Page 1

De la joaca la practica - preBT 01.indd 1

30-Aug-16 17:43:40


Marcia L. Nell și Walter F. Drew În colaborare cu Deborah E. Bush

De la joc la învățare Cum folosim jocul didactic în educația timpurie

Traducere din engleză de Rodica Abrudan

De la joaca la practica - preBT 01.indd 3

30-Aug-16 17:43:40


Editori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MĂRCULESCU Redactor: VICTOR POPESCU Coperta: DANIEL TOMA FOTO COPERTĂ: © LOSTFLOWER | DREAMSTIME.COM — VECTOR SET OF KINDERGARTEN IMAGES PHOTO Director producţie: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Dtp: RĂZVAN NASEA Corectură: DUȘA UDREA MARIA MUȘUROIU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NELL, MARCIA L. De la joc la învățare : cum folosim jocul didactic în educația timpurie / Marcia L. Nell şi Walter F. Drew în colaborare cu Deborah E. Bush ; trad.: Rodica Abrudan. - Bucureşti : Editura Trei, 2016 Conţine bibliografie ISBN 978-606-719-826-3 I. Drew, Walter F. II. Bush, Deborah E. III. Abrudan, Rodica (trad.) 371.382 Titlul original: From Play to Practice. Connecting Teachers’ Play to Children’s Learning Autori: Marcia L. Nell şi Walter F. Drew, în colaborare cu Deborah E. Bush Copyright © 2013 by the National Association for the Education of Young Children. Photos copyright © by Walter F. Drew Copyright © Editura Trei, 2016 pentru prezenta ediție O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20 e‑mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

ISBN: 978-606-719-826-3

De la joaca la practica - preBT 01.indd 4

30-Aug-16 17:43:40


Cuprins 9

Cuvânt‑înainte

21 28 29 31 32

Capitolul  1. Introducere Capitolul  2. Copiii și adulții, învățarea și jocul Importanța jocului pentru copii și adulți Ce este jocul autoactiv? Șapte principii ale jocului autoactiv pentru adulți Principiul 1 Principiul 2 Principiul 3 Principiul 4 Principiul 5 Principiul 6 Principiul 7 Scurtă prezentare a teoriilor despre joc Friedrich Fröbel (1782–1852) Lev Vîgoțki (1896–1934) Jean Piaget (1896–1980) Brian Sutton‑Smith Stuart Brown Beneficiile jocului pentru copii Dezvoltarea fizică Dezvoltarea cognitivă

33 34 35 36 37 38 40 42 42 44 46 48 49 52 53 53

De la joc la învățare § Cuprins

De la joaca la practica - preBT 01.indd 5

30-Aug-16 17:43:40


6

58 61 63 65 67 67 68 69 70 72 73 75 76 79 82 85 87 87 88 89 90 97 100 103 105 106 107 109 110 116 118

Dezvoltarea lingvistică și alfabetizarea Dezvoltarea socială și emoțională Concluzie Capitolul  3. Cum stimulează jocul creativitatea la nivel de educație Cercetătorii creativității J.P. Guilford (1897–1987) Joan Erikson (1902–1997) Mihaly Csikszentmihalyi Erik Erikson (1902–1994) Creativitatea, artele și învățarea Descătușarea intuiției Calea spre o viziune coerentă asupra lumii Resuscitarea energiei creative prin joc Creativitatea în practica profesională Transformarea educației prin practica profesională Capitolul  4. Elemente esențiale ale procesului jocului deliberat Pregătirea cadrului Mediul și atmosfera Materiale cu variate posibilități de folosire Experiența atelierului de joc Jocul solitar (individual) Jocul interactiv Asocierea jocului deliberat cu științele, matematica și comunicarea Concluzie Capitolul  5. Rolul instructorului Instructorul intuitiv Calitățile unui instructor Rolul instructorului în timpul atelierului de joc Jocul solitar (individual) Jocul în grup Așteptați‑vă la răspunsuri intuitive

MARCIA L. NELL și WALTER F. DREW

De la joaca la practica - preBT 01.indd 6

30-Aug-16 17:43:40


124 125 127 130 135 136 147 152 152 158 160 161 162 166 171 172 174 175 176 179 180

