Page 1

n Toponomàstica noa in Dolianova/Partiolla. Sos cartellos turìsticos sunt in tres limbas (sardu, italianu e inglesu). In su cartellu a s’intrada de onni bighinadu b’est un’istòria curtza de su situ e una fotografia de su logu comente fiat unu tempus.

NOAS...

2

n In custa dies b’at àpidu s’atu de cuntzessione de sa tzertificatzione ISO de calidade (9001:2008) a su Tzentru de Terminologia TERMCAT, incarrigada de istabilire sos tèrmines de su catalanu. L’at chertu s’Assòtziu Ispagnolu de Normalizatzione e Tzertificatzione.

MARTZU

> p. 02 Otzitània: mùsica e limba

2010

PREJU

0€

> p. 04

Intervista a A. Rapa, de su grupu musicale GAI SABER > de Diegu Corràine

“S’afirmatzione de una limba, o mègius, sa defensa sua, cheret fata in antis de totu cun sos rapresentanetes suos in sas Istitutziones. S’artista est mescamente unu testimòngiu.”

François Alfonsi: autonomista corsicanu in su Parlamentu europeu Intervista > de Alessandro Michelucci

LIMBAS NATZIONES CULTURAS noas documentos intervistas PUNTA DE BILLETE

Raighinas mannas, ma s’àrbore? CÀPITAT A S’ISPISSU chi cando unu est in pelea, pòveru e dèbile in su tempus presente, e tenet timòria de su tempus venidore, andet a si chircare pasu, fortza e glòria in su tempus coladu, in s’ammentu de su chi est istadu o chi “forsis” est istadu, si no isse sos mannos suos. E si nde cuntentat e si nde tzatzat. In s’ìnteri, su mundu li colat in dae in antis, ma isse no est capatzu de lu cambiare o no nde tenet sa gana de lu fàghere. Dae annos in Sardigna b’at una moda chi l’assimìgiat: libros, istùdios, teorias, ideas, totus interessados a istabilire, afortire sas glòrias de su tempus coladu, in sos sèculos e in sos millènnios. In cherta de sinnos, limbas, sìmbulos. E totus faghent a bìnchidas de pare a chie, de teoria, nde bogat a campu una prus originale de s’àtera. Belle semper a cuntierra e no a cunfrontu. In cherta de s’edade de s’oro chi non semus como? A forrograre in su tempus coladu andat bene, e finas a chircare raighinas, ma pro sarvare e afortire s’àrbore chi s’est formadu. E imbetzes nono, su prus de sos chi si bortant a su tempus coladu si nd’importat de su presente. Sa gherra pro s’ufitzialidade de sa limba, chi est su coro de s’identidade nostra, lu mustrat craru: cadaunu a contu suo, a bria, bantende superioridades de s’unu contra a s’àteru, e belle semper… in italianu. eja

LÌTERA ABERTA DE SU COMITADU PRO SA LIMBA SARDA A SA CRÈSIA SARDA

Sa Crèsia nostra de oe, finas in limba sarda S

u pòpulu sardu at imparadu a pregare in sa limba sua e cun sa limba sua – comente at ammentadu Beneditu XVI in sa prima vìsita sua a Casteddu–, at cantadu su Sennore, Nostra Sennora e, in chentinas de gosos, sos santos. Cando su Papa at lèghidu unu versu de s’oratzione “Deus ti sarvet Maria”, sa tocheddada de manos sentida de sas mìgias e mìgias de fideles presentes fiat forsis finas un’espressione de cuntentu pro sas paràulas pronuntziadas dae Isse in sa limba issoro e de su disìgiu de un’impreu normale de sa limba materna in cada atividade e, mescamente, de sa Crèsia sarda. S’impreu non discriminadu de sa limba sarda e de sas alloglotas est una finalidade galu a cròmpere. Sa discriminatzione linguìstica in Sardigna no est s’ùrtimu fatore de discumbèniu e de ritardu de s’Ìsula e cuntrìbuit a derrùere sas comunidades e sas famìlias. Su Comitadu est reconnoschente a totu sos òmines de Crèsia chi, cun su coro issoro sunt ligados a sos ùmiles e cun issos ant pregadu, in sardu. Si oe tenimus òperas e mèdios medas pro afortire s’impreu de sa limba nostra, unu mèritu mannu lu tenent finas sos òmines de Crèsia chi ant publicadu ditzionàrios,

libros in prosa e poesia, e registradu maneras de nàrrere e limbàgios de cada chirru de Sardigna, mantesos bios dae sa traditzione nostra mègius. Est cun dispraghere mannu e timòria chi su Comitadu pro sa limba sarda annotat comente, in su documentu de cuncruimentu de su Sìnodu diotzesanu de Casteddu de su 7-2-2010, s’ùnicu riferimentu a su ligàmene istrintu intre sos sardos e sa limba issoro siat presente in sas paràulas de Joseph Ratzinger e comente non siat istadu bogadu a lughe, in s’anàlisi crara e profunda, su cuntributu a sa crisi culturale, sotziale e econòmica dadu dae su tentativu de iscantzellare sa limba de sos sardos dae sas iscolas maternas a s’universidade e in sos mèdios de informatzione. In àteros logos de Europa, in ue istant minorias linguìsticas, sa Crèsia tenet rispetu e òperat in favore de sas limbas impreadas dae cussos pòpulos pro faeddare a Deus. Unu rispetu non formale, comente semus seguros chi sa Crèsia sarda tenet pro su sardu e sas àteras limbas alloglotas de Sardigna, ma espressadu in sa pràtica cun s’impreu in crèsia, in sas missas, in sas professones, in sos iscritos e in totu sos mamentos de oratzione.

Custu càpitat petzi in intro de sas minorias prus tuteladas dae sos Istados, comentesa catalana, sa basca, sa friulana, ma finas in cussas, comente sa corsicana, chi non tenent tutela anàloga. Su Comitadu pro sa limba sarda non tenet peruna voluntade de si nch’intrare in chistiones chi petocant a sas gerarchias eclesiàticas, ma intendet su dovere de s’incumandare, cun coro ùmile e reverente, a sa Crèsia sarda, a manera chi issa non fatzat mancare s’agiudu determinante suo in s’òpera de renàschida de sa limba e cunsideret a su nessi sa possibilidade de reconnòschere, movende dae su Sìnodu suo, s’esistèntzia de sa limba sarda e de sas àteras limba alloglotas de sa Sardigna e òperet, a su mancu, pro un’impreu issoro normale e ufitziale. n Comitadu pro sa Limba Sarda

“In sa galàssia de sas limbas, cada paràula est un’isteddu” EDITORIALE

DERETOS LINGUÌSTICOS

17 de martzu de su 2011

Isvilupu identitàriu Carta de identidade in sardu? Eja Sa crisi produtiva, econòmica, sotziale, culturale tenet a su nessi 60 annos, sos de s’Autonomia, sos de sa Renàschida e de sas Cumissiones parlamentares chi ant favoridu petzi assitentzialismu e passividade. Su sistema sardu, como est fundadu in s’isfrutamentu de risorsas non sardas, in s’abbandonu de sos sartos, in unu turismu postu in crisi dae ofertas esternas. Non tenende unu progetu de isvilupu identitàriu, basadu in un’idea de “soverania”, sa Sardigna est prus assugetada a sas leges de su mercadu esternu chi nos cheret consumidores e non produtores, clientes e non meres, dipendentes e no indipendentes. Esportadores de bratzos e como de mentes, semus in una crisi demogràfica noa: si nch’andant medas giòvanos in cherta de novidade pro afortire àteras economias e demografias, s’isbòidant domos e biddas, non sunt benende a istare fortzas chi tenent gana de isvilupu integradu in sa cultura nostra ma pensionados de mesu Europa, chi non podent tènnere gana de isvilupu ma petzi de pasu: Sardinien, Sardinia ma non Sardigna arriscamus de èssere! eja

Unidade de Itàlia. Ite?

In tempos de “federalismu” e de “esplosione” de sos istados, forsis pessamus chi siat craru it’est istadu su protzessu de formatzione de s’istadu italianu: sa cunchista de unu territòriu peninsulare e insulare fata dae su Rennu de Sardigna (chi giai assugetaiat e non rapresentaiat sa natzione sarda), in intro de una pretesa unione natzionale italiana, in ue, però, sa majoria “italiana” at negadu sos deretos de sas natzionalidades inclùdidas, mescamente sa friulana e sa sarda . Finas a su 15 de nadale de su 1999, cando sa Lege 482 at reconnotu in manera ogetiva chi s’istadu italianu est plurinatzionale. Su 17 de martzu de su 2011 ant a rùere sos 150 annos de sa formatzione de s’istadu italianu, ma in totu sos artìculos chi nde faeddant est binchende sa retòrica de s’identificatzione de istadu=natzione italiana, una e indivisìbile. Non podimus pretèndere chi intelletuales e polìticos de sa “majoria” italiana presentent una bisione plurinatzionale de sa Repùblica, cun sas natziones italiana, sarda, friulana, etc. Ma a su nessi in Sardigna nos devimus isfortzare de mustrare publicamente chi in su 1861 est nàschidu unu “istadu” in ue sa natzione italiana at impostu su podere suo a sas àteras natziones, sena las reconnòschere e lis dare sos deretos chi lis tocant, finas su de si chèrrere soveranas. Cosa chi un’istatutu sardu nou diat pòdere o dèvere pretèndere. Ma de totu custu diat tocare a nde faeddare, in Sardigna, deretu. eja

Cun  unu decretu, de reghente, su ministru Maroni at dadu sa possibilidade a sas Comunas ladinas de tènnere una Carta de identidade bilìngue, comente giai càpitat a sa comunidade tedesca, a s’islovena e a sa baddeaostana. Est beru chi si tratat de s’atuatzione de s’istatutu ispetziale trentinu-tirolesu, ma ite proibit a sos Sardos, chi tenimus istatutu ispetziale, semus sa segunda limba de sa Repùblica pro mannària e semus reconnotos dae sa Lege 482/99, de tènnere finas nois una carta de identidade bilìngue, finas in sardu, comente sa proa chi mustramus in costàgiu? Diat èssere una manera cuncreta, pràtica, de reconnòschere e manifestare a totus e in totue s’identidade natzionale e linguìstica nostra. Diat tocare a formare unu movimentu trasversale de amministradores pro la pedire deretu a su Ministru! A bi proamus? n Diegu Corràine

