Pact cu diavolul

Page 1

COLECÞIE COORDONATÃ DE

Magdalena Mãrculescu



LARS KEPLER

Pact cu diavolul Traducere din suedez達 de Elena-Maria Morogan


Editori: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu Director editorial: Magdalena Mãrculescu Coperta colecþiei: Faber Studio (S. Olteanu, M. Radu) Foto copertã: © Big Active/David Foldvari Director producþie: Cristian Claudiu Coban Redactor: Domnica Drumea Dtp: Gabriela Chircea Corecturã: Elena Biþu, Sînziana Doman Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României KEPLER, LARS Pact cu diavolul / Lars Kepler; trad.: Elena-Maria Morogan. Bucureºti: Editura Trei, 2011 ISBN 978-973-707-527-7 I. Morogan, Elena-Maria (trad.) 821.113.6-31=135.1 Titlul original: Paganinikontraktet Autor: Lars Kepler Copyright © Lars Kepler, 2010 Ediþia originalã a fost publicatã de editura Albert Bonnier, Stockholm, Suedia Ediþia în limba românã s-a publicat prin acord cu Bonnier Group Agency, Stockholm, Suedia © Editura Trei, 2011 pentru prezenta ediþie C.P. 27-0490, Bucureºti Tel./Fax: +4 021 300 60 90 e-mail: comenzi@edituratrei.ro, www.edituratrei.ro

ISBN: 978-973-707-527-7


Atunci când iahtul a fost gãsit plutind în derivã în Golful Fecioarei, din arhipelagul sudic al Stockholmului, marea era calmã ºi noaptea luminoasã. Apa avea o culoare ºtearsã, albastru-cenuºie, care pãrea cã te adoarme, ºi se miºca moale, ca o ceaþã. Bãtrânul care vâslea a strigat de câteva ori, deºi bãnuia cã nu va primi niciun rãspuns. Supraveghease de pe þãrm vasul aproape o orã, cum urma curentul slab, întors de-a îndãratelea. S-a dus cu barca pânã acolo, lipind-o de latura iahtului. A lãsat vâslele, a amarat lângã platforma de coborât în apã ºi s-a cãþãrat pe scara de metal, trecând peste balustradã. Pe puntea de la pupa se afla un ºezlong roz. Bãtrânul a aºteptat un moment, ascultând. Cum nu auzea nimic, a deschis uºa de sticlã ºi a coborât câteva trepte, pânã în salon. O luminã cenuºie se rãspândea prin ferestrele mari, peste lambriurile de tec lãcuit ºi peste pânza albastru-închis a canapelelor. A coborât mai departe, pe scara abruptã placatã cu lemn lucios, prin faþa chicinetei întunecate, a bãii, pânã în cuºeta mare. Lumina slabã se strecura prin ferestrele mici, din tavan, peste un pat dublu de forma unei lãnci. La capul patului, sprijinitã de perete, stãtea o tânãrã în geacã de blugi, pe jumãtate ridicatã, cu picioarele desfãcute ºi cu o mânã lãsatã pe perna roz. Îl privea drept în ochi, cu o expresie întrebãtoare, speriatã. 5


Lars Kepler

Bãtrânului i-a luat o vreme pânã sã înþeleagã cã fata era moartã. În pãrul ei lung, negru se afla o agrafã ca un porumbel, porumbelul pãcii. Când bãtrânul s-a apropiat, atingându-i obrazul, capul fetei a cãzut în faþã ºi un firicel subþire de apã i s-a scurs printre buze jos, pe bãrbie.

