cardiovasculare. Tocmai de aceea, vârstnicii [i cardiacii trebuie s\ se fereasc\ de frig. Cum reac]ioneaz\ organismul ~n sezonul rece persoanele cardiace trebuie s\ manifeste o aten]ie sporit\ pentru a evita complica]iile [i a trece mai u[or peste aceast\ perioad\ a anului. Principalele afec]iuni cardiovasculare influen]ate de expunerea la frig sunt: hipertensiunea arterial\, manifest\rile bolilor ischemice cardiace: angina pectoral\, infarctul miocardic, insuficien]a cardiac\. Frigul [i curen]ii de aer cu umiditate crescut\ determin\ o r\cire rapid\ a organismului, iar acesta r\spunde prin mecanisme de adaptare care ^ncearc\ s\ mic[oreze pierder-

ile de c\ldur\, concomitent cu cre[terea produc]iei de c\ldur\. ~n timpul acestui proces de adaptare cresc debitul cardiac, frecven]a cardiaca [i, de asemenea, rezisten]a vascular\ periferic\. ~n consecin]\, valorile tensionale cresc prin expunere la frig. Mai mult, se m\re[te [i vâscozitatea sângelui, ceea ce determin\ o cre[tere a activit\]ii muschiului inimii, de unde [i sporirea necesarului de oxigen [i substan]e nutritive, utile activit\]ii mu[chiului inimii". Este bine ca un cardiac s\ respect\ tratamentul medicamentos indicat. De asemenea, este bine s\ ai mereu ^n buzunar o doz\ suplimentar\ de nitroglicerin\ pentru situa]iile de urgen]\. ~n plus, trebuie efectuate vaccin\rile pentru prevenirea afec]iunilor respiratorii specifice sezonului rece

Beneficiile mierii Beneficiile mierii [i ale celorlalte produse derivate ei: propolis, polen [i l\pti[or de matc\ sunt de luat ^n seama atunci când vre]i s\ ave]i o s\n\tate de fier. S-a constatat de c\tre medicii cercet\tori c\ mierea [i produsele prelucrate din aceasta, sunt foarte recomandate pentru ameliorarea sau vindecarea unor afec]iuni, datorit\ efectelor sale terapeutice. Cele mai grave

afec]iuni care au fost [i sunt tratate cu ajutorul mierii este cancerul [i scleroza multipl\. ~ns\ produsele apicole sunt recomandate ^n cazul de avitaminoze, de afec]iunii ale tubului digestiv, ale c\ilor respiratorii, ale ficatului, astenii sau nevroze. ~n perioada anotimpurilor reci se recomand\ a se consuma produse pe baz\ de propolis, fie c\ este tinctur\ sau sirop, iar copiilor ^n cre[tere sau ^n perioada examenelor, se recomand\ suplimente nutritive cu

19

care se pot complica cu agravarea unei boli cardiace. Un cardiac nu e bine s\ treac\ brusc de la c\ldura din cas\ la frigul de afar\, ci progresiv, pentru a facilita adaptarea organismului. Alege]i momentele zilei [i zilele mai pu]in friguroase pentru deplas\ri. Evita]i eforturile fizice, mersul pe teren alunecos care cresc nevoile de oxigen ale inimii. Evita]i aglomera]iile [i ^mbr\c\mintea greoaie [i incomod\ pentru a mic[ora astfel oboseala. Cardiacii trebuie s\ m\nânce echilibrat, evitând excesul de sare, alcool. Alimenta]ia trebuie suplimentat\ cu alimente antioxidante bogate ^n vitaminele C, E, zinc, seleniu, magneziu, caroteni, acizi gra[i polinesaturati: omega 3, 6, 9 con]inu]i ^n cantitate mare ^n uleiul de peste, coenzima Q10.

Bronsita • Lapte cu usturoi: pune]i doi c\]ei de usturoi ^ntr-o can\ de lapte rece. Pune]i la fiert vreme de 10 minute. Be]i mixtura cât mai fierbinte. • Ceap\ fiart\: pune]i la fiert trei cepe ^n 500 ml ap\. Strecura]i lichidul, ^ndulci]i-l cu miere, [i be]i cât mai cald cu putin]\. • Inhala]ie cu l\mâie: pune]i la fiert 750 ml de ap\. Stinge]i focul. Ad\uga]i 5 pic\turi de ulei aromat de l\mâie. Aplecati-v\ capul deasupra aburilor [i inhala]i. Repeta]i procedeul de 3 ori pe zi. • Fric]iuni [i comprese pe piept: se fac cu untdelemn fierbinte (s\ nu provoace arsuri) ^n care se adaug\ ulei aromat de eucalipt, usturoi, l\mâie, lavanda sau salvie. • Cataplasme cu o]et de mere: ^nmuia]i buc\]i de tifon ^n o]et de mere fierbinte [i aplica]i-le pe piept. Compus din apa [i acid acetic, o]etul de mere con]ine s\ruri minerale, oligoelemente, pectina [i betacaroten, reputate pentru modul ^n care elibereaz\ c\ile respiratorii superioare - nas, gât, sinusuri, [i pe cele inferioare: bronhii [i pl\mâni. Gripa • Sucuri vitaminizate: be]i mult suc de morcovi [i sfecl\, combinate cu suc de l\mâie sau grepfrut. • Usturoi fiert ^n lapte: ^nainte de fiecare mas\ principal\, lua]i doi c\]ei de usturoi, zdrobi]i-i [i pune]i-i la fiert ^ntr-o cea[c\ de lapte. Be]i lichidul cât mai fierbinte.

Gutuile [i perele

miere [i afine. Dac\ dumneavoastr\ sau cei mici suferi]i de amigdalit\, faringit\ sau laringit\, este recomandat s\ consuma]i tinctur\ cu propolis sau sirop cu miere [i salcâm. Trebuie s\ [ti]i c\ orice produs pe baza de miere este bine venit [i consumat zilnic, ^ntr-o propor]ie mic\, nu ^n exces, ca de exemplu o linguri]\ de miere diminea]a pe stomacul gol, v\ ajut\ s\ ave]i [i o digestie [i un tranzit intestinal normal.

