Issuu on Google+

2€

13

(DE BADAS)

GHENNÀRGIU FREÀRGIU > 2013

yes sí oui ja sì sim da oc bai

S’Armènia, ❝ natzione antiga semper bia

PAPIROS

in sa limba, semus natzione

“Si nois cherimus, peruna limba est mala a imparare, a faeddare e a iscrìere”

16

Intervista a SARKIS SHAHINIAN architetu armenu


GHENNAS, VENTANAS, PERSIANAS

Sas 12 calidades de sas ventanas FINSTRAL ■ Isulamentu tèrmicu e aorru energèticu ■ Isulamentu acùsticu mannu ■ Protetzione manna dae su sole ■ e dae su calore ■ Resistèntzia a su bentu e a s'abba ■ Protetzione e seguràntzia ■ Abertura e aeratzione manìvile ■ Cuidadu pagu ■ Disinnu e figura galana ■ Traballu a mesura de su cliente ■ Consulèntzia de calidade ■ e posta in òpera a règula de arte ■ Ambiente e risorsas naturales ■ Garantzia e calidade

Sa nostra no est

una ventana cale si siat

Una de sas possibilidades

NOVA-LINE

Elegàntzia e tecnologia moderna

Progetu realizadu finas cun sa partetzipatzione de sa REGIONE AUTÒNOMA DE SARDIGNA L.R. 26/97 subra de sa limba e de sa cultura sarda NOAS / EJA Diretore editoriale Diegu Corraine Diretore responsàbile Chiaffredo Valla Collaboradores de custu nùmeru Alessandro Michelucci, Sarvadore Serra, Gianfranco Pinna, Giuanne Luisu Stochino Registratzione Tribunale de Nùgoro, n. 85/1987 de su 12.6.1987 Gràfica Didàc Imprenta StudioStampa, Nùgoro NOAS EJA P.tza de Tola 24, 07100 TÀTARI Post.el. noas.eja@gmail.com

est in distributzione gratùita in sas librerias: • Messaggerie Sarde, Mondadori, Odradek, de Tàtari • Miele Amaro, ‘900, Mondadori de Nùgoro • Murru, L’isola del libro (c. de Campània e c. de Tuveri) de Casteddu.

EJA est unu DONU DE PAPIROS EDITZIONES e de REGIONE AUTÒNOMA DE SARDIGNA Assessoradu de sa Cultura

ABERTURAS IN PVC, LINNA E ÀTERU

ESPONIMUS in carrera de Biasi 117 08100 NÙGORO tel./fax 0784 204110 www.openinfissi.it info@openinfissi.it BENDIDORE AUTORIZADU

Iscrie·nos pro nos propònnere argumentos noos, realidades, eventos, documentos, pessonàgios e pro nos imbiare crìticas e cussìgios

MODERNIDADE E/O TRADITZIONE


EJA / 13·2013

LSC: un’istandard, NON s’istandard!

Publicadu finas cun s’agiudu de

StudioStampa

Nùgoro

Imprenta de libros, manifestos, publitzidade 0784-232634/232635

Cun custu nùmeru, EJA leat unu formadu prus minore. Custu issèberu cunsentit de tènnere una rivista: —prus manìvile, prus discansosa a tènnere in manos, a collocare in unu parastàgiu o in unu bancu de butega e prus addata a imbiare cun sa posta; —cun 32 pàginas imbetzes de 16 —cun prus pàginas a colores —cun artìculos prus curtzos. Isperemus chi agradet!

Unione contra a s’assimilatzione natzionale

A pustis de sa segunda gherra mundiale, a Sardigna sunt intrados, ocupende totu s’ispàtziu polìticu, sos partidos italianos prus mannos (Partidu comunista, Partidu sotzialista, Democratzia cristiana) chi, cunvertende·si a s’idea de s’autonomia ispetziale, nch’ant catzadu fortza a su Partidu Sardu chi aiat gherradu pro cussa autonomia. In custos partidos “italianos”, est craru, non b’at àpidu mai peruna polìtica identitària o natzionale sarda. Petzi in sos annos ‘70 sunt essidos a campu movimentos e tendèntzias natzionalistas, anticolonialistas, pro sa liberatzione natzionale e sa Repùblica de Sardigna: su Movimentu de su Pòpulu Sardu e Nazione Sarda, a dolu mannu minoritàrios ma noos in s’idea e in sa pràtica de sa limba sarda. Su natzionalismu polìticu e linguìsticu torrat in possa in sos ùrtimos deghe annos, cun una visione indipendentista crara. Ma, custa visione pertocat in pessu o nudda sos partidos istatalistas, finas sos chi sunt intrados de reghente a Sardigna comente su M5S, e s’optzione natzionalista de liberatzione e indipendentista abbarrat, galu, minoritària. Totu custu finas pro neghe de sos lìmites evidentes de su movimentu matessi: su de èssere in disacordu, autoreferentziales, brigantinos, triunfalistas, retòricos, estremistas a paràulas, incapatzos de progetare unu disinnu beru de liberatzione “natzionale”, fundadu in limba e identidade. Sa dificultade a elaborare e praticare unu progetu natzionale unitàriu de liberatzione, majoritàriu, contra a s’assimilatzione natzionale e linguìstica, comente est capitadu de bìdere in sas eletziones reghente, nd’est su resurtadu. Diat tocare a nos cunfrontare pro sestare unu disinnu trasversale de liberatzione natzionale, pro tènnere unu postu distintu in intro de s’Istadu e de s’Europa.

Larentzu Vacca

13·2013

|3

Sa norma iscrita de sa Limba Sarda Comuna no est (e non cheret èssere) su istandard de sa limba sarda ma unu istandard, unu mèdiu cumplementare de sas variedades dialetales locales de su sardu. Cheret èssere una “crae” pro abèrrere su sardu a s’impreu in su mundu de s’informatzione, de s’iscola e de s’amministratzione. In pagos faeddos, unu mèdiu pro s’ufitzialidade. Ma no est esclusivu, non podet èssere un’iscusa pro sos contràrios! Custos iscriant comente lis paret ma... iscriant in sardu.

Su “non natzionalismu” a chie servit!

In su mundu de como, in ue a su natzionalismu dominadore e imperialista de sos istados-natzione s’oponet su natzionalismu de liberatzione de sas natziones sena istadu, chie si proclamat “non natzionalista” faghet profetu a su natzionalismu dominadore e servit petzi a debilitare su natzionalismu de liberatzione. Su natzionalismu est su “mele” chi alimentat sa liberatzione natzionale, in totue, finas in Sardigna. Ma tocat a èssere abes e non bespes!


POLÌTICA DE LIMBAS

SAS ERBAS NOSTRAS TI PODENT AGIUARE A ISTARE MÈGIUS E FINAS A SANARE

Erboristeria Erbas

Ofitzina botànica Istùdiu de fundos farmatzèuticos

Catalanos e Sardos: limba natzionale, limba comuna de DIEGU CORRÀINE Su 21 de freàrgiu de cada annu ruet sa Die internatzionale de sa limba materna, proclamada dae s’Unesco. Limba materna vs limba pròpia e natzionale A dolu mannu, in Sardigna, oramai sa limba “materna”, imparada dae sa mama, in famìlia, est semper de prus s’italianu. Su sardu est connotu petzi dae su 13% de sos pitzinnos, cunforma a s’istùdiu Ras de su 2007. Tando, si est beru chi sa “limba materna” arriscat de èssere s’italianu ma cherimus torrare a su sardu pro su 100% de pi­tzinnos e mannos, devimus cambiare idea e disinnu de polìtica linguìstica e gherrare pro “torrare” a sa limba nostra, sa limba natzionale. O torrare a sa limba pròpia, comente nos ant imparadu dae meda sos Catalanos. Contrariamente a su chi pessat calicunu in Sardigna, dae sos Catalanos amus imparadu custu cuntzetu chi issos ant postu in s’Istatutu issoro. Duncas, tenimus su deretu de torrare a sa soberania linguìstica, pèrdida pròpiu pro neghe de sos Catalanos-Aragonesos.

carrera de Roma 5 08100 NÙGORO tel. 0784-37133

post.el.: montricos@tiscali.it

13·2013

|4

Tando, sa polìtica linguìstica non devet èssere de mantenimentu de su status quo, ma devimus fàghere a manera chi torret a sa limba su 87% de sos pitzinnos chi l’ant pèrdida e chi l’imparent sos mannos chi no l’ischint. Limba de coesione sotziale, limba comuna Ma devimus finas fàghere a manera chi totu sos chi benint a Sardigna pro traballu o istùdiu s’ìntegrent in sa sotziedade nostra finas in sardu, chi duncas su sardu siat “limba de coesione sotziale, limba comuna” de totus, de chie est nàschidu in s’Ìsula e de chie benit a istare in logu nostru, cale si siat limba chi faeddet. Petzi gosi s’at a afortire sa natzione e sa limba nostra. Petzi gosi amus a tèn­nere un’identidade natzionale dinàmica in s’Europa de oe. Tando est beru chi podimus imparare dae àtere, chi at postu passu in antis nostru in su caminu de sa polìtica linguìstica pro s’ufitzialidade e sa soberania linguìstica. E, duncas, si est beru chi sa prima cosa chi faghet unu poderiu esternu e dominante est su de afogare sa limba natzionale de su pòpulu dominadu, est finas beru chi est in su campu de sa limba chi nos giogamus su tempus venidore comente natzione chi si cheret liberare. Contra a s’intentu de assimilatzione natzionale, tocat a si bortare pro prima cosa cun unu progetu e una gherra «natzionale» (e non de parte) de liberatzione linguìstica. Finas custu l’amus imparadu mescamente dae sos Catalanos de como! n


EJA / 13·2013

Caffè TETTAMANZI 1875 cursu de Garibaldi, 71 08100 NÙGORO https://www.facebook.com/caffe.tettamanzi

Unu logu pro pessare, unu logu pro bisare 13·2013

|5


SARDIGNA AMBIENTE

CUSSÌGIOS PRO S’IMPREU DE SU SARDU Si cherimus afortire sa presèntzia pùblica de su sardu e cunsentire a semper prus gente de faed- dare in sardu, devimus tirare profetu dae cale si siat ocasione, pro lu faeddare e l’iscrìere. Mescamente, si su babbu o sa mama non ant faeddadu in sardu a sos fìgios dae sa prima die de sa vida, at a èssere prus traballosu a imparare su sardu a pustis. Traballosu ma no “impossìbile”! Inoghe proponimus unos cantos cussìgios, giai isperimentados dae medas pessones e chi podent tènnere efetu seguru, cumintzende cun su puntu:

1 Cun pessones connotas a nou, proa a saludare in sardu. Si cumintzas narende “salude”, ses avertende chi t’agradat a faeddare in sardu. E si ses firmu e “tenes cara”, proa a sighire gosi. Si sa pessone ischit sa limba e cumprendet s’idea tua, at a sighire in sardu. As a tzèdere a s’italianu si cumprendes chi s’àteru no ispìnnigat paràula in sardu. Ca sa prima limba chi faeddas cun una pessone at a abbarrare in sas relatziones interpersonales cun issa. Mègius chi siat su sardu. Siat comente si siat, est importante chi s’àteru iscat chi a tie su sardu interessat.

Isvilupu: unu progetu de transitzione de VISSENTE MIGALEDDU Sa crisi chi nos est corfende no est passigera; naschet ca non sunt prus a cuncordu s’economia de sa natura, s’economia de su mercadu e s’economia de sa finàn­tzia. A pàrrere de su Worldwatch Institute (istitutu intenatzionale famadu chi istùdiat sa sustenibilidade de unas cantas atividades in su mundu), a su 24 de austu de s’annu coladu nch’aìamus consumidu sas risorsas chi sa terra nos donaiat pro totu su 2012; est a nàrrere chi dae sa fine de austu finas a nadale amus leadu a crèntzia dae sa natura sas risorsas disponìbiles pro su 2013. S’economia reale est ligada a sa tasformatzione de una risorsa naturale in unu bene (si mi lu mantèngio a impreu de pessone) o in una mercantzia (si lu pòngio a cùrrere in su mercadu locale o globale a bìdere chie si lu còmporat); cando non bi sunt prus risorsas naturales bastantes s’economia de su mundu non creschet o torrat in segus. Est custa sa cunditzione nostra de oe in die, cun custu modellu de isvilupu oramai in crisi, chi tenet a basamentu: s’impreu de sos combustìbiles fòssiles (chi sunt miminede die cun die finas a no nd’agatare prus dae inoghe a pagu); su consumu sena frenu de cada casta de mercantzia; sa produtzione sena lìmite de rèfudos. Custu modellu de isvilupu, in antis de si nche consumire isse etotu, chircat de iscùdere sos ùrtimos corfos. A un’economia reale contraponet una economia finantziària virtuale in ue su dinare o sos bites de unu carculadore eletrònicu non curripondent a unu valore reale. Sas bancas, in sa cursa pro fàghere dinare dae su dinare paret chi no apant prus unu lìmite; sas intrapresas non sunt leadas in cunsideru e non sunt finatziadas, cando 13·2013

|6

chi si ponet fatu a sas ispeculaztiones prus atrividas comente est capitadu pro su Monte dei Paschi de Sena. Sos ispeculadores gasi etotu ischint chi su dinare non si màndigat e duncas como si cherent meres de sa terra furende·la a chie la traballat dae generatziones. Custu fenòmenu a dies de oe, in Àsia, Àfrica, in cada chirru de mundu e finas Sardigna si narat “apoderamentu de terras” (inglesu land grabbing), una manera pro leare cun pagu dinare e cun intentu ispeculativu estensiones manna de terrinu. In Sardigna, in dies de oe, in cada bidda agatamus progetos de inchinisadores a biomassas (terrinu impreadu a semenare fundos pro brusiare e non pro mandigare), trivellas pro agatare sos ùrtimos gùtios de petròliu e gasi sighende; totu pràticas a consumu artu de territòriu chi a pustis abbarrat incuinadu, creschende galu de prus sos perìgulos pro sa salude de sos Sardos. Meres in domo nostra Si cherimus abbarrare meres in domo nostra, devimus iscrìere nois unu contu nou pro unu progetu de transitzione pro un’isvilupu sustenìbile globale e locale. Sa produtzione de energia rinnovàbile (sole, abba e bentu) devet èssere medida cunforma a sos bisòngios nostros e non de sos ispeculadores. Totu sas combustiones pro produire energia in manera incuinante devent èssere istudadas a bellu a bellu. Sos issèberos tecnològicos devent èssere rispetosos de su territòriu e da sa salude de sa gente. Sa produzione energètica devet èssere distribuida in su territòriu e in manos de totus e non de pagos ispeculadores. Sa distributzione devet èssere fata tràmite una rete intelligente informatizada.Su pastoriu e sa massaria devet pèrdere su caràtere “resisentziale” pro colare a èssere su setore chi tràgiat sa so­tziedade Sarda pro sa ditzosia noa nostra e de sos chi ant a bènnere a pustis nostru. n


LIMBA SARDA:

MÈDIOS NOOS PRO IMPARARE

www.dischente.or.it, iscola de sardu a distàntzia de GIUANNELUISU STOCHINO

Kebàb

in Nùgoro?

Kebàb pro tene!

Kebab, in àrabu cheret nàrrere “petza arrustida”, a su sòlitu de angione, boe, berbeghe o puddu, cotu in s’ispidu verticale.

