Page 1

–

–

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

15 A ugust 2008 15 A ugust 2009

cyanmagentayellowblack

An II, nr. 13, August 2009, 20 pagini

La un an de la apari]ie, Ziarul Prim\riei R\cari ureaz\ cititorilor [i colaboratorilor mult\ s\n\tate, dorin]e ^mplinite [i un c\lduros La Multi Ani! Fie ca acest periodic s\ stea sub semnul reu[itelor [i realiz\rii proiectelor ^ndr\zne]e!

Ce a mai f\cut primaru’...?

~n jurul datei de 15 ale lunii ne ^ntâlnim prin intermediul acestei “pun]i” de leg\tur\ ^ntre cet\]eni [i institu]ia Primarului a[a cum defineam ^n urm\ cu un an publica]ia lunar\ intitulat\ “Ziarul Prim\riei R\cari”. Un an ^n care ne-am str\duit s\ transfer\m informa]ia din sediul prim\riei ^n casele dumneavoastr\. Nu de pu]ine ori am ^ntâlnit scene memorabile gen “Poiana lu' Iocan” ^n care erau dezb\tute teme cuprinse ^n ziar. Am primit foarte multe mesaje de mul]umire [i felicit\ri ^n ceea ce prive[te con]inutul ziarului, calitatea articolelor care ne-au dat puterea s\ continu\m.

Nu am dus lips\ de cârcota[i, ceea ce ne bucur\ pentru c\ [i criticile ne ajut\. ~i rug\m s\ stea cu ochii pe noi ^n continuare [i s\ ne critice, mul]umindu-le anticipat. Nu dorim s\ concur\m presa central\, dar dorim s\ fim citi]i de cât mai mul]i r\c\reni. Satisfac]ia este imens\ când prime[ti o felicitare sau mul]umire pentru ziar. E[ti mul]umit când un cârcota[ te “cearta”! ~nseamn\ c\ a citit! {i chiar dac\ nu o recunoa[te, simte c\ ceva s-a schimbat [i mai devreme sau mai târziu va recunoa[te. Am ^ncercat ^n acest an s\ acoperim toate cerin]ele cititorilor, unele sosite prin po[ta scris\, altele electronic, unele direct, altele prin telefon sau cuponul din ziar. Le mul]umim celor care ne-au cerut mai mult [i mai multe, cu ajutorul acestora reu[ind s\ ^mbun\t\]im de la num\r la num\r, calitatea ziarului [i s\ se fac\ rezervari la apari]ia acestuia.Dup\ un an de experien]\ ne str\duim s\ dezam\gim cât mai pu]ini cititori, dar v\ rug\m s\ fi]i ^n continuare al\turi (cu laude dar [i cu critici) astfel ^ncât scopul informativ al acestui ziar s\ fie atins cu prisosin]\. Doream ca [tirilor de la “Radio {an]” s\ nu le dau r\spuns dar nu vreau ca acest lucru s\ fie tratat ca o nep\sare chiar dac\ firesc era s\ ]i se spun\ verde-n fa]\ orice sup\rare. (urmare ^n pagina 2)

Start ^n divizia D - Campionatul jude]ean Dâmbovi]a. pag. 9 –

pag. 13,16,17

Atitudinea celui indiferent, un semnal de alarm\

Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin Primarul ora[ului R\cari

DUP| ANI DE A{TEPT|RI CENTRUL DE ASISTEN}| MEDICO-SOCIAL| ~{I DESCHIDE POR}ILE PENTRU PERSOANELE CARE AU NEVOIE DE O VORB| BUN| {I ASISTEN}| SOCIAL| ORI MEDICAL| PE M|SUR|. SPORT

Inaugurarea capelei din localitatea Ghimpa]i, ora[ul R\cari. ~n data de 15 august, ^n ora[ul R\cari, ^n localitatea Ghimpa]i, unde se afl\ o str\veche biseric\ din secolul XVIII, a fost inaugurat\ cu mic cu mare, o capel\ frumoas\, construit\ la ini]iativa [i sus]inerea edilului ora[ului R\cari, domnul primar Dr.Ing Marius Carave]eanu.

Un ho] de lemne a fost prins de autorit\]i ^n timp ce se îndrepta spre cas\ cu c\ru]a ^nc\rcat\ cu lemne de foc. Poli]i[tii comunitari [i Poli]ia local\ din ora[ul R\cari l-au prins ^n flagrant! pag. 5

VENIM ~N AJUTORUL DUMNEAVOASTR| CU NUMERELE DE TELEFON CARE OFER| SERVICII:

ACTUALITATE Ploile au f\cut din nou probleme Precipita]iile abundente care au c\zut, peste ora[ul R\cari ^n luna august au provocat neajunsuri locuitorilor din localitatea Colacu si S\bie[ti. pag. 8

cyanmagentayellowblack

POLI}IA COMUNITAR|: 0245-658611 DEFEC}IUNI CURENT ELECTRIC: 0245-651464 DERANJAMENTE TELEFONICE: 1921 INFORMA}II ROMTELECOM: 1931 CONSULTA}II FARMACIA RACARI: 0245658073; FARMACIA GHERGANI:0245-658859 PO{T|: 0245-658120 CENTRUL MEDICAL R|CARI: 0245-658864 CABLU {I INTERNET CATV: 0729754904

–


– –

–

Actualitate

August 2009

pagina 2

Ziarul Prim\riei R\cari

(urmare din pagina 1)

Constatând cu stupoare c\ “reporterii” de la “Radio {an]” sunt “oameni cu preten]ii” - m-am r\zgândit! V\ salut [i v\ ascult, atunci când am timp! V\ r\spund când pot! {i totu[i: - de ce nu se asfalteaz\ Tudor Vladimirescu - pentru c\ anul acesta a fost prins, un tronson mult mai mare de drum pentru reabilitare - R\cari Ghimpa]i [i mai ales pentru faptul c\ prioritar este canalizarea [i apoi asfaltarea; deci nu a[ fi alergat degeaba ^n campanie - numai pentru “vopsirea [colii”; cu to]ii ne-am dori asfalt la poart\ ([i eu) dar s\ fim ra]ionali [i s\ le facem ^n ordine. - De ce nu “demareaz\” lucr\rile pentru asfaltarea DC 43 A R\cari - Ghimpa]i? Pentru c\ trebuie respectat\ legea!!! Pentru c\ trebuie respectate anumite etape, ne plac sau nu ne plac, birocratice. E u[or s\ spui c\ se “tergiverseaz\” [i nu “se d\ la pace odat\” (pace ne dorim cu to]ii) dar nu [tii c\ tre-

buie s\ cite[ti mii de pagini [i s\ dai solu]ia corect\ pentru a evita “s\ dai cu subsemnatul” mai târziu. “Nimic nou la actualul primar”, continu\ ce a ^nceput predecesorul. - Nu prea am ce s\ continui pentru c\ pasarela peste calea ferat\ s-a terminat, restul…a[a cum spunea un prieten...totul e nisip. “De ce nu merg mai repede lucr\rile ^ncepute?” - Pentru c\ avem o “mân\” de oameni [i câteva utilaje la administrativ, iar ace[tia au [i dreptul la concediul de odihn\. - {i ce nu s-a f\cut ^n 20 de ani s\ se fac\ ^n doi imposibil. “De ce nu vine prim\ria s\-mi fac\ [an]ul?” - Pentru c\ este obliga]ia proprietarului. Câte un “ame]it” vrea s\-i m\tur\m [i ^n curte. Niciodat\! “De ce nu se dau amenzi pentru neefectuarea lucr\rilor de desfundare a pode]elor [i decolmatare a [an]urilor?”

Se dau! Avem deja circa 30 de clien]i certa]i cu legea, chiar [i cu cea a bunului sim] care trebuie s\ treac\ pe la casierie. {i vom continua! Am sperat c\ vom ob]ine rezultate cu vorba bun\, dar este foarte greu! Cu apa ^n curte, cu [an]ul astupat, cu balastrul ^n drum cet\]eanul strig\ “S\ vin\ Primaru' s\ scoat\ apa!” A[teapt\-m\! Unii mai sun\ [i la 112 [i ne facem de râs ^n tot jude]ul c\ nu suntem ^n stare s\ facem [an]urile. Pentru ceilal]i, tot respectul [i jos p\l\ria! Felicit\ri! {i nu uita]i: Concursul “Cea mai frumoas\ gospod\rie” continu\. ~n decembrie - Marele premiu - Unelte agricole ^n valoare de 200 lei Succes! Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin Primarul ora[ului R\cari

Afl\m de la Centrul L ocal de Consultan]\ Agricol\- R\cari Ing. Topora[ V Nout\]i: Parteneriatul agricol Produc\tor - Consumator Revista Magazin Agricol [i asocia]ia pentru sus]inerea agriculturii ]\r\ne[ti ASAT, au demarat o campanile de sprijinire a agricultorilor romani denumit\ “Parteneri Agricoli” prin care produc\torii agricoli cu ferme de mici dimensiuni cu produse realizate f\r\ folosirea ^ngr\[\mintelor chimice (ecologice), ^ncheie contracte directe, denumite parteneriat agricol cu diversi consumatori de la ora[. Prin aceste parteneriate, consumatorii vor primi un cos de legume, fructe [i alte alimente produse la ]ar\, s\ptamanal. Pretul [i produsele din co[ se stabilesc prin negociere, la ^nceputul anului, la ^ncheierea parteneriatului. Micii produc\tori agricoli ^[i asum\ responsabilitatea ca vor cultiva potrivit normelor ecologice, f\r\ ^ngra[\minte chimice, astfel ^ncat produsele s\ fie naturale [i s\n\toase. Oricand consumatorii pot merge s\ verifice la produc\tor modul ^n care sunt cultivate [i realizate produsele din co[ul s\pt\manal pe care doresc s\-l primeasc\. Prin acest parteneriat agricol, produc\torii [tiu de la ^nceputul anului, ce [i cât trebuie s\ produc\ [i se asigur\ ca-[i vor vinde recoltele, iar consumatorii au garan]ia c\ vor manca numai produse naturale [i s\n\toase pentru care vor

pl\ti un pre] negociat chiar de ei. Acest comer] prin parteneriat produc\tor-consumator a fost lansat ^n Japonia ^n anii 1960, ^n 2001 a fost adoptat ^n Franta de so]ii Denise [i Daniel Vuillon, iar ^n 2008 ace[tia l-au lansat [i ^n Romania fondand “Asocia]ia pentru Sus]inerea unei Agriculturi }\r\ne[ti” (ASAT), coordonatorul programului pentru Romania fiind Mihaela Vetan. Co[ul s\pt\manal pe care familiile de consumatori ^l primesc anul acesta, con]ine in jur de 30 de produse diferite, de la rosii, castraveti, ardei, la vinete, fasole verde, gulii, cartofi, verdeturi. Miere, etc. Produsele din co[ sunt ^n mare parte ecologice, aceasta fiind una dintre condi]iile pe care fermierii implica]i ^n proiect trebuie s\ le ^ndeplineasc\. Pre]ul unui co[ variaz\ ^ntre 27 si 60 de lei. ~n esen]\, principiile dup\ care se ghideaz\ comer]ul agricol pe baz\ de parteneriat au la baz\ o ^n]elegere dintre produc\tori [i consumatori. Parteneriatul se ^ncheie direct de c\tre produc\tor cu mai mul]i consumatori care vor s\ fie siguri c\ produsele agricole pe care le consum\ sunt s\n\toase [i proaspete. Astfel agricultorul livreaz\ consumatorilor pe baz\ de abonament, un co[ s\pt\mânal care cuprinde cele mai diverse produse agricole. Consumatorii au obliga]ia de a pl\ti co[ul la pre]ul negociat de comun acord, la ^nceputul anului pentru ca fermierul s\ nu r\mân\ cu marfa nevândut\.

IMPORTANT: Prin acest sistem de comer] , agricultorul cultiv\ la sigur, doar produse pe care le va vinde consumatorilor [i ^n cantitatea cerut\ prin abonament. La randul lor, consumatorii [tiu c\ au, garantat ^n fiecare s\pt\mân\, produse agricole proaspete, cultivate s\n\tos. ~n cazul ^n care o parte din recolt\ este distrus\ de inunda]ii, secet\ sau de alte cauze naturale, consumatorii care sunt parteneri din acest sistem, pl\tesc totu[i pre]ul promis pentru acea recolt\, ajutându-l astfel pe fermier s\-[i continuie afacerea. Produc\torii agricoli sau consumatorii interesa]i s\ fac\ parte din program trebuie s\ contacteze coordonatorul de program. Mihaela Vetan Telefon: 0741232602

EXTRAS DIN LEGEA NUM|RUL 50/1991 CONFORM NORMELOR DE APLICARE ARTICOLUL 57 Terenuri pentru construc]ii (1) Prin imobil, ^n conformitate cu prevederile Legii, se ^n]elege teren [i/sau construc]ii. (2) Terenurile pentru construc]ii sunt cuprinse ^n intravilanul localit\]ilor [i, ^n func]ie de destina]ie [i utilizare, pot fi: a) terenuri ocupate - terenurile cu construc]ii de orice fel (supraterane ori subterane), clasificate potrivit legii, inclusiv amenaj\rile aferente; b) terenuri libere - terenurile f\r\ construc]ii, de orice fel (supraterane ori subterane), inclusiv amenaj\rile aferente; c) terenuri aparent libere - terenurile f\r\ cl\diri, asigurând func]iuni urbane de interes public stabilite [i executate ^n baza prevederilor documenta]iilor urbanistice legal aprobate (spa]iile verzi [i de protec]ie, locuri de joac\ pentru copii, trasee ale re]elelor tehnico-edilitare subterane - inclusiv zonele de protec]ie aferente , rezerve pentru l\rgirea ori modernizarea c\ilor de comunica]ie etc.). (3) Autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii de orice fel pe terenurile descrise la alin. (2), este permis\ numai ^n strict\ corelare cu respectarea func]iunilor stabilite prin

–

prevederile documenta]iilor de urbanism avizate [i aprobate, potrivit legii. (4) Pe terenurile din extravilan, ^n condi]iile Legii [i ale art. 90-103 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicat\, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, se pot executa lucr\ri pentru re]ele magistrale, c\i de comunica]ie, ^mbun\t\]iri funciare, re]ele de telecomunica]ii ori alte lucr\ri de infrastructur\, construc]ii/amenaj\ri pentru combaterea [i prevenirea ac]iunii factorilor naturali distructivi de origine natural\ (inunda]ii, alunec\ri de teren), anexe gospod\re[ti ale exploata]iilor agricole, precum [i construc]ii [i amenaj\ri speciale. ARTICOLUL 58 Terenuri destinate construirii, apar]inând domeniului public al statului sau al unit\]ilor administrativ-teritoriale (1) Potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) din Lege, terenurile apartinând domeniului public al statului sau al unit\]ilor administrativ-teritoriale se concesioneaz\ numai ^n vederea realiz\rii de construc]ii ori de obiective de uz [i/sau interes public, potrivit legii. (2) ~n condi]iile legii, pe terenurile apartinând

domeniului public, persoanele fizice sau juridice pot realiza, ^n interes privat, numai construc]ii cu caracter provizoriu, autorizate ^n condi]iile Legii, pe amplasamente stabilite ^n baza reglement\rilor documenta]iilor urbanistice aprobate. (3) Prin excep]ie de la prevederile alin. (1), se pot concesiona terenuri destinate construirii, ^n condi]iile prevederilor art. 15 din Lege. ARTICOLUL 66 Organe de control (1) Potrivit prevederilor art. 27 alin. (1)-(5) din Lege, organele de control ale consiliilor jude]ene [i ale prim\riilor au obliga]ia de a urm\ri respectarea disciplinei ^n domeniul autoriz\rii [i execut\rii lucr\rilor de construc]ii ^n cadrul unit\]ilor administrativ-teritoriale, potrivit competen]elor stabilite de Lege. (2) Potrivit prevederilor art. 29 din Lege, controlul statului ^n amenajarea teritoriului, urbanism [i autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii se exercit\ pe ^ntregul teritoriu al ]\rii de c\tre Inspectoratul de Stat ^n Construc]ii, care dispune m\surile [i aplic\ sanc]iunile prev\zute de Lege. (3) Abrogat.@

black

ARTICOLUL 67 Abilit\ri de control ale organelor administra]iei publice locale (1) Autorit\]ile administra]iei publice locale, prin organele proprii cu atribu]ii de control, potrivit legii, au obliga]ia de a organiza [i de a efectua permanent ac]iuni de control vizând disciplina ^n autorizare pe raza unit\]ii administrativ-teritoriale, potrivit competen]elor stabilite de Lege, privind: a) emiterea autoriza]iilor; b) executarea lucr\rilor de construc]ii numai pe baz\ de autoriza]ii valabile; c) executarea lucr\rilor de construc]ii cu respectarea prevederilor autoriza]iilor de construire/desfiin]are [i a proiectelor tehnice. (2) Arhitectul-sef al jude]ului, ^n conformitate cu regulamentul de organizare [i func]ionare a consiliului jude]ean stabilit ^n temeiul prevederilor Legii nr. 215/2001, are atribu]ii de control ^n unit\]ile administrativ-teritoriale de pe raza jude]ului, atât cu privire la respectarea disciplinei ^n urbanism [i amenajarea teritoriului, cât [i la autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1), (2) si (4) din Lege. Referent, Alexandru Alexandru

–


– –

De interes general

August 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

–

pagina 3

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I , A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 1 2 . 0 8 . 2 0 0 9 ~n data de 12.08.2009, la orele 14:00, s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\cari la care au participat 14 consilieri, unul absent motivat. Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor. 1. Hot\râre privind aprobarea efectu\rii lucr\rilor pentru obiectivul “Reabilitare termic\ a blocurilor A, A2, A3, A4, B, C, situate ^n ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a. Având ^n vedere numeroasele solicit\ri ale autorit\]ii locale privind includerea blocurilor din R\cari ^ntr-un Program de reabilitare al Ministerului dezvolt\rii regionale [i locuin]ei, construite anterior anului 1990, s-a acceptat includerea ^n acest program a blocurilor din localitatea R\cari, cu finan]are ^n 2009. Pentru aceasta este necesar\ prezenta hotarare pentru ^ntocmirea documentatiei de baza in promovarea proiectului de finan]are. 2. Hot\râre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici [i a studiului de fezabilitate pentru obiectivul “Reabilitare termic\ a blocurilor A2, A3, A4 (str Aleea Pompierilor) A, B, C, (str. Ana Ipatescu) situate ^n R\cari, judetul Dâmbovi]a. Ca urmare a solicitarii inaintate de catre MDRL , executivul a promovat cererea de intocmire a SF pentru stabilirea pe fiecare unitate locative a indicatorilor tehico-economici ce vizeaza prezenta hotarare, fiind identificati astfel: 1. Blocul A - 250.378 mii lei 2. Blocul A 2 - 282.831 mii lei 3. Blocul A 3 - 256.318 mii lei 4. Blocul A 4 - 278.965 mii lei 5. Blocul B - 368.108 mii lei 6. Blocul C - 387.464 mii lei In urma dezbaterilor atat in comisiile de specialitate, cat si in plenul consiliului a fost adoptat proiectul de hotarare in unanimitate de cei prezenti. 3. Hot\râre privind aprobarea pred\rii amplasamentului c\tre ANL - ^n vederea amplas\rii unui bloc de locuin]e, ^n ora[ul R\cari, localitatea Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a. Având ^n vedere adresa ^naintat\ de Agen]ia Na]ional\ de locuin]e pentru includerea ^n finan]area pe anul 2009 a blocului pentru tineri, s-a aprobat amplasamentul ^n str. Ion Ghica nr 204. Predarea amplasamentului este pentru folosirea gratuita pe perioada executarii construc]iilor de c\tre ANL. 4. Hot\râre privind aprobarea ^ntocmirii documenta]iei pentru finan]area construirii unui bloc ^n

