Page 1


Daniel David: profesor „Aaron T. Beck“, directorul International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, al Școlii Doctorale „Psihodiagnostic și Intervenții Psihologice Validate Științific“, Universitatea Babeș‑Bolyai, Cluj‑Napoca, și al Centrului Român de Psihoterapie Cognitivă și Rațional‑Emotivă și Comportamentală. Profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, și director al presti­ giosului institut Albert Ellis, New York. Psiholog principal speciali‑ zat în psihologie clinică și psihoterapie și supervizor în psihoterapie. Anca Dobrean: conferențiar universitar, directorul Departamen­ tului de Psihologie Clinică și Psihoterapie din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș‑Bolyai, Cluj‑Napoca, președinte al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România. Psiholog principal specializat în psihologie clinică și psihoterapie cognitiv‑comportamentală adre‑ sată copiilor și adolescenților. Mihai Goțiu: scriitor și jurnalist, fost redactor‑șef al publicațiilor Ziarul Clujeanului, Clujeanul și Viața Clujeanului, coordonator edi‑ torial al proiectului România Curată (Societatea Academică din România), autor de cărți de poezie, proză și jurnalism (printre care și Afacerea Roșia Montană), premiul Green Awards Romania 2012, dublu premiat la Galele Superscrieri 2012 și câștigător al Bursei europene de excelență în jurnalism „Milena Jesenska“ (Institut for Human Sciences, Viena, 2014). Bencze László: artist grafic și designer, conferențiar universi‑ tar la Universitatea de Artă și Design Cluj‑Napoca, Departamentul Grafică — Foto‑Video‑PCI; Master în bandă desenată la École Européene Supérieure de l’Image, Angoulême, Franța; mem‑ bru fondator al ExtraArt, grup civic de educație și atitudine prin mijloace­artistice.


Editori: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu Director editorial: Magdalena Mărculescu Coperta: Bencze László Redactor: Manuela Sofia Nicolae Director producţie: Cristian ClauDiu Coban Dtp: Răzvan Nasea Corectură: Rodica Petcu Sînziana Doman Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Retman şi Retmagia: desene animate psihoterapeutice / prof. univ. dr. psiholog Daniel David (coord.), conf. univ. dr. Anca Dobrean, Mihai Goţiu, dr. Bencze László. – Bucureşti : Editura Trei, 2015 ISBN 978-606-719-404-3 I. David, Daniel (coord.) II. Dobrean, Anca III. Goţiu, Mihai IV. Bencze, László 159.9 Copyright © Editura Trei, 2015 pentru prezenta ediție O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20 e‑mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

ISBN: 978-606-719-404-3


Cuprins

11 19

Prezentare şi instrucţiuni de utilizare în scop psihoeducaţional Cele două istorii ale lui Retman. Şi un pariu câştigat Prefață

25

Prima parte. Retman și Retmagia. Fundamente

27

I.

29

II. Despre psihoterapie şi sănătatea mintală

33

III. Retman şi psihoterapia

36

IV. Retman în desene animate terapeutice — Retman şi Retmagia

42

V. Povestea lui Retman (vezi David, 2010)

47

VI. Decalogul Raţionalităţii al lui Retman (David, 2012/2006)

51

VII. Decalogul Iraţionalităţii al lui Iraţionalius (David, 2012/2006)

7

Tinerii şi sănătatea mintală

Retman şi Retmagia § Cuprins


6

53

Partea a doua. Retman şi Retmagia. Consideraţii şi sfaturi terapeutice

55

I.

87

II. O prezentare cu dinozauri. Cum să învingem anxietatea

115

III. Când vrei prea mult. Cum să învingem vinovăţia

130

IV. Înfrângerea lui Iraționalius. Cum să îi ajutăm pe copii să învingă furia

155

Partea a treia. Retman şi Retmagia. Poveştile

175

I.

165

II. O excursie în natură. Cum să îi ajutăm pe copii să învingă depresia

173

III. O prezentare cu dinozauri. Cum să învingem anxietatea

181

IV. Când vrei prea mult. Cum să învingem vinovăţia

188

V. Înfrângerea lui Iraţionalius. Cum să îi ajutăm pe copii să învingă furia

197

Referinţe bibliografice

O excursie în natură. Cum să îi ajutăm pe copii să învingă depresia

A fost odată Raţionalia. Legile fericirii şi Retmagia

Daniel David (coord.)


