Page 1

14

2 € (in DONU)

ié iva evet

yes sí oui ja sì sim da oc bai

MALTA, ❝ natzione-istadu

minore ma forte

PAPIROS

in sa limba, semus natzione

SANTANDRIA NADALE > 2013

“Si nois cherimus, peruna limba est mala a imparare, a faeddare e a iscrìere”

20

Intervista a ĠUSEP BRINCAT linguista maltesu


GHENNAS, VENTANAS, PERSIANAS

Sas 12 calidades de sas ventanas FINSTRAL ■ Isulamentu tèrmicu e aorru energèticu ■ Isulamentu acùsticu mannu ■ Protetzione manna dae su sole ■ e dae su calore ■ Resistèntzia a su bentu e a s'abba ■ Protetzione e seguràntzia ■ Abertura e aeratzione manìvile ■ Cuidadu pagu ■ Disinnu e figura galana ■ Traballu a mesura de su cliente ■ Consulèntzia de calidade ■ e posta in òpera a règula de arte ■ Ambiente e risorsas naturales ■ Garantzia e calidade

Sa nostra no est

una ventana cale si siat

Una de sas possibilidades

In Facebook, agiunghe su nùmene tuo a sos:

“amigos de sa Limba Sarda Comuna” NOAS Diretore editoriale Diegu Corraine Diretore responsàbile Chiaffredo Valla Segretària de redatzione Frantzisca Spiggia Collaboradores de custu nùmeru Sarvadore Serra, Gianfranco Pinna, Giuanne Luisu Stochino Registratzione Tribunale de Nùgoro, n. 85/1987 de su 12.6.1987 Gràfica Didàc Imprenta StudioStampa, Nùgoro

NOVA-LINE

Elegàntzia e tecnologia moderna

NOAS EJA P.tza de Tola 24, 07100 TÀTARI Post.el. noas.eja@gmail.com EJA est in distributzione gratùita in sas librerias elencadas inoghe, a manu dereta

EJA est unu DONU DE PAPIROS EDITZIONES

ABERTURAS IN PVC, LINNA E ÀTERU

ESPONIMUS in carrera de Biasi 117 08100 NÙGORO tel./fax 0784 204110 www.openinfissi.it info@openinfissi.it BENDIDORE AUTORIZADU

Iscrie·nos pro nos propònnere argumentos noos, realidades, eventos, documentos, pessonàgios e pro nos imbiare crìticas e cussìgios

MODERNIDADE E/O TRADITZIONE


iscrie a:

Noas EJA, telef.: 0784-1890030

In sardu, sas eletziones de annoas!

Publicadu finas cun s’agiudu de

StudioStampa

Nùgoro

Imprenta de libros, manifestos, publitzidade 0784-232634/232635

eja e sa publitzidade

amiga in sardu

Chie cheret èssere amigu de EJA, cun publitzidade in sardu, iscriat a s’indiritzu de post.el. nostru. EJA e sos libros de sas Editziones PAPIROS sunt presentes in sas LIBRERIAS: CANU, CASTA, de ARISTANIS / PAESE D’OMBRE de BIDDEXIDRU / TI CON ZERO, de BOSA / DATTENA, de CABUTERRA / IL LIBRO de CARBÒNIA / BIBLOS, DATTENA MONDADORI, DETTORI CARTOLIBRERIA, IL BASTIONE, LA STAZIONE CARTOLIBRERIA, LE LIBRERIE SRL, MIELE AMARO, MURRU, PIAZZA REPUBBLICA, SUCCA, TIZIANO, de CASTEDDU / MONDADORI de IGRÈSIAS / GULLIVER PAPER POINT de ÌSILI / EMMEPI de MACUMERE / MIELE AMARO, NOVECENTO, SAN PAOLO, de NÙGORO / LO SCOLARO de PULA / IL LABIRINTO, IL MANOSCRITTO, LOBRANO, LYTHOS, MONDOLIBRO, de S’ALIGHERA / COBER srl, DESSI’ MONDADORI, FELTRINELLI POINT, IL RIBALTINO, KOINÈ, MAX 88, MESSAGGERIE SARDE, MONDADORI, ODRADEK, PAOLINE, PETALI DI CARTA, de TÀTARI FELTRINELLI EXPRESS de terranoa

SA NORMA COMUNA ISCRITA DE RIFERIMENTU EST UNA. NON PODIMUS PRUS TORRARE IN PALAS! Cando una limba est galu forte e bia, comente est galu oe su sardu, faeddadu in maneras diferentes ma cun una norma comuna iscrita de riferimentu (Lsc) proposta dae su Guvernu sardu, dae Entes, e praticada dae iscritores, tradutores e editores chi pùblicant libros e rivistas (e non tzarrant ebbia), non b’at perunu problema nen perìgulu a iscrìere sas variedades dialetales. In cada limba, sa norma ufitziale tenet una vida sua e s’isvilùpat pro cumprire sa funtzione de mèdiu comunicativu de cuncàmbiu generale, e de rapresentare e aunire sa natzione e s’istadu, a cunfrontu cun sas àteras limbas. Limba ufitziale e dialetos sunt cumplementares e no esclusivos a pare. Duncas, est normale chi cada unu de nois est mere (dae semper) de iscrìere in cale si siat limbàgiu sardu. A sa norma ufitziale de su sardu no l’at a fàghere perunu dannu, comente sa norma ufitziale non faghet perunu dannu a sos dialetos. Est sa presèntzia de s’italianu in totu sos ispàtzios comunicativos nostros, s’in casu, chi est minimende/minetzende sa fortza e sa calidade de sos dialetos sardos, NO una norma comuna iscrita de riferimentu comente sa Lsc. Sunt sas paràulas italianas, a chentinas, chi nche sunt catzende dae su sardu paràulas seculares. Sa “norma” podet petzi ostaculare custu protzessu. Tambene aèremus tentu una norma iscrita comuna dae deghinas de annos! Tando, sos problemas de una limba non bi sunt cando s’iscrient sos dialetos, ma cando custa limba non tenet una norma comuna iscrita de riferimentu. Ma nois custa norma la tenimus, como, e no nche la podimus cantzellare pro torrare a 2, 3, 4 o 5 règulas de referèntzia.

Larentzu Vacca

14·2013

|3

Est arribbada s’ora chi in Sardigna cumintzemus a praticare s’ufitzialidade de su sardu finas in sa eletziones. Pro ite sos partidos chi si narant in favore de su sardu non faghent a manera chi sas eletziones regionales de annoas siant in sardu, in sa propaganda e in sos materiales de votu? A manera chi siat posta a bandas sa retòrica e sa tzarra e su sardu siat a beru limba ufitziale de sa

sotziedade e de su territòriu! Tenimus pagu tempus e, duncas, tocat a si mòere deretos.

Colados 12 annos dae sas normas de sa “Limba Sarda Unificada”! UNU RESURTADU ISTÒRICU PRO SA LIMBA SARDA, chi l’at a assegurare fortza e presèntzia sotziale e territoriale, cun s’agiudu de totu sos Sardos. Pro s’impreu “normale” e ufitziale de su sardu, in totu sos documentos e in totu sos àmbitos sotziales e territoriales: aministratzione, iscola, informatzione..., b’at bisòngiu chi sa Limba Sarda tèngiat finas una “norma linguìstica”, duncas règulas iscritas seguras e universales.


DERETOS LINGUÌSTICOS

SAS ERBAS NOSTRAS TI PODENT AGIUARE A ISTARE MÈGIUS E FINAS A SANARE

Manifestu de sa Limba Sarda de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda Sa Sotziedade pro sa Limba Sarda, de reghente at publicadu custu testu in sardu e in àteras limbas natzionales e internatzionales, pro dare sustentu a su moimentu in favore de s’ufitzializatzione de sa limba sarda in sa sotziedade e in su territòriu. Chie cheret agiuare a ispainare e cumpartzire custu documentu lu podet fàghere ponende “m’agradat” in sa pàgina Facebook “Manifestu de sa Limba Sarda”, bortadu finas in àteras limbas. 1. Su sardu est sa limba istòrica e natzionale de sa Sardigna, sinnale primu de s’identidade natzionale de sos Sardos. Cada unu podet e devet fàghere sa parte sua pro l’ispainare, lu difèndere e l’afortire. 2. Su sardu est sa sienda nostra prus manna e, che a totu sas àteras limbas, est duncas patrimòniu de s’umanidade. 3. Sa presèntzia ufitziale de su sardu in cada àmbitu e impreu est garantzia de paridade cun sas àteras limbas e cunditzione de su tempus venidore suo. Duncas, tocat a l’imparare, a lu faeddare, a l’iscrìere e a l’impreare in cada ocasione possìbile. 4. Cada forma locale est sa base naturale e bia de sa limba sarda, manifestatzione e garantzia de sa vida sua. 5. Sa connoschèntzia e sa pràtica individuale e sotziale de su sardu nd’assegurat sa fortza sua de oe e de cras. 6. Cada unu, in cada logu e ocasione privada e ufitziale, tenet su deretu de faeddare in sardu, de l’istudiare, de l’iscrìere e de lu lèghere. 7. Sa norma iscrita comuna de su sardu est unu cumplementu fundamentale de sa limba orale e de sas variedades locales de sa limba matessi. Duncas no las escludet e no las sustìtuit.

Erboristeria Erbas

Ofitzina botànica Istùdiu de fundos farmatzèuticos

8. Sas normas de sa “Limba sarda comuna” sunt, duncas, comente una bandera pro sos Sardos, ca mèdiant sa richesa e diversidade de sa limba faeddada dae cadaunu cun s’universalidade, sa coerèntzia e su profetu de unu modellu iscritu pro totus. 9. S’iscritura normativa, duncas, afortit sa limba sarda faeddada, est sinnale de continuidade istòrica, garantzia de progressu e mèdiu chi nd’assegurat sa presèntzia in cada logu e tempus. 10. Sa connoschèntzia e sa pràtica de àteras limbas est mèdiu de cuncàmbiu cun sos àteros e non podet minimare o negare su deretu de cada unu de nois a s’istùdiu e a s’impreu ufitziale de su sardu.

carrera de Roma 5 08100 NÙGORO tel. 0784-37133

24 de santugaine de su 2013

post.el.: montricos@tiscali.it 14·2013

|4


Caffè TETTAMANZI 1875 cursu de Garibaldi, 71 08100 NÙGORO https://www.facebook.com/caffe.tettamanzi

Unu logu pro pessare, unu logu pro bisare 14·2013

|5


AMBIENTE

Puntos de su programa de atzione de Mèigos pro s’Ambiente de VISSENTE MIGALEDDU Comente membru de s’Assòtziu de Mèigos pro s’Ambiente, presento una sìntesi de su programa suo. Ambiente e saluDe. Sos cambiamentos climàticos, causados dae s’incrementu ispropositadu de s’immissione in atmosfera de gas-serra generadu dae atividades industriales e sistemas de trasportu, sunt un’emergèntzia planetària. Duncas non si podet fàghere a mancu de pessare a unu cambiamentu mannu de su modellu atuale de isvilupu e de totu su sistema econòmicu chi reconnoscat sa tzentralidade de su binòmiu ambiente -salude. Energia. B’at bisòngiu de

Bitzicleta elètrica a pedalada assistida, cun baterias a lìtiu

unu cambiamentu de su modellu atuale de isvilupu, fundadu in su consumu de combustìbiles fòssiles e de risorsas non renoàbiles. Bi cherent polìticas de aorru energèticu, de chirca e crèschida de sas energias renoàbiles (solare, solare tèrmicu e minieòlicu); sa liberatzione dae sas energias fòssiles, in particulare dae su carbone e su rèfudu de sas tzentrales nucleares. Aria. Contra a sas maladias respiratòrias e cardiovascula-

res, ma finas maladias crònicu-degenerativas, e tumores, bi cherent interventos urgentes a tretu de reduire in totu sa produtzione e immissione in s’ambiente de anidride carbònica e àteros gas-serra e de sustàntzias malas e tòssicas, mescamente de particuladu fine e ultrafine, de sos idrocarburos politzìclicos aromàticos, de sos metallos graes, de su benzene, de sas molèculas diossino-sìmiles. MobiliDADE. Bi cheret su minimòngiu de s’immissione in atmosfera de sos produtos derivados dae sa combustione de petròliu, gasòliu, benzinas e gas. Duncas, tocat a minimare su trasportu de mercantzias a distàntzias mannas, a no animare su trasportu cummertziale in càmiu e a favorire su trasportu in rotaja e de mercantzias e pessones in mare; a minimare su tràficu automobilìsticu e in particulare su privadu in sas tzitades mannas e minores. Gestione de SOS RÈFUDOS. Cherent minimados cantu prus possìbile sos rèfudos, cumintzende cun sos imballàgios chi costituint belle su 50% de totu sos rèfudos produidos. Tocat a recuperare sos materiales cun sa diferentziatzione, su reimpreu e su ritziclu e finas sa moratòria pro sas istruturas de combustione, chi sunt càusa de dissipu de energia e dannos sanitàrios graes. ABBA. S’abba cheret agiuada cun s’aorru e una distributzione intelligente, cun su cuidadu e su risanamentu de sos ecosistemas e de sos lagos postos pro rifornimentu de ab14·2013

|6

ba potàbile, cun su megioru de su sistema de sos acuedutos, de su tratamentu de sas abbas rèfluas e cun su ritziclu issoro, cun su controllu de sas atividades zootècnicas e industriales a impatu ambientale mannu. CampOS eletromagnÈticOS. Pro s’Isde (Sotziedade internatzionale de dotores pro s’ambiente), in base a sos documentos ufitziales de s’Agentzia europea de s’ambiente (EEA), subra de sos arriscos cunfirmados de sos campos eletromagnèticos pro sa salude, comente cancerògenos de classe 2B, bi bolent normas capatzas de los minimare —a probe de iscolas, tzentros isportivos e àreas a densidade arta de populatzione. PrÀticAS agrÌcULAS. Pro s’Isde est pretzisu e indispensàbile a animare sos cultivos biològicos; a sustentare programas pro un’eliminatzione lestra de antiparassitàrios e fitofàrmacos dae sas pràticas agrìculas; a aviare e afortire s’agricultura integrada finas cun progetos de chirca e ricunversione a su biològicu. Tocat chi sos cuntributos comunitàrios siant dados petzi a chie mìnimat s’impreu de sustàntzias chìmicas de sìntesi, mediante su càmbiu —documentadu— cun sistemas alternativos. AmbienteS dE TRABALLU e ARriscOS industrialES. Tocat a elimanare totu su chi noghet in sos logos de traballu, pro nche catzare sas càusas de infortùniu e de dannu ambientale siat in s’edilìtzia, siat in sas indùstrias. n


