Issuu on Google+


15 octombrie SFÂNTA TEREZA A LUI ISUS, FECIOARÃ ªI ÎNVÃÞÃTOR AL BISERICII Comemorare S-a nãscut la Avila, în Spania, în anul 1515. Intrând în Ordinul Carmelitelor, a înaintat repede pe calea perfecþiunii ºi a fost învrednicitã de revelaþii mistice. A întreprins reformarea Ordinului sãu ºi, de aceea, a avut de înfruntat multe greutãþi, dar le-a biruit pe toate cu multã tãrie sufleteascã. A scris cãrþi de mare profunzime spiritualã, întemeiate pe experienþa proprie. A murit la Alba, în anul 1582.

Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Domnul, regele fecioarelor. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru,


2

15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

7

cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Domnul, regele fecioarelor. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Aceasta-i fecioara curatã, e una Din cele-nþelepte, ea poartã cununa Cea datã de Domnul. Cu voce suavã, Sã-i cânte creºtinii cântare de slavã.


Oficiul lecturilor

3

Cerescului Mire ea viaþa-nchinat-a, De-aceea în ceruri e dreaptã rãsplata; Primitã-i de Domnul în ceata cea sfântã Ce Mirelui veºnic mãrire îi cântã. Sfioasã, pudicã, retrasã în sine, Pornirile firii în frâu ºi le þine. Nimic de la lume n-aºteaptã, nu cere; Cristos este singura ei mângâiere. Condu-ne, Cristoase, pe urma ei paºii; Sã nu laºi cumva sã ne-nvingã vrãjmaºii. Pãcatul în suflet ne-apasã, ne doare; Ne iartã de dragul acestei fecioare. Cristos sã primeascã, el, gingaºã floare ªi rod minunat al preasfintei Fecioare, Cinstire-mpreunã cu veºnicul Tatã ªi Duhul, izvor de iubire curatã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Tu strãluceºti, fecioarã, de sfinþenie ºi înþelepciune, alãturi de mirele tãu, Cuvântul imaculat al lui Dumnezeu. Psalmul 18 A (19 A) Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu * ºi firmamentul vesteºte lucrarea mâinilor sale. 3 Ziua încredinþeazã zilei mesajul, * iar noaptea transmite nopþii înþelegerea. 4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte * ale cãror glasuri sã se poatã auzi, 5 ºi totuºi, vocea lor strãbate tot pãmântul, * vestea lor ajunge la marginile lumii. 6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, † ºi el, ca un mire, iese din camera sa nupþialã, * se bucurã ca un viteaz ce porneºte la drum în grabã. 7 Rãsare la un capãt al cerurilor † ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, * ºi nimic nu se poate ascunde de cãldura lui. 2


4

15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

Ant. Tu strãluceºti, fecioarã, de sfinþenie ºi înþelepciune, alãturi de mirele tãu, Cuvântul imaculat al lui Dumnezeu. Ant. 2 Din dragoste pentru Domnul meu, Isus Cristos, am dispreþuit împãrãþia lumii ºi toatã slava ei. Psalmul 44 (45) I Din inima mea se revarsã cuvinte frumoase, † eu vreau sã-i prezint regelui opera mea. * Limba mea sã fie ca pana unui scriitor iscusit. 3 Tu eºti cel mai fermecãtor dintre fiii oamenilor; † har a fost revãrsat pe buzele tale * ºi, de aceea, te-a binecuvântat Dumnezeu în veac. 4 Încinge-þi sabia peste coapsa ta, viteazule, * ea este strãlucirea ºi mãreþia ta. 5 Înainteazã cu maiestate, suie în carul de luptã, † pentru adevãr, blândeþe ºi dreptate, * ºi te va învãþa lucruri minunate dreapta ta. 6 Sãgeþile tale sunt ascuþite,† pãtrund în inima duºmanilor regelui; * popoarele cad la picioarele tale. 7 Tronul tãu, Dumnezeule, este veºnic; * sceptrul dreptãþii este sceptrul domniei tale. 8 Ai iubit dreptatea ºi ai urât fãrãdelegea; † de aceea te-a uns Dumnezeu, Dumnezeul tãu, cu untdelemnul bucuriei, * ca pe nimeni altul dintre semenii tãi. 9 Mir, aloe ºi casia înmiresmeazã toate hainele tale; * din palate de fildeº, coarde de harpã te înveselesc. 10 Fiice de regi sunt în preajma ta, * regina stã la dreapta ta, împodobitã cu aur de Ofir. 2

Ant. Din dragoste pentru Domnul meu, Isus Cristos, am dispreþuit împãrãþia lumii ºi toatã slava ei.


