__MAIN_TEXT__
feature-image

Page 1


EDITORI

Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu DIRECTOR EDITORIAL

Magdalena Mărculescu REDACTOR

Manuela Sofia Nicolae DESIGN

Alexe Popescu DIRECTOR PRODUCŢIE

Cristian Claudiu Coban DTP

Corina Rezai CORECTURĂ

Lorina Chițan Dușa Udrea

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MANN, MALI Reproducerea asistată. Aspecte inconștiente / Mali Mann ; trad.: Violeta Bîrzescu. - Bucureşti : Editura Trei, 2016 Bibliogr. ISBN 978-606-719-525-5 I. Bîrzescu, Violeta (trad.) 159.9

Titlul original: Psychoanalytic Aspects of Assisted Reproductive Technology Autor: Mali Mann Copyright © Mali Mann 2014 for the edited collection, and to the individual authors for their contributions. First published by Karnac Books Ltd, represented by Cathy Miller Foreign Rights Agency, London, England. Copyright © Editura Trei, 2016 pentru prezenta ediţie O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro


CUPRINS Despre autor şi colaboratori..................................9 Introducere...........................................................13 Impactul psihanalitic al tehnologiei......................13 reproducerii asistate Partea I: Perspective Clinice Capitolul 1.............................................................23 Înţelegerea psihanalitică a încercărilor repetate de fertilizare in-vitro a eşecurilor şi a compulsiei la repetiţie Capitolul 2............................................................48 Complexe familiale şi cercuri oedipiene: mame, taţi, copii, donori şi mame-surogat Capitolul 3............................................................87 Tratamentul psihanalitic al anxietăţii legate de maternitate şi de folosirea tehnologiei reproducerii asistate


Capitolul 4............................................................113 Donoare de ovule şi donori de spermă: formarea identităţii parentale Capitolul 5............................................................134 Infertilitate, traumă şi tehnologia reproducerii asistate: perspective psihanalitice Partea a II-a: Concluzii Capitolul 6.................................................................167 Reproducerea asistată aşa cum este aceasta explorată În Copiii sunt bine-mersi


În memoria iubitei mele mame, Moloud Abadian, o educatoare care m-a încurajat să eliberez oamenii de suferinţă şi să iubesc cunoaşterea Şi a tatălui meu, Amir Yaghoub Amirsoleimani, un spirit umanitar care a crezut în drepturile omului şi în egalitate


Despre autor şi colaboratori Diane Ehrensaft este directorul Departamentului de Sănătate Mintală şi membru fondator al Centrului pentru Copii şi Adolescenţi, precum şi psiholog clinician în San Francisco Bay Area din Oakland, California. Cercetările şi materialele sale scrise sunt axate pe domeniile dezvoltării copilului, genurilor, parentingului, relaţiilor dintre părinţi şi copii şi pe aspectele psihologice în cazul familiilor care folosesc tehnologia reproducerii asistate. A publicat mai multe cărţi şi articole în aceste domenii, susţine conferinţe şi realizează apariţii publice în plan naţional şi internaţional în jurul acestor subiecte. Contribuie, de asemenea, cu activităţi în cadrul Board of Gender Spectrum, o organizaţie naţională ce oferă servicii de educaţie, formare şi susţinere, în vederea promovării acceptării tinerilor cu diverse identificări de gen. Este consultant de parenting, mediator în cazurile de custodie şi consilier pentru situaţiile în care copilul este încredinţat ambilor părinţi, separaţi sau divorţaţi. Dr. Ehrensaft este consultant senior, membru fondator şi membru în consiliul director al Casei din