Redac]ia

Perele [i gutuile sunt fructele specifice acestui anotimp. Nu-i a[a c\ deja sim]i]i aroma aceea inconfundabil\ a mirosului de gutui [i gustul delicios al perelor? Perele Mult\ vreme nu au fost cunoscute propriet\]ile vindec\toare ale acestor fructe: gutuile [i perele Este important s\ [tim ^n ce fel ne pot ajuta. Perele sunt fructele recomandate persoanelor stresate [i irascibile. Consumul de pere stimuleaz\ cre[terea num\rului de globule ro[ii, fiind un aliment desosebit de important ^n tratarea anemiilor. Gutuile Gutuile poart\ denumirea de “mere de aur” [i ^n Antichitate erau fructele preferate ale

Afroditei. B\rba]ii ^ndr\gosti]i ^i aduceau ^n dar gutui, ca semn al iubirii. Acestea, precum perele au propriet\]i vindec\toare deosebite. Con]in potasiu, fosfor, calciu, fier, cupru, magneziu. Astfel, se pare ca au ^n con]inut anumite substan]e care pot distruge celulele canceroase. Au o ac]iune de protec]ie a intestinelor datorit\ faptului c\ acestea con]in o cantitate considerabil\ de fibre. Cu ajutorul gutuilor se pot prepara: nectar de gutui, peltea, dulcea]\ de gutui sau compot. Nu ezita]i s\ consuma]i aceste fructe [i ^n scurt timp ve]i vedea efectul benefic pe care ^l au asupra organismului.

Redac]ia

• Sirop cu miere [i gin: iat\ o re]et\ folosit\ ^n satele canadiene. Lua]i 250 ml de gin, 125 g miere lichid\, 2 linguri]e de r\[in\ de brad. Pune]i toate ingredientele ^ntr-un borcan [i amesteca]i, pân\ ce se omogenizeaz\. Se iau 2 linguri]e pe zi (nu mai mult). • Ceai de cimbru: o infuzie fierbinte de cimbru amestecat\ cu miere este un antiseptic redutabil.

Pr.


cyanmagentayellowblack

20

Eveniment

OCTOMBRIE 2010

~n c\minul familiei, tinerii trebuie s\ respecte pe p\rin]i, ^n afara c\minului pe toata lumea, iar ^n singur\tate pe ei ^n[i[i. (Demetrius) c\ci o familie nu se poate întemeia decât pe sentimente durabile. “Casa de piatr\!” este urarea tradi]ional\ pentru începutul de drum al unei tinere familii. Tr\inicia familiei este asem\nat\ cu durabilitatea pietrei. {i s\ mai avem ^n vedere: în]elegerea ^ntre parteneri. Coca Mihai cu Gavril\ Mihaela Arabela

Unde dragoste nu e, nimic nu e... Este o constatare plin\ de adev\r,

Iat\ câteva sugestii: 1. o gre[eala poate anula 20 de fapte bune (aten]ie la

Dr\gan Iustin cu Dumitra Elisabeta Daniela

“Cine are p\rin]i, pe p\mânt nu în gând. Mai aude [i-n somn ochii lumii plângând...” Nu sunt vorbele mele,

ponderare, la autocontrol!) 2. mici schimb\ri, mari efecte (pentru împrospatarea rela]iei de cuplu, nu trebuie miracole, ci fapte m\runte, amabile cu efecte mari: tandre]e, relaxare, o floare...) 3. nu diferendele dintre parteneri aduc problemele ci modul cum sunt rezolvate aceste diferende. A te ^n]elege cu partenerul ^nseamn\ a-]i fi bun prieten. ~n rela]iile fericite, cei doi conteaz\ unul pe altul, ca pe cel mai bun prieten [i niciodat\ ca pe un judec\tor. 4. femeile [i barba]ii lupt\ cu arme diferite dar sufer\ la fel. B\rba]ilor le este greu s\ fac\ fa]\ conflictelor, ^n timp ce femeilor li se pare dificil s\

Micu Dumitru cu Marinescu Alina Cristina

fac\ fa]\ r\celii emo]ionale. B\rba]ii se ^nchid ^n ei, femeile vor s\ refuleze imediat. 5. Partenerii trebuie s\ inve]e regulile “jocului”. Scopul

Micu Gabriel C\t\lin cu Manea Ionica Adriana

le-a scris poetul Adrian P\unescu. Sunt ani buni de când le-am citit prima oara [i de atunci mi leamintesc m\car la câteva zile, mai des parc\ în ultimul an, de când lucrez la Centrul de Asisten]\ Medico-Social\ R\cari. Fiecare dintre noi, salaria]ii centrului, avem sau am avut acas\ p\rin]i. De când lucr\m aici, avem o a dou\ familie cu p\rin]i sau chiar bunici al\turi de care tr\im zi de zi. Oficial ei se numesc beneficiarii Centrului, dar sunt în realitate p\rin]ii [i bunicii no[tri, ai tuturor. Sunt oameni ajun[i la în]elepciunea vie]ii, din experien]a lor de via]\ avem zilnic de-nv\]at câte ceva. Unii dintre ei sunt înc\ în putere, altora problemele de s\n\tate le mai înnegureaza via]a. Dar noi suntem al\turi de to]i. Încerc\m s\ amelior\m problemele

de s\n\tate ale celor suferinzi [i mai ales încerc\m s\ bucur\m sufletul tuturor. Cu o vorb\ bun\, cu o glum\, cu aten]ia pe care ne str\duim s-o acord\m fiec\ruia în parte. Centrul func]ioneaza azi la capacitate maxim\. Sunt 40 de oameni cu suflet [i cu inim\ mare, cu firi [i caractere diferite. Fe]ele noastre inimoase care-i ajut\ s\ se descurce zi de zi au înv\]at cum s\-i trateze pe fiecare ^n parte. {i se descurc\ foarte bine. Îi respect\ [i-au ajuns s\-i îndr\geasc\ la fel ca pe cei din familia de acas\. Au înv\]at s\ le asculte cu r\bdare amintirile, îi alint\ [i le fac zilnic mici bucurii. Încerc\m s\ aducem lumina [i mul]umire în via]a lor de acum, s\-i facem s\ se simt\ ACASA. To]i avem satisfac]ia c\ prin munca noastr\, cu r\bdare [i bun\credin]\,

reu[itei este o c\snicie fericit\, nu un r\zboi de gueril\. Nu uita]i prima regul\ - autocontrolul!