Oficiul lecturilor

5

Ant. 3 Regele râvneºte frumuseþea ta pentru cã el este Domnul, Dumnezeul tãu. II 11

Ascultã, fiicã, priveºte ºi pleacã-þi urechea, * uitã de poporul tãu ºi de casa tatãlui tãu. 12 Regele râvneºte frumuseþea ta; * el îþi este stãpânul, pleacã-te în faþa lui. 13 Fiicele Tirului aduc daruri; * ºi bogaþii poporului cautã faþa ta. 14 Fiica regelui este strãlucitoare, * când îºi face intrarea, îmbrãcatã în haine brodate cu aur. 15 În haine strãlucitoare e adusã la rege; † fecioare formeazã alaiul ei, * prietenele ei sunt aduse la tine. 16 Sunt aduse în bucurie ºi veselie, * sunt conduse în palatul regelui. 17 În locul pãrinþilor tãi vor fi copiii tãi, * ºi îi vei pune stãpânitori peste tot pãmântul. 18 Îmi voi aduce aminte de numele tãu din neam în neam; * de aceea te vor lãuda popoarele în veci ºi în vecii vecilor. Ant. Regele râvneºte frumuseþea ta pentru cã el este Domnul, Dumnezeul tãu. V. Tu mi-ai fãcut cunoscute cãile vieþii. R. ªi chipul tãu mã va umple de bucurie. LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul cãtre Corinteni

7,25-40

Fecioria creºtinã Fraþilor, despre fecioare nu am nici o poruncã de la Domnul, însã le dau un sfat, ca unul care am primit de 25


6

15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

la Domnul harul de a fi vrednic de crezare. 26 Eu cred cã este bine, din cauza dificultãþii timpului de faþã, e bine ca omul sã fie aºa: 27 eºti legat de femeie, nu cãuta sã te desparþi; nu eºti legat de femeie, nu cãuta femeie. 28 Totuºi, dacã te cãsãtoreºti, nu pãcãtuieºti. Iar dacã o fecioarã se cãsãtoreºte, nu pãcãtuieºte. Dar aceºtia vor avea suferinþe în trupul lor. Eu însã vreau sã vã cruþ. 29 Fraþilor, eu vã spun aceasta: timpul s-a scurtat. De acum, cei care au femeie sã fie ca ºi cum nu ar avea, 30 cei care plâng ca ºi cum nu ar plânge, cei care se bucurã, ca ºi cum nu s-ar bucura, cei care cumpãrã, ca ºi cum nu ar fi stãpâni, 31 cei care se folosesc de lumea aceasta, ca ºi cum nu s-ar folosi: cãci chipul acestei lumi trece. 32 Eu aº vrea ca voi sã fiþi fãrã griji. Cel care este necãsãtorit se îngrijeºte de cele ale Domnului, cum sã-i placã Domnului, 33 însã cel care este cãsãtorit se îngrijeºte de cele ale lumii, cum sã-i placã soþiei, 34 ºi este împãrþit. Tot aºa ºi femeia necãsãtoritã, tot aºa ºi fecioara se îngrijeºte de cele ale Domnului, ca sã fie sfântã în trup ºi în duh, însã cea cãsãtoritã se îngrijeºte de cele ale lumii, cum sã-i placã bãrbatului. 35 Aceasta o spun pentru binele vostru, nu ca sã vã întind o cursã, ci pentru ceea ce este vrednic de cinste ºi conduce la Domnul, fãrã abatere. 36 Dacã cineva crede cã este o ruºine dacã fecioara lui trece de floarea vârstei, ºi aºa trebuie sã fie, sã facã ceea ce vrea. Nu pãcãtuieºte. Ei sã se cãsãtoreascã. 37 Dar dacã cineva a hotãrât în inima lui, cu tãrie, fãrã sã fie constrâns ºi are deplinã stãpânire asupra propriei voinþe ºi a judecat astfel în inima sa, sã o pãstreze fecioarã, va face bine. 38 Aºa încât cel care îºi dã în cãsãtorie fecioara sa face bine, iar cel care nu o dã în cãsãtorie va face ºi mai bine. 39 O femeie este legatã cât timp îi trãieºte bãrbatul. Dar dacã îi moare bãrbatul, este liberã sã se cãsãtoreascã cu cine vrea, numai în Domnul. 40 Însã, dupã pãrerea mea, ar fi mai fericitã dacã ar rãmâne aºa. Cred cã am ºi eu Duhul lui Dumnezeu.