9


suflet1, un proiect naţional axat pe nevoile emoţionale ale copiilor şi ale tinerilor din centrele de plasament, oferind psihoterapie probono de lungă durată pentru copiii din centrele de plasament. Katherine MacVicar este psihanalist şi analist formator şi supervizor în cadrul Centrului pentru Psihanaliză din San Francisco. Principala sa arie de interes şi de studiu e constituită de ideile teoretice şi clinice ale kleinienilor britanici şi de aplicarea acestora în analiza stărilor mentale primitive şi psihotice. A ocupat funcţia de preşedinte al Centrului pentru psihanaliză din San Francisco şi a fost preşedintele comisiei educaţionale a Centrului. A participat la discuţii psihanalitice filmate în East Bay, California, timp de peste două decenii. A fost copreşedinte al unui grup de discuţii având ca subiect neo-kleinienii, care au avut loc, timp de mulţi ani, în cadrul Asociaţiei Americane de Psihanaliză. Andrea Mann este psihiatru, bioetician şi epidemiolog. A obţinut diploma de master în epidemiologie la Universitatea Cambridge, înainte de a urma cursurile şcolii medicale din cadrul Universităţii de Vest pentru Ştiinţele Sănătăţii (Western University of Health Sciences). Ca rezident în psihiatrie, s-a format în cadrul Universităţii din Chicago, unde și-a finalizat studiile bursiere ale Centrului MacLean pentru Etica Medicală Clinică. E interesată de numeroase domenii, care includ impactul etic şi psihologic al sănătăţii reproductive, sănătatea psihică a copiilor bolnavi fizic, folosirea medicaţiei psihotrope în cazul populaţiilor vulnerabile, luarea deciziilor în cadrul clinic şi psihoterapia psihodinamică. 1 A Home Within (N.t.)

10

reproducerea asistată aspecte inconștiente


A scris mai multe materiale axate pe aceste subiecte în reviste ale căror articole sunt recenzate de specialişti. Mali Mann este psihanalist formator şi supervizor la facultatea Centrului pentru Psihanaliză din San Francisco. Este, de asemenea, profesor clinician, membru auxiliar al Departamentului de Psihiatrie şi Ştiinţe Comportamentale din cadrul Universităţii Stanford, unde face parte din grupul de creaţie literară al medicilor Pegasus Physician Writers. Este membru al facultăţii şi supervizor în cadrul programului de rezidenţiat psihiatric din districtul San Mateo. În prezent, activează în calitate de copreşedinte al Comitetului Nord American de Psihanaliză pentru Copii şi Adolescenţi. Este profesor şi supervizor pentru candidaţii la programul de formare în psihoterapie psihanalitică din Palo Alto. A scris mai multe capitole şi materiale psihanalitice şi a activat în cadrul mai multor comitete locale şi naţionale de psihanaliză. Domeniile sale de interes sunt formarea identităţii, copiii imigranţi şi mamele acestora, dinamica ruşinii şi agresiunii în cadrul clinic şi psihanaliza aplicată în orfelinate şi în sistemul şcolar. În plus, este în mod special interesată de dezvoltarea maternă şi de maternitatea în rândurile imigranţilor şi este membru al Societăţii Americane de Medicină Reproductivă. Monisha Nayar-Akhtar este analist formator şi supervizor în cadrul Centrului de Psihanaliză din Philadelphia. Este psihanalist de copii şi adolescenţi şi s-a format la Institutul de Psihanaliză din Michigan. Este practician cu normă întreagă la propriul cabinet din Ardmore, Pennsylvania. Este interesată în mod special de studiul psihanalitic al traumelor. A coordonat o carte

11


având drept subiect jocul şi pofta de joacă2 şi este interesată de varietatea culturală şi de implicaţiile clinice ale jocului şi ale terapiei prin joc. Terese Schulman este psihanalist şi membru al Societăţii Americane de Psihanaliză. Este membru al Centrului de Psihanaliză din San Francisco. Este interesată în mod special de dezvoltarea femeilor, maternitate şi tehnologia reproducerii asistate. A scris despre barierele psihologice ale maternităţii. Are cabinete de practică privată în Oakland şi în Corte Madera, California.

2 În original, în limba engleză, Play and Playfulness (N.t.)

12

reproducerea asistată aspecte inconștiente


Introducere

Impactul psihanalitic al tehnologiei reproducerii asistate Mali Mann Progresul recent şi rapid al tehnologiei reproducerii ne impune nevoia de a înţelege impactul psihologic complex al acesteia asupra copiilor născuţi prin procedurile respective şi asupra familiilor lor. În calitate de medic şi psihanalist, am realizat dificultatea cu care pacienţii mei reuşesc să accepte ideea propriei infertilităţi, în urma încercărilor epuizante de a avea propriii lor copii. Acceptarea imposibilităţii de a concepe este o provocare mai mare pentru anumiţi pacienţi decât pentru alţii, iar în unele cazuri, acceptarea completă nu are loc niciodată. Această carte a fost elaborată pe parcursul a treizeci de ani, pe baza experienţei mele clinice constând în psihoterapie şi psihanaliză cu paciente