Matei Constantin Mugurel cu Badea Mihaela

reu[im s\ facem traiul lor în Centru mai pl\cut, s\ fie lini[ti]i [i s\ a[tepte fiecare mâine cu bucurie. {i suntem mândri de asta. Ne respect\m unii pe al]ii: noi pe dumnealor pentru anii pe care i-au tr\it [i pentru experien]a [i în]elepciunea dobândite de-a lungul vie]ii, iar noi suntem trata]i la fel în semn de apreciere pentru str\dania noastr\ de-a tr\i împreun\ în armonie [i de a le asigura tot confortul de care au nevoie. Le dorim via]\ lung\ [i lini[tit\ al\turi de noi [i suntem multumi]i c\ le putem fi de folos, fiecare prin natura meseriei lui. Ace[tia suntem noi, beneficiari [i salaria]i, familia de la Centrul de Asisten]\ Medico-Social\ R\cari. Sef Centru, Ec. Cristina Maria Mitrescu


Eveniment

OCTOMBRIE 2010

SOBORUL SF. ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIIL (8 NOIEMBRIE)

~n fiecare an, s\rb\toarea Sfintei Cuvioase Parascheva este un prilej de apropiere [i de m\rturie pentru credincio[ii din R\cari, care ajung la biseric\ pentru a se ^nchina [i a se ruga. ~ntr-un document care se afla la Academia Româna, datând din 1914, ^n revista “Biserica Ortodox\ Român\”, num\rul 5, se arat\ ca ^n anul 1810, exist\ satul Boanga, având “biserica de lemn [i podoabele, vesmintele [i c\r]ile toate”. Satul avea 62 de case cu 228 suflete (104 barbati [i 124 femei). Preo]ii de aici se numeau: {tefan sin Musat [i Samfir sin Dobre de 45 de ani “preo]it de preasfin]itul Mitropolit Dosoftei prin p\rintele Teofilact la leat 1798, august 10” pentru biserica [i popula]ia din acel sat. Biserica de zid care se afl\ acum ^n strada Boaga, a fost amplasat\ pe locul celei de lemn; ea a fost construit\ ^n 1845, cum rezulta din pisania respectiva, expusa afara, inca de atunci. Biserica a fost construit\ de c\tre ob[tea satului f\r\ nici o alt\ contribu]ie Iat\ con]inutul acestei pisanii: “Aceasta sfânt\ [i Dumnezeiasc\ biseric\ s-a zidit ^n zilele prea^nal]atului Domn G. Dimitrie B.B.V.V [i preasfin]itului Mitropolit D.D. Neofit cu ajutorul ferici]ilor ctitori: Ianos, Stan, Ion, Ion, Radu, Ion, Margarit ierei, Costache. 1845 Decembrie 9”. ~n clopotni]\ se aflau dou\ clopote, unul foarte vechi din 1796, care au trecut prin ^ntâmpl\ri succesive fiind ^nlocuite ^n cele din urm\. Biserica a fost ref\cut\ de Iorgu Dumitrescu ^n 1894, când s-a zidit [i clopotni]a actual\.

DATORIE

R\cari

Biserica a fost pictat\ ^n ulei, vopsindu-se peste vechea pictur\, ^n fresco, ce dateaz\ de la construirea bisericii. Ar fi interesant ca un iubitor de arta [i de Dumnezeu s\ cure]e aceasta pictur\ [i s\ reconstituie pe cea veritabil\. Enoria[ii r\c\reni s\rb\toresc ^n fiecare an hramul bisericii Sf. Parascheva, prilej de bucurie [i cinstire a sfântului l\ca[. {i ^n acest an, ^n prezen]a domnului primar, Marius Carave]eanu [i a altor personalit\]i din cadrul Prim\riei ora[ului R\cari, preo]ii parohi din bisericile ora[ului, al]i invita]i au participat la hram ^n tr\ire cre[tineasc\, prilej de cinstire a ^nainta[ilor. Redac]ia

Se poveste[te despre Diogene c\, odat\, a cump\rat un butoi, probabil vestitul lui butoi, cu zece drahme. Învoiala f\cut\ cu negustorul a fost s\-i pl\teasc\ cinci drahme pe loc, iar restul s\-i r\mân\ dator. Dup\ o bun\ bucat\ de vreme, întâlnindu-se cu negustorul, acesta îi ceru s\-i dea [i cele cinci drahme r\mase din datorie. Mirat filosoful i-a spus: “Probabil dumneata nu e[ti serios, nu a fost învoiala noastr\ s\-]i dau cinci drahme [i restul s\-]i r\mân dator?” “Ba da”, r\spunse omul. “Ei bine dac\ eu ]i-a[ pl\ti cele cinci drahme s-ar înc\lca