Prezentare şi instrucţiuni de utilizare în scop psihoeducaţional Proiectul a fost susţinut din Premiul I obţinut de Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea Babeş‑Bolyai, prin Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, în cadrul Galei Premiilor în Educaţie. În proiectul depus în com‑ petiţie ne‑am angajat să dezvoltăm servicii inovati‑ ve adresate comunității prin Clinica Universitară de Psihologie „Babeş‑Bolyai — PsyTech“, din cadrul Departamentului. Desenele animate terapeutice  — RETMAN şi RETMAGIA — reprezintă produsul psiho‑ educaţional al acestui proiect. Lucrarea de faţă este o variantă extinsă a lucrării publicate anterior: David, D. (coordonator) (2013). RETMAN şi Retmagia. Desene animate terapeutice. Presa Universitară Clujeană, Cluj‑Napoca (vezi Prefaţa acestei lucrări pentru detalii).

Retman şi Retmagia § Prezentare şi instrucţiuni de utilizare în scop psihoeducaţional


8

Mulţumim Institutului Albert Ellis din New York pen‑ tru permisiunea de a utiliza numele RETMAN şi de a dezvolta conceptul în România. Proiect psihoeducaţional al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea Babeş‑Bolyai, Cluj‑Napoca Coordonator: Prof. univ. dr. Daniel David Psihologi: Prof. univ. dr. Daniel David, Conf. univ. dr. Anca Dobrean, Expert psiholog Cristina Domuţ Producţie artistică: Regia: Mihai Goţiu Scenariul: Mihai Goţiu Regia artistică: dr. Bencze László, Bencze Miklos Caractere: Bencze László, Bencze Miklos, Luminiţa Dejeu Animaţie: Bencze László, Bencze Miklos, Vlad Tenie Brădean Coloană sonoră: Mihnea Blidariu Voci: Povestitor 1 — Mihnea Blidariu Povestitor 2 — Mihai Goţiu

Daniel David (coord.)


Povestitor 3 — Ramona Duminicioiu RETMAN — Mihai Goţiu IRAŢIONALIUS — Mihnea Blidariu NECESARUS — Paul Socol DESCURAJATUS — Mihnea Blidariu FRUSTRATUS — Mihnea Blidariu CATASTROFUS — Mihnea Blidariu Daniel — Paul Socol Mama — Ramona Duminicioiu Maria — Paula Hoha

9

Inginer sunet: Adrian Neagoe Design site: Bencze Miklos, Luminiţa Dejeu IT: Răzvan Antonescu Identitate vizuală: Bencze Miklos, Luminiţa Dejeu Comunicare: Mihai Goţiu Promovare online: Luminiţa Dejeu, Răzvan Antonescu Echipa RETMAN mulţumeşte institutului american Albert Ellis Institute pentru permisiunea de a dezvolta conceptul RETMAN în România şi membrilor Şcolii clu‑ jene de psihologie clinică şi psihoterapie (în particular prof. univ. dr. Aurora Szentagotai, conf. univ. dr. Ioana Cristea, conf. univ. dr. Oana David şi psiholog Sorina Negrilă) pentru contribuţia de‑a lungul timpului la dez‑ voltarea şi implementarea clinico‑experimentală şi apli‑ cativă a acestui concept.

Retman şi Retmagia § Prezentare şi instrucţiuni de utilizare în scop psihoeducaţional


Cele două istorii ale lui Retman. Şi un pariu câştigat Prima istorie a lui Retman e foarte scurtă. Oficial, povestea lui s‑a născut în America, la New York. Ideea le‑a aparţinut psihologilor de la Institutul Albert Ellis, Calvin Merrifield şi Rebecca Merrifield. Eroul care îi ajuta pe copii să treacă peste diferite momente dificile cu ajutorul gândurilor raţional‑pozitive a fost botezat Retman de la Rational Emotive Therapy, cum era numită atunci această formă de psihoterapie cognitiv‑compor‑ tamentală (vezi şi Prefaţa). Un prim număr al unei reviste de benzi desenate a fost realizat de cei de la Albert Ellis la începutul anilor ’80 ai secolului trecut. Din cauza cos‑ turilor de producţie ridicate a rămas şi singurul număr. În timpul­ bursei postdoctorale la New York de la înce‑ putul anilor 2000 şi al colaborărilor ulterioare, psiholo‑ gul clujean Daniel David l‑a descoperit pe Retman în lucrările Institutului şi a început demersurile pentru emigrarea acestuia în România, la Cluj.

