Colecție coordonată de Livia Szász de Colecție coordonată
Livia Szász
This translation was kindly supported by the Fund for Central and East European Book Projects, Amsterdam and the Allianz Cultural Foundation, Berlin. Această carte s-a publicat cu sprijinul Fund for Central and East European Book Projects, Amsterdam și Allianz Cultural Foundation, Berlin.
Balcanii BT.indd 1
3/18/2020 4:38:58 PM
Balcanii BT.indd 2
3/18/2020 4:38:58 PM
MISHA GLENNY
BALCANII Naționalism, război și Marile Puteri 1804–2012 Traducere din engleză de Livia Szász
Balcanii BT.indd 3
3/18/2020 4:38:58 PM
Editori: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu Director editorial: Magdalena Mărculescu Redactare: Ondine-Cristina Dascălița Director producţie: Cristian Claudiu Coban Dtp: Carusel Multimedia Corectură: Anca Baciu Oana Apostolescu Parte a prezentei traduceri a fost realizată pe parcursul unei rezidențe la Übersetzerhaus Looren, Elveția, susținută de Looren Translation Fund. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GLENNY, MISHA Balcanii : naţionalism, război şi Marile Puteri 1804-2012 / Misha Glenny ; trad. din engleză de Livia Szász. - Bucureşti : Editura Trei, 2020 Conţine bibliografie. - Index ISBN 978-606-40-0512-0 I. Szász, Livia (trad.) 94
Titlul original: The Balkans. Nationalism. War and Great Powers 1804-2012 Autor: Misha Glenny Copyright © Misha Glenny, 1999, 2012 Copyright © Editura Trei, 2020 pentru prezenta ediţie O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București Tel.: +4 021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
Balcanii BT.indd 4
3/18/2020 4:38:58 PM
Mamei mele și lui Jack pentru tot
Balcanii BT.indd 5
3/18/2020 4:38:58 PM
Balcanii BT.indd 6
3/18/2020 4:38:58 PM
Warkworth. În fața castelului lui Northumberland. Intră Zvonul, pe îmbrăcămintea căruia sunt pictate nenumărate limbi. Zvonul: Fiți doar urechi. Când trâmbițează Zvonul, E-n stare cineva să nu-l asculte? Gonaci făcându-mi vântul, eu vestesc Din răsărit și pân-la soare-apune. Al faptelor din lume început. Pe-aceste limbi atârnă clevetiri. Pe care-le răspândesc în mii de graiuri, Smintind pe mulți cu știri fără temei. Vorbesc de pace-n timp ce-ascunsa vrajbă Rănește lumea, sub al tihnei zâmbet; Și cine altul decât mine, Zvonul, Adună oști și gată apărarea, Când vremea a rămas împovărată, Nu din pricina asprului război, Cum se aude, ci a altui rău? Zavistia, prepusul, bănuiala, Din mine fac o trișcă de copil, Iar miile de capete-ale hidrei Mulțimea schimbătoare și-nvrăjbită, Cu ușurință o deprind. Dar cum Să-mi judec binecunoscutul trup În fața alor mei? Eu sunt aici Olac al biruinței lui King Harry. Acesta-n bătălia de la Shrewsbury, L-a-nvins pe Hotspur și oștirea lui,
Balcanii BT.indd 7
3/18/2020 4:38:58 PM
8
Balcanii: 1804–2012
Stingând în sânge de rebeli văpaia Semeței răzvrătiri. Dar ce mă face Să-ncep cu adevărul? Rostul meu E să vestesc că Monmouth a căzut Lovit de spada nobilului Hotspur, Iar unsul Domnului până-n țărână S-a frânt în fața furiei lui Douglas. Acestea le-am tot vânturat prin târguri, Din Shrewsbury și pân-la ăst castel De piatră colțuroasă, ros de viermi, Unde părintele lui Hotspur zace, De-o boală ce-i cu tâlc. Mereu sosesc Soli frânți de drum, iar oarbele speranțe Din vești pe care prin mine le-au aflat, Mai rele-s ca un rău adevărat.* Prolog la Henric IV, Partea a II-a
* Shakespeare, Henric al IV-lea, traducere de Leon Levițchi, Editura Univers, București, 1985.