Capitolul  6. Legătura dintre practica didactică și experiența jocului Imersarea activă în joc și învățarea Învățarea experiențială Puterea jocului: transformare, integrare și sentimentul de putere Jocul și forța interioară O aventură didactică: experiența ludică a unei educatoare Capitolul  7. Jocul deliberat în învățământul superior: studii de caz Experiențele de joc în programele de licență Seminarul urban: Philadelphia — vara lui 2010 și 2011 Cursul de experiențe creative pentru vârsta mică Avantajele experienței de joc pentru viitorii educatori Jocul deliberat în programele postuniversitare Arta în educație: Cursul de vară de educație timpurie de la Universitatea Muskingum (ECSTI) Școala de vară de la Universitatea Millersville dedicată educației timpurii Beneficiile jocului nestructurat pentru licențiații în pedagogie Concluzie Capitolul  8. Depășirea barierelor în utilizarea jocului ca instrument de învățare Bariere culturale în calea jocului Percepția educatorilor cu privire la barierele în calea jocului Susținerea necesară Educarea părinților cu privire la importanța jocului

7

De la joc la învățare § Cuprins

De la joaca la practica - preBT 01.indd 7

30-Aug-16 17:43:40


8

183 188 189 194 195 198 204 205 208 210 211 211 212 212 216 217 217 219 221 222 225 237 239 242 243

Promovarea jocului Capitolul  9. Construirea de parteneriate comunitare pentru a întări educația din copilăria timpurie: exemple de caz Centrele de resurse refolosibile Utilizarea materialelor cu variate posibilități de folosire Păreri despre materiale Importanța jocului în dezvoltarea umană — modelul de formare „Head Start“ Școala Hawken, Lyndhurst, Ohio Muzeul de marmură al copiilor din Raleigh, Carolina de Nord Programul de mentorat realizat de adolescenți de la clubul Key Kiwanis Concluzie Capitolul  10. Apel la acțiune Motive pentru a promova jocul Promovarea jocului Povestea din Pittsburgh Povestea Școlii Hawken Povestea din California Povestea din Phoenix, Arizona Recomandări din raportul executiv De ce să promovăm jocul? Motivarea pentru autoactualizare Bibliografie Anexe Anexa A. Articole utile Anexa B. Filme pe YouTube/media despre materiale cu variate posibilități de folosire și ateliere de lucru de joc Anexa C. Perspectiva noastră asupra spațiului de joc

MARCIA L. NELL și WALTER F. DREW

De la joaca la practica - preBT 01.indd 8

30-Aug-16 17:43:40


Cuvânt‑înainte De ce este această carte atât de importantă azi? Acum și în trecut, jocul a fost adesea considerat ca o activitate neserioasă, uneori fiind văzută chiar ca nereligioasă sau păcătoasă. Una din‑ tre temele constante de‑a lungul istoriei teoriilor jocului — și al discuțiilor legate de relația dintre joc și educație — este ideea că valoarea jocului pentru învățare scade pe măsură ce copilul crește. Adesea uităm că jocul este una dintre căile cele mai natu‑ rale prin care oamenii învață. În programa noastră, jocul face loc „sarcinilor“, pe măsură ce copilul își dezvoltă aptitudinile și abilitatea de a conceptualiza. Adulții insistă atât de mult asu‑ pra învățării, încât timpul alocat jocului și avantajele creative și recreative pe care acesta le oferă sunt adesea scăpate din vedere. Am observat că toată lumea, în diferite etape ale vieții, învață din joc și devine mai energică prin acesta. Se pare că fiecare generație pierde și apoi descoperă sau regăsește jocul. Trebuie să învățăm iar că jocul le permite copi‑ ilor, ca și adulților, să învețe și să interacționeze într‑un mod pozitiv. Jocul trebuie să fie permanent și este un element central în creșterea și dezvoltarea ființei umane în toate etapele vieții. La intervale relativ regulate, folosim rezultatele noilor cercetări și ale noilor feluri de joacă. Și, tot la intervale regulate, ne grăbim să