Retman şi Retmagia § Cele două istorii ale lui Retman. Şi un pariu câştigat


12

Iar aceasta e a doua istorie a lui Retman, începută, de fapt, prin 1992, în Complexul Studenţesc Haşdeu din Cluj. Era o perioadă în care căminele încă mai miroseau a terebentină, cu apă caldă cel mult două ore pe zi, cu paturi cu multe arcuri lipsă sau slăbite (un prieten folosea o uşă pusă sub saltea în locul arcuri‑ lor) şi în care berea ieftină, ţigările la fir, dar şi multe alte produse le cumpărai direct de prin camere. Într‑un asemenea cămin l‑am întâlnit pe Daniel David: stăteam în camere vecine, iar un coleg de‑al lui de facultate era repartizat în cameră cu mine. Acelaşi coleg comun (de cameră, respectiv facultate) venea de la Blaj, unde tatăl lui lucra la vestitele crame de pe Târnave: o sursă con‑ stantă de vin la prima mână, pretext pentru lungi dis‑ cuţii la un şeptic. Jocul şi‑a pierdut în scurt timp miza, cu atât mai mult cu cât învăţasem rapid tacticile celui‑ lalt. Pentru a‑i mări suspansul, i‑am schimbat constant regulile (multiplicând aleatoriu numărul cărţilor cu valoare de şapte), dar adevărata miză au rămas poveşti‑ le în care „puneam lumea la cale“, prilejuite de joc şi de vinul de Blaj. Iar în acea lume a primilor ani de după 1989 erau suficiente lucruri de pus la cale în România, în toate domeniile (şi au rămas destule de pus la cale în continuare). Ce a rămas din acea perioadă (şi ce a făcut să ne reîntâlnim după câţiva ani de la încheierea sezonu‑ lui de şeptic) a fost, cel mai probabil, o dorinţă comu‑ nă de a nu aştepta, cu mâinile în sân, ca lucrurile să

Daniel David (coord.)


se schimbe de la sine. Asta chiar dacă fiecare a aplicat această dorinţă în domenii şi în moduri diferite. Dan s‑a grăbit să‑şi finalizeze studiile în România: a absolvit ultimii doi ani de facultate în unul singur şi a plecat cu o primă bursă în SUA, la Tennessee University. Ne‑am reîntâlnit în vara lui ’97 pe Strada Clinicilor, unde, în viteză, m‑a invitat să particip la o şcoală internaţiona‑ lă de psihologie cognitiv‑comportamentală în a cărei organizare era implicat. A fost iniţierea mea în dome‑ niu, dar şi începutul unei lungi colaborări profesionale. Psihologia, în general, avea nevoie de o schimbare de percepţie în cadrul opiniei publice (să apelezi la psiho‑ log mai era încă o soluţie extremă, o anatemă socială, percepţia dominantă fiind că „la psiholog merg doar nebunii“), în timp ce psihologia cognitiv‑comportamen‑ tală era (şi încă mai este) o abordare relativ tânără. Asta era partea cu care puteam ajuta eu (cu scrisul, cu popu‑ larizarea) şi norocul a fost că aveam cu adevărat despre ce să scriu şi să vorbesc, nu pentru a face o favoare unui prieten, ci pentru că apreciam (şi nu aveam să mă înşel) că este un subiect de larg interes pentru public. Iar Dan a înţeles şi a acceptat repede ideea de a schimba nivelul de discurs (de la nivelul academic/ştiinţific la cel popu‑ lar) pentru articolele pe care le scriam în Transilvania Jurnal, Ziarul de Cluj, Ziarul Clujeanului, Clujeanul ori în emisiunile de la Radio Cluj, unde, de la interviuri spora‑ dice am ajuns la o emisiune săptămânală în care Dan, ca invitat permanent, răspundea întrebărilor ascultătorilor.