LIMBAS:

PESSONÀGIOS

Eliezer Ben-Yehuda: su babbu de s’ebràicu modernu Eliezer Ben-Yehuda, nàschidu comente Eliezer Yitzhak Perelman su 7 de ghennàrgiu de su 1858, in Luzhki, unu shtetl (bidda) de sa Gubérniya de Vilna de sa Rùssia Imperiale, a nord de sa Bielorrùssia de como, est istadu su giornalista e filòlogu ebreu chi at tentu sa funtzione prus importante in s’elaboratzione e afortimentu de s’ebreu modernu faeddadu e iscritu, sighende una traditzione làica de impreu de sa limba in giornales e libros. A su puntu chi est cunsideradu su «babbu de s’ebràicu modernu». In famìlia, a giovaneddu, l’aiant imbiadu a un’iscola religiosa, sa yeshivá, cun s’isperu chi s’esseret fatu rabbinu. In cue aiat sighidu a istudiare s’ebràicu antigu e fiat intradu in cuntatu cun s’ebràicu modernu de sa Haskalà, su moimentu “illuminìsticu” giudeu de su sèc. 18. A s’època de sos istùdios aiat connotu finas su giornale in ebràicu Ha-Shahar, in ue aiat imparadu sos elementos fundamentales de su sionismu. Custas esperièntzias l’aiant cumbintu chi s’ebràicu podiat identificare, aunire e afortire sa diàspora giudea contra a s’assimilatzione natzionale e linguìstica. E a 19 annos, in Parigi (1877), E. BenYehuda aiat cumintzadu a mu-

Eliazer Ben-Yehuda

starre sas ideas suas in artìculos de giornales in ebràicu. In su 1881, fiat emigradu a Palestina. In ie, Ben-Yehuda si fiat postu a operare pro fàghere a manera chi s’ebràicu esseret su mèdiu de comunicatzione normale e biu de sos ebreos e non su yiddish. Sende chi medas lu cunsideraint unu traballu sena unu cras, pro àteros s’idea de una limba comuna “pròpia”, ebràica, fiat de fundamentu. In su 1884 aiat fundadu Ha-Zevi, unu periòdicu in favore de su Sionismu. Pustis aiat fundadu su Comitadu de sa Limba Ebràica, pustis cambiada in Acadèmia de sa Limba Ebràica. S’òpera sua prus importante est istada su Ditzionàriu cumpretu de s’ebràicu antigu e modernu. Eliezer Ben-Yehuda est mortu in Gerusaleme su 21 de nadale de su 1922. n Itamar Ben Avi , pseudònimu de Ben-Zion Ben-Yehuda (1882-1943) fiat su fìgiu prus mannu de Eliezer Ben Yehuda. Sigomente Ben-Yehuda faeddaiat a su fìgiu petzi in ebràicu, a Itamar l’aiant definidu “su primu pitzinnu ebreu.”

Sardigna Israele

s’amighèntzia de duas natziones, duas limbas

Chenàbura SARDOS PRO ISRAELE

Assòtziu de amighèntzia Sardigna-Israele

chenabura@gmail.com sardosproisraele@gmail.com cagliari@federazioneitaliaisraele.it

www.chenabura.eu

14·2013

|7


LITERADURAS:

LUÍS SEPÚLVEDA

ISTÒRIA DE UNU CAU MARINU...

càpitat in Amburgu e contat de unu cau marinu, Kengah, chi cun una truma de cumpàngios e de àteros pugiones est bolende chirru a su golfu de Biscàglia e a logos prus caentes, in cherta de recatu. Sa truma si ghetat a modde pro mandigare arrangada, ma Kengah, imbetzes de pònnere in mente a su capu-truma chi lis imponet de pesare in bolu pro s’isfrancare dae unu perìgulu, si torrat a imbèrghere in s’abba pro piscare àtera arrangada, chi l’agradaiat meda, ma nch’abbarrat tenta in sa “maleditzione de sos mares”, un’unda de petròliu, pèrdidu dae una petroliera durante una temporada manna.

LUIS SEPÚLVEDA naschet in Ovalle, Tzile, in su 1949. At giradu in cada logu, dae sos padentes amazònicos a su desertu saharianu, dae sa Patagònia a Amburgu, dae sas tzellas de su ditadore Pinochet a sa nae de Greenpeace, in fatu de utopias diferentes chi at contadu in sas istòrias e romanzos suos. In su 1969 retzit su prèmiu “Casa de las Américas” cun s’òpera Crònaca de Pedro Nadie. In su 1993 pùblicat Unu betzu chi leghiat romanzos de amore, bortada in limbas medas, postu in pellìcula in su 2001 cun iscenegiadura de Sepúlveda matessi, cun sa regia de Rolf de Heer e Richard Dreyfuss comente protagonista. In su 1994 sighit cun Su mundu de sa fine de su mundu e Nùmene de torero. In su 1995 essit Patagonia Express, unu libru de viàgios autobiogràficu; in su 1996 pùblicat Istòria de unu cau marinu e de su gatu chi l’aiat imparadu a bolare. Pustis èditat duas regortas de contos: Addòvios faddidos (1997) e Diàriu de unu killer sentimentale (1998), sighidu dae Yacaré (1998). Sas ùrtimas òperas publicadas sunt, in su 2010, Istòria de inoghe e de addae e, in su 2011, Ùrtimas noas dae su Sud. Sepúlveda, dae su 1996, istat in Gijon, in Ispagna.

14·2013

Luís SEPÚLVEDA

Istòria de unu cau marinu e de su gatu chi l’aiat imparadu a bolare Mare de su Nord —Bancu de arrangadas a babordu! —aiat annuntziadu su cau marinu postu a bàrdia, e sa truma de su Faru de s’Arena Ruja aiat retzidu sa noa cun tzichìrrios de cuntentu. Fiant bolende sena pasu dae ses oras e, sende chi sos caos pilota los aiant giutos in currentes de àera gasi caentes chi agradaiat a bolare subra de s’otzeanu, teniant su bisòngiu de torrare in fortza, e chi pro custu non b’aiat cosa mègius de un’abbentrada de arrangada. Fiant bolende subra de sa buca de su riu Elba, in su mare de su Nord. Dae artu si nche bidiant sas naes una fatu de s’àtera, comente chi esserent animales passentziosos e disciplinados isetende s’ora de essire a mare abertu, cun su murru chirru a totu sos portos de su mundu. |8


A Kengah, unu cau cun sas pinnas in colore de prata, l’agradaiat mescamente a abbaidare sas banderas de sas naes, ca ischiat chi cada una de issas rapresentaiat una manera de faeddare, de mutire sas matessi cosas cun faeddos diferentes. —Ite difìtziles chi las faghent sas cosas sos umanos. Sos caos, in càmbiu, tzichìrriant in sa matessi manera in totu su mundu — aiat naradu una bia Kengah a una cumpàngia de bolu. —Gasi est. E sa cosa curiosa est chi a bias resessint finas a si cumprèndere —aiat tzichirriadu sa cumpàngia. Prus addae de sa lìnia de sa costa, su paisàgiu si cambiaiat in birde cotu. Fiat unu pradu istremenadu in ue si bidiant craros sos tàgios de berbeghes paschende bardadas dae sas digas e dae sas palas mandronas de sos molinos a bentu. Sighende sos inditos de sos caos pilota, sa truma de su Faru de s’Arena Ruja aiat leadu una currente de àera frita e si fiat ghetada a totu pesu a subra de su bancu de arrangada. Chentubinti carenas aiant istampadu s’abba comente saitas, e torrende a essire a campu, cada cau teniat un’arrangada in su bicu. Arrangada saborida. Saborida e grussa. Pròpiu su chi lis cheriat pro torrarent in fortza in antis de sighire su bolu finas a Den Helder, in ue si diant èssere giuntas cun sa truma de sas Ìsulas Frisonas. Aiant disinnadu de sighire a pustis finas a su passu de Calais e a su Canale de sa Màniga, in ue diant èssere istadas retzidas dae sas trumas de sa baja de sa Senna e de Saint Malo, pro bolarent paris finas a cròmpere a su chelu de sa Biscaja. Pro tando aiant pòdidu èssere unos milli caos marinos chi, che a una nue lestra in colore de prata, diant èssere crèschidos cun s’annanta de sas trumas de Belle Ille, Oléron, sos cabos de Machichaco, de s’Ajo e de Peñas. Cando totu sos caos autorizados dae sa lege de su mare e de sos bentos aerent boladu subra de sa Biscaja, diat èssere pòdidu cumintzare s’addòviu manPodides lèghere totu su libru: LUÍS SEPÚLVEDA Istòria de unu cau marinu... Bortadu dae Diegu Corràine Illustradu dae Manuela Marchesàn Nùgoro 2012 / Papiros editziones pp. 88 /11,00 € www.papiros.it

LUÍS SEPÚLVEDA

nu de sos caos mari-nos de sos mares Bàlticu, de su Nord e Atlànticu. Fiat pòdidu èssere un’addòviu bellu. A totu custu fiat pessende Kengah in s’ora chi si nche fiat mandighende sa de tres arrangadas. Che a cada annu, si diant èssere ascurtadas istòrias, mesca-mente sas contadas dae sos caos de su cabu de Peñas, chi viagiaiant sena s’istracare, a bias bolende finas a sas Ìsulas Canàrias o de Cabo Verde. Sas fèminas che a issa si diant èssere pòdidas ghetare a abbentradas mannas de sardinas e calamaros, cando chi sos mascros diant àere pòdidu acontzare sos nidos in s’oru de unu rochile de mare. In cue diant àere pòdidu criare sos oos, crochire foras de cale si siat perìgulu e, cando a sos pugioneddos lis diant èssere crèschidas sas primas pinnas resistentes, diat èssere pòdida arribbare sa parte prus galana... In artu, figura de Manuela Marchesan dae su libru ISTÒRIA DE UNU CAU MARINU E DE SU GATU CHI L’AIAT IMPARADU A BOLARE

LITERADURAS:

Sèrie de Literadura universale in collaboratzione CONDAGHES & PAPIROS

14·2013

|9


Ti nche giughimus nois a su coro de Malta, La Valletta

AJÒ, viàgios e turismu A SERVÌTZIU DE SOS CLIENTES DAE 30 ANNOS / Billeteria Aèrea, Marìtima, Ferruviaria / Prenotatziones Alberghieras – Crotzeras – Autonolègiu / Viàgios Organizados, Cungressos / Turismu Aziendale e Iscolàsticu

07100 TÀTARI, pratza de Fiume 1 / tel. 079-2064300, fax 079-238311/postel: info@ajo.it / situ internèt: www@ajo.it 14·2013

| 10


ÀTERA POESIA

LIBROS

Àtera poesia, àtera limba: Catalugna

Luciano Piras I TERRORISTI SONO MIEI FRATELLI

Don Bussu, il cappellano che piegò lo Stato pp. 208, 15 € www.andelasedizioni.com àndel@asedizioni

