__MAIN_TEXT__

Page 1

COLECÞIE COORDONATÃ DE

Vasile Dem. Zamfirescu


Cum sã fii o mamã bunã pentru fiul tãu ALAIN BRACONNIER Traducere din francezã de Nicolae Baltã


EDITORI: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu DIRECTOR EDITORIAL: Magdalena Mãrculescu DESIGN: Faber Studio DIRECTOR PRODUCÞIE: Cristian Claudiu Coban DTP: Gabriela Chircea CORECTURÃ: Elena Biþu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României Braconnier, Alain Cum sã fii o mamã bunã pentru fiul tãu / Alain Braconnier; trad.: Nicolae Baltã. - Ed. a 2-a. - Bucureºti :Editura Trei, 2011 ISBN 978-973-707-570-3 I. Baltã, Nicolae (trad.) 159.923.2 3-055.52-055.2

Titlul original: Mère et fils Autor: Alain Braconnier Copyright © Odile Jacob, 2005 © Editura Trei, 2012 pentru prezenta ediþie C.P. 27-0490, Bucureºti Tel./Fax: +4 021 300 60 90 E-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro


Cuprins Introducere

15

I Nu îþi iubeºti niciodatã prea mult fiul I. Mamele au dreptul sã-ºi iubeascã fiul… „Atenþie la oedip…“ O neînþelegere realã Florilegiu de idei false: prejudecãþile legate de mame ºi de fiii lor O poveste de dragoste O întâlnire de „gradul I“ Cea mai frumoasã istorie a omenirii Un cuplu universal O dorinþã împlinitã Pierderea unui fiu

21 22 22 25 29 30 31 34 35 36

II. O relaþie cu totul deosebitã O legãturã pe viaþã O dorinþã ascunsã O discreþie incredibilã: Freud ºi mama lui Atingerea nu mai e de joacã Secretele Cele o mie de feþe ale dragostei materne* Mamã fericitã ºi binevoitoare

38 38 43 44 46 47 49 50


Cum sã fii o mamã bunã pentru fiul tãu

6

ALAIN BRACONNIER

Mamã drãgãstoasã ºi pasionatã Mamã protectoare ºi feroce Mamã posesivã ºi castratoare Mamã temãtoare ºi distantã

51 51 52 54

III. Nu existã dragoste fãrã rupturã Micile afirmaþii „Nu mai sunt un bebeluº!“ „Eºti o mãmicã rea!“ „Mama mea e un buldozer…“ „Mama mea e prea cloºcã!“ „Mamei îi este mereu teamã cã nu o voi mai iubi…“ „Mama mea vrea întotdeauna sã ºtie ce fac!“ „Pe deasupra, mama e profesoarã!“ „Dupã tot ce am fãcut pentru el…“ Dispariþia unei mame Întâlnirile ratate Începuturile proaste Când furia ia locul veneraþiei Aceste mame care doresc prea mult Umplerea unui gol Un mic bãrbat Cine sãrutã prea mult nu îmbrãþiºeazã cum trebuie „Micuþa“ mea norã Un ideal masculin O limitã de netrecut: interdicþia incestului

56 56 58 60 60 61 62 63 65 66 67 70 70 71 76 76 77 78 80 81 82

II Sã creºti un bãiat IV . Testosteron! E bãiat… Face mereu crize de furie Pac… Pac… Pac… eºti mort! Cu cât suntem mai nebuni, cu atât þipãm mai rãu! De ce îºi bate sora?

87 91 92 93 94 96


7

„Mãmico, de vinã sunt neuronii mei!“

99

V. Mamã-fiu, mamã-fiicã: care sunt diferenþele? Sã îi înþelegi emoþiile Sã îi înþelegi comportamentul zilnic Sã-i înþelegi comportamentele riscante Sã îi înþelegi dorinþele Sã îl înveþi sã comunice mai bine

105 108 113 114 120 123

VI. Fiul meu creºte Etapele În cãutare disperatã de mamã În fustele mamei Nevoia de pudoare Se duce singur la ºcoalã Desprinderea Un bãrbat, dar tot „bãieþelul meu“ Cum sã îi vorbeºti? „Emile nu mã ascultã“: a manifesta autoritate fãrã a umili „Jean e prea sensibil“: a educa fãrã a rãni „Nicolas nu are încredere în el“: a proteja fãrã a judeca Dialogul mamã-fiu

126 126 126 127 128 129 130 137 138 140 140 141 142

III Bãiatul cu mama, surorile, fraþii ºi tatãl lui VII. La ce servesc mamele? Cele cinci calitãþi materne primordiale Când copilul creºte A proteja A controla ºi a pedepsi A încasa loviturile Dreptul de a vrea Sã semene… ºi cu dumneavoastrã Respectul sãu Încrederea sa