13


infertile. Multe dintre aceste femei au întâmpinat dificultăţi cu diverse forme de tehnologie a reproducerii asistate (TRA3). Tehnologia reproducerii asistate reprezintă metode prin care cuplurile infertile pot obţine o sarcină prin mijloace artificiale sau parţial artificiale. TRA include fertilizarea in-vitro, injectarea intracitoplasmică de spermatozoizi (IICS4), conservare criogenică şi inseminare intrauterină (IIU5). Au avut loc prea puţine cercetări în privinţa impactului acestor metode asupra psihicului uman. Cartea de faţă este o încercare de a evidenţia importanţa crucială a demersului integrator din partea psihoterapeuţilor şi psihanaliştilor cu specialiştii din medicina reproducerii. Suportul oferit de psihanaliza şi psihoterapia clinică joacă un rol important în sporirea şanselor ca tehnologia modernă a reproducerii să conducă la rezultate pozitive pentru toţi cei implicaţi în proces. Neîndoielnic, descoperirea infertilităţii aduce cu ea sentimente de pierdere, frică, ruşine şi doliu, atât în plan individual, cât şi în viaţa de cuplu. Frica şi teroarea susţinute pot fi copleşitoare şi pot conduce la un sentiment de ruşine legat de neputinţa de a reproduce pe cale naturală. Confruntat cu repetate încercări eşuate de a concepe copilul, cuplul poate căuta ajutor medical şi, în unele cazuri, sprijin psihologic. Decizia de a consulta un specialist reprezintă o acceptare a infertilităţii. Infertilitatea poate fi resimţită ca o senzaţie copleşitoare de gol şi anxietate. Poate apărea oscilarea între speranţă şi înfiorătoare deznădejde. Un ciclu constând din entuziasm urmat de dezamăgire şi disperare se 3 În original, în limba engleză: ART (assisted reproductive technology) (N.t.) 4 În original, în limba engleză: ICSI (intra-cytoplasmic sperm injection) (N.t.) 5 În original, în limba engleză: IUI (intra-uterine insemination) (N.t.)

14

reproducerea asistată aspecte inconștiente


poate repeta de mai multe ori. Pot apărea depresia, sentimentul de vinovăţie şi teama. Infertilitatea se poate transforma în atacuri cu frecvenţă lunară asupra sentimentelor de masculinitate sau de feminitate, situaţie ce poate provoca o criză de identitate. Membrii cuplurilor care nu reuşesc să conceapă un copil pot ajunge să-şi pună la îndoială valoarea de bărbaţi şi de femei, percepându-se ca persoane „defecte“. Cartea de faţă reuneşte experienţa colectivă a colegilor mei cu propria mea experienţă clinică în lucrul cu pacienţi care au venit în contact cu TRA. Capitolele acoperă numeroase subiecte legate de folosirea tehnologiei reproducerii asistate şi de rolul tranzacţiei inconştiente din cadrul procesului psihanalitic. Ca analişti, apreciem valoarea înţelegerii în profunzime dată de o prezentare de caz unic. Temele comune ale acestor cazuri nu au un scop generalizator, dar pot reprezenta un punct de pornire pentru viitoarele cercetări asupra acestui subiect. Impactul psihologic al TRA în cadrul familiilor necesită cercetări clinice suplimentare. Mali Mann este autoarea capitolului „Compulsia la repetiţie şi înţelegerea psihanalitică a încercărilor şi eşecurilor repetate de FIV“. Ea prezintă două istorii detaliate de caz, care ilustrează felul în care traumele infertilităţii sunt retrăite compulsiv. Traumatizarea autoindusă inconştient rezulta din compulsia de a repeta o traumă refulată anterior. Negarea eşecurilor multiple şi repetate ilustrează o combinaţie complexă de mai multe pierderi neprocesate, pentru care persoanele respective nu au încheiat doliul. În plus, neacceptarea eşecului de a concepe un copil se prezenta ca o provocare în măsură să înlesnească înţelegerea experienţelor trecute repetate, în contextul paradigmei transferului şi contratransferului. Fiecare