TRATORIA KEBABERIA PIZZERIA «dal ROSSO» > de Andria Ruju carrera de Salaris 15 / 08100 NÙGORO tel. 0784-235060 / tzell. 3288410836

Dae carchi chida est operende su cursu de sardu Dischente.or (unu progetu de imparu de su sardu in internet pro impiegados e pro sas iscolas), pustis de sa presentada ufitziale chi nd’at fatu dae s’assessore de sa cultura de sa Provìntzia de Aristanis Serafinu Corrias, in su mese de nadale de su 2012, in sa sala cunsiliare de sa Provìntzia. In sa matessi ocasione, s’assessore aiat annuntziadu finas sa riapertura de de s’Ufìtziu de sa Limba Sarda de Aristanis a pustis de tempus meda de inatividade. Sinnale chi sos versos de Remundu Piras “semper sa limba tua apas presente”, repìtidos dae s’assessore Corrias in sa presentada, sunt leende semper prus valore in sa vida de sos Sardos. Finas su rapresentante de sa Regione sarda, su Dr. Cristianu Becciu de su Servìtziu limba sarda aiat cunfirmadu e postu in craru chi sa limba est s’elementu fundamentale in s’identidade de su pòpulu sardu. A nùmene de sa Regione Becciu, aiat postu in lughe sos mèritos de s’Ufìtziu Limba sarda de Aristanis chi dae annos est mandende a in antis initziativas de importu mannu in su territòriu e chi sa Regione est cuntenta de pòdere collaborare cun custa istitutzione. In custu progetu ant traballadu paritzos espertos de limba sarda, ma finas espertos infomàticos. Sos responsàbiles de dischente.or e sos operadores de s’Ufìtziu de sa Limba sarda de Aristanis, Antonello Garau, Tore Cubeddu, Marinella Marras, Micheli Ladu, Gianfranca Piras, ant presentadu totu sas potentzialidades de su progetu e ant finas postu in craru comente sena sa Lsc, sena una règula de iscritura de su sardu, fiat istadu difìtzile a beru a prodùere contenutos coerentes e modernos bonos pro totus.

Dischente.or òperat in profetu de sa rete de comunas de sa provìn­ tzia de Aristanis, cun 83 biddas de 88 chi ant aderidu a sas initziativas. Tocat finas de agiùnghere chi custu servìtziu nou de imparu a distàntzia benit in agiudu a sos problemas econòmicos ligados a sa mobilidade, permitende de frecuentare unu cursu de formatzione dae domo, dae iscola, dae s’ufìtziu o amministratzione sena si mòere de unu passu e retzende un’atestadu de frecuèntzia. Pro frecuentare su cursu bastat a intrare in www.dischente.or.it e a si nche marcare. Bonu traballu. n 13·2013

|7


LITERADURAS:

JOSÉ SARAMAGO

Su contu de s’ìsula disconnota

est una paristòria in ue sos protagonistas sunt un’òmine chi est in cherta de un’ìsula disconnota e sa fèmina de sas pulisias, chi aberit e cùngiat su portale de su re e chi, totu in unu, si disponet a andare in fatu de s’òmine in cherta de s’ìsula. Est beru chi, leghende su contu, sa pretesa de s’òmine paret destinada a sa derrota. Però, giai sa punna, s’idea de chircare, est una manera de bi cròmpere, de b’istare. S’istòria, contada cun su limbàgiu lèbiu, fantasiosu, de sas paristòrias, proponet unu viàgiu de sa mente chi, in forma de paradossu, cumponet un’aventura psicològica e poètica. JOSÉ SARAMAGO naschet in Azinhaga, su 16 de santandria de su 1922 e morit in Tías, in sas Ìsulas Canàrias, in ue istaiat, su 18 de làmpadas de su 2010. Est semper istadu oposidore de su ditadore de su Portugallu, Salazar, e militante de su Partidu Comunista dae su 1959. In sos annos sessanta est crìticu literàriu de sa rivista Seara Nova. Sa prima regorta de poesias suas est de su 1966. In sos annos setanta est diretore de produtzione de una sotziedade editoriale e, dae su 1972 a su 1973, cùidat su suplementu culturale de su cuotidianu Diario de Lisboa. In cussos matessi annos sighit a publicare poesias ma finas romanzos, testos testrales e contos. In su 1977, essit su romanzu Manuale de pintura e calligrafia e, in su 1980, Una terra cramada Alentejo. Ma cumintzat a èssere prus connotu in su 1982 cun Memoriale de su cumbentu. Pustis, essint duos romanzos chi otenent s’èsitu bonu de sos letores e de sa crìtica, in su 1984 S’annu de sa morte de Ricardo Reis, e, in su 1986, Sa zàtera de pedra. Ma su reconnoschimentu internatzionale arribbat petzi cun Istòria de s’assèdiu de Lisbona (1989), S’Evangèliu segundu Gesùs Cristu (1991) e Tzurpine (1995). In su 1997, pùblicat Su contu de s’ìsula disconnota. In su 1998 l’atrìbuint su prèmiu Nobel pro sa literadura. S’ùrtimu romanzu de Saramago est Cainu, publicadu in su 2009, in ue contat unu de sos pessonàgios prus connotos de sa Bìblia, misturende istòria bìblica e fantasia.

13·2013

José SARAMAGO SU CONTU DE S’ÌSULA DISCONNOTA Un’òmine fiat andadu a tocheddare a su portale de su re e l’aiat naradu, Dade·mi una nae. Sa domo de su re teniat àteros portales, ma cussu fiat su portale de sas dimandas. Sigomente su re si nche colaiat totu s’ora sèidu in dae in antis de su portale de sos cumpridos (de sos cumpridos chi faghiant a issu, est craru), cada bia chi intendiat a calicunu cramende in su portale de sas dimandas faghiat sa finta de non dare cara, e petzi cando su tocheddu sighidu de su batente de brunzu, prus de si fàghere craru, si faghiat infadosu, pessighende su bighinadu (fiant cumintzende totus a murrungiare, Ma ite casta de re tenimus, chi non rispondet), petzi tando cumandaiat su primu segretàriu de andare a leare cabu, a ischire ite cheriat su postulante, chi non b’aiat manera de lu fàghere istare a sa muda. Su primu segretàriu, tando, cramaiat su segundu segretàriu, custe crama|8


iat su de tres, chi colaiat s’òrdine a su primu assistente, chi lu colaiat a su segundu, e gai sighende finas a sa tzeraca, chi, non tenende a nemos de cumandare, sugiat su portale de sas dimandas e progontaiat dae s’iscantzadura, Ite cherides. Su pedidore bogaiat a campu su disìgiu suo, e duncas pregontaiat su chi cheriat, a pustis si poniat in un’angrone de su portale, isetende chi sa dimanda aeret fatu, dae s’unu a s’àteru, su caminu a s’imbesse, finas a cròmpere a su re. Ocupadu comente fiat semper cun sos cumpridos, su re istentaiat a rispòndere, e fiat giai unu sinnale mannu de incuru pro su bonu istare e sa cuntentesa de su pòpulu suo cando detzidiat de pedire unu pàrrere documentadu iscritu a su primu segretàriu, chi, non b’at mancu de lu nàrrere, colaiat s’impèrgiu a su segundu segretàriu, custe a su de tres, s’unu a pustis de s’àteru, finas a cròmpere torra a sa tzeraca, chi naraiat chi ei o chi nono, cunforma a sa mùtria de su mamentu. Sende gasi, pro s’òmine chi boliat una nae, sas cosas non fiant andadas pròpiu gosi. Cando sa tzeraca l’aiat pregontadu dae s’iscantzadura de su portale, Ite cherides, s’òmine, imbetzes de pedire, comente faghiant sos àteros, unu tìtulu, una medalla, o petzi dinare, aiat rispostu, Chèrgio faeddare cun su re, Giai l’ischides chi su re non podet bènnere, est in su portale de sos cumpridos, aiat rispostu sa fèmina, Tando andade a li nàrrere chi no mi nch’ando finas a cantu non benit, in pessone, a leare cabu de su chi chèrgio, aiat naradu s’òmine, e si fiat istèrridu in su limenàrgiu, imboddiende·si in su manteddu pro su fritu. Si podiat intrare e essire petzi colende·li in pitzu. Tando, custu fiat unu problema a beru, si cunsideramus chi, cunforma a su manìgiu de sos portales, si podiat retzire petzi unu pedidore cada bia, e duncas finas a cando in cue abbarraiat calicunu isetende un’imposta, nemos si podiat acurtziare pro manifestare sos bisòngios suos o sos disìgios. A nàrrere sa giusta, chie bi balangiaiat cun custa chistione de su regulamentu fiat su Podides lèghere totu su libru: JOSÉ SARAMAGO Su contu de s’ìsula disconnota Bortadu dae Diegu Corràine Illustradu dae Manuela Marchesàn Nùgoro 2012 / Papiros editziones pp. 40 / 5,00 €

13·2013

JOSÉ SARAMAGO

re, ca, essende prus paga sa gente chi beniat a l’istrobare cun sas chessas suas, a issu sobraiat prus tempus, e prus assèliu, pro retzire, leare sabore e agradèschere sos cumpridos. A bi pessare bene, però, su re bi perdiat, e meda, ca sas chessas pùblicas, essende chi s’imposta nche poniat prus tempus a arribbare, poniant prus discuntentu in sa gente, cosa chi, in càmbiu, diat àere tentu cunseguèntzias immediatas e negativas in s’aflussu de sos cumpridos. In su casu chi semus contende, su resurtadu de unu càrculu intre profetu e dannu aiat cunduidu su re a andare, in tempus de tres dies, e in sa pessone reale sua, a su portale de sas dimandas pro s’informaret de cussu fichete chi si fiat negadu a presentare sa dimanda sighende sas bias democràticas cumpetentes: Aberide su portale, aiat naradu su re a sa tzeraca de sas pulisias, e issa aiat pregontadu... In artu, figura de Manuela Marchesan dae su libru SU CONTU DE S’ÌSULA DISCONNOTA

LITERADURAS:

Sèrie de Literadura universale in collaboratzione CONDAGHES & PAPIROS

|9


EJA / 13·2013

Ti nche giughimus nois a su coro de Galìtzia, Santiago de Compostela

AJÒ, viàgios e turismu A SERVÌTZIU DE SOS CLIENTES DAE 30 ANNOS / Billeteria Aèrea, Marìtima, Ferruviaria / Prenotatziones Alberghieras – Crotzeras – Autonolègiu / Viàgios Organizados, Cungressos / Turismu Aziendale e Iscolàsticu

07100 TÀTARI, pratza de Fiume 1 / tel. 079-2064300, fax 079-238311/postel: info@ajo.it / situ internèt: www@ajo.it 13·2013

| 10


ÀTERA POESIA

Àtera poesia, àtera limba: Catalugna

ISCRIE...

Anna AGUILAR AMAT

Telegramas!

DEUS? Deus, t’apo chircadu in totu sos logos in ue no nche fias. Pariat chi una parte tua si fiat ispartzinada in intro de sa Biblioteca: forsis sa conca tua; sa barba bianca tua in sos fògios. Pariat chi si imparaia a bìdere in s’iscuru de sos isprofundos, de sas profundidades de s’istòria, podia bìdere sos ogros tuos. In chirca de sa boghe tua, so artziadu finas a sas bucas rujas de vulcanos, timende chi tue esseres su fogu e mi dias pedire sacrifìtzios. E apo nadadu in intro de su mare pessende chi sos otzèanos fiant sas làgrimas tuas, cando pranghias a su risu. Una die, cando non ti fia prus chirchende, manos untas de pregontas che a sas meas, m’aiant carinnadu su gatzile. E in sas manos, b’aiat ungras. E gasi, in sos logos prus minores, apo bidu sa minoria tua nuda. Ca si tue m’as fatu a imàgine e assimìgiu tuo, ses a) una fèmina b) dìliga comente unu poema c) chi li narant a istare a sa muda. At a èssere pro custu chi, Deus, t’intendo in sa mudesa.

Pro èssere una limba “normale”, su sardu diat dèvere èssere presente in totue, in sos cartellos informativos, in sos avisos, in sa sinnalètica e finas in sos... telegramas chi imbiamus pro cada ocasione: nàschida, isposòngiu, morte, làurea, etc. Inoghe proamus a propònnere carchi fòrmula pro nos animare a l’impreare. Cada unu l’at a pòdere addatare comente li paret. At a fàghere s’efetu suo in chie lu retzit e finas a su funtzionàriu postale chi lu trasmitit!

Anna Aguilar-Amat, nàschida in Barcelona in su 1962, est una poetissa e istudiosa catalana, chircadora e professora universitària de Terminologia aplicada a sa Tradutzione e Linguìstica. At istudiadu Filologia Ispànica in s’Universidade Autònoma de Bartzellona (UAB) e at leadu su dotoradu in Linguìstica in s’annu 1993. Dae tando est istada ligada a su mundu de sa chirca acadèmica in sos campos de sa linguìstica, de sa lessicusemàntica, de sa terminologia e de sa tradutzione. Como est professora titulare de su Dipartimentu de Tradutzione e Interpretariadu de s’UAB, insinnat terminologia aplicada a sa tradutzione e ainas pro sa tradutzione automàtica. Est istada professora de terminologia finas in su Master de tradutzione in sardu (Nùgoro 2003). In s’UAB, est istada una de sos fundadores e su presidente, dae de su 2003, de su colletivu de poesia QUARKpoesia, ligadu a su Dipartimentu de Tradutzione e de Interpretariadu de s’UAB e a s’assòtziu culturale Cultura en Viu (UAB). Su colletivu traballat pro sa promotzione de poetas e iscritores pagu connotos in limbas pagu traduidas, e finas pro su cuncàmbiu de ideas e òperas poèticas. Anna Aguilar-Amat, cun QUARKpoesia, promovet finas poetissas in limba catalana e istabilit cuncàmbios cun poetissas de àteros logos de su mundu.