–

programul ANL. Este vorba despre ^ntocmirea studiului de fezabilitate, a studiului geotehnic [i documenta]iilor de urbanism [i amenajarea teritorial\, PUG, PUZ, PUD pentru obiectivul blocuri de locuin]e pentru tineri tip ANL. 5. Hot\râre privind ^ntocmirea documenta]iei de finan]are pentru continuarea lucrarilor la blocul D situat ^n ora[ul R\cari, Aleea pompierilor (scar\ a blocului de poli]ie, nefinalizata). Consiliul Local al ora[ului R\cari de]ine ^n patrimoniu o scar\ de bloc (bl politie) cu un num\r de 18 apartamente, aflate ^n stadiul de executare a lucr\rilor de finalizare (tencuieli, dot\ri, utilit\]ii, etc) imobil pentru care la nivelul autorit\]ii locale nu pot fi sus]inute financiar lucr\rile de finalizare. Pentru aceasta este necesar\ prezenta hot\râre , pentru ^nscrierea ora[ului R\cari in “Programul de finan]are pentru locuin]e sociale, program ce se afl\ ^n derulare ^n cadrul Ministerului Dezvolt\rii Regionale [i locuin]ei. Prin construirea acestor apartamente din blocul D, am putea satisface o parte din cererile de repartizare a unei locuin]e, aflate ^n prezent la nivelul Prim\riei ora[ului R\cari. 6. Hot\râre privind aprobarea obiectivului “^nfiin]are re]ea de ap\ potabil\ ^n localit\]ile componente ale ora[ului R\cari respectiv Ghimpa]i, Colacu, S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti”. 7. Hot\râre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economic [i a studiului de fezabilitate pentru obiectivul “^nfiin]are retea de ap\ potabil\ ^n localita]ile componente ale ora[ului R\cari - Ghimpa]i, Colacu, St\ne[ti, S\bie[ti, B\l\ne[ti. Valoarea estimat\ a investi]iei fiind de: 6.162.812 ron. Cele 2 proiecte de hot\râri (6-7) au fost incluse pe ordinea de zi ^n regim de urgen]\, având ^n vedere ca pân\ la data de 15.08.2009, urmeaz\ a demara procedura de achizi]ie public\-procedura licita]iei deschise, pentru obiectivul “~nfiin]are re]ea apa potabil\ ^n localita]ile componente ale ora[ului R\cari [i anume Ghimpa]i, Colacu, S\biesti, B\l\ne[ti [i St\ne[ti. 8-9. Proiecte de hot\râri privind invalidarea mandatelor de consilier pentru domnii Ni]\ Vasile - consilier PSD [i T\nase Mihai Cristian, consilier PSD. ~n urma adresei nr. 459/2009 ^naintat\ de organiza]ia jude]ean\ PSD Dâmbovita prin care se aduce la cunostin]\ Consiliului Local R\cari, faptul ca domnii consilieri T\nase Mihai Cristian [i Ni]\ Vasile, precum [i membrii suplean]i Logofatu Liviu [i T\nase Vasile au

fost exclu[i din organiza]ia or\seneasc\ a PSD - R\cari. S-a solicitat ^n temeiul legii 393/2004, privind statutul ale[ilor locali, s\ se adopte o hot\râre prin care s\ se ia act de excluderea consilierilor locali: Ni]\ Vasile [i T\nase Mihai Cristian. Supuse la vot, individual, cele 2 proiecte de hot\râre au c\zut; 5 voturi pentru, restul de 9 consilieri s-au ab]inut. Prin urmare, cei 2 consilieri ^[i vor exercita deocamdat\, ^n continuare, mandatul de consilieri locali. 10. Hotarare privind rectificarea bugetului local. ~n conformitate cu prevederile HG nr 655 din MO nr. 377/3.06.2009 s-a alocat suma de 46.000 lei cu care s-a rectificat bugetul local pentru trimestrul III a.c [i a fost alocat\ pentru {coala cu clasele I-VIII R\cari pentru finalizarea lucrarilor de construc]ie. Rectificare buget cu suma total\ de + 280 mii lei, astfel: - 100 mii lei pentru finantarea cheltuielilor de personal pentru CAMS conf. contractului de asociere cu Consiliul judetean Dta - 234 mii lei chelt. pentru functionarea CAMS 11. Hot\râre privind modificarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a C.A.M.S R\cari. Pentru persoanele asistate social preluate atât de centrul medico-social S\cuieni, cât [i de la alte centre, precum [i unele cazuri sociale din ora[ul R\cari, care nu pot sus]ine prin venituri proprii sau cu contribu]ia sus]in\torilor legali suma de 1000 lei/lunar pe bolnav, a fost necesar a se stabili un num\r de locuri care s\ fie scutite sau redus\ suma de contribu]ie, la internare. Prin aceast\ hot\râre se modific\ Regulamentul de organizare [i func]ionare a centrului ^n sensul ^ntroducerii de prevederi pentru asista]ii-cazuri sociale, ca num\r permis, raportat la num\rul de paturi. Este o m\sur\ de protec]ie social\ pentru ace[ti beneficiari. 12. Hot\râre privind aprobarea Regulamentului de ordine interioar\ a C.A.M.S R\cari. Activitatea C.A.M.S R\cari va cunoa[te o dezvoltare imediat\ prin primirea ^ncepând cu luna august a.c [i a altor bolnavi de la Centrul S\cuieni al\turi de cei existen]i ^n centru. Pentru aceasta a fost necesar\ adoptarea Regulamentului de Ordine Interioar\, care stabile[te normele, regulile ce trebuie respectate ^n centru, atât de c\tre personalul care deserve[te centrul cât [i de c\tre cei asista]i. Acest a[ez\mânt, prin natura serviciilor oferite trebuie s\ aibe reguli de disciplin\ [i calitate specifice care se adreseaz\ oamenilor ^n suferin]\ [i la o vârst\ c\reia trebuie

black

s\ le poarte al]ii de grij\. ~n acest sens, a fost alc\tuit acest regulament, obligatoriu pentru cei care ofer\ aceste servicii, cât [i pentru cei care le primesc. 13. Hot\râre privind ^ntroducerea ^n patrimoniul privat al ora[ului R\cari a imobilului (cl\dire [i teren aferent) Dispensarul veterinar R\cari. La solicitarea dlui dr. Nicolae Nelu Orlando, de a prelua [i administra acest imobil, ^n stare de degradare. A fost adoptata hotararea prind aprobarea trecerii in patrimonial privat al orasului Racari a imobilului cu destinatia actual\ de Dispensar Veterinar, urmand a fi inaintate documentatiile de aprobare si preluare prin protocol de la Agentia Domeniilor Statului actual detin\tor de drepturi asupra acestui imobil. Dupa finalizarea procedurii de preluare se va inainta un proiect de hotarare catre CL pentru stabilirea destinatiei acestui imobil . 14. Hot\râre privind acordarea de scutiri de impozit pentru contribuabili, persoane fizice. Au fost analizate cererile doamnelor Marin Elena [i Marin Floarea, din Mavrodin. Având ^n vedere referatele ^ntocmite de serviciul impozite [i taxe locale care a recomandat scutirea de la plat\ a impozitului pe cl\diri [i terenul aferent pentru anul 2009 pentru ambele persoane motivând lipsa veniturilor obtinute de solicitante, anchetele sociale, cât [i prevederile art. 286, al 1-3 din cod fiscal, se accepta scutirea de impozit. 15. Informarea privind egalitatea de sanse dintre barbati si femei solicitata de catre Agentia Na]ional\ privind Egalitatea de {anse ^ntre barbati si femei a fost amanata pentru ca solicitantii sa fie convocati intr-o alta sedinta a consiliului local 16. Diverse. La acest punct au fost analizate probleme curente ale vie]ii ^n comunitate. Principalele subiecte abordate au fost ^n ceea ce priveste aspectele aparute ^n ultima lun\ cu ocazia ploilor abundente, ^ntâlnite ^n special ^n zona Deal Colacu, [i ie[irea din satul S\bie[ti, precum [i ^n zona obor cimitir R\cari. Executivul va aplica prevederile hot\rârii consiliului local coroborate cu legislatia ^n domeniu, pentru aplicarea sanc]iunilor pentru cei ce nu respecta normele minime de gospod\rire a localit\]ii, ^n special pentru cei ce nu ^ntre]in spa]iul aferent domeniului public. Pân\ ^n prezent au fost aplicate numai sanc]iuni cu avertisment, dar ^n perioada urm\toare vor fi aplicate [i alte sanc]iuni contraven]ionale.

–


– –

–

De interes cet\]enesc

Relu\m un subiect care a mai fost inclus ^n paginile ziarului nostru, ac]iunile cet\]ene[ti de igienizare a domeniului public, obliga]ie a tuturor locuitorilor. Aceasta obligatie este cuprinsa in HCL nr. 8/2008, prin care se statueaz\ obligativitatea p\str\rii aspectului ^ngrijit al localit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, ne bucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai no[tri au

Buia Marilena - S\bie[ti

August 2009

pagina 4

Ziarul Prim\riei R\cari

^nceput s\ colaboreze cu administra]ia local\, ^n sensul c\ s-au apucat de treab\: san]uri s\pate, spa]ii igienizate, pode]e desfundate. V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte o fotografie din fiecare localitate ^n care se prezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pe domeniul public, la intrarea ^ntr-o gospod\rie.

Coman Sabina - St\ne[ti

Tanase Elena - Colacu

Pr. Paroh Nicolae Mihai - Ghimpa]i

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritul competitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole ^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate. Nicolae Maria - R\cari

Rotaru Nicolae - Ghergani

Alexandru Irina- Mavrodin

Albu Alexandru - B\l\ne[ti

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR.

–

cyanmagentayellowblack

–


De interes cet\]enesc

August 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

Varza Beat\! Sssarmalele care viseaz\, a[teptând ^n c\p\]âna de varz\ vremea praznicelor de s\rbatori, vor fi gata asortate cu o ]uic\ pe m\sur\, gata ^mb\tate datorit\ unor astfel de persoane care ^ncalc\ legea medi ului. Vidanja din imagine a deversat - de aceast\ dat\ o cantitate aprecia bil\ de borhot de ]uic\, umplând zona cu un miros ame]itor.

pagina 5

Promisiune onorat\! Primirea primilor locatari la ad\postul pentru caii f\r\ st\pân, c\rora li se ofer\ g\zduire, hran\, ap\, asisten]\ medical\, pân\ la revendicare, ^n timp limitat, dup\ care se valorific\ conform legisla]iei ^n vigoare.~nc\lcarea articolului 13, din Regulamentul de func]ionare a Ad\postului pentru caii f\r\ st\pân,constituie contraven]ie [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de 200 lei la care se adaug\ taxa de cazare ^n ad\post de 50 de lei/zi, reprezentând cheltuielile de g\zduire.

...o bere pentru calu’ meu!!!

Amice, ]i s-a ^nfundat! Nu mai face concuren]\ firmei de colectare a gunoiului! Pentru ca Poli]ia vegheaz\, iar num\rul solicitan]ilor de contracte de gunoi, a crescut. Vin vremuri grele, amice!

Ho]ilor de lemne li s-au t\iat toate sporurile! ~n data de 20 iulie 2009, cet\]eanul din imagine, D\nica Marian, zis {obolanu’, domiciliat ^n Mavrodin, ora[ul R\cari, a fost depistat de organele de Poli]ie Local\ [i Comunitar\, cu o cantitate de lemne de 1,106 m cubi/lemne, din specia frasin, a c\ror provenien]\ nu a putut fi l\murit\. Iat\ c\ vin vremuri grele pentru concet\]enii rromi, c\rora li s-au

cam t\iat [i lor “sporurile”: de autoservire din avutul public sau privat, de gratuitate cu orice pre] [i de la oricine... N\ravul din fire, are lecuire [i aviz amatorilor: Organele de Poli]ie Local\ [i Comunitar\ sunt cu ochii pe voi cu legea [i pixul ^n mân\ [i a[teapt\ s\ surprind\ faptele voastre. REDACTIA

POZA LUNII Ho]ii prin[i cu mâta-n ]\! sac [i lemnele-n c\ru Trimite]i-ne informa]ii, fotografii, ^nregistr\ri audio sau video, orice poate deveni o [tire. Str. ana Ip\tescu 155; telefon: 0245-658.611; Mobil/mesaje: 0726077365/0768006972; Web: www.primariaracari.ro; e-mail: contact@primariaracari.ro


–

August 2009

– Cultur\ - ~nv\]\mânt

pagina 6

Ziarul Prim\riei R\cari

Prof. AURICA ALIONTE Un subiect intens dezb\tut ^n aceste zile, atat ^n presa scris\ cât [i ^n cea audio-vizual\, este cel legat de legile educa]iei, de asumarea r\spunderii guvernamentale, de Codul educa]iei, etc. Pentru c\, se spune, sistemul nu este de calitate, nu este performant, [i atunci trebuie s\-l schimb\m. Din '90 ^ncoace, aproape ^n fiecare an, schimb\m câte ceva. Ba modalitatea de finalizare a studiilor gimnaziale, ba modalitatea de admitere la liceu, ba o prob\ - dou\ la examenul de bacalaureat (de ex. Balaureatul din 2003 când probele orale erau notate cu admis/respins, iar probele scrise, cu excep]ia celei de Limba [i literatura român\, erau teste gril\, neconcludente pentru nivelul de cuno[tin]e al elevilor. ~n anul urm\tor s-a renun]at la un astfel de examen. A fost doar un experiment.) Se schimb\ programe, se schimb\ manuale, se vorbe[te de de congestionarea materiei. Dar, doar se vorbe[te! Vrem ^nv\]\mânt de calitate, vrem copii bine preg\ti]i, dar nu ]inem cont de faptul c\ toate aceste modific\ri dau peste cap sistemul educa]ional. Se ^ncepe un ciclu de ^nv\]\mânt, fie el primar, gimnazial sau liceal, f\r\ s\ se [tie cum se va finaliza, pentru c\ ^ntre timp legile se pot schimba. Acum, vrem s\ aducem "modific\ri semnificative" tuturor modific\rilor anterioare. O schimbare a schimb\rii. Astfel, ^n locul tezelor unice (care oricum nu erau relevante) se introduce un "test structurat dup\ model European" prin care se vor verifica competen]ele ob]inute de elevi din mai multe domenii. Hai s\ fim serio[i! Unii elevi abia [tiu s\ citeasc\ [i s\ scrie ! Acela[i tip de test se reg\se[te [i la finalizarea ciclului primar, când copiii abia au ^nv\]at s\ scrie [i s\ citeasc\. Nu to]i, evident! ~n ceea ce prive[te bacalaureatul, acesta va avea dou\ etape. Pe parcursul clasei a XII - a, vor fi evaluate ( De c\tre cine? Probabil de profesorul de la clas\! A[a se mai fac [i ni[te economii la

EDUCA}IA, ~NCOTRO? buget!) prin verific\ri orale, competen]ele de comunicare ^n limba român\. Tot ^n clasa a XII-a vor fi sus]inute dou\ examene de verificare a cuno[tin]elor de folosire a computerului [i de limbi moderne. {i se spune c\ aceste evaluari din timpul anului [colar sunt eliminatorii. (Cum adic\? ~l dai afar\, ^l la[i repetent, repet\ probele, sau doar nu mai are dreptul de a se ^nscrie la examen?). Profesori da]i afar\ din ^nv\]\mânt pentru c\ nu mai corespund (daca psihologul consider\ c\ nu mai e[ti apt te po]i trezi c\ e[ti pus pe liber pur [i simplu), bacalaureat modificat, manuale stâlcite, umplutur\ de no]iuni pe care un elev este obligat s\ le asimileze, programe [colare abracadabrante [i schimbate din var\ pân\ ^n toamn\ [i iar de la cap\t. Acesta este sistemul de ^nv\]\mânt românesc. Un sistem ce “turmenteaz\” nu doar bietul elev, ce nu [tie la ce s\ se a[tepte la finalizarea ciclului de ^nv\]\mânt, ci [i pe profesori. ~n aproape 20 de ani de DEMOCRA}IE s-au produs zeci de modific\ri. Modific\ri ce nu se mai termin\. Când vom avea [i noi ni[te legi care s\ asigure stabilitatea ^n sistem? Genera]ii ^ntregi au fost cobaiul guvernan]ilor c\rora li se pare c\ nu avem un ^nv\]\mânt de calitate [i pentru asta trebuie s\ schimb\m. Ne trebuie ni[te legi clare [i stabile. Legi care s\ ]in\ cont de ce avem acum ^n ^nv\]\mânt, dar [i de ce vom avea peste un an, doi , trei …. Zece sau dou\zeci [i s\ nu aib\ leg\tur\ cu orientarea politic\ a celor de la guvernare. Recunoa[tem, s-a investit destul de mult ^n ultimii ani ^n educa]ie, ^n dotarea cabinetelor, laboratoarelor, ^n fondul de carte, dar ^n resursa uman\ nu investe[te nimeni. Suntem, ca pe vre-

mea de pân\ ^n '89, un sector neproductiv. Oare ? Se uit\ c\ [coala produce inginerul ce construie[te, medicul ce alin\ suferin]a, artistul ce ^ncânt\, informaticianul ce desfiin]eaz\ distan]ele, aviatorul ce cucere[te cerul… [i enumerarea ar putea continua. {coala produce OMUL f\r\ de care nu putem vorbi de civiliza]ie. Domnilor guvernan]i, nu sunte]i tot un produs al [colii? O [coal\ pe care o subfinan]a]i? O [coala de la care trebuie s\ mai lua]i, la rectificare, ni[te bani? Ca sunt prea mul]i!!!!!????? Nu sunt bani pentru profesori, dar avem bani pentru programul de ajutorare a elevilor numit “Bani de liceu” prin care unii elevi primesc lunar 180 RON (1.800.000 lei). Mai mult decât o burs\ studen]easc\. Li se dau acesti bani f\r\ s\ li se pretind\ rezultate bune la ^nv\]\tur\, s\ nu aib\ corijen]e, s\ nu r\mân\ repeten]i, s\ nu aib\ nota sc\zut\ la purtare, etc.Unii elevi merit\ ace[ti bani. Cei mai mul]i ^ns\ vin la [coal\ doar când se apropie ziua de burs\, {i crede]i c\-[i cump\r\ c\rti, caiete sau altceva pentru [coal\? As! Parfumuri, cosmetice, ]inute extravagante, telefoane [i câte altele asemenea. Asta ^n cazul ^n care nu contribuie financiar la m\rirea bugetului de venituri de la "Hanul Galben". {i atunci? Pentru ce atâta risip\? De fiecare dat\ când se preg\te[te un act normativ se ia hot\rârea de a fi supus dezbaterii publice. Câte din observa]iile celor implica]i ^n procesul de ^nv\]\mânt sunt luate ^n considerare? Observa]iile nu sunt f\cute la ^ntâmplare, ci ^n urma unei experien]e cap\tate ^n activitatea desfa[urat\ zi de zi la [coal\. Cei care hot\r\sc destinele ^nv\]\mântului românesc ar trebui s\ coboare din "globul de sticl\" ^n care