Îngerii au fost crea]i de Dumnezeu spre a-I sluji Lui, a-i ap\ra [i a-i c\l\uzi pe oameni. Ei duc rug\ciunile noastre la Dumnezeu [i îi ocrotesc pe cei drep]i. Sf. Arh. Mihail a fost cel care l-a învins pe Lucifer, împingându-l în iad pentru r\zvr\tirea sa. El este cel care a p\zit gr\dina Edenului când primii oameni au fost izgoni]i din rai. Cu îng\duin]a lui Dumnezeu, se arat\ lui Avraam, este al\turi de Lot din cetatea Sodomei [i Gomorei, ferindu-l de pieirea cea prin foc [i pucioas\, conduce poporul evreu la }ara F\g\duin]ei, înt\re[te pe Ghedeon-judec\torul, d\ putere lui Samson [i execut\ pedeapsa nelegiuirii. La sfâr[itul lumii, va suna din trâmbi]\ pentru judecata de apoi [i cu sabia de foc a drept\]ii va desp\r]i într-o clipa pe drep]i de p\c\to[i, cum desparte p\storul oile de capre. Sf. Arh. Gavriil este conduc\torul o[tilor cere[ti [i realizatorul unor porunci dumnezeie[ti de mare importan]\ pentru sufletele noastre. Lui i s-a încredin]at vestea cople[itoare pentru îngeri, dar mai ales pentru oameni: întruparea lui Dumnezeu. El este vestitorul lui Ioachim [i Ana ca o vor na[te pe Maica Domnului, al lui Zaharia ca Elisabeta va na[te pe Ioan Botez\torul [i al Fecioarei Maria ca-L va na[te pe Mesia. Tot Arhanghelul Gavriil protejeaz\ Sf. Familie anun]ând-o de punerile la cale ale lui Irod împotriva Pruncului Sfânt. Arh. Gavriil a r\sturnat piatra de pe u[a mormântului [i a dat mironositelor vestea Învierii [i s-a În\l]at cu Iisus, la slava pentru care a fost creat. La judecata de apoi va venii pe norii cerului, al\turi de Mântuitorul Iisus Hristos. INTRAREA ÎN BISERICA A MAICII DOMNULUI (21 NOIEMBRIE)

în]elegerea, c\ci nu ]i-a[ mai datora nimic.” Aplicatie: Exist\ mai multe feluri de datorii, unele financiare iar altele morale. Datoriile financiare pot fi pl\tite, cele morale de multe ori r\mân nepl\tite. Ba, mai mult, ele ne înso]esc toat\ via]a [i cresc atât de mari c\ devin imposibil de pl\tit. Biblia vorbeste despre robul dator St\pânului cu “zece mii de galbeni”. Era o sum\ colosal\. Cu toate acestea Mântuitorului nu-i place s\ aib\ datornici [i a iertat datoria fiec\ruia. Mat 18: 27. Redac]ia

Numele acestei s\rb\tori, închinate Maicii Domnului, are o adânc\ semnifica]ie. Ea reprezint\ taina cea mare a ducerii la Templul Legii vechi (iudaice), din Ierusalim, a copilei de numai 3 ani, ce se va preg\ti spre a primi în pântecele ei pe Fiul lui Dumnezeu. Prin aceasta m\rturisire a Adev\rului ceresc s\ ne preg\teasc\ pe noi, prin cuvântul S\u, spre a ajunge în Împ\r\]ia Sa cea cereasc\, prin mântuirea noastr\ de p\cate [i gre[eli, care se face numai prin Jertfa Sa pe cruce [i Învierea Sa cea de-a treia zi din mormânt. Copila Maria a fost adus\ la Templu de c\tre p\rin]ii ei b\trâni, Sf. Ioachim [i Ana, care au d\ruit-o în acest fel Domnului,

21

precum au promis, chiar înainte de na[terea sa, pe când ei se rugau fierbinte spre a avea un prunc pe care-L vor d\rui Domnului. Cel care a primit-o la Templu a fost arhiereul Zaharia, care dintru început, a a[ezat-o în Sfânta Sfintelor, loc tainic în care nimeni nu intra, decât el o dat\ pe an. Aici, cre[tea în rugaciune [i se preg\tea spre a sluji numai lui Dumnezeu, p\strând leg\mântul castit\]ii [i neprih\nirii. La 15 ani a fost dat\ rudei sale, b\trânul Iosif, în vârst\ de 84 de ani, cu care a fost logodit\ spre a avea un statut civil, care s\ o fereasc\ de necura]ia lumii. B\trânul Iosif a fost, în toate primejdiile lumii, ocrotitorul Maicii [i a Pruncului Iisus, dar [i primul martor al Na[terii minunate din Betleem a Celui ce venea s\ ridice p\catele lumii, Mesia cel mult a[teptat. SF. APOSTOL ANDREI-OCROTITORUL ROMÂNIEI (30 N0IEMBRIE).

Fiul lui Iona, un pescar s\rac [i frate al lui Simon, Sf. Andrei a fost mai întâi ucenicul Sf. Ioan Botez\torul, spunând:, Iat\ mielul lui Dumnezeu Cel Ce ridic\ pacatele lumii” (Ioan 1,29). Chemarea la apostolie apare atât la Matei (4,18-20), cât [i la Marcu (1,1618): Pe când Iisus umbla pe lâng\ Marea Galileii a v\zut doi fra]i, pe Simon ce se numea Petru [i pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, c\ci erau pescari. {i le-a zis:, Veni]i dup\ mine [i v\ voi face pescari de oameni. Iar ei, îndat\ lasând mrejele, au mers dupa El”. Auzind glasul Mântuitorului, ei Îl urmeaz\ necondi]ionat pân\ la sfâr[itul vie]ii lor. Dup\ Cincizecime, Sf. Apostoli trag la sor]i încotro se vor duce [i Sf. Andrei îi este menit s\ propov\duiasc\ în Asia Mic\, dar [i în ]inuturile din jurul M\rii Negre [i în Peninsula Balcanic\. Originea apostolic\ a cre[tinismului românesc se întemeiaz\ pe propov\duirea Sf. Andrei în spa]iul dintre Dunare [i Marea Neagr\ (Scitia). Plecând de la noi, Sf. Andrei se îndreapt\ spre sud, pân\ în cetatea Paleopatra din Ahaia (Grecia) unde o vindeca în chip minunat pe Maximila, so]ia proconsulului Egheat [i boteaz\ mul]imile. Ie[indu-[i din min]i, proconsulul îl întemniteaz\ pe Sf. Andrei, b\tându-l crunt, de[i era în vârsta de 80 de ani. Pentru ca Sfântul nu voia s\ asculte [i s\ se lepede de Hristos, jertfind idolilor, îl condamn\ la moarte pe cruce [i, pentru a se chinui, îl leag\ cu frânghii pe-o cruce în forma de X. Poporul îl iubea [i cere eliberarea lui, dar Egheat se arata neînduplecat. Ultimele sale cuvinte sunt o rug\ fierbinte c\tre Mântuitorul:, Prime[te Doamne Iisuse Hristoase în pace sufletul meu, c\ci acum este vremea a veni [i a Te vedea pe Tine cel dorit”. Sfintele dale moa[te s-au împ\r]it în timp între bisericile cre[tine, iar sfântul sau cap se afl\ a[ezat la loc de cinste în biserica ce îi poarta numele din Patras, Grecia.