147 147 149 149 150 151 151 152 153 155


Cum sã fii o mamã bunã pentru fiul tãu

8

ALAIN BRACONNIER

Sã îl constrângi Sã îl aperi Sã împarþi responsabilitatea educaþiei copilului cu tatãl

157 160 161

VIII. Familii, vã iubesc! Domnul „Loial“ ºi doamna „Loialã“ Frate (fraþi) ºi sorã (surori) Ce de bãieþi! Fiul unic

168 168 170 172 173

IX . Familiile de astãzi De la „mãmicile super“ la „supermãmici“ Dintotdeauna, sã te afirmi din dragoste pentru mama ta Dragostea maternã: calea reuºitei Mame de astãzi, fii de mâine Ce rol îi revine tatãlui? Un loc real Un reprezentant simbolic O figurã miticã: bunicul din partea mamei O nouã figurã: socrul Sã-þi creºti singurã fiul Familii recompuse Douã „mame“ sunt mai bune decât una singurã? Apariþia unui pãrinte vitreg Sã fii noua soþie a tatãlui sãu Sã fii mama lui cu un nou bãrbat Construirea încrederii

175 176 177 179 182 183 184 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195

IV Mi-e greu cu fiul meu: cum sã procedez? X. Scene din viaþa zilnicã Se împotriveºte Nu îi place decât sã se joace E gelos Nu îºi alege prietenii cum trebuie

201 201 203 204 206


9

Minte A furat Are probleme ºcolare

207 209 209

XI. Am probleme! Fiul meu a fost agresat Fiul meu este prea timid Fiul meu nu are încredere în el Fiul meu e prea anxios Fiul meu e deprimat Fiul meu se drogheazã Fiul meu este violent Fiul meu are probleme sexuale? Când sã apelãm la profesioniºti?

213 213 214 217 218 222 227 237 241 246

Concluzie

249

Test: Ce tip/tipuri de mamã sunteþi?

252

Note ºi referinþe bibliografice

254


Tuturor m達micilor din lume


„La originea tuturor lucrurilor importante este o femeie.“

LAMARTINE


Introducere Oare mamele îºi iubesc prea mult fiii? Astãzi, mamele pe care le întâlnesc îmi pun deseori urmãtoarea întrebare: ce distanþã trebuie sã pun între fiul meu ºi mine pentru ca el sã se simtã bine în pielea lui ºi sã poatã deveni un bãrbat care sã se simtã în largul lui cu femeile? Cu alte cuvinte, ce mamã sã fiu azi pentru fiul meu de mâine? Creºterea unui fiu care sã facã faþã mizelor lumii moderne necesitã o mamã prezentã, iubitoare ºi caldã sau o mamã discretã, aflatã în retragere ºi, reprimând o relaþie fireascã de dragoste? Rãspunsul meu înclinã categoric spre prima variantã. În ce mã priveºte, ºi contrar unor prejudecãþi, susþin ideea cã dragostea unei mame este o sursã de binefacere pentru fiul ei. Desigur, unele mame îºi pot sufoca fiul, dar asta se întâmplã mult mai rar decât se spune… ºi, uneori, se scrie. Experienþa mea de terapeut m-a fãcut sã întâlnesc mult mai multe mame care se temeau sã nu îºi iubeascã prea mult fiii decât mame sufocante ºi fuzionale. În imaginarul colectiv, relaþiile dintre fiu ºi mamã au dat mereu naºtere unor reprezentãri simbolice sau imaginare contrastante: pe de o parte, mama care alãpteazã, purtãtoare de viaþã ºi de forþã; pe de alta, mama devoratoare, castratoare, imagine a primejdiei ºi chiar a morþii. Specialiºtii psihicului uman sunt de altã pãrere: mamele au fost criticate mult, fiind se pare prea protectoare cu fiii lor, dar foarte puþini au studiat în detaliu aceastã