13

Retman şi Retmagia § Cele două istorii ale lui Retman. Şi un pariu câştigat


14

Unul dintre articolele memorabile, care mi‑a prile‑ juit şi câştigarea unui pariu peste ani, l‑am realizat în 2001 pentru Clujeanul, pe baza relatărilor lui Dan des‑ pre experimentele legate de utilizarea realităţii virtuale în medicină şi terapie psihologică la Mount Sinai School of Medicine din New York, experiment la care asistase în timpul bursei postdoctorale. Era vorba despre o feti‑ ţă cu arsuri de gradul III la o mână, căreia urma să‑i fie îndepărtate plăgile fără anestezie. Fetiţa era conec‑ tată cu ajutorul unei căşti la un calculator care simu‑ la o călătorie virtuală printr‑un canion de gheaţă şi o înfruntare cu bulgări cu Omul de Zăpadă. În timp ce îi erau îndepărtate plăgile arse (o operaţie extrem de dureroasă în condiţii normale), fetiţa simţea (conştienti‑ za) doar o senzaţie de răcoare. Extrem de entuziast, Dan îmi declara atunci că se va întoarce la Cluj şi va imple‑ menta această tehnologie (aflată în fază de experiment şi în SUA) şi în România. O afirmaţie care a provocat zâmbete ironic‑amare din partea celor care conduceau atunci Clujeanul în momentul în care am predat mate‑ rialul. „Tu chiar crezi că se mai întoarce în România“, m‑au întrebat. Pesimismul lor era pe deplin justificat. Câţi ar fi fost dispuşi să renunţe la o carieră de cerce‑ tare în SUA (iar Daniel David avea oferte de a rămâne acolo), cu resursele pe care le‑ar fi avut în SUA, pen‑ tru a se întoarce să înfrunte la Cluj probleme mai mult decât insurmontabile: subfinanţarea cercetării, birocra‑ ţia administrativă, provincialismul într‑o ţară periferică,

Daniel David (coord.)


mentalităţi şi atacuri balcanice (din categoria „dacă s‑a întors înseamnă că n‑a fost bun acolo“ şi altele aseme‑ nea). În amintirea şepticului din Haşdeu am pariat că se va întoarce. Un pariu simbolic pe care, în cele din urmă, l‑am câştigat. Dar pariul câştigat reprezintă lucrul cel mai puţin important. Pentru că Dan nu doar că s‑a întors la Cluj, ci a şi pus bazele unui institut şi ale unei şcoli de psi‑ hologie cu rezultate impresionante la nivel internaţio‑ nal. Softul cu fetiţa care se înfruntă cu Omul de Zăpadă prin canionul de gheaţă este, acum, una dintre cele mai banale aplicaţii din Holodeck‑ul Complexului Avalon de pe Strada Republicii din Cluj‑Napoca (clădirea în sine pare desprinsă din filmele ştiinţifico‑fantastice şi pare de domeniul incredibilului că cel care a iniţiat‑o şi‑a început studiile, la doar câteva zeci de metri în apropie‑ re, în mansarde adaptate peste noapte în săli de cursuri, în care riscai să îngheţi iarna dacă nu erai prea aproa‑ pe de sobă ori te sfârşeai sub soarele verii). În premi‑ eră naţională şi/sau internaţională, în Holodeck au fost implementate şi dezvoltate diagnostice şi terapii în realitatea virtuală a diferitelor tipuri de anxietate (de înălţime, de ieşit şi vorbit în spaţiul public, de zbor cu avionul etc.) ori a ADHD (tulburarea de hiperactivita‑ te/deficit de atenţie) la copii. Cercetătorii de la Avalon (aproape în totalitate foşti studenţi şi colegi de gene‑ raţie ai lui Daniel David) au adus şi testat aici roboţi (Pleo, Nao sau Probo), pe care i‑au pus să „lucreze“ în