M\rturii din Mo[nenii R\c\reni de N.M Popescu R\careanu ~n anul 1869 vine în com. R\cari un om într'adev\r providen]ial care avea s\ ridice modestul s\tuc la o înflorire neb\nuit\, f\când din el centrul comercial al regiunei întregi; acesta este Iorgu Dumitrescu. Acest om cu adev\rat excep]ional s'a n\scut în Câmpu-Lungul Muscelului aproximativ pe la 1845 din p\rin]i ]\rani, Dumitru [i Maria. Cu ocazia unui târg de Sf. Ilie ce se face în Câmpu-Lung a v\zut pe un ]\ran furând marf\ de la un negustor din Ploe[ti ce venise, aci cu pr\v\lie; a spus imediat faptul negustorului. Prin aceasta a atras asup?-?i aten]ia acelui comerciant care l-a luat cu el la Ploe[ti ca b\iat de pr\v\lie. Ani de zile a stat Iorgu Dumitrescu în Ploe[ti ia acest negustor ce se numia Dumitrache; acesta se ducea în fiecare Duminic\ la biseric\ cu b\e]ii din pr\v\lia lui. Adesea povestea Iorgu Dumitrescu în vremile din urm\ cum asculta cu drag în timpul slujbei pe un mare cânt\re] ploe[tean anume Zaharia Antinescu. F\cându-se b\iat mare Iorgu Dumitrescu a plecat s\ fac\ însu[i comer]; a venit în satul R\cari în anul ce am ar\tat mai sus [i în tov\r\[ia unor greci a deschis pr\v\lie în hanul de pe mo[ia ce o cump\rase Dimache Serachitopol. Tov\r\[ia cu acei greci i-a atras porecla din partea s\tenilor din împrejurimi de Gheorghe Grecu. Mai târziu cump\rând 14 stj. din mo[ia mo[tenilor [i-a f\cut aci pr\v\lie pe

[oseaua mare unde a [i r\mas pân\ la sfâr[itul vie]ii lui. Iorgu Dumitrescu a fost dintre acei oameni cari creeaz\ o localitate; prin priceperea [i munca lui s'a n\scut târgul R\cari format în cea mai mare parte din elevii lui, a[a c\ cu drept cuvânt poate fi numit ctitorul acestui târg. O minte ager[ [i neobosit\, acest om a [tiut s\ foloseasc\ toate împrejur\rile, a [tiut s\ se fac\ folositor regiunei f\când s\ se îndrepte spre satul R\carilor toate trebuin]ele comerciale ale locuitorilor de prin prejur. In anul 1870 lucrându-se drumul de fier Bucure[ti Pite[ti, Iorgu Dumitrescu a [tiut s\ aduc\ tot ce era necesar numeroaselor echipe de lucr\tori ca alimente, îmbr\c\minte etc. Treptat comer]ul s'a desvoltat [i întreprinderea lui comercial\ deveni impun\toare; un adev\rat magazin universal cum greu puteai g\si chiar în ora[e în acea vreme. Avea sec]ie de b\c\nie, de manufactur\, de c\v\fie, de chiristea, de fier\rie, de cereale [i de cârcium\ cu un numeros personal [i cu o minunat\ organizare. Pe vremea când m\ îndoesc dac\ se g\sea undeva în ]ar\ un magazin cu pre]uri cu adev\rat fixe, la Iorgu Dumitreseu fie care obiect avea marcat pe o etichet\, pre]ul, care n'ar fi fost schimbat pentru nimic în lume. Dac\ de pild\ cump\ra activul unui faliment [i f\cându-[i socoteala c\ anume obiecte ce pe pia]\

black

s-au ^nchis ^n realit\]ile acestuia [i ^n func]ie de aceasta s\ stabileasc\ ce este de f\cut pentru un ^nv\]\mânt de calitate. Tot ce am scris rezult\ din experien]a de aproape trei decenii la catedr\. Am ales meseria de dasc\l din pasiune, din dragoste pentru copii, de[i copiii cu care lucrez sunt adolescen]i. O meserie pe care am iubit-o. O meserie care, [i asta o spun pentru cei care nu au tangen]\ cu ^nv\]\mântul, nu se rezum\ la cele 56 ore de lucru la clasa, ci [i la alte multe ore de: ^ntocmit planific\ri anuale [i semestriale, proiecte didactice, corectat lucr\ri, studiu individual, particip\ri la diferite activit\]i ^n [coal\ sau ^n afara ei, [i multe, multe alte hârtii. {i o meserie care nu ^nseamn\ "^nve]i o lec]ie pe care o spui toat\ via]a", am citat pe cineva care "se pricepea" la ^nv\]\mânt. La educa]ie, politic\ [i fotbal doar se pricepe toat\ lumea! Problemele sunt multe ^n ^nv\]\mânt [i din aceast\ cauz\ cred c\ este momentul s\ se gândeasc\ profund la ce este de f\cut cu acest pachet de legi cu un asemenea impact social, care influen]eaz\ soarta a genera]ii ^ntregi de copii. El trebuie s\ aib\ consensul tuturor factorilor implica]i-societate civil\, profesori, p\rin]i, elevi. !n caz contrar, [i aceste legi vor fi supuse unor modific\ri succesive, pe parcursul aplic\rii, [i nu vor crea stabilitatea [i coeren]a de care are nevoie cu adevarat sistemul educa]ional românesc.

costau 5 lei pe el îl costau 1 leu, le vindea cu un câ[tig ra]ional de pild\ 1,50 lei. Evident c\ acest lucru ducea faima întreprinderii lui Iorgu Dumitrescu pân\ în cele mai îndep\rtate col]uri creindu-i o atmosfer\ de poveste. In aproprierea Pa[telor, toate m\rfurile ce nu mai aveau prea mare c\utare ereau distribuite gratis b\trânilor [i s\racilor. În zilele de târg era în magazinul lui Iorgu Dumitrescu o mi[care ce te uimea. În vremea când nici pomeneal\ nu era de legea repausului duminical, Iorgu Dumitrescu închidea pr\v\lia în zilele de Duminici [i s\rb\tori [i pornea cu tot personalul la biseric\ cântând atât la ducere cât [i la întoarcere imnuri religioase. Ce influen]\ a avut aceste adev\rate procesiuni ale lui asupra marei mase ]\r\ne[ti se poate u[or în]elege. Se pare c\ spiritul religios al lui Iorgu Dumitrescu s'ar datora, cel pu]in la început, preotului german Sebastian Kneip, inventatorul cunoscutei cure. În toate verile Iorgu Dumitrescu mergea în Germania unde urma cura sub chiar direc]iunea sus ar\tatului preot; de altfel partizan [i credincios practicant al acestei cure a r\mas Iorgu Dumitrescu pân\ la sfâr[itul vie]ii Iorgu Dumitrescu lui.


August 2009

Informatii utile

pagina 7

Ziarul Prim\riei R\cari

S\ ne cunoa[tem jude]ul, ora[ul [i oamenii. Numele: Dâmbovi]a. Apa [i ]inut de legend\ pe hart\ ]\rii. Dup\ ce-si trage obarsiile din inima de piatra a Carpatilor, Dambovita strabate pe rand treptele tot mai coborate ale reliefului - munti, dealuri subcarpatice si piemontane, campie. Reprezentativa limita geologica dintre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali, Dambovita si-a sapat in rocile dure ale acestora, una dintre cele mai pitoresti vai montane din tara. Cu izvoarele infipte in pieptul Fagarasului si Iezerului, raul coboara de la 2240 m, dupa un lung drum, la 25 m, in punctul de intalnire cu argesul. In timp ce sectorul montan (70 km) si deluros (35 km) detin laolalta mai putin de doua cincimi din intregul cuprins al raului, cel de campie masoara singur 136 km (peste trei cincimi). Desi una din obarsii se afla in masivul Fagarasului - cu piscurile cele mai inalte din tara (Moldoveanu - 2544 m si Negoiu - 2535) aceasta nu ajunge aici decat la 2300 m (in varful Berivoiu Mare), cota cea mai inalta din bazin fiind atinsa in Varful Rosu (2469 m), din Muntii Iezer - Papusa. Strabatand o vale Montana de o rara frumusete, cu sectoare greu accesibile, Dambovita si afluentii sai si-au sapat, in calcarul din culoarul Rucar-Bran, cel mai mare complex de chei din tara, in numar de peste 20, a caror lungime insumata depaseste peste 30 de km. Un al doilea complex de chei se afla la iesirea din munti, de data ceasta, sapate in gresii si

conglomerate, la bordure sud-vestica a Leaotei. De altfel, cursul montan al Dambovitei este format dintr-o succesiune de sectoare inguste (chei si defilee) care individualizeaza o suita de depresiuni. In peisaj se impun, de asemenea, muntii, indeosebi maiestuoasa creasta calcaroasa a Pietrei Craiului, ce domina impunator valea Dambovitei pe o lungime apreciabila. Cel mai complex este sectorul montan, datorita peisajului natural variat si atragator in acelasi timp, cat si asezarilor pitoresti de care sunt legate obiective etnografice si istorice de o inestimabila valoare. In acest sens, mentionez de pilda, vestigiile geto-dacice de la Cetateni, cele romane de la Podu Dambovitei si Rucar, precum si cele medieval din zona; lor li se adauga ineditele aspect legate de arhitectura si frumosul port muscelean. Daca primele capitole ale Tarii Romanesti, Campulung si Curtea de Arges, sunt situate in bazinul Argesului - prima destul de aproape de valea Dambovitei -, urmatorul scaun domnesc, respectiv Targovistea, desi pe Ialomita, se afla si ea la mica distanta de firul Dambovitei, iar Bucurestiul, ultima si actuala capital, a aparut si s-a dezvoltat pana la stadiul de metropola, pe malul acestui rau. Astazi, in bazinul Dambovitei traieste 10,4% din populatia tarii, desi suprafata lui nu detine decat 1,16% din cea a Romaniei. Capitala concentreaza nu numai o mare suflare umana, dar si insemnate activitati politice, cultural-artistice, economice, etc. Puternica dezvoltare a capitalei a impus radical schimbari in regimul de scurgere al apelor Dambovitei, aceasta reprezentand

Întreb\rile din chestionarele pentru ob]inerea permisului de conducere, postate pe internet Direc]ia Regim Permise de Conducere [i Înmatriculare a Vehiculelor pune la dispozi]ia publicului întrebãrile care se regãsesc în chestionarele oficiale pentru ob]inerea permisului de conducere, prin intermediul site-ului institu]iei, www.drpciv.ro, sec]iunea Servicii on-line. Înc\rcarea chestionarelor on-line se poate realiza doar dupã autentificarea vizitatorului pe pagina principalã a site-ului, în prezent fiind disponibile chestionare pentru categoriile A [i B, în limba românã, urmând ca în perioada imediat urmãtoare sã fie introduse întrebãri pentru toate categoriile [i în limbile englezã, maghiarã, francezã [i germanã. Potrivit sursei citate, prin serviciul on-line se poate simula un examen real pentru ob]inerea permisului de conducere, prin generarea automatã a unui chestionar alcãtuit din fondul general de întrebãri. Fotografierea digital\ a rezolvat una dintre cele mai provocatoare probleme ^n captarea imaginii: cum s\ faci fotografii macro f\r\ a te ajuta de echipament specializat. Acum po]i s\ te a[ezi la nivel, po]i s\ te murd\re[ti [i s\ te apropii de imagine pentru a face o fotografie macro, pe cale digital\ având [anse maxime de succes. {tiu c\ nu sunt singurul care crede c\ fotografierea macro este o activitate captivant\: s\ ai posibilitatea s\ ajungi foarte aproape de imagine [i s\ captezi ceea ce nu este vizibil cu ochiul liber, este o op]iune atractiv\. Nu este nimic mai satisf\c\tor decât s\ faci, cu ajutorul fotografierii macro, un print imens cu o insect\ sau orice obiect minuscul care pare atât de mic pentru ochiul liber. Pentru a fotografia macro ^n afara faptului c\ ^]i trebuie o camer\ SLR - ^]i mai trebuie câteva elemente suplimentare care s\ te ajute s\ faci fotografii foarte m\rite pentru obiecte extrem de mici. Ai putea ^ncepe prin plasarea unor lentile de dioptrii peste cele standard; asta ar aduce un plus de amplificare; ai putea, de asemenea, s\ instalezi tuburi de extensie ^ntre lentilele normale [i camer\; ai putea s\ achizi]ionezi un set de lentile macro [i s\ le plasezi ^ntre lentile [i camer\; ^n final ai putea s\ ^nveste[ti ^ntr-un obiectiv scump - superb din punct de vedere optic - cu lentile macro care au fost create pentru fotografierea macro; o alt\ op]iune este s\ fixezi un inel reversibil care s\ ^]i permit\ s\ potrive[ti lentilele ^napoi; asta ar ^mbun\t\]i rezolu]ia de apropiere a lentilelor [i ]i-ar permite s\ te apropii mult mai mult de imagine. Cu o camer\ digital\ - compact\ sau DSLR vei r\mâne surprins de cât de u[or este s\ captezi imagini foarte, foarte mari pentru obiecte mici, chiar daca e[ti ^ncep\tor. De fapt, po]i s\ faci fotografiile macro cât de simple sau cât de complexe dore[ti: chiar

[i cu un buget limitat po]i achizi]iona o camer\ digital\, cu ajutorul c\reia s\ po]i fotografia lumea minuscul\ din fa]a ta. Bine^n]eles, o camer\ digital\ mai scump\ ^]i ofer\ mult mai multe posibilit\]i, deoarece ^i po]i ata[a lentile de zoom. Ca alternativ\, po]i utiliza o camer\ DSLR; vei fi surprins de cât de puternic\ se dovede[te a fi o astfel de camer\. Ce este o fotografie macro? Mai ^ntâi voi da o explica]ie pentru cei care nu sunt foarte experimenta]i ^n ceea ce prive[te istoria fotografierii [i tehnicile ei de baz\: termenul macro era ^n trecut folosit ca referin]\ la fotografierea unei insecte sau a unui obiect foarte mic, a c\rui dimensiune pe film (24x36 mm) varia ^ntre 1:10 si 1:1 din m\rimea obiectului real. Cu alte cuvinte, o furnic\ era mai mare pe film decât ^n realitate. La momentul actual, un senzor CCD sau CMOS poate avea aproximativ 3 sau 4 mm, deci defini]ia veche nu se mai potrive[te. ~n schimb, regulile necesare ob]inerii unei fotografii macro reu[ite sunt ^nc\ valabile. ~n fotografiile obi[nuite, aparatul capteaz\ o imagine prin ajustarea distan]ei dintre lentil\ [i senzor, pentru a ob]ine o focalizare cât mai bun\. Pentru subiecte ^ndep\rtate, cum ar fi peisajele, distan]a lentil\-senzor este minim\; pentru obiecte mai apropiate, cum ar fi oamenii, distan]a lentil\-senzor este m\rit\. ~n fotografia macro, o imagine precis\ a unui obiect mic presupune c\ lentila se afl\ chiar mai departe. Din câte [tiu eu, la majoritatea camerelor digitale sau DSLR, po]i selecta modul macro. La unele camere, po]i selecta modul macro dintr-o comand\ extern\, ^n timp ce la altele trebuie s\ accesezi meniul viewfinder.

Fotografia Macro!

C.Niculae

astazi unul dintre raurile cu cele mai puternice influente antropice din tara. Se preconizeaza ca in anii urmatori Dambovita sa fie inzestrata cu o salba de lacuri si lumini. Pe firul Dambovitei, al afluentilor sai, se tin lant zeci de sate, unele dintre ele cu nume de rezonanta istorica, geografica si turistica: Dambovicioara, Podu Dambovitei, Rucar, Dragoslavele, Stoenesti, , Cetateni, Voinesti, Vacaresti, Nucet, Racari, Mogosoaia, Otopeni, Afumati, Cernica, Pasarea, etc. Sursa acestor frumoase descrieri ce mi-au leganat atat mie cat si multora dintre concetatenii nostri, copilaria, tineretea, doresc sa conmtribuie la completarea cunostintelor tineretului care le va citi si care alaturi de noi, participa la transmiterea traditiilor strabune.

Odinioar\ apele Dambovi]ei

05.08.2009 Traian Grigorescu, Tehnician Silvic, Consilier local

~N ATEN}IA P|RIN}ILOR CARE AU COPII CU PROBLEME CARDIACE In acest moment exista in ISRAEL o clinica medicala ce are o fundatie independenta ce strange fonduri internationale pentru a PLATI OPERATII DE CORD PENTRU COPII, IN ACEST MOMENT SUNT STRANSE FONDURI ENORME PENTRU CAZURILE DIN ROMANIA. DACA STITI PARINTI DISPERATI AI CAROR COPII NECESITA INTERVENTII CHIRURGICALE PE CORD TRANSMITETI-LE ACEST MESAJ. EL POATE SALVA VIATA UNUI COPIL !! Site-ul fundatiei este www.saveachildsheart.org

ALERG SPRE }INT|! ~n paginile unei reviste, un desen reprezenta doi extratere[tri ce urm\reau activit\]ile p\mântenilor. "Ce fac?" ^ntreab\ primul. "Se duc [i vin", ^i r\spunde al doilea. "Unde se duc?" "Nic\ieri! Pur [i simplu se duc [i vin". Via]a este o adev\rat\ curs\ de fond. Cu linie de plecare [i linie de sosire. Exist\ câ[tig\tori [i ^nvin[i. Suntem angaja]i ^n aceast\ curs\, fie c\ vrem sau nu. Problema nu este dac\ iei startul sau nu, ci dac\ ai s\ câ[tigi sau ai sa pierzi aceasta curs\ a vie]ii. "Cel care pleac\ aiurea, sigur ajunge aiurea", spune un proverb. Ca s\ câ[tig\m, trebuie sa avem o ]int\, un obiectiv, nu doar un dute-vino f\r\ sens. Un exemplu de reu[it\ ne este descris pe paginile istoriei, când cineva a privit ^n jurul lui cu dorin]a de a sluji aproapelui. Pe 24 iunie 1859, pe câmpul de lupt\ de la Solferino, se l\sa noaptea. Aproximativ 40.000 de solda]i mor]i sau r\ni]i z\ceau la p\mânt. Nimeni nu se ocupa de r\ni]i. Henri Dunant asista la aceasta tragedie. Era acolo ca observator, dar nu putea r\mane inactiv. F\r\ a mai pierde timpul, el se apuc\ de treab\, antrenând voluntari pentru a da ^ngrijire supravie]uitorilor. Vederea r\ni]ilor gemând, singuri, ^n a[teptarea mor]ii care putea veni dupa zile de chin, ^l r\scoli. Cinci ani mai târziu, datorit\ lui, lua fiin]\ "Crucea ro[ie". S\ deschidem ochii, urechile, s\ ne uit\m ^n jur. Dac\ vrem s\ servim Domnului [i oamenilor , se va g\si ceva de f\cut. Ruben D.


– –

Actualitate

August 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

Precipita]iile abundente care au c\zut, peste ora[ul R\cari ^n luna august [i care au provocat neajun[uri locuitorilor din localitatea Colacu. S-au remarcat prin cantitatea mare de ap\ care a c\zut ^ntr-o unitate de timp mic\. Cet\]enii de aici, la ^nceput neajutora]i, au fost surprin[i de modul riguros de organizare a echipei de interven]ie ^n situa]ii de urgen]a coordonat\ de primarul ora[ului ^mpreun\ cu salaria]i din prim\rie. ~n seara zilei de miercuri 05 august 2009, p\rea ca cerul se prav\le peste localitatea Colacu, astfel ^ncât echipa de la Prim\ria ora[ului a vegheat toat\ noaptea spre joi, monitorizând situa]ia. Au fost s\pate [an]uri de scurgere, au fost desfundate pode]e, toate aceste lucr\ri au avut drept scop eliminarea pericolului de inunda]ie.