Oficiul lecturilor

7

RESPONSORIUL R. Regele râvneºte frumuseþea ta pe care el a creat-o: el este Dumnezeul tãu, el este regele tãu; * el este regele tãu ºi tot el este mirele tãu. V. Mireasã pentru regele Dumnezeu, de la el primeºti daruri, de el eºti înfrumuseþatã, de el eºti rãscumpãratã, de el eºti sfinþitã; * el este regele. LECTURA A DOUA Din Operele sfintei Tereza a lui Isus, fecioarã (Opusc. De libro vitæ, cap. 22, 6-7.14)

Sã ne aducem aminte întotdeauna de iubirea lui Cristos Cel care îl are ca prieten pe Cristos Isus ºi urmeazã un conducãtor aºa de mãrinimos ca el poate, desigur, sã suporte orice; Isus ajutã ºi dã putere, nu înºalã pe nimeni niciodatã ºi iubeºte în mod sincer. De fapt, am recunoscut mereu ºi încã vãd clar cã nu putem sã-i fim plãcuþi lui Dumnezeu ºi sã primim de la el haruri mari, decât prin preasfânta omenitate a lui Cristos, în care el a spus cã îºi gãseºte toatã bucuria. Eu am experimentat aceasta de multe ori ºi mi-a spus-o însuºi Domnul. Am vãzut clar cã trebuie sã trecem prin aceastã poartã dacã dorim ca Maiestatea supremã sã ne arate marile sale secrete. Nu trebuie cãutatã altã cale, chiar dacã s-a ajuns la culmea contemplaþiei, deoarece pe aceastã cale suntem siguri. De la el, Domnul nostru, ne vin toate bunurile. El ne va instrui. Meditând viaþa sa, nu se va gãsi model mai desãvârºit. Ce anume putem dori mai mult, atunci când avem alãturi un prieten aºa de bun, care nu ne pãrãseºte niciodatã în încercãri ºi în necazuri, aºa cum fac prietenii din lume? Fericit este cel care îl iubeºte cu adevãrat ºi îl are întotdeauna cu sine! Sã-l privim pe sfântul apostol Paul care nu putea sã nu aibã mereu pe buze numele lui Isus, pentru cã îl avea bine stabilit în inimã. Dupã ce am


8

15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

cunoscut acest adevãr, am luat în considerare ºi am înþeles cã unii sfinþi contemplativi, cum ar fi Francisc, Anton de Padova, Bernard, Ecaterina de Siena, nu au urmat alt drum. Trebuie sã parcurgem aceastã cale cu libertate mare, încredinþându-ne în mâinile lui Dumnezeu. Dacã el doreºte sã ne înalþe între principii de la curtea sa, sã acceptãm de bunãvoie acest har. Apoi, ori de câte ori ne gândim la Cristos, sã ne amintim de iubirea care l-a determinat sã ne dea atâtea haruri ºi de dragostea aprinsã pe care ne-a arãtat-o Dumnezeu, dându-ne în el o garanþie a iubirii cu care ne urmeazã: de fapt, iubirea cere iubire. De aceea, sã ne strãduim sã luãm în considerare acest adevãr ºi sã ne stimulãm sã iubim. Dacã, odatã, Domnul ne-ar da harul sã ne imprimãm în inimã aceastã iubire, totul ar deveni uºor pentru noi ºi am face multe, în scurt timp ºi fãrã obosealã. RESPONSORIUL Ps 72 (73),27a.28a; 1Cor 6,17 R. Iatã, cel ce se îndepãrteazã de tine, Doamne, va pieri. * Pentru mine, fericirea mea este sã mã apropii de Dumnezeu ºi sã-mi pun speranþa în Domnul Dumnezeu. V. Cine se uneºte cu Domnul este un singur duh cu el. * Pentru mine. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care, prin Duhul tãu, ai inspirat-o pe sfânta Tereza din Avila sã arate Bisericii o cale spre desãvârºire, dã-ne harul sã aflãm mereu hranã în învãþãtura ei spiritualã ºi sã fim înflãcãraþi de dorul dupã adevãrata sfinþenie. Prin Domnul nostru Isus Cris-tos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu.