Balcanii BT.indd 8
3/18/2020 4:38:58 PM
Cuprins Mulțumiri / 11 Hărți / 13 Introducere / 21 Capitolul 1: O confederație a țărănimii Revoltă și revoluție, 1804–1866 / 27 Capitolul 2: Tărâmul ruinelor Reformă și decădere, 1838–1878 / 94 Capitolul 3: Un labirint conspirații Sudul Balcanilor, 1878–1914 / 159 Capitolul 4: Imperiul iluziilor Nordul Balcanilor, 1878–1914 / 274 Capitolul 5: Casa războaielor Război și pace, 1914–1924 / 333 Capitolul 6: Palatele înșelăciunii Dictaturile regale, 1923–1941 / 419 Capitolul 7: Orașul morților Ocupație, genocid, eliberare, război civil, 1941–1949 / 503 Capitolul 8: Închisorile istoriei Comunism și militarism, 1949–1989 / 571 Capitolul 9: Vârtejul din Balcani Naționalism, război și NATO, 1989–1999 / 663 Epilog: Ușile batante Europa, crimă și criză economică, 1999–2012 / 694
Balcanii BT.indd 9
3/18/2020 4:38:58 PM
Glosar / 740 Note / 742 Bibliografie / 768 Indice / 782
Balcanii BT.indd 10
3/18/2020 4:38:58 PM
Mulțumiri
M
ă întreb uneori dacă m-aș fi pornit să scriu această carte știind cât de multă muncă avea să necesite și ce demers singuratic avea să fie. Prietenii și colegii mi-au fost mereu alături pentru a-mi susține moralul. Mi-am petrecut primul din cei patru ani de scris la acest volum la Woodrow Wilson Center for International Scholars din Washington DC. Le sunt profund recunoscător tuturor celor care mi-au dat o mână de ajutor în această instituție excepțională. Mai ales profesorului John R. Lampe, primul care mi-a sugerat să iau în calcul Wilson Center. Fără ajutorul și încurajările sale, acest volum nici nu ar fi ieșit din fașă. Doresc de asemenea să-i mulțumesc lui Kristin Hunter pentru sprijinul devotat și prietenia pe care mi-a arătat-o pe parcursul șederii mele la Wilson Center. Îmi face o deosebită plăcere să le mulțumesc celor de la Royal Institute of International Affairs pentru susținerea generoasă, iar fostului director al institutului, Sir Timothy Garden, și lui George Joffé pentru încurajări. Profesorul Gale Stokes a citit cu stoicism nenumăratele versiuni ale capitolelor acestei cărți, dându-mi șansa de a profita de pe urma bogatei sale experiențe de istoric specializat în Balcani. Criticile lui aspre au fost de neprețuit și m-au ajutat să-mi concentrez atenția asupra nenumăratelor slăbiciuni pe care sper să fi reușit într-o oarecare măsură să le îndrept. Liam McDowall nu numai că mi-a fost cel mai statornic prieten, dar și o sursă extraordinară de informații și idei, pe care le poți dobândi numai prin ani de experiențe trăite nemijlocit în Balcani. Când m-au încercat momente de mare îndoială, Grenville Byford mi-a arătat că el totuși
Balcanii BT.indd 11
3/18/2020 4:38:59 PM
12
Balcanii: 1804–2012