Pr. Paroh {tefan Vlada - Ghergani


22

Diverse

Dintre oamenii de seam\ ce au v\zut lumina zilei ^n acest minunat col] de ]ar\ româneasc\, Traian Grigorescu sau care au tr\it Tehnician Silvic, aici, reamintim Consilier local mai ^ntâi pe ^nv\]\torul Ion D Petrescu, Scarlat Turnavitu - viitor prefect al revolu]iei de la 1848, la Foc[ani - [i Vasile Gredianu, comisar de propagand\ al guvernului revolu]ionar, scriitorul Mihail Lungeanu, Ion Barbilian, celebru matematician [i mare poet, Marioara Farc\[anu (Potincu) care a organizat expozi]ii proprii la Paris, Viena, New York [i Cairo, ducând faima tes\turilor [i covoarelor na]ionale române[ti. Au mai poposit aici celebri oameni de cultur\, care au l\sat pagini frumoase despre aceste locuri: Alexandru Vl\hu]\, Ion Simionescu, Nicolae Iorga [i al]ii, iar Nicolae Grigorescu a pictat aici "Balciul de la Ruc\r", "Mocanul", "Maternitatea" [i "Vatra de la Ruc\r". ~n anul 1983 popula]ia comunei era de 7200 locuitori, ast\zi Ruc\rul apare ca o veritabil\ localitate urban\, datorit\ aspectelor sale edilitare, a cl\dirilor impun\toare ^ntre care remarc\m: Prim\ria, Hotelul, C\minul Cultural, Complexul commercial cu trei nivele, Supermagazinul, Po[ta, {colile, Spitalul, Farmacia, localul fostului IFET, Ocolul Silvic [i multe altele. Bine^n]eles, zecile [i sutele de case ale localnicilor, care mai de care mai aratoase, se impugn ^n peisajul a[ez\rii, atât prin frumuse]ea vechii arhitecturi tradi]ionale române[ti, cât [i a celor noi, modern [i atr\g\toare, surprinz\tor de armonios integrate ^n minunatul peisaj na]ural ^nconjurator. Ruc\rul se recomand\ ca o localitate infloritoare - Unde elemente modern se intrep\trund ideal cu cele tradi]ionale vechi. Astfel, aici, mai mult ca oriunde, se p\streaz\ minunatul port muscelean (denumit nu rareori si pe bun\ dreptate [i "Ruc\rean") ce a dus faima acestei localit\]i dincolo de hotarele ]\rii. Demn\ de men]ionat este valoroasa colec]ie cinegetica aflat\ intr-o frumoasa vil\, lâng\ liceu, proprietatea silvicultorului Spiridon Sipoteanu, pasionat vân\tor, realizatorul acesteia. De asemeni men]ionez o remarcabil\ ini]iative a profesorului Gheorghe Parnuta din Bucure[ti, legat suflete[te de meleagurile natale, de a realiza ^n propria sa cas\ din Rucar, un punct muzeistic care poate fi egalat cu un muzeu. Aici sunt expuse valoroase documente istorice - originale [i fotocopii legate de o perioada de 5 secole ale istoriei Ruc\rului. Se remarc\ materialele privind istoria ^nv\]\mântului [i culturii din Muscel (Dinicu Golescu, I.D Negulici, C.A Aricestu, Theodor Amann, George D Mirea, Ion Nanu - Muscel, Dimitrie Mirea Dimitrie Nanu, C.I Parhon, George Oprescu, George

