Issuu on Google+

Ediţia lunară fondată la 11.11.11

Nr. 5 (2) 30 martie 2012

Fondator: Penitenciarul nr.6 Soroca.

Deviza: "Duralex sed lex" – legea e dură, dar e lege... Pag.2 ...................Activități din penitenciar Pag.4..................................“Voluntar” Pag.6 ..................... Sămînţa Adevărului Pag.7 ............................... 8 martie Pag.8.............................. Tînăr naturalist Pag.10 .............................. Zîmbet la maxim

A trecut iarna geroasă, Câmpul iar a înverzit Rândunica cea voioasă La noi iarăşi a sosit. Dintr-o creangă-n alta zboară Sturzul galben, aurit Salutare, primăvară, Timp frumos, bine-ai venit! Turturelele se îngână, Mii de fluturi vezi zburând Şi pe harnica albină Din flori miere adunând. Cântă cucu-n dumbrăvioară Pe copacul înflorit, Salutare, primăvară, Timp frumos, bine-ai venit! Vasile_Alecsandri


Activităţi sportive, educative şi cultural – artistice petrecute în penitenciar. Cu prilejul sărbătorilor de primăvară în Penitenciarul nr. 6 Soroca la 05 martie 2012 a avut loc un concert prezentat de către deţinuţii penitenciarului cu genericul „Mărţişor 2012”. Scopul poizitiv realizat a fost crearea atmosferei de sărbătoare, menținerea datinilor strămoşeşti care secole la rînd sunt trăite de poporul moldav.

CONCERT : Mărțişor 2012

Mereu am tins să demonstrez că noi suntem capabili de a crea şi lucruri ce merită să fie văzute şi auzite de către întreaga societate, mă refer la concertul de amploare ce a debutat la 5 martie in casa de cultură a P-6 or. Soroca.Chiar dacă a fost un concert tradiţional, deţinuţii s-au staruit să aducă ceva nou, mai multe surprize spectatorilor cît şi pe scenă o armonie perfectă, muzică a cîntăreţilor autohtoni, greu deosebit de important pentru formarea intelectuală a deţinuţilor. Programa a fost prezentată de către un grup de8persoane care pe parcurs de o lună au lucrat intens la ţinuta scenică, poezii, scente,cîntece-scopul acestor programe artistice se încadrează în proectul de resocializare a condamnatului atît timp cît se află în privaţiune.


Concertul dedicat Zilei Internaţionale a Femeii a fost pentru unii deţinuţi o exprimare a dragostei şi admiraţiei faţă de mame şi întreg femenismul ce merită atenţie şi dragostea meritată din partea noastră. Acest concert a lăsat o amintire frumoasă

în viaţa participanţilor, doresc să mulţumesc prin

intermediul Ziarului TALISMAN administraţiei penitenciarului pentru această oportunitate şi susţinerea ce am avut-o şi pe viitor să putem activa în comun pentru a dezvălui abilităţile artistice şi nu numai a celor ce privesc mai des la cer dorind să culeagă o dorinţă pentru sine.... Ne aşteaptă concerte noi, noi evaluări în care vom încerca să implicăm mai mulţi actori din rindurile deţinuţilor. Popovici Mihai

Din activităţi sportive, s-a evidenţiat organizarea competiţiilor zonale, din cadrul Spartachiadei ediţia 2012, desfăşurate în Penitenciarul nr.11 Balţi la 13.03.2012, la care deţinuţii Penitenciarului nr.6 Soroca s-a plasat pe locul întîi, dînd dovadă de înalte calităţi sportive, disciplină şi un comportament decent. Pentru participarea, deţinuţii au fost stimulaţi conform art 243 CE RM, la fel a fost decernată diplomă, anexată la dosarul personal al condamnatului.


