Page 36

E5_2017 Q8_E9/2008 8/21/17 3:09 PM Page 36

OPINII

De ce nu vă mai cred! Pentru Omul și Profesorul Cornel Bianchi : Drum bun către Lumină Într-un număr trecut al revistei mi-am permis să atrag atenția asupra publicării de către AMA (American Medical Association) în 2016, a unui ghid de orientare pentru comunități cu privire la selecția iluminatului cu LED cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra omului. Cum era de așteptat, toate organizațiile fabricanților și vânzătorilor de LED au „sărit la gâtul” AMA.

De menționat că Asociația Medicală Americană (AMA) a emis un raport de avertizare încă din 2013 intitulat "Efecte negative asupra sănătății umane datorate ilu minatului nocturn", în care se menționează că "expunerea la lumină excesivă pe timp de noapte, inclusiv folosirea extinsă a diverselor mijloace electronice, au exacerbat tulburări de somn, în special la copii și adolescenți.” AMA, de asemenea, spune că întreruperea ritmului circadian și de somn datorită utilizării nediferențiate a luminii pe timp de noapte poate crește riscul pentru multe dintre bolile vieții moderne. Atunci AMA n-a avut parte de un asemenea atac, cum a avut parte anul trecut. Încă nu începuse frenezia noii paradigme și nici noul model de business în Lighting: LED-ul... Omenirea a evoluat într-o lume cu spectrul de lumină derivat din lumina solară și absență a luminii în timpul nopții. Flacăra opaițului, focul și în ultima sută de ani lămpile clasice emit puțină lumină în spectrul albastru și există studii care susțin că lumina spectrului non-natural poate avea efecte profunde asupra multor aspecte legate de fiziologia umană. Oamenii primesc mai mult de 90% din informație prin intermediul luminii. Foreceptorii cu conuri și tije formează imagini și trimit informații prin intermediul celulelor ganglionare retiniene către creier pentru reconstrucția imaginii. Conform medicilor „celulele ganglionului retinian care exprimă melanopsina fotopigmentată constituie 1-2% din celulele ganglionului retinian în retina adultă. Sunt fotosensibile și integrează infor mațiile photice din tije și conuri pentru a controla adap tarea formării nonimagice. Spectrele și vârful de fotopigmentare melanopsinică este situat în jurul luminii albastre cu lungimea de undă de 480 nm”. Credem că este important ca politicienii, oamenii de știință, producătorii și desigur consumatorul să înțeleagă riscurile potențiale de „noxe albastre excesive” pe timp de noapte asupra sănătății umane. Înțelegerea funcției melanopsinei permite recunoașterea efectelor fiziologice considerabile ale luminii al bastre, care este din ce în ce mai prezentă în societatea modernă, care utilizează LED-ul atât în „videoinformație” cât, mai ales, în ultimii cinci ani, în iluminat. Revoluția neanticipată a echipamentelor de iluminat cu LED-uri și-a extins efectul dincolo de lumina vizibilă: oferă o cantitate mult mai mare de lumină albastră în comparație cu alte surse de lumină (incandescentă, halogen, fluorescent) iar efectele acesteia depind de momentul, intensitatea, 36

ELECTRICIANUL 5/2017

durata și conținutul spectral al luminii. Conform studiilor medicale, „lumina albastră are cea mai mare energie fotonică din spectrul vizibil și pătrunde ușor prin cornee și lentilă pentru a ajunge în retină, ceea ce poate avea ca rezultat afectarea retinei, un fenomen cunoscut oftalmologilor drept "pericol de lumină albastră" sau „efect fototoxic”. Dezechilibrarea ritmului circadian are efecte asupra îmbătrânirii și se consideră că este implicată în dezvoltarea tulburărilor legate de vârstă, cum ar fi depresia, diabetul, hipertensiunea, obezitatea și cancerul. Reglementarea adecvată a ritmicității circadiene prin iluminare adecvată este, prin urmare, esențială. Această perspectivă prezintă riscurile potențiale de lumină albastră excesivă pentru sănătatea umană prin întreruperea ritmului circadian și a lipsei de somn. Din punctul nostru de vedere, ca ingineri de formație, nu credem că trebuie neglijate studiile și concluziile medicilor. Având în vedere prin ce școli și Institute de Cercetare trec oamenii aștia până ajung Doctori în Medicină și pot publica astfel de informații, cred că ar trebui să ținem seama doar de concluziile Medicinei. Și alte organizații precum Agenția Franceză pentru Sănătate (ANSES) și Comitetul științific privind riscurile emergente și noi identificate (SCENIHR) au preocupări încă din 2012 și concluzionează că, deși prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la efectele pe termen lung ale expunerii la lumina bogată în albastru asupra sănătății umane, exista un risc potențial „fototoxic” asupra retinei și un potențial impact negativ asupra somnului și a „biologiei non-vizuale circadiene”. Există o serie continuă de articole găzduite de „Npj: Nature Partner Journal” care dezvoltă diferite teme pe același subiect, există preocupările de la Heilderberg ale Dr. Alexander Wunsch, un expert recunoscut pe plan mondial în fotobiologie. Cei ce susțin că nu există informații sau studii suficiente… n-ar trebui decât să mai citească. Dar iată și frișca de sub cireașă (sau în zicere tradițională: coliva de sub bomboană)…

ELECTRICIANUL 5 2017  

ELECTRICIANUL 5 2017

ELECTRICIANUL 5 2017  

ELECTRICIANUL 5 2017

Advertisement