Carles DUARTE FUIRE DAE ÈSSERE Fuire dae èssere Fuire dae èssere, torrare a èssere, èssere de prus. Chircare amparu in sa domo de sos bisos. Torrare a nàschere, torrare a essire a lughe, torrare a su recreu. Sos ogros nostros brusiende cun s’interinada. Non nois ebbia: semus sos ogros tuos generatziones de caras e de disìgios: abbaidamus, sentimus. S’atèterat s’arcu e torrat a èssere de fogu. Su nuscu de sa lughe, sa vida comente unu gùtziu de binu. Èssere in sas lavras (lassare dormire sa mente chi ti cumandat su gestu), su gestu, sa punta de sos pòddighes tuos tochende sa pedde; èssere in s’àera, s’ischintidda in s’infinidu. Mudìmene. Ghetare abba, èssere abba pròina,

sos gùtzios, unu a unu, lassinende subra de sas fògias, infundende sa terra, s’ìsula in ue, nàufragos, sididos, acurtziamus sa buca a sos pètalos e a s’abba de sa frùtora. S’istèrrere comente sa note subra de su mare. Negare su tempus, torrare a basare s’arbèschida. Carles Duarte i Monserrat, nàschidu in Bartzellona in su 1959, est poeta e linguista. Est istadu collaboradore de Joan Coromines in su Diztionàriu etimològicu de la limba catalana. S’òpera poètica sua est istada bortada in àteras limbas e at merèschidu sos prèmios Rosa Leveroni, Vila de Martorell e Crítica “Serra d’Or”. L’ant atribuidu sa Creu de Sant Jordi e est cavalleri de sas Artes e Lìteras de sa Repùblica Frantzesa. Como est diretore de sa Fundatzione Lluís Carulla e membru de su Cussìgiu de Cultura de Bartzellona e de sa Giunta de sa Coordinadora Catalana de Fundacions. Est istadu segretàriu generale de da Presidèntzia de sa Generalitat. 14·2013

| 11

Nadale de su 1983. Papa Giuanne Pàulu II intrat a Rebibbia, don Sarvadore Bussu essit dae Badecarros. In s’ìnteri chi Karol Wojtyla est astringhende sa manu a s’atentadore suo, su terrorista turcu Mehmet Ali Agca, su capellanu don Bussu s’autosuspendent dae su mandadu satzerdotale e si disponet in manera crara a s’ala de sos primos brigatistas (Franceschini, Bonisoli...), chi in sa galera de Nùgoro sunt pratichende s’isciòperu de su fàmene, sa prima bia chi b’at una manifestatzione patzìfica in una galera italiana, pro abboghinare a totus sa chi definint una cunditzione inumana. Su capellanu faeddat de “terrorismu de Istadu” e pilisat in custa manera polèmicas chi custringhent su ministru de tando de sa Giustìtzia Mino Martinazzoli a intervènnere, inantis pro illebiare su regìmene de seguresa màssima, a pustis pro nche catazare sos chi mutiant “bratzetes de sa morte”. Deretu a pustis su Parlamentu italianu at impressidu su cunfrontu pro sa riforma de su sistema penitentziàriu, finas a arribbare a sa Lege Gozzini. Cuddu gestu ùmile de unu preìderu perifèricu comente don Bussu, at tentu, duncas, unu mèritu mannu in su càmbiu de su sistema penitentziàriu italianu. Don Bussu at sighidu a nàrrere, a pustis, chi sos terroristas, che a totu sos presoneris, sunt frades suos. S’ex capellanu chi : «Non sono un pentito né un dissociato. Rifarei tutto, senza ombra di dubbio. Se oggi ci fossero le condizioni di quel Natale 1983, lo rifarei, eccome se lo rifarei!». A 30 annos dae sos eventos de Badecarros, su libru de Piras contat de comente don Bussu at semper difesu sa Lege Gozzini, finas cando fiat criticada dae cada chirru. Contat de sas lìteras chi at cuncambiadu cun sos fundadores de sas Brigadas Rujas e de comente apat invitadu sos ex-terroristas a iscussigiare publicamente sos giòvanos chi nde podiant/cheriant sighire su modellu. Su libru de Piras agabbat cun un’intervista a su protagonista, don Bussu.


GIORNALISMU:

Prèmiu pintore 2013

“A sa terra amus a torrare a beru”: su pastoriu eris e oe de LISANDRU BECCU Carchi borta, cun giaju, andaìamus a sa bìngia, gasi, in s’ìnteri chi faghìamus sos traballos, deo ascurtaia fintzas sos contos de cando issu fiat pastore e cada tantu naraiat “...at a bènnere su tempus de torrare a sa terra!...”. A mie mi nch’essiat su risu, ma in su matessi tempus pessaia a comente fiat su pastore sessanta annos a como e a comente s’est trasformadu cun su tempus. Su pastoriu, difatis, in antis fiat diferente meda e sos mudamentos chi sunt acuntèssidos in sos annos colados sunt de importu, ca faghent cumprèndere pro ite custa industria est in custas cunditziones. Est cambiadu totu: in antis sos pastores andaiant a foras de bidda a caddu o cun s’àinu, istaiant foras de domo fintzas chidas o meses, b’aiat prus pagu tempus e prus cosa de fàghere. Como, b’at sa màchina, su tratore, su pickup e sa murghidora automàtica, ma su pastore andat, murghet e si nche torrat a domo deretu. Su matessi balet pro su laore de sas berberghes e de sas bacas. Su pastore non fiat pastore ebbia, fiat fintzas massaju: imbetzes de comporare proenda dae logu istràngiu, comente faghet como sa majoria, gastende unu muntone de dinare, araiant, semenaiant, messaiant e si bi nd’aiat in prus, lu bendiat fintzas a prètziu bonu. Ma a dolu mannu sos tempos càmbiant e cun sos tempos càmbiat fintzas sa cussèntzia. In prus, sas polìticas de sa

Regione no agiudant s’agroalimentare o prus chi no àteru l’agiudant male e su dinare gastadu male, a bias, ruinat totu. Su dannu de sos cuntributos Unu de sos dannos prus mannos a su pastoriu est istadu su de sos cuntributos “a pioggia” comente los mutint. Sos pastores, bidende dinare meda, si sunt acuntentados de andare petzi a mùrghere e de bèndere su late a sas cooperativas, perdende totu su profetu de s’autoprodutzione e duncas, ponende in perìgulu sa libertade issoro matessi. Semus arribbados a su puntu de bìdere manifestaziotnes cada die, domos e aziendas a s’incantu pro sos dèpidos o pastores chi si nche bendent totu pro si nch’anadare in chirca de fortunas prus mannas. In ìnteri, sos industriales de su late si nde rient a palas issoro e s’opinione pùblica sighit a nàrrere chi sa categoria no est aunida e chi sunt unu contra a s’àteru. Una gherra intre pòveros, cumintzada unu muntone de annos a como, cun sas “tancas serradas a muru”, providimentu bogadu a pìgiu dae Vittorio Emanuele I in su 1820, chi at postu in ghenugru s’economia de s’ìsula, chi fiat basada prus chi no àteru subra de s’agricultura e su pastoriu in sas cussòrgias pùblicas. Una lege chi at dadu profetu petzi a sos meres e a sos latifondistas prus ricos. Pustis sunt arribbados sos industriales, autorizados dae sa Regione e dae sos partidos italianos, a nche catzare sos pastores dae sas terras issoro 14·2013

| 12

pro fraigare sas indùstrias chi, a dies de oe, sunt lassende mortos, venenos e disocupados. Custrintos a si chircare àtera terra pro pastorigare o a cambiare traballu, sunt istados acusados fintzas de èssere bandidos e criminales, ca ant gherradu in cada manera pro non pèrdere sa terra e su traballu issoro de una vida. Sunt colados prus de chimbanta annos e su mundu de su sartu s’est trasformadu in totu, gràtzias a su progressu tecnològicu e sientìficu, ma sas leges e sas riformas sunt abbarradas pagu prus o mancu sas matessi. Pro custu, como, sos pastores s’agatant in dificultade a fàghere unu traballu chi no lis dat prus nudda. Tocat fintzas de nàrrere chi una parte de sa neghe la tenent fintzas issos, chi si sunt semper addatados sena rinnovamentos de sustàntzia. Ma como est cròmpida s’ora de bogare a pìgiu ideas noas, pro torrare a fàghere cùrrere unu setore chi totus fiant abbandonende. S’industrializatzione fortzada at fatu petzi dannos, in custa ìsula, e duncas est bènnida s’ora chi sos pastores torrent a si nche leare sa terra issoro e a fàghere crèschere s’economia locale cun produtziones biològicas e tzertificados de calidade, esportende sos produtos in totu su mundu. In custu, sa Regione devet èssere in prima lìnia, a manera chi siat garantidu unu tempus venidore dignitosu pro sa Sardigna e pro sos chi b’istant. Tando a sa terra amus a torrare a beru. n


GIORNALISMU:

Prèmiu pintore 2013

PRANETA MALAIDU: chirchemus in nois sas neghes, ma finas sas solutziones de RACHEL FALCHI Colende su tempus, amus bidu cambiamentos mannos meda in totue, in sas cunditziones sotziales e econòmicas, in sa crèschida de s’industrializatzione, de s’edilìtzia e de sas infrastruturas. A pagu a pagu, semus cròmpidos a una sotziedade ‘consumista’, in ue un’ala de s’umanidade est cuntentende bisòngios primàrios, segundàrios, e bisòngios chi naschent pro neghe de sos produtos chi sunt reclamizados tropu cun polìticas de ‘marketing’. Duncas, a cunfrontu de sas generatziones passadas de sos giajos e de sos betzos, dìamus istare mègius meda, ca totu su chi nos podiat servire l’amus àpidu. A dolu mannu, semper prus a s’ispissu e dae tempus meda, b’at una ‘s’emergèntzia ambientale’, chi no est àteru si non su resurtadu malu de custu ‘progressu’ consumista. Su primu: s’incuinamentu pro neghe de sos gas venenosos (mescamente dae sas indùstrias e dae sos trasportos) chi ant bortaladu su clima, cun su chi cramamus ‘efettu serra’, cunsentende a sa temperadura de sa Terra de artziare finas a nch’iscagiare sos montes de astra e, duncas, de artziare su livellu de su mare. In prus, b’at s’incuinamentu pro neghe de sos rèfudos non biodegradàbiles, de sos produtos chìmicos in s’agricultura, e s’incuinamentu eletromagnèticu. Est craru, tando, chi, pro cuntentare sos bisòngios nostros (non primàrios), semus

abbutinende sa natura e s’echilìbriu suo, isfrutende·nde sas risorsas naturales sena frenu perunu. Su resurtadu est chi, oe, su bisòngiu nostru de risorsas est prus mannu de sa capatzidade de càrrigu de sos sistemas naturales de su Praneta. In prus, b’at una mancàntzia manna, ispantosa, de abba. In su mundu, a unu chirru b’at istados chi sunt creschende, produende meda, in ue sa gente patit su degradu, sa povertade e sa denutritzione. A s’àteru chirru, b’at istados isvilupados e ricos, in ue su mere est su ‘consumismu’ gastadore e disperdidore de màndigu, de energia, de risorsas naturales. Torrare s’echilìbriu a sa natura Cando in medas faeddant de ‘arriscu ambientale’ paret chi siat una cosa a tesu meda dae nois. A nàrrere sa giusta, si su Praneta est in perìgulu mannu, est pro neghe nostra, pro sas abitùdines de cada die, pro sos bisòngios inùtiles chi amus, sena cumprèndere su pesu econòmicu de cada cosa. Tocat de si nde ammentare chi “no est su Praneta a si dèvere addatare a nois, ma nois a issu!” Totu sos Istados si devent impinnare cun seriedade pro torrare a sa natura s’echilìbriu suo. Impreare dinare pro s’energia alternativa, pro bìnchere subra s’incuinamentu, non bastat, nen servit, si sa manera de istare de totus non càmbiat. No est cosa de atzetare chi b’apat pòpulos chi campant in su ‘consumismu esasperadu’ o in chirca de dietas pro mandi14·2013

| 13

gare de mancu e pòpulos chi no ant abba, màndigu, domo e energia. Su mundu si podet sarvare Su Mundu si podet sarvare! Tocat chi sa gente de sos istados prus isvilupados incumintzent a cambiare sas abitùdines de cada die, cun determinatzione. Diat èssere unu passu a dae in antis su càmbiu de sos consumos alimentares, comente podet èssere su de mandigare sa petza una borta ebbia sa chida! Custu diat servire a minimare sas produtziones intensivas de petza, cun unu

rispàrmiu de abba, de energia. E a dare prus pagos alimentos “chìmicos” a su bestiàmene. E diat èssere finas un’ocasione pro àere una produtzione biològica e sana. Cheret duncas chi totus torremus a una vida regulada e naturale, sena invasione tecnològica, faghende torrare a campu sos traballos artesanales e agropastorales. Tocat, duncas, a fraigare una sotziedade in ue sa produtzione e su consumu siant rispetosos de sa Natura, sena andare in fatu a modas o abitùdines inùtiles o de subraprùs. n


LIMBA & TERRITÒRIU

Sa limba sarda in Baressa de TATIANA FRAU Operadora de s’Isportellu subracomunale de Baressa (OR)