“Voluntar” Scrisoare deschisă În prezent datorită dezvoltării societății în întregime se atestă o uşoară ameliorare a situației persoanelor aşa numite” în conflict cu Legea” şi această situație se datorează faptului că tot mai multe persoane sunt implicate şi chiar aş spune promoveză ideile şi metodele efiecentizării şi modernizării sistemului în care suntem deținuți avînd la bază analiza situației în domeniul justiție penale. În acest scop se atestă o prezență şi un interes sporit din partea societății civile prin intermediul a unor organizații neguvernamentale ce elaborează diferite strategii de dezvoltare şi crearea a mai multor centre de justiție comunitară menite să asigure mai eficient reintegrarea în societate a persoanelor liberate din locurile de detenție. Analizînd mai profund metodele şi tehnicele de lucru a diferitor ONG-uri(prin literatură de interes) am atras atenție la faptul că aproximativ toate programele sale speciale sunt axate în deosebi pe sprijinirea pregătirii profesionale pe situații financiare, asistența medicală sau juridică chiar şi susținerea în antenarea în cîmpul muncii a persoanelor condamnate sau ex-deținute fiind ca sarcină de bază a consilierilor de probațiune şi de pregătire pentru eliberare, a consilierilor de reintegrare socială. Nu pun la îndoială scopul nobil, ba chiar socot că autoritatea puterii societății civile este foarte importantă în cazurile date, însă după părerea mea eficiența lucrului enorm petrecut nu poate şi nu va avea rezultatu scontat atîta timp cît se va pune acent pe difirențierea persoanelor ce sunt în conflict cu legea cît şi a altor categorii. Din punct de vedere general asistența materială este un lucru foarte necesar, dar efectiv pe termen scurt, pe cînd asistența psihologică, chiar de nu oferă bunăstarea materială, prevalează mult şi cu efect îndelungat asupra oricărei persoane, ori anume de această asistență are nevoie şi mai ales condamnații . Sprijinirea şi încurajarea condamnaților poate fi sau chiar servi punctul de pornire pentru care se va găsi acel mecanizm care va contribui esențial la adaptarea socială a celor liberați din detenție. Este foarte necesar, ca în domeniul dezvoltării cadrului legislativ, să fie strict coordonat pe verticală sistemul de protecție socială, cu toate competențele ce le revin, atît la nivelul central, teritorial şi mai ales local,ori anume aici primăriei îi revine ori ar trebui să-i revină competențele şi atribuțiile lărgite. Anume primă-ria ar trebui să ştie totul despre persoana eliberată, printr-o conlucrare deschisă cu ONG-urile, consilierii de probațiune, de pregătirea de liberare a condamnaților. Dar aici este nevoie de perfecționarea cadrului legislativ, în aşa mod ca primăriei să-i fie oferită posibilitatea şi chiar obligația de a avea contact cu persoanele deținute, nu numai cu 6 (şase) luni înainte de liberare, dar şi pe tot parcursul termenului de detenție a condamnatului.


Pînă la urmă, responsabilitatea asistenței materiale şi sprijinului la orice etapă, rămîne pe umerii autărității publice locale, care este informată despre persoana eliberată, din locurile de deteție, doar prin scrisoarea expediată în adresa lor, de către cei, care de fapt ar putea contribui la construcția acelui pod de legătură între persoana condamnată şi autoritățile publice locale. Numaui astfel, se va putea asigura reabilitarea şi reintegrarea în societate a persoanelor, atît liberate din locurile de detenție, cît şi a celora, care în virtutea mai multor circumstanțe, rămîn în detenție. Un alt factor, care poate influența pozitiv, asupra persoanelor private de libertate, ar trebui să fie inițiativa şi desigur, atribuțiile organelor de executare a deciziilor judecătoreşti, ori aici se întrevede excluderea ori restricțiile bazate pe statutul juridic a celor cointeresați în domeniul reabilitării, comunicării, acordării asistenței necesare persoanelor condamnate şi celor care vor beneficia de asistența necesară, ori anume aici persistă blocaje de cooperare între diversele segmente ale unui şi acelaş mecanizm. Cea ce se referă la antrenarea celor eliberați în cîmpul muncii s-a constatat c a fiind una din cele mai profunde îngrijorări datorită şi faptului că angajatorii ori agenții economici refuză angajarea lor pe diferite motive, una dintre care pot servi aşa numită abilități profisionale. Şi de cele mai multe ori au dreptate, pe de o parte executarea pedepsei închisorii se asigură de penitenciare care au la baza actiivității sale norme şi principii de organizare şi în afară de punerea în executare a pedepsei privațiunii de libertate asigurarea ordinii de drept, asigurarea ocrotirii sănătății, dezvoltarea sferei sociale ale instituțiilor Sistemului penitenciar, are obligația asigurării condamnaților cu locuri şi condiții de muncă adecvate, învățămîntului general instruirea profesională, ce fac parte din activitățile principale de corijare a condamnatului şi pînă la urmă vor servi pe viitor eficiența antrenării în cîmpul muncii şi în societate. Tot odată, aş sublinia faptul, orişice persoană, în vederea susținerii şi păstrării echilibrului emoțoțional şi chiar psihologic, are în primul rînd nevoie de a fi utilizat acel potențial de cunoştințe de care dispune, deoarece autoritatea puterii civile este importantă în susținerea celor eliberați, însă eficiența muncii depuse îl vor obține doar prin implicarea directă în viața celui care are de parcurs în privațiune.Cum am fost şi cum suntem ? Cum suntem şi ce avem de făcut? Sunt unele întrebări , pe care le pune fiecare din noi şi sunt convins că răspuns vom găsi cu toții, doar atunci cînd vom fi auziți şi susținuți. Tot odată, să tindem nu spre acumularea studiilor, ci a cunoştințelor, avînd la baza dezvoltării noastre principiul cel mai de valoare cu efect îndelungat în timp şi în spațiu- (Re)eduarea.