Cum sã fii o mamã bunã pentru fiul tãu

16

ALAIN BRACONNIER

relaþie, spre deosebire de relaþia mamã-fiicã1 sau de relaþia tatã-fiu2. Lucru ºi mai ciudat, psihanaliza, al cãrei obiect principal se bazeazã pe studierea relaþiilor pãrinþi-copii, s-a aplecat foarte puþin asupra relaþiilor pe care Freud ºi Lacan înºiºi le aveau fiecare cu mama lui. În treizeci de ani, punctul de vedere în legãturã cu rolul mamei a cunoscut multe fluctuaþii. S-a trecut de la o culpabilizare sistematicã la cea mai neînsemnatã problemã prezentatã de copil la urmãtoarea „descoperire“, de datã foarte recentã: dragostea unei mame este asemenea unei licori magice care îi dopeazã pe copii pe viaþã; se pare cã, chiar de la naºtere, ea are un efect pozitiv asupra unor eventuale vulnerabilitãþi genetice. Acest fapt poate bulversa mesajul auzit atât de des: „Doamnelor, nu fiþi niºte cloºti, fiindcã vã sufocaþi fiii!“, mesaj reluat de psihanaliºtii noºtri preferaþi: „Atenþie la mamele castratoare!“ Julien mi-a îngãduit într-o bunã zi sã înþeleg ce poate sã reprezinte o mamã pentru fiul ei. În vârstã de 7 ani, acest bãieþel, incontestabil precoce, dar turbulent, mi-a spus: „Mama mea e ca o veiozã, e tot timpul de faþã, ºi, când sunt trist, ea se poate aprinde imediat ca sã-mi încãlzeascã inima“. Se poate gãsi o imagine mai bunã pentru o mamã decât cea de „veiozã“? Julien mi-a dat atunci ocazia sã meditez, în legãturã cu mama lui, la diferitele sensuri conþinute în aceastã imagine: a avea grijã, a supraveghea, a te gândi la, a fi în alertã, a da luminã când e prea întuneric… ªtim cu toþii cã în viaþa unui bãrbat relaþia cu mama este hotãrâtoare. Albert Cohen a descris splendid acest lucru: „Ei bine, eu îþi trimit ochii înnobilaþi de tine, îþi trimit prin depãrtãri ºi tãceri acest acelaºi act de credinþã ºi îþi spun cu gravitate: Mãmica mea3“. Nu ai decât o singurã mamã; când ea dispare, te simþi orfan; este prima ta mare dragoste. „Nu te vindeci niciodatã de rãul de mamã; îl protejezi în tainã sau îl exorcizezi“, mi-a mãrturisit într-o zi un soþ, a cãrui soþie îi reproºa relaþiile prea strânse pe care continua sã le aibã cu mama lui. Dacã, în anumite cupluri, acest reproº este pe deplin justificat, rezultatele studiilor asupra relaþiilor mamã-fiu4


17

indicã global cu totul altceva: „Dragostea unei mame te face puternic; ea nu îl împiedicã, ci dimpotrivã — cu excepþia cazurilor de ataºament extrem —, pe bãiat sã devinã bãrbat“. Carole, mama unui bãiat de 9 ani, este victima angoaselor legate de fiul ei Aymeric. Considerã cã acesta e prea timid, fãcându-ºi cu dificultate prieteni la ºcoalã. Învãþãtoarea i-a sporit temerile spunându-i cã îl gãsea cam izolat în clasã. Pe Carole o neliniºteºte faptul cã Aymeric e scund, în timp ce fratele lui mai mare e înalt pentru vârsta lui, „la fel ca tatãl sãu“. Sã aibã oare complexe? se întreabã ea. ªi-a consultat medicul pentru a vedea dacã nu cumva se întâmplã ceva anormal ºi a trebuit sã insiste pentru ca acesta sã îi prescrie analize de sânge ºi examene radiologice în vederea eliminãrii oricãrei anomalii fizice pe care ar putea-o prezenta „bãieþelul ei“, cum îi place sã îi spunã. În realitate, fiul ei este mic din punct de vedere fizic pentru vârsta lui, dar analizele au arãtat cã este între limitele normale. Îngrijorându-se ºi tot consultând specialiºti, aceastã mamã îºi iubeºte oare prea mult fiul sau nu face decât sã se comporte doar ca o „mamã bunã“? Aºadar, astãzi multe mame se simt vinovate când îºi manifestã tandreþea pe care o simt în adâncul fiinþei lor. Ele se tem sã nu favorizeze un „oedip“ prea puternic. O mamã care mi-a adus fiul adolescent la consultaþie din cauza unor probleme la ºcoalã mi-a dat de la bun început ºi explicaþia acestei situaþii: „Încã de când Antoine era mic de tot, medicul mi-a spus: «Fiul dumneavoastrã manifestã un oedip prea puternic!». De atunci, mi-a fost mereu fricã sã nu îl iubesc prea mult“. Anumite întrebãri revin la nesfârºit: „Dacã îmi petrec prea mult timp cu el, nu o sã-l sufoc?“, „Îl iubesc prea mult! Nu riscã sã ajungã homosexual?“, „Dacã legãturile noastre sunt prea puternice, nu o sã caute mai târziu o femeie care sã-mi semene?“ Desigur, oedipul existã, dar aceasta nu înseamnã cã el trebuie sã conducã neapãrat la o teamã de a iubi. Prea multe femei se tem de stereotipurile sociale sau, în mod mai direct, de reproºurile prietenelor, soþului, soacrei, psihiatrului.


