Page 1

–

–

www.primariaracari.ro

S

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

untem ^n fa]a unui nou tur de scrutin; primul din ciclul preziden]ialelor. Situa]ia politic\ [i economic\ a ]\rii poate influen]a negativ o parte din electorat, care, s\tul de atâtea scandaluri, simte nevoia s\ r\mân\ acas\. Poate au dreptate s\ fie revolta]i când, sear\ de sear\, v\d la televizor politicieni (sus]inu]i de ziari[ti care in timpul liber negociaz\ destinele oamenilor la diverse terase) ce nu-[i mai ^ncap ^n piele ^n spatele unei majorit\]i ad-hoc, nelegiferate, sfidând toate legile, de la cea a bunului sim] pân\ la Constitu]ie. Când Legea Suprema ^n stat este c\lcat\ ^n picioare [i atributul pre[edintelui ignorat, de ce s\ ne mir\m c\, sear\ de sear\ asist\m la un circ f\r\ pâine din partea unor politicieni ^ncuraja]i de reporteri de “teren” ce au ridicat infrac]iunea de santaj, la rang de meserie. Numai [i pentru aceste lucruri nu avem voie s\ lipsim de la vot! Un drept câ[tigat ^n urm\ cu 20 de ani, cu

–

cyanmagentayellowblack

An II, nr. 16, Noiembrie 2009, 20 pagini

jertfa multor tineri care abia ^mpliniser\ vârsta majoratului permis\ de lege pentru a vota. {i din respect fa]\ de ace[ti tineri, trebuie s\ mergem la vot. Nu este corect [i uman ca altcineva s\ hot\rasc\ ^n locul nostru, viitorul nostru [i al copiilor no[tri. Indiferent de op]iunea fiec\ruia, trebuie s\ mergem la vot; fiecare dintre noi, are libertatea de a alege. Nimeni [i nimic nu ne poate ^ndoi! Vot\m ceea ce ne dicteaz\ con[tiin]a, ceea ce consider\m noi c\ este mai bine pentru noi, pentru localitate, pentru ]ar\, dar trebuie s\ mergem la vot. Nemul]umi]i de rezultate, pe 7 decembrie a.c, regretele sunt tardive; too late! (prea târziu, cum spune englezu'). De aceea, trebuie s\ mergem la vot. S\ fie lini[te [i pace ^n ]ar\, ziari[tii, chiar [i cei de pe “teren” s\ intre ^n [omaj. S\ avem guvern stabil care s\ conduc\ destinele ]\rii [i s\ scoat\ România din criz\. De aceea trebuie s\ mergem la vot! Indiferen]a [i nep\sarea pot aduce costuri enorme [i de lung\ durat\, pot n\rui vise, pot demola proiecte, pot schimba destine. De aceea, trebuie s\ mergem la vot! S\ nu ced\m [antajului, pachetelor, promisiunilor f\r\ acoperire pe care unii politicieni le practic\ de parc\ ar fi Iosefini; din joben ies peste noapte bani mul]i (minim 25 de mii de euro); noroc cu programul fondurilor structurale, c\ promisiunea era “^n pom” [i “pomul ^n aer”, sau ^n porumb. De aceea trebuie s\ venim la vot!

pag. 7,10,11

pag. 4

Atitudinea celui indiferent, un semnal de alarm\!

(urmare ^n pagina 2)

SPOR T

SOCIAL

CS R\cari a ob]inut cea mai mare victorie notabil\: 5-0 cu Rapid Gemenea

Una din preocup\rile constante ale actualei administra]ii este rezolvarea cazurilor sociale

cyanmagentayellowblack

pag. 17

pag. 5

–


– –

–

Actualitate

pagina 2

Noiembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

(urmare din pagina 1)

S\ nu ne l\s\m impresiona]i de filosofii de clasa a-X-a, unele chiar pove[ti de adormit copiii; istoria este mai mult decât necesar\, dar s\ fie predat\ sincer. Când profesorul este chiulangiu, ce “carte” s\ mai ^nv\]\m? De aceea trebuie s\ mergem la vot! Mul]i dintre noi [i-ar dori s\ zbur\m ^n cosmos; dar mai mul]i doresc s\ fac\ treab\ bun\ aici, pe p\mânt, s\ r\mânem cu picioarele pe p\mânt. Dar pentru aceasta, trebuie s\ mergem la vot!

~n data de 22 noiembrie 2009 se va desf\[ura primul tur de scrutin pentru alegerea Pre[edintelui României [i pentru Referendumul National, dou\ evenimente electorale la care au drept de vot , to]i cet\]enii români care au ^mplinit vârsta de 18 ani pana ^n ziua alegerilor inclusiv, cu excep]ia celor care nu au drept de vot, astfel: - Debilii sau aliena]ii mintal, pu[i sub interdic]ie; - Persoanele condamnate, prin hot\râre judec\toreasc\ definitiv\, la pierderea drepturilor electorale. Pentru buna organizare [i desf\[urare a alegerilor din data de 22.11.2009 atât pentru alegerea Pre[edintelui României cât [i pentru Referendumul Na]ional, la nivelul ora[ului R\cari vor fi amenajate un num\r de 7 sapte sec]ii de votare pentru cet\]enii cu drept de vot cu domiciliul ^n localitate, ^nscri[i ^n listele electorale permanente ale ora[ului R\cari, [i o sec]ie de votare special\ pentru cet\]enii cu drept de vot, care nu au domiciliul ^n localitate. Sec]iile de votare au fost delimitate prin Dispozi]ia nr 833/2009 emis\ de Prim\rul ora[ului R\cari, [i numerotate prin Ordinul Prefectului jude]ului Dâmbovi]a nr 291/2009, amplasate dupa cum urmeaz\: 1. SEC}IA DE VOTARE nr. 121 R|CARI - ora[ul R\cari- {coala generala R\cari - de la litera A la litera M; 2. SEC}IA DE VOTARE nr. 122 R|CARI - ora[ul R\cari- {coala general\ R\cari - de la litera N la litera Z; 3. SEC}IA DE VOTARE nr. 123

–

P\rin]ii no[tri au nevoie de pensii decente, nu au nevoie de mil\, au nevoie de echitate; s\-[i plimbe nepo]ii cu demnitate ^n parc, s\ nu fie sfida]i de zerourile din coada pensiilor privilegia]ilor. Dar pentru aceasta, trebuie s\ mergem la vot! “Procesul de fabricare a legilor” trebuie s\ fie cât mai scurt [i cât mai ieftin; nu ne permitem costuri a[a mari, mai ales ^n vremuri de criz\. Dar pentru aceasta, trebuie s\ mergem la vot!

GHERGANI -localitatea Ghergani {coala gen. Ghergani 4. SEC}IA DE VOTARE nr 124 MAVRODIN - localitatea Mavrodin {coala Mavrodin 5. SEC}IA DE VOTARE nr 125 GHIMPA}I - localitatea Ghimpa]i {coala gen. Ghimpa]i 6. SEC}IA DE VOTARE nr 126 COLACU - localitatea Colacu {coala gen.Colacu 7. SEC}IA DE VOTARE nr 127 S|BIE{TI - localit\]ile S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti - Gr\dini]a S\bie[ti 8. SEC}IA DE VOTARE SPECIAL| nr 128/S R|CARI - ora[ul R\cari{coala general\ R\cari La primul tur de scrutin pentru alegerea Pre[edintelui României [i Referendumul na]ional care va avea loc ^n data de 22 noiembrie 2009, opera]iunile de votare vor decurge cu respectarea urm\toarelor proceduri: - Aleg\torul se va prezenta cu actul de identitate la biroul electoral al sec]iei de votare unde ^[i are domiciliul stabil [i unde este ^nscris ^n listele electorale permanente”. - ~n cazul ^n care aleg\torul dore[te s\ voteze ^n alt\ localitate decât cea de domiciliu, se va prezenta la sec]ia de votare special\ unde va completa o declara]ie pe propria r\spundere c\ nu a mai votat [i nu va mai vota ^n alt\ sec]ie de votare, nici pentru Pre[edintele României nici la Referendumul Na]ional din 22 .11. 2009. - Dup\ verificarea actului de identitate [i verificarea ^nscrierii aleg\torului ^n listele electorale permanente, sau dup\ caz, completarea declara]iei de propria r\spundere ^n

Ne-ar prinde bine [i mai pu]ini “somnorosi” [i internau]i ^n Casa poporului! Dar pentru asta, trebuie s\ mergem la vot! Pentru toate acestea [i nu numai, pe 22 noiembrie 2009 [i 6 decembrie, v\ a[tept la vot! Vota]i cu cine dori]i, dar VOTA}I! Pân\ atunci s\ auzim numai de bine! Al dumneavoastr\, Marius Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari!

cazul sec]iilor speciale, aleg\torul va opta pentru exercitarea dreptului de vot, dup\ care va primi un buletin de vot pentru alegerea Pre[edintelui României [i dou\ buletine de vot corespunz\toare celor dou\ ^ntreb\ri pentru Referendumul Na]ional [i [tampila cu men]iunea VOTAT. - Buletinele de vot con]inând cele douâ ^ntreb\ri supuse referendumului na]ional, vor fi tip\rite ^n culori diferite, respectiv buletinul de vot nr 1 ^n culoarea negru, iar buletinul de vot nr 2 ^n culoarea albastru. ~n cadrul fiec\rei sec]ii de votare vor fi amplasate un num\r de 3 urne pentru fiecare tip de buletin de vot. Dup\ exercitarea dreptului de vot, aleg\torul va introduce fiecare buletin de vot ^n urna corespunz\toare acestuia. - Aleg\torul va restitui [tampila cu men]iunea VOTAT, pre[edintelui, sau membrului biroului electoral al sec]iei de votare [i va primi actul de identitate pe care i s-a aplicat timbrul autocolant sau dup\ caz stampila cu men]iunea votat [i data scrutinului. - Aleg\torii care [i-au exercitat dreptul de vot la alegerile pentru Pre[edintele României [i la Referendumul na]ional din data de 22 noiembrie 2009, pentru ambele evenimente electorale sau pentru unul singur dintre acestea, [i c\rora li s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant sau, dup\ caz, [tampila cu men]iunea “VOTAT” [i data scrutinului, nu-[i vor mai putea exercita ^nc\ o dat\ dreptul de vot, ^n data de 22 noiembrie 2009. - Aleg\torii netransportabili din motive de boal\ sau invaliditate pot vota prin intermediul urnei speciale, cu respectarea dispozi]iilor art 196 din Legea nr 370/2004 modificat\ [i

black

completat\, privind alegerea Pre[edintelui României, astfel: - Aleg\torii netransportabili din motive de boal\ sau invaliditate vor depune cerere scris\ cel mai târziu ^n preziua vot\rii, la pre[edintele biroului electoral al sec]iei de votare unde ^[i au domiciliul, cerere care va fi ^nso]it\ de actele medicale sau alte acte oficiale din care s\ rezulte c\ aleg\torul respectiv este netransportabil. - ~n raza unei sec]ii de votare se utilizeaz\ o singur\ urn\ special\. - Urna special\ se poate deplasa numai ^n raza teritorial\ arondat\ la respectiva sec]ie de votare. - Urna special\ poate fi deplasat\ numai de membrii biroului electoral al sec]iei de votare. Al doilea tur de scrutin se organizeaz\ ^n cazul ^n care nici unul dintre candidati nu a ^ntrunit, ^n primul tur de scrutin, majoritatea voturilor aleg\torilor ^nscri[i ^n listele electorale permanente. ~n al doilea tur de scrutin participa primii 2 candida]i care au ob]inut cel mai mare num\r de voturi, valabil exprimate pe ^ntreaga ]ar\ la primul tur. Al doilea tur de scrutin are loc la dou\ s\pt\mâni de la primul tur de scrutin, respectiv data de 06 decembrie 2009, ^n acelea[i sec]ii de votare, sub conducerea opera]iunilor de c\tre acelea[i birouri electorale [i pe baza acelora[i liste de aleg\tori de la primul tur. Este declarat ales candidatul care a ob]inut cel mai mare num\r de voturi exprimate. SECRETAR jr. Octaviana Ene

–


– –

–

De interes general

D

e multe ori am constatat cât de substan]ial\ este ^ntelepciunea popular\. Oameni buni, fra]ilor, uita]i-v\ ^n jur cu ochi obiectiv [i nu se poate s\ nu v\ plac\ ceea ce vede]i. S-au schimbat multe… Am scris despre aceasta [i vom mai scrie. Actuala administra]ie s-a dedicat oamenilor [i a reu[it s\ conving\ pe cât mai mul]i, de inten]iile care se vor materializa ^n folosul tuturor. Ne ^ndrept\m privirea c\tre cei - câ]iva r\zle]i, care lupt\ pentru o cauz\ pierdut\. Ave]i al\turi un prieten (prietenul la nevoie se cunoa[te!), care s-a apucat de treab\, ce s\ ne mai umble mintea la vrabia ro[ie de pe gard. “C\ma[a e mai

pagina 3

Noiembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

aproape de trup, decât haina” - deci, asculta]i de vorba b\trâneasc\, c\ci “omul sfin]e[te locul!”, iar “ce po]i face azi, nu las\ pe mâine!”. E drept ca mul]i [i-ar dori puterea pentru ei, s\ fie importan]i, piepto[i [i la pung\ gro[i, am v\zut si pe plan local astfel de exemplare care au l\sat ^n urma pustiire, dar dac\ ^i ^ntrebi: spune mai cet\]ene, ce ^n]elegi tu, din doctrina pe care o aperi?, r\spunsul va fi, citez: “Las\ doamn\, s-ajung\ [i baiatul meu primar, sau altceva, ce n-are dreptu'!?” Are dreptul, dar, mul]i chema]i, pu]ini ale[i; iar sim]ul m\surii e o calitate rar\… Z\u fra]ilor, atunci când n-ai motive s\ te ^ndoie[ti, când toat\ lumea a ales, mi se

pare o r\t\cire f\r\ rost s\ umbli dup\ potcoave de cai mor]i [i s\ ^no]i contra curentului. To]i cei care mai sper\ s\ se ^ntoarc\ vremurile apuse, care au ^ncurajat nemunca, smechereala, obiceiul de a a[tepta s\ pice ceva pe nemuncite, vor trebui s\ renun]e. Politica nu e un meci, iar noi nu suntem suporteri. Politica este un lucru serios, atunci când te pui ^n slujba cet\]eanului. {i noi am dovedit-o. Nu lasa pe mâine, ce po]i face azi! Avem ocazia unic\ pentru c\ s-au potrivit toate, de la Cotroceni, Parlament, Consiliul Jude]ean, Primar, când printr-un gest, un vot, o [tampil\, puse unde trebuie, vor deschide calea finan]\rilor de care avem

atâta nevoie, pentru a ne moderniza ora[ul. “Ce po]i face azi, nu l\sa pe mâine!” [i, d\-i doamne, R\careanului mintea cea de pe urm\! *** Am cugetat ^ndelung pe tema menirii omului ^n aceast\ via]\ [i am constatat ca fiecare zi, fiecare clip\ sunt irepetabile, nu avem voie s\ le irosim, s\ facem “marea trecere”, f\r\ a l\sa ceva bun ^n urm\. S\ nu fim comozi, s\ nu fim indiferen]i, s\ ^nv\]\m generozitatea, s\ fim deci genero[i cu noi ^n[ine, dar mai ales cu cei de aproape. A[a vom deveni nemuritori. Un viceprimar, care are ^ncredere ^n oameni. 10 Noiembrie 2009

Afl\m de la Centrul L ocal de Consultan]\ Agricol\- R\cari ~n Programul Na]ional de Dezvoltare Rural\ 20072013 una din m\surile cu p o n d e r e Ing. Topora[ V (383,483 mil euro) este m\sura 312, “Sprijin pentru crearea [i dezvoltarea de micro-intreprinderi” pe care o prezentam ^n continuare. Sprijinul pentru crearea [i dezvoltarea de microîntreprinderi (M\sura 312) se încadreaz\ în Axa III - îmbun\t\]irea calit\]ii vie]ii în zonele rurale [i diversificarea economiei rurale. Aceast\ m\sur\ are ca obiectiv general dezvoltarea durabil\ a economiei rurale, prin încurajarea activit\]ilor non-agricole, în scopul cre[terii num\rului de locuri de munc\ [i a veniturilor adi]ionale. De fondurile ob]inute prin aceast\ m\sur\ pot beneficia: - microintreprinderile, a[a cum sunt definite în normele europene [i în legisla]ia na]ional\ în vigoare (având mai pu]in de 10 angaj\ri [i care realizeaz\ o cifr\ de afaceri anual\ net\ sau de]in active totale în valoare de pân\ la 2 milioane de euro, echivalent în lei) - persoanele fizice, neînregistrate ca agen]i economici, care se vor angaja ca pân\ la data semn\rii contractului de finan]are s\ se autorizeze cu un statut minim de persoan\ fizic\ autorizat\ [i s\ func]ioneze ca microîntreprinderi. Solicitantul fondurilor mai trebuie s\ îndeplineasc\ [i urm\toarele condi]ii: - microîntreprinderile, atât cele existente, cât [i cele nou-înfiin]ate, trebuie s\ fie înregistrate [i s\-[i desf\[oare activitatea propus\ prin proiect în spa]iul rural - beneficiarul trebuie s\ demonstreze viabilitatea investi]iei - microîntreprinderea trebuie s\ nu fie în dificultate - beneficiarul sau responsabilul de proiect trebuie s\ fac\ dovada de]inerii de aptitudini manageri-

