Editori: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu
Director editorial: Magdalena Mărculescu
Redactor: Florin-Răzvan Mihai
Director producţie: Cristian Claudiu Coban
Dtp: Mirela Voicu
Corectură: Mădălina Geambașu
Dușa Udrea-Boborel
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PLOKHY, SERHII
Porţile Europei : O istorie a Ucrainei / Serhii Plokhy; trad.: Smaranda Câmpeanu. - Bucureşti: Editura Trei, 2018 Conţine bibliografie. Index ISBN 978-606-719-832-4
I. Câmpeanu, Smaranda (trad.)
94(477)
Titlul original: The Gates of Europe: A History of Ukraine Autor: Serhii Plokhy
Copyright © 2015 by Serhii Plokhy First published in the United States by Basic Books, a member of the Perseus Books Group
Romanian edition published by arrangement with Livia Stoia Literary Agency
Copyright © Editura Trei, 2018 pentru prezenta ediţie
O.P. 16, Ghişeul 1, C.P. 0490, Bucureşti Tel.: +4 021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
Pentru poporul ucrainean
Cuprins
PARTEA I: LA FRONTIERA PONTICĂ / 27
PARTEA A II-A: ORIENTUL ÎNTÂLNEȘTE OCCIDENTUL / 91
PARTEA A III-A: ÎNTRE IMPERII / 161
Hărți / 9 Introducere / 21
1. Capătul lumii / 29 2. Sosirea slavilor / 40 3. Vikingi pe malul Niprului / 50 4. Bizanțul la nord / 59 5. Cheile orașului Kiev / 69 6. Pax mongolica / 78
7. Crearea Ucrainei / 93 8. Cazacii / 103 9. Reformele răsăritene / 116 10. Marea Răscoală / 128 11. Împărțirile / 139 12. Bătălia de la Poltava / 149
13. Noile frontiere / 163 14. Cărțile genezei / 177 15. O graniță volatilă / 192 16. În mișcare / 205 17. Revoluția neterminată / 217
PARTEA A IV-A: RĂZBOAIELE MONDIALE / 231
Nașterea unei națiuni / 233
Un vis năruit / 247
Comunism și naționalism / 261
Fortăreața lui Stalin / 278
Lebensraum-ul lui Hitler / 292
Învingătorii / 310
PARTEA A V-A: DRUMUL CĂTRE INDEPENDENȚĂ / 323
A doua republică sovietică / 325
Adio, Lenin! / 341
Piața Independenței / 358
Prețul libertății / 373
Epilog: Semnificațiile istoriei / 383
Mulțumiri / 393
Cronologie istorică / 395 Personalități ale istoriei ucrainene / 405
Glosar / 411 Bibliografie / 413 Index / 419
8 Porţile Europei
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
Hărți
Mar e a A zo v Nipru Dasne Bug Pripeat Prut Nistru Dunăaer Do n e ț nDo B oris ten e K ie v K e r kiniti s Che rs o n e s Theo d o s i a K imme r ik o n N ymp h ai o n H e r m o na ss a G o r gip p i a Ta n ai s P a n tica p aio n P hanag or i a T yr a s O l b i a U C RAI N A P ă dur e Ecore g i un i S il vos te p ă S te p ă Mun t e M a r e a N eag r ă Coloniile grecești, 770–100 î.Hr.
K OREL A
ESTI Marea Baltică
KUR I LIV I
JMUZI PRUS I
Iurev Pskov
iDv nade Nord
Nemunas POLOCI A N I
Gdansk Iziaslavl
LITVANIIATVIAGI
Vistula Vladimir
DREGOVICI
PinskBrest Cracovia Sandomierz
POLONEZI
SLOVACI Halici
DREVLIANI
Lacul Onega Lacul Ladoga Suhona
Ladoga VESI Beloozero
SLAVI DIN NOVGOROD
Novgorod
CIUZI
Toropeț
Polatsk Hrodna Turau
Iaroslavl Vladimir RostovVolga K liaz m a
Murom
Vitebsk
DULEBI
RUSIA Orșa Minsk
Liubeci
Smolensk
KRIVICI MORDVINI
RADIMICI
Oka Desna
DubokVIATICI
Cernigov Lîstven Starodub Kursk N o vgorod Siverski
Romnî Ovruci Iskorosten
Sanok Belz Cerven Peremysl (Przemyśl) Tereb o vlia Nipru
Bug POLANIENI
SIVERIENI
Kiev Pereiasl a v
Ko r sun
TIVERȚI Prut Nistru ULICENI
Dunărea Pereiaslaveț
Dorostolon (Silistra)
KIEVEANĂ
POLOVȚI Doneț PECENEGI
Oleșia Cetatea Albă Chersones Suroj
A zo v Tmutorokan
Don Kuban
KHAZARI
KASOGI
BULGARI
Presl a v Filipopolis
Marea Neagră
Constantinopol
Granițele Rusiei Kievene (1054) Teritoriile vestice anexate de Vladimir cel Mare (din 980 până în 1015) Granița Imperiului Bizantin Populații și triburiJMUZI
Rusia Kieveană, 980–1054
Sursa: Zenon E. Kohut, Bohdan Y. Nebesio, Myroslav Yurkevici, Historical Dictionary of Ukraine, Scarecrow Press, Lanham, Maryland; Toronto; Oxford, 2005.