O

OCTOMBRIE 2010

Ulieru, Ion Barbu, Constantin Baraschi, Tudor Mu[\tescu [i al]ii). Solicitat de mii de vizitatori, mai ales ^n sezonul estival, Ruc\rul se recomand\ ca sta]iune climateric\ Montan\, care, de[i lipsit\ de dotari speciale, asigur\ cazare la localnici, plini de solicitudine. Numero[i bucure[teni ^[i petrec aici zile de neuitat urcând de pe malurile Dâmbovi]ei molcome [i smolite ^ntr-o adevarat\ impara]ie a mun]ilor de o rar\ frumuse]e, ^n care acela[i r\u ^[i rostogole[te undele cristaline. Cople[it de peisajul ^ncânt\tor, cel sosit aici nu trebuie s\ uite totu[i ca efortul micilor ascensiuni ^n ^mprejurimi ^i este pe deplin r\splatit de imaginile inedite. Ce se succed ^nc\ dup\ primii pa[i f\cu]i ^n lungul uneia sau alteia din c\r\rile ce impânzesc spin\rile mun]ilor. ~n articolele anterioare am ar\tat unele trasee destul de atr\g\toare [i lungi, dar dac\ v\ afla]i in Ruc\r, s\ nu face]i greseala s\ evitati o mic\ sau mai mare plimbare ca turist pedestru deoarece v\ asigur ca nu ve]i regret niciodat\ efortul f\cut. Cel mai u[or traseu ce-l recomand celor dornici de drume]ie, pleac\ din parcul Podi[or, de la monumentul eroilor care se afl\ lâng\ izvorul "Virginia", amenajat ^n 1934 din calcar de Albe[ti, sub p\durea deas\ de brad. De aici se deschide o priveli[te minunat\ [i pl\cut\ spre mun]ii calcaro[i din est, din strânsura c\rora, Dâmbovi]a, odat\ sc\pat\, ^[i revars\ apele ^n albia larg\ din depresiune. ~n timp ce privirile noastre se rotesc apoi spre Pleasa, iar printre ramurile mestecenilor z\rim ^n dep\rtare "caciula" P\pu[ii, ascult\m susurul ramurile mestecenilor raiasului Podisor, acompaniat de cel al izvorului s\u. ~ntre Ruc\r [i muntele Mara (din apropierea P\pu[ii), pe o distan]\ de 20 de km, drumul pastoral urc\ de la 700 m altitudine, pân\ la aproape 2000 de m, oferind turistilor posibilitatea s\ p\trund\ ^n inima Mun]ilor Iezer-P\pu[a, spre care se ^ndreapt\ de fapt [i alte trasee ce pornesc din pitoreasca a[ezare de la confluen]a Dâmbovi]ei cu Râusorul. Ruc\rul reprezint\ totodat\ unul din punctele de plecare spre Leaota ^n lungul unui traseu cu totul inedit (din p\cate destul de greu) practicabil numai ^n zilele c\lduroase de var\ [i la ape sc\zute. De la Ruc\r, ^ndreptându-se spre sud, Dâmbovi]a strabate un mic defileu ^n care se remarc\ frumoase conuri de dejec]ie. Soseaua na]ionala 73 ce ^nso]e[te indeaproape râul, care de la ie[irea din depresiune se adun\ ^ntr-un singur suvoi puternic, ne poart\ spre urm\toarea comun\: de[i distan]a dintre cele dou\ localit\]i este de circa 1 km, centrele lor civice sunt situate la circa 5 km unul de cel\lalt. Este vorba de comuna Dragoslavele despre care vom vorbi data viitoare. Pân\ atunci, v\ doresc numai de bine.

{coala, pentru a da roade, are nevoie de sprijinul constient [i de colaborarea adul]ilor (p\rin]i, înv\]\tori [i autorit\]i locale). Principalii factori care ajut\ copilul în desf\[urarea propriei educa]ii sunt [coala [i familia. Func]ia educativ\ a familiei const\ în formarea priceperilor, deprinderilor de via]\, transmiterea primelor cuno[tin]e, sentimente, virtu]i. Rolul familiei este important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral [i estetic. Copilul reprezint\ elementul central în educa]ie care are ca finalitate formarea capacit\]ii elevului de a se adapta la realitatea social\. Mediul familial ofer\ primele ocazii de stabilire a unor rela]ii sociale de comunicare afectiv\ [i verbal\. Climatul familial î[i pune amprenta pe personalitatea sa. Odat\ cu intrarea copilului în [coal\, func]iile educative ale familiei nu înceteaz\, ci se amplific\, în sprijinirea rolului de elev. Înv\]\torii

trebuie s\ colaboreze cu familia [i s\ se sprijine reciproc în munca de educa]ie. Al\turi de [coala, familia exercit\ cea mai mare influen]\ asupra copilului, iar scopul ac]iunilor lor trebuie s\ fie "Eu sunt copilul. Tu ]ii în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai mare m\sur\ dac\ voi reu[i. D\-mi te rog acele lucruri care s\ m\ îndrepte spre fericire! Educ\-m\, te rog, ca s\ pot fi o binecuvântare pentru lume!"

unitar. Familia poate stimula elevul, îl poate mobiliza în ac]iuni legate de un anumit domeniu de activitate fa]\ de care manifest\ aderen]\ [i pentru care prezint\ mai mult\ garan]ie, în valorificarea capacit\]ilor proprii. P\rintele î[i poate da mai bine seama de toate acestea în colaborare cu [coala. Dar din p\cate, nu în toate familiile elevilor, aceste

condi]ii pot fi îndeplinite. {coala împreun\ cu autorit\]ile locale, au constatat c\ numeroase familii din ora[ul R\cari - sat Mavrodin nu au posibilitatea de a le asigura copiilor un trai decent (îmbr\c\minte, alimente, rechizite etc). În urma discut\rii acestor probleme, Prim\ria R\cari, prin doamna viceprimar profesor Craiciu Elena, a reac]ionat cu promptitudine [i în data de 25 octombrie 2010, au sosit la [coala Mavrodin ajutoare constând în articole de îmbr\c\minte [i înc\l]\minte. La solicitarea cadrelor didactice ale [colii [i gradini]ei Mavrodin, domnul mentor Pandele Victor a mers în rândul familiilor defavorizate, pentru a le în[tiin]a cu privire la ajutoarele primite. În urma acestei ac]iuni a Prim\riei ora[ului R\cari, la [coala cu clasele I-IV Mavrodin, s-a constatat o cre[tere semnificativ\ a frecven]ei la cursuri. {coala [i Gradini]a Mavrodin mul]umesc pe aceast\ cale Prim\riei ora[ului R\cari, care întotdeauna reac]ioneaza pozitiv la solicit\rile cadrelor didactice [i ale copiilor [colii. “Consider\ elevul o f\clie pe care s\ o aprinzi, astfel încât, mai târziu, s\ lumineze cu o lumin\ proprie.” Înv\]\toare: Stancu Constanta, Alexandru Andreea Maria, Educatoare: Gheorghe Lumini]a


Divertisment

OCTOMBRIE 2010

PACE - 292 ANI

Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Medic coordonator Telefon: 0245658864 Sâmb\t\ [i Duminic\:24-24 de ore - Carp Marioara Luni - 1.11.2010 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 2.11.2010 Dr. Birsila Daniel Miercuri - 3.11.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 4.11.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Vineri -5.11.2010 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 6.11.2010 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 7.11.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 8.11.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Mar]i - 9.11.2010 Dr. Birsila Daniel Miercuri - 10.11.2010 Dr. Carp Marioara