15

Retman şi Retmagia § Cele două istorii ale lui Retman. Şi un pariu câştigat


16

cele mai diferite terapii (rezultatele utilizării lui Probo în asistarea copiilor cu autism reprezentând o direc‑ ţie de frontieră la nivel mondial). Începând cu anul 2012, pe Platforma Matrix (Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală) se derulează pro‑ iectul RO‑Mars (în colaborare cu Universitatea Jaume I, din Spania), una dintre continuările şi dezvoltările pro‑ gramului Mars 500, derulat între 2007 şi 2011, în cola‑ borare, de către Agenţiile Spaţiale din Rusia, China şi Uniunea Europeană, şi al cărui scop este realizarea pro‑ gramelor de pregătire a cosmonauţilor pentru zborul spre Marte. Iar acestora li se adaugă alte proiecte de frontieră, în colaborare cu alte universităţi de prestigiu din lume, legate de terapia cu ajutorul hologramelor, terapia asistată de calculator sau aplicaţii terapeutice cu ajutorul telefoniei mobile. Recunoaşterea internaţională a cercetărilor efec‑ tuate în Complexul Avalon de către psihologii Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, ai Institutului şi ai Clinicii PsyTech asociate a fost confirmată oficial în 2013. După 10 ani de la înfiinţa‑ rea Institutului Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată (International Institute for the Advances Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health), în colaborare cu Institutul Albert Ellis din New York, acesta a fost inclus în plat‑ forma MERIL a centrelor de cercetare de anvergu‑ ră şi interes european (fiind prima unitate academică

Daniel David (coord.)


din România, din domeniul psihologie, inclusă în această platformă). La fel de importante precum recunoaşterile interna‑ ţionale ale Şcolii de Psihologie Clujene sunt şi serviciile oferite comunităţii. Asta chiar dacă, cel puţin aparent, implicarea în implementarea utilizării psihoterapiei alternativ sau complementar la tratamentul medica‑ mentos al depresiei ori prevenirea abandonului şcolar nu sună la fel de spectaculos precum realizările aminti‑ te mai sus (iar enumerarea lor nu este, oricum, exhaus‑ tivă). La rândul lui, Retman face parte din această listă de preocupări de cercetare aplicată şi oferirea de servicii directe pentru comunitate. Transferul lui din America pe Someş a început încă din 2007, unde a avut parte de primele adaptări. Personajul din benzile desenate ame‑ ricane a primit trăsături tipice pentru un Superman şi i‑au fost creaţi inamicii: Vrăjitorul Irationalius şi slugile lui: Necesarus, Frustratus, Catastrofus şi Descurajatus. Primele benzi desenate au fost lansate în 2007 şi utilizate apoi în şcoli şi grădiniţe clujene. Cunoscând preocupă‑ rile unor designeri clujeni, colaboratori ai Universităţii de Artă şi Design, pentru crearea unei şcoli de anima‑ ţie la Cluj, ideea a venit de la sine: de ce nu şi desene animate cu Retman? L‑am pus în legătură pe Dan cu aceştia şi a existat şi un acord de principiu. Nu existau însă şi fondurile necesare pentru realizarea unui ast‑ fel de proiect. Şansa a venit patru ani mai târziu, când Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al

17

Retman şi Retmagia § Cele două istorii ale lui Retman. Şi un pariu câştigat


18

Universităţii Babeş‑Bolyai a câştigat Premiul I la Gala Premiilor în Educaţie susţinute de Fundaţia „Dinu Patriciu“. Dan m‑a sunat şi mi‑a spus că intenţionea‑ ză să folosească suma pentru realizarea unor filmuleţe animate cu Retman, care să‑i prezinte povestea şi care să fie utilizate în psihoterapia furiei, depresiei, fricii de a vorbi în public şi a stărilor de vinovăţie la copii. Rezultatul este cuprins în DVD‑ul ataşat prezentei cărţi. Retman, Irationalius şi slugile sale au fost redesenaţi şi au fost create poveşti noi. Rezultatul reprezintă o altă premieră: primul film de animaţie creat în scop psiho‑ terapeutic (a nu se confunda cu proiectele similare edu‑ caţionale) la nivel mondial. Un film creat în proporţie de 100% de psihologi, artişti (designeri, muzicieni, scrii‑ tori) şi progamatori români. Uite că se poate şi asta: ceea ce nu au reuşit americanii să realizeze au făcut, în cele din urmă, clujenii. Iar acum „RETMAN şi Retmagia“ se pregăteşte să traverseze din nou Oceanul Atlantic. În sens invers. Dar asta e deja o altă poveste. La fel şi cea a robotului Retman. E un alt pariu simbolic pe care mi‑l asum pentru anii care vin: Povestea lui Retman VA CONTINUA! Mihai Goţiu

Daniel David (coord.)