Prodan Vasile.


Sămînţa Adevărului „Căci noi n-am adus nimic în lume şi nimic nici nu putem duce cu noi nimic din ea.” (1 Timotei 6:7 ) Sarmani bogaţi muritori! Într-o poveste veche se spune că erau doi fraţi, unul sărac, altul bogat şi zgîrcit, săracul se duse la fratele său înstărit ca să lucreze şi să capete un ban, acesta îl primi să-i slujească în casă şi la masă, punîndul la munci grele.Vătaful avea voie să se poarte urît cu fratele cel sărac şi după un timp săracul nu mai suportă tratamentul de la casa fratelui său şi plecă în lume. După multă umblare găsi o comoaă ascunsă de nişte hoţi şi astfel deveni mai bogat decît fratele său. Acesta, aflînd secretul îmbogăţirii fratelui său, porni şi el în căutarea unei comori, dar hoţii îl prinseseră şi îl omorîră. Sărmani bogaţi muritori! O, de-aţi fi cunoscut cuvintele înţeleptului Solomon, care zice : ” Cine iubaşte argintul, nu se satură niciodată de argint, şi cine iubeşte bogăţia multă, nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşărtăciune!” Amîndoi bogaţii au plecat din lume cu mîinele goale, să ne gîndim la cît de trecătoare sunt lucrurile pămînteşti! Tot ce dobîndim în viaţa noastră are valoare momentană, dar pentru veşnicie nu are nici o valoare singurul lucru, pe care putem să-l luăm cu noi, sunt păcatele noastre dacă nu au fost iertate. Feicit este cel care a fost iertat prin credinţa în Mîntuitorul! El deţine adevăratele bogăţii în cer, unde nu le fură hoţii. Un singur Cuvînt A fost cîndva pe un verde plai, o mamă credincioasă ce avea un fiu cu chip de rai care-a plecat de acasă, veni o zi cînd fiul drag îi spuse plin de sine Maşteaptă un amic în prag. Eu plec azi de la tine! Ah mama mult s-a întristat de vorba lui semiaţă, şi-o lacrimă ia picat pe luminoasa faţă. -Copilul meu mă doare mult plecarea ta în lume, ce te-a vrăjit cu-a ei tumult, cu jocuri şi cu glume! Eu te-am crescut lîngă Isus cu drag veghinduţi somnul şi la biserică te-am dus ca să-l urmezi pe Domnul. Da,da a zis el plictisit, dar tu-ntrceai măsura şi vezi că eu sunt pre instruit să mai acept Scriptura. Mă duc în lume să găsesc un srop de fericire decît în crezuri s-ontîlnesc şi-n zisa ta iubire. Numi trebuie Mîntuitor, căci viitorul nu mă minte, iar ia plîngînd întrun pridvor se tot ruga fierbinte. Copilul nu mai auzea crîmpeiul Sfînt în rugă şi pentru drum se pregătea luînd cu el o geantă, un singur nume către cer din inima umilă se auzea întrun ungher –Isuse bun ai milă.... Acel cuvînt rostit cu foc în rugi printre suspine pe el nu-l săgeta deloc era prea plin de sine. Cu amicii săi de desfătări de chefuri şi beţii pînă a căzut la închisoare şi tînărul direct pierdu prieteni şi relaţii, iar viaţa sa întrun tîrziu de ce-a de altă dată Ajunse-un larg şi trist pustiu, o mare agitată. Era singur întro celulă şi.un glas porni ai spune “Ce-ai fi acuma să te întorci cu plîns şi rugăciune? Ce tristă zi: de ce-ai plecat? Trezeşte-te i-a seama, păcatele te-au întinat, te aşteaptă totuşi mama..... El vede acum din nou în inimă şi-n minte şi-al rugăciunelor ecou îl răscoleau fierbinte -Copilul meu te-aştept cu drag să vii din nou acasă şi parcăi întîlnea în prag privirea ei duioasă!