De la joc la învățare § Cuvânt‑înainte

De la joaca la practica - preBT 01.indd 9

30-Aug-16 17:43:40


10

ne întoarcem și să refundamentăm conceptele care stau la baza jocului, o componentă extrem de naturală a dezvoltării umane.­ Această carte ne poartă încă o dată pe drumul descoperirii jocului. Ne amintește de importanța anumitor caracteristici ale jocului în creșterea și dezvoltarea copiilor. E evident pentru toată lumea, nu numai pentru educatori și specialiștii din domeniul dezvoltării copilului, că jocul și lipsa lui au implicații importan‑ te în creșterea și dezvoltarea copiilor. Aceste implicații includ: • Eliminarea pauzelor de recreere și legătura cu obezitatea crescută la copii • Experiențele de joc ale copiilor bilingvi și influența asupra dezvoltării vorbirii • Stimularea prin joc a bebelușilor și efectul acesteia asupra dezvoltării creierului • Jocul didactic și pierderea contactului cu natura, care facilita descoperirea și explorarea • Efectele calculatorului și mercantilismului asupra „privatiză‑ rii“ jocului. Ce mesaj unic (sau nou) transmite cartea aceasta? Autorii acestei cărți sunt de părere că jocul autoactiv (nestructurat, prac‑ tic) este un proces de învățare naturală, care asigură individului, fie el copil sau adult, o semnificație totală și o învățare profun‑ dă. Autorii au studiat atent rezultatele cercetărilor care susțin că jocul promovează învățarea și dezvoltarea afectivă. Pasiunea demonstrată de autori în a ne face să înțelegem ce este jocul autoactiv și pasiunea dovedită în scrierea aceastei cărți izvorăsc din experiența lor plină de succes și din modul lor de a înțelege arta jocului la copii și adulți. Prin exemplificările din

MARCIA L. NELL și WALTER F. DREW

De la joaca la practica - preBT 01.indd 10

30-Aug-16 17:43:40


această carte, modelul jocului autoactiv devine viu — veți vedea jocul prezentat din nou, așa cum este el în realitate, o experiență care te transformă pozitiv. Această carte ne reamintește că procesul jocului autoactiv este unul pe care îl putem experimenta cu toții. Prin el, ajun‑ gem să cunoaștem teoria jocului. Ajungem în legătură cu copi‑ lul din noi. Devenim mai capabili să analizăm și să identificăm obstacolele din calea jocului, pe care le putem întâlni în calita‑ te de profesori, directori, factori de decizie politică sau părinți. Și, dacă noi, adulții, îl experimentăm în mod intenționat, cu cât putem îmbogăți mediul de învățare pentru copiii de vâr‑ stă preșcolară și cu cât mai semnificativă și captivantă poate să devină învățarea pentru ei? Autorii folosesc experiențele lor de succes și ceea ce au învățat prin participarea colaborativă la Institutul de educație autoactivă (www.ISAEplay.org); la Forumul pentru Joc, Politici Educaționale și Activități Preferate (din cadrul NAEYC — The National Association for the Education of Young Children; la diferite filiale locale și din alte state; și la Asociația pentru Resurse Refolosibile. În ultimii trei ani, modelul de educație autoactivă a fost testat la conferințe NAEYC naționale și loca‑ le și a fost adoptat de către 12 filiale NAEYC din diferite state. Subliniez acest lucru, deoarece este un model de succes, care a produs schimbări în cercetarea și practica actuală în numeroa‑ se state americane. Este, de asemenea, un model care poate fi ușor reprodus de profesori, pentru a‑i implica pe elevi și părinți, pe cei din domeniul administrativ, pe formatori și pe profesorii universitari, pentru a facilita dezvoltarea profesională a educa‑ torilor; modelul poate fi folosit și de către filialele NAEYC (de stat și locale), dar și de părinți, de cei din domeniul îngrijirii