V\ inform\m c\ echipa pentru Situa]ii de Urgen]a din prim\ria R\cari a intervenit pentru a scoate apa din gospod\riile de pe str\zile afectate de ploi. Imaginile prezentate sunt din localit\]ile Colacu [i S\bie[ti, unde cantit\]ile mari de ap\ au pus ^n pericol culturile din gospod\riile oamenilor.

R\coarea dimine]ii, aerul curat [i primitor te ^mbie la chef... Dup\ un somn bun [i odihnitor a]ipind ^n sunetul ploii f\r\ s\-]i pese c\ te poate lua apa, adormi lini[tit. {i aceasta pentru c\ primarul nu doarme ci vegheaz\..iar noi ne trezim odihni]i la minte [i la trup [i ne ^ncepem ziua senini, nep\s\tori [i mereu deta[a]i lang\ un pahar de bere. A trecut viitura [i apoi, are cine s\ ne poarte de grij\. Este o mentalitate p\guboas\, pentru c\ dezinteresul, lipsa de colaborare cu autorit\]ile, nep\sarea unora ingreuneaz\ punerea ^n practic\ a bunelor inten]ii pentru binele comunit\]ii.

cyanmagentayellowblack

–

pagina 8


SPORT

August 2009

pagina 9

O MARE IUBIRE RENA{TE CLUBUL SPORTIV R|CARI Start ^n divizia D - Campionatul jude]ean D창mbovi]a. Liga a IV-a EDI}IA 2009-2010 ETAPA I

15.08.2009

3. PETROLUL TARGOVISTE - C. S RACARI

~n prima etap\, echipa noastr\ a ^nt창lnit ^n meciul de fotbal, forma]ia Petrolul T창rgovi[te, meci care s-a ^ncheiat cu un scor 6-0, iar la juniori rezultatul final a fost de 3-2. Urm\toarea etap\ se va desf\[ura ^mpotriva echipei din Vii[oara. Toate meciurile din divizia D, de pe teren propriu, se vor juca pe stadionul din T\rt\[e[ti.

Juc\torii no[tri [i-au tras echipament nou Echipa de fotbal din R\cari (C.S. R\cari) s-au prezentat la primul meci din divizia D cu un echipament de joc nou ^n care va evolua ^n sezonul 2009-2010. Ne dorim ca noul echipament s\ le poarte noroc ^n noul sezon. Le ur\m mult\ baft\ b\ie]ilor!

Elasticitatea ^[i spune cuv창n tul. S\riturile la minge sunt floare la ureche pentru juc\torii celor dou\ echipe, chiar dac\ uneori este mai greu s\ atingi mingea. Aspecte din meci

ETAPA II 1. VOINTA POTLOGI - LUC. DARMANESTI 2. PETROLUL TARGOVISTE 3. C. S RACARI - COMERTUL VIISOARA 4. VOINTA PIERSINARI - GAZ METAN FINTA 5. A.S. DOICESTI - FLACAREA MORENI 6. RAPID GEMENEA - TISEN METAN COLIBASI 7. GR.SC. AG. NUCET - GLORIA CORNESTI 8. UNIREA COBIA - RECOLTA CROVU 9. ATLETIC FIENI - F.C. POTLOGI ETAPA III 1. F.C. POTLOGI - UNIREA COBIA 2. LUC. DARMANESTI - ATLETIC FIENI 3. PETROLUL TARGOVISTE - VOINTA POTLOGI 4. TISEN METAN COLIBASI - VOINTA PIERSINARI 5. GAZ METAN FINTA - COMERTUL VIISOARA 6. FLACAREA MORENI - RAPID GEMENEA 7. GLORIA CORNESTI - A.S. DOICESTI 8. RECOLTA CROVU - GR.SC. AG. NUCET 9. C. S RACARI ETAPA IV 1. COMERTUL VIISOARA - TISEN METAN COLIBASI 2. VOINTA POTLOGI 3. C. S RACARI - GAZ METAN FINTA 4. VOINTA PIERSINARI - FLACAREA MORENI 5. A.S. DOICESTI - RECOLTA CROVU 6. RAPID GEMENEA - GLORIA CORNESTI 7. GR.SC. AG. NUCET - F.C. POTLOGI 8. UNIREA COBIA - LUC. DARMANESTI 9. ATLETIC FIENI - PETROLUL TARGOVISTE ETAPA V 1. F.C. POTLOGI - A.S. DOICESTI 2. LUC. DARMANESTI - GR.SC. AG. NUCET 3. PETROLUL TARGOVISTE - UNIREA COBIA 4. TISEN METAN COLIBASI - GAZ METAN FINTA 5. FLACAREA MORENI - COMERTUL VIISOARA 6. GLORIA CORNESTI - VOINTA PIERSINARI 7. RECOLTA CROVU - RAPID GEMENEA 8. VOINTA POTLOGI - C. S RACARI 9. ATLETIC FIENI ETAPA VI 1. COMERTUL VIISOARA - GLORIA CORNESTI 2. GAZ METAN FINTA - FLACAREA MORENI 3. C. S RACARI - TISEN METAN COLIBASI 4. VOINTA PIERSINARI - RECOLTA CROVU 5. A.S. DOICESTI - LUC. DARMANESTI 6. RAPID GEMENEA - F.C. POTLOGI 7. GR.SC. AG. NUCET - PETROLUL TARGOVISTE 8. UNIREA COBIA 9. ATLETIC FIENI - VOINTA POTLOGI ETAPA VII 1. F.C. POTLOGI - VOINTA PIERSINARI 2. LUC. DARMANESTI - RAPID GEMENEA 3. PETROLUL TARGOVISTE - A.S. DOICESTI 4. FLACAREA MORENI - TISEN METAN COLIBASI 5. GLORIA CORNESTI - GAZ METAN FINTA 6. RECOLTA CROVU - COMERTUL VIISOARA 7. VOINTA POTLOGI - UNIREA COBIA 8. GR.SC. AG. NUCET 9. ATLETIC FIENI - C. S RACARI

Pentru cei care doresc s\ joace fotbal la Clubul Sportiv R\cari, seniori [i junior, por]ile sunt deschise. V\ a[tept\m la Prim\ria ora[ului R\cari pentru ^nscrieri.


August 2009

VIATA SPIRITUALA

pagina 10

Glasul clopotelor… Mereu bat clopotele, clopotele bat mereu, dar limbajul lor este mereu diferit, e foarte important cum bat. Oamenii cunosc glasul clopotelor, ^l in]eleg [i ^l interpreteaz\. Ei [tiu cel mai bine de ce bat, nu l-au auzit prima oar\. Muzica lor le este familiar\ [i reac]ia oamenilor este ^n concordan]\ cu ea. Se vede dup\ chipurile lor: uneori le mângâie sufletele [i fe]ele sunt luminoase, alteori sunt posomorâte [i ^ngrijorate. Ce bine ar fi dac\ clopotele ar bate numai pentru mângâierea sufletelor! Clopotele au b\tut [i ast\zi, au b\tut frumos [i duios, poate mai frumos ca oricând. Au b\tut [i ne-au uns sufletele cu miresme de s\rb\toare pentru c\ anun]au pe românii de pretutindeni marea s\rb\toare a "Adormirii Maicii Domnului", iar pentru Ghimp\]eni b\teau [i pentru sfin]irea capelei din curtea bisericii Sf. Nicolae, la care au participat, cu mic cu mare, locuitorii satului [i oficialit\]i de la nivelul localit\]ii [i jude]ului. Pentru noi aceast\ capel\ nu are numai o utilitate la ^ndemâna oricui, ea reprezint\ ^n acela[i timp un loc de popas, un loc de preg\tire pentru "marea trecere" spre eternitate pe care n-au avut-o mo[ii [i str\mo[ii no[tri. Dac\ ne uit\m la "crucea monument" din centrul satului, unde sunt inscrip]ionate peste 70 de nume de eroi, ^ncepând de la 1877 pana ^n 1989, ne d\m seama c\ fiecare dintre ele a scris cel putin o pagin\ din istoria neamului [i, mai ales, din istoria satului [i toate acestea deoarece au fost ^nsufle]ite de profunde sentimente patri-

Totul depinde de tine

Cu ocazia ^mplinirii a douazeci [i unu de ani, m\ a[ez s\ adun câteva gânduri pentru tine ^n aceast\ zi. Azi ^mpline[ti dou\zeci [i unu de ani. Ziua de azi nu e cu nimic remarcabil\: ^nc\ se mai comit crime, au loc accidente de ma[in\, oameniii ^mb\trânesc, mor de foame, se ^mboln\vesc [i mor, copiii sunt maltrata]i, se duc r\zboaie, ]ara noastr\ [i lumea se ^ndreapt\ cu pa[i [i mai gr\bi]i c\tre nesiguran]a secolului ^n care am intrat. Ce ^nseamn\ toate acestea? E[ti nesigur cu privire la care este locul t\u? Te ^nsp\imânt\ asta? Ca tata, ^mi este greu s\ r\spund la toate aceste ^ntreb\ri sau chiar la vreuna din ele. Ca tat\l t\u, ^]i voi spune urm\torul lucru: Eu [i mama ta am ^ncercat s\ ^]i d\m, a[a cum am [tiut noi, un exemplu de oameni ^ntegri. Ne-am ales ca prieteni [i cuno[tinte doar persoane cu un caracter bun. Un caracter bun nu ^nseamn\ o persoana care nu a mai avut probleme, ci o persoan\ care ^ncearc\, ^n limita sl\biciunilor umane, s\ fac\ ce e bine. De asemenea, am ^ncercat s\ stabilim un sistem de referin]\ pentru comportamentul de zi cu zi. Au fost stabilite reguli clare, iar atunci când le-ai ^nc\lcat, am ^ncercat s\ te pedepsim cât se poate de obiectiv, niciodat\ cu cruzime. Am fost ^ntotdeauna gata s\-]i ascult\m problemele [i s\-]i d\m un sfat, f\r\ s\ te judec\m, sper. Am fost [i noi tineri, dar lumea ^n care tr\iam era diferit\ din multe puncte de vedere. De aceea, am ^ncercat s\ fim mai ^ng\duitori. Dincolo de

Odat\ cu schimbarea administra]iei locale, satul Ghimpa]i a devenit locul unde multe se ^ntâmpl\, dar ^ntampl\rile nu sunt ^ntâmpl\toare, ca s\ folosim un joc de cuvinte, ele sunt programate pe agenda de lucru a administra]iei locale, a[a cum a fost planificat\ [i s\rb\toarea de ast\zi, 15.august.2009, sfin]irea capelei din curtea bisericii Sf. Nicolae din satul nostru pe care am ^ndr\zni s\ o numim, capela "Sfânta Maria". Privind ^n jurul nostru exist\ toate premisele ca ^n satul Ghimpa]i s\ aib\ loc tot alte ^ntâmpl\ri ne^ntâmpl\toare, care vor reu[i ^nc\ o dat\ "s\ uneasc\ tot Ghimp\]eanul ^n cuget [i ^n sim]iri" spre binele [i spre progresul localit\]ii.

Profesor, Vasile V. T\nase, localitatea Ghimpa]i

Cele 13 principii

- O FLOARE POATE PRODUCE UN VIS… - UN COPAC POATE DECLANSA O PADURE… - O PASARE POATE ANUNTA PRIMAVARA… - UN ZAMBET POATE INCEPE O PRIETENIE… - O IMBRATISARE POATE RIDICA UN SUFLET… - O STEA POATE CONDUCE UN VAPOR LA DESTINATIE… - UN VOT POATE SCHIMBA DIRECTIA UNEI NATIUNI... - O RAZA DE SOARE POATE APRINDE SPERANTA… - O LUMANARE POATE LUMINA IN INTUNERIC… - UN RAS POATE CUCERI ATENTIA… - UN PAS POATE DEMARA O CALATORIE… - UN CUVANT POATE CONSTITUI INCEPUTUL UNEI RUGACIUNI... - O SPERANTA POATE INALTA SPIRITUL... - O ATINGERE POATE DOVEDI ATENTIE... - O VOCE POATE VORBI CU INTELEPCIUNE… - O INIMA POATE CUNOASTE CEEA CE ESTE ADEVARAT… - O VIATA POATE FI ORIENTATA SPRE BINE SAU SPRE RAU… TOTUL DEPINDE… DOAR DE TINE!

otice, dar [i de convingeri religioase. Pentru ei au sunat clopotele [i, ^n cântecul lor de argint [i de bronz, au unit vibra]iile tuturor clopotelor din ]ar\ [i din veacuri, au unit vibra]iile inimilor Ghimp\]enilor cu vibra]iile inimilor ^ntregului popor, dorin]a nedomolit\ [i lupta lor eroic\ pentru libertate [i independen]\. Plin\ a fost via]a poporului român [i istoria satului nostru de sunet [i de clopote; ele salutau biruin]ele, ele ]ineau vie con[tiin]a datoriilor patriotice [i o ]in [i acum, ele anun]au na[terea copiilor [i jelesc mor]ii, ele alung\ ploile rele [i seceta. Când lipseau clopotele se b\teau toacele, f\cute din lemnul cânt\tor al p\durilor ocrotitoare. Plin\ a fost via]a Ghimp\]eanului de dragostea pentru p\mântul s\u [i al ]\rii [i de iubirea de libertate. P\mântul fertil al spa]iului Ghimp\]ean a fost c\lcat de voievozi celebrii f\uritori de istorie [i de neam, Mihai Viteazul sau Vlad }epe[, ^n drumurile lor spre glorie. Poate c\ ei au fost aceia care au s\dit ^n sufletele oamenilor idealul de libertate, spiritul de jertf\ [i de sacrificiu, cultul pentru munca bine f\cuta [i, mai ales, iubirea dintre oameni. ~n decembrie 1989 a sosit ziua gloriei. A sunat clopotul mare al istoriei. Au sunat clopotele izb\virii [i clopotele libert\tii. Istoria nu ne-a ocolit nici de aceasta dat\, satul Ghimpa]i a mai dat ^nc\ o jertf\. ~n loc de ^ncheiere am dori s\ spunem c\ satul Ghimpa]i era pân\ mai deun\zi "locul unde nu se ^ntampl\ niciodat\ nimic", un sat uitat de lume…

ale lui Benjamin Franklin 1. Cump\tare: nu manca pân\ la ^ngreunare. 2. T\cere: nu vorbi decât ce poate fi folositor pentru tine [i pentru al]ii; fere[te-te de convorbiri de[arte. 3. Ordine: fiecare lucru s\-[i aibe un loc; fiecare afacere un timp hot\rât. 4. Hot\râre: fii decis a face ce e[ti dator s\ faci, execut\ f\r\ amânare ceea ce ai decis. 5. Economie: nu cheltui nimic f\r\ a fi necesar. 6. Munca: nu pierde timpul ci ocup\te ne^ncetat cu ce este folositor; ab]ine-te de la orice fapt\ de prisos. 7. Sinceritate: fere[te-te de orice fel de pref\c\torie, formeaz\-]i cuget\ri drepte [i sincere [i conformeaz\-te lor

când vorbe[ti. 8. Dreptate: nu face r\u nim\nui, nu-i v\t\ma interesele [i nu ^ntârzia s\-i faci binele la care te oblig\ datoria. 9. Mod de ra]iune: fere[te-te de extreme, nu te sup\ra de nedrept\]ile care ]i se fac, dac\ tu crezi c\ nu le meri]i. 10. Cur\]enie: nu suferi necura]ia nici pe corp, nici pe haine, nici ^n cas\. 11. Lini[te: nu te tulbura de nimicuri, nici de ^ntâmpl\ri obi[nuite de care te po]i scapa. 12. Castitate: nu te lasa ^n voia pl\cerilor trupe[ti. 13. Umilin]a: imit\ pe Hristos ^n aceasta privin]\.

SCRISOARE C|TRE FIUL MEU faptul ca te-am tratat frumos, ai avut ^ntotdeauna un ad\post deasupra capului [i hran\ nu ]i-a lipsit. ~n casa noastr\ prietenii t\i au fost mereu bineveni]i [i le-am acordat ^ncredere. Ne-am str\duit s\ te sprijinim ^n orice lucru erai interesat. De asemenea, am ^ncercat s\ te l\s\m s\ iei singur decizii cu privire la drumul t\u ^n via]\. Te-ai deprins s\ iei hot\râri inteligente. Ai ^nv\]at care este diferen]a dintre bine [i r\u [i ai luat hot\râri bune. Ai ^nv\]at s\ respec]i genera]iile dinaintea ta. Ai ^nv\]at ca ^n via]\ s-ar putea s\ ai multe probleme, atât fizice cât [i emo]ionale, care afecteaz\ trupul [i sufletul, [i c\ felul ^n care ne raport\m la aceste probleme este m\sura valorii noastre. ~n felul acesta ai ^nv\]at ca mama ta este foarte valoroas\ [i ai ajuns s\ ai pentru femei respectul pe care ^l merit\. Ai ^nv\]at ca majoritatea problemelor pot fi rezolvate [i ca violen]a este o solu]ie regretabil\, de rezolvare a lor. De asemenea ^nve]i una din cele mai importante lec]ii ale vie]ii …. inve]i cât de multe lucruri nu [tii. To]i trebuie s\ ^nv\]\m zilnic asta – sau s\ suferim consecin]ele ne^nv\]\rii acestui lucru. Iar asta duce la o alta lec]ie important\: nu trebuie s\ ^ncet\m niciodat\ s\ ^nv\]\m. Iar acum, când ai ajuns ai vârsta când legea te con-

sider\ adult … esti deja om? Ce ^nseamn\ „s\ fii om“? ~nseamn\ c\ po]i s\a ie[i ^n ora[ [i s\ te ^mbe]i? ~nseamn\ ca ai câ[tigat trofee sportive? ~nseamn\ s\ ai rela]ii sexuale? S\ ai ma[ina ta? ~nseamn\ ca nu mai trebuie s\ ascul]i de p\rin]i? ~nseamn\ ca e[ti [i tu responsabil de viitorul t\rii tale? ~nseamn\ c\ ai mers la r\zboi [i ai omorât un alt soldat? R\spunsul meu este: Poate s\ ^nsemne oricare din aceste lucruri sau toate ^mpreun\. Dar …. ^mi place s\ cred c\ ^nseamn\ mult mai mult. ~mi place s\ cred c\ ^nseamn\ ca ai atins un punct din via]a ta ^n care e[ti sigur de calea pe care ai ales-o; s\ [tii c\ pentru c\ ceilal]i s\ te respecte trebuie s\ ^i

respec]i tu pe ei; s\ ^]i dai seama c\ nu conteaz\ dac\ tu ^i controlezi pe ceilalti, ci dac\ ei aleg s\ urmeze conducerea ta; s\ ^n]elegi c\ dac\ ]i-ai p\tat reputa]ia, nu ]i-o po]i r\scump\ra cu to]i banii din lume, s\ ^ntelegi ca po]i s\ te a[tep]i ca mul]i s\ te trateze mai r\u decât ^i tratezi tu, dar nu po]i niciodat\ s\ te a[tep]i s\ te trateze cineva mai bine decat ^l tratezi tu [i, ^n cele din urm\, s\ fii con[tient de faptul c\ exist\ Dumnezeu [i El nu te va feri ^ntotdeauna de necazurile acestei vie]i, dar ca dac\ nu Ie e[ti credincios va exista ^n sufletul t\u un loc gol. Singurul lucru pe care mai vreau s\ ]i-l spun este c\ te iubesc foarte mult [i c\ ^]i doresc tot binele pe care ]i-l poate oferi via]a [i cât mai pu]ine necazuri cu putin]\. Tatal tau, Autor, Necunoscut