– Chi sa vida in pare bos diat semper dies de cuntentu e alligria – Augùrios medas pro custa die ditzosa chi ais semper disigiadu – In pare, apais sorte bona e una famìlia sana e ditzosa – Dae como in antis, siant semper dies de ditzosia e amore – Bos auguramus sa salude, sa richesa e sa famìlia manna chi bos disigiades – Cun s’isperu chi sa vida in pare acuntentet cada disìgiu bostru – Auguramus chi s’amore de oe siat su caminu santu de sa vida bostra pro semper

13·2013

| 11

PRO ISPOSÒNGIU


ECONOMIA SARDA

No in sos portos ebbia: Zona Franca finas in Provìntzia de Nùgoro de MÀRIU CARBONI Sa Regione sarda paret chi apat abertu mesas tècnicas pro torrare imposta a su decretu atuativu 75/98 de s’artìculu 12 de s’Istatutu sardu chi at istituidu sas zonas francas de Terranoa, Casteddu, Arbatassa, Portu Turre, Portu Vesme e Aristanis. Si tratat de istabilire sas perimetratziones, sos cuntenutos e sas modalidades de gestione. Est craru chi, pro èssere efetivos, custos elementos indispensàbile e caraterìsticos de cada zona franca ant a dèvere èssere cuncordados intre Istadu e Regione e deliberados a pustis cun una Norma atuativa de s’Istatutu. Finas unu tzurpu bidet deretu chi su Tzentru Sardigna est esclùdidu dae su disinnu de zonas francas, sende chi totus ischint cantu est disisperada sa cunditzione de sa Provìntzia de Nùgoro e chi, finas a como, perunu interventu traditzionale o istraordinàriu est resessidu a megiorare o cambiare in bonu. Tando, non si podet fàghere a mancu de abèrrere caminos ispetziales noos e de emergèntzia, sena rinuntziare a pretèndere un’adeguamentu infrastruturale cun investimentos mannos europeos, istatales e regionales. Che a totu sas zonas europeas prus pagu isvilupadas e essende un’ìsula in s’ìsula de Sardigna, finas sa provìntzia de Nùgoro devet tirare cumbèniu dae sa fiscalidade de profetu, su prus chi si podet. Tocat a cumintzare una gherra polìtica e culturale a manera

chi totu su territòriu provintziale, oramai s’ùnicu sena unu portu industriale, a su contràriu de sas àteras provìntzias sardas, potzat devènnere, gràtzia a un’Autonomia provintziale noa, pro resones istòricas, geopolìticas, econòmicas, culturales e identitàrias, cunforma a s’Art.12 de s’Istatutu sardu vigente, unu puntu francu o zona econòmica ispetziale o zona lìbera. ZONA FRANCA PROVINTZIALE Totu sa provìntzia de Nùgoro, duncas, s’at a pòdere isvilupare e dare traballu comente “Zona franca provintziale” o “Nùgoro Zona Franca”, interessende tzitades e biddas e totu sos setores econòmicos. In prus de sas mesas de traballu giai numenadas, a pàr­rere meu sa Giunta regionale diat dèvere operare, cun una initziativa ispètzifica, pro dare isperu e tempus venidore ad una parte de sa Sardigna cundennada, si nono, a s’esclusione, a sa povertade, a s’ispopulamentu e, cun s’assistentzialismu, a sa suferèntzia e a su discuntentu sotziale. Su caminu est dificultosu ma craru: sa Giunta regionale propòngiat a su Guvernu, paris cun sos testos de sos decretos legislativos pro sas zonas francas in s’oru de mare, unu decretu legislativu agiuntivu chi istituat sa Zona franca provin­tziale de Nùgoro. n 13·2013

| 12

Sardigna Israele

s’amighèntzia de duas natziones, duas limbas

Chenàbura SARDOS PRO ISRAELE

Assòtziu de amighèntzia Sardigna-Israele

chenabura@gmail.com sardosproisraele@gmail.com cagliari@federazioneitaliaisraele.it

www.chenabura.eu


LIMBA SARDA

13·2013

| 13

arruga de Bartzellona

igna

a. de Sard

arruga de Nàpule

arruga de su Mercadu Bèciu

arruga de Santa Eulàlia

sa

o schir na

le Bayl Savoja

arruga de Baylle

largu de Carlo Felice

arruga de Roma

umbidu

fia professore de lìteras in s’iscola mèdia), ascurtaia pro oras e oras, ispantadu, sos istudentes meos chi mi faeddaiant de sas chircas de sos siddados a curtzu de s’abbatzia tzistertzensa de Nostra Segnora de Paulis, intre Uri e Ìtiri. Custos contos traditzionales m’ant animadu a istudiare mègius s’istòria de s’Edade Mèdia in Sardigna e, a pustis, a istudiare sa limba sarda. Ma est istadu in s’iscola mèdia de Sènnaru chi s’interessu pro s’istòria de sa terra nostra m’at cussigiadu de istudiare sa limba sarda pro propònnere a sos iscolanos unidades didàticas subra sa Divina Cumèdia de Dante Alighieri, traduida giai in su 1929 dae Pedru Casu. A trintases, trintasete annos, apo incumintzadu a istudiare su sardu moende dae s’ortografia e dae sas gramàticas de Giuanne Ispanu, de Massimu Pittau, de Eduardo Blasco Ferrer. In sos primos annos noranta, in un’addòviu in su palatzu de sa Provìntzia de Tàtari, in ue si presentaiat unu libru de Giuanne Maria Cherchi, so intervènnidu pro sa prima borta in sardu. S’interessu pro s’istòria sarda de s’Edade mèdia, a pustis, m’at giutu a iscrìere unu libru, Dante e la Sardegna. Invito a una nuova lettura (2012), in ue b’at finas un Dvd cun unu documentàriu e finas unu capìtulu in sardu. Dae belle deghe annos so in sa redatzione de sa rivista “Camineras”, publicada in italianu e in sardu. Pro totus custos motivos, apo imparadu a istimare sa limba sarda, mèdiu detzisivu in su protzessu de liberatzione econòmica, sotziale, culturale, polìticu-istitutzionale e ispirituale de su Pòpulu nostru. n

da

Babbu fiat bènnidu a Sardigna dae sa Toscana, ma giaju meu (de parte de mama) fiat de Putifigari e cun giaja m’aiat fatu nàschere un’interessu mannu pro s’istòria e sa limba sarda. Intre sos annos setanta e otanta de su sèculu coladu, est istada de importu mannu —pro sa crèschida, sa nàschida e sa formatzione de una cussèntzia linguìstica mea in unu sentidu natzionale sardu— s’amighèntzia cun Diegu Corraine, cun Vissente e Maria Vitòria Migaleddu e finas cun àteros militantes de su movimentu polìticu “Su Pòpulu Sardu”. In sos primos annos otanta, est istadu unu mèdiu importante — pro imparare sa limba natzionale nostra— de partetzipare a sas proas de una cumèdia iscrita dae Nerina Nieddu, Una borta peròmine a caddu a s’àinu. Cando est istada rapresentada, in su teatru tzìvicu de Tàtari, mi so abbigiadu chi connoschia a memòria su testu: custu m’aiat permissu de imparare paràulas meda e tzertas maneras de nàrrere e oramai non fiat prus gasi difìtzile a impitare totu custu pro faeddare in sardu de istòria, polìtica, economia. A pustis, su teatru de Nenardu Sole —pesso mescamente a Pedru Zara e a àteros traballos suos bellos meda— cun sos dibàtidos chi si sunt isvilupados, est istadu determinante pro cumprèndere sa netzessidade de una limba sarda faeddada e iscrita, curriculare, non in s’iscola ebbia, dae sas elementares a s���Universidade, ma finas in sa sotziedade, in sa televisione, in sos giornales. In sos annos otanta (cando deo

Cheres cumbidare un’amigu? Tenes sos ristorantes giustos, in CASTEDDU

su c

Federicu Francioni: m’agradat su sardu ca...

sa schironada de sa petza e de su pisci RISTORANTE PIZZERIA

arruga de Baylle, 39 09124 Casteddu tel.: 070 680570 Abertu pràngiu e chena

su cumbidu RISTORANTE cun petza sarda

arruga de Nàpule, 13 09124 Casteddu tel.: 070 670712 Abertu pràngiu e chena www.sucumbidu.info sucumbidu@hotmail.it


LÌTERA DAE...

Lìtera dae ...

Joan Elies Adell Pitarch

Girona

Su Nord Sardigna at leadu parte in su Forum Gastronòmicu de Girona Su Fòrum Gastronòmic de Girona est una fiera internatzionale de coghina, unu progetu pioneri in su setore de s’agroalimentare e de sa ristoratzione. Su Forum est istadu acollogidu in su Palatzu de sos Cungressos e in s’Auditòriu de sa tzitade Catalana, dae su 24 a su 26 de freàrgiu. Coghineris de numenada internatzionale, laboratòrios e àulas de degustatzione, presentada de novidades gastronòmicas, prèmios e interventos de pessonàgios

tel. 079-983498

de sa coghina ant caraterizadu custu eventu. Custu 2013, su Forum at tentu comente tema su cuntzetu de sa “terra” comente paradigma de sa coghina de como. Su Forum s’est chertu cuntzentrare in sos produtos a chilòmetru zeru, produtores minores e fornidores de cunfiàntzia de un’agricultura biodinàmica e sustenìbile. Finas su Nord Sardigna est istadu presente in s’eventu, cun sas aziendas enogastronòmicas. Sa presèntzia in Girona de una rapresentàntzia de su setore turìsticu at dadu una possibilidade noa pro promòvere su territòriu finas turisticamente. Sa presèntzia de S’Alighera e de su Nord Sardigna, in

collaboratzione cun sa Generalitat de Catalunya, est istada agiuada e promòvida dae sa Càmera de Cummèrtziu de su Nord Sardigna. S’ispà­tziu espositivu si naraiat L’Alguer-Nord Sardenya. Sos produtos agroalimentares ant fatu su cuntentu de sos visitadores de sa mesa in Girona, pro more de s’agiudu de s’Academia de sa Coghina e de s’Istitutu Alberghieru de S’Alighera. n

foto de Joan Mayoral

ESPAI LLULL, Via Columbano, 4, 07041 L’Alguer / S’Alighera

LIBROS & NATZIONES

Adriano CIRULLI L’ascia e il serpente L’ETA e il nazionalismo basco dopo la lotta armata Roma 2012 / Datanews pp. 172 / 16,00 €

Espertu de sos movimentos natzionalistas e diretore de su Dipartimentu de limba e cultura basca de s’Universidade Populare de Roma, Adriano Cirulli, in custu libru presentat sa situatzione reghente e noa de sa chistione natzionale basca. Su cunflitu bascu est s’ùrtimu cunfrontu armadu de una natzione sena istadu de s’Europa otzidentale. S’abbandonu de sa violèntzia polìtica proclamadu dae Euskadi Ta Askatasuna (ETA) in su 2011 non cheret

13·2013

| 14

nàrrere, però, chi sos Bascos abbandonant sa gherra pro s’autodeterminatzione contra a s’istadu ispagnolu e a su frantzesu. Sa situatzione polìtica est cambiada e, duncas, su movimentu patriòticu bascu at abertu una fase noa, finas organizativa, comente testimòniat finas sa nàschida reghente de SORTU. Su libru contat totu custa istòria reghente, su cuntestu istòricu, culturale, sotziale e polìticu in ue at leadu forma e fortza su natzionalismu bascu.


ISTÒRIA DE SARDIGNA

Breves e Istatutos: pro s’istòria polìtica e linguìstica sarda de ROBERTO LAI Sas testimonias documentales chi pertocant sa Sardigna medievale, costituint una bena istraordinària pro resessire a pònnere in lughe una de sas èpocas prus interessantes de s’istòria pàtria nostra. B’at galu meda de iscobèrrere, si pessamus chi in sos Archìvios catalanos e ispagnolos, sunt collidos, galu como inèditos, mìgias e mìgias de documentos chi pertocant s’època medievale sarda. Mancu male chi, cando non cando, in sos archìvios sardos essit a campu carchi documentu de importu manu, comente est su Breve de Bosa, agatadu dae Giovanni Todde. In s’Archìviu de Istadu de Nùgoro, sunt collidos bator capìtulos de su Breve de Bosa, in limba italiana. Sos bator capìtulos, chi si sunt sarvados dae su malu tratu de sos òmines, pertocant argumentos testamentàrios de eredes prus minores de batòrdighi anos e de tutores e curadores. Forsis est de s’agabbu de su sèculu 13, e a pàrrere de su prus de sos espertos, in su cumintzu fiat su Còdighe de sas leges de sos Malaspinas e regulamentaiat sa vida de Bosa medievale. Forsis est abbarradu in vigore finas a su Parlamentu de

Alvaro de Madrigal, in su 1565, cando, comente nos ammentat su Prof. Frantziscu Tzèsare Casula, sos Breves o sos Istatutos vigente in su Rennu de Sardigna deviant èssere bortados in sardu o in catalanu. De seguru, su Breve fiat istadu integradu cun sa cuntzessione de privilègios particulares, in perpètuu, dae re Alfonsu V de Aragona, su Magnànimu, a sa Tzitade de Bosa su 16 de ghennàrgiu de su 1427. Custos privilègios sunt custoidos in s’Archìviu de sa Corona de Aragona de Bartzellona, registru “Sardinie” e fiant istados ismanniados s’11 de martzu de su 1589, cando su vitzerè Miguel de Moncada, aiat cuntzèdidu a Bosa sos pròpios privilègios amministrativos de sa tzitade de Casteddu. S’organizatzione amministrativa noa previdiat sa sorteada de chimbe cussigeris chi guvernaiant sa tzitade, cun sa modalidade tècnica de sa “insaculación”. In Sardigna esistiant àteros breves, semper riferidos a s’època pisana e genovesa, essende, custa forma amministrativa particulare, a mesu caminu intre su connotu e sa lege, tìpica de s’època comunale italiana. De custos ammentamus: su Breve de Casteddu de Castru (Casteddu); su Breve de Tàtari, su Breve de Bidda de Crèsia (Igrèsias). n

Sacu de pedde pro praticare sa “insaculación” (in ita. “imbossolamento”), collidu pro sèculos dae sa cunfraria de San Bartolomé de Borja , una bidda de 5057 abitantes , in Aragona, a 63 km dae Zaragoza, logu de orìgine de sa famìlia de sos Bòrgia de papa Lisandru VI. Dae su sèculu 14, s’eletzione de sos incàrrigos munitzipales o de àtera casta la faghiant pròpiu cun sa “insaculación”. Tocaiat a nche pònnere in custa genia de taschedda sos nùmenes de sas pessones elegh ìbiles iscritos in unu fogigheddu imboligadu bene e cravadu a intro de bachicas de linna (“redolinos”) istampadas. Pustis, “una manu innotzente” nche bogaiat sas bachicas cun su nùmene de sas pessones elèghidas [ndsr].

13·2013

| 15

Cheratoconu? Comente si mèdiat: ■■ Non b’at terapias mèigas de valididade segura. Finas a cantu si podet, s’astigmatismu lèbiu dae cheratoconu est currègidu cun otzeras e/o lentes de cuntatu, a su sòlitu gas-permeàbiles, comente sas chi ponet ARTVISTA. ■■ In sas formas prus graves, in ue non faghet a agatare unu mèdiu mancu cun sas lentes, b’at finas sa possibilidade de unu trasplantu de còrnea o de àteros interventos curretivos.

in Nùgoro

Curretzione cun lente a cuntatu

AR

T V I S TA

Gianni Pisanu Cuntatologia Ispetzialìstica e Òtica carrera de Gramsci 89/e 08100 NÙGORO tel. 0784 231444


INTERVISTA: INTERVISTA a:

S’ARMÈNIA, NATZIONE SEMEPER BIA

SARKISSHAHINIAN Architetu , tradutore e militante de sa càusa armena « Est in famìlia chi bi podet èssere mescamente su dibàtidu de s’apartenèntzia, de su sinnificadu culturale de sa limba e de s’identidade. »

S’Armènia, una natzione antiga semper bia Pregontas de Diegu Corràine Connoschimus a Sarkis Shahinian dae meda. Isse, che a àteros armenos de sa diàspora, est unu testimòngiu ativu de s’identidade natzionale armena. E est finas un’intelletuale interessadu a informare cun seriedade chie, che a nois, est interessadu a s’Armènia. Sos Tres Res, miniadura armena de Tserun.