Laudele

9

Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL De micã, Terezã, ai sufletul mare, Visezi sã te duci la popoare barbare; Familia toatã curaju-þi admirã Când pleci de acasã sã mori ca martirã. Te-aºteaptã o moarte mai groaznicã încã: Iubirea-þi deschide o ranã adâncã; Sã nu poþi muri, ce cumplitã durere! Isus un atare martiriu îþi cere. Din focul iubirii, Cristos sã ne deie, ªi-n inimi ne-aprindã mãcar o scânteie. Pe nimeni din noi sã nu-l lase sã cadã În focul cel veºnic, infernului pradã. Isuse, pe tine în cer sã te-adoare Mulþimea imensã de sfinte fecioare. Cântãri de iubire, cântãri preaalese, Mereu sã-þi înalþe-ale tale mirese. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Pe Cristos de bunãvoie îl mãrturisesc, de Cristos adânc însetez, cu Cristos doresc sã fiu de-a pururi. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu.


10

15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

2

Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Pe Cristos de bunãvoie îl mãrturisesc, de Cristos adânc însetez, cu Cristos doresc sã fiu de-a pururi. Ant. 2 Binecuvântaþi-l, fecioare, pe Domnul; cel care a semãnat în voi iubirea neîmpãrþitã încununeazã în voi darurile sale. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul!


Laudele 60

11

Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!


12

15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Binecuvântaþi-l, fecioare, pe Domnul; cel care a semãnat în voi iubirea neîmpãrþitã încununeazã în voi darurile sale. Ant. 3 Vor tresãlta sfinþii în mãrire, cãci victoria lor strãluceºte cu putere în trupurile lor. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. 3 Vor tresãlta sfinþii în mãrire, cãci victoria lor strãluceºte cu putere în trupurile lor.


Laudele

LECTURA SCURTÃ

13

Ct 8,7

Apele multe nu pot stinge iubirea, nici râurile sã o înãbuºe. De-ar da cineva toate avuþiile casei sale pentru iubire, cu dispreþ ar fi respins. RESPONSORIUL SCURT R. Despre tine îmi spune inima: * „Cautã faþa lui!” Despre tine. V. Faþa ta, Doamne, o caut! * „Cautã faþa lui!” Slavã Tatãlui. Despre tine. Ant. la Benedictus: Iatã, fecioara înþeleaptã a ieºit în întâmpinarea lui Cristos, strãlucind între corurile de fecioare precum soarele în tãria cerului. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale,


14

15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

77

pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Iatã, fecioara înþeleaptã a ieºit în întâmpinarea lui Cristos, strãlucind între corurile de fecioare precum soarele în tãria cerului. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l aclamãm cu bucurie pe Cristos, mirele ºi cununa fecioarelor, ºi sã-l implorãm cu evlavie, spunând: Isuse, cununa fecioarelor, ascultã-ne! Cristoase, fecioarele sfinte te-au iubit ca pe unicul lor Mire: – dã-ne harul ca nimic sã nu ne despartã de iubirea ta. Tu ai încununat-o ca reginã a fecioarelor pe Maria, maica ta: – învredniceºte-ne, prin mijlocirea ei, sã-þi slujim pururi cu inimã curatã. Prin mijlocirea slujitoarelor tale, care, cu inimã neîmpãrþitã, s-au îngrijit pururi de cele ce sunt ale tale pentru a fi sfinte cu trupul ºi cu sufletul, – nu lãsa chipul acestei lumi trecãtoare sã ne abatã vreodatã de la tine. Doamne Isuse, mire aºteptat de fecioarele înþelepte, – învredniceºte-ne sã te întâmpinãm veghind în speranþã. Prin mijlocirea sfintei Tereza din Avila, care s-a numãrat printre fecioarele înþelepte, – dãruieºte-ne viaþã nepãtatã ºi înþelepciune. Tatãl nostru.