credea în munca mea. Înțelepciunea și bunăvoința lui m-au ajutat să merg înainte. Pe parcursul ultimilor patru ani, influența liniștitoare a lui Ivan Vejvoda mi-a fost sursă de inspirație și m-a ajutat să navighez prin vâltorile Balcanilor. În discuțiile noastre despre Albania, Fatos Lubonja mi-a împărtășit cunoștințele sale extraordinare. Au existat mulți alții care au citit diferite versiuni ale prezentei lucrări. Următorii mi-au oferit observații valoroase: Keith Brown (care și-a asumat și rolul de bibliotecar de texte rare), profesorul Richard Crampton, Snežana Ćurčić, Aleksa Djilas, Paddy Glenny, Tamara Glenny, Mark Mazower, Milorad Pupovac, profesoara Maria Todorova și Bill Schwarz. Împreună, prin inteligența și cunoștințele lor, au îmbunătățit în mod incomensurabil prezentul volum, iar greșelile rămase îmi aparțin exclusiv. Cele mai sincere mulțumiri lui Herb Okun, Robert Silvers și Susan Woodward. Și, ca de obicei, m-am putut baza pe Imma Palme, Hans Ljung și Braca Grubačić, care m-au ajutat ori de câte ori le-am cerut sprijinul. Melissa Llewelyn-Davies mi-a adus cele mai cuprinzătoare și constructive critici pe parcursul scrierii lucrării. Ea, împreună cu Rosa Curling și Richard Curling m-au tratat cu umor și bună-dispoziție, ajutându-mă să depășesc momentele de presiune puternică. Îi rămân cel mai îndatorat lui Neil Belton, editorul, prietenul și cel mai ferm critic al meu. Abilitatea firească cu care mânuiește instrumentele profesiei sale a dat prezentului volum o coerență de care eu nu aș fi fost în stare. Dacă am încredere în ceea ce am făcut, acest lucru i se datorează exclusiv lui Neil. Mama mea, Juliet Sydenham, nu numai că m-a susținut dincolo de cuvinte, dar și-a adus contribuția și prin extraordinarul ei talent editorial. Am un singur regret în legătură cu acest proiect. M-a ținut mult prea mult timp departe de copiii mei, Miljan, Alexandra și Callum.
Balcanii BT.indd 12
3/18/2020 4:38:59 PM
13
Hărți
Balcanii, 1804
Hărți IMPERIUL AUSTRIAC
Dra
va
Zagreb
CROAȚIA-SLAVONIA
LM
ITALIA
Split
AȚ
IA Ad ria t
București
Vidin
ică
MUNTENEGRU
Niš
ia
ra v
rea
VALAHIA
Belgrad Sarajevo SERBIA Mo
Ma
Brașov Brăila
Sremski Karlovici
BOSNIA
DA
Kikinda
Vukovar
Novi Sad
Sava
Iași
MOLDOVA
Kosovopolje
Kotor
RUMELI
Giurgiu
Sofia
Marea Neagră
Silistra
Dunărea Turnu-Măgurele
Varna
SILISTRA Phillipopolis (Plovdiv) Mar ița Edirne
Istanbul
Salonic Ioannina
Marea Ionică
SICILIA
Larissa
Patras
MORA Tripolis (Pelopones)
CEZAYIR-I Marea Egee LESBOS
BAHR-I Atena
SEFID
Bursa
Izmir
IMPERIUL OTOMAN ANATOLIA
RODOS
Granițele provinciilor otomane
150 mile
CRETA
Districtele de frontieră militară ale Imperiului Austriac
150 km
Pașalâcul Belgrad, 1804 rea
nă
Du
IMPERIUL AUSTRIAC va
Sa
Beograd (Belgrad)
Šabac
Dunărea
g Lji
BOSNIA
Topola
Užice a Drin
PROVINCIA OTOMANĂ RUMELI
Balcanii BT.indd 13
Morava
Orašac
Valjevo
VALAHIA
ra Koluba
Brankovina
Rudnik
Mo
rav
ad
eV est
mile km
3/18/2020 4:38:59 PM
14 14
Balcanii: 1804–2012 Balcanii: 1804–2012
Războiul de Independenţă al Greciei, 1821-30 Serres
MACEDONIA Salonic
IR EP Ioannina
Trikkala
Corfu
RUMELIA Agrapha
Paxos Lefkada
Psara
Termopile
INSULELE IONICE
Missolonghi
Kefalonia
Atena
Mykonos
PELOPONES
Zakynthos
MAN
I
Tripolis
Navarino
Marea Ionică
Nafplion Spetsai
Hydra
Methoni
mile km
Bosnia și Herţegovina, 1850–2, 1875 mile
AUSTRO-UNGARIA
km
Zagreb
Banja Luka Bihać Travnik
Doboj Tuzla
Sava
Zvornik
BOSNIA
Sarajevo
Belgrad
SERBIA
Mostar
HERŢEGOVINA
Nevesinje Stolac
SANGEACUL NOVI PAZAR
MUNTENEGRU Graniţe internaţionale, 1877
Shkodër (Scutari)
Graniţe ale regatelor şi principatelor Graniţe ale unităţilor administrative otomane Capitale ale unităţilor administrative otomane
Balcanii BT.indd 14
3/18/2020 4:38:59 PM
Granițele statale propuse de Tratatul de la San Stefano, 1878
SICILIA
Marea Ionică
Cetinje Scutari Skopje
Niš
GRECIA
Ioannina
București
ROMÂNIA
Atena
Marea Egee
rea
Dună
TRACIA
BULGARIA
Plevna
Batak
Sofia
Salonic
MACEDONIA
SERBIA
Belgrad
SANGEACUL NOVI-PAZAR MUNTENEGRU
Sarajevo
BOSNIA-HERȚEGOVINA
Sava
AUSTRO-UNGARIA
IA
Balcanii BT.indd 15 ALBAN
ITALIA
Kupa
Dardanele
Tratatul de la San Stefano, 1878
Istanbul
km
mile
IMPERIUL OTOMAN
Bursa
San Stefano (Yesilköy)
Marea Neagră
Hărți Hărți 15 15
3/18/2020 4:38:59 PM
Kupa
IA
Marea Adriatică
Sava
Marea Ionică
Vlorë
Debar
TESALIA 1881
Kastoria
CRETA
Atena
Strumica Serres
Gorna
Ruse
Marea Egee
TRACIA
Giumaia
Plovdiv
RUMELIA DE EST
BULGARIA
București
Dunărea
MACEDONIA
Sofia
Slivnica
Pirot
GRECIA
Skopje Kruševo Bitola Resen
Prizren
MUNTENEGRU
SERBIA
Belgrad
SANGEACUL NOVI PAZAR
Cetinje Antivari Ulquin
Sarajevo
BOSNIAHERȚEGOVINA
Bosanski Šamac
AUSTRO-UNGARIA
Tratatul de la Berlin, 1878
OGE
A
Smirna
Istanbul
Marea Neagră
km
mile
IMPERIUL OTOMAN
Dardanele
Varna
DOBR
Balcanii BT.indd 16 AȚ
SICILIA
LM
Noile granițe statale convenite la Berlin
ITALIA
DA
ALBANIA
16 16 Balcanii: 1804–2012 Balcanii: 1804–2012
EPI R
3/18/2020 4:39:00 PM
17 17
Hărți Hărți
Războiaele Balcanice: Croația și Bosnia ROMÂNIA
BOSNIAHEȚEGOVINA Doboj
MA
L DA
Dunărea
SERBIA Kuršumlija Kosovo
Mostar
Marea Adriatică
București
Belgrad
Zenica Sarajevo
ȚIA
ITALIA
AUSTRO-UNGARIA
Prokuplje
MUNTENEGRU Cetinje Lacul Scutari
EA
Zagreb Bjelovar Sisak Bosanski Kupa Banja Brod Bosanski Luka Sava Novi
D OB R OG
Rijeka (Fiume)
Marea Neagră
BULGARIA
Sofia
Marița Lozengrad Edirne (Adrianopol) Kumanovo Babaeski Lüle Burgas Bosfor ALBANIA MAC TRACIA Çatalca Durrës Bitola EDONIA Kavala Istanbul ar rd Va
Shkodër Skopje (Scutari)
IP LL
Dardanele
GA
CORFU
Ioannina
Marea Egee
GRECIA
Marea Ionică
Marea Marmara
OL I
Salonic
IMPERIUL OTOMAN
LO
PE
Atena
S
NE
PO
Granițe internaționale, 1913 Granițele Regatului Ungariei Granițele provinciilor austriece Linia de demarcație după Primul Război Balcanic, aprilie 1913 Granița bulgaro-otomană stabilită prin Tratatul de la Londra, 30 mai 1913
mile
CRETA km
Primul Război Mondial
Marea Adriatică
ITALIA
SERBIA
Niš Kosovopolje
EA
VALAHIA Ploiești București
ROG
Târgu Jiu
Marea Neagră
DOB
Kragujevac
BIA
A DOV
ROMÂNIA
Belgrad Šabac Zemun
ARA
MOL
AUSTRO-UNGARIA
Câmpia Mačva Krupanj Kolubara a Sarajevo Drin
BAS
Iași
Dunărea
BULGARIA
Sofia Radomir Skopje Vardar Gradsko MA Dobro Polje Dürres CE D ALBANIA Bitola ON IA Salonic
I
OL
IP LL
Ari Burnu
Bosfor
Istanbul
GA
Dardanele CORFU
GRECIA
Marea Ionică
Marea Egee
IMPERIUL OTOMAN
Atena
Granițe internaționale, 1914 Linia frontului, decembrie 1914 Linia frontului, decembrie 1915 Linia frontului, august-septembrie 1916 Linia armistițiului, 1917
Balcanii BT.indd 17
Puterile Centrale, 1915 Puteri externe, 1917 Puteri neutre
mile km
3/18/2020 4:39:00 PM
18 18
Balcanii: 1804–2012 Balcanii: 1804–2012
Balcanii și Conferința de Pace de la Paris AUSTRIA Bolzano Trento
Ljubljana Zagreb Trieste
Veneția
IUGOSLAVIA
Zadar
Split
Roma
Ploiești București
Belgrad Vidin
Sarajevo BOSNIAHERȚEGOVINA
Marea Adriatică
Dunărea
Niš
MUNTENEGRU
Sofia
Skopje
Korçë Vlorë
BULGARIA
Varna
Marea Neagră
Bosfor
ar
ALBANIA
MAC
Ruse
Plovdiv
rd Va
Tirana
Chișinău
ROMÂNIA
Timișoara
Rijeka
CRES
ITALIA
Iași
Cluj
EDO
Salonic
NIA
Ankara Dardanele
Ioannina
Marea Egee
Marea Ionică
Eskișehir
TURCIA Izmir (Smirna)
Atena
GRECIA
Antalya
Granițe internaționale, 1923
mile km
Balcanii BT.indd 18
3/18/2020 4:39:00 PM
19 19
Hărți Hărți
Balcanii sub influența nazistă Budapesta
UNGARIA Rijeka
Zagreb Glina Sa va
Oradea (Nagyvárad) Cluj (Kolozsvár)
Iași
Chișinău Odessa
ROMÂNIA
Đakovo Jasenovac
Kladovo Zemun Ploiești (Cladova) Belgrad București CROAȚIA Višegrad Šabac Gornji Milanovac Kragijevac Pale Ravna Gora Kraljevo Sarajevo Užice SERBIA Split Foča Lom Dunărea MUNTENEGRU KO SO Dubrovnik VO Sofia Cetinje Marița Marea Skopje Kiustendil Plovdiv Va Adriatică Edirne MA rda Gorna Giumaia CE r Tirana Xanthi Istanbul DO N IA Pogradec Bitola THASOS Korçë
Stara Gradiska Zadar
ITALIA
BULGARIA
ALBANIA
Konitsa CORFU
Marea Ionică SICILIA
Granițe internaționale, noiembrie 1942
Preveza
Ioannina
GRECIA
Marea Egee
Marea Neagră
Bosfor
Dardanele
Sperkhias
TURCIA Izmir
Atena
Heraklion CRETA
mile km
Balcanii BT.indd 19
3/18/2020 4:39:00 PM
20 20
Balcanii: 1804–2012 Balcanii: 1804–2012
Balcanii, 1945-89 Viena
AUSTRIA Nova Gorica Trieste Veneția
Debrețin
Budapesta
UNGARIA Ljubljana Zagreb Sisak SLA VO Rijeka NIA CROAȚIA Velika Kladuša Cazin Bihać BOSNIAZadar HERȚEGOVINA Sarajevo
ROMÂNIA Brașov București
Marea Neagră
BULGARIA
KOSOVO Sofia Priština Lezhë Skopje Plovdiv MACEDONIA Tirana Salonic
Marea Adriatică
Constanța
BIA
IA
SER
Belgrad
LAV
MUNTENEGRU
Korčula
Odessa
Târgu Jiu
OS
Roma
Timișoara
VOIVODINA
IUG
ITALIA
Iași
Cluj
Szeged
ALBANIA Vlorë
Edirne Istanbul
Muntele Grammos
Bosfor
Dardanele
GRECIA
Marea Egee
TURCIA
Marea Ionică Atena
SICILIA
66. Granițe internaționale, 1947
mile
67. Granițele republicilor și regiunilor autonome din Iugoslavia
CRETA
km
Fosta Iugoslavie, 1999 SLOVENIA
UNGARIA
Maribor
Subotica
Zagreb
Ljubljana
Osijek
Novi Sad
Banja Luka
Belgrad
BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA
Split
Marea Adriatică Roma
ROMÂNIA
VOIVODINA
CROAȚIA
Rijeka
București Kragujevac
IUGOSLAVIA
Sarajevo MUNTENEGRU
KOSOVO
Podgorica
Priština
ITALIA Tirana
Niš
Varna Sofia
Skopje Tetovo MACEDONIA Strumica
ALBANIA
Balcanii BT.indd 20
MOLDO UC VA RA INA
Budapesta
AUSTRIA
Ohrid
GRECIA
Salonic
BULGARIA
Marea Neagră
Istanbul
Marea Egee
Marea Marmara
TURCIA
3/18/2020 4:39:00 PM
Introducere
„K
osovo se află în pragul Europei“, comunica prim-ministrul britanic Tony Blair publicului său la începutul lunii aprilie 1999. Cu toate acestea, niciun geograf nu ar considera că provincia Kosovo și regiunile învecinate ar face parte din Asia. Dacă nu e în Europa, și nici în Asia, atunci unde exact se află Peninsula Balcanică? Poate că Blair a fost influențat de romanul lui Bram Stoker, Dracula, în care Balcanii se aflau „în centrul tuturor vârtejurilor imaginației“, unde „se adunau toate superstițiile cunoscute în lume“. Decenii la rând, lumea occidentală s-a uitat la aceste teritorii ca la o zonă neclar cartografiată, care separa atent-orânduitele civilizații europene de haosul Orientului. Limbajul folosit de observatori în zilele de astăzi este mai puțin romantic, dar sentimentele care alienează și mitizează Balcanii persistă. De fapt, lumea a adoptat relativ recent, începând cu secolul al XX-lea, derivatele acestui nume, precum adjectivul „balcanic“ sau substantivul „balcanizare“, ca termeni peiorativi. Dacă cineva are o „mentalitate balcanică“, de exemplu, acest lucru înseamnă că persoana respectivă este predispusă să înșele, să exagereze și să nu prezinte încredere. În 1989, când a început procesul de destrămare a Iugoslaviei, generalizările referitoare la popoarele din această regiune și istoriile lor au început să fie răspândite chiar de organizațiile de presă care hotărâseră cu mult timp în urmă să se abțină de la folosirea unor clișee asemănătoare când era vorba de reportaje din Africa, Orientul Mijlociu sau China. Se pare că Balcanii se bucură de o dispensă specială de la regulile care interzic stereotipurile.
Balcanii BT.indd 21
3/18/2020 4:39:00 PM