◗◗ Sa limba armena totus la faeddant in Armènia? Semus faeddende, est craru, de s’Armenu orientale, distintu dae s’otzidentale e 13·2013

| 16

chi finas a su genotzìdiu de su 1915 lu faeddaiant in s’Armènia istòrica, a ponente de sos rios Akhurian e Arasse, in prus de sos tzentros urbanos mannos de s’Oriente Mèdiu, chi sunt, in parte galu oe, laboratòrios culturales a beru: Costantinòpoli (Istanbul), Gerusaleme, Su Càiru, in prus de unas cantas ìsulas culturales che a Parigi e mescamente in sos cumbentos mechitaristas de Venezia (Ìsula de San Lazzaro) e Vienna. Eja, s’armenu orientale lu faeddant totus, francu forsis unos cantos abitantes chi benint dae Rùssia, chi istant in Armènia pro resones


INTERVISTA: econòmicas o militares. Sa minoria de sos Yèzides, istoricamente presente in sa regione de Aparàn (a pees de su Monte Aragàdz), e finas sas minorias minores curda e grega (custa ùrtima, oramai, assimilada de su totu) e sos azeros chi istaiant in Armènia finas a sos chertos chi nche sunt agabbados in sa gherra 1991-1994 intre Armènia e Azerbaigiàn, faeddant cun fatzilidade s’armenu. ◗◗ E sos raportos cun su russu? In s’era soviètica, su russu fiat sa limba amministrativa, chi totus deviant connòschere e faeddare in manera perfeta. A pustis de s’indipendèntzia, otenta in su 1991, s’obrigatoriedade de su russu est decàdida. Sas iscolas de russu las ant abolidas e custu at causadu problemas medas, ca Mosca, in prus de èssere su collaboradore istratègicu pro etzellèntzia, est finas su primu interlocutore cummertziale. Dae unu puntu de vista linguìsticu, su russu e s’armenu apartenent ambos a sas limbas indoeuropeas, ma su russu est una parte de su grupu islavu, cando chi s’armenu est unu grupu a sa sola e at tentu unu decursu autònomu cun un’isvilupu tzurpu, comente su curdu o su farsi, in manera diferente dae su chi est capitadu pro su tedescu e sas limbas romànicas. ◗◗ Comente faghet sa limba armena a s’addatare a sa vida moderna? Tèrmines internatzionales addatados impreat o ite faghet? Devo premìtere chi, ca est una limba indoeuropea, s’armenu est flessìbile e cuntenet raighinas diferentes in sa matessi paràula chi, si cumbinadas, otenent unu

S’ARMÈNIA, NATZIONE ANTIGA SEMPER BIA

gradu artu de pretzisione in sa definitzione de su sinnificadu. Est craru chi una limba s’evolvet in manera proportzionale a s’isvilupu de su pessamentu colletivu, de sa “polis“ chi caraterizat su sistema sotziale e polìticu suo. Cunforma a su gradu de isvilupu industriale, una limba creat paràulas suas pro definire cuntzetos tècnicos cumplessos. S’istòria de sos Armenos est caraterizada dae evolutziones a tziculita, cun arressadas repentes causadas dae invasiones de poderios istràngios o dae tràumas colletivos provocados dae istermìnios e disterros in massa. Su prus grae in assolutu b’est istadu intre sos sèculos 19 e 20, in antis cun su massacru, intre s’atòngiu de su 1894 e su beranu de su 1896, de dughentamìgia armenos, limitadu però a sas regiones chi aiant dadu orìgine istoricamente a custu pòpulu, est a nàrrere a fùrriu de su Lagu de Van, sas regiones de Mush, Sassoun, Kharpet, Tzesarea de Capadòtzia, Erzerum, Akn, Kars, Ardahan. Pustis cun su genotzì-

diu de su 1915/16, chi at interessadu in pràtica totu sos Armenos de s’Impèriu otomanu. Custa esperièntzia at causadu unu cungelamentu initziale de sa capatzidade evolutiva de s’armenu otzidentale, chi, però, at torradu a cumintzare in foras de s’Armènia, in sa diàspora, mescamente in Beirut, Alepu, Parigi, Marsìglia, Su Càiru, Atene, mantenende una fortalesa fundamentale chi fiat Venezia, e sighende su caminu suo a Istanbul. S’armenu orientale at sufridu un’efetu prus pagu traumàticu: su tzentru nevràlgicu s’est istesiadu a Tiflis, in Geòrgia (in ue bi fiat sa classe intelletuale ma finas econòmica e militare dae su Setighentos a su cumintzu de su Noighentos) in Yerevan, sa capitale de sa prima e efìmera Repùblica de Armènia (1918-20). In prus, est craru, de sa Sede Santa de sa cristianidade armena, aunida in su Catolicosadu (patriarcadu supremu) de Etchmiadzin, a 12 km a nord-ovest de Yerevan e sena ismentigare Teheran, Tabriz e Isphahan, in ue si fiat istabilida dae su cumintzu

Evangèlios. Manuscritu in limba e alfabetu armenu, n. 6290, Erevan, Matenadaran (Sèculu 13)

SARKIS SHAHINIAN, architetu e tradutore, nàschidu in Lugano (Isvìtzera) dae babbu e mama armenos; su babbu s’est sarvadu dae su genotzìdiu de su 1915. Giai dae cando fiat giovaneddu s’est ocupadu de s’istòria e de sos deretos de su pòpulu suo, gherrende pro su reconnoschimentu de su genotzìdiu in Isvìtzera e in su mundu. In su 1998 est intradu in s’Assòtziu Isvìtzera-Armènia. Dae su 2001 est membru de sa diretzione e in su 2003 nde devenit presidente. Pro more suo, s’assòtziu at a peleare pro pessighire in manera penale sa negatzione de su genotzìdiu, otenende sa cundenna de Dogu Perincek in su mese de martzu de su 2007, cunfirmada carchi mese a pustis dae su Tribunale federale. In su 2004, at fundadu su Grupu parlamentare Isvìtzera-Armènia e nd’est Segretàriu generale.

13·2013

| 17


INTERVISTA: de su Seschentos una comunidade manna, deportada dae su Shà Abbas dae sa regione de su Vaspurakan (Van) e de Giugha (Nakhitchevan). S’evolutzione de s’armenu orientale est ligada a una sotziedade agrària. Petzi moende dae sa sovietizatzione de s’Armènia s’assistet finas a unu brincu de calidade de s’isvilupu linguìsticu, cun riformas —finas dramàticas, ca tropu simplificadoras— de s’iscritura, e custu at aumentadu meda sas diferèntzias mannas cun sa forma otzidentale. Unas cantas paràulas las ant torradas a leare dae sa traditzione (gràtzias a s’ isvilupu de sos istùdios, mescamente architetònicos e archeològicos, ma finas filològicos). Àteras imbentadas ex-novo. Sa literadura, sa sièntzia e s’indùstria ant registradu cunchistas de importu in època soviètica (matemàtica, astronomia, chìmica, metallurgia), sufrende una prima arressada cun sas purgas istalinianas in sa segunda medade de sos annos 30, finas a sa morte de su ditadore, in su 1953, pro torrare a cumintzare cun una fortza noa in s’agabbu de sos annos 50 e mescamente in sos annos 60, in ue est cròmpidu a su màssimu, paris cun sas artes aplicadas e, mescamente, in su panorama de un’ischidada nat-

Alfabetu armenu

zionale in currispondèntzia cun su de chimbanta anniversàrios de su genotzìdiu, ammentadu siat in s’Armènia soviètica, siat in sa diàspora. S’indipendèntzia de Armènia, in su 1991, at postu, est craru, sa limba in cara de sas responsabilidades suas: totu cheriat traduidu, dae sos tèrmines mèigos, a sos tècnicu-industriales.

S’ARMÈNIA, NATZIONE ANTIGA SEMPER BIA

Unos cantos tèrmines si podiant bortare in armenu cun fatzilidade, àteros prus pagu e duncas eja, si faghiat riferimentu mescamente a su russu e, netzessariamente, a s’inglesu e, prus pagu, a su tedescu. ◗◗ S’alfabetu originale armenu agiuadu at sa limba a aguantare in su tempus? De seguru. E l’ant finas creadu in manera istratègica, pròpiu pro non permìtere s’assimilatzione de s’identidade armena, in parte in podere de s’Impèriu romanu, chi fiat a curtzu de iscumpàrrere, e in parte in podere de s’Impèriu persianu. Sa missa armena la naraiant, eja, in armenu, ma l’iscriiant, che a totu sos testos sacros, in sirìacu (forma iscrita de s’aramàicu). Su Katholikos Sahàg su Mannu (s’ùrtimu in discendèntzia direta de Grigor Parthev, chi li naraiant s’Illuminadore, responsàbile beru de sa cunversione de s’Istadu armenu a su Cristianèsimu a cumintzos de su sèculu 4), cumprendende sas cunseguèntzias polìticas chi diat àere tentu su partzimentu de su rennu Arshakunì (sa famìlia reale chi at guvernadu s’Armènia dae su sèculu 1 p.C. a sos cumintzos de su 5), indivìduat in unu militare de intelletu lugorosu, Mesròb Mashdòtz, sa personalidade chi li diat àere cunfiadu sa missione difìtzile de creare un’ alfabetu nou, sestadu in sas caraterìsticas de sa limba antiga (chi li naraiant “limba literària“, in armenu: “grabàr“). A Mesrob lu custringhent a leare sos votos e duncas nche lu mandant a Ctesifonte, Edessa, Gerusaleme e Atene pro imparare su persianu, s’aramàicu, s’ebràicu e su gregu chi si bi deviat proare a ispirare pro s’alfabetu nou. S’at a assentare pro binti annos e, in fines, a sìntesi de sos istùdios suos, presentat a su patriarca, galu biu, un’alfabetu dotadu de 36 lìteras e chi at permìtidu de bortare 13·2013

| 18

Catedrale de Etchmiadzin

deretu sos testos sagrados in unu còdighe suo. Custu at permìtidu sa tradutzione de testos sagrados antigos chi si nd‘est pèrdidu s’originale, comente sa Bìblia de sos 70, e chi agatat in sa versione armena sa versione prus antiga cunservada materialmente. S’armenu iscritu, duncas, est istadu una aina de traditzione non natzionale ebbia, ma finas interculturale. ◗◗ Cuotidianos e rivistas medas tenides, publicados in armenu? Finas inoghe tocat a distìnghere sa realidade diaspòrica dae s’Armènia. Sos cuotidianos e sos periòdicos prus mannos sunt publicados, in sa diàspora, in sas comunidades de s’ Oriente Mèdiu (Lìbanu, Sìria, Iran, Egitu, pro mentovare sas prus mannas), in Europa (Frantza, Grètzia, Germània, Tzèchia, ma finas in Romania), in sa Federatzione russa, in sos Istados Unidos, in Canadà, in Argentina e in Austràlia. ◗◗ Sa literadura? Òperas literàrias medas si pùblicant? Finas inoghe tocat a distìnghere intre òperas in limba e òperas chi tratant argumentos chi interessant in manera direta sos armenos. Li fatzo un’esempru: in Itàlia, in sos ùrtimos deghe annos, ant publicadu òperas medas, mescamente sa Guerini e assotziados, subra de sos crìmines de massa chi sos armenos ant sufridu, dae s’agabbu de s’ Otighentos finas a unu sèculu a pustis. Sa


INTERVISTA:

Médz Yeghérn LE GRAND MAL, contu a figuras de Paolo Cossi. Editzione frantzesa

“S’identidade natzionale colat dae s’identidade culturale e linguìstica”

S’iscritore Raffi (pseudònimu de Hakob Melik-Hakobyan), armenu nàschidu in Pèrsia in su 1835, mortu in 1888 in Tbilisi, in Geòrgia.

S’ARMÈNIA, NATZIONE ANTIGA SEMPER BIA

Rizzoli at publicadu unos cantos libros de Antònia Arslan, chi su primu est “S’istatzu de sa chilandra“, in ue s’autora torrat a percùrrere, sighende s’arrastu de un’autobiografia romanzada profunda, sas fases prus de importu de s’esperièntzia de su genotzìdiu de su 1915, finas a pustis de su disterru, vìvidas dae sa famìlia sua. M’ammento chi sa trama l’ant torrada a leare, pagos annos a como, sos frades Tavianis, chi nd’ant bogadu una pellìcula. Su matessi càpitat in Isvìtzera, in ue, foras male, ant creadu un’impresa editoriale noa, Metis presse, chi pùblicat mescamente òperas de istùdiu in frantzesu a pitzu de temas sotziales atuales, ma finas a propòsitu de sa memòria in generale. Ma s’esigèntzia de s’esprìmere b’est finas in àteras partes de Europa (Frantza, Rùssia, Inghilterra, Romania) e de su mundu. In Armènia sa produtzione literària, a dolu mannu, s’est fata prus pòvera mescamente pro more de sas dificultades econòmicas de sa populatzione, chi peleat, foras male, a comporare su giornale, podides pessare unu libru ... Ma est su discursu culturale chi est connoschende una paràlisi perigulosa. ◗◗ Medas sunt sas tradutziones in armenu dae àteras limbas? Fiat una pràtica avantzada meda intre su 1969 e su 1980 e chi durat finas a como, belle chi, pro sas resones chi apo naradu, est torrada in palas. ◗◗ Cales sunt sos autores prus de importu? A nd’elencare calicunu diat èssere a fàghere unu tortu a sos àteros. In antis de totu, non podimus ismentigare sos clàssicos, dae Movses Khorenatsì, a Mesrob Mashtoz etotu, imbentore de s’alfabetu, a Grigòr Naregatzì, Nersés Shnorhalì, o Mkhitar Kosh, colende in sos autores de su romantitzismu tardu comente Khatchadur Abovian, Mikael Nalbandian, Ghevond Alishan finas a cròmpere, tando, intre s’Ottighentos e su Noighentos, a Hovhannes Tumanian, Raffi, Missak Medzarentz, Vahan Terian e sos autores prus mannos de s’Armènia istòrica, medas de custos massacrados durante su Médz Yeghérn (su Crìmine Mannu, espressione idiomàtica armena per definire su genotzìdiu de su 1915) in mesu de custos Daniel Varoujan, Krikor Zohrab, Rouben Sévag, Siamanto petzi pro nde mentovare cali13·2013

| 19

cunu, sighende cun Yeghishé Tcharentz, Yervand Odian, Avetik Isahakian, Vahan Tekeyan, Costàn Zarian, Hagop Oshagàn, colende duncas a sos annos 50 e 60, cun sos autores prus mannos de s’Armènia soviètica comente Kévork Emin, Hamo Sayan, Paruyr Sévag, Hovhannes Shiraz, Silva Kaputikian e Razmig Davoyan e cròmpere a dies de oe, mancari a largu tale talentu de sos primos, cun Vahakn Grigoryan, Rouben Hobsepyan, Rouben Khandjyan, Hratchia Tamrazyan e cun giòvanos promitidores comente Levon Khchoyan, Aram Pachyan o Sona Van. Non cherent ismentigados, est craru, autores chi ant dadu un’agiudu mannu a sa cultura universale, comente Komitas o William Saroyan. ◗◗ Ite logu tenet in sa vida de como sa tragèdia de s’istermìniu? Est fundamentale, mescamente pro sa diàspora chi est sa cunseguèntzia direta de sa deportatzione. Non b’at una famìlia armena in su mundu chi su genotzìdiu no l’apat tocada in manera direta. Custa presèntzia faghet parte de s’ADN nostru. Su Médz Yeghérn no est istadu elaboradu, sos mortos no ant tentu un’interru dinnu, e su tràuma s’est perpetuadu in sas levas posteriores. Chie at isseberadu de si nche catzare in manera cumpreta custa esperièntzia (a su nessi a livellu intelletuale), chie l’at trasformadu in òdiu, in pagos l’ant pòdidu parare fronte cun sos mèdios giustos. Su male at lassadu tratas indelèbiles in sa mente, chi in medas sunt istadas somatizadas. Calicunu no at aguantadu su dolore e s’est mortu a generatziones de distàntzia, àteros ant isvilupadu indiferèntzia o, foras male, sunt istados assorbidos in una dinàmica de assimilatzione impossìbile de evitare ca sa cultura dominadora at tentu una vitòria naturale. Calicunu, foras male, at isvilupadu un’òdiu dae sas intrannas de sa gente sua, chi at pretzisamente sessadu de èssere “sua“ pro custas pessones... ◗◗ Sos giòvanos, cussèntzia tenent de sas tragèdias coladas? Eja, comente apo naradu, in manera cussente o incussente. ◗◗ Sos giòvanos su sensu de s’identidade natzionale tenent, o finas issos dae sa globalizatzione sunt atirados?