–

ale/marketing propus\ prin proiect ori s\ le dobândeasc\ pân\ la efectuarea ultimei pl\]i - beneficiarul trebuie s\ prezinte toate avizele [i acordurile necesare investi]iei respective - beneficiarul trebuie s\ prezinte avizele/autoriza]iile de mediu necesare investi]iei - beneficiarul trebuie s\ dovedeasc\ dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaz\ s\ realizeze investi]ia sau dreptul de concesiune pe o perioad\ de cel pu]in 10 ani - beneficiarul trebuie s\ declare pe proprie r\spundere c\ va asigura cofinan]area proiectului - beneficiarul trebuie s\ declare pe proprie r\spundere c\ suma total\ a ajutorului public nerambursabil accesat nu dep\[e[te 200.000 de euro sau 100.000 de euro pentru activit\]ile din sectorul transportului rutier pe o perioad\ de pân\ la 3 ani fiscali. Tipuri de investi]ii [i cheltuieli eligibile În cadrul M\surii 312 se pot realiza urm\toarele tipuri de investi]ii: 1. Investitii de activitate non-agricole productive, cum ar fi: - industria u[oar\ (articole de piel\rie, înc\l]\minte, lân\, blan\, tricotaje, produse de uz gospod\resc, produse odorizante etc.) - activit\]i de procesare industrial\ a produselor lemnoase, începând de la stadiul de cherestea (de exemplu: mobil\) - mecanic\ fin\, asamblare de ma[ini, unelte [i obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. 2. Investi]ii pentru dezvoltarea activit\]ilor me[te[ug\re[ti, de artizanat [i a altor activit\]i tradi]ionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, ol\ritul, brodatul, confec]ionarea de instrumente muzicale tradi]ionale etc), precum [i marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse ob]inute din aceste activit\]i) 3. Servicii pentru popula]ia rural\, cum ar fi: - croitorie, frizerie, cizm\rie - conectarea la internet [i difuzarea acestuia - mecanizarea, transportul (altele decât achizi]ia mijloacelor de transport), protec]ia fitosanitar\, îns\mân]area artificial\ a animalelor

black

- repara]ii de ma[ini, unelte [i obiecte casnice; de asemenea, va fi sprijinit\ achizi]ionarea de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile, altele decât biocombustibilii, numai ca parte component\ a proiectelor de investi]ii sprijinite prin aceast\ m\sur\. Valoarea finan]\rii Pentru finan]area acestei m\suri sunt alocate peste 383 de milioane de euro, aceste fonduri putând fi accesate începând cu anul în curs [i pân\ în 2013. M\sura beneficiaz\ de o alocare financiar\ anual\, care, pentru 2008, este de aproape 96 de milioane de euro. Prin M\sura 312, ajutorul financiar nerambursabil va fi de pân\ la 70% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu va dep\[i: - 50.000 de euro/proiect, dac\ beneficiarii sunt persoane fizice autorizate - 100.000 de euro/proiect pentru microîntreprinderile care î[i desf\[oar\ activitatea în sectorul transportului rutier - 200.000 de euro/proiect pentru alte microîntreprinderi. Valoarea minim\ eligibil\ a unui proiect este de 5.000 de euro. Pentru beneficiarul care a optat în formatul cererii de finan]are pentru avans în vederea demar\rii investi]iei, Agen]ia de Pl\]i pentru Dezvoltare Rural\ [i Pescuit (APDRP) poate s\ acorde un avans de maximum 50% din valoarea eligibil\ nerambursabil\. Doritorii trebuie s\ depun\ documenta]ia la Oficiul Jude]ean pentru Dezvoltare Rural\ [i Pescuit, Dâmbovita. Detalii despre modul de accesare si intocmire a proiectului se gasesc in ghidul solicitantului pe pagina de internet a agentiei de plati pentru dezvoltare rurala si pescuit (APDRP) [i a Ministerului Agriculturii, p\durilor [i dezvolt\rii rurale (MAPDR) Pentru mult mai multe informa]ii v\ st\ la dispozi]ie [i reprezentantul centrului de consultan]\ Agricol\ ing Topora[ Vasile, telefon 0726283698

- Singurul aliment ce nu se deterioriaz\ este mierea. - ~n parlamentul britanic, care num\r\ 650 de membri, sunt doar 400 de locuri. Cine ^ntârzie trebuie s\ stea ^n picioare... - Un melc poate dormi trei ani. - Greutatea tuturor furnicilor de pe Terra este mai mare decât greutatea tuturor oamenilor. - Crocodilul nou-n\scut este de trei ori mai mare decât oul din care a ie[it. - Ur[ii polari sunt stângaci. - Deschide un document nou ^n Word [i scrie: =rand(200,90) apoi apas\ enter. Microsoft e gata s\ “pl\teasc\ milioane” pentru cel care poate oferi explica]ia. ~ncearc\! - Puricele poate s\ri peste de 350 de ori lungimea trupului s\u. Este ca [i cum un om ar s\ri peste un teren de fotbal. - Inima unei balene albastre este la fel de mare cât o ma[in\. - ~n Marea Britanie din 99 de oameni accidenta]i moare 1, ^n Germania din 60 de oameni accidenta]i moare 1, iar ^n România din 3 oameni accidenta]i moare 1. - Sunt mai multe g\ini decât oameni ^n lume. - Apelul de urgen]\ este 112 peste tot ^n lume. Acest num\r poate fi apelat [i dac\ ai tastele blocate. - O persoan\ normal\ este cu circa 6 mm mai lung\ noaptea. Corpul uman se lunge[te ^n timpul nop]ii. - Zilnic, avem ^n jur de 70 000 de gânduri. Un creier uman genereaz\ mai multe impulsuri electrice ^ntr-o zi decât toate telefoanele din lume. - Nu se poate str\nuta cu ochii deschi[i. - Un str\nut iese din gur\ cu o vitez\ de peste 965 km/h. - Cuvântul cimitir vine din grecescul koimetirion, care ^nseamn\ “dormitor”.

–


– –

–

De interes cet\]enesc

Relu\m un subiect care a mai fost inclus ^n paginile ziarului nostru, ac]iunile cet\]ene[ti de igienizare a domeniului public, obliga]ie a tuturor locuitorilor. Aceasta obligatie este cuprinsa in HCL nr. 8/2008, prin care se statueaz\ obligativitatea p\str\rii aspectului ^ngrijit al localit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, ne bucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai no[tri

Enache Maria - Colacu

pagina 4

Noiembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

au ^nceput s\ colaboreze cu administra]ia local\, ^n sensul c\ s-au apucat de treab\: san]uri s\pate, spa]ii igienizate, pode]e desfundate. V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte o fotografie din fiecare localitate ^n care se prezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pe domeniul public, la intrarea ^ntr-o gospod\rie.

Bâclea Matei Gicu- B\l\ne[ti

Dumitrache Drago[ - R\cari

Enache Ion- St\ne[ti

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritul competitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole ^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

Iordache Maria - Ghimpa]i

Alexandru Elena - Mavrodin

Buia Ion - S\bie[ti

Mistodie Elena - Ghergani

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR. Cea mai frumoas\ strad\ este Iorgu Dumitrescu!

–

cyanmagentayellowblack

–


De interes cet\]enesc

Noiembrie 2009

pagina 5

Ziarul Prim\riei R\cari

Iarba verde de acas\, pentru caii no[tri este gras\! Amicul din fotografie pricepe greu [i uit\ repede; Nu pu]ine au fost situa]iile când spa]iile verzi sunt mese copioase sau “parc\ri primitoare” pentru patrupede [i bipede.

Imaginea de mai sus se afl\ pe strada Oraca, Ghergani, iar materialele depozitate ^n drum ne-au derutat serios. Am cugetat ^ndelung, ^ntrebandu-ne unde vrea amicul de la num\rul 118 s\-[i fac\ cas\: ^n drum, sau ^n curte? Dumneavoastr\ ce crede]i? Cine a pierdut dou\ vaci pe stadionul din St\ne[ti, unde se ^nfrupt\ cu nesa] din gazonul sem\nat [i ^ngrijit de prim\rie? ~l a[tept\m pe pagubit la redactia ziarului nostru, pentru a-l fotografia [i a-l face cunoscut tinerilor din localitate, pentru care, actuala administra]ie a f\cut eforturi deosebite ca s\ ^[i petreac\ timpul liber ^n mod pl\cut.

Sunt persoane care tranziteaz\ localitatea [i ^n graba lor “uit\” normele de civiliza]ie. Exemplul al\turat ne-a dat o astfel de prob\: Parcarea ^n zona de acces ^n prim\rie, ^n totalul dispret fa]\ de ceilal]i muritori care au venit per pedes la o audien]\ sau s\-[i rezolve o problema social\. Ne ^ntreb\m: Ce s-ar fi ^ntâmplat dac\ toate persoanele care aveau o problema de rezolvat, veneau cu ma[inile [i ar fi ]inut mor]i[ s\-[i parcheze TO}I ma[inile la intrare? C\ tot vorbim de România bunului sim]!

~n [an]ul de pe drumul de acces ^n Colacu, apar când [i când, saci cu gunoi, slu]ind verdea]a care se lupt\ cu vremea rece... Se ^ntâmpl\ de regula lunea, atunci când musafirii pleac\ spre ora[ [i slobozesc lucrurile inutile ^n drum...P\cat c\ mânjesc peisajul rural cu “educa]ia” lor de “or\[eni”...

Un grup de voluntari, câteva sute de tineri [i vârstnici, utilaje de transport, echipamente de protec]ie, au adunat câteva zeci de tone de gunoi din zona canalului Ghergani ^n cadrul proiectului “Adopt\ un km!”. Nu dup\ mult\ vreme, acolo unde iarba proasp\t\ prinsese curaj [i se l\f\ia lâng\ apa limpede, la soare, iat\ ca indivizi f\r\ nici o re]inere (ca s\ nu zicem, ru[ine) au ^nceput s\ arunce iar gunoaie de[i Trimite]i-ne informa]ii, fotografii, ^nregistr\ri audio sau video, orice poate deveni o [tire.Str. ana Ip\tescu 155; telefon: 0245-658.611; panoul de Mobil/mesaje: 0726077365/0768006972; Web: www.primariaracari.ro; e-mail: contact@primariaracari.ro

avertizare se uit\ la ei, mustrându-i. Cum v\ explica]i ca pe strada Digului sunt numai dou\ persoane cu contract de gunoi, la firma colectoare, iar cet\]eni ca: -Domnul Obrejan Marin car\ gunoiul cu c\ru]a -Domnul Vacaru Sergiu arunc\ resturi furajere [i gunoiul menajer; -Domnul Prigorvschi Valentin arunc\ gunoi, paie, resturi de la cresc\toria de animale mici; ................ {i lista va continua ^n num\rul viitor.


– –

Cultur\ - ~nv\]\mânt

pagina 6

Noiembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

Prima sesiune de examen 2010 14-18 decembrie 2009 Înscrierea candida]ilor la prima sesiune de examen 15-17 februarie 2010 Evaluarea competen]elor lingvistice de comunicare oral\ în limba român\ - proba A 17-19 februarie 2010 Evaluarea competen]elor lingvistice de comunicare oral\ în limba matern\ - proba B 19 - 29 aprilie 2010 Evaluarea competen]elor digitale proba D 31 mai - 4 iunie 2010 Evaluarea competen]elor lingvistice într-o limb\ modern\ - proba C 11 iunie 2010 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a 28 iunie 2010 Limba [i literatura român\ - proba E)a) - proba scris\ 29 iunie 2010 Limba [i literatura matern\ - proba E)b) - proba scris\ 30 iunie 2010 Proba obligatorie a profilului - proba E)c) - proba scris\ 2 iulie 2010 Proba la alegere a profilului [i specializ\rii - proba E)d) - proba scris\ 4 iulie 2010 Afi[area rezultatelor (pân\ la orele 16:00) [i depunerea contesta]iilor (orele 16:00 - 20:00) 6-7 iulie 2010 Rezolvarea contesta]iilor 8 iulie 2010 Afi[area rezultatelor finale

A doua sesiune de examen 2010 05-09 iunie 2010 Înscrierea candida]ilor la a doua sesiune de examen 23-24 august 2010 Evaluarea competen]elor lingvistice de comunicare oral\ în limba român\ - proba A 23-24 august 2010 Evaluarea competen]elor lingvistice de comunicare oral\ în limba matern\ - proba B 24 -25 august 2010 Evaluarea competen]elor lingvistice într-o limb\ modern\ - proba C 26 - 27 august 2010 Evaluarea competen]elor digitale proba D 30 august 2010 Limba [i literatura român\ - proba E)a) - proba scris\ 31 august 2010 Limba [i literatura matern\ - proba E)b) - proba scris\ 1 septembrie 2010 Proba obligatorie a profilului - proba E)c) - proba scris\ 3 septembrie 2010 Proba la alegere a profilului [i specializ\rii - proba E)d) - proba scris\ 5 septembrie 2010 Afi[area rezultatelor (pân\ la orele 16:00) [i depunerea contesta]iilor (orele 16:00 - 20:00) 7-8 septembrie 2010 Rezolvarea contesta]iilor 9 septembrie 2010 Afi[area rezultatelor finale

D

e o bun\ bucat\ de timp, din 2008, fiecare [coal\ din ora[ul R\cari a beneficiat printr-un program na]ional, de dotarea cu calculatoare: la {coala Colacu sunt 16 calculatoare [i internet, la {coala R\cari 20 de calculatoare, la {coala Ghimpa]i 10 calculatoare, la {coala Mavrodin 5 calculatoare, la Liceul Teoretic “Ion Ghica”, dou\ cabinete de informatic\, cu personal calificat care asigur\ o bun\ preg\tire a elevilor; cu atât mai mult cu cât ^n programa de bacalaureat 2010 este introdus\ ca tem\ de examen formarea [i apoi evaluarea competen]elor digitale. Acest program a fost ^n inten]ie l\udabil, dar m\sura s-a oprit la jum\tate, la num\rul de calculatoare necesare, lipsind personalul calificat pentru a lucra cu elevii. Nu este prev\zut nici m\car un op]ional. Sistemul de ^nv\]\mânt este neputincios, cabinetele de calculatoare r\mânând s\ a[tepte eventualele calific\ri ^n domeniu, de altfel foarte atractiv, dar nemotivant pentru tinerii absolven]i de informatic\. Ace[tia aleg dup\ absolvire, domenii mai bine pl\tite, iar [colile, mai bine zis elevii, sufer\ din lipsa ^ndrum\rii pentru descifrarea tainelor acestui accesoriu educa]ional, calculatorul. Ce-i de f\cut? Actuala administra]ie a analizat situa]ia [i a g\sit o solu]ie: acordarea de asisten]\ informatic\, 2 ore pe s\pt\mân\/gratuit, de c\tre 2 tineri din Biroul IT al Prim\riei ora[ului R\cari. Astfel, joia, ^ntre orele 11:00-13:00 la {coala Ghergani, cu un num\r de 25 de elevi din clasele V-VIII, pe 14 calculatoare, iar la {coala Colacu, ^ntre orele 14:00-16:00, cu un num\r de 25 de elevi din clasele VII-VIII, pe 16 calculatoare. Cei doi tineri: Dumitru Ruben [i Niculae Constantin au stabilit de comun acord o program\ de studiu privind utilizarea calculatorului, cu urm\torul con]inut: Arhitectura sistemelor de calcul: No]iuni introductive despre arhitectura [i configura]ia unui calculator personal. Definirea componentelor Hardware [i Software ale unui sistem de calcul Prezentarea pl\cii de baz\ a unui PC [i a componentelor acesteia, Procesorul. Definire, clasificare, func]ii [i rol, Memoria intern\ a unui PC [i structura acesteia. Unit\]ile de memorie extern\: hard disc, floppy disc, cdrom, dvd, alte medii de stocare a informa]iei. Echipamente periferice: tastatura, mouse-ul, scanner-ul, monitorul, imprimanta, camere video digitale, etc. Definirea componentei software de baz\: sistemul de operare. Rolul [i func]iile sistemului de operare. Windows 98 (XP, Vista): Prezentarea interfe]ei grafice a sistemului de operare Windows 98 , Vista (XP, Vista). Lucrul cu ferestre. Aplica]iile componentei Accesories. (Calculator, Paint, System Tools, System Informations, NotePad, WordPad, etc) Opera]ii cu foldere, fi[iere. Aplica]iile My Computer, Recycle Bin, Network Neighborhood. Utilitarul Windows Explorer. Controlul set\rilor Windows - Control Panel. Word: Microsoft Word- procesor de texte consacrat mediului Windows. Excel: Programe de calcul tabelar - Microsoft Excel. Prezentarea conceptelor generale pentru foile de calcul [i a ariei de lucru. PowerPoint: Realizarea prezent\rilor ^n PowerPoint. Internet: Rolul re]elelor de calculatoare [i tipuri de re]ele. Sisteme de operare pentru re]ele, protocoale de re]ea, securitatea datelor ^n cadrul re]eleleor de calculatoare. Concepte de baz\ utilizate ^n re]eaua INTERNET. Organizarea accesului

[ i

transferului de informa]ii prin INTERNET. Navigare pe Internet . Browsere. Po[ta electronic\- Outlook Express. Viru[i: Viru[i informatici. Definire [i prevenire. Din program\ au fost parcurse primele 3 teme.