Joi - 11.11.2010 Dr. Corneanu Corina Vineri - 12.11.2010 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 13.11.2010 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 14.11.2010 Dr. Mladin Aurica Luni - 15.11.2010 Dr. Carp Marioara Mar]i - 16.11.2010 Dr. Birsila Daniel Miercuri - 17.11.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 18.11.2010 Dr. Mladin Aurica Vineri -19.11.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Sâmb\t\ - 20.11.2010 Dr. Barbu Razvan

Istoricii au calculat c\ din anul 3200 î. Hr., omenirea a tr\it doar 292 de ani de pace. Aceast\ relatare apar]ine ziarului Leipziger Volkszeitung. Conform aceleia[i relat\ri, de la data mai sus men]ionat\ [i pân\ în timpurile noastre au avut loc cca. 14 500 r\zboaie, în cursul c\rora au pierit 3, 6 miliarde de oameni. Perioada a fost calculat\ în func]ie de existen]a unei anumite conflagra]ii, chiar dac\ aceasta nu presupunea o implica]ie global\. Fondurile cheltuite pentru desf\[urarea acestor r\zboaie, echivaleaz\ cu valoarea unui lingou de aur de

Duminic\ - 21.11.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 22.11.2010 Dr. Corneanu Corina Mar]i - 23.11.2010 Dr. Barbu Razvan Miercuri - 24.11.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 25.11.2010 Dr. Mladin Aurica Vineri - 26.11.2010 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 27.11.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Duminic\ - 28.11.2010 Dr. Mladin Aurica Luni - 29.11.2010 Dr. Carp Marioara Mar]i - 30.11.2010 Dr. Corneanu Corina

ORIZONTAL

lungimea Ecuatorului în l\]ime de 161 m [i grosime de 10 m. O lume care [i-a început istoria cu un r\zboi (Apoc 12) poate tr\i în pace? “Ca s\ fie pace în lume, trebuie ca popoarele s\ tr\iasc\ în pace. Pentru ca popoarele s\ tr\iasc\ în pace, ora[ele nu trebuie s\ se ridice unele împotriva altora. Pentru a fi pace în ora[e, vecinii trebuie s\ se în]eleag\. Ca s\ fie pace între vecini, trebuie ca armonia s\ domneasc\ în familie. Ca s\ fie pace în cas\, trebuie s-o g\se[ti în propria inim\.” (Lao Tse) D.R

VERTICAL 1

Rime de toamn\ REZOLVARE NR ANTERIOR: ANTICAMERA-ZOR-ASDOP-IDEATIC-ZA-L-ZL-SABAR-LOCATIE-T-GARATE-ASAAPELANT-AM-TRIST-OLE-DOINA-UMAN-APIA-FRUST.

23

2

3

4

5

6

7

1

1. CURAT LUN| (pop) - PASAJ CENTRAL! 2. PRIMELE VOCALE - O FLOARE F|R| PERECHE (masc) 3. REPREZENTATIV POET DÂMBOVI}EAN (VASILE) - BICE! 4. SONAT|...{I DEZBR|CAT|! -AMUZANT| 5. ALT POET DÂMBOVI}EAN (IENECHI}|) 6. RIMA OLTENEASC|...LA HOR| - PUS PE FA}A MOLDOVENCII 7. TR|IRI F|R| TERMEN REDUS! DOAMN| DIN NEAMUL V|C|RE{TILOR 8. UNICATE PE ABACUL VIE}II - JENANT F|R| LIMITE! 9. SALUT - SUL 10. BUN DE PUS ~NAINTEA BUNICILOR ALT REPREZENTANT DE SEAM| AL FAMILIEI V|C|RE{TILOR.

8

9

10 1. POET CU MULT| GREUTATE {I DEZN|DEJDE ~N PAGINA TIPARIT| (GEORGE. 1881-1957) POST - SCRIPTUM! 2. MEREU CU OCHII PE EL 3. PUNCT PE HARTA JUDE}ULUI, INTERESANT PENTRU NOI. 4. SUFICIENTA - {I MIC| {I MARE... LOCALIT|}I ARDELENE. 5. PANOU ~N CENTRUL CIVIC! - SCRIERI! UNIC|. 6. OBSTACOL PLIN DE AP| PE UN HIPODROM (pl) - DIREC}IONAL. 7. CURAT MURDAR. - CINSTIT...DAR NU LA BAR. 8. PRONUME PERSONAL - TONURI ACTIVE. 9. TAT| VITREG PRIMIT LA PRIMARIE - AME}IT BINE. 10. NAV| DE LEGEND| - UN ALT REPREZENTANT DE SEAM| AL FAMILIEI V|C|RE{TILOR.

2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ilie Georgian

S\rb\tori Ortodoxe Rânduieli Biserice[ti 06.11.2010 - 30.11.2010 6 S Sf. Ierarh Ma(rturisitor Pavel al Constantinopolului; Cuviosul Luca 7 D Duminica a 24a dupa Rusalii 8 L †) Soborul Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavriil, [i al tuturor cere[tilor [i f\r\-de-trup Puteri 13 S †) Sf. Ier. Ioan Gur\ de Aur, Arhiepiscopul Constantipolului 14 D † Sf. Apostol Filip; Sf. Ierarh Grigorie Palama (L\satul secului pentru Postul Na[terii Domnului) 14 D † Sf. Apostol Filip; Sf. Ierarh Grigorie Palama (L\satul secului pentru Postul Na[terii Domnului) 21 D Duminica a 26-a dupa Rusalii (†) Intrarea în biseric\ a Maicii Domnului (Dezlegare la pe[te) 25 J † Sf. Mare Muceni]\ Ecaterina; Sf. Mare Mucenic Mercurie 28 D Duminica a 30-a dupa Rusalii 30 M †) Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României; Sf.Frumen]ie (Dezlegare la pe[te)