Zi şi noapte se gîndea, pierdu de tot şi somnul. -Ce-ar fi să mă întorc la ea, mă iartă oare Domnul? Era sătul de-al său păcat şi dezgustat de rele, de duhul care l-andemnat să fure să înşele. Iar noaptea cînd se culca îşi amintea doar un cuvînt din ruga mamei sale, ea îl rostea cu atîta dor cu o dragoste aleasă Isuse dragul meu păstor adumi copilul acasă pe nume îl cerea plîngînd în post şi rugăciune. Dar cerul o privi tăcînd ca pomii din grădină şi clipa scumpă a venit. Scăpat din închisoare spre casă fiul a pornit pe o zi de har şi soare şi inima-i luase avînt, vedea în raze plopii “ Vai ce-o săi spun Isuse Sfînt? Şi cum să mă apropii?” Acum vedea întregul sat şi casa cea bătrînă, deodată sa îmbărbătat, aproape de-o fîntînă dar mama ma iubit mereu! O vede el la poartă, eu azi mă-ntorc la Dumnezeu, dar El oare mă iartă? -O mama mea sunt fiul tău! Mă-ntorc din lumea mare săţi spun că am fost atît de rău, mai pot avea ertare? Şi mama la îmbrăţişat de fericire plină în ceruri îngerii au cîntat la tronul de lumină.