11

De la joc la învățare § Cuvânt‑înainte

De la joaca la practica - preBT 01.indd 11

30-Aug-16 17:43:40


12

copilului, de organizații de dezvoltare comunitară și de factorii de decizie din educație. Am participat cu bucurie la ateliere de joc autoactiv și le cunosc valoarea. Este un model distractiv de încercat. Oferă perspective noi, generând idei legate de rezultatele jocului asu‑ pra învățării. Este o metodă bună de a ajunge la părinți și la cei care iau decizii educaționale, oferind în mod constant și previ‑ zibil rezultate pozitive. Citind și înțelegând aceste lucruri, așa cum sunt prezentate în această carte, este un lucru, dar să le faci efectiv — să te implici în proces, să te cufunzi în joc, să reflec‑ tezi conștient asupra experienței personale — este ceva ce îți va influența pozitiv rolul jucat în educația copilului și întreaga percepție asupra vieții. Fie ca această carte să vă inspire să vă jucați și, jucându‑vă, să învățați și să vă dezvoltați, astfel încât și copiii să‑și sporească în mod natural cunoașterea plină de sens și înțelepciunea. Edgar Klugman — doctor în educație. Prof. emerit, Colegiul Wheelock 28 august 2012

MARCIA L. NELL și WALTER F. DREW

De la joaca la practica - preBT 01.indd 12

30-Aug-16 17:43:41


Așa cum explică autorii acestei cărți, un atelier pe tema jocului autonom pentru adulți începe cu aceste instrucțiuni: „Nu vorbiți“. Cum se explică acest lucru? Adulții vorbesc în permanență. Profesorii vorbesc mai mult decât ceilalți. Mulți profesori cred că predau atunci când vorbesc (sau că asta cred superiorii lor, chiar dacă dascălii știu că asta nu e adevărat). Majoritatea atelierelor și cursurilor de formare pentru profe‑ sori încep cu cuvinte, toată lumea stând politicos și ascultând. (Adulții știu foarte bine să stea liniștiți.) Ele nu încep cu partea fizică a lumii. Copiii mici nu se pricep să stea liniștiți, așa că îi lăsăm să se joace cu lucruri palpabile până când începe lecția. Adulții au nevoie de exercițiu pentru a‑și aminti ce înseamnă să fii un copil care învață. De‑a lungul timpului am participat la multe dintre ateliere‑ le de lucru ale autorilor, de câte ori am putut. Atelierele sunt experiențele de joc ale adulților, care ne solicită atenția față de lumea fizică. Acesta este de fapt locul unde începe învățarea la copii — cu explorarea propriului corp și a ce pot face, precum și a lucrurilor din jurul lor: Ce e asta? La ce se folosește? Ce pot să fac cu ea?

De la joc la învățare § Cuvânt‑înainte

De la joaca la practica - preBT 01.indd 13

30-Aug-16 17:43:41


14

Teoreticianul cognitivist Jean Piaget a identificat trei tipuri de cunoaștere care se dobândesc în această etapă de dezvolta‑ re: fizică, socială și logică. Cunoștințele fizice se dobândesc prin interacțiunea cu propriul corp și cu materiale. Bebelușii sunt foarte motivați să le exploreze pe amândouă: Ce pot să fac? Ce e asta? Adulții au interiorizat majoritatea acestor cunoștințe — dar le tematizează iarăși când întâlnesc ceva nou și neașteptat și sunt stimulați din nou să exploreze. Cunoașterea socială e ceea ce învățăm din comunitatea umană — toate lucrurile ce trebuie memorate, regulile care ne țin împreună, limbile pe care le vorbim. Aceste lucruri se învață prin imitație și prin învățare pe de rost. Ele se învață de la cine‑ va care știe mai multe decât noi — poate un profesor care trans‑ mite ceea ce societatea noastră știe deja. Această cunoaștere este prima dată descoperită și apoi transmisă. Posesorii cunoașterii sociale hotărăsc cum s‑o transmită. Ei dețin puterea și ne testea‑ ză să vadă dacă le respectăm regulile. Dacă învățăm o activitate complicată, cum ar fi o strate‑ gie sau tehnică didactică, e poate o variantă utilă să o memo‑ răm prima dată ca și cunoaștere socială. (Profesorii tineri zic uneori:­ „Spune‑mi cum să fac asta. Nu am nici timpul, nici energia să descopăr singur și sunt prea multe informații“.) Dar aceasta este doar o soluție temporară. Până la urmă va fi nevo‑ ie de soluționarea problemei și atunci va trebui să gândim în mod logic. Cunoașterea logică se realizează atunci când cel care învață se gândește la experiența avută. Dacă vă gândiți la modul în care copiii mici învață o limbă, vă dați seama că, la început, o învață prin imitație. Apoi ajung să se încurce și apoi încep să