Ora medie

15

Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care, prin Duhul tãu, ai inspirat-o pe sfânta Tereza din Avila sã arate Bisericii o cale spre desãvârºire, dã-ne harul sã aflãm mereu hranã în învãþãtura ei spiritualã ºi sã fim înflãcãraþi de dorul dupã adevãrata sfinþenie. Prin Domnul nostru Isus Cris-tos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.


16

15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

PSALMODIA Ant. Primeºte-mã, Doamne, dupã cuvântul tãu ºi voi trãi; sã nu dai de ruºine speranþa mea. Psalmul 118 (119),57-64 VIII (Heth) Am zis: partea mea, Doamne, * este sã pãzesc cuvintele tale. 58 Am cãutat faþa ta din toatã inima, * aratã-þi îndurarea faþã de mine dupã cuvântul tãu. 59 Am cercetat cãrãrile mele * ºi mi-am întors paºii dupã învãþãturile tale. 60 Mã grãbesc ºi nu vreau sã întârzii * sã pãzesc poruncile tale. 61 Laþurile celor rãi m-au înconjurat, * dar eu nu uit de legea ta. 62 În miez de noapte mã scol ca sã te laud * pentru judecãþile tale drepte. 63 Sunt prieten cu cei care se tem de tine * ºi cu cei care pãzesc învãþãturile tale. 64 Plin este pãmântul, Doamne, de îndurarea ta, * învaþã-mã îndreptãrile tale! 57

Psalmul 54 (55),2-15.17-24 Prietenul perfid Isus a început a se înfiora ºi a se neliniºti (Mc 14,33). I Pleacã-þi urechea, Dumnezeule, la rugãciunea mea, † nu te ascunde de la cererea mea; * 3 ia aminte la mine ºi rãspunde-mi, umblu agitat în mâhnirea mea† ºi sunt cuprins de tulburare * 4 la glasul duºmanului, la strigãtul celui rãu. Cãci revarsã asupra mea blesteme * ºi mã persecutã cu furie.

2


Ora medie

17

5

Inima mea se zbate înlãuntrul meu * ºi groaza morþii a cãzut peste mine. 6 Teamã ºi cutremur au venit peste mine * ºi m-a cuprins teroarea. 7 ªi am spus: „Cine îmi va da aripi ca de porumbel, * ca sã zbor ºi sã-mi gãsesc adãpost? 8 Iatã, mã îndepãrtez în fugã * ºi rãmân în pustiu. 9 Îl aºtept pe acela care sã mã salveze * dinaintea vântului furtunii ºi a vijeliei”. 10 Împrãºtie-i, Doamne, încurcã-le limbile! * Cãci am vãzut în cetate violenþã ºi dezbinare. 11 Zi ºi noapte o înconjoarã peste ziduri, † fãrãdelege, viclenie ºi necaz în mijlocul ei, * 12 ºi n-au lipsit din pieþele ei înºelãciunea ºi silnicia. II Cãci dacã un duºman m-ar fi insultat, * l-aº fi suportat; dacã cel care mã urãºte † s-ar fi ridicat cu orgoliu asupra mea, * poate m-aº fi ascuns de el. 14 Dar eºti tu, om asemenea mie, * prietenul meu ºi omul meu de încredere 15 cu care mã înþelegeam aºa de bine * ºi mergeam cu însufleþire spre casa lui Dumnezeu! 17 Iar eu strig cãtre Dumnezeu * ºi Domnul mã va mântui. 18 Seara, dimineaþa ºi la amiazã eu gem ºi suspin * ºi el îmi aude glasul. 19 El rãscumpãrã sufletul meu în pace † de cei care vin asupra mea, * cãci s-au înmulþit cei care sunt împotriva mea. 20 Dumnezeu va asculta ºi-i va umili, * el, care este dinainte de veacuri. Cãci nu este în ei îndreptare * ºi nu se tem de Dumnezeu. 13