INTERVISTA:

Iscudu-sìmbulu de s’Armènia

Sa globalizatzione non tenet caràtere passivu o intransitivu. E mescamente no est unu fenòmenu chi dia chèrrere caraterizare in sensu negativu o positivu, ca dipendet dae sa pessone comente unu si ponet in cara de unu fenòmenu gasi. A isvilupare in sa diàspora unu sensu de identidade natzionale tenet unu no isco ite de ischitzofrènicu, chi est pròpiu de totu sos pòpulos chi istant a tesu dae sa terra issoro. S’identidade natzionale colat dae s’identidade culturale e linguìstica, chi est sa prus difìtzile de propònnere a unu giòvanu chi àbitat totu sas istitutziones de sa cultura dominadora. Sa bena printzipale est, in manera netzessària, sa famìlia, duncas sas istitutziones religiosas (balet finas —paret paradossale ma est sa realidade, e gasi fiat finas in su territòriu de nàschida— pro sos non credentes), macari meda di-

Collègiu mechitarista armenu de Santu Làzaru in sa Laguna de Venezia

pendat dae s’intelligèntzia e dae s’abertura de sos responsàbiles religiosos ma finas e mescamente dae sas ghias ispirituales ativas in cussu mamentu pretzisu, e, pro sa de tres resones, dae s’esistèntzia possìbile de iscolas co-

S’ARMÈNIA, NATZIONE ANTIGA SEMPER BIA

munitàrias. In Venezia, pro nàrrere, finas a unos dòighi annos a como bi fiat su collègiu armenu Moorat-Raphaël, guvernadu dae sa Cungregatzione de sos Padres Mechitaristas (catòlicos), ma chi at dèvidu cungiare pro dificultades finantziàrias causadas dae sa pagu frecuèntzia. S’istòria de su collègiu tenet un’interessu mannu: unos cantos intelletuales armenos b’aiant istudiadu. Ma, pro resones de logu, como no est cosa de b’andare prus a fundu. Belle gasi, macari apant una comunidade reduida, sos armenos de Itàlia fiant privilegiados in custu sensu. Àteros collègios mechitaristas bi nd’aiat in Vienna, Parigi, Buenos Aires e Istanbul. Custu ùrtimu est s’ùnicu, paris cun su de Argentina, a èssere abbarradu ativu. Bi nd’at àteros, in Oriente Mèdiu e in sos Istados Unidos, chi los ant creados sas comunidades, sos partidos polìticos (in antis de totu s’Universidade Haygazian de Beirut, in Lìbanu) o s’Unione Generale Armena de Bonufàghere. Est in famìlia chi bi podet èssere mescamente su dibàtidu de s’apartenèntzia, de su sinnificadu culturale de sa limba e de s’identidade. Unu caminu a palas in segus (unu giòvanu chi detzidat —belle essende de orìgine armena ma cun una famìlia chi, pro una resone o pro un’àtera, no est resessida a l’acumpangiare in custu caminu de apropiatzione culturale e natzionale— de s’interessare a sa cultura sua de autodidata) si verìficat in casos raros meda. Ma càpitat! Si tratat “petzi“ de agatare sas benas giustas. S’identidade polìtica colat finas in sa possibilidade de s’identificare cun ghias chi si rèputent tales. Personalidades de sa diàspora e mescamente de sa Repùblica de Armènia chi apant a beru carchi cosa de dare, in su pranu intelle13·2013

| 20

tuale e istratègicu, cun abertura de visiones in su tempus venidore, chi apant ideas craras a pitzu de su progressu econòmicu e industriale, culturale e formativu, ma finas militare. E dae ue essat a pìgiu integridade morale. Non so narende nudda de nou. Imàgino chi pro sas sardas e sos sardos bàgiat su matessi arresonu. ◗◗ Pro ite sa Turchia resistet a reconnòschere s’ istermìniu de sos Armenos? Ca a reconnàschere su genotzìdiu de su 1915 diat cherrère nàrrere a torrare a pònnere in chistione s’identidade de sa Turchia moderna, chi s’istrutura sua sotziale, polìtica e econòmica si fundat pròpiu in sa “resessida“ de custu crìmine de massa, abbarradu impunidu. In prus, custu reconnoschimentu diat chèrrere nàrrere a abèrrere su capìtulu de sas riparatziones, a totu sos livellos, dae sas econòmicas a sas territoriales, pròpiu su chi sa Turchia timet de prus. Como tocat a sas classes polìticas de sas tres partes (in mesu de custas finas sa diàspora armena, ca interessada in manera direta e non rapresentàbile —pro resones craras— dae sa Repùblica de Armènia) de creare unu terrinu apropiadu pro afrontare custu discursu. In Turchia, a pustis chi unos cantos editores animosos, comente sa Belge de Istanbul, ant cumintzadu a publicare in sos annos 90 istùdios a pitzu de su genotzìdiu in unos cantos romanzos, s’astra at cumintzadu a si truncare. Ma est cun s’assassìniu de Hrant Dink, su capuredatore de su setimanale armenu Agos de Istanbul e mescamente cun sa reatzione forte de sa populatzione (prus de 200 000 pessones in s’interru suo, cun iscritas comente: «Semus totus Hrant Dink, semus totus Armenos» —est a nàrrere messàgios chi petzi carchi annu in antis diat èssere istadu impossìbile a pes-


INTERVISTA:

Hrant Dink

Nche sunt colados 6 annos dae sa die de s’assassìniu de Hrant Dink, su giornalista armenu de Turchia, ochìdidu su 19 de ghennàrgiu de su 2007 in dae in antis de sos ufìtzios de Agos, su setimanale in limba turca e armena, chi nde fiat diretore dae su 1996. Cunforma a su còdighe penale turcu, a Dink l’aiant cundennadu a ses meses de presone in santugaine de su 2004, acusadu de àere pedidu chi sa Turchia reconnoscherat su genotzìdiu armenu. Unu khachkar (“grughe de pedra”). Custa grughe funerària isculpida, tìpica de s’Armènia, a su sòlitu tenet unu rosone o unu discu solare in sa parte inferiore

S’ARMÈNIA, NATZIONE ANTIGA SEMPER BIA

sare) chi s’est assìstidu a una furriada bera, ca sa sotziedade tzivile turca at cumintzadu a s’interrogare in iscala manna subra de sa veridade de su chi est capitadu in su 1915 e a meledare subra de sa negatzione de Istadu praticada finas a oe. ◗◗ E sos raportos bostros cun sos Curdos, chi ant agiuadu sos Turcos in s’istermìniu? Su raportu intre Curdos e Armenos at connotu isvilupos diferentes e no est de sos prus fàtziles. Sas tribùs curdas chi istant in su matessi territòriu de sos armenos no ant “agiuadu” ebbia, intre sos sèculos 19 e 20, su Guvernu turcu a praticare su genotzìdiu, ma sunt istados sa “longa manus“ de sas autoridades pro operare pròpiu s’etzìdiu. Ma sos Curdos si sunt abbigiados de sa finalidade bera de su Guvernu giai dae su 1925, cando Mustafa Kemal at fatu impicare sos capos de tribù prus mannos acusende·los de separatismu. Su massacru de Dersim (oe Tunceli) intre su 1937 e su 1938 —chi nch’at giutu a s’istermìniu de unu nùmeru inclùdidu intre sas 40 000 e sas 80 000 pessones, pro su prus Curdos, ma chi in mesu issoro b’aiat finas armenos medas sobravìvidos dae su 1915 e “curdizados” pro assimilatzione fortzada— at craridu in manera definitiva s’idea de Ankara de turchizare in manera cumpreta s’Anatòlia, una pràtica chi est sighende finas como, cun prus de tremìgia bidditzolos curdos isboidados o distruidos. In sos annos 80, sas fortzas polìticas curdas disterradas ant reconnotu sas responsabilidades de sos Curdos in s’atuatzione de su genotzìdiu. Est petzi de pagas chidas a como sa decraratzione de unu de sos esponentes prus mannos de sos Curdos de Turchia, Ahmet Turk (deputadu in su Parlamentu de Ankara e vitzepresidente de su BDP, su Cungressu de sa Sotziedade Democràtica, pro curdu) chi pedit iscusa a sos Armenos pro sa parte manna tenta dae sos Curdos in su genotzìdiu, e prètziat su Primu ministru turcu Regip Tayip Erdogan a fàghere su matessi. Oe, su sìndigu de Dyarbakir, sa metròpoli curda prus manna cun pagu prus de unu millione de abitantes, est su promotore de initziativas medas culturales e politìcas diretas a unu torròngiu in paghe de Curdos e Armenos. In custa tzitade, in sos ùrtimos duos annos b’at àpidu cunferèntzias in13·2013

| 21

ternatzionales chi teniant comente argumentu su 1915. Torro a nàrrere: totu custu non si podiat mancu pessare galu pagos annos a como. Sas dinàmicas sunt atzelerende meda prus de cantu esponentes medas de sa diàspora armena resessant in manera efetiva a cumprèndere e custu est capitende, b’at de lu notare, como chi s’est acurtziende su de chentu anniversàrios de su genotzìdiu, chi est in su 2015. ◗◗ E sas relatziones bostras cun sos paisos a curtzu, inclùdida sa Rùssia? Cun sos Paisos a curtzu a s’Armènia, b’at relatziones cumplessas meda: sa Geòrgia in su Nord (cun una minoria armena forte in sa regione Samtkhe-Javakheti), s’Iràn in su Sud, e s’Azerbaigiàn in s’Est e finas sa Turchia in s’Ovest. Cun custos ùrtimos duos Paisos sa frontera est cungiada. In particulare, cun Baku s’Armènia est in raportos bellicosos pro more de su cunflitu chi interessat su Karabagh montaninu. Su cunflitu at esplòdidu cando custa regione —atribuida dae Stalin in su 1923, a pustis de sa sovietizatzione de su Transcàucasu, a s’Azerbaigiàn— at detzìdidu in freàrgiu de su 1988 s’autodeterminatzione sua e l’at santzionada in nadale de su 1991 cun unu referendum populare. Sos raportos cun sa Turchia ant connotu unu cumintzu de torròngiu in paghe dae su 2007, cun sa firma in santugaine de su 2009 de sos chi sunt connotos comente sos Protocollos de Zurigu —chi deviant permìtere s’abertura de sas fronteras e s’istitutzione de raportos diplomàticos intre sos duos Istados— chi sos Parlamentos rispetivos no ant ratificadu. Su genotzìdiu de su 1915 e sa gherra de su Karabagh sunt galu sos ostàculos prus mannos pro una solutzione possìbile de custu cunflitu longu. Sa Rùssia est un’alliadu istratègicu importante meda de s’Armènia (chi faghent parte, paris cun Bielorùssia, Kazakhistan, Kirghizistan e Tagikistan, de s’Organizatzione pro su Tratadu de Seguresa Colletiva CSTO, una casta de alliàntzia istratègica contraposta a sa NATO) chi tenet un’influèntzia manna in totu sos aspetos istratègicos, moende dae su controllu de sas fronteras cun sa Turchia e s’Azerbaigiàn, a s’infrastrutura energètica, industriale e de sos trasportos e chi como diat chèrrere impònnere finas una casta de ispàtziu comunu interdoga-


INTERVISTA: nale connotu cun su nùmene de Unione euroasiàtica. A nàrrere su beru, no isco cantu custa adesione potzat resurtare profetosa pro s’Armènia.

YEREVAN, sa capitale de Armènia. A tesu, su monte Araràt (5165 m slm), chi como faghet parte de sa Turchia.

◗◗ Cale est su tzimentu, su fundamentu, de s’ identidade natzionale bostra? Sa limba, sena duda peruna, e sa cultura chi nde derivat. Sa religione, est craru, est un’elementu culturale tzentrale, una de sas colunnas identitàrias: ma, comente apo giai naradu, dipendet meda dae s’integridade de su capu ispirituale, in totu sos grados, e dae sos valores chi resessit a veiculare in sa Natzione. Non comente ùrtima cosa, s’istòria comuna e s’esperièntzia tràgica e, pro unos cantos ghetos, afogadora, de su Médz Yeghérn e, pro cantu contradittòriu potzat pàrrere, sa negatzione sua. Sas autoridades turcas non sunt galu resessidas a cumprèndere chi neghende il genotzìdiu sunt allarghende ad aeternum su mamentu de su torròngiu in paghe intre sos duos pòpulos, ca custu cumportamentu negat sa realidade etotu de sa diàspora armena e nde cheret pònnere in duda s’identidade. ◗◗ Comente est, como, sa situatzione polìtica in Armènia? A pustis de unu mamentu importante de sìntesi, chi b’est ista-

S’ARMÈNIA, NATZIONE ANTIGA SEMPER BIA

du in sa segunda medade de sos annos 80 e chi at fatu nàschere su movimentu indipendentista ghiadu dae su chi diat èssere devènnidu su primu presidente de Armènia, Levon Ter Petrossian, sa classe polìtica armena no est istada bona a bogare profetu dae sos isvilupos de sa gherra pro su Karabagh montaninu, e, mescamente, no at cunsolidadu s’arresonu polìticu chi s’est isvilupadu in una base democràtica forte. Pràticas oligàrchicas si sunt fatas sa règula in su pranu econòmicu e polìticu e su Paisu at connotu, dae su cumintzu de sa (ri)fundatzione sua, un’èsodu mannu chi l’at ispogiadu de siendas medas, umanas, intelletuales e sientìficas, vanifichende s’entusiasmu de su cumintzu dadu dae s’isperu democràticu. Sas gherras de podere chi si sunt isvilupadas a fùrriu de printzìpios finas demagògicos relativamente a sa solutzione de su problema de su Karabagh no ant permìtidu de raighinare valores politìcos in antis de totu in sos partidos e duncas in sa populatzione, creende unu clima de discunfiàntzia a pitzu de sos ghiadores. A pustis de su massacru in Parlamentu de su 27 de santugaine de su 1999, cando unu grustu de assaltu formadu dae chimbe pessones est intradu a poderiu ochiende oto

pessonalidades chi in mesu issoro bi fiant su Primu Ministru Vazgen Sargsyan (elementu tzentrale in sa creatzione de s’esèrtzitu) e su Presidente de su Parlamentu Karen Demirtchian (ex segretàriu de su Partidu comunista de s’Armènia soviètica), sa classe polìtica e su Paisu ant sighidu a operare in sa pagu seguràntzia e mescamente in s’assèntzia de una ghia bera. Sos duos Presidentes de sa Repùblica chi sunt bènnidos unu in fatu de s’àteru, Robert Kotcharian e su chi b’est como, Serj Sargsyan, non sunt istados a tretu de guvernare sa situatzione e ant imbertu su Paisu semper de prus in sos bratzos de sa Rùssia, lighende·nde su destinu polìticu, econòmicu e militare in manera belle inscindìbile dae Mosca. Finas a livellu ispirituale, a pustis de sa morte de su Catolicos Karekin 1 e mescamente sa de su predetzessore suo, Vazgen 1, sa Crèsia apostòlica armena, auto­tzèfala che a sa georgiana, no at connotu una figura carismàtiva bera e de grandu integridade a ue si pòdere riferire finas in su pranu èticu, in prus de su religiosu. ◗◗ Cales partidos b’at? M’apo a limitare pretzi a sos chi sunt rapresentados in Parlamentu (monocamerale, 131 iscannos), in òrdine de importàntzia:

GEÒRGIA

Sa Repùblica de Armènia, chi s’est ischirriada dae s’URSS su 21 de cabudanni de su 1991, tenet unu territòriu de 29.800 km2 e una populatzione de unos 3.200.000 de abitantes. Est a làcana cun sa Turchia a ovest, cun sa Geòrgia a nord, cun s’Azerbaigian e sa repùblica de facto de su Nagorno Karabakh a est, l’Iran e s’enclave azera de su Nakhchivan a sud.