15


nou ciclu de FIV urma un doliu nerealizat al unei pierderi cu tendinţa de a se repeta. Repetarea la nesfârşit a experienţelor din trecut prin utilizarea mai degrabă grăbită a TRA evidenţiază puternic fenomenele dinamice ale compulsiei la repetiţie. Negarea eşecului de a concepe poate persista, devenind un proces îndelungat cu doliu nefinalizat pe întregul parcurs al vieţii. În acest capitol este subliniată nevoia de reflecţie şi de înţelegere psihanalitică a implicaţiilor psihologice ale utilizării procedurii de fertilizare in-vitro (FIV) şi a altor proceduri similare. Diane Ehrensaft, în capitolul ei intitulat „Complexe familiale şi cercuri oedipiene“, oferă o sofisticată recenzie a operei lui Donald Winnicott, extrapolând ideea conform căreia nu există bebeluş fără o mamă. În procesul de construcţie a unei familii cu ajutorul TRA, nu există bebeluş fără toate persoanele care au avut intenţia de a-l aduce pe lume, inclusiv toţi cei care au contribuit la conceperea sau gestaţia lui (respectiv donorul de gameţi sau mama-surogat). Această grupare formează „complexul familial“, un sistem relaţional pe care fiecare copil născut într-o astfel de familie trebuie să-l negocieze pe măsură ce el sau ea îşi asumă trei sarcini unice în dezvoltare: 1) conceptul de sine/individualitatea: sunt diferit(ă)?; 2) legătură şi ataşament: Cui îi aparţin?; şi 3) formarea identităţii: Cine sunt? Acest capitol explorează relaţiile complicate dintre părinţi şi copii, atât conştiente, cât şi inconştiente, când copilul este conceput sau gestat cu ajutorul unei persoane din exterior, fie că este vorba despre un donor de spermă sau de ovule, de o mamă-surogat, o mamă purtătoare sau o combinaţie între aceştia, persoană numită în cadrul acestui capitol „ceilalţi părinţi naturali“. Complexitatea acestei dinamici inter şi intrapersonale este apoi discutată în contextul unui triunghi oedipian tradiţional

16

reproducerea asistată aspecte inconștiente


extins. Este descris un nou cerc oedipian. Copiii trebuie să-şi negocieze fiecare dintre sarcinile de dezvoltare descrise mai sus, încorporând originile acestui „celuilalt părinte natural“ în lumea obiectelor sale interioare. Discuţia este bazată pe date clinice complexe despre copii, părinţi, relaţiile dintre părinţi şi copii şi relaţiile familiilor cu donorii, mamele-surogat sau mamele purtătoare care i-au ajutat în procesul de concepţie. Ehrensaft descrie complexul familial în contextul concepţiei la familia timpurilor moderne şi oferă o posibilă revizuire a constructului oedipian clasic. Terese Schulman prezintă două cazuri în capitolul intitulat „Tratamentul psihanalitic al anxietăţii legate de maternitate şi utilizarea TRA“. Schulman remarcă faptul că unele femei amână luarea deciziei de a avea copii din cauza temerilor inconştiente. Ea descrie tendinţa de creştere a numărului femeilor de carieră aflate spre sfârşitul celui de-al treilea deceniu de viaţă care vin să solicite tratament analitic pentru a-şi explora ambivalenţa în privinţa maternităţii. Pe măsură ce perioada fertilă a acestora se apropie de sfârşit, dificultăţi sexuale se suprapun cu ambivalenţa în privinţa obţinerii maternităţii. Aceste femei încep psihoterapia, pentru că nu reuşesc să stabilească relaţii de iubire semnificative şi de durată. Întâmpină dificultăţi în găsirea unei relaţii sexuale satisfăcătoare şi în clădirea unui parteneriat angajat care să furnizeze un climat sigur în care ele să poată lua în considerare maternitatea. Identificarea problematică a acestora cu mamele lor (în unele cazuri dezidentificarea de ele) se dovedeşte a fi legată de dificultăţile pe care le întâmpină în găsirea unui partener disponibil cu care să aibă o relaţie sexuală satisfăcătoare care să poată duce la maternitate. Schulman descrie două dintre cazurile ei de terapie psihanalitică. Ea lucrează cu anxietăţile acestor cliente