Redac]ia

Cum o vorb\ din b\trâni spune c\ "Toamna se num\r\ bobocii", [i anul acesta, la fel ca ^n fiecare an, ^n aceast\ perioad\, cadrele didactice ^mpreun\ cu elevii liceului Teoretic "Ion Ghica", s-au reunit pentru a ura ^ntr-o maniera festiv\ "Bun venit!", elevilor clasei a-IX-a Uman [i Real ^n cadrul Balului Bobocilor. Cei mai curajo[i dintre boboci, s-au remarcat prin calit\]ile lor de-a lungul concursului ce s-a desf\[urat vineri, 23 octombrie 2009 la Sala de Festivit\]i a ora[ului R\cari. Concuren]ii au fost supusi la 6 probe: prezentare, aptitudini, cultur\ general\, proba surpriz\karaoke, proba valsului [i a rochiilor de sear\. Proba de prezentare a presupus defilarea con-

curen]ilor ^n fa]a juriului cu o ]inut\ elegant\ de zi, timp ^n care au fost proiectate poze [i informa]ii despre ace[tia, astfel atât juriul cât [i spectatorii au putut s\ ^i cunoasc\ [i s\ afle câteva lucruri interesante despre fiecare ^n parte. La proba de aptitudini, concuren]ii au avut posibilitatea de a alege un mod de a impresiona, folosindu-se ^n acela[i timp de talentele [i hobbyurile lor. Cea mai "temut\" prob\ din concurs a fost cea de cultur\ general\, care a presupus doua ^ntreb\ri din diferite domenii, la care majoritatea concuren]ilor au r\spuns corect. Proba surpriza a zilei, cea de karaoke a fost apreciat\ de juriu, antrenant\ pentru public [i pl\cut\ de concuren]i. Ace[tia au trebuit s\ fredoneze

black

melodii cunoscute din repertoriu românesc [i str\in. Ultima proba a concursului, cea de prezentare a rochiilor de sear\ [i a valsului a atras privirile tuturor [i a adus punctaj maxim concuren]ilor. Nici publicul format din elevii liceului nu a r\mas pe dinafar\, ace[tia au avut posibilitatea s\ participe la câteva probe, printre care cea de "dans cu scaunele". La finalul competi]iei s-au ales [i câ[tig\torii: Locul I Costache Emanuel [i {erbu Bianca Locul II {tefan Nicolae [i Ion Claudia Locul III Badea Costin [i Popa Estera


Actualitatea ^n imagini

pagina 7

Noiembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

Modernizare infrastructur\ {coala veche Ghergani, cu finan]are aprobat\.

Renovare [i reabilitare termic\ a {colii Generale R\cari

Renovare si reabilitare termica a Primariei orasului Racari

Reabilitare, modernizare [i extindere Liceul Teoretic “Ion Ghica� R\cari, pe fonduri europene.

Promovarea proiectului locuin]e pentru tineri prin progranul ANL ^n localitatea Ghergani zona [colii generale.

Realizarea proiectului de ^nfiin]are sistem de alimentare cu ap\ ^n cartierele: Colacu, S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti [i Ghimpa]i.

Proiectul realiz\rii de panouri solare ^n 2 loca]ii la CAMS R\cari [i Prim\ria R\cari.

cyanmagentayellowblack


–

–

Pagin\ dedicat\ femeilor

–

pagina 8

Noiembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

R E } E T E E vremea dovleacului Descrierea retetei: Re]eta clasic\ de pl\cinta cu dovleac, preparat\ cu foi sub]iri. Pl\cinta cu dovleac este gata mai repede dac\ prepar\m umplutura de dovleac dup\ aceast\ re]et\ [i folosim foi de pl\cint\ din comer]. Ingrediente placint\ cu dovleac: Umplutur\:1 kg dovleac, cur\]at; 150 g ulei; 100 g zah\r; 1 pahar (200 ml) lapte; 1 linguri]\ ras\ [cor]i[oara pisat\; Foi din comer] sau preparate din: 1/2 kg f\in\; 3 linguri untdelemn; 1 pahar ap\ c\ldu]\ pu]in s\rat\. Modul de preparare a re]etei: Dovleacul se cur\]\ de coaj\ [i se rade, apoi se c\le[te 2-3 minute ^n undelemn, ad\ugând apoi laptele [i zah\rul. Se las\ dovleacul pe foc pân\ scade, apoi se las\ s\ se r\ceasc\. ~ntre timp prepar\m foile de pl\cint\: se a[az\ f\ina cernut\ pe o plan[eta iar la mijloc se face o adâncitur\ ^n care se pune untdelemnul [i se ^ncepe ^ncorporarea f\inii. Treptat se adaug\ câte pu]in\ ap\ pân\ se formeaza un aluat potrivit de tare. Se bate bine pân\ când se desprinde cu u[urin]\ de degete [i de plan[et\, iar la suprafa]\ se formeaz\ mici b\[icu]e. Se ^mparte ^n 2-3 buc\]i, care se ung deasupra cu pu]in ulei [i se acoper\ cu un vas ^ncalzit pu]in, l\sându-le s\ stea 20-30 minute. Se ia una din buc\]ile de aluat [i se ^ntinde cu suc\torul pe o plan[et\, dup\ care se pune pe o mas\ acoperit\ cu o fa]\ de mas\ curat\, pres\rat\ cu f\ina. Cu ambele mâini se ^ntinde foaia pân\ devine sub]ire ca o foi]a de ]igar\. Marginile care nu s-au ^ntins se ^ndep\rteaz\. Se stropesc foile cu untdelemn c\ldu] [i se aseaz\ ^n tava ^n care prepar\m pl\cinta cu dovleac: se pun ^n tava uns\ cu ulei 2-3 foi, apoi un strat de dovleac preparat; se presar\ scor]i[oar\. Se continu\ alternativ cu foaie de pl\cint\ [i dovleac. La final punem 2-3 foi de pl\cint\, fiecare stropit\ cu pu]in ulei. Se bag\ pl\cinta cu dovleac ^n cuptorul ^ncins ^n prealabil. Pl\cinta cu dovleac este gata ^n 30 - 40 minute. Pl\cinta cu dovleac poate fi preparat\ mult mai repede [i u[or dac\ folosim foi de pl\cint\ din comer], preparând umplutura de dovleac ca mai sus.

Plachie de pe[te Ingrediente: 1 kg pe[te, 100 ml ulei, 3-4 cepe mari (300-400 g) facultativ 3 c\]ei de usturoi, 200 ml suc de ro[ii, o foaie de dafin, 100 mi vin alb sec, piper boabe, 2-3 linguri de zeam\ de l\mâie (sau câteva pic\turi de o]et), sare. Mod de preparare I: Pe[tele cur\]at se taie în buc\]i de 3 cm grosime. Se usuc\ pe o

cârp\, se trec buc\]ile prin f\in\ [i se pr\jesc pe jum\tate (câte 23 minute pe fiecare parte) în pu]in ulei (se înfierbânt\ bine tigaia goal\, apoi se pune uleiul pentru pr\jit, cu buc\]ile de pe[te). Restul de ulei se amestec\ cu ceapa t\iat\ felii sub]iri, pres\rat\ cu o linguri]\ cu sare. Se c\le[te ceapa în ulei, pe foc mic, 10-15 minute, pân\ devine lucioas\, f\r\ s\ se rumeneasc\. Se adaug\ sucul de ro[ii, vinul, dafinul, zeama de l\mâie, buc\]ile de pe[te. Se ]ine la cuptor, la foc potrivit, circa 20 de minute, ca s\ fiarb\ pe[tele [i s\ se lege sosul; când e gata, uleiul se ridic\ la suprafa]\. Se serve[te rece. Mod de preparare II: Ceapa t\iat\ felii sub]iri se c\le[te cu tot uleiul, la foc mic, pân\ devine lucioas\, f\r\ s\ se îng\lbeneasc\. Se pune o linguri]\ de sare [i un vârf de cu]it de piper m\cinat. Se adaug\ crapul pr\jit, t\iat în buc\]i de 3-4 cm l\]ime, sucul de ro[ii, vinul, usturoi tocat [i cimbru, dup\ dorin]\. Se las\ la cuptor s\ fiarb\ în\bu[it circa 30 de minute; dac\ scade lichidul, se mai adaug\ ap\-Când este gata, ceapa trebuie s\ fie ca un sos gros. Se potrive[te gustul, cu sare [i zeam\ de l\mâie. Se poate preg\ti [i cu pe[tele nepr\jit. Mod de preparare III: 1 kg crap, 400 grame de ceap\, 4 c\]ei de usturoi, 100 ml ulei, 1/4 I suc de ro[ii, cimbru, piper, sare, 100 ml vin ro[u. sau 1 kg crap, 100 ml ulei, 3 cepe mijlocii, 1 pahar de vin ro[u, 2 linguri de bulion, 6 felii de l\mâie, 2 foi de dafin, 5 boabe de piper, sare. Cepele se c\lesc în ulei (t\iate felii sub]iri sau rondele sub]iri), se sting cu vinul ro[u, la care se adaug\ bulionul sau sucul de ro[ii, aromele dorite [i feliile de l\mâie (f\r\ coaj\ [i partea alb\). Pe[tele pr\jit sau nepr\jit se pune în sos [i se d\ la cuptor pân\ scade cât trebuie.

Crap cu sos de ro[ii Ingrediente necesare: 8 felii mari de crap, 50 g unt, 2 linguri de ulei, 2 cepe ro[ii rase, 1 cutie de past\ de ro[ii, 1 c\]el de usturoi, 1 ardei verde mic, sare, piper m\cinat, boia, coaj\ de l\mâie, pu]in\ zeam\ de l\mie, 1 foaie de dafin. Mod de preparare re]et\ Pe fiecare felie de pe[te se pune câte o buc\]ic\ de unt [i se dau la cuptor 15 minute. Ceapa se c\le[te ^n ulei, se adaug\ past\ de ro[ii, se stinge cu ^nc\ atâta ap\, se mai adaug\ ardeiul t\iat cubule]e [i condimentele. Pe[tele ^n\bu[it ^n unt se serve[te stropit cu sosul de mai sus [i cu garnitur\ de cartofi fier]i ^n ap\ s\rat\.

Noi, Centrul de Asisten]\ Medico-Social\ R\cari", ne-am ^nfiin]at din dorin]a de a oferi acel c\min cald [i lini[tit oamenilor celor dragi nou\, persoane care merit\ din partea noastr\ tot respectul [i aten]ia cuvenit\. Inten]ia noastr\ este s\ v\ oferim toate condi]iile necesare pentru ca dumneavoastr\ s\ ave]i o b\trâne]e lini[tit\. Centrul de Asisten]\ Medico-Social\" se adreseaz\ tuturor persoanelor de vârsta a III-a care sunt singure [i nu se pot descurca. B\trânii au parte de toat\ aten]ia personalului sidorim s\ simt\ cât mai pu]in lipsa familiei.Un batran este asemeni unui copac matur. Dac\ ^l smulgi din r\d\cini [i ^ncerci s\-l mu]i ^n alt loc, se poate ve[teji u[or. Nici o poveste a b\trânilor nu este de neglijat sau neinteresant\ [i povestind-o ^ncerc\m s\-i red\m adev\rata valoare. Doamna Murariu Filofteia este unul dintre primii beneficiari ai centrului [i din discu]iile purtate cu dânsa ^i afl\m povestea. Este n\scut\ ^n 1928 ^n sat Priboieni, com T\t\rani, jude]ul Dâmbovi]a. ~nc\ din tinere]e a lucrat din greu s\ se ^ntre]in\. Pe timpul r\zboiului a lucrat la fabrica de armament Malaxa, de la Tohanu Vechi, Bra[ov. La vârsta de 25 de ani a devenit subofi]er de armat\ (MAI) [i a lucrat la Satu Mare [i Gala]i. {i-a ^ntemeiat o familie, a avut un copil [i din 1979 este v\duv\. Chiar dac\ s-a pensionat a ^ncercat s\ aib\ o via]\ activ\ [i dup\ 1989 a lucrat ca menajer\ ^n Israel. Dar de[i ^[i dorea s\ aib\ o b\trâne]e lini[tit\ ^n cadrul familiei, discu]iile [i ne^n]egerile cu ginerele au f\cut-o pe doamna Murariu Filofteia s\ opteze pentru via]a la azil. S-a ^ndreptat a[adar c\tre CIA Pucioasa [i ^ncepând cu 6 august 2009 casa ei este CAMS-R\cari. S-a integrat u[or, se descurc\ singur\ neavând nevoie de ajutorul infirmierelor. ~[i ajut\ [i colegii care sunt bolnavi. Când timpul a permis au fost la bibliotec\ sau ^n vizit\ la o familie din S\bie[ti unde [i-au adus aminte fiecare de vremurile ^n care erau acas\, aveau gospod\ria lor [i se bucurau al\turi de familie. Acum vremea este urât\ [i nu mai permite plimb\ri ^n mijlocul naturii. Doamna Murariu F. [i-a

Ani Dalida Enache, Barbu Cristina Andreea

r e d u c e r e a edemelor [i a ro[e]ii (de 2-3 ori pe s\pt\mân\ pot fi folosi]i [i s\cule]ii de ceai verde ^nmuia]i ^n ap\ cald\ timp de câteva minute) ; - castrave]ii r\citi ^n pu]ina ghea]\ [i pozi]iona]i de jur ^mprejurul ochilor au un efect antiiritant [i dau o senza]ie de improsp\tare; - perele congelate pot fi la fel de bune datorit\ formei lor cu condi]ia de a le l\sa pu]in la dezghetat; m\[tile de tip zorro sunt perfecte pentru ca se muleaz\ perfect pe toata zona ochilor [i trebuie s\ fie ]inute ^nainte ^n frigider (se

Tratament pentru ochii umfla]i Printre cauzele care duc la OCHII UMFLA}I, enumer\m reten]ia de lichide, schimb\ri emo]ionale puternice, alcoolul excesiv, stres, alergii. Ca [i remedii v\ propunem: - sp\larea cu ap\ rece a fe]ei; evita mânc\rurile bogate ^n sodium, elimina sodiumul prin consum de ap\; - folosirea unor produse specifice pentru demachiere; - sacule]ii de ceai negru introdusi ^n apa foarte rece [i aplica]i pe pleoape timp de 10 minute duc la

g\sit un mod pl\cut de a-[i petrece timpul, tricotand. Noi cei de la CAMS-R\cari nu ne prezent\m ca un azil clasic de b\trâni, pentru c\ ceea ce oferim noi este cu mult mai mult decât atât: oferim o cas\, un loc unde persoanele ^n vârst\ s\ se simt\ ^n siguran]\, la ad\post [i ^nconjurate de prieteni. Centrul nostru ofer\ condi]ii excelente b\trânilor afla]i ^n ^ngrijirea noastr\, oferind acea f\râm\ de bucurie de care b\trânii au atâta nevoie ^n aceste zile. Cu to]ii [tim c\ societatea ^i love[te ^n primul rând pe cei vârstnici, iar ace[tia au din ce ^n ce mai pu]ine bucurii, de aceea ne str\duim s\ cre\m un loc cald [i primitor unde s\ putem aduce zâmbetul pe buze [i bucuria de a tr\i ^n ochii celor afla]i ^n ^ngrijirea noastr\.