Shirak

Lorri

Tavush

ARMÈNIA ARMENIA Aragatsotn

AZERBAIGIÀN

Kotayk’

Erevan Yerevan Armavir

Erevan Yerevan Ararat

Geghark’unik’

TURCHIA

Voyots’Dzor

AZERBAIGIÀN AZERBAIJAN

IRAN

13·2013

| 22

Syunik’


EJA / 13·2013

literadura universale

in sardu?

COMO SI PODET!

IN SAS MÈGIUS LIBRERIAS O IN LÌNIA www.saribs.it

Condaghes www.condaghes.it

Àteros autores: JOHANN WOLFGANG VON GOETHE – MIGUEL DE UNAMUNO I JUGO – JOSÉ SARAMAGO – GABRIEL GARCÍA MÁRQUEZ – EDUARDO MENDOZA – LUIS SEPÚLVEDA – JAMES JOYCE 13·2013

| 23

Sèrie noa in collaboratzione CONDAGHES&PAPIROS


INTERVISTA: Sarzh Sargsyan, presidente de s’Armènia, in unu manifestu murale.

su Partitu Republicanu (69 iscannos), ghiadu dae su Presidente de sa Repùblica atuale, de casta natzionale-populista e chi l’ant ammìntidu in su Partidu Populare Europeu (PPE). Est caratterizadu meda dae tendèntzias cunservadoras e egemònicas. Totu sos funtzionàrios de s’Istadu, dae su Presidente de su Parlamentu, a su Primu Ministru comente sa majoria assoluta de sos ministros nde faghent parte, ma finas

Robert Kotcharian

sas personalidades chi guvernant s’economia, chi àteru no est si no un’oligarchia. In su segundu postu agatamus Armènia prospera (37 iscannos), chi nche torrat a s’oligarca Gagik Tsaroughian, su presidente de sa Federatzione oliìmpica armena, chi in su pranu polìticu non si distinghet in nudda dae su primu, ma comente issu est interessadu dae sa gherra pro su podere. Tsaroukian, in unu primu tempus cunsideradu de seguru su disafiadore in sas eletziones presidentziales de su

S’ARMÈNIA, NATZIONE ANTIGA SEMPER BIA

presidente in essida Sargsyan, at detzìdidu in una manera curiosa a beru, in antis de s’agabbu de s’annu, de non si presentare. Su cussigeri segretu e sa mente de su partidu est su segundu presidente de s’Armènia, Robert Kotcharian, su prus probianu a Vladimir Putin pro istile de guvernu, pro interessos polìticos e mescamente econòmicos. Dae duos annos a custa ala, si b’est agiunta sa presèntzia de s’ex ministru de sos afares internatzionales, Vartan Oskanian, òmine de intùitu polìticu bonu chi at fundadu una prataforma de cuncàmbiu “populare” meda chi si narat Civilitas e chi sa resessida sua at iscadenadu s’inchietesa de su partidu in su podere, chi est faghende de totu pro l’indebilitare pesende dudas a fùrriu de su finantziamentu de custu Grustu de Espertos. Finas custu partidu est in su PPE. Sighit su Cungressu natzionale armenu (CNA, 7 iscannos), una coalitzione de unos cantos partidos de s’opositzione de mannàrias diferentes, primu in mesu de totus su Movimentu natzionale armenu, chi nche torrant a su primu presidente de s’Armènia, Levon Ter Petrossian, personalidade carismàtica e de grandu pesu culturale, chi in unu primu tempus aiat lassadu a un’ala sa polìtica, lassende sa càrriga sua in freàrgiu de su 1998. Su credo polìticu suo si podet sintetizare in su promovimentu de un’Istadu de deretu craramente liberista e chi at proadu a si coalizare, in Parlamentu, cun Armènia prospera, fallende in s’intentu suo ca tenet un’istile polìticu in totu diferente, ma mescamente ca su partidu de Tsaroukian no l’at chertu sighire in una lògica de coalitzione contra a su presidente de como Sargsyan. Fiat cròmpidu a sa prima positzione in s’organizatzione sua in su mese de martzu de 2008, est a nàrrere in sas ùrtimas 13·2013

| 24

eletziones presidentziales caraterizadas dae violèntzia manna meda praticada in regìmene de istadu de urgèntzia contra a sas protestas tziviles dae bandas de su presidente in essida Kotcharian e chi b’aiant postu sa vida deghe pessones. Ter Petrossian at detzìdidu de non si presentare comente candidadu in sas eletziones presidentziales benientes. Sighende sos cunsensos, su de bator partidos est sa Federatzione rivolutzionària armena (FRA, 5 iscannos), s’ùnicu de sos partidos istòricos armenos (fundadu in ghennàrgiu de su 1890 in Tiflis) a èssere rapresentadu in su Parlamentu de como. Fiat nàschidu pro difèndere sos interessos na­ tzionales de s’Armènia istòrica. Faghet parte de s’internatzionale sotzialista, belle chi tenet un’imprenta natzionalista crara, e est afiliadu a su Grupu sotzialista in su Cussìgiu de Europa. Alliadu, in antis, de su Guvernu chi si fiat formadu a fùrriu de su presidente Kotcharian, su FRA a detzìdidu de amparare su presidente de como finas a sa firma de sos Protocollos de Zurigu, cando at detzìdidu de essire dae sa coalitzione guvernativa ca s’intendiat traìghidu dae sos duos documentos cunsiderados dannosos pro sos interessos natzionales de sos Armenos. Est in pèrdida neta de cunsensos e at detzìdidu de non presentare perunu candidadu in sas presidentziales benientes. Su distacu suo dae su Guvernu de como, s’opositzione no l’at leadu mai meda in su sèriu, ca su cumportamentu suo est caraterizadu dae unu misturitzu de interessos a fùrriu de sa figura de su presidente de como. Arribbamus duncas a su Partidu Eredidade (5 iscannos), ghiadu dae Raffi Hovannesian, un’avogadu nàschidu in Califòrnia dae una famìlia de istudiosos, e chi fiat istadu su primu ministru de sos afares inter-


INTERVISTA: natzionales suta de su Guvernu in su tempus de sa presidèntzia de Levon Ter Petrossian. In su pranu programàticu, in pràtica non tenet peruna diferèntzia cun su CNA, ma est tributàriu de una cuncurrèntzia de pessones e non de ideas, finas issu in pèrdida manna de cunsensos. Hovhannesian at detzìdidu de leare parte in sa cuntierra presidentziale. In fines tenimus Istadu de deretu (6 iscannos), alliadu de

Paruyr Hayrikian

su Partidu republicanu e chi sa ghia sua, Arthur Baghdassarian, ex Presidente de su Parlamentu, oe est Segretàriu de su Cussìgiu pro sa seguresa natzionale. Custu partidu, chi at pèrdidu cunsensos medas dae sas ùrtimas eletziones, est a tesu meda dae aplicare sos printzìpios chi dant, foras male, su nùmene a su colletivu suo. Si definit de tzentru ma, a sas beras, est prontu a aderire a cale si siat coalitzione, bastet chi mantèngiat una presèntzia efìmera in su Guvernu. B’at, in prus, unu muntone de partidos prus minores chi non sunt rapresentados in s’Assemblea natzionale. B’at su tantu de nd’ammentare duos: s’Unione pro s’Autodeterminatzione Natzionale, ghiadu dae Paruyr Hayrikian, unu dissidente in època soviètica disterradu in antis in Etiòpia e pustis in sos Istados Unitos e chi como est alliniadu meda in positziones pro otzidentales. Hayrikian, como candidadu pro sa presidèntzia de sa Repùblica, est istadu vìtima

S’ARMÈNIA, NATZIONE ANTIGA SEMPER BIA

pagas dies a como de un’atentadu e, pro bonaura, est istadu petzi fertu. S’àteru est su Movimentu Sardarabàd (dae su nùmene de su paris chi in maju de su 1918 est istadu teatru de una batalla intre sas fortzas turcas e cussas armenas e in ue custas ùrtimas sunt resessidas a arressare s’avantzada de sos inimigos, una vitòria chi nch’at giutu a sa creatzione de sa prima Repùblica armena), chi non leat parte in peruna votatzione eletorale e chi at detzìdidu de s’impinnare cun unu traballu de prossimidade cun sa populatzione pro su rispetu de sos deretos tzìvicos (legales e umanos) de su tzitadinu e pro una riapropiatzione de sa cunfiàntzia de su pòpulu in sas autoridades pro prima cosa giurìdicas e, tando, polìticas. ◗◗ E sa situatzione econòmica e sotziale? S’Armènia est un’Istadu chi non tenet essidas a su mare. Est unu Paisu fundamentalmente agrìculu cun un’indùstria no isvilupada bastante. In mesu de sos setores de punta bi sunt su mineràriu, s’agricultura, su turismu (cun unu potentziale mannu de isvilupu galu inesploradu). A pustis de sos ùrtimos acordos de collaboratzione istipulados cun sa Rùssia, s’isetat un’aumentu mannu de atividades in su campu de s’indùstria bèllica. Un’àteru setore istratègicu est su de sa produtzione energètica. S’Armènia produit prus energia de canta nde consumat, gràtzias finas a sa tzentrale nucleare de Medzamor e de sa produtzione de energia idroelètrica. Belle gasi, sos guvernos chi sunt bènnidos unu in fatu de s’àteru dae su 1991 a oe non sunt resessidos a creare sas bases pro un’isvilupu econòmicu sustenìbile e a gherrare contra a sa corrutzione, finas e mescamente in intro de s’amministratzione pùblica. Sa paga —pro non 13·2013

| 25

nàrrere nudda— cunfiàntzia de sa populatzione in su sistema giuditziàriu e polìticu, unu sistema de istrutzione chi at sighidu a torrare in palas in sos ùrtimos annos —cun ìsulas de etzellèntzia pagas a beru— unu sistema ermèticu de assuntziones e una ridistributzione de sa richesa inesistente nch’ant giutu giòvanos medas e, fenòmenu nou, giòvanos de sas classes prus bene assortadas, mescamente in su setore de sas impresas minores e mèdias, a lassare su Paisu. Si càrculat chi, dae su 1991, prus de 800 000 pessones sunt mòidas dae Armènia. Bi cheret a creare prospetivas noas, mescamente pro sos giòvanos, e a fàghere prus cumpetente e seguru su sistema sanitàriu, ca non b’at unu regìmene assegurativu obbligatòriu contra a sas maladias e a sos infortùnios. Si bidet chi benit male a tènnere sas ideas craras a pitzu de sos mèdios de investire in sos setores diferentes cun s’incògnita de sa gherra semper apostada in palas de sa contonada. Finas pro custu, at a èssere una tarea de su Guvernu benien-

Istudentes de s’iscola privada armenu-americana “Agbu Manoogian-demirdjian” (Canoga Park, Califòrnia), visitende su monumentu de sa Batalla de Sardarabad.

te a elaborare unu programa chi paret fronte a sas incògnitas sotziales prus mannas, impinnende·si pro prima cosa pro sa seguresa ma finas pro s’otenimentu de sa paghe. n


NATZIONES

Iscola bilìngue: como si podet... si cherimus! de SARVADORE FLORIS Sena iscola, su sardu no at a fàghere progressu mannu. E sena su traballu de maistros e professores de ruolu, no at a èssere possìbile a imparare su e in sardu a sos iscolanos in oràriu curriculare, in manera normale. Ca, foras de su personale de ruolu, pro sas leges de como, non faghet a tènnere oras in prus o figuras professionales esternas integradas in s’Iscola. Est craru chi pro otènnere resurtados tocat a dare a sos dotzentes de ruolu unu reconnoschimentu econòmicu in prus, comente càpitat in aterue. Ma petzi si sunt inglobados in unu POF de Iscola Bilìngue/IB in sardu e de sardu. Sa Lege 482 cunsentit unu POF (Pranu de oferta formativa) in ue su sardu podet èssere sa limba pro imparare totu sas matèrias e in ue si podet impare su sardu in intro de sas oras de Educatzione linguìstica. Sena aumentare sas oras, chi non si podet fàghere. Ocannu, intro de freàrgiu, sa diretzione iscolàstica regionale at comunicadu a sos dirigentes iscolàsticos de sas iscolas sardas sa possibilidade de inserire in s’ischeda de iscritzione s’issèberu de su sardu, in mesu de sas àteras limbas, dae babbos e mamas pro sos fìgios. No ischimus cantas famìlias apant fatu custu issèberu, ne in cantas iscolas. Duncas, at a tocare a contare sas adesiones e a istabilire comente operare, si isperimentare unu POF de Iscola Bilìngue: a) in sas iscolas in ue b’at àpidu una cantidade prus manna de adesiones de sas famìlias; b) in iscolas de logos in ue sa limba est dèbile e diat chèrrere afortida. Comente at a tocare a istabilire cantos maistros o professores de ruolu sunt dispostos a insinnare in e su sardu. Est craru chi s’Iscola Bilìngue no at a pòdere èssere fata in totu sas iscolas, pro como. A custu puntu at a pòdere intervènnere sa Regione sarda dende sos agiudos didàticos e linguìsticos —in forma de cursos de formatzione— o finan­tziàrios pro reconnòschere a sos insinnantes inglobados in su progetu bilìngue su traballu in prus o sa preparatzione ispetzìfica. Sos cursos de formatzione (fatos dae s’Universidade o dae sotziedades privadas) diant dèvere èssere fatos in sas iscolas (o cunsòrtzios de iscolas locales) aderentes a su progetu de IB, sena custrìnghere sos maistros o sos professore a fàghere chentinas de km pro los frecuentare. n 13·2013

DIDÀTICA > SARDU

Su sardu de cada die Su 25 de santandria 2012 , in Irbono, in ocasione de sa sagra “Pane e Ògiu”, est istadu presentadu su CD didàticu “Su sardu de ogni die”, traballu realizadu dae s’Istitutu Camillu Bellieni de Tàtari in contu de s’Isportellu Subracomunale de Irbono, chi s’annu coladu at dirigidu is isportellos linguìsticos de noe biddas ogiastrinas, est a nàrrere Àrthana, Elini, Tortolì, Baunei, Talana, Lotzorai, Triei e Gàiru. Su CD, finantziadu cun is fundos de sa lege 482/99 in s’àmbitu de su progetu AERAS 2007, est su frutu de una chirca chi at interessadu totu is comunas chi ant leadu parte a su progetu. Pro cada comuna est istada intervistada una persone chi faghet, o faghiat, unu traballu tìpicu o rapresentativu de cussa comunidade, pro esempru in Gàiru una maistra de pannu, in Elini unu contoneri e in Talana una tessidora de bèrtulas. Is artesanos ant allegadu in sardu, a dae in antis de una foto-càmera digitale, de su traballu issoro, de is trastos chi impreant e de comente sa faina issoro siat cambiada dae is cumentzos a oe. Is registratziones sunt istadas in fines unidas, trascritas e postas in su CD, pro more de tènnere unu cunfrontu deretu intre su sardu allegadu e cussu iscritu. Ogna vìdeu est acumpangiadu dae unas domandas de cumprensione de su testu e dae esertzìtzios de gramàtica. A s’acabu de cada esertzìtziu essit a foras un’ischeda cun is rispostas insertadas e cussas faddidas, a tales chi is dischentes imparent in manera simpre e fàtzile is règulas ortogràficas fundamentales de su sardu. Su CD est istadu giai intregadu a is iscolas de Irbono e de is àteras comunas de su progetu, ma si podet finas iscarrigare de badas dae su situ internet de s’Istitutu Bellieni e dae su de sa Comuna de Irbono. Duncas, is maistras e is maistros de is iscolas de s’Ogiastra, e non solu, dae oe tenent a disponimentu unu istrumentu didàticu nou, modernu e interativu pro praticare su sardu cun sos pitzinnos. Como ddis abbarrat petzi de lu impitare! ivan maròngiu

| 26


NATZIONES

CATALUGNA Su Parlamentu aprovat sa soberania ■■ Su Parlamentu catalanu at aprovadu su 23 de ghennàrgiu sa decraratzione de soberania de Catalugna cun s’acordu de sos partidos CiU, ERC e ICV-EUiA, cun 85 votos in favore, 41 in contra e 2 astensiones, cun argunos de sos 135 deputados chi no ant emìtidu perunu votu (5 de sos 20 deputados de su PSC). Su testu, chi no est vinculante, difendet su ‘deretu a detzìdere’ e assegurat chi sa Catalugna “tenet, pro resones de legitimidade democràtica, caràtere de sugeto polìticu e gurìdicu soberanu”. In sa fotografia Artur Mas e Oriol Junqueras, presidentes de CiU e ERC.