In su mese de martzu 2013, at torradu a abèrrere s’isportellu linguìsticu subracomunale de Baressa, chi ponet in pare oto comunos de sa Marmidda: Bobadri, Ollasta, Abas, Pau, Bàini, Sini, Crucuris e Baressa, chi est su comunu a ghia de su servìtziu. Custu subracomunale naschet gràtzias a sa Lege n. 482/99, chi est sa chi giait su dinare pro ddu aprontare e ddu fàghere traballare. Custa lege, in pare a sa Lege Regionale 26 de su 1997, at reconnotu sa limba sarda comente espressione de s’identidade culturale de sa Sardigna, donende a su sardu sa matessi dignidade de sa limba italiana. Custu supracomunale naschet cun su progetu pro s’annualidade 2007, ma est mòvidu in su 2011, a pustis de una seletzione pro s’operadore de isportellu a cunventzione direta cun su Comunu de Baressa. Pro Baressa, Bobadri e Sini, fiat sa prima borta chi teniant su servìtziu de limba sarda, pro Ollasta, Bàini, Pau e Abas s’ufìtziu limba sarda fuit giai una realidade de is annos a intanes, chi fuit sighidu cun capatzidade e cumpetèntzia manna de s’assòtziu “S’Atra cultura” de Aristanis. Crucuris est intradu cun s’annualidade de ocannu in custa retza de Comunos, ma su servìtziu fiat traballende de unos cantos annos cun fainas de importu. S’operadore de custu isportellu subracomunale est unu feti e traballat tres oras e mesu a sa chida in ònnia comunu. Cun s’agiudu de s’Ufìtziu linguìsticu provintziale e regionale depet contivigiare totu is fainas chi punnant a afortiare su manìgiu de sa limba sarda in sa comunidade linguìsti-

ca de custas biddas. Pro custu, s’Ufìtziu faghet furriaduras de atus e delìberas, avisus e cartellones, ma traballat fintzas a manu de pari cun sa biblioteca comunale pro fàghere atividades in limba sarda cun is pipius e is piciocheddos pro ddus agiudare a s’acostare a sa limba sarda. S’operadore aparitzat fògios informativos in sardu a subra de is leges chi tutelant sa limba sarda e a subra is novidades chi in ònnia comunu ddoi sunt a subra de bandos, finantziamentos, avisos chi podent serbire a sa gente de sa bidda. Sa finalidade est sa de torrare a bogare a pìgiu sa limba sarda po faeddare de cale si siat chistione. Su de sa limba, finas unu problema polìticu e culturale Difatis est fintzas beru chi, mancari su sardu siat ispainadu in totu sa Sardigna (francu in Gaddura, in Tàtari e in is biddas acanta, in s’Alighera e in Carloforte e Calaseta), nch’est s’arriscu chi s’ammesturet cun is atras limbas (impoverende sa calidade linguìstica) o siat de èssere abbandonadu pro arresonos culturales, sotziales o econòmicos (calende su nùmeru de is faeddadores). Sa de sa limba sarda, duncas, no est una chistione linguìstica e sotziulinguìstica isceti, ma fintzas unu problema polìticu e culturale. Difatis, sa limba est su printzìpiu de s’unidade e de s’identidade de totu is Sardos. Duncas, su de lassare ispèrdere sa limba sarda, chi est su fundamentu de s’identidade culturale de sa comunidade de Sardigna, est, a die de oe, unu perìgulu chi depimus chircare de istesiare, cun su pistighìngiu de chie cumprendet chi semus arrischende de pèrdere una parte manna de nois etotu. n 14·2013

| 14

MIELEAMARO


ISTÒRIA DE SARDIGNA: SARDIGNA 1812

Sos mortos de Palabanda de FEDERICU FRANCIONI Su 1812 est a beru unu mamentu detzisivu in s’istòria de s’Europa. Totu paret chi acuntessat in cussu annu: est decrarada sa Costitutzione liberale in Ispagna chi est in gherra contra a s’ocupatzione frantzesa; su Parlamentu sitzilianu aproat un’àteru testu costitutzionale, influentziadu dae sa presèntzia inglesa (Sitzìlia e Sardigna fiant abbarradas in foras de su domìniu napoleònicu); Napoleone retzit una derrota terrìbile in su nie e in su fritu de sa Rùssia e s’Impèriu suo incumintzat a derrùere. Finas sa Sardigna, in cussu 1812, est arribbada a s’apuntamentu cun s’istòria. A su mancu una parte de sos grupos dirigentes at pessadu chi fiat tempus de si pesare pro dare dinnidade a sa pàtria nostra: calicunu pessaiat tando a una Repùblica sarda indipendente, comente essit a campu dae sas lìteras de Luisi Baille, cònsule ispagnolu in Casteddu. Sa cungiura de Santugaine de su 1812 est istada cramada “burghesa” ca fiat ammaniada dae òmines de s’Universidade, dae avogados, dae notàrios. Dade cara, però, ca custos burghesos —pro tènnere una base de massa, populare— aiant istabilidu relatziones fortes meda cun sos artesanos de sos Grèmios, sas corporatziones antigas, òmines prenos de atrivimentu, de ànimu. Sa cungiura casteddàrgia de su 1812, antitzipada dae unu tentativu in Tàtari —istudiadu dae s’amigu Giosepe Doneddu— tenet sas raighinas suas in sa crisi econòmica terrìbile de su 1812: su fàmene de s’annu dòighi est abbarradu comente manera de nàrrere populare. Custa crisi —fata prus grae dae su donativu, dae sas tassas impostas dae su guvernu piemontesu pro mantènnere sa Corte de Savoja (chi tando istaiat in Casteddu)— aiat provocadu una cussèntzia e una voluntade de

rebbellia polìtica. Dae sos istùdios chi apo fatu —in su Public Record Office de Londra (s’archìviu tzentrale de s’Istadu inglesu), in su Archivo historico nacional de Madrid, in s’Archìviu de Istadu de Casteddu, in sa Biblioteca comunale de Tàtari— mi so cumbìnchidu chi sos patriotas nostros de su 1812 cheriant repìtere, in carchi manera, su chi fiat capitadu in sa emozione de su 28 de abrile 1794, cuncruidu cun s’istesiamentu dae Casteddu de su visurè Vincenzo Balbiano e de àteras 514 pessones, ministros, ufitziales e impreados de su Piemonte, Savoia e Nizza, chi aiant tènnidu cumportamentos cunsiderados colonizadores. Sa cungiura de su 1812 est istada derrotada, de seguru, (comente est capitadu pro sas rebbellias, in sas tzitades, in sas biddas e in sos sartos, ghiadas dae Giuanne Maria Angioi), ma tocat a reconnòschere s’importànzia de cudda atzione chi amus tzelebradu e ammentadu cun cunferèntzias e addòvios dughentos annos a pustis. Pro agabbare, bidimus sos nùmenes e sos sambenaos de sos òmines de Palabanda, dae su logu de Casteddu (a curztu a Istampaxi), in ue s’addoviaiant: s’avogadu Sarvadore Cadeddu, cundennadu a morte; su frade suo Giuanne, cundennadu a presone perpètua; su notàriu Cajetanu Cadeddu, fìgiu de Sarvadore, cundennadu a morte, chi si nche fuit; Luisi Cadeddu, àteru fìgiu de Sarvadore, cun binti annos de presone; Giosepe Tzedda, professore in s’Universidade de Casteddu, cundennadu a morte (ma isse puru est resessidu a fuire); s’avogadu Antoni Massa Murroni a presone perpètua. Sos artesanos: Remundu Sòrgia, a morte; Giuanne Putzolu, a morte; su piscadore Ignàtziu Fanni, a morte (ma si nche fiat fuidu); Pascale Fanni e Giagu Floris cundennados a remare in sas naes “galeras”. n 14·2013

| 15

CUSSÌGIOS PRO S’IMPREU DE SU SARDU Si cherimus afortire sa presèntzia pùblica de su sardu e cunsentire a semper prus gente de faeddare in sardu, devimus tirare profetu dae cale si siat ocasione, pro lu faeddare e l’iscrìere. Mescamente, si su babbu o sa mama non ant faeddadu in sardu a sos fìgios dae sa prima die de sa vida, at a èssere prus traballosu a imparare su sardu a pustis. Traballosu ma no “impossìbile”! Inoghe proponimus unos cantos cussìgios, giai isperimentados dae medas pessones e chi podent tènnere efetu seguru, sighende cun su puntu:

2 Si in famìlia no as imparadu su sardu ma lu cheres faeddare, cumbenit a cumintzare a lu fàghere in foras de sa famìlia, si babbu tuo o mama tua non cherent rispòndere in sardu. Su problema est chi s’afetividade est ligada a s’italianu e no as a èssere tue a cambiare deretu sos cumplessos de inferioridade de sos familiares. Tando proa a praticare su sardu cun gente che a tie chi l’est imparende, ca agatende·si in su matessi istadu tuo, non t’at a isanimare, non t’at a nàrrere «ma comente ses faeddende?», «faedda in italianu!», etc. n


.

INTERVISTA: INTERVISTA a:

S’ARMÈNIA, NATZIONE SEMEPER BIA

G USEPBRINCAT Linguista e professore de s’Universidade de Malta A faeddare una limba diferente dat semper unu sensu de identidade

Sa bandera maltesa

MALTA, natzione-istadu minore ma forte Pregontas de Diegu Corràine

Iscudu de s’Òrdine Soberanu de Malta

◗◗ De ite campat oe Malta? Mescamente de turismu. Sas indùstrias chi esportant belle totu sunt sa SGS (eletrònica), sa Brandstatter (giogos Playmobil) e sa Foster Clark (alimentares in bote e vaseddos, comente cunfituras e totu gasi). Indùstrias de importu pro su mercadu locale sunt sa birreria Farsons e sos produtores de cosa de bufare (Coca Cola, Pepsi, Seven-Up, e totu gasi) ◗◗ Autosufitziente est? De seguru nono: si importat de totu. Francu in unos cantos setores agrìculos. ◗◗ Ite base tenet custa autosufitzièntzia? Petzi pro unos cantos produtos alimen14·2013

| 16

tares est autosufitziente: s’ortalìtzia, sa petza de conìgiu e de porcu, su late, sos oos. Forsis, pro su mesu, sos puddos. S’artesania locale (mòbiles, ferru bàtidu, allumìniu, e totu gasi, filugranu de prata e ammentos pro turistas de bidru suladu) dat un’agiudu mannu. ◗◗ Profetosa est istada s’intrada a sa UE? De seguru. Amus otentu fundos pro tor­ rare a fàghere sos caminos printzipales, pro su contivìgiu de sos monumentos (bastat a pessare a sos chilòmetros medas de bastiones e àteras fortificatziones). ◗◗ Pro ite, a pàrrere tuo, su Partidu Laburista, de manca, a tempus suo est istadu contra a s’indipendèntzia? Deretu a pustis de sa segunda gherra


INTERVISTA: mundiale (a Malta l’ant bombardada prus de Londra) sas fortzas locales non fiant a tretu de nche pesare s’economia, chi tando fiat dipendente meda dae sos cantieris navales chi serviant sa flota britànnica; cando su guvernu de Londra at detzìdidu de cungiare sa base (s’Impèriu fiat in ritiru in totue) Mintoff cheriat ghetare totu sas neghes a su guvernu britànnicu. Li pariat chi s’ùnica manera esseret s’integratzione (chi diat àere fatu de Malta un’àtera Irlanda de su Nord). A sa prima, finas su Partidu Natzionalista fiat in dudas, ca s’Indipendèntzia la cheriat in intro de su Commonwealth, cun sa Reina Elisabeth comente cabu de Istadu. Pustis Mintoff, delùdidu dae sa mancàntzia de reconnoschèntzia de su guvernu de su RU, at chertu truncare in curtzu, istituende sa Repùblica (comente cabu de Istadu unu Presidente maltesu) e cungende sa base (ca su Rennu Unidu non pagaiat). Dae tando s’ùnica presèntzia militare in Malta est s’italiana, in sa forma de una Missione Militare chi agiuat mescamente in sas operatziones de sarvamentu (chi como pertocant mescamente sos immigrados clandestinos). ◗◗ Comente ais elaboradu sa cussèntzia natzionale bostra e su protzessu de indipendèntzia?

MALTA, NATZIONE-ISTADU MINORE MA FORTE

Essende un’ìsula, Malta at semper tentu unu pagu de autonomia, chi s’est fata formale cun sa tzessione sua a sos Cavalieris dae bandas de Càralu 5. Dae su 1530 a su 1798 Malta est istada unu printzipadu cosmopolita autònomu (macari sugetu a su Papa, ca s’Òrdine de Santu Giuanne fiat, eja, militare ma finas religiosu; sos cavalieris teniant su tìtulu de prades). In su 1798 Napoleone at annuntziadu unu protzessu de frantzesizatzione chi diat àere postu Malta in sas cunditziones de sa Còrsica; ma sa rebellia, esplòdida cando issu pretendiat chi sa gente esseret andada a comporare sas prendas chi sos antepassados aiant donadu a sa crèsia de su Càrmine de sa tzitade betza, nch’at torradu a nudda cussas punnas. Sos Inglesos nche los at fatos bènnere a inoghe su re de Nàpule, chi non fiat a tretu de gherrare contra a Napoleone, e s’ìsula lis est agradada, mescamente ca ant agatadu una traditzione cantierìstica navale bona. ◗◗ Ite parte at tentu sa limba in custu protzessu? Sigomente sos normannos, sos aragonesos, sos castiglianos e sos Cavalieris no ant pessadu de fàghere una polìtica linguìstica, in Malta s’est sighidu a faeddare su dialetu àrabu chi si fiat formadu in sa Sitzìlia normanna, e l’ant

Propaganda antidivortzista «Cristos eja, divòrtziu nono», in ocasione de su Referendun de maju de su 2011, in ue at bìnchidu su «eja» cun su 54%

Libros in limba maltesa

impitadu finas a sos tempos de Federicu 2, e in Pantelleria finas a bias de su 1600. Custu dialetu s’est isvilupadu in manera lìbera, sena cuntatu cun s’àrabu clàssicu e sos àteros dialetos àrabos, romanizende·si semper de prus, in antis cun su cuntatu cun su sitzilianu e dae su 1530 cun su toscanu. Dae su Setighentos a totu s’Otighentos est andadu a dae in antis su protzessu de istandardizatzione, e duncas in su 1934 su maltesu at leadu su gradu de limba ufitziale a curtzu a s’inglesu e a s’italianu (s’italianu l’ant abbandonadu in su 1936). A faeddare una limba diferente dat semper unu sensu de identidade. ◗◗ Ite fortza e ite presèntzia tenet oe su maltesu in sa sotziedade? Est forte meda, ca totu sas classes sotziales ant sighidu a lu faeddare in totu sas situatziones. Dae sos annos Trinta si impreat in sas istitutziones e oe su maltesu essit a campu finas in Google e in sos bancomat. Dae sos tempos de sa propaganda pro su referendum de adesione a sa UE, s’est afortidu pro non permìtere s’assorbimentu, est reconnotu comente limba ufitziale de sa UE, e si impitat meda de prus finas in

Sa Repubblika ta’ Malta: 316 km², pop. 416.515 ab. (2012), dens. 1 297 ab./km²

ĠUSEP BRINCAT, est professore de italianu (filologia e crìtica literària) in L-Università ta’ Malta. Est ispetzialista de linguìstica italiana, mescamente de sas variedades de italianu impreadas in Malta, e de istùdios cumparativos, literàrios e filològicos, ìtalo-maltesos; espertu de limba maltesa e de sos cuntatos cun sas limbas romànicas. S’interessat meda finas de sotziulinguìstica italiana e de sa didàtica de s’italianu. At istudiadu finas sos cuntatos linguìsticos chi pertocant s’inglesu, su dopiàgiu tzinematogràficu e problemas de onomàstica. Òperas fundamentales suas sunt: Il-Malti. Elf sena ta’ storja, 2000, pp. xii + 236, Malta. Una storia linguistica, 2004, pp. i-xv +430 e Maltese and Other Languages. A Linguistic History of Malta, 2011, xl + 496 pp.