6 fiction connection


Cuvântul „muzicã“ înseamnã de fapt arta muzelor ºi îºi are originea în mitul grecesc al celor nouã muze. Toate erau fiicele puternicului Zeus ºi ale Mnemosynei, zeiþa memoriei. Muza propriu-zisã a muzicii, Euterpe, este reprezentatã de obicei cu un flaut la buze, iar numele ei înseamnã „cea care dãruieºte bucuria“. Ceea ce numim „muzicalitate“ nu are de fapt o definiþie general acceptatã. Existã oameni cãrora le lipseºte capacitatea de a distinge diversele frecvenþe sonore ale sunetelor muzicale ºi existã oameni care se nasc cu o extraordinarã memorie muzicalã ºi cu un auz muzical absolut, ceea ce înseamnã cã pot reda exact o notã, fãrã ajutorul vreunei alte referinþe. De-a lungul timpurilor, au existat numeroºi oameni dãruiþi cu un talent ieºit din comun pentru muzicã, însã puþini au devenit foarte cunoscuþi, cum ar fi Wolfgang Amadeus Mozart, care fãcea turnee pe la curþile europene de la vârsta de ºase ani, ºi Ludwig van Beethoven, care a scris multe dintre marile lui compoziþii dupã ce surzise cu totul. Legendarul Nicolò Paganini s-a nãscut în 1782, în oraºul italian Genova. Era violonist ºi compozitor autodidact. Existã foarte puþini violoniºti care sunt capabili sã cânte lucrãrile rapide ºi complicate ale lui Paganini. Pânã la moarte, 7


Lars Kepler

Paganini a fost urmãrit de zvonul cã, pentru a-ºi dobândi formidabila iscusinþã, încheiase un pact cu diavolul.

8 fiction connection


1 O presimþire

Penelope Fernandez simte cum îi trec fiori pe ºira spinãrii. Inima îi bate mai repede ºi priveºte scurt peste umãr. Poate cã presimte ceea ce i se va întâmpla. Cu toatã cãldura din studio, Penelope are o senzaþie de rãcoare pe obraji, care încã mai persistã din cabina de machiaj. I-au apãsat pe piele un burete rece cu fond de ten ºi i-au scos din pãr agrafa cu porumbelul pãcii, când spuma stoarsã din tub i-a fãcut pãrul sã-i cadã în inele pe umeri. Penelope Fernandez este preºedinta Asociaþiei Suedeze pentru Pace ºi Medierea Conflictelor. Acum se aflã sub lumina reflectoarelor în studioul de ºtiri, în faþa lui Pontus Salman, director executiv al firmei de armament Silencia Defence AB. Prezentatoarea buletinului de ºtiri, Stefanie von Sydow, schimbã subiectul, clipeºte în obiectivul aparatului ºi începe sã vorbeascã despre concedierile care au urmat cumpãrãrii concernului de armament britanic BAE Systems Limiteds de cãtre firma suedezã Bofors, apoi se întoarce cãtre Penelope. — Penelope Fernandez, în mai multe dezbateri te-ai exprimat foarte critic despre felul în care este organizat 9


Lars Kepler

exportul de arme suedez. De curând ai fãcut chiar o comparaþie cu scandalul francez din afacerea Angola. Politicieni cu posturi înalte ºi oameni de afaceri au fost acuzaþi de mitã ºi export clandestin de arme ºi acum sunt condamnaþi la lungi pedepse cu închisoarea… Aºa ceva n-am mai vãzut în Suedia, nu? — Acest lucru poate fi tradus în douã feluri, rãspunde Penelope Fernandez. Fie cã politicienii noºtri sunt altfel, fie cã sistemul nostru juridic funcþioneazã diferit. — Dar o ºtii foarte bine, spune Pontus Salman. Noi avem o lungã tradiþie a… — Conform legii suedeze, îl întrerupe Penelope. Conform legii suedeze, orice fabricare ºi export de armament sunt interzise. — Cu siguranþã, te înºeli, spune Salman. — Este paragraful 3, din legea despre materialul de rãzboi, precizeazã Penelope. — Însã Silencia Defence a primit un acord preliminar pozitiv, zâmbeºte el. — Da, pentru cã altfel ar fi vorba despre un delict la scarã mare ºi…. — Iar acum avem de fapt aprobarea, o întrerupe el. — Nu uita cã materialul de rãzboi este pentru… — Aºteaptã un pic, Penelope, o întrerupe Stefanie von Sydow, fãcându-i semn lui Salman, care ridicase mâna în semn cã n-a terminat de vorbit. — Toate afacerile sunt cercetate în prealabil, explicã el. Ori direct de cãtre guvern, ori de Inspecþia pentru Produse Strategice, dacã ai auzit de ea. — Franþa are una similarã, intervine Penelope. ªi totuºi, armament în valoare de opt miliarde de coroane a putut 10 fiction connection