A PÀRRERE MEU

Sos Sardos e s’iscritura Sunt essidas a craru in custos meses colados pedras, brunzos e terralla a cantzos cun iscritas antigas meda e àteras nde sunt agatende in sas pedras de unos cantos nuraghes. Pro chie si nd’est interessende, mescamente Luisi Sanna e sa fìsica de Parma Aba Losi, non b’at duda peruna: sunt iscritas fatas sèculos in antis chi a Sardigna es-

SIENDAS DE SARDIGNA

Chrysos,

licore nou, lèbiu, de 23 grados alcòlicos, tiradu dae S’Erba de Santa Maria (Helichrysum italicum), connota dae s’antigòriu pro sas propiedades curativas suas. Distilleria Silvio Carta S.r.l. c/ de Roma 2, 09070 Baràtili (OR) / www.silviocarta.it

In sa fotografia: sa nae de terralla iscrita agatada in Teti

serent cròmpidos sos Fenìtzios, dae su sèculu 11 a su 14 in antis de Gesugristu. E – narat Sanna – finas sa losa de Nora, cunsiderada dae àtere fenìtzia, est iscrita in nuraghesu. Sas lìteras sunt, su prus, protosinaìticas e protocananàicas, ma b’at finas sinnos cuneiformes ugarìticos, àteros glubitas e fenìtzios arcàicos, in prus de lìteras chi diant dèvere èssere elaboratzione autònoma de sos fraigadores de nuraghes. S’iscritura sarda de tando, o de gosi o de gasi,

benit dae s’Oriente mediterràneu, in ue oe b’at Palestina, Israele, Sìria, Lìbanu e finas su Jemen. Chi sos iscribas esserent allogados a sos sardos o chi esserent in fatu a aristocràticos orientales dominende tretos de Sardigna, craru non s’ischit. E ite b’at iscritu in custos repertos? Roba religiosa su prus ma finas nùmenes, che, pro nàrrer in sa losa de Nora, a Efis, chi sos cristianos oe vènerant: Santu Efis. Calicunu de custos repertos nùmenat sos SRDN, sos Shardana, chi sunt sos giùighes de traditzione ebràica e siat su pòpulu connotu finas dae su sèculu 14 in Egitu e in s’Oriente mediterràneu. In belle totus, b’at su nùmene de Deus, su matessi JHWH, Jahvè, chi teniant finas sos ebreos. Jah-

vè, duncas, fiat su matessi deus, siat in Sardigna e siat in s’Oriente, chi sos sardos abitaiant finas 1300 annos e prus in antis de Gesugristu. Est un’istòria, sa chi essit a campu dae custas iscritas (oramai belle sessanta), chi mudat totu su chi finas a como amus ischidu ca gasi nos ant imparadu. Sa Sardigna no at isetadu sos fenìtzios pro imparare a iscrìere, su fenìtziu no est sa prima iscritura in s’Otzidente mediterràneu, sos sardos sunt essidos dae sa preistòria non cun sa cròmpida de sos pòpulos levantinos e cun su domìniu romanu, ma sèculos medas in antis. Pessende a custu, si cumprendet pro ite s’archeologia ufitziale sarda e italiana est faghende mustra de nudda. n Zuanne Frantziscu Pintore

UNESCO

21 de freàrgiu de su 2010

Die internatzionale de sa limba materna Sa Die Internatzionale de sa Limba Materna est istada proclamada dae sa Cunferèntzia Generale de s’UNESCO in su mese de santandria de su 1999. Cada annu, dae su 2000, in custa data s’organizant eventos chi punnant a promòvere su multilinguismu e sa diversidade culturale. Ocannu, est tzelebrada in intro de s’Annu internatzionale de s’acurtziamentu de sas culturas 2010.

Pro imbiare noas o pedire informatziones: noas.eja@gmail.com

Sas limbas sunt su mèdiu mègius pro preservare e isvilupare su patrimòniu culturale nostru tangìbile e intangìbile. Cada initziativa pro promòvere sa difusione de sas limbas maternas, in su matessi tempus «at a servire a afortire sa diversidade linguìstica e s’educatzione multilìngue, ma finas a crèschere sa cussèntzia subra de sas traditziones linguìsticas e culturales de su mundu e a ispirare a sa solidariedade basada in sa cumprensione, sa tolleràntzia e su diàlogu» narat s’Unesco. Pro custu, s’Organismu de s’Onu incarrigadu de s’Educatzione, sa Sièntzia e sa Cultura at organizadu in Parigi unu Simpòsiu internatzionale su 22 e 23 de freàrgiu coladu pro tratare sos temas: «Ligare sas limbas mundiales e sas locales » e « Tradutzione, cumprensione mùtua e istereòtipos ». Una sessione de informatzione est istada dedicada a s’Atlante de sas limbas in perìgulu in su mundu, publicadu dae pagu tempus. In prus, b’at àpidu duas presentadas: sa prima dedicada a s’educatzione multilìngue cumintzende dae sa limba materna e sa segunda dedicada a su tema “Tecnologias e limba materna: amigas o inimigas?”. eja

NATIONALIA, noas de sas natziones sena istadu > http://www.nationalia.info


2 NOAS

Intervista: Gai Saber RIVISTA

Martzu_2010

Otzitània: mùsica e limba

sa ghironda, istrumentu traditzionale otzitanu, protagonista finas de sa mùsica otzitana moderna

INTERVISTA A ALESSANDRO RAPA, DE SOS GAI SABER Sa funtzione de sos movimentos musicales modernos in sa crèschida de sa cussèntzia natzionale est manna a beru. Ca torrat a bia sa limba, s’istòria, sa traditzione e sa voluntade de “èssere, esistire” cun unu limbàgiu universale: sa mùsica. Custu est capitadu finas in s’Otzitània italiana, cun unu de sos grupos prus famados: sos Gai Saber. ■■Cale est s’idea chi bos at cumbintu a fàghere nàschere su grupu? Dae su 1992 sa finalidade de su grupu est istada s’unione de sa traditzione de sa mùsica de ballu otzitanu e de sos cantzos musicales de sos trovadores de s’època mèdia cun sas sonoridades de sa mùsica de oe; paris cun sos istrumentos tìpicos traditzionales (ghironda, organeddu, cornamusa, flàutos e totu gai) sos Gai Saber inserint istrumentos modernos e mescamente timbros eletrònicos, cando chi s’arrangiamentu faghet riferimentu a sos aspetos diferentes de sa mùsica cuntempoorànea. ■■Ite messàgios veiculades cun sas cantzones bostras? Sa defensa de sa diferèntzia e de sas minorias, in antis de totu. A cantare in otzitanu e a isposare sa mùsica traditzionale cun sa mùsica de oe (pro nàrrere, s’eletrònica) rapresentat un’issèberu pretzisu contra a s’omologatzione culturale e artìstica de su mundu de oe. ■■E in s’ùrtimu discu? Nos acurtziamus de prus a sas sonoridades latinas e mediterràneas, semper cun una mirada forte a sa traditzione e a s’eletrònica. S’arresonu est su de mòida, creo chi su percursu nostru siat coerente. De seguru, un’identificatzione prus manna cun sa defensa de sos deretos de totu sas minorias, culturales, econòmicas, sotziales, siat maturadu mescamente in “La fàbrica occitana”, s’ùrtimu discu nostru. ■■Comente ais cuntribuidu a s’afirmatzione de s’Otzitània? Ispero chi su cuntributu non siat mìnimu, ma creo chi sa batalla in su campu culturale siat semper unu passu minore a beru pro otènnere su resurtadu, chi in fines est su chi contat. S’afirmatzione de una limba, o mègius, sa defensa sua, cheret fata in antis de totu cun sos rapresentanetes suos in sas Istitutziones. S’artista est mescamente unu testimòngiu. ■■ Ite bos paret sa reatzione de su pùblicu bostru de sas “majorias”?

GAI SABER, traditzione e modernidade Sos GAI SABER sunt unu grupu chi naschet in s’àrea linguìstico - culturale otzitana, est a nàrrere in cuddas baddes piemontesas in ue si faeddat sa limba d’Oc antiga. Su progetu Gai Saber naschet cun custa voluntade in su 1992, comente Kalenda Maia. Dae su 1996, su nùmene de su grupu est devènnidu Gai Saber, in s’ispìridu de una continuatzione de ispiratzione a sa mùsica otzitana de sas orìgines. Su nùmene benit dae unu disafiu poèticu antigu intre literados de su sèculu 14. Sos testos e sa mùsica si ispirant duncas a una traditzione orale rica a beru e a sos ritmos de sos ballos otzitanos. In su CD ELECTROCH’ÒC - produtzione 2002 Bagarre Records – su grupu tenet unu cambiamentu istilìsticu nou, furriende-si a una coniugatzione prus profunda intre sos timbros de sos istrumentos traditzionales e sa mùsica eletrònica. In ELECTROCH’ ÒC ritmos de sa mùsica de ballu de sa traditzione otzitana cunvivent cun atmosferas

ÀTERAS LIMBAS

Curiosa, ma variàbile, cunforme a sos moimentos e a sas èpocas. Sos annos ‘90 in custu sensu fiant prus vitales a beru. A pustis de su 2004, cun s’afirmatzione di una crisi econòmica e culturale evidente chi vivimus galu como, s’interessu de sas majorias est minimadu, e sos interessos musicales si fùrriant a territòrios prus pagu aventurosos e prus omologados. Creo chi siat unu fatu fisiològicu. ■■Comente bidides su tempus benidore de sas limbas de sas natziones sena Istadu, che a s’otzitanu, su friulanu, su sardu e totu gai? At a èssere totu in relatzione a sa difusione de s’insignamentu iscolàsticu de sas limbas. S’esperièntzia de sas iscolas privadas de Frantza cun s’insignamentu in otzitanu de totu sas matèrias (sas chi si narant Calandretas) est de grandu importu. Est una manera pro mantènnere, in su campu de s’iscola, s’otzitanu comente limba de relatzione, e custu creo chi siat fundamentale pro sa vitalidade de una limba.. . sa règula est otzitanu in iscola, frantzesu in domo, cunsiderende s’inevitabilidade de su minimòngiu de s’impreu de onni die de sa limba in àmbitu sotziale. Unu chilivramentu de sas partes chi at cuntribuidu a mantènnere sa limba bia. Non creo a sas istatìsticas reghentes chi mustrant s’esistèntzia de un’Itàlia dialetale galu vitale. Su caminu est in foras de sa sotziedade tzivile e de sa famìlia, est in intro de s’iscola. Calicunu at a fàghere cara mala cando at a lèghere unu discursu de custa casta, e diat pòdere nàrrere: ma, tando, a ite servit a mantènnere sa limba? Deo torro custa imposta: servit a s’èssere pròpiu, a s’identificatzione de sesi, a si fàghere mannos de sas particularidades. Una cosa de fundamentu pro cale si siat òmine chi si chèrgiat nàrrere tale, non petzi pro chie istat in unu terrritòriu in ue si faeddat una limba minoritària. ■■Sos giòvanos sardos ite devent fàghere cun limba e mùsica? No amus nudda de insignare a sos Sardos, si in casu amus carchi cosa de imparare. Pesso a su biadu de Andrea Parodi, a Franca Masu, a Elena Ledda, a sos grupos mannos a tenore, a sos Calic, a su grandu Totore Chessa. Onniunu sighit su caminu suo comente mègius creet... n Pregontas de Diegu Corràine