14·2013

| 17


INTERVISTA:

Avisu in maltesu pro pònnere s’arga in s’ora giusta e minetza pro chie non rispetat sa règula.

sos usos ufitziales iscritos, in ue in antis si iscriiat in inglesu. In sos ùrtimos tempos sos cartellos de sos caminos los ant maltesizados. ◗◗ E in sas impresas, in sas istitutziones e in s’informatzione? Est a a beru chi in su parlamentu si faeddat in maltesu dae sos annos trinta (in antis sos imperialistas faeddaiant in inglesu e sos natzionalistas in italianu), in sos tribunales si faeddat in maltesu, e sos notajos redatant sos atos in maltesu. Si imprentant duos cuotidianos in inglesu e duos in maltesu, e unu muntone di publicatziones minores. Est manna sa produtzione de libros, finas de lussu, in maltesu; b’at tres canales

MALTA, NATZIONE-ISTADU MINORE MA FORTE

Est una limba istratigraficamente interessante meda: non b’at sustratu (pùnicu? latinu? gregu bizantinu?) currispondente a s’època anteriore a sa cunchista musulmana (proa de un’introdutzione violenta o massissa); sa base de su lèssicu (41,016 lemas) est su dialetu sìculu-arabu, de tipu magrebinu (32,41%), romanizadu meda (sitzilianu e italianu 52,46%), e oe anglitzizadu in manera progressiva (6,12%). In sa limba de impreu sos raportos sunt rispetivamente: 22,43%, 61,6% e 8,45%. Si sa cantidade lessicale est romanizada meda, sos tèrmines fundamentales e prus comunos sunt de etimologia àraba, comente sa morfologia (macari simplificada meda a cunfrontu de s’àrabu). Sa fonètica e sa semàntica sunt prus romanizadas. ◗◗ Cando b’est istada s’istandardizatzione de su maltesu? A parte pagas proas isporàdicas de cumponimentos literàrios in s’agabbu de su Batorchentos, in su Chimbighentos e in su Ses-

Vista aèrea de La Valletta.

televisivos mannos e duos minores in limba maltesa e una trintina de ràdios locales minores. ◗◗ A podes descrìere in pagas paràulas sas caraterìsticas de sa limba maltesa?

chentos, sos primos istùdios los ant fatos, in sos tempos de sos Cavalieris, unos cantos cavalieris e maltesos cultos; ma si trataiat de profilos gramaticales curtzos e de glossàrios cun finalidades 14·2013

| 18

eruditas (Megiser) o pràticas (Thezan). Importantes sunt sos panegìricos de Innàssiu Savèriu Mifsud, sos diàlogos e su vocabulàriu de Frantziscu Agius De Soldanis, manuscritos o publicados in sa prima parte de su Setighentos; ma su primu istudiosu beru est istadu Micheli Antoni Vassalli chi at publicadu in Roma una gramàtica (in antis in latinu, pustis in italianu) e unu Lexicon. Su moimentu at crèschidu in s’Otighentos, in s’àmbitu romànticu-patriòticu, cun sa produtzione de gramàticas e vocabulàrios pro sas iscolas (FrantziscuVella) e òperas lietràrias pro su pòpulu (Giuanne Antoni Vassallo). Su moimentu pro dare a su maltesu una literadura dinna at sighidu cun autores minores medas e est cròmpidu a su puntu prus artu de calidade cun Dun Karm Psaila (autore, a dolu mannu non connotu in Itàlia, de s’innu populare meda T’adoriam Ostia divina). ◗◗ Chie l’at fatu totu custu? Una pessone o una cummissione? Si trataiat de s’atzione de indivìduos sensìbiles e motivados dae s’amore de pàtria. ◗◗ E comente faghides pro sos neologismos e sa terminologia? Si sa terminologia agrìcula est, pro su prus, de orìgine àraba, e sa de s’artesania de orìgine sitziliana, sos tèrmines cultos, religiosos e legales sunt, pro su prus, de orìgine italiana. Est craru chi sos setores introduidos in s’època britànnica, mescamente a pustis de sa segunda gherra mundiale, sunt de orìgine inglesa (setores bancàrios, mecànicos, aeronàuticos, eletrònicos, e totu gasi.). Sos tèrmines inglesos de orìgine latina sunt italianizados/ sitzilianizados (pro nàrrere “evaluation” > evalwazzjoni); sos chi non sunt modificados o si lassant in sa grafia inglesa o si iscrient foneticamente. Su problema est chi cando si faeddat si impitat


INTERVISTA: Malta de sos Maltesos, giornale in maltesu de su 6-7-1922

Duminku “Dom” Mintoff (Cospicua, 6·9·1916 – Tarscen, 20·9·2012) est istadu su polìticu maltesu prus connotu in su mundu, capu de su Partidu Laburista Maltesu dae 1949 a su 1984 e Primu Ministru de Malta a s’època coloniale dae su 1955 a su 1958 e, pustis de s’indipendèntzia, dae su 1971 al 1984. Fiat istadu contràriu a s’indipendèntzia dae su Rennu Unidu che a totu su Partidu Laburista, ma cando sos aversàrios cunservadores de su Partidu Natzionalista (in tempos colados filoitalianu) aiant gherradu e otentu s’indipendèntzia (1964), aiat gherradu pro sa trasformatzione in Repùblica de Malta (1974). In su 1979 aiat tratadu e otentu s’abbandonu de Malta dae parte de sa Royal Navy britànnica a pustis de belle 200 annos. Cun custa batalla fiat istadu protagonista de sa polìtica internatzionalee aiat cumintzadu relatziones bonas cun s’Unione Soviètica, cun sa Tzina maoista e cun sa Lìbia de Gheddafi. In su 1984, Mintoff fiat essidu dae sa polìtica ativa, mescamente pro totu s’època de su guvernu natzionalista (1987-1996). Fiat torradu in pùblicu petzi in su 2003, pro proclamare sa contrariedade sua a s’intrada de Malta in s’Unione Europea.

MALTA, NATZIONE-ISTADU MINORE MA FORTE

meda sa commutatzione de còdighe, ma benit male a distìnghere intre paràulas integradas e cambiamentu de còdighe. ◗◗ Comente est nàschidu s’alfabetu bostru? Chie l’at imbentadu? Sa chistione de s’alfabetu l’ant arresonada pro prus de unu sèculu. Sos primos cumponimentos in versos e in prosa, comente finas sa trascritzione de paràulas maltesas in sos atos notariles, ant semper sighidu s’alfabetu latinu, a s’italiana, est a nàrrere cun c e g sighidos dae i o dae h pro distìnghere sas palatales e sas velares (ce, ci, che, chi; ge, gi, ghe, ghi) e sci/sce. A bias de s’agabbu de su Setighentos unos cantos lessicògrafos ant proadu a introduire lìteras àrabas, gregas o pùnicas pro una deghina de sonos cunsiderados semìticos. S’alfabetu de como, totu latinu ma cun sinnos diacrìticos (ċ e ġ cun su puntigheddu subra pro sas palatales, ż cun su puntigheddu pro sa s sonora, ħ segada comente sa ŧ pro distìnghere s’aspirada dae s’aca muda, w e j pro sas semicunsonantes, x pro sa sc de iscena) l’at fissadu in su 1924 s’assòtziu de sos iscritores in limba maltesa. ◗◗ Comente est sa situatzione de s’informatzione in maltesu? S’informatzione est lìbera e, in prus de su canale natzionale, sos partidos politìcos prus mannos tenent s’istatzione televisiva e radiofònica issoro e sos giornales issoro. B’at finas canales e giornales indipendentes. ◗◗ E s’editoria in maltesu? S’editoria in limba maltesa e in inglesu est ativa meda, e tratat totu sos argumentos possìbiles. ◗◗ E sa literadura maltesa oe? Faghende totu sos contos, tenet salude bona. ◗◗ Sos iscritores prus connotos oe? In mesu de sos poetas e contadores afirmados si distinghent Joe Friggieri, Fenech, Azzopardi e Sammut. Sos romanzos de Oliver Friggieri e de Immanuel Mifsud los ant traduidos in limbas diferentes. ◗◗ Mùsica moderna si faghet in maltesu? Cada annu si mandat unu rapresentante a su Festival de s’Eurovisione, a su solitu cun resurtados bonos. Amus otentu finas su segundu postu. B’at finas unu festival annuale de cantzones in maltesu. 14·2013

◗◗ E sa Crèsia ite parte at tentu/tenet in s’isvilupu e presèntzia de su maltesu? Sa Crèsia, pro resones craras, est istada s’antiguàrdia in s’impreu de su maltesu, finas iscritu. Sa prima publicatzione, a sas beras, est istada sa Dotrina Cristiana traduida dae Don F. Wzzino, publicada in su 1752 e torrada a imprentare pro prus de 150 annos. Sa prima prosa literària est istada sa regorta de sos panegìricos de I. S. Mifsud (14 in italianu e 32 in maltesu dae su 1739 a su 1746). ◗◗ Ite limba prevalet in sa liturgia, in sa missa in particulare? Dae su Cuntzìliu Vaticanu 2 sa missa e sas àteras funtziones litùrgicas si faghent in maltesu. Sa predicatzione est semper istada in maltesu. Sa domìniga si tzèlebrat una missa in latinu in sa cuncatedrale de Santu Giuanne e una missa in inglesu in una bintina de parròchias. In sa crèsia de sos Salesianos in Sliema totu sas missas sunt in inglesu. ◗◗ Cale est sa resone de sa fortza de su maltesu, a bètia de sa presèntzia de s’inglesu?

Aeroplanu de sa cumpàngia AirMalta

Petzi ca sos maltesos lu cunsìderant galu ùtile. ◗◗ Ite venidore pro Malta e su maltesu? Su venidore de su maltesu non paret in perìgulu. Antzis, cun s’Indipendèntzia e cun s’adesione a sa UE sa presèntzia sua s’est afortida ca at invàdidu campos de s’iscritu in ue in sos annos Chimbanta dominaiat s’inglesu. ◗◗ E sos giòvanos e sa limba maltesa? Comente totu sos àteros setores sotziales sos giòvanos faeddant su maltesu cun sos maltesos. Petzi a fùrriu de su 6-10 pro chentu faeddat s’inglesu in domo e cun sos amigos. S’inglesu est, però, semper prus faeddadu cun sos piseddos, ca b’at s’idea de los incaminare bene a sos istùdios, ma finas inoghe non si andat prus in gasi de su 10%. n

| 19


GIORNALISMU:

Prèmiu pintore 2013

ISCOTZIA INDIPENDENTE? Forsis eja. de ANDRIA PIRA e GIOSEPE FLORE S’Iscòtzia est ammaniende su referendum pro s’indipendèntzia de su 2014. Sos passaportos e chie at a tènnere su deretu de tzitadinàntzia sunt sas ùrtimas dudas in òrdine de tempus. Si bincherent sos eja, su guvernu iscotzesu at a tènnere finas pressiones, siant internas, siant ingresas o de sa matessi Unione Europea. Difatis, s’issèberu de sos iscotzesos de s’ischirriare dae su Rennu Unidu at a pòdere tènnere un’influèntzia in s’immigratzione in s’ìsula e in su continente, cun s’arriscu chi medas potzant isfrutare sos documentos iscotzesos. Sos ministros de su Scottish National Party, chi est su sustenidore prus mannu de su «eja», sunt pro una polìtica aberta —comente iscriet The Scotsman—, chi punnat a cuntzèdere su passaportu a chie est nàschidu e istat in Iscòtzia, o tenet cale si siat ligàmene familiare cun s’istadu iscotzesu venidore. Cunforma a sos càrculos de su guvernu locale, in totu su mundu, b’at intre 28 e 40 milliones de pessones cun parentes iscotzesos chi diant tènnere su deretu. Medas de custos diant pòdere chèrrere sos documentos, si bincheret su «eja».