Pact cu diavolul

sã ajungã în Angola, cu tot embargoul ONU, deºi exista o interdicþie absolut clarã… — Însã acum vorbim despre Suedia. — Înþeleg cã oamenii nu vor sã-ºi piardã slujba, dar aº dori totuºi sã aud cum motivezi exportul unei cantitãþi uriaºe de muniþie în Kenya? Este o þarã care… — Reproºul tãu nu se bazeazã pe nimic, o întrerupe el. N-ai niciun argument, sau poate ai? — Din pãcate, nu pot sã… — Ai ceva concret la care sã te referi? o întrerupe Stefanie von Sydow. — Nu, rãspunde Penelope Fernandez, plecându-ºi privirea. Dar eu… — Atunci, cred cã o scuzã ar fi potrivitã, spune Pontus Salman. Penelope îl priveºte în ochi, simte cum mânia ºi frustrarea clocotesc în ea, dar se sileºte sã tacã. Pontus Salman zâmbeºte compãtimitor, apoi începe sã povesteascã despre fabrica din Trollhättan. Douã sute de locuri de muncã au fost create atunci când Silencia Defence a primit aprobarea sã porneascã producþia. El explicã ce înseamnã acordul preliminar ºi cât de departe a ajuns procesul de producþie. Dezvoltã subiectul fãrã sã se grãbeascã, astfel ca timpul sã nu-i mai ajungã adversarei. Penelope îl ascultã, strãduindu-se sã-ºi înãbuºe furia. Se gândeºte în schimb cum ea ºi Björn vor fi curând în larg. Vor pune aºternuturi noi pe patul de forma unei lãnci, vor umple frigiderul ºi micul congelator. Vede în faþa ochilor sclipirea paharelor reci cu alcool, în vreme ce vor mânca hering murat, hering cu muºtar ºi fileu de hering cu cartofi noi, ouã fierte ºi crutoane. Vor pune masa pe puntea de la pupa, vor arunca ancora lângã o 11


Lars Kepler

insulã micã din arhipelag ºi vor petrece ore în ºir în soarele amurgului. Penelope Fernandez pãrãseºte sediul televiziunii ºi o porneºte spre Valhallavägen. A aºteptat aproape douã ore ca sã participe la o altã discuþie, într-o altã emisiune, pânã ce producãtorul a anunþat-o cã sunt obligaþi s-o scoatã din program, ca sã aibã spaþiu pentru cinci sfaturi rapide despre cum sã scapi de burtã pentru sezonul estival. Departe, pe Gärdet, vede culorile stridente de la corturile Circului Maximum. Un îngrijitor de animale stropeºte doi elefanþi cu un furtun. Unul dintre elefanþi ridicã trompa în aer ºi prinde în gurã ºuvoiul puternic de apã. Penelope are doar douãzeci ºi patru de ani, e brunetã, iar pãrul buclat îi ajunge pânã la umeri. La gât poartã un lanþ scurt de argint cu un mic crucifix de la ceremonia de confirmare. Pielea ei are o culoare catifelatã, aurie. Ca uleiul de mãsline sau ca mierea, scrisese odinioarã un bãiat într-o compunere, la liceu. Ochii îi sunt mari ºi serioºi. Nu o datã i s-a spus cã seamãnã cu celebra actriþã Sophia Loren. Penelope îºi scoate telefonul ºi îl sunã pe Björn, ca sã-i spunã cã e pe drum, cã va lua metroul de la Karlaplan. — Penny? S-a întâmplat ceva? întreabã el cu glas neliniºtit. — Nu, ce sã se întâmple? — Totul e gata. Þi-am lãsat un mesaj, doar tu lipseºti. — Nu-i nicio grabã, nu-i aºa? Când Penelope se aflã pe scara rulantã abruptã care duce la peron, inima începe sã-i batã mai repede, are o senzaþie neplãcutã ºi închide ochii. Scara coboarã mai departe, se îngusteazã ºi aerul devine tot mai rãcoros. 12 fiction connection