Prima femeie pilot de avion din România Prima femeie pilot de avion ^n România a fost Smaranda Br\escu. Dup\ ce Henri Coand\ a inventat avionul cu reac]ie, ea a fost prima femeie para[utist cu brevet din România, campioan\ european\ la para[utism (1931) [i campioan\ mondial\ în 1932, cu recordul de 7.200 m la Sacramento, SUA).

g\sesc ^n magazinele cosmetice); elimin\ edemele prin presarea u[oar\ a punctelor limfatice din jurul ochilor ^ntrucât ajuta la accelerarea circula]iei din acea zon\. Cuno[ti remedii cât mai naturale de tratare a cearc\nelor [i a ochilor umfla]i? Imp\rta[e[te metodele prin care ai reu[it s\ scapi de cearc\ne.

Ecaterina Teodoroiu, eroina poporului român Ecaterina Teodoroiu, eroina poporului român, [i-a ^nscris numele, cu sânge de jertf\, ^n paginile de aur ale istoriei nemului. C\l\uzit\ de cele mai nobile sentimente fa]\ de patrie, ea a ^mbr\cat mai ^ntâi costumul alb de infirmier\ pentru r\ni]i, apoi costumul de soldat, hot\rât\ s\ apere cu arma ^n mân\ p\mântul strâmo[esc, aruncându-se ^n focul marilor b\t\lii din anii de la ^nceputul primului r\zboi mondial. A c\zut eroic ^n luptele din Moldova, iar la M\r\[e[ti onorând stindarul românesc [i ]elul victoriei.


Informatii utile

~

n episodul anterior m-am angajat c\ voi discuta cu cititorii ziarului despre câteva consideraîii hidrologice ale r\ului ce dâ numele jude]ului nostru - Dâmbovi]a. Dâmbovi]a cu afluen]ii s\i se ^nscriu pregnant ^n peisajul zonei str\b\tute, la a c\rui formare au contribuit efectiv ^n ^ndelungata evolu]ie care a dus la ^nf\]i[area actual\ a bazinului hidrografic. O mare contribu]ie la sursa hidrologic\ a Dâmbovi]ei o au apele subterane [i apele curg\toare. 1. Apele subterane. ~n zona Montan\, apele subterane sunt cantonate ^n special ^n scoar]a de alterare care c\ptu[e[te versan]ii. Ele reprezint\ o surs\ important\ [i permanent\ de alimentare a re]elei hidrografice. ~n depresiuni mai mari apar rezerve de ape freatice, cu carecter azonal, cantonate ^n depozitele aluvionare ale teraselor [i luncilor, ^n conurile de dejec]ie cât [i ^n forma]iunile sedimentare cretacice. Cantit\]i ^nsemnate de ape subterane ad\postesc masivele calcaroase din culoarul Ruc\r-Bran [i Mun]ii Piatra Craiului. Num\rul mare de izvoare carstice [i debitul lor substan]ial - unele dep\[ind 100l/s - tr\deaz\ o circula]ie carstic\ remarcabil\ ce se impune [i ^n peisajul local. ~n acest sens pe primul loc se situeaz\ izvoarele carstice de la "Gâlgoaie" care contribuie efectiv la m\rirea debitului Dâmbovicioarei; lor li se adaug\ cele din aval, care se preling pe fe]ele de strat ale calcarelor ori formeaz\ mici cascade ^n versantul drept al v\ii. ~n bazinul cheia, mai important este izvorul carstic ce iese din pe[tera Uluce. Un mare num\r de izvoare apar de asemenea ^n Cheia Mare a Dâmbovi]ei, majoritatea la nivelul actual al talvegului ca [i ^n Cheia Mic\ a acestui râu. Unele izvoare prezint\ mineraliza]ii, cum sunt cele de la B\rbule]u (sulfuroase) [i de la Cânde[ti-Vale (sulfatate). 2. Apele curg\toare. Reprezentând componente principale ale peisajului, râurile constituie totodat\ agen]ii modelatori cei mai activi, care au creat de-a lungul timpului, ^ntreaga re]ea de v\i. Al\turi de alte ape curg\toare care coboar\ din Carpa]i, Dâmbovi]a a contribuit prin depuneri succesive, la formarea piemonturilor [i a câmpiilor pe care le str\batem acum. Densitatea re]elei hidrografice prezint\ valori maxime ^n zona Montan\; ^n ciuda faptului c\ se

O

pagina 9

Noiembrie 2009

suprapune peste rocile cele mai dure, cantitatea mare de precipita]ii asigur\ o scurgere permanent\, precum [i un volum de ap\ ridicat, care ^n condi]iile unor pante accentuate au produs o puternic\ fragmentare a reliefului. Dâmbovi]a, prin lungimea sa de 268 km, ocup\ locul al 14 -lea ^n rândul principalelor cursuri hidrografice ale României. ~n ordine crescând\, acestea sunt: Bistri]a 288 km, Bârlad - 289 km, Jijia 307 km, Buz\u - 324 km, Jiu 331 km, Arge[ 344 km, Some[ - 384 km, Ialomi]a 410 km, Siret - 596 km, Prut - 715 km, Olt - 737 km, Mure[ - 769 km [i Dun\rea - 1075 km. Din acest punct de vedere, Dâmbovi]a poate fi inclus\ ^n categoria râurilor mijlocii din ]ara noastr\. Dintre afluen]ii Dâmbovi]ei, cu excep]ia Colentinei care are 98 de km, ceilal]i sunt destul de mode[ti ca lungime. De altfel, cursul Colentinei s-a configurat dup\ lucr\rile terminate ^n anul 1850, ^n urma c\rora o parte din Ilfov tributar direct al Dâmbovi]ei - a fost ^ndreptat\ artificial c\tre acesta. Urm\torii doi afluen]i, dup\ lungime, ^i prime[te tot ^n cursul inferior [i anume: Pas\rea - 42 km [i Ilfov 31 km; urmeaz\ apoi Câln\ul - 27 km, Râul Alb - 23 km, Râu[orul - 16 km, B\deanca - 15 km, Valea Satului - 14 km [i Dâmbovicioara, Cheia, Ghimbav, Valea Larg\ [i Aninoasa (fiecare cu câte 12 km), ceilal]i tributari direc]i ai Dâmbovi]ei au mai pu]in de 10 km, mai importan]i fiind, dup\ debitul lor, urm\torii: Valea lui Coman, Valea Caselor, Valea Hotarului, Boarca[u, Valea Col]ilor [i Cascue. Interesant de re]inut este [i faptul c\ ^n perimetrul bazinului Dâmbovi]ei, exist\ cursuri mai lungi, ^ns\ ne^nsemnate ca debit, ^ntrucât se desf\[oar\ ^n câmpie. Este vorba de afluen]ii Colentinei [i anume Baranga - 31 km [i Crevedia - 30 km (printr-un canal ce porneste de la Bilciure[ti, acesta prime[te din Ialomi]a un surplus de ap\ (peste 1 metru cub/s), necesar\ aliment\rii salbei de lacuri din ^mprejurimile capitalei. Din cei 13 afluen]i ai Dâmbovi]ei, care au o lungime mai mare de 10 km, doar trei vin din dreapta (Râu[orul, Aninoasa [i Câln\ul), ceilal]i din stanga, imprimând bazinului un pronun]at caracter de asimetrie, aspect din ce ^n ce mai pronun]at, ^ncepând cu zona culoarului Ruc\r - Bran, pân\ ^n aval de Bucure[ti. ~n lungul s\u drum prin câmpie,

organiza]ie din Montana a oferit suma de 5000 de dolari pentru fiecare lup capturat viu. Doi vân\tori, pe nume Sam [i Jed, au decis s\ intre ^n

reprezentând aproape dou\ treimi din cursul s\u, Dâmbovi]a nu prime[te din dreapta decât pe Câln\u. A[a se face, c\ pe mari distan]e, cump\na se men]ine extrem de aproape de malul drept al râului. La v\rsarea ^n Arge[, Dâmbovi]a are un debit mediu multi-anual la postul Pl\t\re[ti, situat cu pu]in ^nainte de confluen]\, de 17,25 mc/s, ocupând locul al doilea dup\ debit - ^n cadrul sistemului Arge[. De unde apare debitul suplimentar la Pl\t\re[ti?! ~n primul rând sta]ia Arcuda de pe Dâmbovi]a este alimentat\ printr-o conduct\ de 10 km, din Arge[ (atunci când debitul Dâmbovi]ei este sc\zut [i nu acoper\ necesarul de ap\ pentru Bucure[ti), ^n al doilea rând, Arge[ul alimenteaz\ capitala [i cu ap\ industrial\, care ^n ultim\ instan]\ este colectat\ tot de Dâmbovi]a. Astfel, la Ogrezeni s-a construit un baraj care dirijeaz\ o parte din apele Arge[ului ^ntr-un canal de 19 km ce traverseaz\ râurile Sabar [i Ciorogârla pe sub albie, prin canalul cu sifon. La Ro[u, exist\ o cabin\ de dirijare, iar când aceasta este scoas\ din func]iune, apa trece direct ^n Dâmbovi]a, printr-un canal de ocolire; st\vilarul de la Ciureni asigur\ [i alimentarea cu apa a termocentralei Groz\ve[ti. ~n timp ce o parte din surplusul de care vorbeam, vine din Arge[, cealalt\ este contribu]ia Ialomi]ei (canalul de la Bilciure[ti). Dac\ avem ^n vedere c\ o oarecare parte din debitul Dâmbovi]ei se pierde prin deversarea spre Ciorogârla, ^n]elegem mai u[or aportul, mai ales al Arge[ului, ^n m\rirea debitului râului principal, care traverseaza capitala. Totodat\, ^n perspectiv\, debitul Dâmbovi]ei superioare, va cre[te [i mai mult, prin realizarea unor aduc]iuni subterane din bazinul Oltului ( ^n lacul Pecineagu ), iar ^n urma lucr\rilor hidrotehnice, râul regularizat va contribui la o mai bun\ alimentare a capitalei. Acest lucru este imperios necesar, dac\ avem ^n vedere regimul de scurgere natural. Astfel raportul dintre debitul minim lunar (0,89 mc/s) [i cel maxim lunar (17,5 mc/s), este de 1/19,6 la Podu’ Dâmbovi]ei, el cre[te la 1/27,54 la Malu cu Flori (1,87 mc/s), mediu lunar minim [i 51,5 mc/s mediu lunar maxim; la Con]e[ti 1/48,77 (1,46 mc/s) mediu lunar minim [i 71,2 mc/s mediu lunar maxim. Nu acela[i lucru se ^ntâmpl\ ^n aval

de Bucure[ti, unde datorit\ folosirii judicioase a resurselor de ap\ [i pre^ntâmpinarea inunda]iilor, aceste valori sunt mult mai mici. ~n ceea ce prive[te talvegul Dâmbovi]ei, el prezint\ aspecte dintre cele mai interesante. Astfel, de la izvor pân\ la Pecineagu, coboar\ de la 2240 m, la 1100 m pe o distan]\ de doar 14 km (panta fiind de 88,6 m/km), ^n continuare pân\ la Podu’ Dâmbovi]ei, dupa al]i 27,8 km, ajunge la 731 m (9,68 m/km), dupa ^nc\ 37,4 km, la numai 455 m (7,38 m/km) la Malu cu Flori; de aici pân\ la Conte[ti pe o distan]\ de 79,2 km, coboar\ la 145 m (3,91 m/km), ca dup\ ultimii 107,6 km (1,12 m/km), s\ ating\ cota cea mai joas\ de 25 m altitudine, cât are la confluen]a cu Arge[ul. Este evident c\ panta scade continuu spre aval, prezentând o medie general\ de 8,38 m/km. Marea c\dere a talvegului din cursul superior, prezint\ o importan]\ deosebit\ din punct de vedere hidroenergetic. Afluen]ii scur]i din zona montan\, au de asemeni pante foarte mari ale talvegului ( dep\[esc frecvent 100 m/km), ceea ce le confer\ resurse hidroenergetice ridicate, ce ar putea fi eventual valorificate prin construirea de microhidrocentrale. ~n bazinul Dâmbovi]ei se g\sesc numeroase lacuri care au o r\spândire foarte inegal\. Astfel, ^n timp ce ^n zona montan\ [i ^n cea deluroas\, acestea sunt destul de pu]ine [i mici ca suprafa]\, ^n câmpie, ele au suprafe]e ^ntinse [i dau nota dominant\ a peisajului unor v\i cum ar fi: Colentina, Ilfovul, Baranga, Pas\rea, Crevedia [i Câln\ul. Remarc\m faptul c\ ^n cursul superior al Dâmbovi]ei au existat o serie de haituri, legate de plut\ritul care s-a practicat pân\ acum aproape 100 de ani. P\r\site odat\ cu construirea drumurilor forestiere, ele s-au colmatat rapid, iar barajele de lemn [i de piatr\ au fost distruse ^n cea mai mare parte, de ape. Urmele acestora se mai vedeau ^nc\, prin anul 1984, ^n cazul fostelor lacuri Bunea [i Cascue. Deosebit de numeroase sunt lacurile antropice, ^n primul rând iazurile de pe Colentina, Pas\rea, Ilfov, Câln\u, Crevedia [i Baranga, care reprezint\ ast\zi un deosebit punct de atrac]ie pentru pescarii amatori [i o surs\ de venituri pentru cei care le administreaz\. Mai men]ion\m [i salba de lacuri din lunca Ilfovului, mai ales ^n

ac]iune ca s\ fac\ ni[te bani pe seama lupilor. Zi [i noapte au colindat mun]ii, p\durile de prin ^mprejurimi c\utând prada cea valoaras\. Obosi]i, dup\ trei zile de c\utare f\r\ succes, au adormit amândoi. ~n timpul nop]ii, Sam s-a trezit brusc [i a v\zut c\ Jed era ^nconjurat de cincizeci de lupi fioro[i, cu ochii ro[ii, din]i ascu]i]i, stând gata de atac. ~n acel moment, Sam a strigat c\tre Jed: “Hei treze[te-te! Vom fi bogati!” Aplica]ie: Uneori suntem ^nconjura]i de multe probleme, care, de fapt, pot fi la fel de multe oportunit\]i.

apropierea localit\]ii Nucet, [i pe stânga DN 71, spre Târgovi[te, ^n total 15 lacuri. Datorit\ faptului c\ am fost ^ntrebat de câ]iva cititori ai ziarului, de unde am aceste date [i cuno[tin]e, doresc s\ fac urm\toarele preciz\ri: Cu mul]i ani ^n urm\ am ob]inut un atestat de ghid montan al Oficiului Na]ional de Turism Carpa]i, pe baza unor cuno[tin]e acumulate personal [i a pasiunii pentru cunoa[terea naturii. Am practicat din anul 1959 pân\ ^n 1993, serviciul de ghid autorizat [i am ini]iat numeroase excursii cu autocarele, cu tineri apropia]i vârstei mele, mul]i colegi din silvicultur\ [i concet\]eni din R\cari cât [i din jude]ele Ilfov, Dâmbovi]a, Arge[ [i Prahova. Men]ionez c\ al\turi de aceste excursii, am participat cu multe exponate ca trofee de vân\toare, la expozi]ii interne [i interna]ionale, trofee ob]inute ^n baza unor autoriza]ii speciale, unele pentru speciile din zona noastr\ - Caprior (Capreolus Capreolus) [i mistre] (Sus Scrofa), care se afl\ ^n prezent expuse pe un panou, la sediul Prim\riei Ora[ului R\cari, in biroul IT. Am amintiri de neuitat ^n multe ora[e din ]ar\, cabane [i mun]i renumi]i, precum [i din multe ora[e [i zone din alte ]\ri, ce se leag\ de prietenia cu concet\]enii mei, cât [i cu al]ii stabili]i ^n alte ]\ri din lume. ~n urm\torul num\r voi publica ^n continuare, date despre vegeta]ia, fauna, parcuri [i rezerva]ii naturale din jude]ul nostru. Men]ionez c\ o parte din datele folosite de mine ^n ceea ce public, sunt culese din publica]iile momentelor, când ele au fost cunoscute [i popularizate de mine, ^n lucr\ri editate de Academia Român\ RSR, editura {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, editura CERES Bucure[ti, Editura Sport-Turism Bucure[ti, editura Tehnic\, editura Meridian Bucure[ti, editura Didactic\ [i Pedagogic\ Bucure[ti. De asemenea, o bun\ parte din lucr\rile de specialitate (Ghiduri), au fost consultate de mine, pân\ ^n anul 1990, la biblioteca Oficiului Jude]ean Dâmbovita (OJD), [i ONT Carpati Bucure[ti, când mare parte a acestor cuno[tin]e, le-am ^mp\rt\[it ca ghid, ^n excursiile cu tinerii sau al]i turi[ti cu care m-am deplasat ^n teren. Traian Grigorescu, Tehnician Silvic, Consilier local

Simbolul chinezesc pentru cuvântul “criz\” este combina]ia a dou\ simboluri “pericol” [i “oportunitate”. Când apare o criz\, putem alege s\ fim speria]i [i la[i, sau puternici [i curajo[i. Totul este o chestiune de perspectiv\. Data viitoare când ne afl\m la ananghie, s\ ne amintim: “Vom fi boga]i!”. Avem [ansa de a ^nv\]a, de a cre[te [i de a experimenta harul [i puterea de a trece prin orice situa]ie. Asemenea situa]ii nu apar ^n via]\ la tot pasul! R.D


Actualitatea ^n imagini

pagina 10

Noiembrie 2009

Realizare asfalt pe drumul dintre localitatile R\cari-Ghimpa]i Butimanu, unul din marile proiecte mult a[teptate de cet\]eni.