ISCÒTZIA (ALBA in gaèlicu iscotzesu): Territòriu 78 782 km² / Abitantes 5.295.000 (2011)

Andria Pira e Giosepe Flore

S’Iscòtzia indipendente s’at a ocupare de immigratzione e de tzitadinàntzia tenende presente sos bisòngios e sas prioridades econòmicas, sotziales e demogràficas de sa natzione, comente at decraradu unu rapresentante de su guvernu locale, annuntziende pro s’atòngiu unu pianu prus a sa minuda. Sos iscotzesos ant a andare a votare su 18 de cabudanni de annoas. Cunforma a sos ùrtimos càrculos, sos gastos de sa consultatzione ant a èssere de unos 13,3 milliones de isterlinas. ISCÒTZIA E SAS RELATZIONES INTERNATZIONALES In prus de s’immigratzione, si presentat pro su venidore, finas su problema de s’afiliatzione a sas organizatziones internatzionales. Su 11 de abrile passadu, sa Nato at torradu a marcare comente s’adesione de s’Iscòtzia a s’alliàntzia non siat garantida, comente imbetzes s’isetaiat su primu ministru iscotzesu Alex Salmond. Custa partetzipatzione no automàtica a sas organizatziones internatzionales de s’Iscòtzia e sa netzesidade de torrare a negotziare sas funtziones a pustis de àere abbandonadu Londra sunt istadas pròpiu sas cartas giogadas dae su primu ministru britànnicu, David Cameron, pro pònnere pressione a sos 14·2013

| 20

iscotzesos. Su matessi Juan Manuel Barroso, presidente de sa Cummissione Europea, at espressadu sas dudas suas subra de un’intrada automàtica de Edimburgu in s’Unione Europea, chi, a su contràriu, at a dèvere fàghere dimanda de adesione e àere su cunsentimentu de totu sos àteros istados membros, finas de su Rennu Unidu. Duncas, a befe, pròpiu dae cuddos matessi britànnicos chi, in su 2016, diant pòdere èssere cramados a votare pro sa permanèntzia in Europa cun su referendum annuntziadu dae Cameron in ghennàrgiu passadu, e chi si diat pòdere realizare, si sos cunservadores ant a bìnchere in s’àteru turnu eletorale e si Bruxelles no at a àere atzetadu in antis sa proposta de Londra de torrare a negotziare sos tèrmines de s’Unione. CUMBÌNCHERE SOS ISCOTZESOS Ma in antis de sas organizatziones internatzionales, Salmond e cumpàngios ant a dèvere cumbìnchere sos iscotzesos. Un’anàlisi reghente, tzitada dae s’agentzia Bloomberg, narat chi sos cuntràrios a s’indipendèntzia sunt su 52%, cando chi sos «eja» diant èssere petzi su 33%. B’at galu 17 meses pro dimustrare chi s’Iscòtzia at a pòdere a beru èssere prus giusta, atenta a sos problemas sotziales, solidale e birde, comente at promìntidu su comitadu pro su «eja». Finas agiuende·si cun sos balàngios dae su petròliu de su Mare de su Nord (6,5 milliardos de èuros) e mantenende s’isterlina comente valuta. n


Non bortes sas palas a sa limba: a imparare su sardu est d猫ghidu e modernu!

14路2013

| 21


LIMBA SARDA

LIMBAS

CATALANU “Voluntariat per la llengua” tenet 10 annos. Voluntariadu pro sa limba est unu programa de sa Diretzione Generale de Polìtica Linguìstica, gestidu dae su CPNL·Cunsòrtziu pro sa Normalizatzione Linguìstica, chi cunsentit a pessones chi tenent connoschèntzias basilares de catalanu e e cherent imparare a faeddare, de lu fàghere “in pràtica”, cun s’agiudu de pessones chi lu faeddant cada die. Custu programa at cumintzadu in su 2003 pro agiuare s’imparòngiu e sa pràtica orale de sa limba catalana a sos alunnos de sos cursos de catalanu de su CPNL. Durante sos annos 2007 e 2008, l’ant abertu a totu sa populatzione, no a sos alunnos de sos cursos de catalanu ebbia, e propostu in totu su territòriu de Catalugna. Duncas, ocannu VplL at fatu 10 annos de su programa suo. Su programma Voluntariat per la LLengua est istadu reconnotu dae sa Cummissione Europea comente una de sas 50 pràticas mègius pro s’imparòngiu de una limba in s’Unione Europea. Chie cheret leare parte in su programa de catalanu, chi si tratet de “maistru” o “imparadore” , si nche podet marcare in Rete, in www.vxl.cat e in pessone andende a su tzentru de normalizatzione linguìstica chi b’at prus a probe de domo sua (www.cpnl.cat/xarxa). n

“IALSI” INFORMATZIONE IN ÀTERAS LIMBAS

■■ Su 28 de austu, est nàschidu in Podbuniesac (Pulfero, in italianu), Islovènia italiana, su coordinamentu de giornales “informatzione in àteras limbas de s’istadu italianu” (IALSI). A s’addòviu e a s’idea, proposta dae Diegu Corràine, ant aderidu su mensile sardu EJA, sos islovenos DOM (bindighinale) e NOVI MATAJUR (setimanale), sos friulanos LA PATRIE DAL FRIUL (mensile) e IL DIARI (bindighinale) e su ladinu LA USC DI LADINS (setimanale), pro como, cun s’isperu chi aderant finas giornales otzitanos, albanesos. Su coordinamentu punnat a cuncambiare esperièntzias e informatziones (artìculos, intervistas, documentos, fotografias) de sas interessadas e finas de àteras limbas e natziones. In unu mundu, in ue sas informatziones e sas testadas in pabiru sunt minimende pro sas limbas internatzionales, pro s’aumentu de sos gastos e su càmbiu de sas abitudines de sos letores semper prus interessados a internet, sos giornales de sas limbas “emergentes” tenent galu pru interessu a si connòschere e a cuncambiare ideas e artìculos, pro dare a sos letores noas giustas chi non siant “filtradas” dae sas agentzias culturales dominantes. Difatis, siat chi si tratet de noas chi moent ‘dae’ sas culturas nostras, siat de noas chi arribbant ‘a’ sas culturas nostras, su prus de sas bias benit male a cumprèndere si b’at pregiudìtzios o tzensuras chi nos faghent dannu. Pro custu, IALSI cheret formare dae deretu una Agentzia de Informatziones cumpartzidas in Rete, cun sas noas chi cada giornale ponet a disponimentu de sos giornales aderentes. Sena mediatziones esternas, duncas, ma cun su puntu de vista “nostru”, de sas identidades esternas o negadas dae sos istados. n 14·2013

| 22

Iscrìere in sardu cun Règulas de DIEGU CORRÀINE “normalizatzione” NON “normalisadura” Càpitat de lèghere documentos in ue calicunu iscriet “normalisadura” e no “normalizatzione”, “istandardisadura” e no “istandardizatzione”, Galu non cumprendimus ite problemas b’at a atzetare su cultismu internatzionale cun sa finale in -atzione. E non cumprendimus pro ite diat dèvere èssere prus sarda sa finale in -adura, chi derivat petzi dae una visione mecànica e diferentzialista de sa limba. Duncas: “Sa normalizatzione linguìstica de su sardu est su protzessu de recùperu e promotzione de sa limba sarda in Sardigna, a manera chi su sardu siat ‘normale’ in sa sotziedade e in su territòriu”. “iscritore, iscritura” NO “iscriidore, iscriidura” In sardu, “iscritore, iscritura” sunt cultismos leados dae lat. scriptor -ōris e scriptūra, derivados dae scriptus, part. pass. de scribĕre “iscrìere”. Comente càpitat in àteras limbas. Duncas non tenimus perunu bisòngiu de imbentare “iscriidore, iscriidura” comente derivados de “iscrìere”, chi sunt petzi ‘diferentzialismos’ sena contu nen cabu. “pàrrere” NON “parrer, parre” S’infinidu de sa de 2 coniugatziones l’iscriimus cun finale in -ere. Dae su lat. parēre, in sardu temimus pàrrere, chi podet èssere finas unu sustantivu, e inditat una manera particulare de bìdere sas cosas, su pessu, s’idea de una pessone. Tando, est giustu: “Tocat semper a tènnere rispetu pro su pàrrere de sos àteros”. Su faeddu, in plurale, est pàrreres: “Sos pàrreres de cada unu de nois cherent rispetados”.


literadura universale

in sardu?

COMO SI PODET!

IN SAS MÈGIUS LIBRERIAS O IN LÌNIA www.saribs.it

Condaghes www.condaghes.it

Àteros autores: JOHANN WOLFGANG VON GOETHE – MIGUEL DE UNAMUNO I JUGO – JOSÉ SARAMAGO – GABRIEL GARCÍA MÁRQUEZ – EDUARDO MENDOZA – LUIS SEPÚLVEDA – JAMES JOYCE 14·2013

| 23

Sèrie noa in collaboratzione CONDAGHES&PAPIROS


LIMBA SARDA

Repetita iuvant: w sos dialetos sardos, w sa Limba sarda comuna

GTN Gestione

PISCINA COMUNALE

GTN carrera de Lombardia 08100 NÙGORO segreteria 0784/230774

NADARE pro nos ispassiare, NADARE pro èssere sanos

de DIEGU CORRÀINE Mai comente in totu custos annos amus iscritu in sardu. E mai, comente in custos annos, amus iscritu in cada dialetu possìbile de cada bidda e logu. Sende chi tenimus una traditzione literària in ue sos iscritores NO ant iscritu in su limbàgiu locale issoro ma in una variedade su prus subralocale possìbile, cunforma a s’època. Chie oe cheret sighire a iscrìere in su limbàgiu suo, lu fatzat, chi si tratet de ovoddesu, lanuseinu, aristanesu o casteddargiu; chi si tratet de baroniesu, campidanesu, ogiastrinu, costerinu o logudoresu. Ma devet ischire chi est faghende un’òpera chi non rispondet a su bisòngiu de impreare una limba comuna, generale, ufitziale, unitària, chi siat mèdiu de comunicatzione e guvernu de un’entidade istatuale sarda, in intro de custu istadu italianu o in foras. Limba sarda comuna. Si est beru chi sa Limba sarda comuna est cumplementare a sos dialetos e non “contra”, est finas beru chi sos chi sunt contràrios a sa Lsc, pro mantènnere sos dialetos ebbia (chi si tratet de logudoresu o de campidanesu), sunt autocolonialistas chi faghent dannu a su sardu e afortint s’italianu. Ma, oramai, s’istòria linguìstica de sa Sardigna, in custos ùrtimos annos, est cambiada in totu: est semper prus generale s’idea chi, pro guvernare in manera autònoma o indipendente, tocat a tènnere una norma iscrita universale in intro de su sardu. Che14·2013

| 24

rimus torrare a sa soberania linguìstica pèrdida sèculos a como. E bi semus resessende, a pagu a pagu: pro como, a su nessi cun normas iscritas comunas, sas de sa Lsc. Normas chi podent garantire una personalidade natzionale sarda in Itàlia e in Europa, chi podet èssere sa limba de riferimentu de sa soberania possìbile. Dae custu resurtadu non si podet prus torrare in palas. Duas visiones de sa limba si cunfrontant, duncas, oe: sa prima, localista sarda, est proposta petzi dae chie pessat a un’impreu personale e locale de sa limba, chi non indebìlitat su podere dominante de s’italianu; sa segunda, natzionale sarda, est afirmada oramai dae totu sas pessones chi cherent su tempus venidore de sa limba e de sa natzione sarda. IDENTIDADE SENA LIMBA? Oe, sos perìgulos prus mannos pro sos Sardos sunt: a unu chirru s’idea chi s’identidade sarda non tenet bisòngiu de limba sarda; a s’àteru chirru, s’idea chi potzamus guvernare linguisticamente sa Sardigna cun duas, tres, bator normas iscritas e NO una. Sunt totu cosas chi repitimus dae annos e chi pessamus chi agiumai non bàgiat a repìtere. E imbetzes nono, cumbenit semper a repìtere. Oramai b’at semper prus gente giòvana e betza chi est cumprendende, in fines, s’utilidade de tènnere una norma iscrita comuna de riferimentu pro totu sa Sardigna, in prus de mantènnere cada unu e cada bidda su limbàgiu suo, orale o iscritu chi siat. n