MARCIA L. NELL și WALTER F. DREW

De la joaca la practica - preBT 01.indd 14

30-Aug-16 17:43:41


inventeze reguli de gramatică; doar în acest moment încep să înțeleagă cu adevărat limba și să se joace cu ea, ca să vadă ce pot face cu ea. Cunoașterea fizică, având o natură intuitivă, și cunoașterea logică se bazează pe raționament, îi sunt individului mai utile decât cunoașterea socială, atunci când e vorba de a fi competent, de a putea să facă numeroase lucruri și să ia decizii. Cunoașterea fizică și logică conferă putere atât indivizilor, cât și grupurilor care nu ar putea altfel avea acces la putere. Și amândouă se învață prin joc.

15

Sarcina de dezvoltare cea mai importantă pentru preșcolari este să stăpânească jocul. Un motiv este că sunt gata pen‑ tru el — e cel mai bun lucru pe care îl pot face —, iar celălalt motiv este că nu vor mai avea niciodată timp suficient să se mai joace, deoarece mai apoi cineva îi va ține în frâu și le va preda cunoștințe sociale, îi va face să se comporte în mod responsabil ca să ajute la dezvoltarea societății. Jocul începe cu lucruri—obiecte pe care pui mâna. Așa cum spunea Hawkins, „contribuția profesorului la joc începe întot‑ deauna cu mediul fizic, cu aranjarea scenei. Din punctul de vedere al dezvoltării, mai întâi vine cunoașterea fizică. Copiii au nevoie de lucrurile fizice din lume, de obiectul de acolo pe care Eu și Tu îl considerăm interesant“ (2002, 52). Adultul are un rol important în a asigura condițiile de joc prin furnizarea obiectelor, materialelor și a lucrurilor pe care copiii le folosesc pentru joc. „Depinde de adulți să asigure spațiu suficient, mate‑ riale suficiente și timp suficient, aranjând decorul în așa fel încât jocul să poată avea loc“ (Jones & Reynolds 2011, 21).

De la joc la învățare § Cuvânt‑înainte

De la joaca la practica - preBT 01.indd 15

30-Aug-16 17:43:41


16

Dar de unde vin toate lucrurile acestea? Toții copiii de vâr‑ stă mică au jucării specifice lor, dar unele jucării stimulează mai mult imaginația și dorința de a experimenta decât altele. Unele grădinițe asigură o rezervă generoasă de rechizite și materiale cu care copiii pot lucra — creioane și markere, lut și acuarele, apă și găleți. Unele grădinițe au o regulă: de a include elemen‑ te din natură — nisip, pietre, scoici, conuri — și chiar anima‑ le sălbatice. Unele folosesc creativ­ materialele reutilizabile pro‑ venite din fabrici și firme (sunt multe de acest fel în atelierele descrise în această carte). Copiii și adulții învață împreună prin explorarea ludică a „sutelor­ de limbi“ în care se pot reprezenta experiențele (Edward et al. 1998). Spre deosebire de jucăriile obișnuite, multe dintre obiectele oferite în cadrul atelierelor de joc autoactiv pentru adulți sunt surprinzătoare — nu sunt lucruri pe care le vedem zi de zi. Atelierele descrise în această carte cuprind, în măsură tot mai mare, materiale reciclate, care se folosesc pentru învățarea prac‑ tică a unor materii cum ar fi știința, matematica și arta, precum și pentru a învăța prin joc la toate vârstele. Atelierele de lucru pe tema jocului au apărut din grija față de mediu (atât cel natu‑ ral, cât și cel construit), precum și din convingerea că învățarea activă este cel mai important tip de învățare. Așa cum arată atât de bine Topal și Gandini (1999), materia‑ lele reciclabile, cum sunt cele din producție, „pot fi niște lucruri minunate“. Astfel de articole apar rareori în viața noastră de zi cu zi. Orice obiect din natură este, probabil, familiar unui bota‑ nist, dar nu și celor mai mulți dintre noi. Am adus odată niște conuri mari de pin ponderosa ca material de joc la o conferință națională din California de Sud, și una dintre participante m‑a

MARCIA L. NELL și WALTER F. DREW

De la joaca la practica - preBT 01.indd 16

30-Aug-16 17:43:41


rugat să i le dau să le ia la Boston. Nu văzuse niciodată conuri de acest fel și voia să le arate copiilor.