Poiezie compusă de PETROV ION


Scurt istoric • In prezent, o zi a bucuriei pentru toate femeile, care primesc flori si diferite cadouri, sărbatoarea de 8 Martie a fost percepută mult timp drept un moment în care erau afirmate drepturile sociale si politice ale femeilor, precum si progresele făcute in ceea ce le priveşte. Acum, în această zi se obişnuieşte ca bărbaţii să dăruiască flori şi mici cadouri femeilor din viaţa lor: soţii, iubite, mame, fiice şi colege. Ziua Internatională a Femeii, sărbătorită pe 8 martie, a fost mai întîi expresie a luptei femeilor muncitoare pentru dobîndirea unor drepturi, ulterior o sarbatoare a mamelor din ţarile fostului bloc sovietic, fiind in prezent un prilej de bucurie şi răsfat pentru toate femeile. Aparută într-o vreme a marilor tulburări sociale, Ziua Internatională a Femeii s-a ales şi cu moştenirea protestului tradiţional şi a activismului politic. În anii de dinainte de 1910, destul de multe femei din tările dezvoltate industrial munceau. Slujbele lor, majoritatea în domeniul textilelor şi al serviciilor casnice, erau, însă, supuse discriminării sexuale şi erau plătite mult mai prost decît cele ale bărbaţilor. Au apărut organizaţiile sindicale, iar de aici pînă la revoltele industriale n-a mai fost decît un pas. În SUA, opresiunea şi discriminarea fac ca femeile să devină tot mai implicate în campanii pentru a determina o schimbare. In 1908, 15.000 de femei au manifestat la New York cerînd un program de muncă mai scurt, salarii mai bune si drept de vot. Un an mai tîrziu, in urma unei declaraţii a Partidului Socialist din America, prima Zi Natională a Femeii a fost sărbătorită în SUA pe 28 februarie. Femeile americane au continuat să marcheze această sărbătoare în ultima duminică din februarie pînă în 1913. În 1910, cea de-a două Conferinţă Internatională a Femeilor Muncitoare s-a ţinut la Copenhaga. O femeie pe nume Clara Zetkin, lideră organizatiei femeilor din Partidul Social Democrat din Germania, a adus în discuţie ideea de a stabili o Zi Internatională a Femeii, o sărbătoare care să fie marcată în aceeasi zi in toate tările, în sprijinul luptei femeilor pentru drepturile lor. Cele peste 100 de femei din 17 tări care au participat la conferintă, reprezentînd sindicate, partide socialiste, cluburi de femei angajate şi incluzîndu-le pe primele trei femei alese în Parlamentul Finlandei, au aprobat în unanimitate ideea lansată de Clara Zetkin. Astfel, în urmă cu 100 de ani, pe 19 martie 1911, a fost sarbatorită prima Zi Internatională a Femeii, în Austria, Danemarca, Germania si Elvetia. Peste un milion de femei şi bărbaţi au participat atunci la manifestăţii pentru că femeilor sa li se acorde drepturi legate de muncă, dreptul la vot, educatie şi de a deţine funcţii publice. Cu toate acestea, la mai puţin de o săptămană, pe 25 martie 1911, a izbucnit incendiul de la fabrica de textile Triangle Shirtwaist, din New York, în care si-au pierdut viată peste 140 de femei, multe fiind imigrante de origine evreiască sau italiană şi avînd varste cuprinse intre 16 si 23 de ani. Acest accident a atras atenţia asupra condiţiilor de muncă şi a dus la îmbunătătirea legislaţiei americane in domeniu. Grevă rusoaicelor si Ziua Femeii În zorii Primului Război Mondial, în timpul campaniilor pentru pace, rusoaicele au sărbătorit pentru prima data Ziua Internatională a Femeii în ultima duminică din februarie 1913. In acelaşi an, după consultări si discutii, Ziua Internatională a Femeii a fost mutată pe 8 martie. In 1914, femeile din intreagă Europa au manifestat impotrivă războiului si pentru solidaritate intre ele. În 1917, în ultimă duminica a lunii februarie, femeile din Rusia au declanşat o grevă pentru "paine si pace", după ce peste 2 milioane de soldati ruşi şi-au pierdut viată în timpul războiului. Această grevă s-a dovedit a fi prima etapa a Revoluţiei Bolsevice, iar patru zile mai tîrziu, tarul a fost fortat sa abdice. Guvernul provizoriu a acordat femeilor dreptul la vot. Grevă a inceput pe 23 februarie, potrivit calendarului iulian, ceea ce reprezintă ziua de 8 martie după calendarul gregorian, care este cel mai raspîndit. În urma Revoluţiei din octombrie 1917, bolsevica Alexandra Kollontai l-a convins pe Lenin să oficializeze Ziua Internatională a Femeii in Uniunea Sovietică. De la aparitia ei in cadrul miscării socialiste, Ziua Internatională a Femeii a căpătat tot mai multă recunoastere de la an la an, ajungînd să fie sărbătorită in ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare deopotrivă. 1975 a fost declarat "Anul International al Femeii" de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Incepînd cu acest an, Ziua Internatională a Femeilor a fost adoptată de multe dintre guvernele ţărilor care pînă atunci nici nu aflasera de existentă ei. Multe s-au întîmplat de-a lungul timpului de Ziua Femeii, unul dintre lucrurile spectaculoase petrecîndu-se în Iran, în 1982, cînd femeile au recurs la unul dintre cele mai curăjoase gesturi ale existenţei lor: şi-au dat la o parte, intreagă zi, valul care le acoperea faţa. În această zi se obisnuieşte că bărbaţii să dăruiască flori şi mici cădouri femeilor din viaţa lor: soţiilor, iubitelor, mamelor, fiicelor si colegelor.


7 lucruri interesante despre animale.

Miturile şi misterele fac orice lucru mai făscinant, însă în cazul animalelor, parcă este mai bine să le cunoşti cu adevărat. Portalul LiveScience a realizat o listă cu animale care au reuşit să se adapteze incredibil la alt stil de vaită şi au rezolvat cîteva mituri legate de necuvîntătoare. Dintre toate, noi am ales cele mai interesante şapte lucruri despre animale. Elefanţii uită, dar nu sunt proşti Elefanţii au cele mai mari creiere din lumea mămiferelor, aceştea cănţărind aproape cinci kilograme. Işi folosesc ei toată materia cenuşie? Cercetătorii au descoperit recent că EQ-ul elefanţilor este în medie de 1.88, în timp ce al omului variaza de la 7.33 la 7.69, al cimpanzeilor de 2,45, iar al porcilor de 0.27. În concluzie, legatură foarte buna între creier si corp îi face pe elefanţi să fie printre cele mai inteligente animale ale planetei.

Crocodilii înghit pietre pentru înot Stomacul unui crocodil este un mediu neprietenos. Aici se pot găsi cu uşurinţă diferite animale, de la broaşte ţestoase, peşti şi păsări, pînă la girafe, bivoli, lei sau chiar alţi crocodili. Pe lîngă aceste mese apetisante, în stomacul crocodililor se găsesc şi pietre care stau, se pare permanent şi ajută la echilibru în timpul înotului.