jungle e triphop, e sas melodias de sos trovadores antigos, ìnnidas in s’essentzialidade pura issoro, addòviant sos loops e sos campionamentos. Su traballu nou l’ant presentadu cun èsitu in su 2002 in Itàlia (Piemonte, Emilia Romagna, Lombardia) e finas in Frantza (Estivada di Rodez, Grenoble, Marsiglia) e in Olanda (TSJOCHFESTIVAL de Beetsterzwaag - Drachten). In maju de su 2006 est essidu pro sa Felmay (www.felmay.it) su cd nou de sos Gai Saber, “La fàbrica occitana”.In su 2006 i Gai Saber ant leadu parte in sos cuntzertos de sa MEDALS PLAZA in ocasione de sas OLIMPIADES DE IERRU 2006 de TORINO, a costàgiu de isteddos internatzionales che a Kelly Clarkson, Duran Duran, Famiroquai, Anastacia, Whitney Houston, Avril Lavigne, Ricky Martin, Lou Reed, Paolo Conte, Ennio Morricone. Su grupu at leadu parte in belle binti annos a eventos cuntzertìsticos medas in Itàlia e in unos cantos Istados europei, e traballat finas como in su setore iscolàstico - educatzionale pro su promovimentu de sa limba e de sa cultura d’OC. Post.el.: info@gaisaber.it - Situ inforàticu: www.gaisaber.it

Mensile totu in friulanu

  Boa Sr si fiat sarvada dae su maremotu destruidore de su mese de nadale de su 2004. Sa linguista Anvita Abbi, chi l’at addoviada prus de una bia, s’ammentat de una fèmina chi teniat unu sensu de s’umorismu rimarcàbile e un’iscantzada de risu comunicativa. Belle gai, sufriat una solidade manna ca no aiat interlocutores in s’ùnica limba chi issa manigiaiat cun fatzilidade.  In Canada, unu comitadu de traballu federale subra de sa defensa de sas limbas aiat naradu in su 2004 chi petzi tres de sas 60 limbas autòctonas si podiant sarvare in Canada si non si leaiant mesuras de urgèntzia.  S’UNESCO, pro parte sua,  pessat chi prus de sa medade de sas 6000 limbas faeddadas in su mundu est minetzada. A pàrrere de custa organizatzione, sas limbas dominadoras che a s ‘inglesu, s’ispagnolu e su tzinesu nch’ant a tudare sas limbas minoritàrias a unu ritmu semper prus lestru.

Portu Turre / Poltu Torra

Su primu nùmeru de “La Patrie dal Friûl” essit su 24 de freàrgiu de su 1946 a 10 francos, cun su tìtulu “Patrie dal Friûl”. Fiat unu fògiu indipendente chi essiat onni chida e presentaiat su sìmbulu de s’àbbila de su Patriarcadu de Aquileia e s’iscrita “di bessôi” (trad. “a sa sola”). Como sa rivista tenet cadèntiza mensile, 32 pàginas imprentadas a duos colores e onni mese proponet in su situ internèt www. lapatriedalfriul.org totu sos contenutos de su mese in antis. Sos artìculos sunt iscritos in friulanu istandard e in grafia ufitziale cunforma a sas règulas definidasdae sa L.R. 15/96 e modìficas sighentes. Su diretore est Andria Valcic, chi dae

Ràdiu VN trasmitit in sardu: RIflessiones_Cunsideros a propòsitu de temas diferentes. Meditatziones de s’Evangèliu. Sos programas leant in cunsideru una parte de sa Bìblia, cun unu cumentu. Sas trasmissiones sunt: cada giòvia a sas 5,30; 12,10; 17,40 e 23,40 e sa domìniga a sas 3,00; 7,35; 14,32 e 19,45. Cada trasmissione durat unos 15 minutos e est cuidada dae Antoninu Mele de Thiniscole. Finas a como est agradende meda e duncas at a sighire a èssere posta in unda. Pro custas trasmissiones RVN non retzit perunu agiudu pùblicu, comente càpitat imbetzes pro àteras ràdios chi, cando agabbat su dinare... torrant a s’italianu! Coment bos est bènnida s’idea? «Semus in Sardigna e pessamus chi siat una cosa agradèschida dae sos ascurtadores a propònnere in sa limba locale su messàgiu chi cherimus comunicare» at decraradu a Eja su presidente de RVN, Markus Döring. Ambas trasmissiones si podent ascurtare in: www.radiovitanuova.org/ ascolto-programmi/Sardo/372.html).

R. Cuore, Aristanis

ghennàrgiu de su 2010 at leadu s’incàrrigu a pustis de Andria “Dree” Venier, chi aiat leadu s’eredidade de don Antoni Beline, mortu galu giòvanu in su 2007. Sa lìnia noa proposta giai dae Dree Venier presentat una rivista interessada a sa càusa friulanista (in sa coberta si podet lèghere: “par un Friûl plui furlan”, pro unu Friuli prus friulanu) cun una cara moderna. La Patrie tenet gràfica galana e moderna, cunsiderada dae sos giornales locales una de sas prus bellas de Friuli: a su puntu chi in su 2009 at leadu parte a sa mustra internatzionale de gràfica e disinnu de giornales «Colophon» in Lussemburgu. n Christian Romanini

Custa ràdiu tenet duas trasmissiones in sardu chi si podent finas intendère in internèt (www.radiocuore.net): Ischire_Noas e problemas de atualidade. De Ischire, como suspesa, si podent intèndere sas puntadas coladas. Biddas_Istòrias, atualidade, pessonàgios de sas biddas sardas, in càmbiu, est semper in unda, in oràrios istabilidos. Su redatore est Frantziscu Pirisi.

R. Macomer, Macumere In sardu RMC tenet custas trasmissiones, chi si podent finas ascurtare in internèt (www.radiomacomer.com): Poetas_Versos e vidas de sos poetas cuntemporàneos. Manos imbenteras_Manualidade creativa de fèminas e òmines sardos. Ite novas_Intervistas a pessonàgios de gabbale. Boghes pitzinnas_Limba e cultura sarda in sas iscolas. Su prus de sas trasmissiones est cuidada dae Pàulu Pillonca. Si nos cheres informare de àteras Ràdios chi trasmitint in sardu, iscrie·nos: noas.eja@gmail.com

bene bènnidos a OpenOffice in sardu OpenOffice.org est una sèrie de Aplicatziones informàticas pro s’amministratzione de un’ufìtziu, chi podet èssere impreada cun lissèntzia lìbera e Còdighe Abertu chi nde cunsentit sa distribuzione gratuita, cumpatìbile cun su pachete Office de Microsoft. Leghet e iscriet documentos in sos formados de sos produtos prus connotos in su mercadu e in su formadu OpenDocument, istandard ISO. In prus, cunsentit s’esportatzione in formadu PDF. OpenOffice.org si podet imprere in manera lìbera, gratùita e legale in cada cuntestu pùblicu, privadu, professionale e aziendale. Pro lu localizare in Lsc, amus formadu un’iscuadra de tradutores voluntàrios, in intro de grupu Infoprogramas in sardu. Pro si nche marcare a su grupu de traballu e leare parte a riuniones organizativas o forum, iscrie a: noas.eja@gmail.com