Pact cu diavolul

Penelope Fernandez vine din La Libertad, care este una dintre cele mai mari provincii din El Salvador. Mama Penelopei, Claudia Fernandez, a fost întemniþatã în vremea rãzboiului civil ºi Penelope s-a nãscut într-o celulã unde cincisprezece femei arestate fãceau tot ce puteau ca sã le ajute. Claudia era doctor ºi participase activ la campaniile de informare a populaþiei. Faptul cã militase pentru dreptul populaþiei bãºtinaºe de a-ºi crea sindicate a dus la trimiterea ei în închisorile rãu famate ale regimului. Abia când ajunge pe peron, Penelope redeschide ochii. Senzaþia de claustrofobie a dispãrut. Se gândeºte din nou la Björn, care o aºteaptã la clubul nautic din Långholmen. Ei îi place sã facã baie goalã, sã plonjeze în apã ºi sã nu vadã altceva decât marea ºi cerul. Metroul aleargã, legãnând-o ºi soarele pãtrunde pe ferestre atunci când vagoanele pãrãsesc tunelul, ieºind la luminã în staþia Gamla Stan. Penelope urãºte rãzboiul, violenþa ºi forþa armelor. Este o aversiune arzãtoare care a determinat-o sã-ºi ia o diplomã în ºtiinþe politice la Uppsala ºi sã facã cercetare ºtiinþificã în problemele legate de medierea în situaþii de conflict. A lucrat pentru grupul francez de ajutor Action Contre la Faim, în Darfur, împreunã cu Jane Oduya. A scris în Dagens Nyheter un articol foarte discutat despre femeile din lagãrele de refugiaþi ºi încercarea lor de a-ºi reface viaþa. Cu doi ani în urmã, a succedat-o pe Frida Blom la preºedinþia Asociaþiei Suedeze pentru Pace ºi Medierea Conflictelor. Penelope coboarã la Hornstull ºi iese în lumina soarelui, simþindu-se brusc ºi fãrã motiv neliniºtitã; apoi, coboarã în Pålsundsbacken, traverseazã repede podul spre Långholm ºi o ia la stânga, spre clubul de ambarcaþiuni mici. Praful atârnã ca o ceaþã în aerul nemiºcat. 13


Lars Kepler

Vasul lui Björn e ancorat la umbrã, chiar sub podul Väster; miºcãrile apei creeazã o plasã de luminã care se reflectã clãtinându-se în grinzile de oþel vopsite în cenuºiu de deasupra. Îl vede pe punte, cu o pãlãrie de cowboy pe cap. Stã nemiºcat, strângându-ºi cu braþele umerii lãsaþi. Penelope vârã douã degete în gurã ºi fluierã, ca un golan. Björn tresare, faþa i se goleºte de sânge, ca ºi cum s-ar fi speriat îngrozitor. Aruncã o privire spre drum ºi o vede. Ochii îi sunt încã plini de teamã când îi vine în întâmpinare. — Ce e? întreabã ea, continuând sã coboare scara spre locul unde sunt ancorate bãrcile. — Nimic, rãspunde Björn, potrivindu-ºi pãlãria pe cap ºi încercând sã zâmbeascã. Se îmbrãþiºeazã ºi ea simte cã are mâinile reci ºi cãmaºa udã la spate. — Eºti transpirat tot, îi spune. Björn îºi fereºte privirea. — M-am grãbit sã fiu gata la timp. — Ai luat ºi sacoºa mea? El dã din cap ºi face un gest spre cabinã. Vasul se leagãnã uºor sub picioare, iar Penelope simte mirosul de plastic încãlzit la soare ºi de lemn lãcuit. — Hei? spune cu glas limpede. Unde ai dispãrut? Pãrul lui blond iese de sub pãlãrie, împletit în ºuviþe. Ochii albastru-deschis sunt copilãroºi, zâmbitori. — Sunt aici, rãspunde el, lãsându-ºi privirea în pãmânt. — La ce te gândeºti tot timpul? — Cã o sã fim împreunã, rãspunde Björn, prinzând-o de talie. Cã o sã facem sex în mijlocul naturii. Îi atinge pãrul cu buzele. 14 fiction connection


