Issuu on Google+

Omul

GENETICĂ ŞI E VO L U Ţ I E

1


Autori: Andronache Cristina Apopei Andra Maria Bărgăoanu Irina Buzatu Ana Ciută Gabriela Costache Elena Crivăț Georgiana Tomozei Elena Editor/Online Editor: Costache Elena Luiza

Contact: elena_luiza97@yahoo.com

2


CUPRINS Evolutia 4 Supravietuirea celui mai important Evolutia omului

Neurogeneza 8

Nasterea neuronilor Migrarea neuronilor Diferentierea neuronilor Moartea neuronilor

Genetica 12

Gene dominante si recesive Dominanta si recesivitatea

Clonarea 14 Pro & Contra

3


Evolutia Evoluția este modul în care un organism s-a schimbat de-a lungul mai multor generații, formând o specie foarte diferită de strămoșii ei primitivi. Ideea evoluției a apărut încă din timpul Greciei antice. Prima teorie convingătoare despre modul de acțiune al evoluției a fost concepută de naturalistul englez Charles Darwin, la mijlocul secolului al XIX-lea. El a spus ȘTIAȚI CĂ…? că plantele și animalele produc o * Ideea de evoluție a mulțime de urmași, fost sugerată pentru însă doar un număr prima dată de grecii mic supraviețuiesc. El antici, acum mai bine a concluzionat că doar de 2500 de ani? individul cu trăsăturile cele mai utile poate supraviețui in ceea ce numea el lupta pentru existență. CHARLES DARWIN (1809-1882) a șocat lumea, și în special biserica, cu teoria lui despre selecția naturală, pe care a publicat-o in ,,Originea speciilor”, în 1859. 4


SuPRAvIEȚuIREA CELuI mAI ImPORtANt Indivizii care nu se adaptează mediului mor, lăsându-i pe cei mai potriviți să se înmulțească și să transmită caracterele utile urmașilor. În termeni populari, procesul se numește ,,supraviețuirea celor mai potriviți”. ,,În lupta pentru supravieţuire, cei mai puternici câştigă în faţa rivalilor lor, deoarece reuşesc cel mai bine să se adapteze mediului.” Charles Darwin ȘTIAȚI CĂ…? * Un alt naturalist numit Alfred Wallace a conceput aceeași teorie a evoluției ca și Darwin (și în acelașii timp), însă Darwin și-a publicat primul ideile?

APARItIA SI EvOLutIA OmuLuI Omul a aparut pe Pamant acum 1,8-2 milioane de ani.Ca oricare alta vietuitoare omul apartine imensei lumi organice (regnului animal). Procesul de antropogeneza a inceput cu milioane de ani in urma. Acum 70 de miloane de ani a aparut ordinul primatelor ,care s-a desprins din mamiferele arboricole si care s-au diversificat in mai multe linii evolutive ,din care s-au desprins Hominoizii . Din acestia s-au dezvoltat Pongidele ,stramosii maimutelor autropoide de astazi si Hominidele . Din Hominide cu aproximativ 15 milioane de ani in urma s-au desprins Ramapitecii ,din care s-au separat acum 5 milioane de ani 4 ramuri importante ,una din ele fiind ramura Ancestralus ,la care se integreaza si ustrolopitecii.

5


ȘTIAȚI CĂ…? * Ideea de evoluție a fost sugerată pentru prima dată de Australopitecii om- grecii antici, acum mai bine nivore are ca tip de baza Australopitecus de 2500 de ani?

Din Austrolopiteci se desprind 2 ramuri : Austrolopitecii robusti si Austrolopitecii omnivore .Austrolopitecii robusti,vegetarieni sunt reprezentati prin tipul Paraantropus descoperit in Africa-Kenya. La acest grup se integreaza si megaantropus Din aceasta grupa au decins 2 tipuri de urmasi: Sinantropul in China si Pitecantropul robust din insula Jawa Din Pitecantropul robust s-a format Pitecantropul cu mers drept si apoi Homo Soelensis. Sinantropul si Pitecantropul au dat nastere grupului mongol.

africanus. tot aici apartine si Pleisanthropus transpalensis si deasemenea Australopitecus Prometheus-resturile au fost descoperite in stratul inferior Oldway(Africa N-E).Dupa Australopiteci urmeaza Arhiantropicii cunoscuti sub numele de Homo erectus-aveau mersul vertical; Homo habilis -stau la originea oamenilor moderni. Homo erectus si Homo habilis au reprezentat grupari bine definite care au avut o larga raspindire

6


Paleontropii- grupa lui Homo sapiens neanderthalensis -reprezinta forme evoluate si care au atins maximul de dezvoltare in perioada glaciara Wur. Ei foloseau focul si aveau limbaj. Aveau capacitatea craniana de 1625 cm cub.Neontropii- homo sapiens sapiens intra in filiatie directa catre oamenii actuali. Ei au disparut in urma cu 30000 de ani , iar disparitia lor a coincis cu aparitia "omului de Cro-magnon", care a fost descoperit in 1868 intrun adapost din Dordagne.