17


şi cu conflictele care le-au determinat să amâne maternitatea, pentru ca, în final, să apeleze la TRA pentru a obţine o sarcină. Anxietăţile mai puţin intense, dar recurente necesită muncă suplimentară pentru ca aceste femei să poată avansa în maternitate. Mali Mann şi Andrea Mann descriu trei cazuri de clienţi aflaţi în psihoterapie psihodinamică, ilustrând complexele ramificaţii psihologice ale TRA. Aceste cazuri constituie exemple sugestive de identificare şi dezidentificare cu obiectele materne primare, prezentând conflict în formarea identităţii parentale. Subiecte precum secretele şi sentimentul ruşinii reprezintă dificultăţile de substrat în cazul acestor persoane care trec prin tratamentul medical pentru infertilitate şi utilizează TRA. Pe parcursul acestor proceduri, frica, anxietatea şi reactivarea vechilor conflicte se intensifică până la niveluri de nesuportat. Această nouă perspectivă asupra lumii donorilor de spermă şi de ovule dezvăluie aspecte importante ale formării identităţii parentale de astăzi. Infertilitatea afectează identitatea de sine ca mamă sau ca tată, iar aceste persoane se confruntă cu emoţii neaşteptate, în funcţie de tipul lor de personalitate, de maturitatea mecanismelor lor de apărare şi de sistemele de sprijin din exterior. Monisha Nayar-Akhtar, în „Infertilitate, traumă şi tehnologia reproducerii asistate“, explorează modul în care apar, în două cazuri de psihanaliză, tema traumei copilăriei şi cea a deciziei de a utiliza TRA. Aceste două femei concepuseră copii folosind TRA şi, mult mai târziu în cursul vieţii, au venit să solicite tratament pentru depresie, anxietate şi alte probleme psihologice. Pe parcursul tratamentului, anxietăţile, fricile şi fantasmele pacienţilor în raport cu TRA sunt şi examinate pe larg. Problemele legate de astfel de alegeri sunt profunde şi sunt evaluate în contextul literaturii psihanalitice.

18

reproducerea asistată aspecte inconștiente


În ultimul capitol al cărţii, Katherine MacVicar discută despre un film contemporan cu titlul „Copiii sunt bine-mersi“6. MacVicar descrie viaţa matrimonială a unui cuplu de lesbiene care cresc doi copii concepuţi cu ajutorul unui donor anonim de spermă şi al utilizării TRA. Printre problemele specifice copiilor concepuţi prin TRA se numără părintele absent, curiozitatea referitoare la cum şi de ce acesta i-a „făcut“, precum şi sexualitatea părinţilor. Aceste probleme prezintă o valenţă oarecum diferită datorită TRA, iar în acest caz, inclusiv datorită faptului că părinţii sunt un cuplu homosexual. Acest film este, de asemenea, despre dezvoltarea adolescenţilor şi despre dificultăţile de relaţionare, despre schimbarea loialităţii, despre tensiunile din grupurile de prieteni, despre modificările supraeului şi formarea identităţii, care însoţeşte această etapă. Există fluctuaţii ale nivelului de încredere al acestor adolescenţi atunci când se întâlnesc cu tatăl lor biologic. Filmul ilustrează dinamica conflictului lor încredere–trădare şi identitate–confuzie–consolidare până aproape de nivelul de stare optimă suficient de bună, ţinând cont de atmosfera turbulentă a dezvoltării lor şi a mediului lor de acasă. Ceea ce am urmărit în cursul acestei introduceri, a fost să ofer cititorului o idee referitoare la problemele care apar în cursul procesului terapeutic în cazul persoanelor care apelează la TRA pentru a-şi atinge obiectivele personale privitoare la familie. Analiştii au capacitatea de a-şi ajuta pacienţii să devină conştienţi de frământările lor interioare în timp ce trec prin experienţa traumatizantelor proceduri de reproducere. Înţelegerea tabloului mental al persoanelor care se luptă cu infertilitatea va ajuta practicienii să-şi dezvolte empatia 6 The Kids Are All Right, un film de Lisa Cholodenka (N.t.)

19


necesară pentru a uşura neliniştea emoţională. Ajutarea indivizilor să-şi dezvolte capacitatea de introspecţie a lumii interioare şi să devină conştienţi de conflictele inconştiente greu de suportat reprezintă obiective terapeutice importante. Oferirea de oportunităţi pentru a ne sprijini pacienţii va uşura poverile emoţionale ale acestora în astfel de momente de stres și agonie. În plus, munca de colaborare cu medicii specializaţi în reproducere poate îmbunătăţi rezultatele emoţionale pentru toate părţile implicate.

20

reproducerea asistată aspecte inconștiente


Partea I

Perspective Clinice

Profile for Editura Trei TREI

Reproducerea asistata preview  

The first pages from the book. Copyright © Editura TREI 2016. www.edituratrei.ro

Reproducerea asistata preview  

The first pages from the book. Copyright © Editura TREI 2016. www.edituratrei.ro

Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded