Portile Europei de Serhii Plokhy

Page 1

Editori: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu

Director editorial: Magdalena Mărculescu

Redactor: Florin-Răzvan Mihai

Director producţie: Cristian Claudiu Coban

Dtp: Mirela Voicu

Corectură: Mădălina Geambașu

Dușa Udrea-Boborel

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PLOKHY, SERHII

Porţile Europei : O istorie a Ucrainei / Serhii Plokhy; trad.: Smaranda Câmpeanu. - Bucureşti: Editura Trei, 2018 Conţine bibliografie. Index ISBN 978-606-719-832-4

I. Câmpeanu, Smaranda (trad.)

94(477)

Titlul original: The Gates of Europe: A History of Ukraine Autor: Serhii Plokhy

Copyright © 2015 by Serhii Plokhy First published in the United States by Basic Books, a member of the Perseus Books Group

Romanian edition published by arrangement with Livia Stoia Literary Agency

Copyright © Editura Trei, 2018 pentru prezenta ediţie

O.P. 16, Ghişeul 1, C.P. 0490, Bucureşti Tel.: +4 021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

Pentru poporul ucrainean

Cuprins

PARTEA I: LA FRONTIERA PONTICĂ / 27

PARTEA A II-A: ORIENTUL ÎNTÂLNEȘTE OCCIDENTUL / 91

PARTEA A III-A: ÎNTRE IMPERII / 161

Hărți / 9 Introducere / 21
1. Capătul lumii / 29 2. Sosirea slavilor / 40 3. Vikingi pe malul Niprului / 50 4. Bizanțul la nord / 59 5. Cheile orașului Kiev / 69 6. Pax mongolica / 78
7. Crearea Ucrainei / 93 8. Cazacii / 103 9. Reformele răsăritene / 116 10. Marea Răscoală / 128 11. Împărțirile / 139 12. Bătălia de la Poltava / 149
13. Noile frontiere / 163 14. Cărțile genezei / 177 15. O graniță volatilă / 192 16. În mișcare / 205 17. Revoluția neterminată / 217

PARTEA A IV-A: RĂZBOAIELE MONDIALE / 231

Nașterea unei națiuni / 233

Un vis năruit / 247

Comunism și naționalism / 261

Fortăreața lui Stalin / 278

Lebensraum-ul lui Hitler / 292

Învingătorii / 310

PARTEA A V-A: DRUMUL CĂTRE INDEPENDENȚĂ / 323

A doua republică sovietică / 325

Adio, Lenin! / 341

Piața Independenței / 358

Prețul libertății / 373

Epilog: Semnificațiile istoriei / 383

Mulțumiri / 393

Cronologie istorică / 395 Personalități ale istoriei ucrainene / 405

Glosar / 411 Bibliografie / 413 Index / 419

8 Porţile Europei
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.

Hărți

Mar e a A zo v Nipru Dasne Bug Pripeat Prut Nistru Dunăaer Do n e ț nDo B oris ten e K ie v K e r kiniti s Che rs o n e s Theo d o s i a K imme r ik o n N ymp h ai o n H e r m o na ss a G o r gip p i a Ta n ai s P a n tica p aio n P hanag or i a T yr a s O l b i a U C RAI N A P ă dur e Ecore g i un i S il vos te p ă S te p ă Mun t e M a r e a N eag r ă Coloniile grecești, 770–100 î.Hr.

K OREL A

ESTI Marea Baltică

KUR I LIV I

JMUZI PRUS I

Iurev Pskov

iDv nade Nord

Nemunas POLOCI A N I

Gdansk Iziaslavl

LITVANIIATVIAGI

Vistula Vladimir

DREGOVICI

PinskBrest Cracovia Sandomierz

POLONEZI

SLOVACI Halici

DREVLIANI

Lacul Onega Lacul Ladoga Suhona

Ladoga VESI Beloozero

SLAVI DIN NOVGOROD

Novgorod

CIUZI

Toropeț

Polatsk Hrodna Turau

Iaroslavl Vladimir RostovVolga K liaz m a

Murom

Vitebsk

DULEBI

RUSIA Orșa Minsk

Liubeci

Smolensk

KRIVICI MORDVINI

RADIMICI

Oka Desna

DubokVIATICI

Cernigov Lîstven Starodub Kursk N o vgorod Siverski

Romnî Ovruci Iskorosten

Sanok Belz Cerven Peremysl (Przemyśl) Tereb o vlia Nipru

Bug POLANIENI

SIVERIENI

Kiev Pereiasl a v

Ko r sun

TIVERȚI Prut Nistru ULICENI

Dunărea Pereiaslaveț

Dorostolon (Silistra)

KIEVEANĂ

POLOVȚI Doneț PECENEGI

Oleșia Cetatea Albă Chersones Suroj

A zo v Tmutorokan

Don Kuban

KHAZARI

KASOGI

BULGARI

Presl a v Filipopolis

Marea Neagră

Constantinopol

Granițele Rusiei Kievene (1054) Teritoriile vestice anexate de Vladimir cel Mare (din 980 până în 1015) Granița Imperiului Bizantin Populații și triburiJMUZI

Rusia Kieveană, 980–1054

Sursa: Zenon E. Kohut, Bohdan Y. Nebesio, Myroslav Yurkevici, Historical Dictionary of Ukraine, Scarecrow Press, Lanham, Maryland; Toronto; Oxford, 2005.

0 0 100 200 300 400 500 km 100 200 300 mile
Marea
Adrianopol
IMPERIUL BIZANTIN
MAGHIARI 20 ° 40 ° 30 ° 50 ° 60 ° 60 ° 50 °
˘
20 ° 30 ° 40 °

Marea Baltică

Reval

Ladoga Belozersk

REPUBLICA NOVGOROD Novgorod

Riga Izborsk Pskov

LITUANIA Kaunas

POLONIA Cracovia

Vistula

UNGARIA

Ustiug

Rostov KostromaIaroslavl Torjok

Moscova Vladimir Suzdal Tver

VOLÎNIA

Polatsk

Minsk POLATSK Vitebsk SMOLENSK Turau

CERNIGOV Smolensk TUR A U Pinsk

GALIȚIA HaliciMunțiiCarpați

Dvina Nistru Nipru

VLADIMIRSUZDAL Murom Riazan MUROMRIAZAN

NOVGOROD SIVERSKI

Cernigov

PEREIASL AV Pereiaslav KIEV Kiev

CUMANI sau POLOVCI

Volga

BULGARII DE PE VOLGA

Don Volga

Marea Neagră

Constantinopol

Cnezatele Rusiei Kievene, cca 1100

Sursa: The Cambridge Encyclopaedia of Russia and the Former Soviet Union, Cambridge University Press, Cambridge, 1994.

0 0 500 km 250 mile

DRUMULMĂTĂSII

Graniţa

KIEVEANĂ

SiverskiCERNIGOV

RUSIA

Przemysl

Hoarda de Aur, cca 1300

AUR

DE

HOARDA

Matrega

Azov

UNGARIA

Soldaia

Neagră

Mangop

BIZANTIN

© Paul Robert Magocsi

Sursa: Paul Robert Magocsi, A History of Ukraine: The Land and Its People, University of Toronto Press, Toronto, 2010, p. 117, harta 10.

Bug Pripeat Nistru Tisa Dunărea BuguldeSud Nipru Strâmtoarea KerciDoneţ Cernigov Caffa CembaloMoncastro Tana Suceava Solkhat
Cerchio Trapezunt Derbent
Constantinopol Sinope Saraiul Nou Drumuri de caravane şi maritime
Ucrainei, 2005 Colonii genoveze şi veneţiene Scala kilometrimile Astrahan
Saraiul Vechi Vladimir Lublin Cracovia
Lvov Halici Novgorod-
GALIŢIA VOLÎNIA RIAZAN CRIMEEA POLONIA
IMPERIUL
AZERBAIDJAN GEORGIA Marea
Marea
Marea Caspică
Copyright

Desna Seim

Oder

Pesta IMPERIUL

Tisa

Polono-Lituaniană

Granița Regatului Poloniei, 1454 Granița Marelui Ducat al Lituaniei, 1454

Granița estică a Uniunii Polono-Lituaniene, 1634 Granița Uniunii Polono-Lituaniene, 1667–1772

de Uniunea

XVI-XVIII

Sursă: Encyclopaedia of Ukraine, ed. Volodymyr

Husar Struk, vol. IV, University of Toronto Press, Toronto, 1993.

0 150 300 km 0 100 200 mile Stockholm Marea Baltică SUEDIA 20 30 Novgorod 58 54 50 46 30 40 58 54 50 46 Reval ESTONIA Dorpat Riga Toropeț Polatsk Vitebsk Smolensk Minsk Vilnius Varniai Mitava Dineburg N emunas Dvina PRUSIA SILESIA UNGARIA MORAVIA Königsberg Gda ń sk Melborg Kalisz Bug Varșovia Poznan Vistula Sieradz Cracovia Sandomierz Lublin Luțk Navahrudak Lvov Tver Moscova Volga Kaluga Tula Don Orel Kursk Belgorod Harkov PsiolVorskla Doneț Caffa Marea Azov HANATULCRIMEII Marea Neagră Siciul Nou Kodak PoltavaCerkassî Pereiaslav Kiev Pinsk Nijen Cernigov Nipru Ias ¸ i Prut Cetatea Albă Chilia MOLDOVA V AL A HI A TRANSILVANIA Belgrad Buda
OTOMAN (1664) Viena Brno Breslau Bug Nistru Bar Camenița Belz Przemyśl (Peremisl) Bratslav Vinnița Bila Țerkva Jîtomîr Liubeci PripeatBrest Mstislav Ciîhîrîn Drohiczyn RUSIA
Uniunea
, 1582 Li vonia Lituania Polonia
Holm (Chelm) Plock Inowroclaw D u nărea Teritoriile deținute
Polono-Lituaniană în secolele
Kubijovyč şi Danylo

Ucraina căzăcească, cca 1650

Sursa: Mykhailo Hrushevsky, History of

ed. Frank E. Sysyn et. al., vol. IX, bk. 1, Edmonton and Toronto

Institute of Ukrainian Studies Press, 2005.

0 0 200 mile400 km 100 10 0 20 0 300 Brest Königsberg DUCATUL PRUSIEI UNIUNEA POLONO LITUANIANĂLITUANIAVilnius Polatsk Vitebsk O r șa Minsk SluțkMoghilev Smolensk B r iansk 35 ° Moscova 40 ° Riazan Oka Oka Ugra ȚARATUL MOSCOVEI Don Putîvl Lubnî Cerkassî CiîhîrînPereiaslav Kiev Ko r sunHATMANATUL Bug SICINipru Marea Azov HANATUL CRIMEII Caf f a Marea Neagră BalaklavaBahcisarai CIRCAZIENI buKnanoD Done ț Bratslav CernigovNipru Pripeat N av ah r udak Hrodna Bug N e m u nas Torun ´ Varșovia Lublin Marea Baltică Gda ń sk (Danzig) MAZ O VIA Vistula PODLASIA I POLONIA MICĂ IMPERIUL OTOMAN POLONIA MARE SILEZIA MOLDOVA MstislavavaguaD 15 ° 20 ° 25 ° 30 ° 45 ° 55 ° 50 ° 45 ° Sinop T rabzon ( T rebizonda) Kozl o v (Gözle v e) Chilia Varna Istanbul (Constantinopol) DunăreaVALAHIA UNGARIA TRANSILVANIA Buda Dunărea Tisa (Tisa) TERITORII HABSBURGICEPOLONIA Cracovia Belz Lvov RUTENIA PODOLIA Iași Prut ȚuțoraCamenița Nistru Bilhorod (Akkerman, Cetatea Albă)Oceakov (Özü) VOLÎNIA OstrohLuțkVladimir Sian Pynsk (Pinsk) Tura ǔ Graniță de imperiu sau de stat important Granițele Hatmanatului Graniță de ținut autonom sau de stat vasal Granițele Palatinatului Centru administrativ al Palatinatului Alt oraș sau târgiWlsko –Holm –
Ukraine-Rus’,
Canadian

Hatmanatul și teritoriile învecinate în anii 1750

Hatmanatul

UNIUNEA

LITUANIANĂ

Desna

IMPERIUL RUSNipru

CAZACII DIN Harkov

UKRAINA

NOUA SERBIE

CAZACII ZAPOROJENI

Siciul Zaporojean

TĂTARI

Marea Azov

IMPERIUL OTOMAN

Bahcisarai

Marea Neagră

Hatmanatul și teritoriile învecinate în anii 1750

Sursa: Zenon E. Kohut, Russian Centralism and Ukrainian Autonomy: Imperial Absorption of the Hetmanate, 1760s–1830s, Harvard University Press, Cambridge, MA, 1988, p. XIV.

0 100 200 300 km 0 50 100 150 200 mile Starodub Cernigov Nijîn Kiev Pereiaslav Lubnî Poltava Hadeaci Prîlukî
POLONO-
SLAVO-SERBIA Izium Mîrhorod SLOBIDSKAIA

MAREA BALTICĂ

Polatsk Vilnius KaunasKaliningrad (Königsberg)

Vitebsk

Gdańsk (Danzig)

Varșovia

Brest

Cracovia

Bug

GALIȚIA

Lvov

TRANSCARPATIA

VOLÎNIA

Moghilev

Granițe internaționale, 1770 Granițele Lituaniei, 1770 Granițele Ucrainei, 2005

Data intrării în posesia teritoriului

Împărțirile Poloniei

Smolensk BuguldeSudNistru Ros

Pripeat Desna

Jitomir

PODOLIA BUCOVINA

LITUANIA MOLDOVA

Cernigov

Camenița

AUSTRIA BRATSLAV

LUBLIN KIEV IMPERIUL OTOMAN

Teritorii luate în posesie în 1795 Imperiul Austriac Imperiul Rus Imperiul Prusac

Scale 1 : 9,000,000

Sursa: Paul Robert Magocsi, A History of Ukraine: The Land and Its People, University of Toronto Press, Toronto, 2010, nr. 25, p. 319.