August 2009

Restitutio

pagina 11

S\ ne cunoa[tem localitatea de N.M Popescu R\careanu

Satul R\cari. Episodul II Problema a[ez\rii omene[ti ce se cheam\ azi comuna R\cari se integreaz\ în problema general\ a popularii câmpii muntene. Aceste locuri cu câmpuri fertile, cu p\duri [i cursuri de ape, au fost foarte de mult locuite; afar\ de descoperirile ce s-au f\cut în preajma Bucure[tilor, dar chiar în regiunea învecinat\ cu comuna R\cari s-au f\cut însemnate descoperiri cari confirm\ aceasta. Astfel în comuna - Butimanu d-1 Ionel Petrescu proprietarul acelei mo[ii, un pasionat arheologamator a f\cut importante cercet\ri descoperind ol\rie preistoric\ [i instrumente de piatr\ din neolitic. Aceste a[ez\ri omene[ti au pierit desigur f\r\ continuare din cauza vitregii vremurilor. Cine [tie de câte ori se vor fi populat [i pustiit aceste regiuni. În vremea Dacilor cu singuran]\ câmpiile ]\rii erau locuite; iat\ ce spune V. Pârvan în "Dacia civiliza]iile str\vechi din regiunile Carpato-Danubiene" la pagina 36 : "Cred c\ nu ne mai e îng\duit s\ punem la îndoial\ c\ poporul pe care îl cunoa[tem mai pe urm\ sub numele iraniene de Daci sau Ge]i [i care era de neam tracic a locuit în Carpa]i de pe la mijlocul mileniului al doilea a Chr.", [i la pag. 67 : "Ge]ii din Dacia infinit superiori prin calitatea [i vechimea culturei lor erau în primul rând agricultori. Pentru a se ap\ra înpotriva sci]ilor au devenit [i ei c\l\re]i, cel pu]in în stepa moldoveneasc\ [i muntean\; a[a-i cunoa[tem înc\ din sec. V a. Chr. la Thucidide". La pagina 71 a aceleia[i lucr\ri citim: "Principala ocupa]ie a indigenilor e agricultura" [i mai jos "rezult\ c\ între 1400 [i 700 a. Chr. n-a fost în Dacia nici o turburare mai grav\ [i c\ via]a omeneasc\ a continuat s\ se desvolte în sensul unei prosperit\]i generale [i a unei mari cre[teri de popula]ie. Sosirea Sci]ilor pe la 700 a. Chr. a avut urm\ri dezastruoase. Sci]ii ace[tia inferiori în cultur\ Dacilor se desna]ionalizeaz\. Desigur c\ via]a de agricultori [i p\stori se continu\ în toat\ câmpia ]\rii; s\p\turile f\cute confirm\ aceasta. Când Alexandru Macedon trece Dun\rea în sec. IV a Chr. în [esul Munteniei, g\se[te aci câmpii atât de întinse cultivate cu cereale încât osta[ii lui pentru a putea înainta se v\d sili]i s\ ]in\ suli]ele curmezi[ spre a putea culca spicelece le împiedecau mersul. Geto-Dacii în strâns\ leg\tur\ cu occidentul sufer\ foarte de timpuriu o influen]\ roman\: "Dar noi am încercat s\ demonstr\m în cap, IV pe baza descoperirilor arheologice f\cute în Dacia c\ trebue s\ cont\m cu o p\trundere italic\ înc\ din sec. II-lea a Chr. [i c\ înc\ de pe vremea lui Burebista rivalul lui Iuliu Caezar, Dacia era plin\ de "mercatores"' ca [i Galia [i Alpii Celtici". Din aceia[i lucrare a lui V . Pârvan rezult\ c\ chiar limba latin\ nu era complet necunoscut\ în aceste p\r]i cu atât mai mult cu cât între limba latin\ [i limba Dacilor, ambele limbi indo-arice, trebue s\ fi fost chiar asem\n\ri. Astfel este foarte probabil ca cuvântul românesc [arpe s\ fie de origin\ dac\, nu latin\; Indienii zic înc\ azi "sarp\" ; de asemeni cuvântul drac care înseamn\ [i la Latini [i la Germani balaur, pe care Dacii îl aveau ca pe o zeitate purtându-l pe steaguri. Ha[deu în ale lui "Principii de filologie comparat\ ArioEuropene -1875" spune cu drept cuvânt: "In toate ]\rile [i în to]i timpii o schimbare de religiune expunea pe zeii din vechiul Panteon a deveni demoni în noua teogonie. Chiar la români necuratul Dracu, nu este decât str\lucitul Dracone de pe stindardele Dacilor". De ce Germanii au cuvântul Drache [i nu am admite c\ [i Dacii l-au avut ? De altfel aceste dou\ cuvinte - [i câte nu vor mai fi - încurc\ pe filologii no[tri, c\ci latinul ser-

pens ar fi trebuit s\ dea în române[te [erpinte [i latinul draco ar fi trebuit s\ dea dr\cune, lucruri cari nu sânt ; [i atunci ca cu orice lucru c\ruia nu i se g\se[te explica]ia se zice c\ fac excep]ie! De altfel azi înc\ în India, dup\ atâtea mii de ani de separa]ie a popoarelor arice se spune: Ap\, nor\, tat\, înc\, [i altele, cu exact aceea[i semnifica]ie ca în limba noastr\. Dup\ cucerirea roman\ desigur c\ au fost a[ez\ri omene[ti în toat\ câmpia Daciei si desigur c\ au r\mas în b\taea tuturor vânturilor, [i dup\ retragerea lui Aurelian. Vijelia n\v\lirilor barbare a împins cu siguran]\ popula]ia pentru mult\ vreme în mun]i. De altfel Dacii în[i[i [i-au avut principalele centre în mun]i; dovad\ sânt cet\]ile dace din mun]ii Cugirului [i Or\[tie, cet\]i despre cari nu [tiu de ce nu se vorbe[te [i nu sânt studiate cât ar trebui. Strângerea la un loc a neamului românesc a avut o foarte bun\ urmare ; a f\cut ca poporul nostru s\ aib\ o unitate etnic\ ca nici un alt popor din lume cred, iar atunci când s-a rev\rsat din nou pe câmpiile ]\rii ereau unul [i acela[ neam, cu aceia[i limb\ [i cu acelea[i tradi]ii. {tiu Nica, State, Ion, Stanciul cu toat\ oblasta noastr\ [i am lucrat eu Mih\il\ v\taful [i cu Sambego; Mihai, Anton, Sanfira, Barbu" Inscrip]ia este transcris\ pe coperta Evangheliei bisericii din com. R\cari de tat\l mieu preotul. Econom Mihail Popescu care o înso]e[te de urm\toarea not\: "Crucea care se afl\ în gr\dina D-lui Meitani a fost a[ezat\ pe deal în curtea ]iganului Dumitru Ciotoi pe dreapta [oselei ce merge în fund la Grigore Paraschiv Marin [i Vanghele Stan Nefliu; acolo au pomenit-o b\trânii no[tri [i a mutat-o Domnul Meitani într-o Duminic\ pe când subsemnatul serviam Sf. Liturghie în biseric\. Aceasta s-a întâmplat în anul 1915 ; [i am scris ca s\ se [tie c\ nu a fost în gr\dina Dlui Meitani din început". Semneaz\ Preot Paroh Econom Mihail Popescu, 1915. Tot în preajma anului 1725 probabil c\ acela[ v\taf de b\rbieri a f\cut un pod temeinic peste mocirlosul râule] Ilfov\]ul. Din acel moment punctul acela începe a se numi Podul B\rbierului. Acest pod a început s\ atrag\ c\l?tori pe aci devenind un drum foarte umblat. Faptul acesta cred c\ a f\cut pe mo[teni s\ mute satul din valea Colentinei pe unde trecea Drumul Mare, la noul drum care t\ea în dou\ mo[ia lor. Un lucru curios este c\ unde a fost în vechime satul pe Colentina este un deal zis pân\ azi "Dealul Coconilor" sau "Casele Coconilor". S\tenii b\trâni spun c\ mult\ vreme se scotea de aci c\r\mizi. Cine vor fi fost ace[ti Coconi? In ]ar\ mai exist\ undeva o localitate numit\ Piscul Coconilor. Pe malul stâng al Colentinei în dreptul satului mo[tenilor se alc\tuise un sat boeresc de origin\ mult mai nou\ [i care fiind al\turi de al mo[tenilor Ghimpa]i s-a numit [i el lot satul Ghimpa]i. Mutând mo[tenii satul lor la drumul cel nou unde se afl\ [i azi, numele de Ghimpa]i a r\mas satului de pe stânga Colentinei. Noul sat al mo[tenilor se g\sea acum f\r\ nume; cum în apropriere mo[ia mo[tenilor era mai toat\ o b\ltoac\ format\ din v\rs\turile Dâmbovi]ii ce atunci nu era canalizat\ [i cum b\ltoac\ se pare c\ în acea vreme se zicea boanc\ sau boang\, satul a fost numit Boanga. Localit\]i cu numele de Boanga se mai afl\ [i lâng\ târgul Potlogi cum [i lâng\ ora[ul G\e[ti [i înseamn\ tot loc b\ltos. Dintr-un document din 30 Noembrie 1794 publicat în colec]ia lui V. A. Ureche afl\m c\ pân\ la facerea podului zis al b\rbierului peste Ilfov\]u drumul erea pe la Flore[ti [i Bo[ari, sat azi disp\rut; iar "dup\ ce s-a închis drumul Flore[tilor [i s-a f\cut drum pe la Podul B\rbierului, câte bairace treceau de la Bucure[ti la Câmpu-Lung" toate treceau pe la Podu-B\rbierului. Ispravnicul jude]ului Dâmbovi]a a înfiin]at atunci loc de conac pentru ascherlii la Podul B\rbierului numind c\pitan [i conacciu pe un oarecare

Tudorache din satul Con]e[ti ; acest conac cum reese din acela[i document era trecut în condicile jude]ului înc\ din luna Martie 1789. Ispravnic al jude]ului fusese mai întâi Clucerul Scarlat Câmpineanu iar mai apoi Paharnicul Alexandru. Conacciu [i C\pitan la Flore[ti era un oarecare Dumitru. Acesta m\car c\ ascherlii nu mai treceau pe la el [i deci nu le mai da conac, totu[i încasa dela locuitori cele trebuincioase conacului. In acela[i timp Tudorache c\pitan [i conacciu la Podu-B\rbierului se vedea obligat s\ dea conac ascherliilor c\ci "dup\ iu]eala vremei ce era atunci îl b\teau spânzurat [i cereau s\ le dea conac [i el a fost silit de nevoe [i le-a dat cum se dovede[te din m\rturia de atâtea sate", f\r\ îns\ s\ fi încasat ceva dela s\teni c\ci cele de cuviin]\ le încasase cum am spus, pe nedrept Dumitru dela Flore[ti. Acest lucru pricinue[te o jalb\ a lui Tudorache dela Podu-B\rbierului la Domnie contra lui Dumitru dela Flore[ti; cercetarea o face VelVornicul Brâncoveanu care constat\ dreptatea lui Tudorache "pentru c\ m\rturia ce prin osebit tacrir adeverit de dumnealui Paharnicul Alexandru se vede c\ i-au dat prin carte de blestem s\tenii dela Corn\[el, [i s\tenii dela Con]e[ti [i s\tenii din satul Boteni...face îndestul\ dovad\ c\ Tudorache au f\cut cu adev\rat conac ascherliilor fund atunci C\pitan la "Podu-B\rbierului, con[cind când la satul Ghergani ce este aproape de Podu-B\rbierului, când în satul Con]e[ti la casa sa, [i pe la s\teni [i când la satul Boteni ce este al\turi cu Con]e[tii [i deosebit se mai dovede[te dintr-aceast\ cercetare a dumnealui Paharnicu Alexandru, tot dup\ m\rturia s\tenilor c\ ei într-acea lun\ a lui Martie n-au dat dou\ rânduri de conace" adic\ [i pentru Podu-B\rbierului [i pentru Flore[ti. A[a fiind Vel-Vornicul Brâncoveanu g\se[te întemeiat\ jalba lui Tudorache fiind de p\rere s\-i pl\teasc\ Dumitru taleri 332 "pre]ul oilor, pâinilor, orzului [i fânului ce au dat Tudorache la Ascherlii". (Doc. No. 52). In acest document în care se arat\ satele din localitate care trebuiau s\ contribue la între]inerea ascherliilor este curios c\ satul mo[tenilor nu este ar\tat nici cu numele de Boanga nici cu numele de R\cari de[i din documentul cu No. 32 se constat\ c\ mutarea satului din valea Colentinei în punctul unde se afl\ azi era fapt împlinit în anul 1787. În ce prive[te începuturile satului R\cari nu e de mirare ca s\ fi existat mult mai dinainte acolo în aproprierea acelei boange câteva colibe de cl\ca[i de ai mo[tenilor ce se ocupau cu prinsul racilor despre cari b\trânii spun c\ abundau prin acele locuri joase pân\ la canalizarea Dâmbovi]ei; ace[ti primi locuitori se vor fi numit r\cani; faptul pare cu atât mai verosimil cu cât în doc. No. 30 [i 31 mai mul]i martori figureaz\ cu titlul de p\scari, iar în doc. No. 15 un martor semneaz\ chiar Badea R\caru ; de remarcat în aceste documente c\ mo[tenii semneaz\ cu titlul lor de mo[tean; ceilal]i nu. În documentul No. 32 din 23 Iulie 1787 Dobre diaconul este ar\tat chiar ca fiind din satul Pescari pentru ca în celelalte documente s\ fie ar\tat c\ este "mo[nean de la R\cari", iar în documentul No. 35 acela[i Dobre diaconul este ar\tat ca fiind "dela Boanga" la 1794 Septembrie 11. Un alt document - o statistic\ a Mitropolii Ungro-Vlahiei f\cut\ în anul 1810 [i aflat\ în manuscrisul No. 1475 la Academia Român\, publicat\ de P\rintele Nicolae M. Popescu Profesor Universitar [i membru al Academiei Ro-mâne, în 1914 în revista Biserica Ortodox\ Român\ anul XXXVIII No. 5 [i urm\torii - arat\ c\ în acel an 1810 exista satul Boanga având biseric\ de lemn [i podoabele, vestmintele [i c\r]ile toate. Satul se compune din 62 de case cu 228 de suflete anume 104 b\rba]i [i 124 femei. Preo]i sânt doi: Preot {tefan sin Mu[at [i Preotul Samfir sin diaconul Do-bre de 45 ani - cel de care am vorbit mai sus, - globit n-a

fost, bun la citire, preo]it de prea sfin]itul Mitropolit Dosoftei prin p\rintele Teofilact la leat 1798 Aug. 10 pentru biserica [i poporul din numitul sat; preoteasa lui e Despa de ani 38 ; mai este [i un diacon Costea sin diaconul Dobre. Biserica de zid ce se afl\ azi în comuna R\cari credem c\ este f\cut\ pe locul celei de lemn; ea a fost construit\ în anul 1845, cum rezult\ din pisania respectiv\, de c\tre ob[tea satului f\r\ nici o alt\ contribu]ie. Iat\ cuprinsul acestei pisanii: "Aceast\ sfânt\ [i dumnezeiasc\ biseric\ s-a zidit în zilele Prea În\l]atului Domn G. Dimitrie B. B. V. V. [i Prea Sfin]itului Mitropolit D. D. Neofit cu ajutorul ferici]ilor ctitori: Iano[, Dan ierei, Constandin ierei, Necula, Elenca, Radu, Stan, Ion, Ion, Radu, Ion, M\rg\rit ierei, Costache. 1845 Dec. 9". În clopotni]\ se afl\ dou\ clopote ; unul mai mic care poart\ pe el anul turn\rii lui în excrip]ie; e anul 1796 în ]ifre arabe; pe clopot în inscrip]ie sânt dou\, nume Petre [i Mihai în litere chirilice. Acest clopot este deci cu 49 de ani mai vechi decât actuala biseric\ [i a sunat ceasurile de rug\ciune [i în str\vechea bisericu]\ de lemn de care vorbe[te catagrafia Mitropoliei din 1810. Al doilea clopot a fost f\cut prin subscrip]ie public\ prin 1900 în timpul [i prin st\ruin]a preotului Econom Mihail Popescu. Ambele clopote au fost rechizi]ionate de Nem]i în timpul ocupa]iei pentru a fi transformate din obiecte de cult cre[tin în arme de ucidere. Clopotul cel mic din 1796 a impresionat pe ocupan]i prin vârsta lui venerabil\ [i a fost trimes, spre onoarea lor, dela Bucure[ti înapoi bisericii; cel\lalt a c\zut prad\ topitoriilor germane. Dup\ r\zboi s-a turnat din nou un al doilea clopot mare care se afl\ [i azi. Biserica a fost ref\cut\ cu cheltuiala lui Iorgu Dumitrescu în anul 1894, când s-a zidit [i clopotni]a actual\; pân\ atunci turnul prim al bisericii servea de clopotni]\ clopotului celui mic, singur care exista la acea dat\. Cu ocazia restaur\rii bisericei, s-a [i pictat din nou în ulei vopsindu-se peste vechea pictur\ în fresco cu care se împodobise biserica la construirea ei. Cred c\ aceast\ veche pictur\ a[teapt\ s[ fie scoas\ la iveal\ [i reconstituit\ prin sp\larea celei de azi care n-are nici un fel de valoare. Afar\ de mo[ia Boanga Inghimpa]i a mo[tenilor, mai apar în documente în comuna R\cari urm\toarele mo[ii paralele cu prima c\tre m. noapte: 1) mo[ia zis\ azi Filipeasca pe care documentele mo[tenilor o arat\ st\pânit\ la 1750 de {ufarul Andrei; mai târziu e numit\ St\neasca ; 2) mo[ia zis\ pe vremuri Roteasca ; 3) mo[ia lui Iane Cupe]ul închinat\ de el Mân\stirei Sf. Gheorghe pentru care motiv se [i nume[te pân\ azi Sf. Gheorghe, [i în fine ultima la hotarul cu Ghergani e a 4-a, mo[ia Postelnicului Pecetescu; atât mo[ia lui Iane Cupe]ul cat [i-a postelnicului Pecetescu sunt st\pânite de s\teni prin împropriet\rirea dela 1864. În 1766 Dumitrache Mora cump\r\ mo[ia Roteasca de la vara lui, Ilinca M\ncasca sor\ cu Joi]a, fetele Manului C\pitan. Dumitrache Mora st\pâne[te împreun\ cu sora lui Manda; aceasta are doi urma[i, Elenca [i Mihail; Elenca are doi fii, Paraschiv [i Grigore; ace[tia împart la moartea mamei lor mo[ia între ei; partea lui Paraschiv se st\pâne[te azi de fiul lui, Nicolae Mora; partea lui Grigore Mora ce a fost C\pitan în o[tire, a trecut în mâinile bancherilor Eftimiu, de la cari prin anul 1903 a fost cump\rat\ de familia Zoe [i Gh. Meitani care o st\pâne[te [i azi. C\pitanul Grigore Mora a avut mai mul]i copii printre cari pe D-1 Mihail Mora distinsul advocat [i publicist. La 1852 cump\r\ în localitate mo[ia lui Filipescu un anume Dimache Serachitopol de neam din Tesalia din corn. Siracu; din documentele No. 44 [i 47 se vede c\ în 1847 Filipescu era înc\ proprietarul acestei mo[ii.