Prefaţă Lucrarea de faţă este o variantă extinsă a lucră‑ rii publicate anterior: David, D. (coordonator) (2013). RETMAN şi Retmagia. Desene animate terapeutice. Presa Universitară Clujeană, Cluj‑Napoca. Există două dife‑ renţe majore între lucrarea de faţă şi lucrarea iniţială: 1. Partea ştiinţifică a fost extinsă semnificativ, la solici‑ tarea specialiştilor în domeniu, şi a fost completată cu sfaturi şi analize pentru părinţi (la solicitarea spe‑ cialiştilor şi a părinţilor). 2. Are ataşat un DVD care conţine filmele de desene animate. RETMAN este un personaj asociat terapiei raţio‑ nal‑emotive şi cognitiv‑comportamentale prin care aceasta se adresează mai eficient copiilor, adolescenţi‑ lor şi publicului larg. Primul concept RETMAN a fost elaborat la Albert Ellis Institute, SUA, în anii ‘80, sub forma unui personaj de benzi desenate, reprezentându‑l

Retman şi Retmagia § Prefață


20

atunci chiar pe Albert Ellis (Calvin Merrifield şi Rebecca Merriefield: Call Me Retman and Have a Ball, 1979). Numele de RETMAN provine de la numele Rational Emotive Therapy (Terapia raţional‑emotivă, cum era numită atunci această formă de psihoterapie cogni‑ tiv‑comportamentală). Conceptul a fost reluat în anul 2008, cu aprobarea Albert Ellis Insititute, de către o echi‑ pă de psihologi români, coordonată de subsemnatul. Echipa a dezvoltat inovativ şi programatic conceptul RETMAN în (vezi şi http://www.retman.ro): (1) Benzi Desenate Terapeutice — RETMAN şi Retmagia (coordo‑ nator: prof. univ. dr. Daniel David); (2) Cartea de Poveşti Terapeutice — Retmagia şi minunatele aventuri ale lui RETMAN. Poveşti raţionale pentru copii şi adolescenţi (coordonator: prof. univ. dr. Daniel David); (3) Sistem Robotic — RoboRETMAN (coordonatori: prof. univ dr. Daniel David şi conf. univ. dr. Oana David). Lucrarea de faţă abordează rolul lui RETMAN în desenele animate. Desenele animate terapeutice repre‑ zintă acum un al patrulea mediu de acţiune al lui RETMAN, mediu care se adresează astfel cu precădere copiilor şi tinerilor, aceştia fiind deschişi spre vizionarea desenelor animate. Desenele animate se numesc terape‑ utice deoarece RETMAN, ca personaj principal, imple‑ mentează principiile de psihoterapie raţional‑emotivă şi cognitiv‑comportamentală. După cunoştinţele noastre, acesta este primul demers de a genera desene animate terapeutice, bazate pe psihoterapii validate ştiinţific.

Daniel David (coord.)


RETMAN, ca personaj de desene animate terapeuti‑ ce, este personajul prin care psihoterapia raţional‑emo‑ tivă şi cognitiv‑comportamentală poate să ajungă mai repede la tineri, ştiut fiind faptul că aceştia învaţă efici‑ ent prin imitaţie (de exemplu repetă comportamentele modelelor văzute în jur) şi modelare (de exemplu repe‑ tă ceea ce face un model, dar pentru a obţine aceleaşi recompense şi/sau a evita aceleaşi pedepse). Seria de desene animate terapeutice RETMAN ŞI RETMAGIA are cinci filme:

21

1. Povestea lui RETMAN, intitulată: A fost odată Raţionalia. Legile Fericirii şi Retmagia. 2. Episodul focalizat pe controlul stărilor depresive, intitulat: O excursie în natură. Cum să învingem depresia. 3. Episodul focalizat pe controlul stărilor anxioase, inti‑ tulat: O prezentare cu dinozauri. Cum să învingem anxietatea. 4. Episodul focalizat pe controlul stărilor de vinovăţie, intitulat: Când vrei prea mult. Cum să învingem vinovăţia. 5. Episodul focalizat pe controlul stărilor de furie, inti‑ tulat: Înfrângerea lui Iraţionalius. Cum să învingem furia. RETMAN are propria pagină de Facebook (https:// www.facebook.com/retman.terapeut.vrajitor ),

Retman şi Retmagia § Prefață

Retman si retmagia preview  

The first pages from the book. Copyright © Editura TREI 2016. www.edituratrei.ro

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you