Pact cu diavolul

— La asta speri? ºopteºte fata. — Da, îi rãspunde Björn. Penelope râde de sinceritatea lui. — Cei mai mulþi… femeile cel puþin, cred cã povestea asta are o faimã un pic exageratã, spune ea. Sã zaci pe pãmânt, printre furnici ºi pietre ºi… — E ca atunci când faci baie gol, insistã Björn. — Va trebui sã mã convingi, vine replica îndrãzneaþã a lui Penelope. — Am s-o fac. — Cum? râde ea, chiar în momentul în care telefonul începe sã-i sune în rucsac. La auzul semnalului, Björn pare sã încremeneascã. Culoarea îi dispare din obraji. Penelope vede pe ecranul telefonului cã o sunã sora ei mai micã. — E Viola, îi explicã repede, înainte sã rãspundã. Hola, surioarã. Un automobil claxoneazã ºi sora ei strigã ceva, lângã receptor. — Nebunul dracului! bombãne ea. — Ce se întâmplã? — S-a terminat, îi rãspunde sora ei. I-am dat papucii lui Serghei. — Iar, ofteazã Penelope. — Da, aprobã Viola cu glas scãzut. — Iartã-mã, spune Penelope. Înþeleg cã eºti necãjitã. — Nu e aºa de grav, dar… Mama spunea cã ieºiþi cu iahtul ºi m-am gândit… aº veni ºi eu, dacã se poate. Se lasã tãcerea. — Sã vii ºi tu, repetã Penelope, auzindu-ºi tonul lipsit de entuziasm. Björn ºi cu mine avem nevoie de puþin timp împreunã, dar… 15


2 Urmãritorul

Penelope stã în cabina de comandã cu un sarong albastru peste costumul de baie alb; are însemnul pãcii tatuat deasupra sânului drept. Lumina de varã se revarsã prin geam. Înconjoarã atentã farul de la Kungshamn, apoi manevreazã cu grijã barca mare cu motor prin strâmtoarea îngustã. Viola, sora ei mai micã, se ridicã de pe ºezlongul roz aflat pe puntea de la pupã. În ultima orã a stat cu pãlãria de cowboy a lui Björn pe cap ºi cu o pereche de ochelari enormi pe nas ºi a fumat un joint cu miºcãri somnoroase. Viola face cinci încercãri leneºe de-a prinde cu degetele de la picioare cutia de chibrituri de pe acoperiºul calei, apoi renunþã. Penelope nu se poate împiedica sã nu zâmbeascã. Viola intrã în cabinã ºi o întreabã dacã nu vrea sã-i þinã locul la cârmã. — Altfel, cobor sã prepar o margarita, spune, continuând sã coboare scara. Pe puntea de la prova Björn stã culcat pe un cearºaf de baie, cu un exemplar de buzunar din Metamorfozele lui Ovidiu sub cap. 16 fiction connection