–

Actualitate

August 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

–

pagina 12

La mul]i ani, Ziarului Prim\riei R\cari, la un an de la apari]ie! Luna aceasta s-a ^mplinit 1 un de la apari]ia Ziarului Prim\riei R\cari, ziar editat de c\tre Prim\ria ora[ului R\cari [i Consiliul Local R\cari. Acesta este primul ziar local care r\spunde nevoilor cet\]enilor. Apari]ia primului num\r, la 15 August 2008, a fost posibil\ sub ^ndrumarea primarului Marius Carave]eanu, fondatorul ziarului. A venit vremea s\ ne amintim cum a ap\rut "Ziarul Prim\riei R\cari". ~n luna august a anului 2008, la ini]iativa dl primar s-a format o echip\ de oameni, care au ^ncercat s\ realizeze un ziar pentru to]i r\c\renii. C\ldura era aproape imposibil de suportat, ^n fa]\ era un domeniu necunoscut dar plin de provoc\ri. August, Septembrie, Octombrie…S\rb\torile de iarna au sosit iar paginile ziarului au continuat s\ creasc\ ^n num\r, con]inut [i frumuse]e. Informa]ii din majoritatea domeniilor importante, se g\sesc ^n aceste pagini. Acest ziar a ^mplinit un an. Vrem s\ aib\ parte de cât mai mul]i, s\ fie continuat cât mai mult timp de acum ^nainte. La Mul]i Ani ZIARULUI PRIM|RIEI R|CARI, colaboratorilor [i cititorilor no[tri!

Vremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 15 zile

–

–

cyanmagentayellowblack


Actualitate

August 2009

pagina 13

Ce a mai f\cut primaru’ ...? A fost promovat\ ^n faza de evaluare de c\tre Ministerul Dezvolt\rii Regionale [i Locuin]ei a documenta]iei tehnice [i Proiectului tehnic pentru obiectivul Reabilitare C\min Cultural Ghimpa]i.

A fost promovat\ ^ntocmirea documenta]iei privind aprobarea finan]\rii de c\tre MDRL - prin Programul ANL - a obiectivului Reabilitare termic\ a blocurilor de locuin]e construite ^nainte de anul 1990, din ora[ul R\cari. Au fost promovate dou\ proiecte privind Amenajarea unui loc de joac\ pentru copii ^n satul Ghergani [i Amenajarea unui loc de joac\ pentru copii ^n satul Mavrodin.

A fost promovat\ documenta]ia pentru predarea amplasamentului c\tre ANL - ^n suprafa]\ de 3347 mp situat ^n ora[ul R\cari, Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a ^n vederea amplas\rii unui bloc de locuin]e pentru tineri - prin Programul ANL.

A fost finalizat Studiu de Fezabilitate [i aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul ~nfiin]are sistem de alimentare cu ap\ [i sta]ie de tratare a apei potabile ^n cartierele Colacu, S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti [i Ghimpa]i.

A fost promovat\ ^n SEAP - procedura de achizi]ie public\ prin licita]ie deschis\ pentru obiectivul ~nfiin]are sistem de alimentare cu ap\ [i sta]ie de tratare a apei potabile ^n cartierele - Colacu, S\bie[ti, B\lane[ti, St\ne[ti [i Ghimpa]i. Termenul de depunere a ofertelor va fi ^n data de 09.09.2009, orele 09,00.

A fost finalizat\ procedura de evaluare a ofertelor depuse de participan]ii la licita]ia deschis\ din data de 07.08.2009 pentru obiectivul Modernizare DC 43 A R\cari - Ghimpa]i - Butimanu

Primii pasi in functionarea CAMS - unitate de asistenta medico- sociala cu adresabilitate pentru persoanele cu nevoi medicale , sociale si cu handicap , la inceputul lunii august fiind adusi primii pacienti in cadrul Centrului de Asistenta Medico-Sociala Racari , urmeaza ca in perioada urmatoare sa fie transferati si pacientii de la Centrul de asistenta Sacuieni.

~nscrierea echipei de fotbal CS R\cari, ^n diviz ia D atât pentru juniori cat [i pentru seniori.


– –

August 2009

VIA}A MEDICAL|

pagina 14

Ziarul Prim\riei R\cari

Primul ajutor ^n cazul epistaxisului (sângerarea nazal\) Epistaxisul (sângerarea nazalâ) este un accident obisnuit, mai ales la copii si poate fi tratat foarte simplu. Apare de obicei ca rezultat al unor mici traumatisme cauzate de scobirea in nas sau suflarea nasului. Poate apare si in urma unei infectii a mucoasei care determina uscare si aparitia de cruste. Epistaxisul este rareori serios, dar ocazional poate fi amenintator de viata, in special la persoanele invarsta. Apare mai frecvent la persoanele care iau aspirina, anticoagulante (medicamente care impiedica coagularea sangelui in vase) sau la pacientii cu boli hematologice. Daca epistaxisul apare frecvent (mai des de o data pe saptamana) poate fi un indiciu al unei alte probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arteriala. Se recomanda consultarea medicului de familie pentru masurarea tensiunii arteriale si prescrierea unui tratament potrivit. De asemeni, Dac\ a]i pus câteva kilograme bune în ultimele s\pt\mâni, f\r\ s\ fi mâncat mai nimic, ve]i fi tenta]i s\ da]i vina pe vârst\. Îns\ principalul vinovat ar putea fi, în realitate, stresul. Stresul foarte mare poate afecta concentrarea, luarea deciziilor [i comportamentul. Printre cele mai stresate persoane se num\r\ cei care lucreaz\ ca profesori sau poli]i[ti, arat\ un studiu realizat de Insitutului National de S\n\tate Mintal\. Cercet\torii de la Universitatea Yale au descoperit c\ femeile foarte stresate depun gr\simea în jurul taliei (acesta este tipul cel mai d\un\tor pentru bolile de inim\). Oamenii de [tiin]\ dau vina pe nivelul cortizolului, secretat în momentele de tensiune, ca reac]ie de ap\rare a organismului. Acest hormon directioneaz\ mai mult\ gr\sime c\tre depozitele din partea abdominal\. Lucrurile stau la fel [i în cazul femeilor foarte slabe. Cercet\torii avertizeaz\ c\ degeaba încerc\m s\ ne înfomet\m. Numai sportul ne poate sc\pa de stres [i de kilogramele în plus. Recent, s-a descoperit c\ organismul nostru reac]ioneaz\ la stres la fel cum reac]ioneaz\ [i la o infec]ie – trimite celule s\-l apere. Problema e c\, în timp ce toate aceste celule sunt concentrate într-un punct, virusurile [i bacteriile î[i fac de cap. În plus, un organism stresat se vindecã mai greu decât unul relaxat. Cercet\torii au

Dr. Carp Marioara

–

medicul poate preciza daca medicamentele pe care le ia pacientul pot determina aparitia epistaxisului. Daca se suspecteaza o problema mai serioasa, se recomanda consultarea unui ORL-ist pentru efectuarea unor teste suplimentare.

Controlul stomatologic periodic! Dr. Dumitru Andrei Cât de des este recomandat un control stomatologic de rutin\? Este bine s\ faci o vizit\ medicului dentist o dat\ la 6 luni. De ce ? Cu ocazia acestui control, medicul face o evaluare complet\ a cavit\]ii bucale [i a tuturor problemelor ce pot ap\rea f\r\ ca pacien]ii s\-[i dea seama. Chiar dac\ [tii c\ nu ai nici o problem\ sau dac\ ti le-ai rezolvat pe toate cu ceva timp ^n urm\, e bine s\ faci acest control din mai multe motive: - exist\ tipuri de carii ce se pot dezvolta ascuns (interdentar), carii pe care numai un medic dentist le poate descoperi - medicul verific\ starea lucr\rilor dentare ce au fost efectuate anterior

demonstrat c\ persoanelor care sunt implicate într-un conflict le ia cu 60% mai mult timp s\ li se vindece eventualele r\ni care le apar fa]\ de cât le-ar lua într-o perioad\ de liniste. O echip\ de cercet\tori sugereaz\ c\, atunci când e[ti stresat, pragul de suportabilitate al durerii este mai mic. Acest lucru este

tulbur\ri psihice. Stresul, ritmul de via]\ intens [i amenin]\rile pot provoca insomnii, depresii sau co[maruri, dar [i tulbur\ri psihice. Acesta este rezultatul unor studii realizate de psihologii Insitutului National de S\n\tate Mintal\. De[i greu de crezut, persoanele publice [i vedetele sunt cel mai pu]in

valabil în special pentru femei. De exemplu, femeile care sufer\ cu inima se plâng mai mult de dureri în piept atunci când sunt stresate, în compara]ie cu b\rba]ii cardiaci. Stresul foarte mare poate afecta concentrarea, luarea deciziilor [i comportamentul. Prin urmare, cu cât ave]i mai multe griji, cu atât cresc [ansele s\ provoca]i un accident. Cifrele arat\ cã unul din cinci oameni sufer\ de stres din cauza locului de munc\, iar peste o jum\tate de milion de persoane sunt nevoite s\-[i ia liber pânã îsi rezolv\ aceast\ problem\. Profesorii, poli]i[tii, managerii [i jurnali[tii sunt printre cei mai predispusi la

afectate de stres. Mai greu este cu cei care au de vândut doar imaginea [i încearc\ s\ compenseze inteligen]a, explic\ psihologii. Pseudovedetele vor cu orice pre] s\ stea legate de televiziune [i pot s\ dezvolte o patologie a comunic\rii mimico-gestuale, ajungând [i la gesturi caraghioase, mai spun speciali[tii. Stresul nu-i ocole[te nici pe manageri. “Orice persoan\ aflat\ ^ntr-o pozi]ie de decizie este stresat\ suplimentar, deoarece randamentul companiei depinde de deciziile pe care le ia. În plus, exist\ persoane care sunt avansate în func]ie [i care î[i dau seama c\ li s-au dat mai multe sarcini decât

Stresul, boala secolului

pot duce, putând face diferite tipuri de nevroze”, se arat\ în studiu. Printre cele mai stresate persoane se num\r\ cei care lucreaz\ ca profesori sau poli]i[ti. Primii sunt nevoi]i s\ se multumeasc\ cu satisfac]ii profesionale mici, care dau na[tere la frustr\ri [i care, în final, pot duce la depresii majore, în timp ce, a doua categorie este nevoit\ s\ suporte presiunile lumii interlope. Profesorii [i poli]i[tii nu sunt scuti]i nici de afec]iunile aparatului vocal. De acelea[i afec]iuni sunt viza]i [i preo]ii, avoca]ii [i telefonistele. Psihologii afirm\ c\ pauzele, sportul, plimb\rile, mersul la spectacole sau ie[irile cu prietenii sunt în m\sur\ s\ v\ elibereze de stres. De asemenea, cei care î[i suprasolicit\ aparatul vocal ar trebui s\ renun]e la fumat [i s\ nu neglijeze orele de somn, când are loc repausul local [i general. Ei trebuie s\ reduc\ vorbitul neprofesional, iar când ajung acas\ este bine s\ evite certurile. Conform studiului, cei mai ferici]i sunt cosmeticienii, preo]ii, florarii [i frizerii, iar cei mai neferici]i sunt farmaci[tii, juri[tii, func]ionarii. Studiul a demonstrat c\ profesioni[tii “în costum”, managerii sau intelectualii, sunt mai pu]in satisf\cu]i de via]a lor decât persoanele care aleg o carier\ voca]ional\. {i, a]i ghicit, principalul motiv al nefericirii pare s\ fie stresul.

Controleaz\-]i migrenele

Migrenele afecteaz\ 10% din popula]ia globului. Femeile sunt predispuse riscului de a avea migrene puternice mai mult decât b\rba]ii, iar remediile medicamentoase nu sunt ^ntotdeauna cele mai potrivite.

Stresul, consumul nervos, emo]iile puternice sau anxietatea sunt doar cateva dintre cauzele migrenelor puternice. Netratate, ele pot dura de la 4 la 72 de ore chiar. V\ recomand cateva remedii simple pentru alungarea durerilor nedorite de cap. Pauze mici [i dese Persoanele care lucreaz\ foarte mult ^n fa]a calculatorului sau cele care trebuie s\ petreac\ mult timp cu privirea fixata ^ntr-un loc sunt predispuse apari]iei migrenelor. Pentru ele, pauzele de relaxare sunt vitale. La fiecare 20 de minute, ochii trebuie s\ se odihneasc\ [i, pentru foarte pu]in timp, s\ nu se mai concentreze asupra unui singur lucru sau ac]iune. Perioadele scurte ^n care sunt alungate

tensiunile acumulate [i evitarea fix\rii privirii ^ntr-un punct fix pentru mult timp pot fi solu]ii eficiente pentru evitarea migrenelor. Controlul ocular permanent este indicat ^n cazul acestor persoane, iar mijloacele de evitare a obosirii ochiului, prin pauze scurte reprezint\ un remediu simplu ^mpotriva durerilor de cap. Evitarea schimb\rilor de temperatur\ Organismul uman este foarte sensibil la schimb\rile bru[te de temperatur\. Primele semne ale acestui fapt sunt durerile de cap, care pot fi de nesuportat uneori. Evitarea schimb\rilor de temperatur\, prin asigurarea unor diferen]e minore, pe care organismul s\ nu le resimt\ brusc, sunt benefice ^ntotdeauna. ~n sezonul rece, acoperirea capului este foarte important\. P\strarea unei temperaturi confortabile nu va influen]a ^n nici

black

un fel trecerea de la rece la cald, principala cauz\ pentru apari]ia migrenelor iarna. Masajul cranian Persoanele care au o slujb\ de birou se confrunt\ foarte des cu migrene sup\r\toare. Camera neaerisit\, temperatura prea ridicat\ sau concentrarea asigur\ fondul prielnic aparitiei acestor dureri. Masajul cranian, ^n momentele de pauz\ [i relaxare, poate reprezenta o solu]ie pentru ^ndep\rtearea cefaleei. Cu ochii ^nchi[i [i complet detensionat\, persoana ^n cauza va ^ncerca s\ maseze tâmplele circular, pentru cateva minute. Evitarea alimenta]iei d\un\toare Mânc\rurile foarte condimentate, varza sau chiar scrumbia ^n exces [i preparate necorespunz\tor, produc ten[iuni ale tâmplelor. De aici pân\ la formarea de migrene este un singur pas. Gurmanzii care au ^ntâmpinat asemenea probleme pot evita consumul ^n exces [i pot ^nlocui aceste alimente cu alte

(plombe, coroane, pun]i, proteze) [i dac\ este necesar intervine asupra acestora pentru a le repara sau ^nlocui. - dentistul face un examen complet atât al din]ilor cât [i a ]esuturilor ^nvecinate (examen oncologic preventiv realizat la nivelul - gingiilor, obrajilor, buzelor, limbii) - se evalueaz\ gradul de igiena dentar\ al pacientului [i modul ^n care acesta ^[i ^ntre]ine aceast\ igien\ prin tehnici de periaj. ~n cazul lipsei igienei sau a unei igiene deficitare, chiar ^n absen]a cariilor sau problemelor gingivale, pacientul va fi instruit ^n vederea ^mbun\t\]irii acesteia. - nu ^n ultimul rând, ^n cazul prezen]ei tartrului la nivelul din]ilor, medicul realizeaz\ o [edin]\ de detartraj pentru ^ndep\rtarea acestuia [i un periaj dentar profesional.

Psiholog, Nil\ Livia mânc\ruri preferate. Excesul de fructe [i legume proaspete are numai efecte pozitive asupra organismului [i acestea pot ^nlocui alimentele d\un\toare.


ACTUALITATE

August 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 15

P\rerea ta conteaz\ ...doar dac\ o spui! Doamna Tudose Ioana, din R\cari: “Vreau pe aceast\ cale s\ v\ mul]umesc pentru m\sura pe care a]i luat-o, de a instala limitatoare de vitez\ pe strada Ana Ipatescu, deoarece ne-au cr\pat casele din cauza traficului rutier [i vitezei excesive. O idee genial\! S\ nu se mai circule cu motoscuterele pe trotuar, deoarece a ^nceput s\ se strice. Este o lips\ de respect fa]\ de pietoni [i fa]\ de munca celor ce vor o localitate frumoas\ [i curat\. Propun amenzi. R|SPUNS: Mul]umim pentru aprecieri [i v\ inform\m c\ Poli]ia local\ va veghea la eliminarea aspectelor nedorite, sesizate. Tot doamna Tudose Ioana dore[te “ca to]i cet\]enii acestei localit\]i s\ fac\ contracte pentru colectarea gunoiului [i de[eurilor menajere, nu s\ le arunce pe strad\ sau s\ le dea foc”. R|SPUNS: Conform hot\rârii de Consiliu nr 8/2008, autoritatea public\ local\, sanc]ioneaz\ aruncarea gunoaielor cu amenzi ^ntre 100 lei pentru persoane fizice si 300 lei pentru persoane juridice. Domnul Dumitru Andrei, R\cari “De ceva vreme ^n R\cari, persist\ un miros ^ngrozitor de la ferma de porci din apropiere. Asta se ^ntâmpl\ ^ndeosebi pe timpul serii. Nu [tiu dac\ asta ]ine ^n vreun fel de administra]ia local\. ~ns\ am dorit s\ [ti]i. V\ mul]umesc!” R|SPUNS: Ne-am deplasat la fermele de porci ^n discu]ie, precum [i la abatorul pentru sacrificarea acestora [i am constatat c\ firma ^n cauz\ are toate avizele de mediu prev\zute de legisla]ia ^n vigoare, dar din cauza unor disfunc]ionalit\]i ^n preluarea resturilor animale de c\tre firma PROTAN, respectiv ^ntârzieri fa]\ de contractul ^ncheiat, au fost [i situa]ii de pe urma c\rora s-a creat disconfort pentru locuitorii unei anumite zone din localitatea R\cari. Am aten]ionat firma respectiv\ s\ vegheze mai atent la procesul de produc]ie. V\ ^ncredin]\m c\ vom urm\ri ^n continuare evolu]ia situa]iei. Domnul Rusu Ioan, din R\cari: “Cu satisfac]ie am cunoscut nemijlocit o bun\ parte din masurile stabilite de c\tre Consiliul local, ac]iunile pe care dumneavoastr\ personal le-a]i ini]iat [i la finalizarea c\rora a]i participat activ, reu[ind o schimbare benefic\ ^n administrarea [i gospod\rirea ora[ului R\cari, dup\ alegerile locale din luna iunie 2008. Considerând ceea ce s-a realizat, drept o garan]ie pentru viitoare ^nf\ptuiri ^n administrarea [i gospod\rirea ora[ului nostru, supun aten]iei dv [i a Consiliului local, unele aspecte care ne afecteaz\ s\n\tatea [i lini[tea, prezentând ^n final, unele propuneri pe care le-am formulat ^n urma discu]iilor cu mai mul]i locuitori de pe strada noastr\." 1. Domnul Rusu Ioan locuie[te pe strada Iorgu Dumitrescu [i este nemul]umit de praful provocat de circula]ia autove-