EUSKADI “SORTU”, motore nou de sa sinistra patriòtica

■■ Sa sinistra “abertzale” (patriòtica), duncas su mundu sotziu-polìticu de su natzionalismu de manca bascu, tenet unu partidu nou dae su 9 de freàrgiu de ocannu: SORTU (=nàschere). Unu partidu erederi de sas coalitziones eletorales de su tempus colaldu ( HB, EH e Batasuna) e essidu dae s’illegalizatzione chi s’Istadu ispagnolu at custrintu sa sinistra patriòtica duos annos como, atachende, reprimende e finas impresonende pessones e organizatziones tziviles inglobadas o nono in sas istruturas abertzales. SORTU tenent s’intentu de cumpònnere un’ispàtziu polìticu nou chi pòngiat in pare una una pràtica polìtica “noa” cunventzionale (istitutziones, acordos, guvernu) cun sas pràticas polìticas traditzionales (manifestatziones, isciòperos, cunfrontu).

POLINÈSIA Indipendentistas pro deretu de autodeterminatzione in sa Costitutzione frantzesa

■■ Su senadore polinesianu in su Senadu frantzesu Richard Tuheiava at annuntziadu chi at a presentare intro de freàrgiu una proposta de lege costitutzionale a manera chi sa Costitutzione frantzesa reconnoscat su deretu a s’autodeterminatzione. Tuheiava apartenet su su partidu indipendentista Tavini Huiraatira. Su senadore narat chi sa proposta sua at a èssere de seguru que la seva proposta “negada” ma chi issu l’at a presentare su matessi pro mustrare chi sa Frantza non tenet peruna idea de permìtere chi sa Polinèsia potzat detzìdere liberamente su tempus venidore suo. Su guvernu polinesianu, controladu dae su partidu de Tuheiava, s’est movende como a manera chi sas Natziones Unidas nche marchent sa Polinèsia in sa lista de territòrios no autònomos. Custa est sa lista chi, a pàrrere de s’ONU, includet totu sos territòrios de su mundu chi galu sunt colonizados e chi, duncas, devent àere sa possibilidade de s’autodeterminare. Sa Polinèsia est essida dae sa lista in su 1947, cando Frantza l’at atribuidu su status de “territòriu de ultramare”. 13·2013

Agiua·nos a agiuare!

Mensa Comunitària in Nùgoro Parròchia de Nostra Segnora de sas Gràtzias

Abertu cada die (dae sas h 12,45 a sas h 14), francu su sàbadu e sa domìniga

Pro agiudos e donos, tel. 320·1961147 PUBLI/C·3

| 27


ISCOLA E LIMBA:

S’ISCOLA ELEMENTARE E SU SARDU

Cuncursu “Iscrie una lìtera a sos Tres Res” editzione 2013: 21 annos Domìniga 6 de ghennàrgiu de su 2013, in IRGOLI, in sa Parròchia de Santo Nicola, b’at àpidu sa premiatzione de sa de 21 editziones de su prèmiu. Finas ocannu b’ant leadu parte prus de 550 alunnos de sas iscolas elementares de sa Sardigna, chi ant iscritu lìteras in sardu a sos Tres Res. Custos sunt istados sos 20 premiados: Irgoli, Anita Flore / Bitzi, Istèvene Carta / Dorgali, Manuelle Cossu / Garteddi, Christian Murreddu / Samugheo, Monica Sanna / Thiniscole, Alessandro Farris / Bitzi, Chircheddu Scanu / Lùvula, Piera Montanino / Orosei, Totore Loddo / Irgoli, Totore Ruiu / Talana, Marco Fronteddu / Irgoli, Deborah Golonai / Bitzi, Sara Fancello / Tonara, Diletta Sau / Torpè, Andrea Ruiu / Tonara, Lidia Patta / Durgali, Filippo Monne / Orosei, Anna Dessena / Garteddi, Loik Barel. MENTZIONE ISPETZIALE PRO IMPINNU E PARTETZIPATZIONE: Otieri, Classe 3a A / Su Masu, Classe I / Ilbono, CLASSE II. A totus est istadu cunsinnadu un’istèrgiu prenu de tziculates, su libreddu cun sas Lìteras de su 2012 e libros in sardu. Figura de Pia Valentinis

13·2013

| 28


LIMBAS

GALITZIANU CONTRA A SU DECRETU DE PLURILINGUISMU. ■■ “Queremos Galego”, cumpostu dae prus de 700 entidades sotziales de totu sos àmbitos, at fatu una manifestatzione su 27 de ghennàrgiu contra a sa polìtica de su guvernu galitzianu, chi, a pàrrere suo, est contra a s’impreu de su galitzianu in su sistema educativu, e chi est cuntènnida in su decretu de plurilinguismu de su Gugernu. Pro su Partidu Populare, chi como guvernat in Galìtzia, cun sa defensa de su “plurilinguismu”, in realidade cherent afortire s’impreu de s’ispagnolu contra a su galitzianu comente limba “natzionale” de Galìtzia, chi in sas ùrtimas dècadas at tentu ufitzialidade manna, belle esclusiva.

EUSKERA Su 77% de sos piseddos in iscola de bascu ■■ Su 77,7% de sos piseddos chi como tenent duos annos sunt istados marcados in su modellu linguìsticu D, in ue totu sas matèrias sunt fatas in bascu, francu s’ispagnolu! Petzi su 19,2% ant a sighire su modellu B (ispagnolu e bascu comente matèrias e comente limbas de imparu), cando chi petzi su 3% ant a tènnere s’ispagnolu comente limba printzipale (modellu A). Sos babbos podent isseberare unu de sos tres modellos cando nche marcant sos fìgios in s’iscola. Unu resurtadu positivu ispantosu de sa polìtica linguìstica basca de sos ùrtimos 30 annos! Su modellu D est su preferidu in sos ùrtimos annos. E duncas semper prus giòvanos imparant e faddant in bascu oe. SU contràriu de Sardigna, a dolu mannu.

FRIULANU “LA PATRIE DAL FRIÛL” nou!

■■ Est essidu dae pagu su nùmeru de “zenâr-fevrâr” de LA PATRIE DAL FRIÛL, su primu cun una cara gràfica noa: in antis teniat 32 pàginas cun duos colores e formadu 24x32 cm, como est prus “pòveru”, tenet 12 pàginas, cun unu colore ebbia e formadu 30x42 cm . Tenet sa matessi gràfica e caràteres tipogràficos de LPdF de sos annos ‘50 (cando est nàschidu). Una gana de torrare a sas raighinas, a su connotu!

Spedizione in Abbonamento Postale - D.L. 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n° 46 art. 1, comma 2, DCB Udine 662/96 Filiale di Udine

N. 1-2 • ZENÂR-FEVRÂR 2013

Donos de Sardigna

UNE COPIE EUROS 2,50

(1077 - 2013) 936 AGNS DE PATRIE

SFUEI MENSÎL INDIPENDENT

www.lapatriedalfriul.org

Mai sotans!

DIREZION E AMINISTRAZ. - GLEMONE - VIA BASILIO BROLLO 1

La lum no si stude

(al va indevant a pagj. 4) ☛

F IN A NZIA RIE 2013 E LENGHIS

Cu la berete fracade e no cul cjapiel in man MINORITARIIS: LIS CIFRIS A FEVELIN BESSOLIS...

Dree Valcic

Dree Venier «O vin viodût che la lum no si è mai distudade. Daûr di nô i sês vualtris e daûr di vualtris a ‘nd sarà altris, parcè che la libertât e fâs part de vite e fin che a ‘nd sarà vite, a ‘nd sarà simpri cualchidun che si bat pe libertât dal Friûl.» Cussì al diseve Felix Marchi intune interviste su la Patrie dal Friûl che i fasè pre Toni Beline, cjapade la ereditât dal gjornâl intal 1983. E di fat o sin ancjemò achì a scrivi su chest sfuei 30 agns dopo. E trente agns dopo o sin ancjemò in plui di chei che a scrivevin su la prime Patrie dal 1946, e di chê tornade a vignî fûr dal 1978 cun pre Toni Beline, che al ricjapave in man la lum che no rivaran a scjafoiâ nancje cumò cu lis sfuarfeadis penzis de Regjon. Chê Regjon che e varès di jessi Friûl, e che invezit di fâ il ben de sô int e dal so teritori, ju svent par fâ mangjâ cualchidun. No cate la crisi, visaitsi che cuant che un politic ti dîs che no son bêçs al vûl dî che no son bêçs PAR TE. Dôs tarondis di mancul, doi capanons inutii che a restin invendûts e sfits (e che a consumin cul ciment il nestri teritori), o dôs tapis di “Giro d’ITALIA” di mancul, e vie che a vegnaressin fûr lis risorsis par mantignî chei bêçs, che a jerin za pôcs prime, dediâts ae nestre culture. Invezit, bot e sclop, lis nestris risorsis a son stadis taiadis de metât. Cemût parâsi di chest sassinament, si sin domandâts. Sierant? Ridusint i numars? I colaboradôrs? Taiant lis pagjinis? Chest no: no vevin voie di taiâ il servizi che o din: miôr viodi di une forme gnove, prin di dut cu la stampe dome in blanc e neri, Sante Scugne! Ma di cheste Sante Scugne e je vignude fûr la idee di lâ ae lidrîs dai timps li che lis robis si fasevin in blanc e neri e che a son lis lidrîs ideâls ancje dal nestri impegn. Di chi la idee di fâ riferiment a chê prime Patrie dal 1946 fondade di Felix Marchi e pre Bepo Marchet. La Patrie e rispuint cussì ai tais: cuntun progjet di ricercje e sperimentazion di forme espressive e di contignûts che al

info@lapatriedalfriul.org

Tassa pagata / Taxe perçue Udine Italy - mensile / mensîl spedizion in abonament postâl Poste italiane s.p.a.

✽✽ No coventin tantis peraulis: lu viodês di bessôi. Il prin numar de Patrie dal 2013 al è chel chi. No plui la riviste che tai ultins agns us è rivade a cjase, ma pardabon un alc di diviers. Dree Venier chi dongje al sclarìs la sô particolaritât, jo o ai di dîus il parcè di cheste sielte. O sin rabiôs! E ancje la cjarte, la scriture a àn di pandi la nestre rabie. Tal stes timp a àn di mostrâ che, se cualchidun al pensave di podê fermâ la vôs storiche de furlanetât, al à falât in plen. Se a Triest a crodevin di taiâ lis gjambis ai furlaniscj, ridusint i bêçs dal contribût regjonâl al nestri gjornâl, chest sfuei, i siei gjornaliscj, i siei letôrs, i siei amîs, a àn decidût di rispuindi cu la fuarce de reson, cu la inteligjence des ideis, cul spirt dal riviel. ✽✽ Gjavâ ae Patrie, ma ancje a chei altris organisim che a doprin la lenghe furlane tal cjamp de informazion, tant che la stesse Regjon nus clame "primaris" pe difusion dal furlan, al vûl dî mostrâ pardabon la muse. E forsit al è un ben, parcè che al mostre, ancjemò une volte, chei che a son de bande dal Friûl e chei cuintri. A

son chei che a fevelin di difese des minorancis tes cunvignis par fâsi biei, che a prometin, e sot sot nus odein, parcè che o sin chei che lôr no saran mai: inamorâts dal nestri popul, de nestre tiere. O sin, intune peraule, patriots. ✽✽ Dome il pinsîr che in Friûl a sedin ancjemò feminis e oms, vecjos e zovins che a puedin pensâ al doman de lôr int, ju mande fûr di cjâf. Lôr, ducj lôr, a viodin dome la cjadree, cence ideâi, pronts a cambiâ bandiere daûr dal vint e simpri, simpri sotans di chel che a comandin Rome, Milan e Triest. Il risultât des prossimis elezions al sarà une riconferme di cheste situazion, tant che lis listis presentadis. ✽✽ Ma ancjemò plui fastidi ur ven, cuant che si inacuarzin che o sin testarts, ma soredut brâfs e prontâts. In chescj agns "La Patrie" e je stade la dimostrazion clare, sclete di dôs robis: la prime che no ducj i inteletuâi, i gjornaliscj, a stan sot de capele de italianitât, che no ducj a àn tant che ambizion chê di metisi tal cjâf l'elm di Scipio e la storie che i sta daûr. O vin contade une storie diferente:

la nestre. No dome chê passade, ma chê di vuê, cjalant ce che al sucêt cuntun voli diviers de television, dal "Gazzettino giuliano". ✽✽ La seconde, che o sin lâts indenant pe nestre strade cence cjalâ in muse nissun, cul rispiet pes personis ma cu la fermece de veretât. E viodût che no puedin copânus fisichementri, a àn decidût di fâlu dal pont di viste economic,crodint di fermânus. ✽✽ Di sigûr lis dificoltâts, il pericul di sierâ il gjornâl al è, e ancje fuart. Par fâ front, a alc o vin scugnût rinunciâ. Ma o domandi a ducj: isal just, onest che i nestris fogolârs no podaran plui ricevi gratis il gjornâl, parcè che al coste masse, cuant che si cuvierzin i debits dal teatri comunâl di Triest, dulà che la Regjon e tirarà fûr un milion di euros? O pûr che lis scuelis no podedin plui doprâ i nestris articui pe programazion dal furlan? La Patrie dal Friûl e continuarà a vignî fûr, no larìn a domandâ la limuesine al Palaç, ma o pretindìn che al vegni rispietât il nestri lavôr e la leç. Cheste flamute e restarà impiade. Come che nus àn insegnât chei prime di nô: mai molâ. Al è un onôr.