17

Adesea, adulții nu pot să se joace. Această carte ne provoa‑ că să redescoperim jocul cu lucruri și să‑i facă pe cei care o citesc să înțeleagă modul în care copiii învață prin reflectarea asupra propriei experiențe de joc. Eu înțeleg jocul ca fiind întotdeauna autonom. Când notam niște idei despre jocul care te face mai deștept, Renatta Cooper și cu mine am inventat, în joacă, aceste definiții de tip dicționar, pentru a reflecta asupra condițiilor educației la vârsta preșcolară de la începutul secolului XXI. a se juca vb. reflexiv. A alege ce faci, a face și a te bucura. inteligent, adj. Optimist și creativ în fața necunoscutului. (Jones & Cooper 2006, viii). Copiii devin mai inteligenți prin joc și adulții rămân inteli­ genți prin joc. E important ca profesorul sau părintele să fie „optimist și creativ în fața necunoscutului“, deoarece rezultate‑ le predării și creșterii copilului nu pot fi niciodată prevăzute cu exactitate. Când ne întrebăm „Ce se întâmplă dacă fac asta?“, nu știm precis ce se va întâmpla. Unele jocuri au loc în imaginație, în mintea noastră. Unele jocuri se produc prin conversație — prin imaginația comună. Dar jocul cu materiale — lucruri din lumea fizică — ne ancorează în realitate, indiferent că avem 3 sau 43 de ani. E vorba de acea „materie“ care asigură acel „ceva“ care e la baza relațiilor sociale și a construirii sociale a cunoașterii. Educatorul David Hawkins

De la joc la învățare § Cuvânt‑înainte

De la joaca la practica - preBT 01.indd 17

30-Aug-16 17:43:41


18

explică: „Te dezvolți ca om incluzând informațiile combinate provenite din lumea naturală și din lucrurile pe care numai alți oameni ți le pot oferi în educația ta“ (2002, 54). Toate limbajele folosite de oameni — artele, materialele, matematica, scrierea și vorbirea — sunt explorate, exersate și experimentate cu măiestrie de către copiii care au șansa de a se juca. Apoi sunt folosite pentru a alcătui cunoștințe logice. Cunoașterea logică implică relația dintre lucruri și testarea ipo‑ tezelor: Ce o să se întâmple dacă fac asta? Pentru a crește bine, copiii au nevoie să dobândească atât cunoștințe fizice, cât și logi‑ ce. Ambele sunt obținute prin joc. Ele nu se dobândesc în niciun alt fel. Jocul nu este doar distracție. E dobândirea de deprinderi fizice și de gândire. În copilărie jocul este spontan. Te joci cu ceva acum, dar dacă vrei să dobândești competențe, trebuie să continui să te joci și când crești. Deși de puțină vreme pe lume, copiii știu asta. Nouă, adulților, e poate nevoie să ni se amin‑ tească acest lucru. Atelierele de joc sunt o modalitate minunată de a ni‑l reaminti. La aceste ateliere, participanților li se cere să facă lucruri, dar și să reflecteze. Reflectarea este un proces de reprezentare a activității proprii, de a pune deoparte ce ai făcut și de a te întoarce ca să gândești și să aprofundezi. Reflectăm desenând, scriind, cântând și vorbind — și incluzându‑i și pe alții în gândi‑ rea noastră, pentru a ajunge la un sens și mai profund. Această carte cuprinde multe exemple de reacție a participanților, în care cei care se joacă ne povestesc experiențele pe care le‑au avut.

MARCIA L. NELL și WALTER F. DREW

De la joaca la practica - preBT 01.indd 18

30-Aug-16 17:43:41


Ele ne fac să ne gândim la asemănările și diferențele dintre noi. Reflecțiile mele legate de prima mea experiență cu unul dintre aceste medii de joc sunt prezentate în Capitolul 9. Și acela chiar a fost un joc activ!