ESPERIÈNTZIAS DE IMPORTU n CATALUGNA > “Si us plau, parla’m en català” Sa Prataforma pro sa Limba  at postu in caminu, in collaboratzione cun su Cunsòrtziu pro sa Normalizatzione Linguìstica e sa Fundatzione Jaume Bofill, s’atzione de propaganda “Pro praghere , faedda·mi in catalanu ”, cun s’idea de sensibilizare sos catalanos a sa netzessidade de non cambiare  limba cando faeddant cun gente bènnida dae foras e de dare a sa limba catalana unu ruolu de inclusione e coesione sotziale. Prus de 200 entidades ant aderidu a custa initziativa, chi includet s’editzione  e distributzione de 90.000 cartulinas in ue b’at custa agiunta: in cada cartulina, una pessone bènnida dae foras pedit a sa sotziedade chi l’acollit chi no lu discrìminet e li faeddet in catalanu. De custas cartulinas bi nd’at de 14 tipos diferentes, e, in sos meses chi benint, ant a fàghere arribbare sos diferentes modellos  unu a unu. Pro nd’ischire de prus, podides visitare su situ www.parlacatala.cat n SARDIGNA > BABEL FILM FESTIVAL  In sos meses de santugaine e santandria de ocannu in Casteddu ant a istrangiare su “Babel Film festival”, cuncursu nàschidu cun s’obietivu de abbalorare e promòvere su tzìnema de sas minorias linguìsticas. S’eventu est istruturadu in sas setziones “Contu tzinematogràficu” e “Documentàriu “ e naschet dae un’idea de Paule Carboni, Tore Cubeddu e Antoneddu Zanda, cun sa collaboratzione, in mesu de sos àteros, de sa Comuna de Casteddu, de  sa   “Societa’ Umanitaria-Cineteca Sarda”, de sa “Federazione Italiana Circoli del cinema”, de sa Provìntzia de Casteddu e de Cinecitta’. “Si tratat de un’initziativa nàschida in su coro  de su Mediterràneu”, narat Tore Cubeddu, “e duncas est aberta a totu sos registas chi in sas òperas issoro  impreant o ant impreadu su corsicanu , su bascu, su catalanu, su sardu e àteras limbas minoritàrias”. Su primu prèmiu est de 3.000 èuros: In prus, b’at su reconnoschimentu de1500 èuros cunferidu dae su giuria formada dae sos sòtzios de sos tzìrculos de su tzìnema e 2000 èuros riservados a su regista chi at bìnchere  su prèmiu “Citta’ di Cagliari”. Sa partetzipatzione  a su cuncursu est de badas e sas òperas cherent imbiadas  intro de su 31 de trìulas a sa segreteria de su “Babel Film Festival”, inche sa Societa’ Umanitaria-Cineteca Sarda in viale Trieste 118 in Casteddu n Hammarberg, cumissàriu europeu >   ‘’ Prus rispetu pro sas limbas minoritàrias ’’   ‘’ Sos deretos linguìsticos oramai sunt causa de discòrdia in intro de paisos europeos medas. Sa negatzione issoro ledet sos deretos umanos e  faghet nàschere tensiones intracomunitàrias’’, at naradu su Cummissàriu pro sos deretos umanos Thomas Hammarberg in su   ‘Puntu de  Vista’ suo, publicadu  su 25 de ghennàrgiu de ocannu.  Ponende in craru comente su limbàgiu  est un’istrumentu essentziale pro s’organizatzione sotziale e s’identidade personale, su Cummissàriu at invitadu sos guvernos europeos a tènnere prus in contu sos bisòngios de sas minorias.  « Tropu a s’ispissu sas autoridades  non dant cara a custos bisòngios cando elàborant sas polìticas issoro. Tocat chi sos guvernos comùnichent in manera direta cun sas pessones chi faghent parte de sas minorias natzionales, cun un’isfortzu de cuntzertatzione aprofundidu e permanente ».  Su testu frantzesu de Hammarberg si podet lèghere in: http://www.coe.int/t/commissioner/viewpoints/100125_FR.asp n CUMPRENSÒRIU LADINU DE FASSA > CARTA DE IDENTIDADE BILÌNGUE ITALIANU-LADINU  Bidu su decretu legislativu 4 de abrile 2006, n. 178, chi tenet « Normas de atuatzione de s’istatutu ispetziale de sa regione Trentino Alto Adige/Sudtirol, chi pertocant modìficas  a su decretu legislativu de su 16 de nadale 1993, n. 592, in matèria de tutela de sa  populatzione de limba ladina in provìntzia de Trento»; cun DECRETU 4 de santandria 2009 , publicadu in sa G.U. n. 289 del 12.12.2009, su Ministru de s’Internu Maroni at aprovadu unu modellu nou de carta de identidade bilìngue italianu-ladinu. Su modellu nou si devet impreare  in su Cumprensòriu  Ladinu de Fassa, formadu dae sete comunas ladino-fassanas de Moena, Vich/Vigo, Poza/Pozza, Soraga, Mazin/Massin, Cianacei/Canazei, Ciampedel/Campitello in atuatzione de sos disponimentos de su decretu legislativu n. 178/2006 giai mentovadu (Regione Trentino Alto Adige/Sudtirol). Custu providimentu disponet chi custas   comunas  devent sighire a dare cartas de identidades cunformes a sos modellos anteriores finas a esaurimentu de sos esemplares giai distribuidos dae su Providitoradu generale de s’Istadu. n ISVÌTZERA > INTRADA IN VIGORE DE SA LEGE FEDERALE DE SAS LIMBAS NATZIONALES  Dae sa prima die de ghennàrgiu de su 2010 est intrada in vigore sa Lege federale subra de sas limbas natzionales e sa cumprensione issoro intre sas comunidades linguìsticas de su  5 santugaine 2007. Sa Lege s’interessat de: a. s’impreu de sas limbas ufitziales dae bandas  e a fronte de sas autoridades federales: b. su promivimentu de sa cunprensione e de sos cuncàmbios intre sas comunidades linguìsticas; c. s’agiudu de sos Cantones plurilìngues in su cumprimentu de sos incàrrigos issoro ispetziales; d. s’agiudu a sos Cantones de sos Grigiones e Ticino pro sas mesuras in favore de su romanciu e de s’italianu. Sa finalidade est de:  afortire su cuadrilinguismu comente elementu essentziale de’Isvìtzera ; b. cunsolidare sa coesione interna de su paisu; c. promòvere su plurilinguismu individuale e su prurilinguismu istitutzionale in s’impreu de sas limbas natzionales; d. sarvare e promòvere su romantzu e s’italianu in cantu limbas natzionales. Ammentemus chi sas limbas ufitziales de sa Cunfederatzione sunt su tedescu, su frantzesu e s’italianu. Su romantzu est limba ufitziale in sos raportos cun sas pessones de limba romantza. 2 Sas autoridades federales impreant sas limbas ufitziales in sa forma istandard issoro.

LOGOS DE PRESÈNTZIA de: noas...

Trasmissiones in sardu

La Patrie dal Friûl R. Vita Nuova

PROBLEMAS E PROPOSTAS

n Sa limba BO est morta cun s’ùrtima pessone chi la faeddaiat   Sa morte de s’ùrtima cumponente de una de sas tribùs prus antigas de su mundu nch’at giutu a s’iscumparta de un’àtera limba traditzionale  Sa segnora Boa Sr si nch’est morta a s’edade de 85 annos. Issa fiat s’ùrtima pessone chi faeddaiat su dialetu Bo, una de sas deghe limbas indianas de sas Andamanas Mannas, unu territòriu chi s’agatat a 800 chilòmetros a sud-est de s’Ìndia   Sos espertos pessant chi sas limbas chi lis narant andamanas sunt de orìgine africanas e chi sunt nàschidas unos 65 000 annos a como   Survival International, una sotziedade cun sa sede in  Londra chi difendet sos pòpulos indìgenos, narat chi a fùrriu de 5000 pessones faghiant parte de sa tribù Bo in antis chi esserent arribados sos britànnicos in su 1858. A custa populatzione nche l’ant ispèrdida sas maladias veiculadas dae sos colonizadores. Boa Sr fiat sa prus antziana de sas Andamanas Mannas, in ue oe b’at 52 pessones.  «Cun sa morte de Boa Sr e s’estintzione de sa limba Bo, una parte ùnica de sa sotziedade umana no est prus àteru si no un’ammentu.» at naradu  Stephen Cory de Survival International.

RÀDIU

Amus a pònnere Noas...Eja in sas librerias e bibliotecas sardas a ue resessimus a arribbare a sa sola, ca semus voluntàrios. Chie, però, nos cheret agiuare a collocare custu fògiu de informatziones in logos pùblicos (librerias, bibliotecas, etc.), pro distributzione gratùita, in una cantidade mìnima de 20 còpias, nos devet iscrìere a: noas.eja@gmail.com. Sas còpias devent èssere riteradas in Nùgoro, ca non tenimus sa possibilidade econòmica de las imbiare. Luego amus a pònnere su nùmene de sos logos in ue NE at a èssere presente.

PROPOSTAS suta de sos 1000 € BÈNDIDA E ASSISTÈNTZIA DE MÀCHINAS PRO UFÌTZIU

In Nùgoro > GDV TÈCNICA, c/ de Oggiano 2 tel. 0784-39269 / fax. 0784-235177

Iscolas lìberas in otzitanu: 30 annos Sas Calandretas (in guascone, chi in sardu currispondet a “prantaritzas”) sunt sas iscolas bilìngues otzitanas. Currispondent a sas diwan brètones, a sas ikastolak bascas, a sas bressoles catalanas. Sa prima calandreta est nàschida in Pau (Pirineos Atlànticos) in su 1979. In su 2009, sunt 53 sas iscolas elementares e 2 sas mèdias, partzidas in 17 dipartimentos, pro una totalidade de 2.775 iscolanos, 201 maistros, 232 impreados. Sa calandreta est un’iscola gratùita e làica. Su mètodu praticadu est su de s’immersione linguìstica primidia. Sos programas sunt sos de s’Educatzione natzionale. Sa pedagogia, ispirida a sos mètodos de Freinet, punnat a acumpamngiare sos piseddos a s’autonomia, a s’agiudu a pare e a sa tzitadinàntzia. Sa federatzione de sas calandretas disponet de un’organismu de formatzione de sos insignantes, APRENE (situadu in Béziers), reconnotu dae sa “Éducation nationale”. In sas calandretas, gestidas dae voluntàrios, s’otzitanu est sa limba imparada e limba de imparu. Custas iscolas ant cambiadu a beru su cunsideru chi sa gente teniat de sa limba issoro, comente est capitadu e càpitat a àteras limbas chi sunt istadas pro sèculos petzi limbas de betzos, massajos, pastores, traballadores. Custa iscolas ant cambiadu s’otzitanu in limba de tzitade, de giòvanos, in limba galana e de categoria, chi si merèschet unu tempus venidore. Su situ ufitziale de sas calandretas est: www.calandreta.org. Sas calandretas sunt un’esperièntzia de importu mannu chi a nois Sardos diat cumbènnere a leare a modellu. Como chi tenimus sa Lege 26 e sa 482, galu de prus. Non servint esperimentos o cursos isulados o ispartzinados in su territòriu. Cherent istituidas iscolas de s’infàntzia in sardu, ca su su sardu est in perìgulu de trasmissione intergeneratzionales. O finas ludotecas in sardu, pro imparare su sardu cun discansu e ispàssiu. Sos laureados chi non tenent traballu diant dèvere proare a si l’imbentare una “Iscola nostra”. eja

POPOLI est s’ùnica lista de distributzione italiana, animada dae

Alessandro Michelucci, chi bos informat a propòsitu de sas initziativas, libros, rivistas, mustras, cunferèntzias, festival, dedicados a sas minorias, a sos pòpulos indìgenos e a sas natziones sena istadu. Si bos cherides informados de totu sas initziativas, bos nche devides marcare a sa lista, intrende in su situ: http://lserv.ines.org/listinfo/popoli n Àteras informatziones e documentos in su situ: www.popoliminacciati.org


MUSTRA INCA, orìgine e mistèrios de sa tzivilidade de s’oro Brescia, 4.12.09/27.6.10 Unu viàgiu de 3000 annos de istòria de sos Incas est presentadu in custa Mustra de Brèscia, partzida in deghe setziones: Cronologia, Le Tecniche di trasformazione del metallo, La Cosmovisione, Le Linee di Nasca, L’abbigliamento, Le Libagioni, La Musica, La Guerra, La Morte, I Preziosi chi bogant a lughe sos elementos de importu de sas tzivilidades precolombianas de su Perù antigu.