0 0 100 200 300 400 500 km 100 200 300 mile
Marea
Adrianopol
IMPERIUL BIZANTIN
MAGHIARI 20 ° 40 ° 30 ° 50 ° 60 ° 60 ° 50 °
˘
20 ° 30 ° 40 °
Marea Baltică
Reval
Ladoga Belozersk
REPUBLICA NOVGOROD Novgorod
Riga Izborsk Pskov
LITUANIA Kaunas
POLONIA Cracovia
Vistula
UNGARIA
Ustiug
Rostov KostromaIaroslavl Torjok
Moscova Vladimir Suzdal Tver
VOLÎNIA
Polatsk
Minsk POLATSK Vitebsk SMOLENSK Turau
CERNIGOV Smolensk TUR A U Pinsk
GALIȚIA HaliciMunțiiCarpați
Dvina Nistru Nipru
VLADIMIRSUZDAL Murom Riazan MUROMRIAZAN
NOVGOROD SIVERSKI
Cernigov
PEREIASL AV Pereiaslav KIEV Kiev
CUMANI sau POLOVCI
Volga
BULGARII DE PE VOLGA
Don Volga
Marea Neagră
Constantinopol
Cnezatele Rusiei Kievene, cca 1100
Sursa: The Cambridge Encyclopaedia of Russia and the Former Soviet Union, Cambridge University Press, Cambridge, 1994.
0 0 500 km 250 mile
DRUMULMĂTĂSII
Graniţa
KIEVEANĂ
SiverskiCERNIGOV
RUSIA
Przemysl
Hoarda de Aur, cca 1300
AUR
DE
HOARDA
Matrega
Azov
UNGARIA
Soldaia
Neagră
Mangop
BIZANTIN
© Paul Robert Magocsi
Sursa: Paul Robert Magocsi, A History of Ukraine: The Land and Its People, University of Toronto Press, Toronto, 2010, p. 117, harta 10.
Bug Pripeat Nistru Tisa Dunărea BuguldeSud Nipru Strâmtoarea KerciDoneţ Cernigov Caffa CembaloMoncastro Tana Suceava Solkhat
Cerchio Trapezunt Derbent
Constantinopol Sinope Saraiul Nou Drumuri de caravane şi maritime
Ucrainei, 2005 Colonii genoveze şi veneţiene Scala kilometrimile Astrahan
Saraiul Vechi Vladimir Lublin Cracovia
Lvov Halici Novgorod-
GALIŢIA VOLÎNIA RIAZAN CRIMEEA POLONIA
IMPERIUL
AZERBAIDJAN GEORGIA Marea
Marea
Marea Caspică
Copyright
Desna Seim
Oder
Pesta IMPERIUL
Tisa
Polono-Lituaniană
Granița Regatului Poloniei, 1454 Granița Marelui Ducat al Lituaniei, 1454
Granița estică a Uniunii Polono-Lituaniene, 1634 Granița Uniunii Polono-Lituaniene, 1667–1772
de Uniunea
XVI-XVIII
Sursă: Encyclopaedia of Ukraine, ed. Volodymyr
Husar Struk, vol. IV, University of Toronto Press, Toronto, 1993.
0 150 300 km 0 100 200 mile Stockholm Marea Baltică SUEDIA 20 30 Novgorod 58 54 50 46 30 40 58 54 50 46 Reval ESTONIA Dorpat Riga Toropeț Polatsk Vitebsk Smolensk Minsk Vilnius Varniai Mitava Dineburg N emunas Dvina PRUSIA SILESIA UNGARIA MORAVIA Königsberg Gda ń sk Melborg Kalisz Bug Varșovia Poznan Vistula Sieradz Cracovia Sandomierz Lublin Luțk Navahrudak Lvov Tver Moscova Volga Kaluga Tula Don Orel Kursk Belgorod Harkov PsiolVorskla Doneț Caffa Marea Azov HANATULCRIMEII Marea Neagră Siciul Nou Kodak PoltavaCerkassî Pereiaslav Kiev Pinsk Nijen Cernigov Nipru Ias ¸ i Prut Cetatea Albă Chilia MOLDOVA V AL A HI A TRANSILVANIA Belgrad Buda
OTOMAN (1664) Viena Brno Breslau Bug Nistru Bar Camenița Belz Przemyśl (Peremisl) Bratslav Vinnița Bila Țerkva Jîtomîr Liubeci PripeatBrest Mstislav Ciîhîrîn Drohiczyn RUSIA
Uniunea
, 1582 Li vonia Lituania Polonia
Holm (Chelm) Plock Inowroclaw D u nărea Teritoriile deținute
Polono-Lituaniană în secolele
Kubijovyč şi Danylo
Ucraina căzăcească, cca 1650
Sursa: Mykhailo Hrushevsky, History of
ed. Frank E. Sysyn et. al., vol. IX, bk. 1, Edmonton and Toronto
Institute of Ukrainian Studies Press, 2005.