19

Elizabeth Jones Colegiul Pacific Oaks 25 august 2012

De la joc la învățare § Cuvânt‑înainte

De la joaca la practica - preBT 01.indd 19

30-Aug-16 17:43:41


De la joaca la practica - preBT 01.indd 20

30-Aug-16 17:43:41


CAPITOLUL 1

Introducere Jocul este un act de imaginație. Când copiii ies să se joace — să alerge, să zburde, să sară —, se activează de fapt un alt fel de cunoaștere. Este un fel de a crede, care le permite copiilor, în cazul în care doresc acest lucru, să fugă mai repede ca vântul, să sară mai sus de nori, devenind într‑o clipă parte din exuberanța și zburdălnicia naturii înseși. (Lewis 2009, 8)

De la joc la învățare se bazează pe cercetarea științifică și pe propria noastră experiență, noi lucrând și scriind această carte timp de 30 de ani. Redactarea cărții a fost un proces care ne‑a făcut plăcere, ne‑a dat mult de gândit și ne‑a făcut mai energici. Sperăm că veți avea o experiență asemănătoare atunci când veți citi cartea și veți folosi informațiile. Această carte susține includerea jocului în grădiniță și clasele primare, pentru a‑i ajuta pe copii să‑și dezvolte autocontrolul, precum și pentru a promova abilitățile lingvistice și cognitive, dar și competențele sociale ale copiilor. Educatorii pentru vâr‑ sta timpurie au observat că joaca îi ajută pe copii să‑și dezvolte competențe care le vor folosi pe toată durata vieții și că lipsa jocului poate avea ca urmare o dezvoltare întârziată sau incom‑ pletă (Brown & Vaughn 2009; Copple & Bredekamp 2009). Prin

De la joc la învățare § Introducere

De la joaca la practica - preBT 01.indd 21

30-Aug-16 17:43:41


22

joc, copiii experimentează și își exprimă mirarea, curiozitatea, cunoștințele, creativitatea și competența. Pe măsură ce copiii își explorează lumea fizică și socială prin jocul autoactiv — joc prac‑ tic și nestructurat —, ei strâng informații în mod natural și efi‑ cient, descoperă relații și iau parte în procese creative. Astfel, ei se dezvoltă emoțional, fizic și intelectual. Această carte se bazează pe propriile noastre observații și anume că atunci când educatorii1 se angajează în jocul autonom și îi percep personal beneficiile sociale, emoționale, fizice și cog‑ nitive, ajung la o înțelegere mai profundă a beneficiilor obținute de copii din astfel de jocuri. Această înțelegere a valorii jocului în dezvoltarea copiilor devine ulterior stimulentul de a‑și schim‑ ba modul de lucru. Principalul scop al acestei cărți este de a‑i ajuta pe educatori să traducă ceea ce învață din experiența practică în metode profesionale mai eficiente și, în final, în metode mai bogate și mai corespunzătoare din punctul de vedere al dezvoltării copiilor de vârste mici. Această carte arată de ce educatorii trebuie să aibă experiența jocului practic; cum pot ei participa la această experiență și cine, și care sunt resursele cele mai eficiente pentru a‑i ajuta pe educatori să aibă experiența jocului ca practică de dezvoltare profesională de schimbare.

1

Fiecare dintre noi are numeroase roluri profesionale pe parcursul vieții. Participanții care iau parte la atelierele noastre de joc sunt educatori, învățători și profesori, directori, formatori, consultanți de dezvoltare profesională și alți profesioniști din domeniul educațional. Recunoaștem și acceptăm posibilitatea ca învățarea să se producă și în timpul întâlnirilor cu alte persoane, așadar, în carte folosim termenul general de „educator“, pentru a ne referi la toți participanții care au luat parte la atelierele de joacă prezentate în această carte.

MARCIA L. NELL și WALTER F. DREW

De la joaca la practica - preBT 01.indd 22

30-Aug-16 17:43:41

De la joc la invatare fragment  
De la joc la invatare fragment  

The first pages from the book. Copyright © Editura TREI 2016. www.edituratrei.ro

Advertisement