PÀRRERES

Sa Limba sarda pro su Psdaz

CUNCURSU Max Leopold WAGNER pro Tesis de Làurea in sardu 2014

de GIAGU SANNA, presidente de su Psdaz In Sardigna, sa limba no nche l’ant in parte israighinada petzi cun sos sistemas antigos de sa repressione e de sas proibitziones, ma mescamente cun sos prus modernos e chi parent prus democràticos e tziviles. Si tratat, però, de sistemas mancu cuados ma efetivos, ca prevident s’imparu in iscola de/ cun un’àtera limba: s’italianu. Como, in custa manera, semus arribbados a sa segunda generatzione chi est perdende sa limba materna in profetu de sa limba imposta dae s’Istadu in sas iscolas e in sas universidades. A imparare sas cosas de su mundu e sas notziones in italianu cheret nàrrere a reconnòschere s’italianu comente sa limba de sa connoschèntzia e de sa crèschida personale. Gosi, su sardu arriscat de si cambiare in limba de sos giajos e de su tempus coladu, bonu petzi pro ammentu. Pro custu, est importante sa lege de tutela istatale e sa regionale chi dat balia, amparu e sustentu a su sardu. Ma, ambas non sunt bastantes, ca non sunt capatzas de sarvare su sardu. Sa limba nostra, sena insinnamentu in sas iscolas, est destinada a èssere limba morta. Est pro custu chi, comente Partidu Sardu, cherimus pònnere in s’Istatutu sardu su reconnoschimentu de su sardu e su deretu a su bilinguismu in Sardigna. Pesso chi siat arribbada s’ora de l’agabbare cun sas gherras de campanile e de reconnòschere cun seriedade chi un’istandardizatzione de sa limba sarda pro

tènnere un’iscritura segura, est unu bisòngiu chi no nde podimus fàghere a mancu, comente acuntesset in Catalugna e in Paisu Bascu, chi ant fatu torrare a bias sas limbas issoro, dende·lis ufitzialidade, pustis de sas persecutziones franchistas. Sa Limba Sarda Comuna, s’esperimentu mòidu in su 2006 a initziativa de sa Regione, est su caminu in ue devimus sighire a caminare, sena negare a nemos sa possibilidade de megioros in s’impreu, in sa forma e in sa sustàntzia. Gasi etotu, cunfirmamus cun su matessi cumbinchimentu chi a un’istandardizatzione pro sa limba iscrita devet currispòndere su cuidadu e defensa de sos limbàgios faeddados in totu sos territòrios e biddas, chi rapresentant galu como sa richesa culturale autèntica de s’Ìsula nostra. In prus, a dare valore a su tataresu, a su gadduresu, a su tabarchinu e a su catalanu, non cheret nàrrere a èssere contra a una limba comuna sarda chi nos servit pro iscrìere sos atos ufitziales in sas amministratziones nostras e finas de tènnere s’isperu chi in unu tempus venidore no a tesu meda potzamus lèghere unu cuotidianu in sardo comente càpitat in Bartzellona, comporende El Periodico in catalanu. Sas diferèntzias lessicales de totu sas variedades locales de sardu non currispondent a istruturas linguìsticas diferentes. Su sardu est una limba bastante unitària, chi non tenet diferèntzias de sustàntzia ne in sa gramàtica ne in sa sintassi. n 14·2013

| 25

Papiros Editziones e Sotziedade pro sa limba Sarda cun su patronadu de sa Comuna de Sarule, promoent e organizant su CUNCURSU MAX LEOPOLD WAGNER DE LIMBA SARDA PRO TESIS DE LÀUREA Su cuncursu tenet 2 setziones: n setzione 1: Tesis in sardu de cada argumentu o facultade* > Prèmiu 500 € n setzione 2: Tesis in cada limba de argumentu linguìsticu sardu* > Prèmiu 500 € Sas tesis devent èssere istadas discùtidas in sos ùrtimos 3 annos (duncas, in sos annos acadèmicos 2010-2011, 20112012, 2012-2013.), in cale si siat universidade. Sas tesis de sa prima setzione devent giai resurtare comente iscritas TOTU IN SARDU in su mamentu de sa làurea. Sas tesis devent essere imbiadas in su formadu eletronicu .pdf a s’indiritzu de posta eletronica papiros.ed@gmail.com intro de su 28/02/2014 cun totu sos datos personales, annu de làurea, indiritzu e numeru telefonicu. Sos partetzipantes ant a retzire una lìtera eletrònica chi cunfirmat sa cunsinna de sos documentos. Sa premiatzione at a èssere su 4 de MAJU de su 2014, in Sarule. Sos organizadores s’impinnant a non divulgare sos traballos sena su permissu iscritu de s’autore. Su presidente de sa giuria est Bachis Porru, su segretariu Diegu Corràine. *Sa matessi tesi podet partetzipare petzi a 1 setz.


NATZIONES

CURDISTÀN

Öcalan: “sas armas devent callare” de AURELI ARGEMÌ Su capu de su Partidu de sos Traballadores de su Curdistàn (PKK, sa sigla in curdu), Abdullah Öcalan , at pedidu a sos cumbatentes de su grupu armadu chi sessent de operare in territòriu turcu, in un’annùntziu fatu in ocasione de sa tzelebratzione de s’Annu Nou curdu (21 martzu). Öcalan, impresonadu in Imrali (Turchia), at redatadu unu messàgiu chi est istadu lèghidu in sa tzitade curda de Amed (Diyarbakir, in turcu) dae duos rapresentantes de su Partidu de sa Paghe e sa Democratzia (BDP, sa sigla in turcu) in dae in antis de chentinas de mìgia de pessones. Öcalan at naradu chi como “est su mamentu de fàghere callare sas armas e sas ideas faeddent” e chi cumintzet una “gherra noa pro sas minorias ètnicas”, una gherra, at naradu, chi siat “basada in su pessamentu, s’ideologia e sas polìticas democràticas”. Su messàgiu de Öcalan est istadu acumpangiadu dae apellos a s’unidade e a sa fraternidade intre sos pòpulos de s’Oriente Probianu, intre turcos e curdos. Su capu de su PKK at finas criticadu sas polìticas de su capitalismu e at revindicadu sa creatzione de una “modernidade democràtica”. Su copresidente de su BDP, Selahattin Demirtas, at asseguradu chi su movimentu suo est dispostu a fàghere “su chi bisòngiat” pro garantire s’èsitu de su protzessu comente proponet Öcalan. Est dae unos cantos meses chi su capu de su PKK e su guvernu turcu sunt in cuntatu pro

avantzare in una solutzione definitiva in su cunflitu de su Curdistàn. revindicaTZionEs polìticas Su professore Jean Marcou, de su blog bene informadu Osservatòriu de sa Vida Polìtica Turca, narat chi su PKK at a dèvere mustrare chi tenet sa voluntade de cuncretare su protzessu de paghe cun sa retirada de cumbatentes suos a foras de Turchia. Marcou narat finas chi sa prova bera pro un’acordu de paghe podet bènnere petzi si sos Curdos ant a tènnere un’imposta positiva a tres pretesas polìticas fundamentales issoro: 1), chi sa Costitutzione ammintat su caràatere multiètnicu de Turchia; 2), chi si permitat s’iscola in curdu, e 3), chi s’adotet carchi forma de autonomia de sas provìntzias —o de sas comunas— de majoria curda. Su primu ministru turcu, Recep Tayyip Erdogan, devet bìnchere sas resistèntzias de su natzionalismu turcu, chi no at a bòlere atzetare peruna de sas tres dimandas. Difatis, tocat a ammentare sos assassìnios reghentes de tres militantes curdas in Parigi (pro neghe de elementos ultranatzionalistas turcos?) e sos atentados cun bomba, in Ankara, contra a sa sede de su partidu de Erdogan (1 de martzu). Su primu ministru at acusadu s’Ergenekon (organizatzione ultranatzionalista turca) chi diat chèrrere blocare su protzessu de paghe. n 14·2013

| 26

Kebàb

in Nùgoro?

Kebàb pro tene!

Kebab, in àrabu cheret nàrrere “petza arrustida”, a su sòlitu de angione, boe, berbeghe o puddu, cotu in s’ispidu verticale.

TRATORIA KEBABERIA PIZZERIA «dal ROSSO» > de Andria Ruju carrera de Salaris 15 / 08100 NÙGORO tel. 0784-1890391 / tzell. 328-8410836


ECONOMIA

14·2013

| 27

arruga de Bartzellona

arruga de Nàpule

igna

a. de Sard

arruga de Santa Eulàlia

sa le Bayl Savoja

arruga de Baylle

arruga de su Mercadu Bèciu

arruga de Roma

umbidu

•Previsione de una classe manna de produtos a consumu defiscalizados finas superiore a cantu prevìdidu pro sa Badde de Aosta, Livigno e Campione. •Defiscalizatzione de sos produtos energèticos comente eletritzidade, benzina e gasòliu pro naes, aèreos e natantes chi faghent iscalu in Sardigna. •Pagamentu a sa Regione de sas pagamentas e de sas atzisas subra de sos produtos petrolìferos produidos in s’Ìsula in buca de fàbbrica, cun recùperu a sa Sardigna de sas pagamentas subra de sas produtziones Saras chi como sunt esigidas in continente e furadas a sos sardos; •Istitutzione de s’Agentzia sarda

o schir na

da

Pro su chi pertocat sa zona franca, pro chie nde cheret una bera, b’at petzi sa possibilidade de cunfirmare custos printzìpios: •Modificare sos artìculos 12 e 10 de s’Istatutu pro costituzionalizare sa zona franca in càmbiu de sos puntos francos e recuperare dae s’Istadu sa soberania fiscale comente cumpetèntzia esclusiva; •Inserimentu de s’extraterritorialidade de sa Sardigna; •Mentzione esplìtzita de sa Sardigna zona franca. •Defiscalizare sas pagamentas diretas e indiretas, sos profetos de investimentos e minimare sos cuntributos sotziales a càrrigu de sos salariados;

de sas intradas e de sa Tesoreria regionale a ue versare sas pagamentas e no a Roma, comente est como. Si esseret aproada una proposta de lege che a custa, diat èssere unu resurtadu mannu, si in càmbiu esseret aproada sa chi est istada presentada dae sos chi si definint Moimentos, non si diat otènnere nudda e diat resurtare unu risidòrgiu! Issos, difatis, cunsìderant petzi sa zona franca a consumu, duncas sa defiscalizatzione de produtos de consumare e non de produire. Custu diat pàrrere un’illèbiu de su costu de sos produtos pro sas famìlias e sos consumadores finales, ma essende chi su 90% de sos produtos consumados in Sardigna benint dae foras, diat causare un’agràviu de sa cunditzione coloniale de sa Sardigna. Imbetzes, sa defiscalizatzione cheret posta in sa produtzione, siat industriale, agrìcula, turìstica e de sos servìtzios pro minimare sas diseconomias insulares, tirare capitales, impresas e servìtzios, e aumentare su PIL e sas esportatziones e duncas s’ocupatzione, faghende a manera chi finas su turismu siat sustenìbile, ca s’est faghende semper prus costosu e foras de mercadu. Chie, che a nois, creet a una zona franca bera chi diat, cun sas produtziones de benes e servìtzios in Sardigna, isvilupu e traballu a sos sardos, est contràriu a custa ipòtesi isballiada e consumista. Sa visione nostra de zona franca, cun una prospetiva autèntica e alternativa, cunsentit de sighire sa batalla e finas de la pònnere in su programa eletorale venidore, cumpartzida finas cun sos alliados in una coalitzione programàtica chi in custu puntu diant pòdere finas cuncordare. n

largu de Carlo Felice

de MÀRIU CARBONI

Cheres cumbidare un’amigu? Tenes sos ristorantes giustos, in CASTEDDU

su c

Zona Franca: su modellu “sardu” prus cumbeniosu e praticàbile

sa schironada de sa petza e de su pisci RISTORANTE PIZZERIA

arruga de Baylle, 39 09124 Casteddu tel.: 070 680570 Abertu pràngiu e chena

su cumbidu RISTORANTE cun petza sarda

arruga de Nàpule, 13 09124 Casteddu tel.: 070 670712 Abertu pràngiu e chena www.sucumbidu.info sucumbidu@hotmail.it


ISCOLA E LIMBA:

14·2013

S’ISCOLA ELEMENTARE E SU SARDU

| 28


ÀTERA MÙSICA

ⵣ TINARIWEN, dae su Sàhara a su mundu, cun sa mùsica bèrbera Su

AMASSAKOUL (2004), su segundu discu de sos Tinariwen

Ibrahim Ag Alhabib, fundadore de su grupu

DISCUGRAFIA • The Radio Tisdas Sessions (Album, 2002) • Amassakoul (Album, 2004) • Aman Iman (Album, 2007) • Imidiwan Companions (Album, 2009) • Tassili (Album, 2011) SU CUMPLESSU Ibrahim Ag Alhabib chitarra e boghe Abdallah Ag Lamida chitarra e boghe Mohammed Ag Itlale “Giaponesu” chitarra e boghe Abdallah Ag Alhousseyni chitarra acùstica, bassu e boghe Hassan Ag Touhami chitarra, percussiones e boghe Mina Walet Oumar cuncordu Eyadou Ag Leche bassu, boghe, Calabash Said Ag Ayad Percussiones, cuncordu Elaga Ag Hamid chitarra acùstica, boghe

Cun s’ùrtimu album issoro, Tassili, su grupu tuareg Tinariwen (Desertos) s’est afirmadu in sa de 54 editziones de sos Grammy Awards (12·2·2012), in sa categoria Mùsica in su mundu. Benint dae sa parte setentrionale de su Mali, s’Azawad, chi dae pagu at proclamadu s’indipendèntzia in manera unilaterale. Sos membros de su cumplessu sunt crèschidos in campos de pròfugos intre Algeria e Lìbia. Sa mùsica issoro est unu misturitzu de rock e de ritmos tuareg. Sa limba issoro est su tamasheq, una variedade de bèrberu. In sos annos 80, Ibrahim, Abdallah, Hassan, «Giaponesu» e Kheddou cumintzant a sonare in pare in sa regione chi b’at intre sas òasis de Tessalit in Mali e de Tamanrasset in Algeria. Sonant in cojuios, batijares o seros de festa cun amigos. A pustis, nche colant unos cantos annos in unu campu de addestramentu in Lìbia, in antis chi cumintzet, in s’agabbu de sos annos 80, sa rebbellia tuareg, in su matessi tempus in Mali e in Niger, chi los cunduit a sas zonas de gherra in su sud de su Sahara. Tando, sas cantzones issoro registradas in cassetas de fortuna servint a ispainare sos messàgios de su moimentu chi punnat a afirmare sos deretos de sas populatziones nòmades

(yaz), unu de sos grafemas de su tifinagh, presente in sa bandera natzionale de sos Bèrberos

assugetadas a s’arbitriu de guvernos tzentrales repressivos e a tesu. A pustis de sos acordos de paghe de su 1994, cumintzant a s’illestrire cambiamentos profundos in sa vida de sa gente de su desertu. Traditziones seculares sunt distruidas dae annos e annos de sicanna e dae una sedentarizatzione chi fortzat una cantidade semper prus manna de giòvanos a su disterru. Sos Tinariwen, dae tando, si faghent intèrpretes de una generatzione chi bidet su mundu issoro morende·si·nche, cando mìnimant sas incùngias e sas bèstias s’ismalàidant.