DECESE DUMITRU VASILE - 65 ANI R|CARI IONITA SAFTA - 77 ANI COLACU COMAN ION - 60 ANI ST|NE{TI DINCA IOANA - 82 ANI R|CARI RADU FLOREA - 91 ANI COLACU TOMA ZAMFIR - 62 MAVRODIN B|{C|U ALEXANDRU - 74 ANI R|CARI PETRE ELENA - 83 ANI GHIMPA}I In memoriam ADRIAN P|UNESCU A plecat, trist, un domn, A urcat la cer o durere, S-a mistuit interior, ^n somn Pentru români-mângâiere P\rin]ii, ]ara, p\mântul I-au fost o vedere nesat\ Copiii, Moldova, Ardealul L-au ^mboln\vit de iubire pe via]\ Illie Georgian

NA{TERI Dima Dumitru Amir 26.10.2010 Cristea Valeriu Vlorentin 29.09.2010 Lache Andreea Cristina 29.10.2010 Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

Vremea ^n R\cari


cyanmagentayellowblack ±

24

±

Din gândirea universal\

OCTOMBRIE 2010

Gânditorul de la Hamangia

Maxime si aforisme

• Sunt succese care te injosesc [i ^nfrângeri care te ^nal]\. (N. Iorga) • Ca s\ ^n]elegi c\ e[ti prost trebuie totu[i s\-]i mearg\ mintea. (Georges Brassens) • Timiditatea - un defect al oamenilor mari, tupeul - defectul oamenilor mici. (Maurice Coyaud) • Este de o mie de ori mai bine s\ fii optimist [i s\ te ^n[eli, decât s\ fii pesimist [i s\ ai dreptate. (Jack Penn) • Nu voi fi un om obi[nuit, pentru c\ am dreptul s\ fiu extraordinar. (Peter O'Toole) • Numai dup\ invidia altora ^]i

dai seama de propria ta valoare. (Tudor Musatescu) • Nu judeca]i oamenii dup\ cei cu care se adun\. Nu uita]i ca Iuda avea amici ireprosabili. (Ernest Hemingway) • Dac\ g\se[ti un drum f\r\ obstacole, probabil c\ drumul acela nu duce nic\ieri. (J.F.Kennedy) • Oamenii eficien]i sunt cei mai mari lene[i, dar sunt ni[te lenesi inteligen]i. (David Dunham) • Nimic nu cost\ mai mult decât ne[tiin]a. (legea lui Moisil) • Munca ^n echip\ presupune ^n primul rând s\-]i pierzi jum\tate din timp explicândule celorlal]i de ce nu au dreptate. (George Wolinski) • Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce ^n ce mai buni, fie se transform\ ^n o]et. (Papa Ioan al XXIII-lea) • Daca vrei sa stii cine este un om, da-i o functie de conducere. (Robert Brasillach) • E loc sub soare pentru toat\ lumea. Mai ales c\ toat\ lumea vrea s\ stea la umbr\. (Jules Renard) •Eficien]a este cea mai ^nteligent\ form\ de lene. (David Dunham)

V\ invit\m la reflec]ie:

Psalmul 23

• Dac\ ai impresia c\ educa]ia e scump\, atunci ^ncearc\ s\ vezi cum e ignoran]a. (Andy McIntyre) • Nimeni nu e de ne^nlocuit dar - uneori - este nevoie de mai multe persoane pentru a ^nlocui una singur\. (Claire Martin) • Violen]a este ultimul refugiu al incompeten]ei. (Isaac Asimov) • Cel mai greu lucru de p\strat e echilibrul. (Jean Grenier) • Oboseala [i lenea au acelea[i simptome. (Bissane de Soleil) • Exista b\t\lii pe care e bine s\ le ocole[ti; nu din teama c\ le-ai putea pierde, ci pentru c\ ai deveni ridicol câ[tigându-le. (Gelu Negrea) • A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare ^n]elepciune. (Cicero) • Când munce[ti, joac\-te. Munca, dac\ este o datorie, te ucide. (Max Jacob) • Un prost care nu spune nici un cuvânt nu se deosebe[te de un savant care tace. (Moliere) • ~n politic\, prostia nu e un handicap. (Napoleon) •Dac\ a[tep]i momentul potrivit, te ^ntrec al]ii care nu-l a[teapt\. (Woody Allen)

Domnul este P\storul meu: nu voi duce lips\ de nimic. El m\ pa[te în p\[uni verzi, [i m\ duce la ape de odihn\; îmi învioreaz\ sufletul, [i m\ pov\]uie[te pe c\r\ri drepte, din pricina Numelui S\u. Chiar dac\ ar fi s\ umblu prin valea umbrei mor]ii, nu m\ tem de nici un r\u, c\ci Tu e[ti cu mine.

Toiagul [i nuiaua Ta m\ mângâie. Tu îmi întinzi masa în fa]a potrivnicilor mei; îmi ungi capul cu untdelemn, [i paharul meu este plin de d\ peste el. Da, fericirea [i îndurarea m\ vor înso]i în toate zilele vie]ii mele, [i voi locui în Casa Domnului pân\ la sfâr[itul zilelor mele.

Sfânta Scriptur\

OptikStyle Medical Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT Colectivul redac]ional:

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

Procesare - Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

±

Firma OptikStyle Medical, specializat\ ^n optica medical\, v\ a[teapt\ pentru consulta]ii oftalmologice GRATUITE, [i posibilitatea achizi]ion\rii de ochelari ^n 2 rate, profitând de noile noastre reduceri. Programul nostru este urm\torul: - Prim\ria R|CARI ^n ziua de 15 noiembrie, orele 09-16 - {coala I-IV - MAVRODIN ^n ziua de 16 noiembrie, orele: 09-16

- Dispensar COLACU, ^n ziua de 17 noiembrie, orele 09-16 - Dispensar GHIMPA}I, ^n ziua de 18 noiembrie, orele 09-16

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc______________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ _________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

V\ a[tept\m!

E! ~N RAT EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

±

Ziarul nr 27  

cyanmagentayellowblack pag. 5 “~n munc\ e s\n\tatea, cinstea, puterea [i farmecul vie]ii” (Alexandru Vlahu]\) An III, nr. 27, Octombrie 20...