Realizarea S\lii de sport o ora[ului R\cari, un proiect la care viseaz\ de mai mult\ vreme tinerii ca [i ceilal]i locuitori ai acestei a[ez\ri.

Toate bisericile au instala]ia termic\ pe gaze realizat\, bran[amentele, iar la St\ne[ti enoria[ii au deja c\ldur\ urm창nd ca ^n decurs de o lun\ s\ aib\ toate bisericile, a[a c\ iarna poate veni.

Reabilitare termic\, ansamblul

Via]a sportiv\ se va ^nsufle]i ^n ora[ul R\cari, noile conti]ii create fiind propice practic\rii diferitelor sporturi, o condi]ie fiind modernizarea pentru diversificarea activit\]iilor sportive. cyanmagentayellowblack


Actualitatea ^n imagini

pagina 11

Noiembrie 2009

Realizarea C\minului cultural Ghimpa]i

Finalizarea lucr\rilor privind amenajarea Bazei sportive a ora[ului R\cari, a terenului multifunc]ional, montarea nocturnei, amenajarea spa]iilor pentru spectatori.

Realizarea ^n timp record a Sediului Administrativ Ghimpa]i ^n care vor func]iona: punct farmaceutic, birou prim\rie, sediu asocia]ie reprezentativ\ a locuitorilor din Ghimpa]i.

Amenajare locuri de joac\ pentru copiii din localit\]ile R\cari, Ghimpa]i, Colacu, S\bie[ti Amenajare spa]ii verzi, parcuri ^n localitatile R\cari, Ghergani [i Mavrodin, proiecte ce vor fi sus]inute prin Programul Na]ional de ~mbunat\]ire a Mediului.

cyanmagentayellowblack


–

Via]a spiritual\

–

pagina 12

Noiembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

T

radi]ia spune c\, dup\ aceast\ dat\, Dumnezeu ^ncepe s\ slobozeasc\ gerul spre p\mânt.

Nu putem s\ ajungem la Dumnezeu decât c\l\torind spre El cu rug\ciunea din suflet cu credin]\ [i cu fapta bun\. Rug\ciunea profund\ se face aici ^n cl\direa Bisericii care este “oaz\ de lini[te” unde cre[tinul ortodox simte prezen]a nev\zut\ a sfin]iilor, a ^ngerilor, [i mai ales prezen]a lui Hristos Mântuitorul, cu condi]ia ca la u[a Sfântului L\ca[ toate grijile noastre de zi cu zi s\ le l\s\m afar\. Gândul nostru când intr\m ^n “Casa Lui” s\ fie numai la rug\ciune [i n\dejde ^n Dumnezeul nostru, Cel ce ne ajut\.

B

iserica noastr\ din St\ne[tiR\cari, ^n ultimul timp a avut parte de multe infrumuse]\ri [i moderniz\ri. Lucrul acesta s-a realizat datorita Dumneavoastr\, mai marii ora[elor [i ai satelor, ai jude]ului [i ai ]\rii. Sigur sesizând ca [i Bisericile au nevoie de modific\ri frumoase legate de aspect interior [i exterior [i de confort ^n anotimpurile r\coroase când este mai greu s\ men]ii un ambient interior care te cheam\ la rug\ciune [i comunicare cu Dumnezeu, a]i intervenit ca buni cre[tini ^n]elegând ca El, Dumnezeu v\ ajut\ s\ ajunge]i “acolo” de unde [i dumneavoastr\ pute]i sa ajuta]i. ~n numele cre[tinilor mei din Parohia St\ne[ti - R\cari, judetul Dâmbovi]a, trebuie s\ v\ mul]umesc pentru tot ce a]i f\cut [i ^nainte de alegerile locale [i dup\. Nu mai men]ionez cele f\cute ^nainte pentru ca au mai fost men]ionate ^n Ziarul Prim\riei R\cari, dar trebuie men]ionate [i cele f\cute dup\, lucruri promise [i cu onoare realizate. Domnule primar va sim]im aproape de noi [i v\ mul]umim. Mul]umim ^n acela[i timp [i Domnului Pre[edinte al Consiliului Jude]ean, domnului Florin Aurelian Popescu care ne-a onorat cu prezen]a la binecuvântarea celor f\cute ^nainte de alegeri [i nu ^n ultim rând domnului senator Valentin Calcan care a fost al\turi de noi [i avem n\dejdea c\ ^n continuare va fii la fel. Dumneavoastr\, Prim\ria, Consiliul Jude]ean [i partidul pe care ^l reprezenta]i a]i realizat ^n Parohia St\ne[ti urm\toarele: Cu cei 200.000.000 lei vechi, care au intrat ^n contul parohiei cu chitan]a nr.

53/30.06.2009 (bani nerambursabili) s-a pl\tit firma S.C TIBIUS S.R.L, suma de 141.000.000 lei (14.100 lei) pentru instala]ia de ^nc\lzire ^n biserica cu ordinul de plat\ nr.34/02.07.2009 al parohiei St\ne[ti. Banii au fost depu[i ^n contul S.C TIBIUS S.R.L RO33RNCB0130057972080001. ~n continuare s-a pl\tit firmei S.C INSTAL SERVICE TECHNOLOGY S.R.L suma de 5.810.00 lei prin banca Raifeisen Bank Rahova Sud prin ordinal de plat\ al parohiei St\ne[ti nr. 35/02 iulie 2009 [i s-au virat ^n contul bancar: IBAN RO44RZBR000060003062085. ~n aceast\ situa]ie de avantaj pentru parohie, noi, Consiliul Parohial nu am contribuit decât cu suma de 1.411.01 lei c\tre Distrigaz Sud Retele, punctul de lucru Târgovi[te. Am punctat aceste lucruri nu pentru a justifica cheltuirea acestor bani primi]i de la Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, ci vreau s\ se ^nteleag\ bine, c\ ^n timpul acestei guvernari biserica n-a a fost ^n]eleas\ [i ajutat\. La ^ndemnul ~nalt Prea Sfin]itului Nifon Târgovi[teanu, Mitropolitul nostru se cade s\ ne rug\m pentru ace[tia care ne-au ^n]eles [i ne-au ajutat. Stând de vorb\ cu cre[tinii din parohie dup\ Sânta Liturghie am ^ntrebat: Am fi putut noi s\ realiz\m lucrurile acestea primite ^n dar ^ntr-un timp a[a de scurt? R\spunsul a fost pe buzele tuturor “NU”, nici ^n decurs de 100 de ani. Cei mai ^n vârst\ nici nu visau la aceste modific\ri frumoase. Biserica noastr\ chiar dac\ este mic\ acuma, are prestan]a unei biserici ca de ora[. Lucrurile acestea le doream [i eu, Preotul [i enoria[ii mei, dar f\r\ speran]\. Iat\ cum se scrie [i cum r\mân ^n istoria vremii acesteia [i ^n istoria Bisericii Române, oamenii [i faptele lor deosebite. ~n numele parohienilor mei v\ mul]umesc domnule dr.ing. Carave]eanu Marius Florin. S\ fi]i Primarul nostru, care v\ gândi]i la noi aleg\torii fideli ai dumneavoastr\. V\ mul]umim! Preot paroh Dinu Nicolae

~nchinat\ tuturor ^ngerilor, ziua de 8 noiembrie este dedicat\ de credincio[ii ortodoc[i [i greco-catolici ^n special Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavril, deoarece sunt cei dintâi ^ngeri mijlocitori ^ntre Dumnezeu [i oameni. Cea mai mare s\rb\toare religioas\ a toamnei, ^naintea Postului Cr\ciunului, a ^nceput s\ fie consemnat\ de Biseric\ abia ^n secolul al V-lea. ~n pragul iernii, la aceast\ dat\, se anun]\ celebrarea na[terii Mântuitorului Iisus. Potrivit tradi]iei populare, s\rb\toarea acestor sfin]i dureaz\ trei zile, [i acum este momentul ^n care vara este trimis\ pe lumea cealalt\, iar Dumnezeu sloboze[te, treptat, pe p\mânt, gerul iernii. Tot ^n popor se mai spune c\ ^n aceast\ zi, de 8 noiembrie, cine lucreaz\ se va chinui ^n ceasul mor]ii pân\ la ie[irea sufletului. De Sfin]ii Mihail [i Gavril, credincio[ii aprind lumân\ri atât pentru oamenii ^n via]\, cât [i pentru cei disp\ru]i n\prasnic, f\r\ lumânare la c\p\tâi. Despre Sfântul Mihail se spune c\ a fost a[ezat de c\tre Dumnezeu drept c\petenie a ^ngerilor care, luând chip v\zut, s-a ar\tat multora, atât ^n Legea veche, cât [i ^n Legea nou\. El este considerat drept protectorul direct al c\lug\rilor, al armatelor cre[tine [i al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de lupt\ icoana marelui Arhanghel. ~n schimb, Sfântul Arhanghel Gavril este cel care a vestit lui Ioachim [i Anei na[terea Fecioarei Maria [i a dezv\luit preotului Zaharia na[terea lui Ioan Botez\torul. Acesta este considerat mai ales protectorul fecioarelor [i familiei cre[tine, protectorul mamelor care nasc copii, dar [i protectorul copiilor [i al c\lug\ri]elor iubitoare de feciorie [i iubitoare de Hristos.

Preot Paroh - Tudorache Ion

Data de 30 noiembrie este una din s\rb\torile cre[tine importante, fiind "Sfântul Andrei", apostolul care a cre[tinizat pentru ^ntâia oara meleagurile ]\rii noastre. Legate de aceast\ dat\, credin]a popular\ ^n[iruie multe tradi]ii, pe lâng\ cele cu ^nsemn\tate religioas\, fiind p\strate [i unele desprinse din s\rb\tori mai vechi, precum Dionisiacele Câmpene[ti ale tracilor sau Saturnaliile Romanilor. De asemenea, ^ntre 14 noiembrie [i 7 decembrie avea loc Anul Nou Dacic, perioad\ ^n care timpul ^[i re^ncepe drumul. Unul din elementele care s-au propagat de pe vremea s\rb\torilor romane [i tracice sunt cele legate de lupi. Astfel ^n ziua de Sfântul Andrei nu se m\tur\ [i nu se arunc\ nimic afar\, pentru ca ^]i vor mânca lupii vitele. De asemenea, se spune ca ^n aceasta noapte lupii se adun\ [i pot s\ vorbeasc\, ^ns\ cel care ^i aude risc\ s\ moar\. O alt\ credin]\ este cea a strigoilor, care ^n noaptea de Sfântul Andrei vor intra ^n casele oamenilor, dac\ nu sunt opri]i prin ungerea tocurilor u[ilor de la cas\ [i de la [oproane cu usturoi. ~ns\ cel mai pregnant [i mai des ^ntâlnit obicei ^n aceast\ noapte este cel legat de mariti[ [i de visele premonitorii. Fetele nem\ritate trebuie s\ ^[i pun\ la cap 41 de boabe de grâu, iar dac\ viseaz\ c\ cineva i le ia, atunci sigur se va marita. Alte credin]e ^ntâlnite ^n diferite sate: fetele ^[i pun piept\nele sub pern\, fur\ f\in\ din lada morii [i fac pl\cintele cu sare sau pun la ^ncol]it grâu ^n câte un vas cu p\mânt. Al c\rui grâu va cre[te mai mare [i mai frumos, acela va avea mai mult noroc [i mai mult\ s\n\tate. Toate acestea sunt obiceiuri f\r\ leg\tura cu obiceiurile religioase, ^ns\ ele se p\streaz\ ^n inima oamenilor, fiind reluate ani C.Niculae de-a rândul.

Ur\m tuturor acelora care poart\ numele Sfin]ilor Mihail [i Gavril, ca [i acelora care au ales numele Sfantului Andrei, mult\ s\n\tate, bucurii [i ^ndeplinirea tuturor dorin]elor! –

–


– –

–

PAGINA MEDICAL|

pagina 13

Noiembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

Virusul gripei A H1N1 da ^n prezent fiori lumii ^ntregi, inclusiv românilor. Gripa a atins cotele pandemiei [i face mii de victime. Pentru c\ este o nou\ tulpin\ de grip\, ^n jurul acestei boli r\mân multe necunoscute. De aceea, ^n acest moment cea mai bun\ metod\ de tratament r\mâne: prevenirea. Dr. Carp Marioara Ce putetm face pentru a preveni imbolavirea? Pentru a va proteja s\n\tatea urma]i zilnic ace[ti pa[i: - acoperiti-v\ gura sau nasul cu o batist\ atunci când str\nuta]i sau tu[iti. Arunca]i batista la gunoi dupa ce a]i folosit-o. - spalati-v\ cât mai des pe mâini cu apa [i s\pun, mai ales dup\ ce a]i str\nutat sau tusit. Solu]iile pe baza de alcool sunt de asemenea eficiente. - evita]i pe cât posibil s\ v\ atinge]i ochii, gura sau nasul. Germenii se r\spândesc ^n acest mod. - evita]i contactul cu persoane bolnave ~n cazul copiilor simptomele de alarm\ care necesit\ interven]ie medical\ de urgen]\ sunt: - accelerarea respira]iei/respira]ie dificil\ - tegumente cianotice (de culoare albastr\) - v\rs\turi severe [i persistente -somnolen]\ [i astenie - agita]ie (copilul este agitat [i nub se lini[te[te nici dac\ este tinut ^n bra]e) - simptomele de grip\ se amelioreaz\

B

in]ial, pentru a reapare cu febra [i tuse agravat\. ~n cazul adul]ilor simptomele de alarm\ care indic\ necesitatea unui tratament medical de urgen]\ sunt: - respiratie dificil\ (dispnee) - durere sau senza]ie de ap\sare ^n piept sau abdomen; - ame]eli; - confuzie; - v\rs\turi severe [i persistente - simptomele de grip\ se amelioreaz\ in]ial, pentru a reapare cu febra [i tuse agravat\ Cât timp r\mâne virusul gripal H1N1 viabil pe obiecte (cum ar fi c\r]i sau clan]a de la u[a)? Studiile arat\ ca virusul gripal supravietuie[te pe suprafe]e [i poate infecta o persona ^ntre 2-8 ore de la contaminarea suprafe]ei respective Cum poate fi omorât virusul gripal H1N1 Virusul gripal H1N1 e distrus la temperaturi de 75-100

Miere contra hepatitei

olnavii de hepatit\, dar [i cardiacii pot folosi mierea ca aliment [i medicament, deopotriv\. "Orice diet\ ^n cazul hepatitelor trebuie s\ con]in\ neap\rat aminoacizi esen]iali, glucide, vitamine. O asociere ^ntre miere ca suport glucidic, polen [i l\pti[or de matc\ ne poate asigura o convalescen]\ f\r\ probleme [i o nutri]ie deosebit\ a celulei hepatice – una dintre foarte pu]inele celule din organismul nostru care se pot reface", arat\ doctor biochimist Cristina Mateescu, [ef colectiv cercetare apiterapie, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultur\. CARDIACI. Persoanele de vârsta a treia cu afec]iuni cardiace trebuie s\ ia zilnic câte o lingur\ de miere. Aceasta hr\ne[te mu[chiul cardiac cu zah\rurile direct asimilabile pe care le con]ine – glucoza [i fructoza. "Dupa 40 de ani, miocardul are nevoie de hran\ suplimentar\. De multe ori, atunci când sim]im c\ ne ^n]eap\ inima, ne lini[tim dac\ lu\m o linguri]\, dou\ de miere ^ntr-un pahar de ap\", ne sf\tuie[te dr. biochim. Cristina Mateescu.