0 0 200 mile400 km 100 10 0 20 0 300 Brest Königsberg DUCATUL PRUSIEI UNIUNEA POLONO LITUANIANĂLITUANIAVilnius Polatsk Vitebsk O r șa Minsk SluțkMoghilev Smolensk B r iansk 35 ° Moscova 40 ° Riazan Oka Oka Ugra ȚARATUL MOSCOVEI Don Putîvl Lubnî Cerkassî CiîhîrînPereiaslav Kiev Ko r sunHATMANATUL Bug SICINipru Marea Azov HANATUL CRIMEII Caf f a Marea Neagră BalaklavaBahcisarai CIRCAZIENI buKnanoD Done ț Bratslav CernigovNipru Pripeat N av ah r udak Hrodna Bug N e m u nas Torun ´ Varșovia Lublin Marea Baltică Gda ń sk (Danzig) MAZ O VIA Vistula PODLASIA I POLONIA MICĂ IMPERIUL OTOMAN POLONIA MARE SILEZIA MOLDOVA MstislavavaguaD 15 ° 20 ° 25 ° 30 ° 45 ° 55 ° 50 ° 45 ° Sinop T rabzon ( T rebizonda) Kozl o v (Gözle v e) Chilia Varna Istanbul (Constantinopol) DunăreaVALAHIA UNGARIA TRANSILVANIA Buda Dunărea Tisa (Tisa) TERITORII HABSBURGICEPOLONIA Cracovia Belz Lvov RUTENIA PODOLIA Iași Prut ȚuțoraCamenița Nistru Bilhorod (Akkerman, Cetatea Albă)Oceakov (Özü) VOLÎNIA OstrohLuțkVladimir Sian Pynsk (Pinsk) Tura ǔ Graniță de imperiu sau de stat important Granițele Hatmanatului Graniță de ținut autonom sau de stat vasal Granițele Palatinatului Centru administrativ al Palatinatului Alt oraș sau târgiWlsko –Holm –
Ukraine-Rus’,
Canadian
Hatmanatul și teritoriile învecinate în anii 1750
Hatmanatul
UNIUNEA
LITUANIANĂ
Desna
IMPERIUL RUSNipru
CAZACII DIN Harkov
UKRAINA
NOUA SERBIE
CAZACII ZAPOROJENI
Siciul Zaporojean
TĂTARI
Marea Azov
IMPERIUL OTOMAN
Bahcisarai
Marea Neagră
Hatmanatul și teritoriile învecinate în anii 1750
Sursa: Zenon E. Kohut, Russian Centralism and Ukrainian Autonomy: Imperial Absorption of the Hetmanate, 1760s–1830s, Harvard University Press, Cambridge, MA, 1988, p. XIV.
0 100 200 300 km 0 50 100 150 200 mile Starodub Cernigov Nijîn Kiev Pereiaslav Lubnî Poltava Hadeaci Prîlukî
POLONO-
SLAVO-SERBIA Izium Mîrhorod SLOBIDSKAIA
MAREA BALTICĂ
Polatsk Vilnius KaunasKaliningrad (Königsberg)
Vitebsk
Gdańsk (Danzig)
Varșovia
Brest
Cracovia
Bug
GALIȚIA
Lvov
TRANSCARPATIA
VOLÎNIA
Moghilev
Granițe internaționale, 1770 Granițele Lituaniei, 1770 Granițele Ucrainei, 2005
Data intrării în posesia teritoriului
Împărțirile Poloniei
Smolensk BuguldeSudNistru Ros
Pripeat Desna
Jitomir
PODOLIA BUCOVINA
LITUANIA MOLDOVA
Cernigov
Camenița
AUSTRIA BRATSLAV
LUBLIN KIEV IMPERIUL OTOMAN
Teritorii luate în posesie în 1795 Imperiul Austriac Imperiul Rus Imperiul Prusac
Scale 1 : 9,000,000
Sursa: Paul Robert Magocsi, A History of Ukraine: The Land and Its People, University of Toronto Press, Toronto, 2010, nr. 25, p. 319.