kilometri
Luțk
Kiev

Ucraina sovietică

Volodymyr Kubijovyc, Danylo

Ukraine, vol. 5, University of

0 100 20 0 300 km 0 5 0 10 0 150 mile Peremisl Przemyśl Lvov CEHOSLOVACIA UNGARIA Ujhorod 1945 ROMÂNIA Debrețin Cernăuți Drohobici Ternopil1939Luțk Rivne Kovel Holm/ Che ł m POLONIA 1940 Lublin Brest Pinsk Mazyr Korosten RSS BELARUSĂ Jitomir Kiev Cerkassî VinnițaBila Țerkva Hmelnițki Camenița-Podolski Chișinău IașiBălți Galați Ismail OdessaMikolaivKirovograd Herson Uman Pervomaiske Kremenciuk 1920–39 Kryvyi Rih NikopolDniprodjerjinsk Dnipropetrovsk Nova KahovkaMelitopol Sevastopol Simferopol1954 Marea AzovDonețk Mariupol(Jdanov)BerdianskZaporojia Rostov Taganrog Eisk Krasnodar Maikop NovorossiiskPrimorsko- AhtarskMakiivka Horlivka Poltava Sloviansk Kramatorsk Lîsîceansk Stahanov (Kadiivka)Lugansk(Voroșilovgrad) V aluiki Belgorod Harkov Romnî LubnîNijîn Konotop CernigovHomel Novgorod-Siverski Sumî Kursk Voronej RSS UCRAINEANĂ Marea Neagră RSFS RUSĂ RSS Ucraineană în 1920–1939 Încorporarea de teritorii în RSS Ucraineană, 1939 Bucovina de nord, Basarabia de nord și Basarabia de sud, 1940 Transcarpatia 1945 Crimeea 1954 Granițele contemporane ale Ucrainei Frontieră internațională Centru administrativ 1940Nistru Vistula NipruanseD D o n buK na Doneț Nipru RSS MOLDOVENEASCĂ
Sursa:
Husar Struck (editori), Encyclopae dia of
Toronto Press, Toronto, 1993, p. 441.
Herson Zaporojia Simferopol Harkov Tiraspol Horlivka Dnipropetrovsk Donețk Debaltseve Odessa Mariupol Ilovaisk Kiev Mikolaiv Lugansk Novoazovsk BELARU S POLONIA ROMÂNIA SLOVACIA UNGARIA BUL G ARI AMOLDOVA RUSIA Pripeat Bug Dunărea Nistru Prut Nipru Desna Doneț Don Marea NeagrăMarea Azov Crimeea –anexată de Rusia în martie 2014 Teritoriu ocupat de rebeli „Novorusia“ –revendicată de rebelii susținuți de Rusia Conflictul ruso-ucrainean

Probabil că ucrainenii sunt la fel de îndreptățiți să se laude cu ro lul pe care l au avut în schimbarea lumii precum scoțienii sau alte popoare despre care s au scris cărți ce le au susținut pretențiile de a fi modelat cursul istoriei omenirii. În decembrie 1991, în momentul în care cetățenii ucraineni s au dus la vot cu mic, cu mare pentru a-şi ale ge independența, ei au aruncat şi măreața Uniune Sovietică la coşul de gunoi al istoriei. Evenimentele din Ucraina au avut atunci repercusiuni internaționale majore şi au schimbat într-adevăr cursul istoriei: Uniunea Sovietică s-a destrămat la o săptămână de la referendumul ucrainean, iar preşedintele George W.  Bush a decretat victoria decisivă a Occidentului în îndelungatul şi obositorul Război Rece.

Următoarea dată când întregul mapamond a mai văzut Ucraina pe ecranele televizoarelor a fost în noiembrie 2004, când mulțimi de oa meni îmbrăcați în portocaliu au umplut piețele şi străzile Kievului cerând alegeri corecte şi şi-au văzut dorința împlinită. Revoluția Portocalie şi a împrumutat numele unei serii de „revoluții colorate“ care au zguduit regimuri autoritare, din Serbia până în Liban şi din Georgia până în Kîrgîzstan. Revoluțiile colorate nu au schimbat lumea postsovietică, dar au lăsat în urmă o moştenire durabilă şi speranța că această lume avea să se schimbe într-o bună zi. Ucrainenii au reapărut pe ecranele televizoarelor în noiembrie şi decembrie 2013, când au luat din nou cu asalt străzile Kievului, de această dată în sprijinul unor legături mai strân se cu Uniunea Europeană. Într un moment în care entuziasmul față de proiectul european era o pasăre rară printre statele membre ale Uniunii, fervoarea afişată de ucraineni, dispuşi să stea şi să mărşăluiască pe străzi la