Page 1

Pagina |1

Eroul de care avem nevoie

Se împlinește astăzi o lună de când din umbră a venit și tot în umbră s-a retras. Un simplu necunoscut care ne-a schimbat viețile tuturor, căruia îi datorăm atât de mult. Nu există povești despre el, nici figurine ori cărți, nimeni nu-i cântă vreo arie, dar sunt sigur că, în solitudinea anonimatului pe care și l-a ales, știe că îi mulțumim tacit cu toții. Vreau să îi transmit eternă gratitudine din partea noastră, a celor ce viețuim în acest cavou cu holuri lungi și reci, celui care a lăsat la baie acea perie pentru toaleta, în urma căreia semnele pregnante ale bețiilor nocturne ori ale mâncatului la fast-food au fost coborâte la nivel de amintire îngrozitoare. Și fie ca niciodată să nu revină pentru a ne bântui reflexul de regurgitație și a ne constrânge să mergem în celălalt capăt sau, ferească-ne, la alt etaj. Acum, mergând cam pe același fir, trebuie să recunosc că a fost nevoie și de sprijinul și înțelegerea multora pentru ca această inițiativă să aibă succes, căci nu ar fi avut niciun impact o simplă perie care zăcea nefolosită, scufundată în apă colorată, în bidonul din colțul cabinei. Mă încântă să văd că a fost folosită pentru bine și nu pentru picturi fecale ori alte îndeletniciri din astea impresionante aparținând regnului gibonilor. Eu unul recunosc că n-am pus mâna pe ea, n-am folosit-o, dar asta-i doar pentru că, așa cum am precizat într-un alt articol, știu cum să folosesc jețul de porțelan. Și n-am uitat nici de promisiunea făcută, o să public instrucțiunile necesare pentru a reuși cu toții; nu-i o artă, colegi ai nenorocirii, e doar o căcare. În încheiere, necontenite congratulații merită și femeia de serviciu, fără de care această neprețuită ofrandă, această perie, n-ar fi putut supraviețui atât de mult timp. Vă mulțumim, doamnă! Nu ne dăm întotdeauna seama, dar ne faceți viața la cămin mult mai suportabilă. Sărbători fericite tuturor, bănuiesc.

Eroul de care avem nevoie  
Advertisement