Pact cu diavolul

Penelope vede cã bara de la picioarele lui e ruginitã. Când a împlinit douãzeci de ani, Björn a primit iahtul de la tatãl lui, dar n-are mijloace sã-l întreþinã. Ambarcaþiunea e singurul dar pe care l-a primit vreodatã de la taicã-sãu, în afarã de o excursie. Când acesta a împlinit cincizeci de ani, i-a invitat pe Björn ºi Penelope la unul dintre cele mai elegante hoteluri ale sale, Kamaya Resort, pe coasta de est a Kenyei. Penelope a stat la hotel doar douã zile, înainte sã plece spre lagãrul de refugiaþi Kubbum din Darfur, în Sudanul de Sud, unde se afla grupul de ajutor francez Action Contre la Faim. Penelope micºoreazã viteza de la opt la cinci noduri, când se apropie de podul de la Skurusund. Nu rãzbate niciun zgomot dinspre traficul de deasupra. Iahtul lor alunecã pe apa umbritã de sub pod, când Penelope vede o barcã neagrã de cauciuc, lângã temelia de beton. Barca este de felul celor pe care le foloseºte paza militarã de coastã. E un RIB cu carenã din fibrã de sticlã ºi motoare foarte puternice. Penelope aproape a depãºit podul, când descoperã cã în barcã se aflã cineva. Un bãrbat se ghemuieºte în penumbrã, cu spatele întors spre ea. Nu ºtie de ce-i creºte pulsul la vederea neaºteptatã a acestuia. E ceva în neregulã cu ceafa lui ºi cu hainele negre. Se simte observatã, deºi el stã cu spatele. Când iese din nou la soare, o trec fiori prin tot trupul ºi are pielea de gãinã pe braþe. Dupã ce trece de Duvnäs, mãreºte viteza la cincisprezece noduri. Ambele motoare bubuie surd, apa spumegã în urma lor ºi vasul prinde vitezã pe suprafaþa netedã. Îi sunã telefonul. Vede cã e numãrul mamei sale. Poate a vãzut dezbaterea de la televizor. Lui Penelope îi 17


Lars Kepler

trece repede prin minte cã mama ei o sã-i spunã cã a arãtat bine ºi cã a fost grozavã, dar ºtie prea bine cã este doar o fantezie. — Bunã, mamã, rãspunde ea. — Oi, ºopteºte mama. — Ce se întâmplã? — Spinarea… trebuie sã mã duc la acupuncturã, spune Claudia ºi se aude ca ºi cum ar umple un pahar cu apã. Dar voiam sã ºtiu dacã Viola a vorbit cu tine. — E cu noi în barcã, rãspunde Penelope, auzind cum mama ei soarbe din pahar. — E cu voi, ce bine… m-am gândit c-o sã-i priascã. — Sigur cã ei îi prieºte, spune Penelope pe un ton reþinut. — Ce-o sã mâncaþi? — În seara asta avem heringi, cartofi, ouã… — Dar ei nu-i plac heringii! — Mamã, Viola mi-a telefonat cã… — ªtiu cã nu te-ai gândit c-o sã vinã ºi ea, o întrerupe Claudia. De asta te întrebam. — Am fãcut ºi câteva chiftele, spune rãbdãtoare Penelope. — ªi ajung pentru toatã lumea? întreabã mama. — Sã ajungã? Depinde dacã… Tace ºi priveºte fix apa sclipitoare. — Pot sã nu mãnânc eu, propune ea, cu glas reþinut. — Dacã nu ajung, zice mama. Numai atunci. — Înþeleg, aprobã încet Penelope. — Acum o sã-þi plângi de milã, nu? pufneºte mama cu iritare reþinutã. — Nu, doar cã… Viola este de fapt o persoanã adultã ºi… — Acum mã nemulþumeºti. — Iartã-mã. 18 fiction connection