hiculelor pe aceastr\ strad\, de viteza excesiv\ [i de riscul producerii unor accidente la apari]ia neprev\zut\ a unor animale sc\pate de sub supraveghere. R|SPUNS: ~n scurt timp se va asfalta aceast\ strad\ iar aspectele sesizate de dumneavoastr\ vor deveni amintire. 2. Pe lâng\ neajunsurile provocate de circula]ia rutier\, domnul Rusu Ioan se refer\ [i la sursele de poluare fonic\ , la acei indivizi needuca]i, care deranjeaz\ prin amplificarea muzicii la maximum, ne]inând cont de lini[tea oamenilor. R|SPUNS: Comportamentul ^n raport cu semenii tine de educa]ie, care dac\ lipse[te, nu avem decât dou\ posibilit\]i: fie o facem prin metode specifice, dar dureaz\ prea mult, fie trecem la aplicarea legii de c\tre Poli]ia local\ si cea Comunitar\, care au atribu]ii ^n acest sens. 3. "Ziarul Prim\riei R\cari" este un ziar de informare [i printre rubricile cuprinse ^n el se afl\ [i cea referitoare la Hot\rârile adoptate de Consiliul local. La dorin]a dumneavoastr\ de a prezenta mai pe larg unele hot\râri de interes general v\ d\m urm\torul r\spuns. R|SPUNS: Vom corecta acest neajuns prin acordarea unei aten]ii mai mari detaliilor unor hot\râri de interes general. 4. Privind situa]ia ^ncas\rilor la bugetul local, privind aportul contribuabililor la aceasta, v\ inform\m c\ vom prezenta date statistice privind ^ncas\rile, dar nu putem s\ cit\m nominal persoanele care sunt restan]iere sau au greut\]i ^n achitarea acestor impozite, ^ntrucât deontologia profesional\ [i legile ^n vigoare, ap\r\ imagine [i demnitatea persoanelor. Propunerile formulate de domnul Rusu Ioan ^n continuarea peti]iei adresate domnului primar, sunt urm\toarele: - Adoptarea de c\tre Consiliul local, a unei hot\râri de limitare a vitezei vehiculelor pe strada Iorgu Dumitrescu [i instalarea indicatoarelor corespunz\toare, ^nso]ite de ac]iuni de verificare din partea Poli]iei; R|SPUNS: Propunerea dumneavoastr\ va fi ^naintat\ spre analiz\, Consiliului local. - Includerea ^ntr-o viitoare HCL a unor reguli (obliga]ii ale locuitorilor) ^n vederea diminu\rii polu\rii fonice voluntare [i asigurarea unui grad sporit de lini[te pentru locuitori. R|SPUNS: Propunerea dumneavoastr\ va fi ^naintat\ spre analiz\, Consiliului local. - Publicarea ^n "Ziarul Prim\riei R\cari" a acelor hot\râri de interes general. R|SPUNS: Vom proceda conform dorin]ei dumneavoastr\, con[tien]i fiind c\ to]i suntem interesa]i ca semenii no[tri s\ cunoasc\ obliga]iile pe care le au, modul de ac]iune [i corectarea comportamentului. - Publicarea periodic\, poate trimestrial ^n "Ziarul Prim\riei R\cari", a situa]iei achit\rii impozitelor [i taxelor locale, pe sate [i chiar cu eviden]ierea unor buni platnici (persoane fizice sau juridice) cât

[i cu men]ionarea unor restan]ieri sau r\uplatnici, daca va fi cazul. Propunerile dumneavoastr\ vor face obiectul unor analize viitoare [i luarea de m\suri, ^n scurt timp, cu scopul ^mbun\t\]irii activit\]ii noastre. V\ mul]umim pentru preocuparea dumneavoastr\ constant\ privind treburile comunit\]ii [i pentru sugestiile de un real folos pentru noi. Domnule primar v\ rog s\ viziona]i consecin]ele ploii din data de 6.08.2009 ^n satul Colacu, [i trage]i consecin]ele pentru cei care din cauza lor eu, familia S, am fost inunda]i de familia Coman, zis Miladi a lui Belfer, pentru c\ nu a dorit s\ ^[i cure]e [antul de nisip, o ma[in\ ^ntreag\. Eu cum am fost anun]at am luat toat\ piatra de la poart\ [i am cur\]at [antul. V\ rog s\ lua]i m\suri [i s\ dispune]i ca atare. FAMILIA M. VA MULTUMESC... R|SPUNS: Conform HCL nr 8/2008, to]i cet\]enii au datoria s\ cure]e domeniul public de vegeta]ia ^n exces, s\ elimine pietri[ul, nisipul sau alte materiale de pe acesta, cu atât mai mult din [an]uri, s\ desfunde pode]ele pentru circula]ia apelor pluviale. V\ mul]umim pentru colaborare [i sper\m ^n imbun\t\]irea situa]iei cât mai grabnic. Bun\ ziua [i LA MUL}I ANI . M\ numesc Daniel din sat Colacu, am 36 ani [i a[ dori s\ v\ felicit pentru realizarea site-ul prim\riei R|CARI, ceva util [i modern pentru cet\]enii ora[ului [i nu numai. Da]i-mi voie acum s\ v\ fac o propunere de subiect pt urm\toarea [edin]\ de consiliu: -a[ dori ca [coala din satul COLACU s\ poarte numele de {COALA ''IVAN IOANA'' ^n cinstea celei care a fost profesor [i director pentru [coala COLACU; ar fi un lucru care cred c\ ar bucura genera]ii de elevi care au trecut prin "mâna" domniei sale. V\ mul]umesc, [i cred c\ ve]i analiza propunerea mea. Felicit\ri pentru tot ce a]i f\cut ^n a[a scurt timp de când sunte]i primar, gard la biserici, la [coli, gr\dini]e,etc, cur\]area [an]urilor [i a drumului c\tre gar\, [i multe lucruri utile satului [i comunei. Dar mai ave]i unele lucruri de f\cut cum ar fi; 1- O problem\ cu care ne confrunt\m sunt câinii de la gara Ghergani, pe drumul Colacului la porc\ria nou f\cut\, care atac\ orice persoan\ care trece prin zon\ [i din p\cate sunt copii [i femei ^n vârst\. 2 A[ avea o rug\minte la dumneavoastr\, pentru a urm\ri mai ^ndeaproape pe cei care fac gunoi sau ^l arunc\ pe marginea drumului cum ar fi: ION TILIC|, ION PULIC|, ILIE FOC, [i mul]i al]ii care au cai [i vin la gar\ vinerea, s\ ia copii de la tren, sau s\-i aduc\ la tren. 3 A[ mai dori s\ urm\ri]i [i cine car\ piatra care se afl\ ^n fa]a {colii Colacu la ora 5 diminea]a, GIC| AL LUI LEPCEA, care cred c\ are curtea pavat\ cu piatra [colii.

4 ~nc\ o problem\ pe care o aduc la cuno[tin]\ ar fi c\ a[ dori ca ziarul Prim\riei s\ ajung\ mai des [i la noi ^n sat. 5 V-a[ ruga s\ analiza]i [i poate g\si]i o solu]ie pentru a pune bazele unui cabinet stomatologic la dispensarul Colacu, care cred [i sunt sigur c\ ar acoperi o mare parte din popula]ia localit\]ii care ar beneficia [i ar dori acest cabinet de MARE importan]\. A[tept de la dumneavoastr\ un r\spuns pe aceast\ adres\. V\ mul\umesc anticipat. NU UITATI DE RASPUNS. R|SPUNS: Mul]umesc pentru ur\ri, [i pentru aprecieri privind site-ul Prim\riei R\cari. Privind propunerea dumneavoastr\ de acordare a numelui doamnei profesor de matematic\ Ioana Ivan, {colii Colacu, v\ inform\m c\ deja am avut o ini]iativ\ ^n acest sens, ^n [edin]a de consiliu din luna iulie 2009, când proiectul de hot\râre nu a ob]inut num\rul de voturi suficient pentru aprobare. ~ntrucât propunerea noastr\ era justificat\, vom reveni ^ntr-o viitoare [edin]\ de consiliu, sus]inu]i fiind [i de dorin]a dumneavoastr\ cu un nou referat de motiva]ie privind aceast\ denumire. Mul]umim pentru aprecieri referitor la realiz\rile de pân\ acum, inten]ion\m s\ m\rim num\rul acestora [i prin realizarea unor proiecte de mare anvergur\, despre care ve]i afla, la timpul potrivit, din paginile ziarului nostru, de pe site-ul prim\riei. ~n prezent se lucreaz\ intens la amenajarea ad\postului pentru câini din strada Republicii, R\cari, loca]ie ^n care vor fi caza]i ^n condi]ii civilizate, câinii comunitari, care fac neajunsuri ^n mai multe zone din ora[ul R\cari. Suntem de acord cu dumneavoastr\ c\ ace[tia reprezint\ un pericol public [i vom veghea ca, perioada de amenajare a acestei loca]ii s\ se scurteze pe cât posibil, pentru a rezolva aceast\ problem\. Cât prive[te exemplele date, vom sesiza Poli]ia Local\ [i Poli]ia Comunitar\, pentru luarea de m\suri [i urm\rirea fenomenului prezentat ^n conformitate cu HCL nr 8/2998. Vom veghea ca numerele urm\toare ale Ziarului Prim\riei R\cari, s\ ajung\ ^n fiecare gospod\rie, dar ave]i posibilitatea s\ citi]i publica]ia [i pe site-ul Prim\riei ora[ului R\cari. Cât prive[te propunerea de ^nfiin]are a unui cabinet stomatologic, urmeaz\ s\ vedem ce putem face pentru ca ^ntr-adev\r, acesta este necesar. Cu mul]umiri pentru colaborare [i cu aprecieri pentru preocuparea dumneavoastr\ ^n ceea ce prive[te via]a ^n comunitate, v\ a[tept\m [i cu alte propuneri.


Actualitate

August 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 16

Ce a mai f\cut primaru’ ...? Demararea lucr\rilor la localul noii prim\rii din Ghimpa]i. Au ^nceput lucr\rile la localul noii prim\rii, dispensar [i punct farmaceutic pentru s\tenii din Ghimpa]i... Muncitorii au s\pat funda]ia iar acum preg\tesc fierul-beton pentru turnarea acesteia. Aici se va ^n\l]a un edificiu nou, pentru comunitatea din Ghimpa]i cu un spa]iu pentru reprezentantul prim\riei ^n teritoriu, medicul de familie, [i un punct farmaceutic.

Continuarea lucr\rilor de amenajare a ad\postului pentru câinii comunitari, finalizarea bran[\rii la energie, a ^mprejmuirii [i a drumului de acces la aceast\ loca]ie. Executarea unor lucr\ri de infrastructur\ ^n unele amplasamente ale ora[ului R\cari [i ^n localit\]ile componente pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale, ^n special ^n zonele afectate de ploile toren]iale cazute ^n ultima luna. Ex: zona Obor - Cimitir R\cari, str. Republicii - Ana Ip\tescu, zona Deal Colacu, zona ie[ire S\bie[ti, zone care la ultimele ploi au fost afectate atât privind zona de infrastructur\ cât [i gospod\rii ale popula]iei. Pentru un ora[ curat... Preocuparea actualei administra]ii a ora[ului R\cari are ^n centru asigurarea unui mediu cât mai s\n\tos [i curat. La ini]iativa primarului s-a derulat ^nc\ din luna martie a.c proiectul “Adopt\ un km!” la care au participat sute de voluntari, utilajele firmei Agromar R\cari ca sponsorizare ^n cadrul c\ruia am adunat tone de gunoaie. Suntem printre pu]inele localit\ti din jude]ul Dâmbovi]a care am ^nchis, cu mijloace proprii [i la termen gropile de gunoi, r\spunzând directivei europene. Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a a venit ^n ajutorul ora[elor cu ma[ini performante, pe fonduri ISPA care fac munca a zeci de gunoieri [i la standarde europene. Vom avea asfaltul aspirat, sp\lat, m\turat, f\r\ cele mai mici gunoaie. R\mâne ca [i noi, cet\]enii ora[ului R\cari, s\ r\spundem printr-un comportament tot european de p\strare a cur\]eniei.

Drumul R\cari-Slobozia-Moar\. Un drum ce a[teapt\ de când lumea sa fie asfaltat, iat\ c\ va c\p\ta hain\ nou\. Au ^nceput lucr\rile la preg\tirea drumului pentru turnarea stratului de asfalt dintre localit\]ile R\cari [i Slobozia-Moar\. Utilaje grele lucreaz\ de zor pentru executarea lucr\rilor... Covorul asfaltic va mângâia pneurile ma[inilor obosite de atâtea gropi.


Actualitate

August 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 17

Ce a mai f\cut primaru’ ...? Inaugurarea capelei din localitatea Ghimpa]i, ora[ul R\cari.

15 august 2009 Zi de s\rb\toare pentru noi to]i, prilej de cinstire [i tr\ire sufleteasc\. ~n data de 15 august, ^n ora[ul R\cari, ^n localitatea Ghimpa]i, unde se afl\ o str\veche biseric\ din secolul XVIII, am inaugurat cu mic, cu mare, peste 200 de enoria[i, o capel\ frumoas\, construit\ la ini]iativa [i sus]inerea edilului ora[ului R\cari, domnul primar Dr.Ing Marius Carave]eanu. La eveniment au mai participat domnul senator Valentin Calcan, domnul primar Alexandru Marian (comuna Con]e[ti), domnul Marius Lixandru, din partea CJ Dâmbovi]a, consilieri locali, salaria]i din prim\ria ora[ului R\cari, preo]i din parohiile ora[ului R\cari, profesori, o numeroas\ adunare. ~ntr-o atmosfer\ de lini[te [i bucurie spiritual\, soborul de preo]i a ^ndeplinit cele necesare ^n astfel de ocazii, spre bucuria celor prezen]i. ~n cuvântul s\u, domnul primar a

Finalizarea lucrarilor de constructie si amenajare a Capelei de la Biserica “Adormirea Maicii Domnului” Ghimpati, obiectiv inaugurat in data de 15 08.2009 - cu ocazia Hramului Bisericii din satul Ghimpati.

remarcat destoinicia [i unitatea oamenilor din Ghimpa]i, ^n mijlocul c\rora vine ^ntotdeauna cu pl\cere [i al\turi de care se simte ca ^ntr-o mare familie. Domnul primar a amintit c\ ^n luna decembrie a.c, de Sfântul Nicolae, sunt invita]i s\ inaugureze localul nou pentru dispensar, prim\rie [i punct farmaceutic, ale c\rui lucr\ri au ^nceput deja. Edilul ora[ului R\cari mul]ume[te domnului senator Valentin Calcan [i domnului pre[edinte CJ Dâmbovi]a, Florin Popescu, pentru ajutorul constant [i substan]ial acordat ora[ului R\cari. Cu to]ii ne-am bucurat de sfânta miruire dup\ care gospodinele Gânduri de August... Acum când natura ne ^mbie cu miresme de pepene copt [i livezile se ^mpodobesc cu fructe multicolore, pr\znuind ziua Sfintei Fecioare Maria, suntem cu to]ii p\rta[i la o dubl\ bucurie: praznicul Sfintei Fecioare Maria [i inaugurarea capelei de la noi din sat. Gândurile noastre se ^ndreapt\ c\tre primarul ora[ului [i preotul paroh al satului dar [i c\tre cons\tenii care au g\tat aceast\ lucrare cu care ne mândrim. Bunul Dumnezeu s\ ne aib\ ^n paz\! Educatoare, Mioara T\nase, Gr\dini]a Ghimpa]i.

de aici, prin preotul paroh Nicolae Mihai, ne-au invitat la o mas\ cu bucate gustoase, preg\tite cu dragoste [i pricepere pentru oaspe]i. Am petrecut clipe deosebite cu to]ii, pentru care mul]umim bunului Dumnezeu, care ne-a s\dit ^n suflete [i cu aceast\ ocazie, unitatea, dragostea fa]\ de aproapele, d\ruirea pentru semeni.

Mul]umiri din partea comunit\]ii din Ghimpa]i pentru echipa de muncitori de la serviciul administrativ, condus de dl Ing. Manu Marian, care au participat la construc]ie amenajare [i cur\]enie. La mul]i ani tuturor care ^si s\rb\toresc numele ^n aceast\ zi!

- ~nceperea lucr\rilor pentru amenajarea terenului de sport din punctul Mavrodin -G\m\ne[ti ^n asociere cu Consiliul Local al comunei Con]e[ti. - ~nceperea lucr\rilor pentru amenajarea terenului de sport din satul St\ne[ti.


August 2009

Actualitate

pagina 18

Ziarul Prim\riei R\cari

Despre plata taxelor Termene de plat\: Semestrul I 31.03 Semestrul II 30.09 Contribuabilul persoan\ fizic\ care pl\teste integral, ^nainte de 31 Martie, impozitul pe cl\diri [i taxa pe teren beneficiaz\ de o reducere (bonifica]ie) de 10%, conform prevederilor legale. Neplat\ la termenul scadent a obliga]iilor de c\tre persoanele fizice [i persoanele juridice, implic\ major\ri de ^ntârziere de 0,01% pe zi ^ntârziere. Contribuabilii sunt obliga]i s\ depun\ declara]iile de impunere la compartimentele de specialitate ale autorit\]ilor administra]iei publice locale pe a c\ror raz\ teritorial\ se afl\ bunurile impozabile sau taxabile, dup\ caz, ^n termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, ^n vederea determin\rii valorilor impozabile, precum [i a impozitelor sau taxelor aferente. Verificarea datelor ^nscrise ^n declara]ia de impunere se face prin confruntare cu cele existente ^n registrele agricole sau ^n orice alte eviden]e specifice cadastrului imobiliar-edilitar, precum [i cu cele din eviden]a contabil\ a contribuabililor, dup\ caz. ~n cazurile contribuabililor care nu depun declara]ia de impunere potrivit dispozi]iilor legale, impozitul pe cl\diri se poate stabili din oficiu pe baza eviden]elor prev\zute la alin. (4). Pentru mijloacele de transport declara]iile se depun, ^n termen de 30 de zile de la data dobândirii

AR PENTRU EVIDEN}A IT UN M CO IC BL PU BIROUL RI, JUD. DÂMBOVI}A PERSOANELOR R|CA

acestora, la compartimentul de specialitate al autorit\]ii administra]iei publice locale pe a carei raz\ teritorial\ contribuabilii ^[i au domiciliul, sediul sau punctele de lucru, dupa caz. Dac\ au intervenit schimb\ri care conduc la modificarea impozitului sau a PENTRU PA{APOARTE: taxei datorate, declara]iile de impunere se Luni 08.30 - 12.00 depun ^n termen de 30 de zile. 13.00 - 14.00 Contribuabilii, persoane juridice, declar\ bunurile destinate [i depun PENTRU ACTE DE IDENTITATE: declara]ia de impunere pân\ la data de Mar]i 08.30 - 12.00 31 ianuarie a anului fiscal la comparti13.00 - 14.00 mentul de specialitate al autorit\]ii administra]iei publice locale pe a c\rei raz\ teritorial\ se afl\ cl\direa, terenul sau Miercuri 08.30 - 12.00 orice alte bunuri impozabile ori taxabile, 13.00 - 14.00 dupa caz.