ȘTIAȚI CĂ…? * Savanții au estimat că 99,99% din speciile care au existat vreodată sunt acum dispărute?

7


NEUROGENEZA Neurogeneza (nasterea neuronilor) este procesul prin care neuronii sunt generati. Neurogeneza este ac tiva in perioada pre-natala si este responsabila pentru popularea creierului cu neuroni. Pana recent, se credea ca neuronii nu se regenereaza. La varsta foarte frageda se nasc noi neuroni pentru a ajuta construirea unor cai numite circuite neurale. Oamenii de stiinta credeau ca o data ce un circuit este realizat si se afla in locul potrivit, adaugarea unor noi neuroni ar putea intrerupe curgerea informatiei si ar putea rupe sistemul de comunicatie al lor.

Se pare ca neurogeneza functioneaza si la adulti, sau cel putin doar in anumite zone ale creierului. Neuronii se nasc in permanenta predominand in doua regiuni ale creierului: in zona subventriculara, unde celulele noi migreaza catre bulbul olfactiv si in zona subgranulara, parte din hipocamp. multe dintre celulele noi nu supravietuiesc si mor, insa altele reusesc sa se integreze si sa devina functionale in tesutul care le inconjoara. Pentru unii cercetatori ai neurostiintei, neurogeneza la adulti este o teorie inca nedemonstrata.

8


Nasterea Neuronii sunt nascuti in zone ale creierului bogate in celule precursoare ale lor. Acestea sunt numite si celule stem neurale. Aceste celule au potentialul de a genera majoritatea – daca nu toate – tipurilor de neuroni si de celule gliale ce se gasesc in creier. Cercetatorii au observat cum se comporta aceste celule in laborator. Stiinta celulelor stem este una noua si in permanenta evolutie, o data cu descoperirea unor noi lucruri. Insa cercetatorii au reusit sa descrie cum se nasc neuronii din aceste celule stem neurale, iar modelul seamana in principiu cu un arbore genealogic. Celulele stem neurale se inmultesc prin diviziune. O celula se divide dand nastere la doua celule, iar acestea la randul lor, se divid dand nastere la patru celule. Atunci cand o celula se divide, se spune ca se diferentiaza. Diferentierea inseamna ca o celula noua este specializata mai mult in forma si functie. In timp ce o celula da nastere la astrocite, in final, altele vor produce neuroni sau oligodentrocite.

9

migratia neuronilor O data ce un neuron este nascut, el trebuie sa calatoreasca pana in locul potrivit. Dar de unde stiu acestia unde trebuie sa ajunga si ce ii ajuta sa ajunga acolo? unii neuroni migreaza urmand fibrele lungi ale unor celule numite glia radiala. Aceste fibre se intind din straturile interioare ale creierului pana in cele exterioare. Cu ajutorul lor, neuronii se agata de aceste fibre pana ajung la destinatia finala. Neuronii pot calatori folosind si semnale chimice. Cercetatorii au descoperit molecule speciale pe suprafata neuronilor, care se leaga cu alte molecule asemanatoare de celulele gliale din apropiere sau de axoni. Aceste semnale chimice ii „indruma” pana la destinatie. Dar nu toti neuronii ajung cu succes la destinatie. Cercetatorii au aproximat ca doar o treime ajung unde trebuie. Restul fie nu se diferentiaza, fie mor si dispar in primele 3 saptamani din faza migrarii.


Diferentierea O data ce un neuron ajunge la destinatia finala, se pune in functiune. Aceasta este ultima etapa a diferentierii si este cel mai putin inteleasa din toata neurogeneza. Neuronii sunt responsabili pentru transport si pentru asimilarea neurotransmitatorilor – pe neurotransmitatori se bazeaza informatia si comunicarea dintre doua celule. Depinzand de locatie, un neuron poate sa ia functia unui neuron senzorial, neuron motor, sau interneuron, trimitand si primind anumiti neurotransmitatori. un neuron depinde de semnalele altor celule, precum astrocitele, ce determina forma si locatia lor, ce tip de transmitatori sa produca si cum sa se conecteze la alti neuroni. Aceste celule nou nascute realizeaza celule neurale – sau cai de comunicare intre doi neuroni – care se vor afla in acelasi loc pana in perioada cand individul devine adult. In creierul unui adult, circuitele neurale sunt deja realizate iar neuronii trebuie sa gaseasca o cale sa se potriveasca in retelele deja create. Cercetatorii banuiesc ca astrocitele ar putea juca un rol similar si in creierul unui adult.