Sos prus de 270 repertos espostos, chi apartenent a sas tzivilidades chi si sunt sighidas in Perù dae su segundu millènniu a. C. finas a s’arribbada de sos Ispagnolos in su 1532, mustrant sa richesa culturale istremenda de cussos logos de incantu. Si tratat de materiales pretziosos, oro, tzeràmicas, ma finas linna, crogas, pinnas de pugione e una mumia galu bene mantesa. Pro informatziones e prenotatzione podides mutire a su Nùmeru Birde 800 775083, dae su lunis a sa chenàbura, in oràriu 9.00 - 13.00/ 14.30 - 18.00. Sa sede de su Museo di Santa Giulia est in Via Musei 81/b, 25121 Brescia. Sos oràrios de abertura . dae lunis a giòvia: oras 9.00-19.00; dae chenàbura a domìniga oras 9.00-20.00. Pro sas iscolas, vìsitas ghiadas e laboratòrios. Pro informatziones, visitade su situ: http://www.incabrescia.it eja

CAMPAGNA de PROTESTA

© Marc Cowan/Survival

SURVIVAL pro sos Boscìmanos Campagna de protesta de Survival contra a sa cadena de butegas Tiffany, chi at dadu dinare a su guvernu de Botswana pro abèrrere putzos pro sos animales agrestes in sas terras de sos Boscìmanos chi... non tenent abba mancu pro issos. > www.survival.it

LIMBA SARDA

LIBROS

LEGHIMUS...

“Nois no istamus in unu logu, ma in una limba” Elias Canetti, iscritore de orìgine ebràica (1905-1994), Prèmiu Nobel 1981

Tracey Heatherington WILD SARDINIA Ed. University of Washington Press / pp. 328 / 30 $

Sa gherra pro sarvare s’ambiente andat a s’ispissu contra a sos interessos de pòpulos indìgenos raighinados istoricamente in su territòriu e in cunflitu cun s’Istadu. In prus, b’at organizatziones ambientalistas internatzionales chi ponent a un’ala s’autonomia locale, in s’ìnteri chi “sarvant” sa terra pro sos animales e pro sos turistas. Wild Sardinia (Sardigna agreste) proponet un’idea de sa polìtica culturale de mantenimentu de s’ambiente, movende dae Orgòsoslo, chi s’autora at connotu bene ca b’est istada a longu, e chi dae meda est connota comente sa pàtria de pastores indipendentes e fieros (a s’ispissu cunsiderados rùsticos, bandidos, o ecovàndalos), gasi comente de mugrones agrestes, àbbilas majestosas e padentes de chercos antigos, e ca s’est posta contra a su parcu Natzionale de su Gennargentu. Intritzende una descritzione etnogràfica de sa Sardigna tzentrale cun un’anàlisi fundada in s’ecologia polìtica e in sa crìtica culturale, Tracy Heatherington (professore assotziadu de antropologia in s’Universidade de WisconsinMilwaukee) illùminat sos significados ambivalentes e no unìvocos de atziones e memòrias de sa “resistèntzia” a sos progetos ambientales. Custu istùdiu de sa tensione intre sos paisàgios viventes culturales e sas fantasias ecològicas chi essint a campu dae sas dissertatziones polìticas e dae sos mèdios de informatzione –sos “bisos creatzionistas globales de s’ambientalismu”– tenet un’importu chi nche colat sas làcanas orgolesas . eja

Raffaele Crocco e àteros ATLANTE DELLE GUERRE E DEI CONFLITTI DEL MONDO Editziones 46° Parallelo / pp. 208 / 20 èuros

S’Istadu italianu, dae a su nessi 15 annos, tenet sordados in prus forntes. Sunt missiones de paghe, chi però – sena cunsiderare sas positziones ideales – favorit un’economia de gherra permanente. Su Mundu est semper istadu in gherra, a dolu mannu nostru. Como, a su nessi in una barantina de Logos sa gente s’oschiet e gherrat

pro su domìniu e su controllu de sas siendas naturales, pro impònnere ideas pagu prus o mancu bonas. Su problema est chi faghimus sa finta de non nos nd’abbigiare. A custos temas est dedicadu custu Atlante de sas Gherras e de sos Cunflitos de su Mundu, editzione 2009: unu libru cun mapas, fotografias, ischedas, de 38 cunflitos. Est un’initziativa de saAssociazione 46° Parallelo cun sede in Trentu, in collaboratzione cun su Prèmiu Ilaria Apli de Riccione, sa Provìntia deTrentu, sas Librerias Coop chi lu distrìbuint. Diretu dae Raffaele Crocco, totu iscritu dae unu grustu de giornalistas interessados dae annos a tratare temas de polìtica internatzionale, chi ant traballadu comente voluntàrios, s’Atlante est una descritzione basada in sos fatos, in sas noas, in sas esperièntzias professionales de cada giornalista, pro dare a chie leghet sos mèdios chi bisòngiant pro connòschere su chi càpitat in sos logos de gherra de su mundu. Podet èssere comporadu in sas Librerias Coop o iscriende a: ordini@atlanteguerre.it. Su situ est: www.atlanteguerre.it. eja

Gian Battista Fressura A DURU DURU Ed. EDES 2009 / pp. 268 / 14,00

Custu romanzu nou de Fressura si presentat che un’istòria “banale”, de cuddas fàtziles de agatare in sa narrativa italiana dae sos annos ‘50 a sos annos ‘70, cando fiat galu de moda su realismu sotzialista famadu. In fatu fiant essidos a campu sos de su grupu ‘63 e fiat cumintzada “sa morte de su romanzu”, e cudda forma narrativa fiat colada a su gènere “rosa”. A sa fine s’amore binchet totu e totus. Oe, in tempos de postmodernidade, podet finas resurtare chi unu contu che A duru duru, siat “rivolutzionàriu”. Bobore, comunista a giòvanu, oe est unu dirigente ingannadu dae su capitalismu globalizadu e dae sa vida, ca l’ant lissentziadu e l’est morta sa mugere. Ma sa gana de fàghere voluntariadu, e de èssere galu ùtile a sa sotzietade, li faghet recuperare s’amore de gioventude; sa pitzinna chi fiat essida maca pro neghe sua e chi como est diretora de una Ong importante.

Tando, sa mèmoria de su passadu e sa crònaca de su presente isfilant in unu sardu a sa logudoresa chi non si cheret “abbassiare” a sa Lsc, ma chi lassat semper su passu a s’italianu: in antis in sa beste – ca su libru est bilìngue, cun s’italianu a fache postu dae s’autore etotu –, e a pustis in sa narràtzione: sos passàgios de prus significadu de sa narràtzione amorosa sunt in italianu. pg

Riccardo Michelucci STORIA DEL CONFLITTO ANGLO-IRLANDESE Ed. Odoya 2009 / pp. 288 / 18,00

Est s’istòria de sas persecutziones e de su ratzismu chi sos Irlandesos ant dèvidu patire dae sos Inglesos pro prus de otighentos annos. Basende·si in documentos istòricos in parte manna inèditos ma finas in testos literàrios, intervistas e contos de sa vida de cada die, su libru presentat in manera discansosa e crara sas fases istòricas fundamentales, cunsiderende sos aspetos culturales suos. Ponet in lughe cun grandu fortza sas responsabilidades de sas duas partes chi si sunt gherradas finas a unos cantos annos a como. Unu crarimentu chi bi cheret mescamente como chi, agabbada sa gherra, s’Irlanda s’est incaminende a bellu a bellu a sa riunificatzione. Riccardo Michelucci, giornalista, atistudiadu polìtica e cultura de s’Irlanda in s’University College de Dublinu. eja

LIBROS de limbas e natziones Sinnalados dae Alessandro Michelucci www.popoliminacciati.org

IRAN

n AA. VV., Labirinto Iran. Ipotesi di pace e guerra, Elliot, Roma 2010 | www.elliotedizioni.com n M. Oraizi, L’Iran: un puzzle?, L’Harmattan, Paris 2010 | www.harmattan.fr n C. Panella, Ayatollah atomici. Tutto quello che non ho capito della rivoluzione iraniana, 1978-1979, Mursia, Milano 2010 | www.mursia.com n Marta Ottaviani,  Mille e una Turchia, Mursia 2010 I www.mursia.com n S. Pieranni - M. Crocenzi, Brand Tibet. La causa tibetana e il suo marketing in Occidente, DeriveApprodi, Roma 2010 | www. deriveapprodi.org

TRAGÈDIA DE SAS FÒIBAS

n J. Bernas, Ci chiamavano fascisti. Eravamo italiani. Istriani, fiumani e dalmati: storie di esuli e rimasti, Mursia, Milano 2010 | www.mursia.com n G. Chmet, Dove danzavano le streghe,  Associazione Nazionale Venezia Giulia e Dalmazia - Comitato provinciale di Udine, Udine 2010 | www.anvgd.it   n M. A. Marocchi, Foibe (s)conosciute, Pagine, Roma 2010 | www.pagine.net n P. Pallante, Il giorno del ricordo. La tragedia delle foibe, Editori Riuniti, Roma 2010 | www.editoririuniti.net n G. Udovisi, Foibe. L’ultimo testimone, Aliberti, Roma 2010 | www.alibertieditore.it

INDÌGENOS DE AMÈRICA

Gonàriu Carta Brocca VOCABOLARIU durgalesu

n R. Martufi e L. Vasapollo (a cura di), Futuro indigeno. La sfida delle Americhe, Jaca Book, Milano 2010 I www.jakabook.it

Impr. StudioStampa, Nùgoro 2010 / pp. 420 / 20,00

Custu vocabulàriu, fatu dae unu iscritore de prosa e poesia, regollit sas paràulas, acumpangiadas dae frases, de sa bidda de Durgali, bortadas in italianu. In sa segunda parte, dae sas paràulas italianas si torrat a su durgalesu. In prus proponet tabellas de coniugatzione de unos cantos verbos e, a ùrtimu, allegas e ditzos. Est unu traballu in ue sos linguistas podent agatare carchi difetu ma est ùtile pro connòschere su durgalesu e bìdere sa currispondèntzia cun su restu de su sardu eja

ROM E SINTI

n L. Bravi, Tra inclusione ed esclusione. Una storia sociale dell’educazione dei rom e dei sinti in Italia, Unicopli, Milano 2010 I http://wwwedizioniunicopli.it

CÒRSICA, TOSCANA, SARDIGNA

n AA.VV., Trois villes et une mer: Bastia, Livourne, Sassari et la Méditerranée (XVIIIè - XIXè siècles), “Etudes corses” (68, 2009), Albiana, Ajaccio I http://www.albiana.fr

www.italiaora.org istatìsticas in sardu in tempus reale Su situ www.italiaora.org est ispetzializadu in istatìsticas in tempus reale de populatzione, economia, finàntzia, traballu, sotziedade, mèdios de comunicatzione, seguràntzia e giustìtzia, salude. Su situ, in italianu e in sardu, est istadu cumintzadu in freàrgiu de su 2009 dae su Real Time Statistics Project, unu progetu chi aunit unu grustu de programadores, istudiosos e voluntàrios de totu su mundu cun s’idea de fàghere connòschere sas isatìsticas a totus in unu formadu dinàmicu. In intro de su matessi progetu b’at finas su situ Worldometers chi presentat sas istatìsticas mundiales in tempus reale.

SITOS INTERNÈT

PRESENTADA DE SU LIBRU IN BARTZELLONA

TOPONOMÀSTICA

eLiber UNIDADES DIdÀticas

“Sa Pratza de su Diamante” de Mercè Rodoreda, in sardu

Limba sarda... in terra

TempusNostru noas dae totue

Dae carchi annu a custu chirru est sighende in sa Rete s’esperièntzia de publicre noas in sardu: http:// www.tempusnostru.it. Est un’òpera de voluntàrios e, duncas, tenet mamentos positivos e negativos. A sos chi si lamentat chi in sardus non si pùblicat nudda, proponimus de collaborare: noas.sar@gmail.com

Giòvia 25 de freàrgiu, in Bartzellona, in su salone de s’Istitutu Italianu de Cultura, est istadu presentadu pro sa prima borta unu romanzu traduidu a su sardu. Si tratat de “Sa pratza de su Diamante”, editadu dae Papiros, Nùgoro, de s’iscritora catalana prus famada, Mercè Rodoreda. Nàschida como chentu annos, at vìvidu cun intensidade s’istòria de sa terra sua, su sèculu coladu, e l’at plasmada in libros lèghidos meda e istimados meda·meda. Si tratat de s’iscritora catalana prus traduida pro nùmeru de libros e pro nùmeru de limbas; sunt trinta sas limbas chi podet èssere lèghida, totu sas prus faeddadas e finas limbas cun estensione minore o minoritàrias. S’ùrtima limba impreada pro dare importu a sa descritzione de sos ambientes populares de Bartzellona, caros a sa memòria de s’iscritora disterrada, de su tipu de vida de s’època, de sos isperos e sufrimentos de totu una generatzione chi at patidu sa gherra tzivile ispagnola, vìvida cun partetzipatzione dae Mercè Rodoreda, est sa sarda. Sa presentada l’at cumintzada Mita Casacuberta, professora de literadura catalana moderna in s’Universidade de Girona, chi at postu in lughe sa poesia presente in su romanzu: “un’òpera poètica iscrita in prosa – at naradu – prena de sìmbulos”. E, pro bogare a craru sos passos prus lìricos de su romanzu, nd’at lèghidu unos cantos tretos.

ISCRÌERE IN SARDU: http://limbasardacomuna.blogspot.com

• b- o v- in cumintzu de paràula: cumintzant in v- totu sas paràulas de intrada reghente in sardu, chi non derivant deretas dae su latinu o benint dae àteras limbas, in ue custa cunsonante non ruet si est pretzèdida da paràula chi agabbat in vocale: violinu, violèntzia, vacàntzia, vida, venidore, vocabulàriu, voluntade, ventana, etc. Cumintzant in b- sas chi benint dae su latinu, cun v- o b- de cumintzu, e chi in sa pronùntzia podent pèrdere sa b- si sunt pretzèdidas dae paràulas chi agabbant in vocale: bentu, binu, bòlere, boghe, bigru, begru, bighinu, baca, barba, buca, badu, o sas chi cumintzant in qua-, qui- in latinu: bàtoro, baranta, bìndighi, o sas chi in totu sas variedades sunt pronuntziadas semper cun b- oclusiva: babbu, bèrtula, etc. • -b-, -rb- o -bb- in mesu de paràula: s’iscrient a su sòlitu cun -bb- in mesu sas paràulas formadas dae una prepositzione a (dae lat. ad) + verbu o sustantivu chi cumintzat cun b-: abbentare, abbinatzare, abbudronare, etc.; cando sunt derivadas dae

AVISOS Sas Editziones Papiros pranghent sa dispedida de s’amigu · GIANNETTO VISENTINI · giai Presidente de s’Unicef de Nùgoro e copromotore de su Cuncursu Iscrie una Lìtera a sos Tres Res Nùgoro, 22 de freàrgiu de su 2010

Comente podides bìdere in sa fotografia, su cartellu in sardu NÙGORO, chi in antis fiat postu in s’intrada de Mùghina, dae meses est imboladu in terra. Sa matessi sorte est capitada dae annos a su cartellu chi b’aiat intrende dae sa tzircumvallatzione de Pradu. S’impresa incarrigada de fàghere acontzos in su caminu nche los catzat e, a pustis, nche los imbolat in unu trèmene o los imbarat in terra. Est capitadu su matessi in Oniai, Durgali, Ulìana e àteras biddas. Sas amministratziones comunales si nd’important e no los torrant a pònnere. Custu, a dolu mannu, est sinnale de pagu cunsideru pro sa limba sarda, ma finas pro su dinare chi sunt costados sos cartellos. Amus gherradu annos pro otènnere sa paridade finas in sa toponomàstica e custu est su resurtadu: sa limba sarda... in terra, a manu nostra. n EJA

POLÌTICA LINGUÌSTICA

SARDU UFITZIALE: 10 PUNTOS DE PROPOSTA A SU GUVERNU SARDU

MITADU P CO

SA LIMBA S RO

Limba Sarda Comuna

àteras limbas e tenent sonu oclusivu: agabbare, addobbare, etc. S’iscrient cun -b- (e sonu fricativu) sas paràulas de derivatzione latina, cando si sonorizat una -p- latina intervocalica, apem>abe, sapam>saba; semper cun -b- (e sonu oclusivu) sas paràulas cultas de intrada reghente: libertade, libru, etc. • -m- o -mm- in mesu de paràula: s’iscrient a su sòlitu cun -mm- in mesu sas paràulas formadas dae una prepositzione a, cu, in (dae lat. ad, cum, in) + verbu o sustantivu chi cumintzat cun m-: ammentare, ammuntonare, ammìntere, cummemorare, immissàriu, etc. S’iscrient cun -m- in sos àteros casos. • prep. “in” e “a”: in cun sos verbos de istadu in logu: isto in Nùgoro, in Sardigna; a cun sos verbos de motu a logu: ando a Nùgoro, a Sardigna. • ital. “-isco” > sardu “-gio”: es. it. preferisco, srd. prefèrgio, etc. • “solu” e “petzi”: s’italianu “solo” podet èssere agetivu o avèrbiu. In sardu, a su primu currispondet “solu”, es. è una persona sola, est una pessone sola; a su segundu, currispondet “petzi” postu in antis de su verbu o “ebbia”, postu a pustis, es. c’era solo lui, b’aiat petzi issu / b’aiat issu ebbia. • ital. “circa” > sardu “unos/-as”: si ponet unos/-as sighidu dae unu nùmeru pro espressare su cuntzetu de it. “circa”: unas bìndighi pessones, circa quindici persone. Pro su cuntzetu de it. “alcuni/-e”, in sardu si ponet unos cantos / unas cantas, es. c’erano alcune persone, b’aiat unas cantas pessones. Mai unos/-as. • ital. “bisogna/è necessario”+verbo infin. > sardu “bisòngiat/tocat a”+verbu infin.: In sardu bi cheret semper sa prepositzione a: tocat a fàghere.

Su tradutore, Giagu Ledda, a pustis de un’istèrrida subra de sos deretos de onni limba, amparados dae sa Decraratzione Universale de sos Deretos Linguìsticos firmada in Bartzellona in su 1996, at presentadu sa tradutzione sua de “La Plaça del Diamant”, su romanzu prus connotu e istimadu de sa literadura catalana. Su disafiu prus mannu, nat chi, l’at tentu in su de chèrrere propònnere in sardu su matessi istile narrativu de s’iscritora, fundamentadu in s’oralidade; chi no est però literadura orale, at afirmadu, ma oralidade iscrita, frutu de una connoschèntzia profunda meda de sa limba catalana. A ùrtimu, at faeddadu Carles Miralles, professore de filologia grega in s’Universidade Tzentrale de Bartzellona e presidente de sa “Fundació Mercè Rodoreda”, chi at sinnaladu s’importu mannu chi tenet pro sa Catalugna su de èssere rapresentada in totu su mundu dae s’iscritora sua prus nòdida e istimada e chi como podet èssere lèghida finas in un’àtera limba, sa sarda. De totu custu, in Catalugna, si nde faghent mannos a beru. n EJA

DA AR

Sunt in medas sos maistros e professores chi tenent gana de fàghere una «iscola aberta» de sardu e in sardu, comente proponent sas leges in vigore, sa 26/97 de sa Ras e sa 482/99 de sa Repùblica italiana. Ma de libros de testu addatos a custa possibilidade bi nd’at pagos e nudda. Pro custu unu grustu de voluntàrios est collaborende pro sighire s’esperièntzia de publicare unidades didàticas in sardu in sa Rete: http://www.eliber.net. Su Progetu eLiber cunsentit de lèghere, imprentare o iscarrigare UD de cada matèria, in sardu, pro sas elementares e sas mèdias. Sena pagare nudda. eLiber est in cherta de s’agiudu de voluntàrios pro iscrìere sas UD: iscolaberta@gmail.com. A su nessi finas a cando no at otènere àteros agiudos.

Cunsiderende sa cunditzione de sa limba sarda oe, podimus èssere cuntentos chi siat galu populare, chi sa cussèntzia linguìstica s’est afortende, chi b’at unu reconnoschimentu giurìdicu chi in antis non bi fiat. Ma sena presèntzia ufitziale in cada àmbitu e impreu, non b’at tempus venidore. Bi cheret una polìtica coerente e, duncas, una lege noa de Polìtica Linguìstica, chi tèngiat contu de custos puntos, a su nessi. 1) Sa Regione sarda amparet, promovat e normalizet s’usu de sa limba sarda in totu sos àmbitos, e s’impreu de su gadduresu, de su tataresu, de su tabarchinu, de su catalanu de S’Alighera, e garantat s’usu normale e ufitziale de su sardu, de sas àteras limbas de Sardigna e de s’italianu. 2) Sa Regione sarda produat una polìtica linguìstica chi pòngiat sos tzitadinos in cunditzione de arribbare a s’agualidade prena de sos deretos e de sos doveres linguìsticos. 3) Totu sos entes, in particulare sos entes regionales, provintziales, comunales, tèngiant un’organismu de riferimentu chi siat s’autoridade linguìstica màssima, cun rapresentàntzia de totu sas cumpetèntzias sientìficas, capatza de garantire s’unidade de su sardu. 4) Sos topònimos de Sardigna tèngiant comente forma ufitziale ùnica sa sarda, francu sos de Gaddura, Tàtari, S’Alighera, Ìsula de Càruluforte, chi tenent s’issoro, segundu sos inditos de s’autoridade linguìstica.