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL primirea actelor eliberarea actelor

primirea actelor eliberarea actelor primirea actelor eliberarea actelor

JOI - DEPLASARI PE TEREN Vineri

08.30 - 12.00 13.00 - 14.00

primirea actelor eliberarea actelor

IMPORTANT! Program audien]e la {eful B.P.C.E.P. R\cari: Luni între orele 10.00 - 12.00 ~n data de 10.08.2009 s-a lansat pagina web a Biroului public Comunitar de Evident\ a persoanelor R\cari. Aici pute]i afla informa]ii despre programul biroului, despre zilele de depunere a actelor pentru eliberarea buletinelor de identitate [i a pasapoartelor. Adresa Biroului este http://www.primariaracari.ro/evidenta_populatiei.html

~MPREUN| S| ELIMIN|M VIOLEN}A - se prezint\ la INSTITUTUL DE MEDICIN| LEGAL| TARGOVISTE pentru eliberarea certificatului medico-legal, element necesar pentru stabilirea agresiuni [i individualizarea pedepsei agresorului; - se adreseaz\ institu]iilor [i organiza]ilor care ofer\ sprijin, consiliere [i ad\post. NU V| RETRAGE}I PLÂNGEREA!!! V\ am\gi]i crezând promisiunile lui c\ nu v\ va mai lovi, c\ nu va mai bea... F\-]i curaj, dac\ nu pentru tine, atunci pentru copiii t\i! Nu r\mâne în suferin\? pentru cA “s\ nu creasc\ f\r\ tat\ copiii”, le faci MAI MULT R|U! Nu uita! Violen]a domestic\ reprezint\ un domeniu care este considerat de poli]ie ca fiind o problem\ grav\. La poli]ia de proximitate a ora[ului R\cari ve]i g\si atât în]elegere cât [i sprijin [i consiliere. Poli]ia de Proximitate trebuie s\ înl\ture sentimentul insecurit\]ii personale care devine din ce în ce mai puternic [i s\ v\ ajute s\ câ[tiga]i sentimentul de siguran]a [i încredere necesar. NU TE ZIDI ÎN T|CERE! SPUNE NU VIOLEN}EI! In cadrul programului “SIGURAN}A TA CONTEAZ|!”, Poli]ia de proximitate v\ informeaz\: Gradul de securitate al locuin]ei dvs. va spori considerabil dac\ fiecare membru al familiei va lua în considerare urm\toarele recomand\rii: 1. Amplasarea obiectelor de valoare în dreptul ferestrei transforma locuin]a într-o vitrin\ atractiv\ pentru al]ii [i nesigur\ pentru dvs.

i u[or a m e m i n e S\ prev ec\m! d n i v \ s t â c de Violen]a domestic\ nu este un fenomen singular, ci se manifest\ sub forma mai multor tipare comportamentale coercitive exercitate de abuzator asupra victimei. Comportamentul violent cunoa[te diferite tipuri de manifest\ri: - abuz fizic - b\t\i, lovituri, t\ieturi, arsuri, asfixiere, pedepse inumane; - abuz emo]ional - jigniri, amenin]\ri verbale desconsiderare, respingere; - abuz economic- agresorul aduce victima intr-o pozi]ie financiar\ dependenta, el fiind cel care de]ine controlul financiar; - abuz psihologic - de[i duce la instalarea fricii este o modalitate prin care abuzatorul se asigur\ c\ domin\ victima; - abuz sexual - între]inerea de raporturi sexuale prin constrângerea victimei sau profitând de imposibilitatea victimei de a se ap\ra sau de a-[i exprima voin]a. CE TREBUIE S| FAC| VICTIMA UNEI AC}IUNI VIOLENTE? - Anun]\ Poli]ia prin intermediul Sistemului Na]ional Unic pt. Apeluri de Urgen]\ - 112 sau la tel. 0245 658575 - num\rul sec]ie de Politie a orasului Racari; - depune o plângere! Aceasta trebuie s\ con]in\: - numele, prenumele, calitatea si domiciliul peti]ionarului; - descrierea faptei, situa]ia de fapt, expunerea cronologica a faptelor; - indicarea f\ptuitorului; - indicarea mijloacelor de prob\;

2. Nu purta]i cheile atârnate prin brelocuri de cureaua pantalonilor, în buzunarele laterale de pe mânecile gecilor sau chiar la gât. ~n acest fel oferi]i [i îi invita]i pe ho]i sa va fure. 3. ~n cazul absen]elor îndelungate de la domiciliu discuta]ii acest lucru numai cu persoanele de încredere;

4. Biletele la u[\, coresponden]a neridicat\ de la cutia po[tal\ sunt indicii ale absen]ei dvs. din locuin]\; 5. Evita]i serviciile oferite de mesagerii ocazionali. 6. Inainte de a invita un necunoscut în cas\ gândi]i-v\ bine. Nu excludeti posibilitatea ca aceasta s\ v\ creeze mari nepl\ceri; 7. Lua]i m\surile necesare ca în permanen]\, holul sc\rilor s\ fie iluminat. 8. Verifica]i prin vizor dac\ la u[a dvs. a sunat un cunoscut sau un necunoscut; 9. Dac\ un necunoscut pretinde ca reprezint\ o institu]ie întredeschide]i u[a, atât cât v\ permite lan]ul de asigurare [i verifica]i legitima]ia. Dac\ nu distinge]i semne deosebite pe legitima]ie [i comportamentul persoanei este suspect, telefona]i la institu]ia care a emis legitima]ia pentru a cere confirmarea. 10. Unei menajere, pe lâng\ recomandare cere]i-i [i date de identitate. 11. Educa]i copiii de a rezista tenta]iilor [i rug\min]ilor venite din partea persoanelor necunoscute care sub diverse motive: UN PAHAR CU APA, UN CREION {I O HÂRTIE.... ETC, p\trund în locuin]\. 12. Nu oferi]i date am\nun]ite necunoscute despre activitatea sau starea material\ a dvs. ANUN} Sigur vi s-a întâmplat de multe ori ca, exact când v\ e somnul mai dulce, în miez de noapte, muzica vecinilor, ]ipetele [i h\rm\laia de afar\ sau pur [i simplu alarma unei ma[ini care nu vrea s\ se mai opreasc\ s\ v\ tulbure lini[tea. Dac\ vre]i s\ înceteze, primul lucru pe care trebuie s\-l face]i este s\ anun]a]i Poli]ia prin intermediul Serviciului Unic pt. Apeluri de Urgen]\ 112 sau la num\rul de telefon 0245 658575. Reclama]ia poate fi f\cut\ atât în scris, la

sediul poli]iei sau telefonic la num\rul unic 112. ~n ambele cazuri cel care reclam\ trebuie s\ dea am\nunte legate de locul [i circumstan]ele evenimentului, precum [i datele sale de identificare. In aceste condi]ii, potrivit legii “tulburarea, far\ drept, a lini[tii locatarilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect, ori prin strig\te sau “alarm\” se amendeaz\ cu sume cuprinse între 200-1000 lei RON [i cei care “tulbur\” lini[tea locatarilor între orele 22:00-08:00 prin zgomote, alarm\ sau prin folosirea oric\rui aparat, obiect sau instrument muzical la intensitate mare, pot fi amenda]i cu sume cuprinse între 500-1500 lei RON. Poli]ia de proximitate a Ora[ului R\cari v\ a[teapt\ zilnic între orele 08:00-16:00 pentru consiliere în orice tip de probleme cu care v\ confrunta]i, în sprijinul dumneavoastr\ fiind Ag.{ef R\dulescu Sergiu. “ÎMPREUN| PENTRU MAI MULT| SIGURAN}|!”

Poli]ia de Proximitate Ag.{ef R\dulescu Sergiu


August 2009

De interes general

pagina 19

Ziarul Prim\riei R\cari

Zi Data MEDIC DE GARDA Marti 18 DR. CARP MARIOARA Miercuri 19 DR. BIRSILA DANIEL Joi 20 DR. CORNEANU CORINA Vineri 21 DR. BIRSILA DANIEL Sambata 22 DR. MLADIN AURICA Duminica 23 DR. CORNEANU CORINA Luni 24 DR. BARBU RAZVAN Marti 25 DR. MLADIN AURICA Miercuri 26 DR. CORNEANU CORINA Joi 27 DR. BARBU RAZVAN Vineri 28 DR. CORNEANU CORINA Sambata 29 DR. BARBU RAZVAN Duminica 30 DR. CARP MARIOARA Luni 31 DR. BARBU RAZVAN

Telefon: 0245658864 Medic coordonator Carp Marioara

Program: Luni-Vineri intre orele 15-08 dim Sambata si duminica: 24 din 24 de ore

E bine s\ [ti]i!

Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

-

22 de cupluri s\rb\torim anul acesta dup\ 50 de ani de c\snicie Constantin Ion si Minodora -19.01.1959 Covrig Ion si Paraschiva Paraschiva - 29.01.1959 Dinc\ Ion [i Aurelia - 26.02.1959 Anason Gh. [i Niculina - 14.03.1959 C\pri]\ Dobre [i Ana - 05.04.1959 Tudor Tudor Gh. [i Elena - 12.07.1959 Tudose Tudose Jianu [i Ioana - 27.09.1959 T\nase Niculae [i Irina - 15.11.1959 Dobre Ctin [i Vasilica Vasilica - 01.03.1959 Rogojinaru Marin si Elisabeta -05.03.1959 Tilic\ Marin [i Maria - 18.03.1959 Popescu Popescu Gh. [i Ileana - 23.03.1959 Grigore Dumitru [i Maria - 26.09.1959 Gheorghe Ion [i Maria - 22.12.1959 Gavril\ Aurel [i Elena - 24.01.1959 Ion {erban [i Ioana - 24.01.1959 Cristea Ch. [i Aurica - 27.01.1959 {erban Gh. [i Angela - 14.03.1959 Nicolae C -tin [i Alexandra - 09.10.1959 Ion Marin [i Maria - 14.10.1959 Comusi Nicolae [i Maria - 15.11.1959 Iordache Alexandru din Racari

Str\zi ^n Ghimpati!

ORIZONTAL 1. GRADUL MILITAR AL EROULUI BARBU PETRE MARIAN 2. AFEMEIAT - LICHIDARE - ULEI SFIN}IT 3. ~N ZON|! -GRADUL MILITAR AL LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (STRADA ~N GHIMPA}I) - TE... VEZI! 4. STRAD|... CU FRUNZE MARI - NOROI (pop) 5. APLECA}I PE MALUL RÂULUI COLENTINA (sing)LEJER| 6. INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN (sigla) TEMA NOASTR| (sing) - LEAT 7. ~NNOIT PE RAM - A VITALIZA FRUMOS 8. TRECUT| PRIN COLENTINA - ~N URN|! - SETE! BOT DE SUIN| 9. VERS...CU CLOPO}EI. - ~NTÂMPL|TOR 10. PENTRU TOTDEAUNA - POFTIM!- CA UN PE{TE CHINEZESC 11. BALAN}| - ~NV|}|MÂNT SECUNDAR 12. DURITATE - NEBUN CU ACTE SAU F|R| 13. PERIOADA SPECIAL| - AERISITE R|U - ~N VIA}|! REZOLVARE NR ANTERIOR. POD-NUCILOR-OPUS-TAPINA-SEMET-PADOC-TRISTATEMA-EATI-FIERAR-I-RUBENS-SI-TENOR-CAT-FUSEIHULIT-ARC-EVA-ECO-SCUAR-TRIAT

1

2 3

4

5

6

7

8

9 10

11 12 13

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti 18.08.2009 - 19.09.2009 18 M Sf. Mucenici: Flor, Lavru, Polien si Leon 21 V Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Vasa; Sf. Mc. Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul si Venust 22 S Sf. Mucenici: Agatonic, Antuza, Zotic, Irineu si Or 23 D Sf. Sfintit Mucenic Irineu, Episcopul Lugdunului; +) Sf. Mucenic Lup; Odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului Duminica a 11-a dupa Rusalii; Ap. I Corinteni 9, 2-12; Ev. Matei 18, 2335 (Pilda datornicului nemilostiv) ________________________________________ 24 L Sf. Sfintit Mucenic Eutihie; Sf. Mc. Tation 25 M Aducerea mostelor Sf. Ap. Vartolomeu; Sf. Ap. Tit 29 S (+) Taierea capului Sf. Prooroc Ioan Botezatorul; Cuv. Teodora (Post) 30 D Sf. Ier.: Alexandru, Ioan si Pavel cel Nou, Patriarhii Constantinopolului; Duminica a 12-a dupa Rusalii; Ap. I Corinteni 10, 111; Ev. Matei 19, 16-26 (Tanarul bogat) ________________________________________ 31 L Punerea in racla a braului Maicii Domnului 1 L + Cuv. Simion Stalpnicul si mama sa, Cuv. Marta. (Inceputul Anului Nou Bisericesc) 5 V + Sf. Prooroc Zaharia, tatal Sf. Ioan Botezatorul; Sf. Mucenic Urban 6 S + Pomenirea Minunii Sf. Arhanghel Mihail in Colose; Sf. Mucenic Macarie 7 D Inaintepraznuirea Nasterii Maicii Domnului; ________________________________________ 8 L (+) Nasterea Maicii Domnului 9 M Sfintii si Dreptii Parinti Ioachim si Ana; Sf. Mc. Severian; Sf. Cuvios Onufrie de la Vorona; Cuv. Teofan Marturisitorul 11 J Cuv. Teodora din Alexandria; Cuv. Eufrosin 13 S + Inaintepraznuirea Inaltarii Sfintei Cruci; Sf. Sfintit Mc. Cornelie Sutasul; +) Cuv. Ioan de la Prislop 14 D (+) Inaltarea Sfintei Cruci (Post) Duminica Inaltarii Sfintei Cruci; Ap. I Corinteni 1, 18-24 Ev. Ioan 19, 6-11; 13-20; 25-28; 31-35 (Judecarea si rastignirea lui Iisus) ________________________________________ 15 L +) Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partos; Sf. Mare Mucenic Nichita Romanul; Sf. Visarion, arhiepiscopul Larisei 19 V Sf. Mucenici: Trofim, Savatie si Dorimedont 20 S Sf. Mare Mc. Eustatie si sotia sa Teopista cu cei doi fii: Agapie si Teopist 21 D Sf. Apostol Codrat; Sf. Prooroc Iona. Odovania Praznicului Inaltarii Sfintei Cruci Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci; Ap. Galateni 2, 16-20; Ev. Marcu 8, 34-38; 9, 1 (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos)

VERTICAL 1. STRADA ... EDUCA}IEI - CRONICAR, PROMOTOR AL LIMBII ROMÂNE (GRIGORE...) 2. A INI}IA - O BAIE MIC|. 3. NU - STRADA UNDE SE PUNE “TARA LA CALE” (nom sing) 4.SCLIPIRE - CEART| 5. DIMINUTIV DE LA ION - POARTA DE RESPIRA}IE 6. RAU SI STRADA LA GHIMPATI - FISURA LA SUPRAFA}| 7. ORGANIZA}IE GUVERNAMENTAL| ANTITERORIST| RUS| (sigla) 8. FORTIFIC| - ORGANIZA}IE GUVERNAMENTAL| ANTITERORIST| AMERICAN| (sigla) 9. TREPTE DE MII DE ANI. - CÂNDVA - ZILE ROMANE 10. CAP|T - A UZA SUFICIENT 11. ~N TEM|! - MOARTE INCIPIENT|! - RISIPIRI DIN PROSTIE. 12. PRINDE B|TUT - ALTA STRAD|...CU CONOTA}II BUCURE{TENE. 13. ZBUCIUMAT FIZIC {I PSIHIC - URÂT R|U. Ilie Georgian

DIN REGISTRELE ST|RII CIVILE Iunie 2009

N|SCU}I Gheorghe Andrei Catalin - 25.07.2009 Ionescu Alessia-Andreea - 14.07.2009 Margeanu Georgiana Lacramioara 11.07.2009 Coman Mihai-Vladut - 01.07.2009

LA ANUL, VOR ~MPLINI 100 DE ANI! 1. Nitulescu Aurica din Racari, nascuta 14 oct 1910 2. Nita Dumitrana - nascuta 08 dec 1910

Bineata Ivana - Colacu, 81 ani Constantinescu Floarea - Racari, 72 ani Dinu Petre - Colacu, 80 ani Marin Lixandra - Ghimpati, 84 ani Tudorache Niculae - Racari, 60 ani Marin Serban - Ghimpati , 63 ani Marin Maria - Colacu, 72 ani Ghirita Elena - Colacu, 93 ani Nicolae Dumitru - Ghimpati, 80 ani Stefan Ion - Sabiesti, 86 ani

D ECE S E

C|S|TORII - Tanase Iamanei-Silviu cu Andreias Cornelia - 04.07.2009 - Trandafir Adrian cu Cazacu Roxana Elena 04.07.2009

L A M U LT I A N I !

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a


–

–

Publicitate

–

August 2009

pagina 20

Ziarul Prim\riei R\cari

m g

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRL SC GROUP M. MARKETING CO SRL

Telefon: 021 316 70 60/021 316 70 62/0724 232 512/0721 200 304 www.groupm.ro Oras Racari,Sat Ghergani Judetul Dambovita Cabine de paza, constructii civile si industriale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri stradale, containere si ambarcatiuni

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

Firma Modrogeanu

Luni 24, August 2009, ^ncepând cu ora 09:00 pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit la sediul prim\riei

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009: - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.

- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit - Furaje - concentrate pentru pasari Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59 - Deschis ^n fiecare zi inclusiv Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36, vinde din stoc [i la comanda: scutere, ATV-uri, biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie. Tel: 0745423016/0762449233.

Farmacia SC. TUDAL SRL O farmacie care r\spunde la toate suferin]ele dumneavoastr\ Telefon 0245-658.859

CABINET STOMATOLOGIC V| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I) TEL: 0724630875; 0769667897 INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE ELECTROTERAPIE LASERTERAPIE ULTRASONOTERAPIE

F|R| DURERI ARTICULARE DR. CARP MARIOARA 0245658250

SC PRODLIGNUM SRL Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a, Biroul IT. Colectivul redac]ional:

SOCIETATEA NOASTR| COMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DE BETOANE LA STANDARDE EUROPENE Str. Industriilor, Ghergani

Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

Farmacia Hepites SRL R\cari

Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru , IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 Email: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN:1844-7678 ~n fiecare an, la 16 august, s\rb\torim Ziua Ora[ului R\cari, prilej cu care ur\m La Mul]i Ani tuturor concet\]enilor, colaboratorilor [i edililor locali. 16 August reprezint\ [i ziua de na[tere a “prin]ului prozei române[ti memorialistice”, ION GHICA.

TELEFON, 0722.881.238 Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Domnule P r i m a r , M\ numesc____________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:___________________________ _________________________________ __________________________________ ___________________________________ ________ P | R E R E A TA C O N T E A Z |

...doar dac\ o spui!

Str. Ana Ipatescu

Cele mai competente sfaturi, gratuit de la farmacistul primar Petre Marin.

Tel:0245-658.073 SC. Agromar R\cari, Dâmbovi]a, vinde din stoc s\mân]\ de grâu [i orz produc]ie 2009

Sf. Fecioara Maria, lucrare in ulei, executata de dna Elena Ene din Ghergani

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

– cyanmagentayellowblack

Tel: 0745.219.111 –

Ziarul nr 13  

La un an de la apari]ie, Ziarul Prim\riei R\cari ureaz\ cititorilor [i colaboratorilor mult\ s\n\tate, dorin]e ^mplinite [i un c\lduros La M...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you