Pact cu diavolul

— Tu vii ºi mãnânci chiftelele mele la Crãciun ºi de midsommar1, iar eu niciodatã… — Dar nu trebuie neapãrat s-o fac, spune repede Penelope. — Foarte bine, rãspunde tãios mama. — Voiam doar sã spun… — Atunci, sã nu mai vii aici de midsommar, o întrerupe mama cu glas indignat. — Dar, mamã, de ce trebuie sã… Se aude o pocniturã, când mama ei închide telefonul. Penelope tace ºi simte cum creºte în ea frustrarea, priveºte telefonul, apoi închide ºi ea. Barca e purtatã încet peste reflexul verde al valurilor. Scara de la chicinetã scârþâie ºi dupã un moment pe ea se împleticeºte Viola, cu paharul în mânã. — Era mama? — Da. — Se temea cã n-o sã am ce sã mãnânc? zâmbeºte Viola. — E destulã mâncare, rãspunde Penelope. — Mama nu crede cã sunt capabilã sã mã descurc. — E doar neliniºtitã, spune Penelope. — Dar pentru tine nu se neliniºteºte niciodatã, îi rãspunde Viola. — Eu mã descurc. Viola gustã bãutura, privind pe fereastrã. — Am vãzut dezbaterea de la TV, spune ea. — Azi-dimineaþã? Cu Pontus Salman? — Nu, a fost… cea de sãptãmâna trecutã, rãspunde Viola. Vorbeai cu un tip arogant, care… avea un nume frumos ºi… — Palmcrona, o întrerupe Penelope. — Exact, Palmcrona… 1

În limba suedezã — Sãrbãtoarea miezului de varã, Noaptea de Sânziene. 19


Lars Kepler

— M-am înfuriat, mi s-au înroºit obrajii ºi mi s-au umplut ochii de lacrimi, aº fi vrut sã recit poemul lui Bob Dylan, Masters of War, sau doar s-o iau la fugã ºi sã trântesc uºa în urma mea. Viola o priveºte, în vreme ce Penelope se întinde ºi deschide fereastra din tavan. — N-am crezut cã te epilezi la subsuoarã, spune ea glumeþ. — Nu, dar am fost aºa de des la televizor, cã… — A învins cochetãria, glumeºte Viola. — Nu voiam sã fiu consideratã o certãreaþã de profesie, pentru un pic de pãr sub braþe. — Dar cum stau lucrurile cu linia slipului? — Aºa ºi aºa… Penelope îºi ridicã sarongul ºi Viola râde în hohote. — Lui Björn îi place, zâmbeºte Penelope. — El nu prea are dreptul sã spunã ceva, cu codiþele lui… — Însã tu te razi peste tot cum trebuie, observã Penelope cu o nuanþã de ironie în glas. Pentru gagiii tãi însuraþi ºi idioþii plini de muºchi ºi… — ªtiu cã nu mã pricep, o întrerupe Viola. — La altele nu te pricepi. — Niciodatã n-am fãcut ceva ca lumea. — Trebuie doar sã iei niºte note mai bune ºi… Viola ridicã din umeri. — De fapt, am dat proba pentru facultate2. Vasul înainteazã, brãzdând apa, iar pescãruºii îl urmãresc din înaltul cerului. — ªi cum a mers? întreabã în cele din urmã Penelope. 2

Högskoleprov — în Suedia, în fiecare an are loc o probã scrisã pentru toþi cei care vor sã-ºi mãreascã notele, ca sã intre la facultate.

20 fiction connection


Pact cu diavolul

— Mi s-a pãrut uºor, rãspunde Viola, lingând sarea de pe buza paharului. — Deci, a mers bine, zâmbeºte Penelope. Viola dã din cap ºi lasã deoparte paharul. — Cât de bine? întreabã Penelope, dându-i un ghiont în ºold. — Maximum de puncte, spune Viola cu ochii plecaþi. Penelope strigã de bucurie ºi îºi îmbrãþiºeazã sora strâns. — Îþi dai seama ce înseamnã asta? exclamã Penelope cu entuziasm. Poþi sã faci ce studii vrei, la orice universitate, trebuie doar sã alegi între Academia de Studii Economice, Medicinã sau Jurnalism. Viola râde cu obrajii îmbujoraþi ºi Penelope o îmbrãþiºeazã din nou, dându-i jos pãlãria. O mângâie pe pãr, îi aranjeazã ºuviþele, aºa cum fãcea când erau mici, îºi scoate agrafa cu porumbiþa pãcii ºi o prinde în pãrul celeilalte, o admirã ºi îi zâmbeºte mulþumitã.

21