5) Sos tzitadinos e sas tzitadinas de Sardigna tèngiant deretu a s’usu de sa forma normativamente curreta in sardu de sos nùmenes e de sos sambenados issoro. Chi custa norma siat aplicàbile a sos nùmenes e a sos sambenados pro sas faeddadas numenadas in su puntu n.1. 6) Siat disposta in cada cuntestu pùblicu una sinnalètica interna e esterna pro garantire visibilidade a sas informatziones in sardu e in sas variedades de su puntu n. 1, cun suportos aguales a cussos impreados pro sa limba italiana coufitziale. 7) Chi su sardu, comente limba pròpia de Sardigna, siat limba pròpia finas in totu sos setores e àmbitos chi assegurant servìtzios pùblicos a sos tzitadinos. Sa Regione sarda creet sas cunditziones e sas possibilidades pro cunsentire sa presèntzia de sa limba sarda, orale e iscrita, in sos setores e usos privados (impresas, entes, iscolas, assòtzios, etc.) 8) Su sardu siat, in iscola, in totu sas modalidades educativas, una de sas matèrias de su currìculum, limba veiculare e de aprendimentu de sas matèrias e limba de sos materiales in pabiru e telemàticos. Istudentes, maistros e professores, in sas elementares, in sas mèdias e in s’universidade, potzant seberare sa limba chi cherent. 9) In sos mèdios de informatzione, sa Regione garantat sa nàschida su nessi de un’emitente pùblica ràdiutelevisiva, de unu cuotidianu generalista in pabiru e in forma telemàtica, non cumertziales, in limba sarda, e promovat s’informatzione in sardu fata dae mèdias privados. 10) Sa presèntzia de servìtzios linguìsticos cun operadores ispetzializados, in provìntzias, entes territoriales, comunas, e tzircuscritziones, siat garantida. Siat dada importàntzia e prioridade a sa presèntzia de giòvanos in sos ufìtzios apòsitos, dende·lis formatzione e mansiones linguìsticas de prètziu e gabale. n Comitadu pro sa Limba Sarda > http//sardufitziale.blogspot.com


n In sos bancomat de sa banca IOR in Vaticanu b’at finas su latinu. Pro nàrrere, «Inserito scidulam quaeso ut faciundam cognoscas rationem» cheret NOAS «Pònnere sa carta Freàrgiu_08 4nàrrere de crèditu pro ischire su chi cheres fàghere».

n S’Istitutu Natzionale de sas Limbas Indìgenas de su Mèssicu at bortadu sa Costitutzione in 13 variantes linguìsticas: náhuatl de sa huasteca potosina, huasteco de otzidente, maya, purépecha (tarasco), otomí, mazahua, matlatzinca, tseltal, tsotsil, ch’ol, náhuatl, totonaco, tepehua.

www.papiros.it Roberto Innocenti/ Ed. Papiros formadu 21 * 28 cm Pàginas 32 / Preju 13,00 €

trad. I.B.Casula (rist. de ed. 1871) Ed. Papiros formadu 15 * 17 cm Pàginas 16 / Preju 13,00 €

Mario Berlinguer / Ed. Insula formadu 15 * 21 cm Pàginas 16 / Preju 8,00 €

Mercè Rodoreda (trad. Giagu Ledda) Ed. Papiros formadu 12 * 17 cm Pàginas 16 / Preju 8,00 €

Publicadu finas cun s’agiudu de

LIBROS

S. Spiggia, M. Marchesan/ Ed. Papiros formadu 23 * 23 cm Pàginas 28 / Preju 10,00 €

StudioStampa

Nùgoro

Imprenta de libros, manifestos, publitzidade 0784-232634/232635

NOAS... eja reg. trib. Nùgoro n. 87 de su 20.07.1987 dir. resp. Fredo Valla dir. edit. Diegu Corràine In custu nùmeru, collaboratzione de: Antoni Arca, Diegu Corràine, Gianfranco Pinna, Sarvadore Serra, Giuanne L. Stochino

Imprenta: StudioStampa, NU Redatzione: P.tza de Tola 24, 07100 TÀTARI postel: noas.eja@gmail.com

eja est in distributzione gratùita in sas librerias: Koinè, Messaggerie Sarde, Mondadori, Odradek de Tàtari; San Paolo, ‘900, Mondadori de Nùgoro; Cuec, Fahrenheit, Tiziano, Murru de Casteddu.

ADDÒVIOS: CERAXUS 16·2·2010

ISTÙDIU: ISTADU PRENATALE E BILINGUISMU

Sa limba sarda in iscola e in sa sotziedade In Ceraxus, su 16 de freàrgiu passadu, b’at àpidu un’addòviu dedicadu a su tema de “Sa limba sarda in s’iscola”, organizadu dae s’Universidade de Casteddu, in particulare dae s’isportellu lingùisticu diretu dae Franco Meloni, su dirigente amministrativu, e animadu dae Sara Chessa, e dae sa Comuna matessi. A pustis de sos saludos de sas autoriddes presentes e de sas relatziones de Maurizio Virdis, professore de sa facultade de Lìteras e Filosocia, e de Diegu Corràine, istudiosu de sardu, su dibàtidu, coordinadu dae Mariella Marras, chi at operadu in sa Diretzione iscolàstica regionale, b’at àpidu unu cunfrontu cun su pùblicu presente, in ue ant leadu sa paràula medas maistros e professores, cun crìticas e propostas. Dae relatziones e interventos b’at essidu a campu unas cantas ideas. PERÌGULU PRO SU SARDU IN SOS PITZINNOS. A dolu mannu, cunforma a sas istatìsticas, petzi su 13% de sos pitzinnos connoschet su sardu, a cunfrontu de su 70% de sos mannos. Est in perìgulu sa trasmissione de sa limba. E tando sa presèntzia sua in iscola est unu

de sos fundamentos de su tempus venidore suo, in prus de sa presèntzia de sa limba nostra in totu sos usos sotziales e territoriales. iscola In/DE sardu, “normale”. Sas Leges, mescamente sa 482/99, cunsentint chi, dae s’iscola de s’infàntzia a sa mèdia inferiore, s’imparet su sardu comente matèria e in sardu totu sas matèrias. S’ùnica cosa est chi tocat a colare dae s’isperimentatzione a sa presèntzia “normale” de su sardu in iscola. Pro custu, dae annoas, totu sos babbos e mamas sardos, devent pòdere isseberare, in su mòdulu apòsitu, cando nche marcant sos fìgios a iscola, su sardu comente matèria e comente mèdiu pro imparare totu sa matèrias. Pro sa Lege 482, non b’at unu lìmite oràriu a sa presèntzia de su sardu in iscola. Bolende si podet destinare su mesu de su tempus o de sas matèrias (o finas totu) in sardu. S’importante est chi s’imparent sa matessi connoschèntzias chi si podent imparare in italianu o in àtera limba. Cando calicunu narat chi si podet impreare petzi su 20%, narat su giustu, ma in riferimentu a sos “argumentos” de su cur-

ÀTEROS PÒPULOS

Prus bilìngues sos piseddos chi intendent giai duas limbas in su sinu de sa mama rìculum. Cheret nàrrere chi sos pitzinnos devent imparare argumentos “generales” e finas a unu 20% de argumentos “locales”: istòria, geografia, arte, traditziones, mùsica, etc. educatzione orizontale. Peruna limba podet tènnere un’isvilupu naturale e “normale” si est presente, s’istùdiat e s’impreat petzi in iscola. Su sardu, tando, devet èssere presente in iscola e finas in sa sotziaedade, in sas amministratziones, in sas impresas, in sos entes, in sos mèdios de comunicatzione. Una cosa de importu mannu diat èssere su de tènnere unu canale Tv educativu e finas una ràdiu fatos dae sa Regione sarda, a manera chi totus podamus imparare in iscola e in foras. Lege noa pro s’iscola. Bi bolet dereta una Lege noa de Polìtica linguìstica in ue siat presente finas s’iscola o una lege apòsita chi garantat un’iscola noa chi tèngiat su sardu comente tzentru e risorsa. MÈDIOS IN SARDU. In fines, bi cherent campagnas in sardu, in Tv, ràdios, giornales, publitzidade, pro animare totu sa sotziedade a impreare su sardu semper e in totue. n EJA

SOS PISEDDOS CHI INTENDENT in manera regulare duas limbas cando sunt galu in su sinu de sa mama sunt prus dispostos a èssere bilìngues, a pàrrere de Krista Byers-Heinlein, Tracey C. Burns, e Janet F. Werker, chi ant fatu un’istùdiu publicadu in sa rivista Psychological Science, in su cumintzu de ocannu. Psicólogos de s’Universidade americana de sa Colùmbia Britànnica e istudiosos de s’Organizatzione pro sa Cooperatzione e s’Isvilupu Econòmicu in Frantza ant istudiadu duos grupos de piseddos in pessu nàschidos, unu chi aiat intesu sas mamas faeddende·lis in inglesu cando fiant galu in su sinu, e s’àteru chi at intesu s’inglesu e su tagalog, limba de sas Filipinas. Pro determinare sa preferèntzia de sos piseddos pro una limba, sos istudiosos ant istabilidu cales fiant sas reatziones de sas criaduras cando suiant su late; prus suiant e prus interessu mustraiant a s’impulsu retzidu. In su primu esperimentu, sos piseddos aiant ascurtadu un’arresonada de 10 minutos, alternende unu minutu de inglesu cun unu de tagalog. Sas criaduras chi aiant intesu petzi inglesu fiant interessadas prus a s’inglesu chi no a su tagalog. Duncas, “suiant de prus” cando intendiant faeddende s’inglesu de cando intendiant su tagalog. Però, sas criaduras chi aiant intesu ambas lim-

bas cando fiant galu in su sinu de sa mama teniant su matessi interessu pro sas duas limbas. Cosa chi at cumbintu sos istudiosos chi s’ascurtòngiu prenatale de duas limbas preparat sos piseddos a ascurtare e imparare ambas limbas. Sos istudiosos, pro bìdere si sos piseddos podiant istabilire sas diferèntzias intre duas limbas, chi est s’elementu crae pro devènnere bilìngues, ant fatu ascurtare a sos piseddos frases pronuntziadas in una de sas limbas finas a cando no ant pèrdidu s’interessu, e a pustis ant fatu ascurtare frases in s’àtera limba o in sa matessi limba, però pronuntziadas dae una pessone diferente. Sas criaduras ant sutu de prus e prus in presse cando intendiant faeddende in s’àtera limba, ma no ant sutu de prus agiunghende frases in sa matessi limba. “Custos resurtados nos narant chi siat sos piseddos bilìngues siat sos monolìngues sunt a tretu de distìnghere sas daus limbas, e chi dae sos primos mamentos de sa vida tenent a disponimentu unu mecanismu chi agiudat sos piseddos bilìngues a non cunfùndere sas duas limbas”, afirmant sos autores de s’istùdiu. Una risposta sientìfica, custa, a sos chi non cherent imparare su sardu a sos fìgios pro no lo cunfùndere. eja