TASSILI (2011), s’ùrtimu discu de sos Tinariwen

Dae su 1996 si dèdicant totu a sa mùsica. In su 2001, pùblicant su primu cd The Radio Tisdas Sessions. In su 2011, cun Tassili, su de 5 album abbandonant s’istrumentu chi los at fatos connòschere, sa chitarra elètrica, pro privilegiare sas sonoridades acùsticas de su desertu. n

«Totu sos èsseres umanos naschent lìberos e aguales in dinnidade e in deretos. Issos tenent sa resone e sa cussèntzia e devent operare s’unu cun s’àteru cun ispìritu de fraternidade.»

14·2013

| 29

S’artìculu 1 de sa «Decraratzione universale de sos deretos de s’Òmine» iscrita in tamazigh e in tifinagh, s’alfabetu de sos Bèrberos.


LIMBAS

GALITZIANU 150 annos de “Cantares gallegos” de Rosalia de Castro Rosalia de Castro (1837-1885) est s’iscritore galitzianu prus connotu e tzelebradu, rapresentante de su Rexurdimento (renàschida). At iscritu in castiglianu e in galitzianu. S’òpera sua prus connota est “Cantares gallegos”, regorta de poesias publicada in Vigo in su 1863, su primu libru iscritu in galitzianu in un’època in ue sos iscritores pariant cunvertidos a su castiglianu. Ocannu, duncas, resurtant 150 annos dae sa publicatzione de custa òpera de fundamentu. Pro custu, in totu sa Galìtzia sunt organizende eventos de ammentu de s’òpera e de s’iscritora.

LIMBAS DE MÈSSICU Pèrdida de trasmissione intergeneratzionale pro su “maya” e su “náhuatl” “In Mèssicu unas cantas limbas indìgenas ant minimadu sa trasmissione intergeneratzionale issoro, pessende chi siat mègius a imparare s’ispagnolu”. L’at naradu s’antropòloga Ludka de Gortari, responsàbile de s’Unidad de Planeación de la Comisión Nacional para el Desarrollo de los Pueblos Indígenas (CDI). At finas naradu chi su maya est una de sas limbas cun prus paga trasmissione. Sende chi est sa de tres limbas prus faeddadas de s’istadu, sos pitzinnos la sunt imparende semper prus pagu, pessende chi pro andare a sas iscolas superiores est mègius a imparere deretu s’ispagnolu. A pàrrere suo, finas su náhuatl, sa limba indìgena prus faeddada est in arriscu, ca sos babbos e sos maistros ant detzìdidu de l’abbandonare, su prus de sas bias, in favore de s’ispagnolu. A dolu mannu —semper pro Ludka de Gortari —chie minisprètziat sa limba naturale no ischit chi chie connoschet sa limba nativa sua nd’imparat mègius un’àtera, finas s’ispagnolu!

LIMBAS IN PERÌGULU UE: Aprovadu «Raportu subra de sas limbas in perìgulu” de Francescu Alfonsi

Francescu Alfonsi, elèghidu deputadu in su Parlamentu europeu in sa Lista “Europe Ecologie”, est istadu su relatore de su «Raportu subra de sas limbas in perìgulu», adotadu a s’unanimidade dae sa Cummissione Cultura de su Parlamentu Europeu su 18 de làmpadas de su 2013. Custu Raportu crìticat su minimòngiu de finantziamentos chi b’at àpidu in unos cantos istados pro sa promotzione de sa diversidade linguìstica e proponet a sa UE e a sos Istados membros de “aviare sena riservas una polìtica de protetzione e promotzione de sas limbas in perìgulu chi siat capatza de preservare sa dieversidade de su patrimòniu linguìsticu e culturale europeu”. At finas criticadu istados comente sa Frantza e s’Itàlia chi no ant galu ratificadu sa Carta europea de sas limbas.

14·2013

| 30

NOVIDADE in Libreria

Jorge, s’amigu nostru Contos de sa vida de Papa Frantziscu

iscritu dae Jeanne Perego figuras de Giovanni Manna Totu a colores F.du cm 21,5 x 32 Pàgg. 48 20 figuras 12.50 €


PARÀULAS A GIOGU

IN AMMENTU de...

SOS CAMINOS DE SA LIMBA

SOS CAMINOS DE SA LIMBA de Diegu Corràine

Micheli Corràine

Orgòsolo, 5·9·1919 Nùgoro, 23·5·1996 IN EJA PODIMUS PUBLICARE FINAS AVISOS DE NÀSCHIDA, LÀUREA. Pro ischire su costu de cada Avisu, iscrie a: noas.eja@gmail.com

ROSA COLOMER

F

W

Y

K

M

V

Z

M

A

I

S

E

R

E

H

C

H

B

N

F

M

U

F

R

Z

C

A

U

D

G

I

G

Q

Y

L

B

D

Y

K

H

U

M

D

X

Y

U

T

S

S

Y

N

C

O

R

S

I

C

A

N

U

V

A

O

K

K

N

R

T

S

L

N

T

W M

X

N

U

T

L

G

C

C

S

D

E

M

R

U

C

E

R

P

O

M

R

Z

G

A

A

P

È

S

A

B

U

Y

M Q

D

A

H

N

T

A

K

A

I

B

M

R

S

I

E

G

L

E

H

O

D

A

G

C

Z

R

F

U

D

A

U

E

U

P

R

I

N

G

I

A W

I

M M

N

E

Q

S

N

R

R

I

N

U

O

M

U

A

Z

X

A

U

S

A

R

V

A

L

I

C

A

D

A

N

P

U

L

S

Y

S

R

A

Q

X

A

D

Q

M

S

H

U

E

L

I

E

R W W

E

R

S

H

U

P

H

E

U

V

T

I

C

R

Y

T

L

T

U

P

Q

U

O

G

K

K

S

D

S

N

R

U

A

S

W

R

I

A

A

O

N

A

D

D

I

B

A

N

N

I

P

U

U

P

I

U

S

A

N

T

A

N

D

R

I

A

P

A

N

N

U

V

S

Z

T

M

A

O

N

A

R

R

E

T

O

E

H

G

E

N

I

K

S

P

1. Bi nd’at meda in ierru in sas

foras

isetende una criadura, naramus

1. Bi nd'at meda in Bonifàtziu ierru in sas Bucas de11. Bonifàtziu Su colore de chinisu si narat chi est... Bucas de 2. Lanusei in sardu in sardu finas... 20. Su comunu est guverdadu 2. Lanusei Diretora de Termcat in sos 3. Unu mese santu ùrtimos deghe annos, estsardu,3.est de su fundu dae ue dae su... Unumannu mese santu 4. In ma no esta fatu, 12. no Su estfrutu cotu mancada su 22-10-2013 in unu frutu 5. Est ruju cun tenaghe longu si bogat su licore prus connotu 21. Nde tenent sos pugiones e 4. In sardu, est mannu ma no Bartzellona, a pustis de 6. dePro basare bi nde cheret duas de Sardigna bisòngiat pro iscrìere est fatu, no est cotu ghe meses de gherra contra 7. Est una mata, unu sambenadu e faghet su lestìnchinu 13. Sunt fèminas e istant in 22. Curret prus de su cunillu 5. Est a su male malu. 8. Su frutu de suunu ruufrutu ruju cun In deghe annos de atividacumbentu 23. Una bidda noa a beru longu 9. Si no esttenaghe curpa est... Ruju in 6. coro e biancu in cheret foras de comente diretora10. (dae 14. Bi colat s’abba in sos ortos 24. Faghet ispruma e undas Pro basare bi nde Su colore de chinisu si narat finas... cabudanni de su 200211. a na15. Narat sa missa 25. Lu naramus a sa limba de duas 12. Su dale de su 2012), at sighidu a frutu de su fundu dae ue si bogat su licore prus connotu de Sardigna 16. Guvernat sa Crèsia de una Còrsica 7. Est una mata, einfinas unu 13. Sunt fèminas e istant cumbentu afortire s’Ente terminològicu 14.su Bi colat sambenadu, s'abba in sos ortos e faghet su Diòtzesi 26. In colore de murta catalanu, dipendente dae 15. Narat sa missa Guvernu catalanu. lestìnchinu 17. Sestat e cosit sos bestire. 27. Una limba de Sardigna Guvernat sa Crèsia de una Diòtzesi Semus cuntentos de16. àere faeddada in un’ìsula Su frutu debestire. su ruu Est su maistru Est su maistru 17. Sestat e8.cosit sos de... de... imparadu meda a beru dae 18. Olbia in9.sardu minore Si no est curpa est... 18. Olbia in sardu issa e dae sos collaboradores 19. Cando una fèmina est isetende una 19. criadura, naramus chi est... [Sas rispostas giustas in EJA 15] 10. Ruju in coro e biancu in Cando una fèmina est suos, cando deo fia diretore 20. Su comunu est SOS guverdadu dae CAMINOS DE su... SA LIMBA de s’ULS de sa provìntzia 21.de Nde tenent sos pugiones e bisòngiat pro iscrìere de Diegu Corràine Rispostas a PARÀULAS A GIOGU de EJA 13 Iscrie totu sas paràulas in LSC chi resessis Nùgoro e, pustis, de 22. OgiaCurret prus de su cunillu Inghìria sas paràulas chi nche connosches in orizontale, verticale e diagonale a formare cun custas lìteras, comente stra. E gràtzias a Rosa a 23.e Una bidda G Z noa C S aA beru K F S Y I K S R U U F Z D M I in “basu”... 24.reFaghet ispruma e Mundas A B A P Y U A L S I M F D C U P D P Y TermCat amus pòdidu R Q Sa Csa R limba K S N de I TCòrsica O H O I E H F V J Y 25.de Lu naramus datare sa terminologia U Tmurta Q N P L T M E C S R S K R E J X D 26. In coloreT de s’Ambiente e de su Trasportu E S E Y P S I U B D G U G M I C E R L T 27. Una limba de Sardigna faeddada in un'ìsula minore aèreu cun Linmiter e s’UnioD I D P U U M G U D A I I A U M D B A N ne Latina. D C D M I E B A D O N R U L M L U L I N Nos as semper postu a dispoI T U S R E A I U S N C Q A A P I P A P U L R B B U T N C Y A U T I C B G P I X nimentu totu s’istrutura tècU T T I F V Z E L S M N T D B N R C R W nica e sientìfica de TermCat, L D R C G S A W E T A T Z A Q X U O D E in Bartzellona, in Nùgoro e in O C Y A M U G D C X D W L R N S M T N G Lanusè. Un’esperièntzia chi M T M I S D D W J Q D U N E O Z S T I Y nos abbarrat semper in sa N V R D A A M A C S I R O M U G I F S N F S Z T A J U S E S B U S E R U D D A G mente e in su coro, a nois e finas a sos maigos sardos chi 1. Galtellì in sardu [GARTEDDI] l’ant connota. n 2. Cagliari in sardu LEGHE [CASTEDDU]cun règulas de iscritura seguras, http://limbasnatziones.tempusnostru.it 3. Su primu màndigu a mangianu [ISMURGIU] 4. Mantenet su carru a su giuu [SESUJA] 5. Pigiolu birde, purpa ruja e semenàgia niedda [SINDRIA] 6. Est una figu chi tenet granos [FIGUMORISCA] 7. Lu molimus a farina [TRIGU] 8. Bi faghiany s'orgiatzu [ORGIU] 9. Su contràriu de "sanare" [ISMALAIDARE] 10. Ruju in coro e biancu in foras [OU] 11. Su re de sos pugiones [ABBILA] 12. Lughent in chelu [ISTEDDOS] 13. [CAMU] 14. [SUIRCU]

noas dae sas limbas e dae sas natziones, in sardu. 14·2013

| 31

D.CORRÀINE

Inghìria reconnotas orizontale, verticale e diagonale, finase adiagonale s’imbesse Inghìriasas sasparàulas paràulas chi ncheinconnosches in orizontale, verticale


foto © Maria Laura Putzu

Franco Maritato

artista de s’identidade

I S C U LT O R E D E C A R AT Z A S t r a d i t z i o n a l e s d e s u c a r r a s e g a r e d e O t z a n a Pratza de Santu Antoni 6, 08020 OTZANA (NU) / 346.2146234 / maritato.franco@tiscali.it 14·2013

| 32

Eja 14  

santandria/nadale 2013

Advertisement