Cum sã fii o mamã bunã pentru fiul tãu

18

ALAIN BRACONNIER

Ascultându-le cum vorbesc despre fiul lor, spontan sau într-un mod mai reflectat, vãzându-le cum procedeazã, nu pot sã nu mã gândesc cã dragostea maternã întrupeazã un ideal al iubirii. Când evocã relaþia care le uneºte cu bãiatul lor, mamele exprimã deseori sentimentul unei legãturi unice, al unei iubiri imuabile ºi intangibile. La întrebarea: „Existã vreun «bãrbat» care sã poatã duce o femeie acolo unde ea nu ar vrea sã meargã?“, rãspunsul pare sã fie urmãtorul: „Da, fiul ei“. ªi aceastã dragoste necondiþionatã, constantã de a lungul întregii vieþi, chiar ºi în situaþiile cele mai dificile, este deseori reciprocã. Un bãrbat îºi va aminti mereu de mama lui, de o rochie pe care aceasta o purta, de o coafurã sau de un parfum al ei, de sãrutãrile ei de fiecare datã când se despãrþeau: ºi aceasta cu toate simþurile lui. Reciproc, o mamã îºi va aminti întotdeauna de privirile fiului ei, de mirosul lui de bebeluº, de tandreþea lui, de furiile ºi de acneea lui… E de înþeles cã mamele nu sunt întotdeauna foarte în largul lor cu dragostea pe care o simt în adâncul inimii. O mamã, angajatã odinioarã într-un feminism militant, mi-a mãrturisit într-o zi: „Nici mãcar nu îndrãzneam la vremea aceea sã-mi mãrturisesc cã îmi doream un bãiat!“ Sã fie deci politic incorect sã îþi iubeºti fiul? La reþinerea care, dintotdeauna, a interzis atitudini prea sexualizate faþã de copil ºi care e valabilã atât pentru relaþia mamã-fiu, cât ºi pentru relaþia tatã-fiicã pare sã se adauge acum un fel de interdicþie sentimentalã. Or, în opinia mea, exact punctul de vedere invers e cel care trebuie sã prevaleze: mamele sunt ºi rãmân fundamentale pentru dezvoltarea fericitã a bãieþilor. Mãmici din toate þãrile, nu vã simþiþi deci vinovate dacã manifestaþi duioºie, pasiune ºi chiar, în mod secret, dragoste faþã de fiii voºtri!


I Nu îþi iubeºti niciodatã prea mult fiul


I Mamele au dreptul sã-ºi iubeascã fiul… „Sunteþi prea fuzionalã…“ Timp de mai multe decenii, orice ar fi fãcut, mamele erau dinainte vinovate. Dificultãþile ºi defectele copilaºilor noºtri nu puteau sã aibã, desigur, decât o singurã explicaþie: legãturile prea strânse care le uneau pe mame de copiii lor ºi, îndeosebi, de fiul lor. Existã mai întâi tulburãrile de somn sau ale apetitului din copilãrie; mai târziu, apar teama de a merge la ºcoalã, comportamentele turbulente sau, dimpotrivã, o timiditate excesivã; în sfârºit, în adolescenþã, intervin incapacitatea de a fi propriul tãu stãpân sau provocãrile obiºnuite de la aceastã vârstã. Acest punct de vedere rapid le-a fãcut ºi continuã sã le facã pe multe mame sã se întrebe ce tip de dragoste au dreptul sã resimtã sau sã exprime. Teoria psihanaliticã, exportatã în afara cadrului terapeutic, „dincolo de pereþi“, ca sã reluãm formula lui Jean Laplanche5, a invadat câmpul cultural ºi educativ. La acest nivel, ea meritã mai mult decât un examen critic.


Cum sã fii o mamã bunã pentru fiul tãu

22

ALAIN BRACONNIER

„ATENÞIE LA OEDIP…“ Mai frecvent formulatã pentru mame faþã de fiul lor decât pentru taþi faþã de fiica lor, existã mai întâi aceastã ameninþare. Câte mame nu au auzit fraza — „Doamnã, dacã vã iubiþi fiul aºa, oedipul lui nu se va rezolva prea curând!“

O NEÎNÞELEGERE REALÃ Femeile chiar trebuie sã se simtã vinovate de dragostea pe care o resimt faþã de fiul lor ºi de dorinþa, deseori intimã, de a-l proteja împotriva riscurilor vieþii?