Igiena oral\ corect\ Dr. Andrei Dumitru

C

grade Celsius. Virusul poate fi distrus [i de substan]e chimice: peroxid de hidrogen, solu]ii antiseptice pe baz\ de iod, detergen]i, s\pun, solu]ii pe baz\ de alcool. Virusul este ucis dac\ substan]ele sunt ^n concentra]ii corespunz\toare si dac\ timpul de ac]iune este suficient. Dac\ folosi]i un gel pe baz\ de alcool pentru dezinfectarea mâinilor, mâinile trebuie frecate pân\ când gelul se usuc\.

C\tina ^nt\re[te imunitatea Odat\ cu r\cirea vremii, persoanele care au boli cronice sau au f\cut tratamente epuizante (chimioterapie, de exemplu) trebuie s\-[i ^nt\reasc\ sistemul imunitar. Pune]i dou\ pic\turi de ulei de c\tin\ pe o linguri]\ de miere [i lua]i-o de trei ori pe zi, timp de zece zile pe lun\. (I.D.) Cura cu kiwi Originar din China, kiwi este unul dintre cele mai bogate fructe ^n vitamine. Se recomand\ ^n special ^n perioadele reci ale anului pentru ^nt\rirea organismului. Kiwi con]ine vitaminele C, E, B2, B3 [i A. Este bogat ^n cupru, potasiu, magneziu, calciu, fosfor, fier, seleniu, zinc. Trebuie remarcat faptul c\ un fruct kiwi con]ine mai mult potasiu decât o banan\, de exemplu. Consumul de kiwi reduce riscul producerii cancerului, previne apari]ia bolilor de inim\ [i formarea cataractei, care poate duce la orbire. Având foarte pu]ine calorii, este un fruct ideal pentru cazurile de obezitate. Se pot face [i cure cu kiwi. Se m\nânc\ 100-250 g kiwi pe zi, timp de dou\ s\pt\mâni. Se poate consuma diminea]a ^nainte de mas\ sau chiar ^n timpul mesei, inclusiv ^n amestec cu brânz\ de vaci. Usturoiul vindec\ venele Excesul de gr\sime, care se depune pe [olduri [i abdomen ^mpiedic\ sângele s\ circule ^napoi (de la picioare spre inim\) corect. De-a lungul timpului, acest lucru creeaz\ probleme venelor, cele mai ^ntâlnite fiind umflarea picioarelor, apari]ia varicelor sau, mai grav, instalarea flebitelor. Un ajutor de n\dejde pentru vene ^l constituie tinctura de usturoi.

e ^nseamn\ o igien\ orala corect\ pentru prevenirea apari]iei cariilor dentare? Simplu, iat\ ce trebuie s\ facem: - la copii sub 6 luni este bine s\ le sp\l\m gingiile cu un tifon steril umezit ^n ap\ (chiar dac\ nu au nici un din]i[or ^n gur\). Dup\ apari]ia din]ilor, educa]i-v\ copilul s\ se spele corect pe din]i [i merge]i periodic cu el la un control stomatologic! - spala-te pe din]i de cel pu]in 2 ori pe zi. Periu]a se ^nlocuie[te o dat\ la 3 luni. - cel mai important, nu uita s\ te

speli pe din]i ^nainte de culcare. Se periaz\ toate suprafe]ele din]ilor dar [i limba. - pasta de din]i – con]ine fluor [i factori de albire, astfel din]ii t\i vor fi mai s\n\to[i [i mai albi.Fluorul protejeaz\ smaltul [i previne formarea carilor. - apa de gur\ ^ndep\rteaz\ resturile alimentare, are efect antibacterian [i ^]i ^mprosp\teaz\ respira]ia. La copii nu se folose[te apa de gur\ ce con]ine alcool. Exist\ ape de gur\ speciale pentru copii. Reguli generale: - flourizare administrarea Vitaminei D administrarea Vitaminei A igiena corecta - alimenta]ie echilibrat\.

Deger\turile sunt leziuni tisulare consecutive expunerii la temperaturi sc\zute (frig) ^ntâlnite de obicei ^n sezonul rece sau ^n cazul unor incidente turistice pe munte. De obicei afecteaz\ extremit\]ile: degetele de la mâini sau picioare, nasul [i urechile. ~n func]ie de profunzimea leziunilor provocate de ^nghe], deger\turile se pot clasifica ^n patru grade: - gradul I: leziuni superficiale, când pielea este ro[ie, inflamat\ [i poate aparea o descuamare - gradul II: când afectarea e profund\, pielea fiind ro[ie, inflamat\ [i acoperit\ de flictene cu con]inut clar - gradul III: edem important, pielea având o culoare gri-alb\struie, flictenele au con]inut hemoragic [i poate aparea necroza [i gangrena ^n câteva zile - gradul IV: când sunt afecta]i inclusiv mu[chii, tendoanele, oasele [i apare necroza [i gangrena ^n câteva ore. Primul ajutor - se introduce victima ^ntr-un mediu ^nc\lzit: dac\ este afar\ se aduce ^n cas\ - se ^nfasur\ zonele degerate ^n haine groase sau p\turi - se poate introduce extremitatea degerat\ ^n ap\ cu o temperatur\ de 34-37 grade celsius - dac\ victima e con[tient\ [i nu vars\, i se pot oferi lichide calde (nu fierbin]i) - se transport\ victima la spital. De re]inut! NU este recomandat: - s\ se maseze zonele degerate - s\ se expun\ la temperaturi cres-

black

cute: calorifere, sobe, ap\ fierbinte etc. - s\ se dea b\uturi alcoolice victimei. Hipotermia Valoarea normal\ a temperaturii corpului uman este cuprins\ ^n intervalul 36-37 grade celsius. Hipotermia reprezint\ sc\derea temperaturii centrale corpului sub 35 grade celsius. ~n func]ie de temperatur\, hipotermia se poate clasifica ^n: - u[oar\: temperatura corpului ^ntre 35-32 grade celsius - medie: temperatura corpului ^ntre 32-28 grade celsius - grav\: temperatura corpului sub 28 grade celsius Persoanele care au un risc mai mare de a face hipotermie sunt: vârstnicii [i copiii mici - la care termoreglarea se face cu dificultate, traumatiza]ii, alcoolicii, droga]ii [i persoanele ^nnecate - deoarece c\ldura se pierde mai u[or ^n ap\ decât ^n aer. Primul ajutor ~n cazul hipotermiei primul ajutor ^ncepe cu evaluarea func]iilor vitale (ABC - libertatea c\ilor respiratorii, respira]ie, circula]ie) [i resuscitarea cardiorespiratorie dac\ este nevoie; toracele victimelor aflate ^n hipotermie este mai rigid ceea ce face mai dificil masajul cardiac. Restabilirea temperaturii normale a corpului se face lent, nu brusc (cu aproximativ 1 grad pe or\) [i const\ ^n: - ^nc\lzire pasiv\: aducerea victimei ^ntr-un mediu cald, ^nlocuirea ^mbr\c\mintei ude cu una uscat\ [i ^nvelirea cu p\turi; aceste m\suri pot fi suficiente ^n hipotermiile u[oare [i

medii cu temperaturi peste 31 grade celsius - ^nc\lzire extern\ activ\: imersie ^n ap\ cald\ (40 grade celsius), acoperirea cu p\turi electrice, ^nf\[urarea ^n haine sau p\turi calde, pungi sau sticle cu ap\ cald\ - ^nc\lzire intern\ activ\: care se face dup\ transportul victimei la spital (ventila]ie cu O2 cald, fluide calde etc.). De re]inut! Nu se vor da b\uturi alcoolice victimei (exist\ unele concep]ii gre[ite conform c\reia alcoolul ^nc\lze[te); ^n cazul ^n care victima este con[tient\ [i nu prezint\ v\rs\turi, se pot oferi b\uturi calde (ceai, sup\). Hipotermicul nu poate fi declarat decedat pân\ ce nu este re^nc\lzit; de aceea, resuscitarea se va continua pân\ la restabilirea temperaturii normale a corpului. Dr. Bârsil\ Daniel


Actualitate

Noiembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 14

REZULTATELE ETAPEI A 15-A A LIGII A IV-A! Luceaf\rul D\rm\ne[ti - FC Potlogi 1-3 Petrolul Târgovi[te -Recolta Crovu 6-0 Voin]a Potlogi - Petrol Moreni 4-2 FCM Târgovi[te - Gloria Corne[ti 3-2 CS R\cari - Rapid Gemenea 5-0 AS Doice[ti - Voin]a Per[inari 2-2 GSA Nucet - Comer]ul Vii[oara 2-2 Unirea Cobia - Gaz Metan Finta 2-5 Atletic Fieni - Tisenmetal Coliba[i 2-2

CS R\cari a ob]inut cea mai mare victorie notabil\: 5-0 cu Rapid Gemenea ~ntr-o zi mohorâta de toamn\, când tot omul devine melancolic [i ^l ^ncearc\ un sentiment de nostalgie, num\rând frunzele ^ng\lbenite care-i cad una câte una pe umeri, am ^nso]it echipa de fotbal a ora[ului R\cari [i ne-am bucurat de o performan]\ deosebit\: 5-0 cu Rapid Gemenea.

atent\ a antrenorului echipei. Sa ^ncet\]enit [i un spirit de fairplay, por]ile fiind deschise ^n continuare tinerelor talente. Dup\ luni de munc\, de antrenamente, ^ncep s\ se vad\ [i rezultatele ^n joc ( ^n ciuda unor afirma]ii din partea cârcota[ilor, care nu ne-au dat via]a lung\ ^n liga IV, maxim 7 etape). Acum ne afl\m spre finalul turului de campionat cu 6 puncte, iar ultima etap\ desf\[urat\ pe

teren propriu (Con]e[ti) CS R\cari a ob]inut o victorie net\ 5-0 (1-0) ^n fa]a celor din Gemenea. Felicit\ri echipei [i antrenorului pentru rezultatul ob]inut. De asemenea inform\m iubitorii de fotbal din R\cari c\ meciurile din returul campionatului liga a IV-a se vor desf\[ura pe terenul proasp\t amenajat al Bazei Sportive din R\cari. Organizator, Chi]ulescu Dumitru

Dorim s\ ^ncepem prin a remarca activitatea antrenorului, domnul Ni]\ Vasile, care a organizat o selec]ie de 65 de juc\tori ^n prealabil, selec]ie efectuat\ cu sim] de r\spundere [i d\ruire. Remarc\m efortul depus de antrenor, strategia [i tactica adoptate pentru preg\tirea echipei. Astfel, mai ^ntâi s-a format un nucleu bine ^nchegat, alc\tuit din juc\tori tineri, dornici de afirmare competi]ional\. 18 juc\tori la ora actual\ se afl\ sub preg\tirea

Clasament juniori -actualizat pana in etapa 12-a

Etapa a XIII-a AS Dioce[ti -CS R\cari 3-2 Etapa a XIV-a FC Potlogi -CS R\cari 0-7 Etapa a XV-a CS. R\cari- Rapid Gemenea 10-0 Etapa viitoare Luc. D\rm\ne[ti-CS R\cari

cyanmagentayellowblack


Cultur\ politic\

Noiembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

Ce este Uniunea European\? Un parteneriat economic [i politic unic încheiat între 27 de ]\ri democratice din Europa. Care sunt obiectivele sale? Pace, prosperitate [i libertate pentru cei 498 de milioane de cet\]eni ai s\i – într-o lume mai dreapt\ [i mai sigur\. Ce s-a realizat pân\ acum? Comer]ul [i c\l\toriile f\r\ frontiere, moneda euro (moneda unic\ european\), o alimenta]ie mai sigur\ [i un mediu mai curat, niveluri de via]\ îmbun\t\]ite în regiunile mai s\race, ac]iuni comune împotriva criminalit\]ii [i a terorismului, convorbiri telefonice mai ieftine, milioane de oportunit\]i de a studia în str\in\tate …[i multe altele. Cum func]ioneaz\ UE? Pentru a realiza aceste lucruri, ]\rile UE înfiin]eaz\ institu]ii care s\ conduc\ UE [i s\ adopte legisla]ia comunitar\. Cele mai importante dintre acestea sunt: * Parlamentul European (îi reprezint\ pe cet\]enii Europei); * Consiliul Uniunii Europene (reprezint\ guvernele na]ionale); * Comisia European\ (reprezint\ interesele comune ale UE). Cum pot s\-mi spun p\rerea? Uniunea European\ nu este perfect\ – este un proiect aflat în evolu]ie, care necesit\ îmbun\t\]iri în permanen]\. Ce a]i dori s\ fac\ sau, dimpotriv\, s\ nu fac\ Uniunea European\? Exprima]i-v\ p\rerea! * Contacta]i parlamentarul local care v\ reprezint\ – politicile UE se integreaz\ în contextul politic na]ional.

pagina 15

* Contacta]i parlamentarul european care v\ reprezint\ [i vota]i la alegerile pentru Parlamentul European — Parlamentul European adopt\ legisla]ia european\: europarl.europa.eu * Contacta]i ONG-urile (asocia]ii de consumatori, grupuri de presiune în favoarea protec]iei mediului, etc.) — contribuie la elaborarea politicilor europene. * Afla]i mai multe despre UE accesând site-ul europa.eu [i ob]ine]i r\spunsuri la întreb\rile despre UE sunând, gratuit, la telefonul Europe Direct: 00 800 6 7 8 9 10 11.

Cum func]ioneaz\ UE

Pre[edintele României, Traian B\sescu, semnând Tratatul de aderare al României. Dup\ semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, România a devenit stat în curs de aderare, ob]inând statutul de observator activ la nivelul tuturor institu]iilor comunitare, fiind necesar\ asigurarea prezen]ei reprezenta]ilor români la nivelul institu]iilor europene [i al grupurilor de lucru ale acestora. Statutul de observator activ a permis Românei s\ î[i exprime punctul de vedere, f\r\ drept de vot, în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putând astfel influen]a aceste decizii [i promovându-[i intereselor na]ionale.

Integrarea României la UE, confirmata la 1 ianuarie 2007 România a primit confirmarea oficial\ a datei de 1 ianuarie 2007, ca moment al ader\rii ]\rii noastre la Uniunea European\. Comisia a adoptat, ^n data de 26 septembrie 2006, ultimul s\u raport de monitorizare cu privire la preg\tirea Bulgariei [i României pentru a fi state membre ale Uniunii Europene.

1 ianuarie 2007 r\mâne un moment unic în istoria României.

AVANTAJELE ADER|RII LA UNIUNEA EUROPEAN| PENTRU COMUNITATEA NOASTR| Nu este chiar atât de îndepartat\ vremea în care locuitorii celor 27 ]\ri care acum constituie statele membre ale Uniunii Europene puteau lua cu ei doar foarte pu]ini bani în numerar când c\l\toreau în str\inatate. Trebuiau s\ suporte a[teptarea la cozi lungi la punctele vamale [i la cele de control al pa[apoartelor de fiecare dat\ când treceau o grani]\. Bunurile a c\ror valoare depa[ea 600 EURO erau imediat atrase într-un p\ienjeni[ de documente, birocra]ie [i taxe de import. Acum, datorita Uniunii Europene [i pie]ei sale unice aflate în continu\ dezvoltare, beneficiem de multe libert\]i noi. Acestea sunt libertatea de a c\l\tori, de a munci [i de a face afaceri în str\in\tate, libertatea de a alege dintr-o gam\ mai mare de bunuri [i servicii [i de a beneficia de toate drepturile consumatorului când îti faci cump\r\turile în afara t\rii tale. Conceptul de cet\]enie european\ nu înlocuie[te cet\]enia statului na]ional ci o completeaz\. Cet\]enii europeni au nu numai posibilitatea de a candida în propria ]ar\, dar au de asemenea dreptul de a candida pentru Parlamentul European. Un sector prioritar al UE este agricultura,

care este sprijinit\ financiar [i institu]ional în vederea unei dezvolt\rii rurale durabile care s\ asigure venituri decente locuitorilor din zonele rurale, protejând totodata [i mediul înconjur\tor. Uniunea Europeana acorda fonduri pentru sprijinirea [i dezvoltarea zonelor din cadrul Uniunii. {i ora[ul R\cari a beneficiat [i beneficiaz\ de fonduri europene. Dintre marile proiecte amintim: “Modernizarea infrastructur\ {coala Ghergani”, “Reabilitare, modernizare [i extindere Liceu Teoretic “Ion Ghica””, “Proiectare [i execu]ie lucr\ri ^nfiin]are sistem de alimentare cu ap\” etc. Valoarea acestor proiecte se ridic\ la importanta sum\ de 10 milioane de euro - fonduri europene pentru locuitorii ora[ului R\cari.