Lis conferencis regjonâls resintis su furlan e sloven a son stadis la ocasion par vê indiment la impuartance di chestis lenghis e la lôr centralitât pe difese e pe ricualificazion de autonomie dal Friûl – VJ, za di timp sot atac. Che lis declarazions fatis in chest sens di esponents di prin plan de aministrazion regjonâl di cumò a fossin lontanis in ogni câs dai fats al someave za palês chê volte, ma la leç finanziarie regjonâl pal 2013 e sclarìs ancjemò miôr la distance tra peraulis e fats. La leture dai belançs regjonâi, par tant che e puedi jessi aride e dificoltose par chei che no son pratics (al va indevant a pagj. 11) ☛

LA SGRIFE

Il parlamentâr Alessandro Maran, tai agns stâts un dai plui ferbints cuintri dal furlan, par mantignîsi la cjadreute al è passât gamelIn e luaniis dal PD te liste Monti. Vêso viodût ce sorte di personagjons che a son chei che a fasin cuintri ae marilenghe? Ah, e compliments ancje al professôr Monti: lui sì che al è difarent dai vecjos politics, nomo?

La situazion avilente de politiche furlane: il pont sul Parlament. O sin dal gjat! Walter Tomada

Puare Patrie! Cumò che a son stadis prontadis lis listis pes elezions politichis dai 24 e 25 di Fevrâr, ognidun dai eletôrs furlans al pues viodi cetant imberdeade che e je la situazion de nestre rapresentance politiche. O sin dongje di une situazion che e je prossime al vueit e se il nestri gjornâl al à dispès denunciât la mancjance di une fuarte politiche furlaniste, cumò – magari cussì no – nus tocje ancje fevelâ di cemût che la sielte pes elezions politichis e riscje di escludi parfin la possibilitât di puartâ in Parlament candidâts in cualchi maniere furlans. Il Friûl al continue a jessi ritignût tiere di concuiste par paracadutâts e racomandâts di ogni sorte. E ancje il Pd – che pur al à fatis lis primariis che a son un grant veicul di promozion democratiche – ae fin al à strissinât trê triestins (Francesco Russo sburtât di Enrico

Letta, Ettore Rosato elet a furie di Se il Pd no nus da masse sodisfazion popul alabardât e Tamara Blazina a noaltris furlans, il Pdl se pussibil in cuote slovene) in posizion sigure al è ancjemò piês. E sarà ancjemò par jentra tai palaçs romans. Invezit plui grivie la situazion tal partît di a ben viodi la uniche furlane sigure Berlusconi, dulà che il “visitor” de elezion e sarà Gianna Malisani, piemontês Bernabò Bocca, president la assessore aes voris publichis talian de Federalberghi, al è stat dal Comun di Udin che in câs di paracadutât tal unic puest sigûr al sconfite de coalizion di centriçampe Senât. Ae Cjamare invezit, ancje e deventarà la uniche referente se no si cole tal forest, al è Triest che al comande i zûcs cun Sandra Savino, mai passade fin cumò pe prove des urnis, ma dut câs pronte a rapresentâ no tant Renzo Tondo, ma pluitost chel Giulio Camber che al è ancjemò in vore par podê jessi elet dal Friûl in Parlament. Il gurizan pe setime legjislature. Une furlane e Giorgio Brandolin e il pordenonês je: Manuela Di Centa, la campione Giorgio Zanin no àn mai cjapadis di cjargnele che tantis sodisfazions nus fat posizions autonomistis. E chest à dât tal sport, e je però al secont intant che la sindiche di Pontebe mandât e intal prin nol semee – fin Isabella De Monte (la plui votade a prove contrarie - che e vedi batût des primariis) e Carlo Pegorer no àn masse i pugns pal Friûl e pe sô sigurece di jessi elets. autonomie.

ROMÀNCIU 75 ANNOS COMENTE LIMBA NATZIONALE

Intai altris moviments lis robis no van di sigûr miôr. A part "l’imortâl” Angelo Compagnon, che intal Udc al è daûr dal “visitor” Galletti ma pues stâi che al vegni elet, al è emblematic il câs dal neurolic Gian Luigi Gigli che al à vût il prin puest inte liste di Monti. Ma ancje se il miedi al vîf a Udin (dulà che la sô presince politiche si è limitade al câs Eluana e ae candidature aes elezions europeanis cul Udc che cumò al à lassât par “Scelta Civica”) si è triscj ma no si fale se si dîs che la sô nomine e je stade ordenade drete drete di Rome plui pai siei bogns uficis in Vatican (al è membri dal Pontifici Consei Pastorâl pe Sanitât) che pe sô rapresentativitât in Friûl. Dal rest al Senât la liste Monti no cjale tant al Friûl ma pluitost a Alessandro Maran, storic nemì dal furlan che al è stât preferît a Roberto Molinaro, (al va indevant a pagj. 11) ☛

■■ Nche sunt colados 75 annos dae sa decraratzione de su romànciu comente limba natzionale de Isvìtzera. Su 20 de freàrgiu de su 1938 sos tzitadinos de sa Cunfederatzione Elvètica fiant andados a votare in su referendum pro decrarare su romànciu comente sa de 4 limbas natzionales. Su resurtadu, —su 92% in favore— aiat dadu a su romànciu su matessi reconnoschimentu simbòlicu chi teniant su tedescu, su frantzesu e s’italianu. Ma custa limba faeddada dae 60.000 pessones at dèvidu isetare su 1996 pro èssere decrarada finas “ufitziale”, cun un’àteru referendum chi, modifichende sa Costitutzione isvìtzera, colaiat su romànciu a èssere “ufitziale pro sas relatziones chi sa Cunfederatzione tenet cun sas pessones de limba romància”. In su 1982, cun s’idea de tènnere una limba de riferimentu iscritu pro mediare sa diversidade orale dialetale, est istada adotada una variedade istandardizada comuna, su rumantsch grischun, a initziativa de sa LR, sa Lia Rumantscha. 13·2013

TERRA DE LUNA

| 29

Tzeràmicas Artìsticas dae su 1929

Terra ‘e Luna

de Sarvadore Lovicu

carrera de Ichnusa, 3/B 08100 NÙGORO tel. 0784.201220 fax 0784.201220 postel: info@terraeluna.com web: http://www.terraeluna.com


LIMBA SARDA

CUNCURSU

Iscrìere in sardu... cun Règulas de DIEGU CORRÀINE

GTN Gestione

PISCINA COMUNALE

GTN carrera de Lombardia 08100 NÙGORO segreteria 0784/230774

NADARE pro nos ispassiare, NADARE pro èssere sanos

“museu” NON “museo” Est giustu a nàrrere e a iscrìere “museu”, chi est unu cultismu chi currispondet a su lat. «musēum», gr. «mουσεῑον» der. dae «mοῦσα» «musa» (propiamente «logu sagradu a sas Musas»). Duncas, non cumprendimus pro ite calicunu iscriet “su museo”, a s’italiana (es.: In su museo bi ada operas de diversas iscolas europeas; in su museo de su pane b’at istadu un’ addoviu; in su Museo Archeològicu Natzionale de Casteddu, etc.), cando chi est naturale chi sos cultismos latinos chi agabbant in “-um” podent èssere addatados in sardu cun finale in “-u”! “mèrcuris” NON “mèrculis” Est prus giustu “mèrcuris” cun sa -r-, dae lat. tardu mercŭrī (dies) «(die) de Mercùriu». Sa variedade “mèrculis” no est isballiada ma est petzi una variedade locale. In “mèrcuris” tenimus sa -s finale in analogia cun “martis” dae martis (dies), comente la tenimus in “lunis”, dae unu dies lunis in càmbiu de dies lunae, regulare. Finas in italianu antigu si naraiat “mercordì”, cun sa «-r-». “no est” NON “non est” Iscriìmus “no” o “ne” in dae in antis de paràulas chi cumintzant in vocale e “non” o “nen” in dae in antis de paràulas chi cumintzant in cunsonante: no andat e non benit, ne andat nen benit. Francu cando “non” e “nen” sunt sighidos dae sos pronùmenes “lu, la, los, las; li, lis”, in ue non bi cheret sa «-n», ma si narat e iscriet “no lu, la, los, las; li, lis”. Est craru chi non b’est sa «-n», ca, si b’esseret, si diat dèvere pronuntziare assimilende a sa «l-» chi sighit. In realidade, sa pronùntzia cun assimilatzione la tenimus, ma currispondet a “nos lu, la, los, las”. “pastoriu” NON “pastorìtzia” Pro inditare s’atividade de su pastore, in srd tenimus “pastoriu”, comente pro inditare s’atividade de su massaju tenimus “massaria”. Duncas, andat bene a nàrrere “cuntratos de pastoriu”, etc., NON “pastorìtzia”. “istare” NON “bìvere” Pro inditare su sentidu de s’ita. “vivere” in unu logu, in sardu si narat “istare” NON “bìvere”, chi est un’italianismu, es.: “isto in Nùgoro dae 10 annos e b’isto bene”. “unu in borta” NO “unu a sa borta” S’espressione “unu a sa borta” est su calcu dae s’ita. “uno alla volta”, ma in sardu est giustu a nàrrere “unu (una, duos/duas, tres, etc.) in borta”. Duncas est giustu, es.: “sunt intrados a domo unu in borta”.

13·2013

| 30

Prèmiu

PINTORE de giornalismu in sardu

IN AMMENTU DE S’ISCRITORE E GIORNALISTA GIUANNE FRANTZISCU PINTORE (Irgoli 1939 - Nùgoro 2012) «Bandimus su Cuncursu de giornalismu in limba sarda, ed. 2013, chi at a premiare tres artìculos iscritos in sardu, in LSC (Limba sarda comuna), dae autores finas a 45 annos de edade. Pro ocannu sos artìculos podent tratare de polìtica internatzionale relativa a sas natziones sena istadu, de su pastoriu e de s’ambiente. Sos artìculos devent èssere inèditos, de 4200 caràteres (includende tretos biancos). Ant a èssere premiados cun 100 € cada unu e sa publicatzione in EJA. Sos artìculos cherent imbiados, intro de su 15 de abrile de su 2013, a: PAPIROS, c. de Lombardia 46, 08100 NÙGORO in una busta, cun pseudònimu, e, in intro, un’àtera busta cun nùmene e sambenadu de s’autore, indiritzu e telèfonu, logu e data de nàschida. Cada autore podet imbiare petzi un’artìculu. Sa giuria at a comunicare su resurtadu a sos binchidores intro de su 30 de abrile de su 2013.» Idea e organizatzione de Papiros editziones, Patronadu de sa Comuna de Irgoli


IN AMMENTU de...

Antonina Floris

PARÀULAS A GIOGU

SOS CAMINOS DE SA LIMBA Inghìria sas paràulas chi nche connosches in orizontale, verticale e diagonale

Irgoli, 1·6·1922 Nùgoro, 13·1·2005 IN EJA PODIMUS PUBLICARE FINAS AVISOS DE NÀSCHIDA, LÀUREA. Pro ischire su costu de cada Avisu, iscrie a: noas.eja@gmail.com

Dae sas primas dècadas pustis de s’annu 1000, sa limba sarda at tentu una traditzione sighida de iscritura chi s’est manifestadu, pustis, finas in chentinas de libros, sèculu cun sèculu. Como semus giai in s’època de sa rivolutzione informàtica e telemàtica chi podet agiuare in manera ispantosa sa limba sarda a fàghere passos mannos in pagu tempus, cun ditzionàrios e curretores in Rete, tradutores e testos didàticos, libros. Semus tecnòfilos e non tecnòfobos, ma devimus nàrrere chi sa limba sarda no at galu cum­ pridu sa rivolutzione de Gutenberg. Pro afortire su sardu, pro li dare visibilidade e presèntzia, tenimus galu bisòngiu de publicare in Sardigna chentinas de libros s’annu, rivistas, giornales, in pabiru. Pro custu nos semus is/fortzende de publicare EJA, cun su voluntariadu de sos redatores e collaboradores, cun s’agiudu pùblicu e sa dadivosidade de sos inser­ tzionistas amigos!

D.CORRÀINE

EJA, LIMBA SARDA e RIVOLUTZIONE GUTENBERGHIANA 1. Una limba de Sardigna chi sardu no est. 2. Cagliari in sardu. 3. Su primu màndigu a mangianu. 4. Mantenet s’aradu a su giuale 5. Pigiolu birde, purpa ruja e semenàgia niedda. 6. Est una figu chi tenet ispinas. 7. Lu molimus a farina. 8. Bi faghiant s’orgiatzu. 9. Su contràriu de “sanare”. 10. Ruju in coro e biancu in foras . 11. Su re de sos pugiones.

12. Lughent in chelu. 13. Lu ponent in buca a a s’angione pro non sueret sa tita. 14. S’arcu chi faghet s’atacadura de su bratzu a sa pala. 15. Limba chi ponet a sonare sa càmpana. 16. Pessone chi non si règulat cun sa limba. 17. In foras de bidda, b’istant sos fundos e sos animales. 18. Si no est “frùmene” est... 19. Est una mata totu ispina e bogat frutu.

20. No est caddu nen poleddu ma nd’est fìgiu. 21. Pro andare a caddu cun comodidade. 22. Punghet in su gùturu e in sa limba ma est sena punta. 23. Una bidda manna chi manna·manna no est. 24. Iscàgiat ma no est astra. 25. Est fèmina ma no est porcu. 26. Unu santu chi l’agradat su 10. 27. Galtellì in sardu. [Sas rispostas giustas in EJA 14]

EJA e sos libros de sas Editziones PAPIROS sunt presentes in sas LIBRERIAS: CANU, CASTA, de ARISTANIS / PAESE D’OMBRE de BIDDEXIDRU / TI CON ZERO, de BOSA / DATTENA, de CABUTERRA / IL LIBRO de CARBÒNIA / BIBLOS, DATTENA MONDADORI, DETTORI CARTOLIBRERIA, IL BASTIONE, LA STAZIONE CARTOLIBRERIA, LE LIBRERIE SRL, MIELE AMARO, MURRU, PIAZZA REPUBBLICA, SUCCA, TIZIANO, de CASTEDDU / MONDADORI de IGRÈSIAS / GULLIVER PAPER POINT de ÌSILI / EMMEPI de MACUMERE / MIELE AMARO, NOVECENTO, SAN PAOLO, de NÙGORO / LO SCOLARO de PULA / IL LABIRINTO, IL MANOSCRITTO, LOBRANO, LYTHOS, MONDOLIBRO, de S’ALIGHERA / COBER srl, DESSI’ MONDADORI, FELTRINELLI POINT, IL RIBALTINO, KOINÈ, MAX 88, MESSAGGERIE SARDE, MONDADORI, ODRADEK, PAOLINE, PETALI DI CARTA, de TÀTARI LEGHE cun règulas de iscritura seguras, http://limbasnatziones.tempusnostru.it noas dae sas limbas e dae sas natziones, in sardu. 13·2013

| 31


EJA / 13·2013

foto © Maria Laura Putzu

Franco Maritato

artista de s’identidade

I S C U LT O R E D E C A R AT Z A S t r a d i t z i o n a l e s d e s u c a r r a s e g a r e d e O t z a n a Pratza de Santu Antoni 6, 08020 OTZANA (NU) / 346.2146234 / maritato.franco@tiscali.it 13·2013

| 32


eja 13