kilometri
Luțk
Kiev
Ucraina sovietică
Volodymyr Kubijovyc, Danylo
Ukraine, vol. 5, University of
0 100 20 0 300 km 0 5 0 10 0 150 mile Peremisl Przemyśl Lvov CEHOSLOVACIA UNGARIA Ujhorod 1945 ROMÂNIA Debrețin Cernăuți Drohobici Ternopil1939Luțk Rivne Kovel Holm/ Che ł m POLONIA 1940 Lublin Brest Pinsk Mazyr Korosten RSS BELARUSĂ Jitomir Kiev Cerkassî VinnițaBila Țerkva Hmelnițki Camenița-Podolski Chișinău IașiBălți Galați Ismail OdessaMikolaivKirovograd Herson Uman Pervomaiske Kremenciuk 1920–39 Kryvyi Rih NikopolDniprodjerjinsk Dnipropetrovsk Nova KahovkaMelitopol Sevastopol Simferopol1954 Marea AzovDonețk Mariupol(Jdanov)BerdianskZaporojia Rostov Taganrog Eisk Krasnodar Maikop NovorossiiskPrimorsko- AhtarskMakiivka Horlivka Poltava Sloviansk Kramatorsk Lîsîceansk Stahanov (Kadiivka)Lugansk(Voroșilovgrad) V aluiki Belgorod Harkov Romnî LubnîNijîn Konotop CernigovHomel Novgorod-Siverski Sumî Kursk Voronej RSS UCRAINEANĂ Marea Neagră RSFS RUSĂ RSS Ucraineană în 1920–1939 Încorporarea de teritorii în RSS Ucraineană, 1939 Bucovina de nord, Basarabia de nord și Basarabia de sud, 1940 Transcarpatia 1945 Crimeea 1954 Granițele contemporane ale Ucrainei Frontieră internațională Centru administrativ 1940Nistru Vistula NipruanseD D o n buK na Doneț Nipru RSS MOLDOVENEASCĂ
Sursa:
Husar Struck (editori), Encyclopae dia of
Toronto Press, Toronto, 1993, p. 441.
Herson Zaporojia Simferopol Harkov Tiraspol Horlivka Dnipropetrovsk Donețk Debaltseve Odessa Mariupol Ilovaisk Kiev Mikolaiv Lugansk Novoazovsk BELARU S POLONIA ROMÂNIA SLOVACIA UNGARIA BUL G ARI AMOLDOVA RUSIA Pripeat Bug Dunărea Nistru Prut Nipru Desna Doneț Don Marea NeagrăMarea Azov Crimeea –anexată de Rusia în martie 2014 Teritoriu ocupat de rebeli „Novorusia“ –revendicată de rebelii susținuți de Rusia Conflictul ruso-ucrainean
Introducere
Probabil că ucrainenii sunt la fel de îndreptățiți să se laude cu ro lul pe care l au avut în schimbarea lumii precum scoțienii sau alte popoare despre care s au scris cărți ce le au susținut pretențiile de a fi modelat cursul istoriei omenirii. În decembrie 1991, în momentul în care cetățenii ucraineni s au dus la vot cu mic, cu mare pentru a-şi ale ge independența, ei au aruncat şi măreața Uniune Sovietică la coşul de gunoi al istoriei. Evenimentele din Ucraina au avut atunci repercusiuni internaționale majore şi au schimbat într-adevăr cursul istoriei: Uniunea Sovietică s-a destrămat la o săptămână de la referendumul ucrainean, iar preşedintele George W. Bush a decretat victoria decisivă a Occidentului în îndelungatul şi obositorul Război Rece.
Următoarea dată când întregul mapamond a mai văzut Ucraina pe ecranele televizoarelor a fost în noiembrie 2004, când mulțimi de oa meni îmbrăcați în portocaliu au umplut piețele şi străzile Kievului cerând alegeri corecte şi şi-au văzut dorința împlinită. Revoluția Portocalie şi a împrumutat numele unei serii de „revoluții colorate“ care au zguduit regimuri autoritare, din Serbia până în Liban şi din Georgia până în Kîrgîzstan. Revoluțiile colorate nu au schimbat lumea postsovietică, dar au lăsat în urmă o moştenire durabilă şi speranța că această lume avea să se schimbe într-o bună zi. Ucrainenii au reapărut pe ecranele televizoarelor în noiembrie şi decembrie 2013, când au luat din nou cu asalt străzile Kievului, de această dată în sprijinul unor legături mai strân se cu Uniunea Europeană. Într un moment în care entuziasmul față de proiectul european era o pasăre rară printre statele membre ale Uniunii, fervoarea afişată de ucraineni, dispuşi să stea şi să mărşăluiască pe străzi la