Noiembrie 2009

Informa]ii utile

pagina 16

Ziarul Prim\riei R\cari

RU EVIDEN}A BIROUL PUBLIC COMUNITAR PENT MBOVI}A PERSOANELOR - R|CARI, JUD. DÂ

Art. 1 Prezenta lege instituie sprijinul financiar la constituirea familiei ^n care fiecare dintre so]i se afl\ la prima c\s\torie [i au domiciliul sau re[edin]a ^n România, indiferent de cet\]enia so]ilor. Art. 2 Beneficiaz\ de prevederile prezentei legi familiile prev\zute la art. 1 care se afla ^n una dintre urm\toarele situa]ii: a) c\s\toria a fost ^ncheiat\ la autorit\]ile locale competente de pe teritoriul României; b) c\s\toria a fost ^ncheiat\ la autoritatile locale competente de pe teritoriul altor t\ri; Art. 3 (1) Sprijinul financiar la constituirea familiei se acord\ pe baza de cerere, ^nso]it\ de declara]iile pe propria r\spundere ale ambilor so]i c\ fiecare dintre ei se afl\ la prima c\s\torie. (2) Cererea pentru acordarea sprijinului financiar se depune la: a) sediul serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor al municipiului, sectorului municipiului Bucuresti, ora[ului sau comunei unde s-a ^ncheiat c\s\toria, pentru familiile prev\zute la art. 2 lit. a); (3) Cererea pentru acordarea sprijinului financiar se depune ^n termen de 30 de zile, dup\ cum urmeaz\: a) de la data ^ncheierii c\s\toriei, pentru situa]iile prev\zute la art. 2 lit. a); (4) Sprijinul financiar se acord\ numai ^n situa]iile ^n care nu a intervenit desfacerea, desfiin]area sau ^ncetarea c\s\toriei pân\ la data pl\]ii. Art. 4 Titularul dreptului privind sprijinul financiar este oricare dintre so]ii care a depus cererea, iar beneficiarul dreptului este familia. Art. 5 Cuantumul sprijinului financiar reprezint\ echivalentul ^n lei a 200 de euro. Art. 6 Stabilirea dreptului pentru acordarea sprijinului financiar se face prin dispozi]ie scris\ a primarului, ^n termen de 5 zile de la data ^nregistr\rii cererii. Art. 7 Sprijinul financiar se acord\ familiei solicitante ^n termen de 30 de zile de la data emiterii dispozi]iei scrise a primarului, prin casierie, prin mandat postal, ^n cont curent personal sau prin cont de card.

Art. 8 Sprijinul financiar acordat la constituirea familiei nu se impoziteaz\, nu se ia ^n considerare la stabilirea altor drepturi [i obliga]ii [i se supune execut\rii silite, ^n condi]iile dispozi]iilor privind executarea silit\ a crean]elor bugetare numai pentru recuperarea sumelor platite necuvenit cu acest titlu. Art. 9 Fondurile pentru plata sprijinului financiar acordat la constituirea familiei, precum [i pentru cheltuielile cu transmiterea drepturilor se pl\tesc prin bugetele locale ale comunelor, ora[elor [i municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucure[ti, din transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale, prevazute cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale [i Familiei. Art. 11 (1) Sumele ^ncasate necuvenit se recupereaz\ de la titularul dreptului ^n termenul de prescrip]ie stabilit de lege pentru crean]ele bugetare. (2) Recuperarea sumelor platite necuvenit cu titlu de sprijin financiar se face prin dispozi]ie scris\ a primarului unit\]ii administrativ-teritoriale unde s-a ^nregistrat cererea, care se comunic\ debitorului ^n termen de 15 zile de la emitere. (3) Dispozi]ia privind recuperarea sumelor ^ncasate necuvenit constituie titlu executoriu de la data comunic\rii. Art. 13 ~n aplicarea prevederilor prezentei legi se emit instruc]iuni aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, solidarit\]ii sociale [i familiei [i al ministrului administra]iei [i internelor. Art. 14 Prezenta lege intr\ ^n vigoare la data de 1 ianuarie 2007 [i se aplic\ pentru familiile constituite ^ncepând cu aceasta dat\.

Cet\]enii care au actele de identitate expirate sunt ruga]i s\ se prezinte la Biroul Public Comunitar pentru Eviden]a Persoanelor - R\cari pentru a fi pu[i ^n legalitate. Persoanele care sunt netransportabile pot solicita deplasarea lucr\torilor Biroului Public Comunitar pentru Eviden]a Persoanelor R\cari la domiciliul acestora.

Documentele necesare: - ADEVERIN}A DE SPA}IU DE LA PRIM|RIE ; - TAXA CI DE 7 LEI (se pl\te[te ^n Prim\rie la camera nr.5) - TIMBRU DE 4 LEI DE LA PO{T| ; - CERTIFICATE DE NA{TERE; C|S|TORIE (dup\ caz); HOT|RÂRE DE DIVOR} (dup\ caz); CERTIFICATELE DE NA{TERE ALE COPIILOR MINORII (dup\ caz) - ORIGINALE {I COPII XEROX. - PROPRIETARUL SPA}IULUI DE LOCUIT.

SCUTIRI DE IMPOZIT Actele necesare pentru depunerea dosarului de c\tre persoanele interesate sunt urm\toarele: - Actul de proprietate al casei sau terenului (copie [i original); - Certificat de încadrare în gr. de handicap sau certificat de invaliditate eliberat de Comisia de expertiz\ medical\ a persoanelor cu handicap adulte; - LEGITIMA}IA DE VETERAN (v\duv\ de veteran) de r\zboi conform Legii nr. 44/1994, sau - CERTIFICAT DE REVOLU}IONAR {I BREVET CONFORM LEGII NR. 341/2004 sau DECIZIA DIREC}IEI GENERALE DE MUNC| {I PROTEC}IE SOCIAL| - conform Decretului Lege nr. 118/1990; - COPIE DUPA HOTARAREA

1. ~n urma discu]iilor dintre cresc\torii de bovine [i Pre[edinte din data de 6 noiembrie 2009 s-a convenit ca ace[tia pentru a beneficia de suma total\ a subven]iilor la bovine ^n baza uneiADEVERINTE emis\ de APIA s\ contracteze un credit echivalent cu m\rimea subven]iei ce urma s\ o primeasc\ de la STAT, credit garantat de Fondul de garan]ie a creditului rural. Bancile de la care pot contracta acest credit sunt: CEC Bank si BRD. Rambursarea creditului urmeaz\ s\ fie f\cut\ de Fond ^n luna Februarie 2010 când se preconizeaz\ achitarea subven-

PRIVIND LEGEA 309/2009 - BULETINUL SAU CARTEA DE IDENTITATE pentru sot si sotie (original [i copie xerox); - CERTIFICAT DE CASATORIE. Preciz\m c\ scutirea de impozit pe cl\dire sau teren se va aplica din luna urm\toare celei în care au fost depuse documentele complete. Cei care vor sa-si depun\ dosarele sunt invita]i s\ se prezinte in luna decembrie la Serviciul Impozite [i Taxe Locale R\cari. Program de lucru cu publicul: de luni pân\ vineri între orele 8.00-16.30

tiei. Trebuie men]ionat c\ fermierul va suporta contravaloarea dobânzii aferente sumei primite. 2. Au intrat ^n conturile dumneavoastr\ cele 2 milioane/ha de la APIA. Verificati-v\ conturile.

Ing. Topora[ V

Erata. In num\rul trecut, ^n loc de (1) bugetar/este vegetal. (2) costuri energetice/este cazuri energetice.

Programul de lucru cu publicul pân\ la data de 06.12.2009 este urm\torul: - Luni 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Mar]i 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Miercuri 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Joi 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Vineri 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Sâmbat\ 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor.

BIROUL ST|RII CIVILE V| INFORMEAZ| TERMENUL DE DECLARARE A DECESULUI - Declararea decesului se face ^n trmen de 3 zile de la data ^ncet\rii din via]\ a persoanei, termen ^n care se cuprinde atât ziua ^n care s-a produs decesul, cât [i ziua ^n care se face declara]ia; - Actul de deces se întocme[te la prim\ria ^n a c\rei raza teritorial\ s-a produl decesul sau a fost g\sit cadavrul; - Declara]ia de deces se face de c\tre membrii familiei decedatului, iar ^n lipsa acestora, de c\tre colaterali; A CTE NECESARE: - Certificatul medical constatator al decesului, ^n care trebuie consemnat\ cauza decesului, f\r\ prescurt\ri; - Actul de identitate al persoanei decedate; - Livretul militar; - ~n cazul ^ncet\rii din via]\ a unui str\in, pa[aportul, carnetul de identitate sau legitima]ia provizorie se înainteaz\, de ^ndat\, cu adresa, Autorit\]ii jude]ene pentru str\ini ori a mun. Bucure[ti, împreuna cu extras de pe actul de deces (extras pentru men]iuni, care se transmite ^n str\in\tate); - Declara]ia se face ^n termen de 48 de ore, din momentul decesului sau a g\sirii cadavrului; - Daca decesul nu a fost declarat [i înregistrat ^n termen legal de 48 de ore, întocmirea actului se face numai cu aprobarea parchetului; - Actul de deces privind un cadavru g\sit se face la prim\ria localit\]ii ^n raza c\reia a fost g\sit, in baza certificatului medical constatator al decesului, a dovezii eliberate de poli]ie sau de parchet [i a procesului-verbal întocmit de medic, care va cuprinde: A) Vârsta [i sexul; B) Locul unde a fost g\sit cadavrul; C) Data [i cauza decesului;


Social

Noiembrie 2009

pagina 17

Citate celebre despre d\rnicie - Cea mai nobil\ ^ntrebare din lume: Aici ce bine pot face? (Benjamin Franklin -

Una din preocup\rile constante ale actualei administra]ii este rezolvarea cazurilor sociale, acordarea de materiale de construc]ii acelora care nu au un acoperi[ deasupra capului precum [i meseria[i din cadrul prim\riei pentru executarea lucr\rilor. ~n localitatea Colacu, pe strada Hele[teului locuie[te dl Popescu Marin de 48 de ani, cu care destinul a fost mai pu]in darnic. Fiind bolnav [i p\r\sit de familie acesta tr\ie[te din munca cu “ziua” [i din ajutorul rudelor [i al vecinilor. Prim\ria i-a s\rit ^n ajutor, transportând la adresa mai sus men]ionat\: ferestre, u[i [i

c\r\mida pentru sob\. Vom fii receptivi [i ^n ceea ce prive[te executarea lucr\rilor de repara]ii. De asemenea ne vom ^ngriji prin serviciul de asisten]\ social\ [i de ob]inerea unei pensii medicale, f\când demersurile pentru deplasarea la comisia de specialitate pentru ob]inerea avizelor necesare. “A]i ajutat mult\ lume [i de aceea am ^nd\rznit s\ vin la prim\rie...”, ne m\rturisea o rud\ a dl Popescu M. Ne bucur\m ca oamenii au ^ncredere ^n noi, considerandu-ne ca o mare FAMILIE.

Familia Obrejan Petre si Ion Georgeta locuitori ai orasului Racari care au doi copii minori, a solicitat sprijinul Primariei Racari si in scurt timp acesta a venit. Dovedind spirit gospodaresc cei doi tineri au montat in timp record atat ferestrele cat si usile, astfel incat efortul nostru s-a materializat rapid in conditii mai bune de convietuire.

V\ prezent\m al\turat cazul social al doamnei Simulescu Vasilica, str. Libert\]ii, R\cari, care a fost ajutat\ s\-[i acopere casa cu un acoperi[ trainic. Mul]umim echipei din Prim\ria R\cari (Andrei Georgel, Chi]ulescu Costel, Gornistu Tudorel) care au dat dovad\ de OMENIE.

cyanmagentayellowblack

inventatorul paratraznetului)

- Titus, ^mp\ratul roman, aducându-[i aminte c\ ^n ziua aceea n-a f\cut nim\nui vreun bine, zice cu p\rere de r\u: ”Prietene, ziua de azi am pierdut-o”. - Fericit ori nefericit, omul are nevoie de alt om, c\ci nu tr\ie[te decât pe jum\tate, când tr\ie[te numai pentru el. - Cea mai buna viat\ nu este cea mai lung\, ci cea mai bogat\ ^n fapte bune. - A da pentru a da, este singurul mod de a tr\i, singurul mod de a iubi. (Gall& E. John) - Generozitatea nu const\ ^n a da mult, ci a da atunci când trebuie. - Cineva poate d\rui f\r\ s\ iubeasc\, dar nimeni nu poate iubi f\r\ s\ d\ruiasc\. - To]i avem o anumit\ form\ de d\rnicie; unii d\m bani, al]ii timp, iar al]ii … critic\!

La domnul Donica Constantin ne-am deplasat deseori, fiind un caz social. De curand am transportat la adresa sa ferestre si usi pentru a-si pregati locuinta pentru iarna. Nu l-am gasit acasa niciodata, asa ca i-am lasat in curte materialele in cauza... Casa cu sila, nu se poate face!


Noiembrie 2009

Spectator

Impresii ale unui vecin al Prim\riei R\cari Sunt un vecin, pensionar, al Prim\riei ora[ului R\cari. Am a[teptat mul]i ani s\ v\d realizate ni[te lucr\ri, ni[te proiecte ale Primarului ora[ului R\cari. A[tept\rile mele au fost zadarnice. Am discutat ^n zadar cu fostul primar Dragoi despre cur\]enie, despre lucrurile care existau ^n preajma prim\riei, unde [erpii [i [obolanii se plimbau ^n voie, f\când cas\ bun\ cu mizeria [i dezordinea din jurul Prim\riei. Oare, m\ gândeam ^n sinea mea, va veni vreodat\ vremea ca al\turi de frumoasa mea gospod\rie, unde domina ordinea [i cur\]eia, unde florile din fa]a locuin]ei ^ncânta orice privire, unde gr\dina de legume [i zarzavaturi este admirat\ de orice trec\tor, s\ se schimbe ceva. Aceast\ dorin]\ a mea, acest vis, a fost ^ndeplinit de domnul Primar al ora[ului R\cari, a pornit din dorin]a de a rezolva problemele comunit\]ii ora[ului. Am fost ^n audien]\ la dl Primar, am

crezut ca o s\ a[tept ore ^ntregi. Nu a fost a[a, am fost primit foarte repede unde m-a ascultat cu mult\ r\bdare, de[i avea pe masa de lucru multe probleme de rezolvat. Mi-a promis c\ problemele ridicate de mine va fi rezolvate. A[a a fost, al\turi de gospod\ria mea s-a f\cut o parcare, a fost iluminat spatiul Prim\riei, unde ^n curte, la mine, se revars\ acum razele binef\c\toare ale ilumin\rii electrice. Am dorit ca domnul primar s\ se implice mai mult ^n problemele agricole ale ora[ului R\cari. S\ fac\ un tabel cu cei care nu pot s\-[i cultive ogorul [i s\ fie ajuta]i. Cu mul]umiri, un vecin al Prim\riei ora[ului R\cari, Pastiea {tefan. *** Buna ziua! M\ numesc P\un Cristian [i am casa ^n R\cari pe strada Iorgu Dumitrescu la nr. 98 [i am primit o sesizare, cum c\ trebuie s\ cur\] [an]ul, s\ tai buruienile [i s\ desfund pode]ul. Pân\ aici totul este perfect [i ave]i dreptate, pentru ca a[a zice legea comunit\]i locale, a[a este hot\rât, a[a facem. V\ da]i seama c\ pentru cineva care locuie[te ^n capital\ de când este n\scut (am 40 ani ^n aprilie) peste un pic, s\ spunem interesant, de ce eu trebuie s\ cur\t [an]ul [i spa]iul public pentru c\ pode]ul ^l mai folosesc [i eu 34 de zile pe an (nu locuiesc acolo), dar este ok, ^mi cer scuze, nu am avut timp, de[i este cur\]at acum 45 de zile. Problema nu sunt eu, pentru c\ eu voi cur\]a [i voi face tot ce este hot\rât de primar. Problema este vecinul meu, care nu a f\cut [an] niciodat\ [i nici nu are cas\ acolo (pe acolo trec c\ru]ele [i tractoarele

pe câmp). Dac\ plou\, nu mai trece apa de el, dar s\ zicem c\ va face [i el [an]; problema este c\ apa se duce ^nc\ 50 de metri mai spre [in\ [i de acolo? Unde??!! NIC|IERI.... Dac\ ar fi montat un tub de scurgere pe sub [in\ [i s\ fie f\cut un plan de [an] de un topometrist competent o mare parte din problemele avute ^n 2005 la inunda]ii ar fi rezolvate f\r\ s\ mai vedem canale trasate pe [osea ca s\ se scurg\ apa la vecinii de vis-a vis (c\ au mai pu]in\, sic) [i nici case inundate [i oameni am\râ]i cerând ajutorul pompierilor. ~mi cer scuze pentru aceast\ scrisoric\ [i v\ asigur c\ toate deciziile luate de consiliu [i de hot\rârile de primar privind buna convie]uire [i infrumuse]are ale ora[ului vor fi aplicate de c\tre mine, f\r\ nici o problem\. Pe aceast\ cale v\ mul]umesc pentru r\spunsul prompt pe care l-am avut la ^ntrebarea “Când se va asfalta strada mea” de[i nu a]i avut nici dv. o dat\ precis\ (decât perspectiva sau poate ave]i acum un r\spuns) V\ multumesc anticipat pentru r\spuns. Cristian Paun RASPUNS: ~n primul rând v\ ur\m “La mul]i ani cu s\n\tate!” Ne bucur\m pentru observa]iile transmise [i v\ primim cu aceasta ocazie ^n marea familie a colaboratorilor no[tri. Modernizarea strazii Iorgu Dumitrescu a ^nceput cu asfaltarea, va continua cu montarea, unde este cazul, a tuburilor de scurgere [i concomitent cu aportul cet\]enilor care-[i vor face [an]urile exemplar [i vor planta flori, la fiecare gospodarie. Nu este mare lucru, dac\ fiecare punem pu]in suflet [i ambi]ie astfel ^ncât strada Iorgu Dumitrescu s\ fie