Laptele de balenă – nu e pentru dietele de slabire Nu este un lucru prea uşor pentru balene sa-şi crească odraslele, care, după 12 luni petrecute in uter, la naştere au o treime din lungimea mamelor (aproximativ 9 metri pentru balena albastră). Laptele este pompat de muschi direct in gură noului nascut, care stă prins bine de unul dintre sfărcurile mamei. Format din 50% grăsimi, laptele de balenă este de 10 ori mai gras decît laptele de om, ceea ce ajută ca puii sa se ingrăşe cu aproximativ 90 de kg pe zi.


Păsările folosesc repere pentru a naviga pe distanţe lungi Va puteţi imagina o călătorie fără nici o greşeală de traseu, sau fără mari dezastre produse de citirea greşită a hîrtii? Desigur că nu, pentru că nu sunteţi păsări. Papagalii pot să zboare mii de kilometri fără nici o problemă de navigare. Unele specii de păsari, precum rîndunica arctică, zboară circa 40,000 de km in fiecare an. Majoritatea dintre păsări sunt ghidate de cîmpul magnetic al Pămîntului, unii cercetători afirmînd chiar că zburătoarele pot vedea acest cîmp. Şi mai interesant este faptul că, de exemplu, papagalii retin anumite repere pe pămînt, pentru a se intoarce acasă. Cîrtitele nu sunt oarbe Cu ochii lor mici şi datorită stilului de viată în subteran, cartitele africane işi folosesc globii oculari mai mult pentru a simţi curenţii de aer decît pentru a vedea. Explicaţia pentru care aceste cărtite si-au dezvoltat cît de cît şi simţul vizual, este teamă de prădători. De fiecare dată cînd cărtitele zăresc lumină, exista riscul că un prădător sa fi patruns in ascunzătoare.

Mulţi peşti işi schimbă organele sexuale Cu atît de multe animale uimitoare pe uscat, este uşor să uităm unele dintre cele mai ciudate activităti care se produc în oceane. Hermafrodismul este mult mai comun printre speciile de peşti, decît în orice alt grup de vertebrate. Unii peşti işi schimbă sexul din cauza modificărilor de mediu sau din pricină ciclului hormonal. Alţii posedă simultan ambele organe sexuale.

Papagalii chiar vorbesc Majoritatea lumii crede că papagalii vorbesc după ce aud în mod repetat anumite cuvinte. Însă studiile demonstrează că papagalii pot mult mai mult decît atît. Ei pot rezolva anumite procese lingvistice, asemenea copiilor de 4 – 6 ani. Papagalii se pare ca inţeleg conceptul de “asemanător” si “diferit”, “mai mare” şi “mai mic”, etc. Cel mai interesant este că pot combina cuvinte şi frază intr-un stil foarte poetic. Un studiu din 2007 sugerează ca sistemul după care vorbesc papagalii este pe cale să fie implementat şi la roboţi.


***Zîmbet la maxim*** *** BULETIN METEO: -în ungaria-cer senin -în bulgaria cer noros -în romînia cer mîncare *** cu ce se mananca mamaliga? ????????????????????? cu poftă *** -de cîte ori cîntă cocoşul de dimineaţă -... -o singură dată ... dar mai multe versuri. *** Stişi ce i-a spus un glob altui glob? I glob you *** Pe un deal erau 2 vaci! Una neagră şi una mai incolo *** -Mami!Tată iar s-a imbătat! -De unde ştii? -Berbereşte oglindă din baie. *** Cică 2 şerpi merg pe drum şi cel mic îi spune prietenul său: -Ben,vreau să-ţi spun ceva! -Aşteaptă să ajungem acasă! Şerpele cel mic însistă. -Ben,trebuie să-ţi spun ceva! Ben iarăşi îi spune: -Stai, mă ,să ajungem acasă. Şerpele însistă. Ben plictist îi zice: -Zii, mă. -Suntem veninoşi? -Da.Da ce? -Ooo, mi-am muşcat limba! *** Cînd a aflat mama lui Duncan Mclaud că fii-su e nemuritor? Raspuns:după al treilea avort! *** - Ce e roşu cu verde şi se mişca cu 50 de mile pe ora ? - ...??? - O broască într-un mixer


Talisman 5 Penitenciar Soroca