< a manca: François Alfonsi > a dereta: manifestatzione reghente de su PNC in Lucciana (CSC)

INTERVISTA

Francescu Alfonsi: un’autonomista corsicanu (e birde) in su Parlamentu europeu Mancari sos giornales italianos l’apant dedicadu pagu a sas eletziones europeas de su 2009, esistit una novidade importante chi nemos at bogadu a campu, ma chi mèritat de leare in cunsideru. Intre sos membros noos de su Parlamentu europeu b’at finas un’autonomista corsicanu: si tratat de Francescu Alfonsi, chi est istadu elèghidu in sa lista Europe-Ecologie, ghiada dae Daniel Cohn-Bendit. Unu cunsensu mannu: sa lista at otentu su 16,28%, 3500 votos ebbia dae sos sotzialistas (16,48%). A su contràriu de su chi càpitat in àteros paisos europeos (intre custos s’Itàlia), in Frantza ecologistas e regionalistas coòperant in manera istrinta dae annos meda: custa collaboratzione includet sa presentatzione de listas comunas in sas eletziones europeas. In prus tenent unu grupu a cumone in su Parlamentu de Istrasburgu, chi a pustis de custu èsitu eletorale reghente est coladu dae 43 a 53 deputados. Ma torramus a Alfonsi, 56 annos, sìndigu de

Osani, una bidda de sa Còrsica meridionale de 115 abitantes. Laureadu in ingenieria, traballat pro s’ADEME, un’istrutura pùbblica pro sa protetzione de s’ambiente. In prus Alfonsi faghet parte de su PNC (Partidu di a Nazione Corsa), su movimentu polìticu autonomista prus de importu rapresentadu in s’Assemblea regionale. Formadu dae europeistas cumbintos, su partidu isulanu collàborat in manera istrinta cun sos de sas àteras minorias presentes in Frantza (Alsatzianos, Bascos, Brètones, Catalanos, Flamingos e Otzitanos), aunidos in sa federazione Regions et Peuples Solidaires. No est sa prima bia chi sa Còrsica esprimet unu parlamentare europeu: in su 1980 fiat istadu elèghidu Max Simeoni, figura tzentrale de s’autonomismu isulanu, e faghiat parte de su matessi movimentu polìticu de Alfonsi (tando UPC, Unione di u Populu Corsu). Sa chi sighit est s’intervista nostra cun su deputadu nou corsicanu (e birde).

■■Cales ant a èssere sas primas initziativas suas comente parlamentare europeu? Pro prima cosa apo a familiarizare cun su Parlamentu e apo a aderire a sos grupos de traballu subra de sos temas chi cunsìdero prus importantes: s’isvilupu regionale, sos problemas linguìsticos, sos temas chi pertocant sas ìsulas e su Mediterràneu in generale. Pro mene sa cosa prus de importu est su fràigu de unu ligàmene beru intre sa Còrsica e s’Unione Europea. So cumbintu chi su venidore de su pòpulu corsicanu nche devat èssere inseridu in una dimensione europea. ■■Còrsica e Itàlia: est interessadu a afortire sos raportos polìticos e culturales chi las aunint? Su fràigu de una identidade culturale corsicana non podet fàghere a mancu de ligàmenes sòlidos cun s’Itàlia, cumintzende dae sa bighina Sardigna. Devimus totu cantos dare vida noa a sos ligàmenes nostros – polìticos, econòmicos,

culturales – sena nch’ismentigare su prus importante, s’umanu. A custu propòsitu chèrgio fatzilitare sos cuntatos e sos iscàmbios, pro esempru potentziende sos cullegamentos logìsticos. ■■In sos ùrtimos annos sa cooperatzione intre sas minorias europeas e sos pòpulos indìgenos est semper prus istrinta: creet chi s’Europa siat una sede addata pro l’isvilupare galu de prus? Cando unu pòpulu sena istadu, non reconnotu a livellu internatzionale, s’impinnat in una polìtica de cooperatzione, s’afirmat comente sugetu polìticu. Su Parlamentu regionale suo no est petzi unu istrumentu amministrativu, ma devenit su rapresentante de unu pòpulu impinnadu in una polìtica de solidariedade cun àteros pòpulos. Duncas tocat a dare fortza a sas initziativas comunitàrias chi tirant in custa diretzione, finas ca sa cooperatzione detzentralizada de sas regiones si mustrat a s’ispissu vàlida.

■■In cale manera s’Europa podet agiuare sa solutzione de sos problemas corsicanos? Agiuende·nos a nch’essire dae su cunfrontu istèrile cun sa Frantza, chi est s’ùrtimu istadu mannu europeu tzentralista. In Frantza esistit unu muru giacobinu in carchi manera sìmile a su muru de Berlinu, est a nàrrere una positzione totu anacronìstica chi impedit su reconnoschimentu de su pòpulu corsicanu e de sos deretos suos. A su contràriu de su chi càpitat in medas àteros istados – pessamus a s’Ispagna – in ue sa costitutzione reconnoschet autonomias ampras. S’Europa cunfirmat chi sa situatzione de sa Còrsica non si podet atzetare, e sa Frantza est custrinta a cunstatare chi sa sua est una positzione isulada. Deo creo chi s’Europa siat sa sede prus addata pro isvilupare unu diàlogu nou subra de su tempus venidore de sa Còrsica. n Alessandro Michelucci > situ web de su PNC: http://www.p-n-c.eu

NOAS CURTZAS n IScÒTziA: PresentaDAS SAS propostAS pRO su referendum de s’indipendÈntzia Su primu ministru iscotzesu Alex Salmond (SNP) at presentadu in manera ufitziale sos resurtados de su referendum pro s’indipendèntzia. Su progetu de lege chi autorizat sa consultatzione devet però èssere aprovadu dae Parlamentu iscotzesu chi sa majoria est formada dae rapresentantes de sos partidos de su fronte unionista (Laburistas, Liberales Democràticos e Cunservadores) chi ant giai antitzipadu sa contrariedade a su referendum. Sa proposta fata dae sos natzionalistas iscotzesos ponet duos cuesitos e duas ischedas. In unu, infatis, ant a pregontare si sos tzitadinos sunt de acordu a agiùnghere cumpetèntzis a su parlamentu iscotzesu. Prus chi no àteru ant a propònnere duas alternativas: su trasferimentu a sas autoridades iscotzesas de totu sas facultades, francu defensa, pòlitica èstera e règulas finantziàrias, o puru una devolutzione de poderes prus limitada comente ant consigiadu sos partidos unionistas. In sa segunda ischeda, imbetzes, ant a pregontare si in sos poderes trasferidos a su Parlamentu iscotzesu cherent sa capatzidade de negotziare cun Londra su protzessu de indipendèntzia. n Sa sinistra indipendentista basca proponet torra una solutzione polìtica Sa sinistra indipendentista basca at cumpretadu su dibàtidu internu pro afinare sas lìneas istratègicas pro creare sas cunditziones pro una risolutzione polìtica de su cunflitu in su Paisu Bascu. Sos indiritzos elaborados sunt istados sintetizados in su documentu “Zutik Euskal Herria” (Paisu Bascu ischidu) presentadu in manera ufitziale in freàrgiu. S’idea de sa proposta est de aunire sas fortzas progressistas bascas, tenende in contu s’istòria e sas caraterìsticas de sas partes interessadas, pro nche giùghere s’istadu ispagnolu a unu cunfrontu democràticu chi permitat a sos tzitadinos bascos de detzìdere liberamente su tempus venidore issoro. Custu protzessu –marcant bene in su documentu– tocat chi isvilupet petzi cun mètodos democràticos. Tocat, duncas, a sessare cun cale si siat forma de violènizia, dae parte de ETA e dae parte de s’Istadu. Su documentu de sa sinistra indipendentista basca at pesadu reatziones diferentes: positivas dae parte de Eusko Alkartasuna e de àteros sugetos polìticos de s’àrea nazionalitària basca; pasadas e dubidosas dae parte de su PNV; e crìticas dae parte de sos partidos ispagnolos. S’autonomismu progressista alsatzianu s’aunit in “Unser Land” In freàrgiu est istadu presentadu in manera ufitziale Unser Land, su sugetu polìticu nou chi naschet dae sa fusione intre s’Unione de su Pòpulu Alsatzianu e su movimentu Fer’s Elsass. S’obietivu prus importante de custu partidu est su de otènnere un’istatutu de autonomia forte pro s’Alsàtzia. Unser Land at detzisu de leare parte a sas eletziones regionales de martzu in intro de sos chi faghent parte de su cartellu eletorale Europa Ecologia Alsàtzia chi ponet in pare finas sos Birdes e su Movimentu Ecologista Indipendente. S’alliàntzia ecologista, presente in formas diferentes in totu s’istadu frantzesu, punnat a arribbare a un’istadu federale. In Alsàtzia cheret finas a unu bilinguismu frantzesu-tedescu in su sistema educativu, in s’amministratzione pùblica e in sos mèdios de comunicatzione. n Carli Pup

deo iscrio... S A R C PRO pss.sar@gmail.com

ENTA RARE: M M O 0 gr. llas A P 0 2 M , O u DE C u fratad u, 2 ampu s s a _ ca cannon u, 3 litro chilos u 2 n _ bin gherma urtzos, c iu a _ òg arrones . budd c i r a g h m c 0 8 _ a, e, tiru, rusèmen ta, afàbi a u b a d _ t u, pe llere, tom riga, pata i g à _ è u da, s ne, curc a e b ìmul _ e s m , u ù a l s cug e, 1 chi abas p , n e o h c g _ co dula, nu n _ mè

“in sardu, cada die” CAMPAGNA DE ANIMATZIONE


EJA 2 / Martzu 2010  

mensile in limba sarda

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you