Din istoria romilor Prima Migra]ie (din India) Istoria romilor este aproape imposibil de stabilit cu exactitate, deoarece romii nu au scris nimic pân\ de curând. Aproape tot ce se [tie despre istoria romilor veche se datoreaz\ lingvisticii. Eviden]e lingvistice [i culturale

dovedesc clar c\ romii sunt de origine indian\, probabil din regiunea nordic\ Punjab. Se estimeaz\ c\ plecarea lor din India a avut loc acum cel pu]in 1000 de ani. Unii cercet\tori consider\ c\ au existat mai multe valuri de migra]ie din India. {i ast\zi exist\ triburi nomade sau semi-nomade ^n India, sus]inând teoria c\ romii au fost nomazi de la ^nceput, au p\r\sit India ^n timpul unei invazii [i

apoi au fost ^mpin[i ^nspre Europa de r\zboaie [i invazii ulterioare. O alt\ teorie consider\ romii ca fiind o cast\ de razboinici adunat\ s\ lupte cu invadatorii musulmani, care a p\r\sit India ulterior. La ^nceputul secolului al XI-lea, India a fost atacat\ de for]ele musulmane, ^ns\ au existat prea multe invazii ^n acea perioad\ pentru a putea spune sigur care din ele a cauzat migra]ia romilor. ~n plus, surse persane men]ioneaz\ prezen]a unui popor de origine indian\ ^nc\ din secolul IX, care ar putea fi romii. Limba romani are importante influen]e persane [i armene, ceea ce dovede[te trecerea romilor prin aceste t\ri. Se pare c\ din Armenia (probabil datorit\ invaziei turce), romii s-au desp\r]it ^n trei grupuri, mergând ^nspre nordul M\rii Negre, sud (pân\ ^n Egipt) [i vest spre Imperiul Bizantin. Romii care au mers spre Imperiul Bizantin sunt cei care urmeaz\ s\ se r\spândeasc\ ^n toat\ Europa. Abunden]a de cuvinte din limba greac\ sug-

pagina 18

cea mai frumoas\! Mul]umim cet\]enilor care ne scriu, cu mult\ considera]ie a[tept\m [i alte p\reri de la ei, pentru ca f\r\ ajutorul dumneavoastr\ nu putem face mare lucru. *** ~n luna lui iunie-iulie am stat de vorb\ cu domnul Primar. ~n urma discu]iei am solicitat o punte peste râul Colentina, ca s\ nu mai trecem prin ap\. Vacile treceau prin râu [i noi eram nevoi]i s\ trecem tot prin râu. Domnul Primar m-a ascultat cu mare aten]ie [i am fost sigur c\ rugamintea mea o s\ aiba [i un r\spuns. R\spunsul nu s-a l\sat a[teptat [i am fost surprin[i pl\cut de realizarea acestei travers\ri rezistente de mare valoare pentru to]i cei care o folosesc. Drept pentru care vreau s\-i mul]umesc domnului Primar c\ ne-a ascultat, ne-a ^n]eles nevoia noastr\ [i ne-a r\spuns. Pentru toate câte o s\ mai fac\ noi ^l asigur\m c\ o s\-i fim al\turi mereu. Navargeac Petre, 64 ani - Colacu

Ne propunem s\ v\ prezent\m ^n paginile ziarului nostru secven]e din istoria acestei etnii, cu care convie]uim de mai mult de un mileniu...

ereaz\ o prezen]\ relativ ^ndelungat\ ^n Imperiul Bizantin. De altfel, denumirea de "]igan" vine din grecul "atsiganos", numele unei secte eretice, cu care romii nu au nici o legatur\, ^ns\ cu care au fost asocia]i datorit\ aspectului lor str\ain. Probabil datorit\ invaziei turce (din nou), romii au intrat ^n Balcani ^n secolul al XIV-lea, [i dup\ cucerirea balcanilor de c\tre for]ele otomane unii au p\truns ^n vestul Europei. A Doua Migratie (^n Europa) Istoria romilor ^n Europa. ~n Europa, romii au fost ]inuti ^n sclavie ^n Balcani (^n special Moldova [i }ara Româneasc\), ori [i-au con]inuat c\l\toria r\spândindu-se ^n toat\ Europa, din Spania (1425) pân\ ^n Finlanda (1597). Pentru a ob]ine permise de trecere prin t\rile din apus, unii romi au pretins c\ sunt cre[tini din Egipt veni]i ^n pelerinaj (iar mai apoi, când nu au putut s\ le ob]ina, au falsificat astfel de permise). Acest lucru, asociat cu inf\]i[area lor str\in\, duce la denumirea engleza de "gypsy" [i cea spaniol\ de "gitano", de la egiptean. Abia ^n a doua jumatate a secolului al XVIII-lea Europenii [iau dat seama c\ limba romani seaman\ foarte mult cu hindi, stabilind originea indian\ a romilor. ~n general, romii [i-au p\strat mult

timp stilul de via]\ nomadic sau semi-nomadic ^n mijlocul unor societa]i sedentare, ceea ce le-a permis s\-[i p\streze identitatea ca popor. ~n vestul Europei, avansat din punct de vedere economic, romii nu au avut un rol important ca me[tesugari [i ^n general prezen]a lor nu a fost apreciat\. De[i au fost primi]i ini]ial cu mare curiozitate [i chiar entuziasm, odat\ ce europenii ^[i dau seama ca "pelerinii din Egipt" au de gând s\ stea permanent ^n ]\rile lor, se iau numeroase ([i variate) m\suri impotriva lor. ~n est, ei au un important rol economic ca me[tesugari, ceea ce explic\

num\rul mult mai mare de romi de ast\zi din estul Europei comparat cu vestul. Dup\ abolirea sclaviei ^n }\rile Române ^n 1856, o alt\ mare migra]ie are loc, din România ^nspre vest. Mare parte din romii care tr\iesc ast\zi ^n vestul Europei [i majoritatea celor din America vorbesc un dialect care are influen]e romane. Dup\ abolirea sclaviei, nu se iau m\suri pentru reabilitarea economic\ [i social\ a romilor, astfel ca ei continu\ s\ constituie un grup aflat la limita s\r\ciei, discriminat [i exclus din societate româneasc\. (sursa: www.romanes.ro)

Distribu]ia romilor în Europa: m\rimea ro]ii reflect\ num\rul de romi din comunitatea ]\rii respective ("estimare medie" conform Consiliului Europei, date din 2007, total 9,8 milioane de romi)


Noiembrie 2009

Divertisment

pagina 19

Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari Zi Data MEDIC DE GARDA Marti 17 DR. B~RSILA DANIEL Miercuri 18 DR. CARP MARIOARA Joi 19 DR. CORNEANU CORINA Vineri 20 DR. MLADIN AURICA Sambata 21 DR. BIRSILA DANIEL Duminica 22 DR. BARBU RAZVAN Luni 23 DR. CARP MARIOARA Marti 24 DR. MLADIN AURICA Miercuri 25 DR. CORNEANU CORINA Joi 26 DR. CARP MARIOARA Vineri 27 DR. BARBU RAZVAN Sambata 28 DR. CORNEANU CORINA Duminica 29 DR. CARP MARIOARA Luni 30 DR. BARBU RAZVAN

Telefon: 0245658864

Medic coordonator - Carp Marioara Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim Sâmb\ta [i duminica: 24 din 24 de ore

E bine s\ [ti]i!

Ziarul Prim\riei R\cari

Excesul constant de somn poart\ denumirea medical\ de hipersomnie [i impune consultul medical. La baza lui pot sta multiple cauze. De exemplu, somnul prelungit poate fi încercarea organismului de a compensa o calitate proast\ a acestuia. Apneea în somn afecteaz\ capacitatea organismului de a se reface în timpul orelor dormite. Persoana în cauz\ se treze[te frecvent cu o senza]ie de sufocare [i de sete de aer, din cauza opririi respira]iei (care poate dura [i o or\). Bolnavii narcoleptici, care pot adormi brusc în timpul zilei, pot avea probleme cu somnul de noapte. De asemenea, depresia provoac\ un somn prelungit. O alt\ posibil\ cauz\ de hipersomnie este sindromul picioarelor nelini[tite, în care individul simte nevoia incontrolabil\ de a-[i mi[ca picioarele în somn, din cauza unor furnic\turi [i amor]eli. Durata optim\ de somn difer\ de la o persoan\ la alta. Unii se simt în form\ dup\ [ase ore dormite, al]ii nu pot func]iona cu mai pu]in de opt ore de somn. Speciali[tii sunt de acord c\ prea pu]in somn poate afecta capacitatea cognitiv\. Studiile atrag aten]ia c\ riscul de îmboln\vire cre[te în cazul persoanelor care dorm sub 5 ore sau peste 10 ore pe zi.

COL}UL “ENIGMA”

RTICAL ORIZONTAL- VE L FE LA

1 2 1 2 3 4 5 6 7 8

3

4

5

6

7

8

1 2

3

4

5

1

1. LOCA}IA BISERICII DIN GHERGANI 2. PE S|RITE 3. ~NTOTDEAUNA 4. AFECTAT 5. ROTIT| DE CENTRU! 6. MATERIAL DIN PORT 7.UNGUIENTUL R|RE{OAIEI 8. NAI!

2 3 4 5

6 1. OR|{ELUL NOSTRU 2. P|UNII...F|R| VIN|. 3. ROD LEMNOS 4. M|SOAR| TARLAUA (pl) 5. SCRIERI! 6. DAI!

6

RTICAL

ORIZONTAL-VE LA FEL

REZOLVARE NR ANTERIOR. 1. ION GHICA-ONORATA- NOBILA-GRILA-HALA-ITA-CA-A 2. GHERGANI-HELIOZA-ELOGII-RIGLA-GOIA-AZI-NA-I

Ilie Georgian

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti 23.11.2009 - 20.12.2009 23 L Sfântul Ierarh Amfilohie de Iconiu; Sfântul Ierarh Grigorie de Agrigent 24 M Sf. Ier. Mc. Clement al Romei [i Petru al Alexandriei 25 M † Sf. Mare Muceni]\ Ecaterina; Sf. Mare Mucenic Mercurie 28 S Cuv. Mc. {tefan cel Nou; Sf. Mc. Irinarh (Dezlegare la pe[te) 29 D Duminica a 30-a dupa Rusalii (Dezlegare la pe[te) 30 L †) Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României (Dezlegare la pe[te) 1 M Sf. Prooroc Naum; Cuviosul Filaret Milostivul 2 M Sf. Prooroc Avacum; Cuviosul Ioan; Sf. Mc. Miropa 3 J Sf. Prooroc Sofonie; Cuv. Ioan Sinaitul; †) Cuv. Gheorghe de la Cernica 4 V † Sf. Mare Muceni]\ Varvara [i Iuliana; Cuviosul Ioan Damaschin 5 S † Cuviosul Sava cel Sfin]it; Sf. Mc. Anastasie (Dezlegare la pe[te) 6 D Duminica a 27-a dupa Rusalii (Dezlegare la pe[te) 7 L † )Sf. Muceni]\ Filoteia de la Curtea de Arge[; 8 M Cuviosul Patapie din Egipt [i Sofronie; Sf. Ap. Sosten 9 M †) Z\mislirea Maicii Domnului de c\tre Sfânta Ana; Proorocita Ana 10 J Sf. Mc. Mina, Ermoghen [i Eugraf 11 V Cuvio[ii Daniil [i Luca cel Nou Stâlpnicul; Sf. Mc. Varsava 12 S † Sf. Ierarh Spiridon al Trimitundei; Sf. Mc. Sine] Sf. Ierarh Alexandru (Dezlegare la pe[te) 13 D Duminica a 28-a dupa Rusalii (A Sf. Strâmo[i [i Patriarhi) (Dezlegare la pe[te) 14 L Sf. Mc. Tirs, Levchie [i Calinic; Sf. Mc. Filimon, Apolonie, Arian [i cei împreun\ cu dân[ii 15 M † Sfântul Sfin]it Mucenic Elefterie; Sf. Mc. Antia [i Suzana [i Vah; Cuv. Pavel 16 M Sf. Prooroc Agheu; Sf. Mc. Marian; Sf. Teofana 17 J Sf. Prooroc Daniel [i sfin]ii 3 tineri: Anania, Azaria [i Misail 18 V Sf. Mc. Sebastian [i Zoe; †) Cuviosul Daniil Sihastrul 19 S Sf. Mc. Bonifaciu de la Roma [i st\pâna sa, sfânta Aglaia; Cuv. Grighentie (Dezlegare la pe[te) 20 D Duminica Înaintea Nasterii Domnului (Sf. Parinti dupa trup ai Domnului) (Dezlegare la pe[te)

RO{U M|D|LIN-ADRIAN CU DINU GABRIELA 10.10.2009 MUSCALU VALENTIN-ADRIAN CU ANDREI CRISTINA IONELA 24.10.2009

LA MUL}I ANI!

DECESE -

FILIP MARIN - R|CARI 72 ANI TUDORACHE TUDORA - R|CARI 72 ANI ENACHE ION - COLACU 63 ANI MANEA NICULAE - COLACU 73 ANI DU}| PETRE - S|BIE{TI 77 ANI ALEXANDRU MIHAI -MAVRODIN 74 ANI POPA ION - COLACU 72 ANI GHEORGHE NICOLAE - GHIMPA}I 75 ANI ZAMFIR RADA ULIESTI - 75 ANI

- MIRCEA STEFAN FALENTIN 23.10.2009 - PETCU MIHAI MARIUS 19.10.2009 - DOROBANTU DARIUS VALENTIN 10.10.2009 Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a


–

–

Publicitate

Noiembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 20 Confort [i grij\ pentru clien]i, ^ntr-o atmosfer\ select\, la restaurantul din R\cari. Preparate bune la pre]uri f\r\ concuren]\!

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

Pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit ^n ziua de VINERI 20 Noiembrie 2009 la sediul Prim\riei R|CARI, ^ncepând cu ora 09:00 si ^n GHIMPA}I la magazinul s\tesc, 0ra 12:00

–

E! ~N RAT

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009: - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.

- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit - Furaje - concentrate pentru pasari Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59 - Deschis ^n fiecare zi inclusiv Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

CABINET STOMATOLOGIC V| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I) TEL: 0724630875; 0769667897 INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE ELECTROTERAPIE LASERTERAPIE ULTRASONOTERAPIE

F|R| DURERI ARTICULARE DR. CARP MARIOARA 0245658250

SC PRODLIGNUM SRL

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

SOCIETATEA NOASTR| COMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DE BETOANE LA STANDARDE EUROPENE Str. Industriilor, Ghergani

Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

Farmacia SC. TUDAL SRL O farmacie care r\spunde la toate suferin]ele dumneavoastr\

Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru , IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Strada Ana Ipatescu num\rul 111, R\cari Telefon: 0745080709 Dl. Radu Marin

TELEFON, 0722.881.238 Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Domnule P r i m a r , M\ numesc________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________ __________________________________________________ __________________________________________________ __________________________________________________ __________________________________________________ ________________________ P | R E R E A TA C O N T E A Z |

Telefon 0245-658.859 SC. Agromar R\cari, Dâmbovi]a, vinde din stoc s\mân]\ de grâu [i orz - produc]ie 2009

...doar dac\ o spui! Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

– cyanmagentayellowblack

Tel: 0745.219.111 –

Ziarul nr 16  

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro Una din preocup\rile consta...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you