„CÂND O Sà FIU MARE, O Sà Mà ÎNSOR CU MAMA“ Aceastã frazã, pronunþatã frecvent de dragii noºtri copilaºi, dezvãluie, cel puþin în momentul în care este exprimatã, dragostea necondiþionatã dintre un fiu ºi mama lui. Ea confirmã ceea ce ºtim cu toþii: dacã un bãieþel fantasmeazã în felul acesta, e fiindcã între el ºi mama lui, la copilul între 3 ºi 7 ani, se dezvoltã o relaþie de o naturã excepþionalã, plinã de farmec, atracþie, seducþie ºi dragoste. Aceastã dorinþã de a se cãsãtori cu mãmica e atât de banalã, încât nu pare foarte îngrijorãtoare. De ce, atunci, sã fie evocat un exces de tandreþe maternã, în loc sã se considere cã, prin aceasta, copilul aduce mãrturie cã mama lui ºi-a îndeplinit funcþia ºi ºi-a fãcut datoria: sã îºi înveþe fiul sã iubeascã? Jena vine evident din concepþia relaþiei care pare cã trebuie sã uneascã douã persoane de sex opus. Între o mamã ºi fiul ei existã desigur o relaþie de seducþie, dar una de seducþie necesarã. În orice relaþie dintre o mamã ºi copilul ei existã douã etape fundamentale care îl ajutã pe acesta din urmã sã se dezvolte: o seducþie primarã, numitã „seducþia originarã“6, ºi o seducþie secundarã, astãzi mult mai bine cunoscutã de oricine: oedipul.


23

„NU TREBUIE SÃ-ÞI FIE TEAMà Sà FII FRUMOASà PENTRU FIUL TÃU“ Nimeni nu poate nega importanþa fundamentalã pe care o reprezintã întâlnirea dintre un bebeluº ºi mama lui. Aceastã întâlnire, întotdeauna disimetricã, este de douã ori aºa când copilul e un bãiat, deoarece disimetria adult/copil se adaugã disimetriei masculin/feminin. La naºtere, un copil este deschis spre lume, dar incapabil sã se ajute singur deoarece dezvoltarea organismului sãu nu s-a încheiat ºi fiindcã el ignorã toate primejdiile. Adultul de referinþã, esenþialmente mama în cazul de faþã, dar ºi, într-un grad mai mic, tatãl, simte în mod spontan impulsul de a stabili o relaþie deschisã, vitalã, care poate fi calificatã drept una naturalã ºi reciprocã. Îngrijirile atente ºi cvasiconstante acordate de mamã sunt ocazia unei seducþii involuntare, desemnatã ca „seducþie precoce“ de cãtre Jean Laplanche, care scrie: „Seducþia precoce, legatã de îngrijirile materne, poate decurge din impasurile în care o ducea descrierea freudianã centratã pe trezirea senzaþiilor genitale“. Astfel, când vorbim de seducþie între o mamã ºi copilul ei, nu trebuie sã facem confuzii. Este vorba aici de o atitudine maternã esenþialã care îl poate determina pe copilul foarte mic sã se simtã iubit ºi sã caute sã rãspundã „mesajelor“ trimise de mama lui. În acest mod se construieºte psihismul ºi acesta este motivul pentru care mamelor nu trebuie sã le fie teamã sã fie frumoase pentru fiul lor, sã îl seducã în sensul de mai sus. Este o necesitate psihicã ca un copil sã îºi iubeascã mama ºi, în acest fel, sã descopere lumea. Viitorul acestei relaþii va lua forme diverse în funcþie de evoluþia copilului. La început „Mãmica e cea mai frumoasã“, o sursã inepuizabilã de comparaþii, de competiþii ºi de idealuri. Mai târziu, copilul va respecta autoritatea mamei sale datoritã, în parte, acestei seducþii originare, pentru a nu o decepþiona. Ulterior, el se va simþi îndatorat faþã de ea, fãrã îndoialã inconºtient, fiindcã i-a permis sã se simtã iubit ºi admirat încã de la început.

Profile for Editura Trei TREI

Cum sa fii o mama buna pentru fiul tau  

The first pages from the book. Copyright © Editura TREI 2011. www.edituratrei.ro

Cum sa fii o mama buna pentru fiul tau  

The first pages from the book. Copyright © Editura TREI 2011. www.edituratrei.ro