10


moartea neuronilor Desi neuronii sunt celulele cele mai longevive, foarte multi dintre ei mor in perioada migrarii si diferentierii. unele boli sunt provocate de moartea prematura a neuronilor. Loviturile puternice la cap pot omori imediat neuronii, sau ii pot omori lent, daca legaturile au fost intrerupte. Astfel oxigenul si nutrientii de care au nevoie pentru a trai nu mai pot ajunge la acestia. O vatamare a coloanei vertebrale poate intrerupe comunicarea intre creier si muschi. Neuronii care au pierdut legatura pot supravietui, insa isi pierd capacitatea de a comunica. un studiu recent a aratat ca celulele stem neurale pot genera multe tipuri de neuroni gasiti in creier si in sistemul nervos. Invatand cum sa manipulam aceste celule stem in laborator pentru a da nastere unor diferite tipuri de neuroni, ar putea implini un vis demult neimplinit: producerea de noi neuroni pentru a-i inlocui pe cei afectati sau care au murit prematur.

11


Genetica Genetica este o ramură a biologiei care studiază fenomenele și legile eredității și ale variabilității organis melor ce studiază struc tura genelor. GENE DOmINANtE SI RECESIvE Genetica este o ramură a biologiei care studiază fenomenele și legile eredității și ale variabilității organismelor ce studiază structura genelor, comportamentul genelor intr-o celula sau organism (de exemplu dominanța), modul de transmitere a caracterelor de la părinți la urmași, cat si distribuirea lor. Genele mostenite de la parinti se exprima in diferite moduri, dar probabil ca cele mai evidente sunt cele ce tin de aspectul exterior al unui individ apartinand unei specii. un exemplu concis ar fi forma urechilor, culoarea ochilor sau forma corpului.


DOmINANtA SI RECESIvItAtE Genele pot fi dominante sau recesive. In cadrul unei perechi de gene, efectele genei dominante au prioritate fata de cele ale genei recesive. De exemplu, daca mosteniti de la mama o gena pentru ochi caprui care este dominanta - si o gena pentru ochi albastri – care este recesiva – de la tata, ochii dumneavoastrea vor fi caprui pentru ca gena dominanta are prioritate. In cazul in care mosteniti doua gene dominante pentru ochi caprui, evident ca veti avea ochi caprui. Pe de alta parte, daca mosteniti doua gene recesive pentru ochi albastri, ochii dumneavoastra vor avea culoarea albastra. Acest tip de transmitere a genelor se numeste autozomal recesiva. In general, pentru ca o gena recesiva sa se poata exprima, trebuie sa fie cuplata cu o gena recesiva similara. Acestea sunt obisnuite si pot influenta modul in care se exprima genele. In putin cazuri o trasatura specifica este controlata de o singura pereche de gene. Cel mai frecvent, caracterele sunt determinate prin asocierea mai multor gene.


Clonareaaeranol Pro & CONTRA

Avand in minte procesul de clonare, ni s-ar parea destul de usor de obtinut o clona, fie ea umana, animala, sau de provenienta vegetala. E clar insa ca acest lucru tinde mai mult catre science fiction, intrucat multe dintre procesele vitale unei clonari cu succes nu au fost inca elucidate. Cu toate acestea, omenirea nu ramane pasiva atunci cand vine vorba despre solutionarea unor boli incurabile precum cancerul, Parkinson, Huntington si alte maladii genetice si nu numai. Rezolvarea ar putea consta in dezvoltarea tehnicilor de clonare umana, mai exact a unor anumite grupe de celule.


Inca din stadiile incipiente ale procesului, s-a pus problema eticii si chiar a stabilirii unui set de reguli deontologic pentru viitorul din ce in ce mai apropiat. Evident, clonarea a determinat divizarea lumii stiintifice si nu numai in doua tabere adverse. Contrar asteptarilor, partizanii clonarii sunt in numar destul de mic. In acest caz se pare ca instinctul de autoconservare primeaza, la fel cum teama de necunoscut impiedica in mare parte furnizarea de fonduri necesare aprofundarii cercetarilor si a studiilor asupra genomului uman. Desi majoritatea este de parere ca rezultatele vor avea un efect nefast asupra omenirii, este gresit sa nu luam in considerare si « partea plina a paharului », adica faptul ca noi descoperiri in ceea ce priveste clonarea vor aduce imbunatatiri uriase in tratarea afectiunilor diverse, chiar inlocuirea unor parti distruse sau compromise ale organismului. Industria farmaceutica si medicina vor fi primele si cele mai importante beneficiare ale unui program de clonare. Donarea de organe ar deveni istorie prin « cultivarea » externa a organelor necesare, adica in afara corpului pacientului.

15


Genetica&evolutie