15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

18 21

Fiecare îºi întinde mâna împotriva aliaþilor sãi, * profaneazã legãmântul sãu. 22 Cuvintele lui sunt alunecoase ca untul, * dar în inima lui este luptã; vorbele lui sunt mai unsuroase decât untdelemnul, * dar ele sunt sãbii scoase din teacã. 23 Încredinþeazã Domnului grijile tale † ºi el te va hrãni, * nu-l va lãsa niciodatã pe cel drept sã se clatine. 24 Iar tu, Dumnezeule, vei face ca ei sã coboare * în prãpastia pierzãrii: oamenii vãrsãtori de sânge ºi cei vicleni† nu vor ajunge la jumãtatea zilelor lor. * Dar eu, Doamne, îmi pun încrederea în tine. Ant. Primeºte-mã, Doamne, dupã cuvântul tãu ºi voi trãi; sã nu dai de ruºine speranþa mea. LECTURA SCURTÃ

1Cor 7,25

Cât despre fecioare, nu am nici o poruncã de la Domnul, însã le dau un sfat, ca unul care am primit de la Domnul harul de a fi vrednic de crezare. V. Aceasta este fecioara înþeleaptã. R. Ea va fi numãratã printre cei care iubesc înþelep-

ciunea. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care, prin Duhul tãu, ai inspirat-o pe sfânta Tereza din Avila sã arate Bisericii o cale spre desãvârºire, dã-ne harul sã aflãm mereu hranã în învãþãtura ei spiritualã ºi sã fim înflãcãraþi de dorul dupã adevãrata sfinþenie. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu.


Vesperele

19

Vesperele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Precum porumbiþa se-nalþã ºi zboarã, Tot astfel, un suflet curat de fecioarã De trup se desprinde, pãmântul îl lasã, ªi zboarã spre ceruri, se-ntoarce acasã. Tereza aude din ceruri apelul: „Grãbeºte, mireaso, ºi lasã Carmelul, Ospãþul de nuntã de-acuma e gata, Coroana regeascã îþi este rãsplata”. Pe tine, Isuse, cerescule mire, Pe veci te slãveascã-n cântãri de iubire, În patria-n care iubirea nu moare, Mulþimea imensã de sfinte fecioare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Pentru tine mã pãstrez curatã ºi þie îþi ies în întâmpinare cu candela aprinsã, o, Mirele meu. Psalmul 121 (122) 1

M-am bucurat când mi s-a spus: † „Sã mergem la casa Domnului”. * 2 Iatã, picioarele noastre au ajuns la porþile tale, Ierusalime! 3 Ierusalimul este zidit * ca o cetate bine întãritã.


20

15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

4

Acolo urcã seminþiile, seminþiile Domnului, † dupã legea lui Israel, * ca sã laude numele Domnului. 5 Cãci acolo sunt scaunele de judecatã, * tronurile casei lui David. 6 Rugaþi-vã pentru pacea Ierusalimului: * „Sã fie în siguranþã cei care te iubesc! 7 Pacea sã locuiascã între zidurile tale * ºi liniºtea în palatele tale”. 8 De dragul fraþilor ºi prietenilor mei, * eu spun: „Pace þie!” 9 De dragul casei Domnului, Dumnezeului nostru, * mã rog pentru fericirea ta! Ant. Pentru tine mã pãstrez curatã ºi þie îþi ies în întâmpinare cu candela aprinsã, o, Mirele meu. Ant. 2 Fericiþi cei curaþi cu inima, pentru cã ei îl vor vedea pe Dumnezeu. Psalmul 126 (127) 1

Dacã Domnul n-ar zidi casa, * în zadar ar trudi cei care o zidesc. Dacã Domnul n-ar pãzi cetatea, * în zadar ar veghea cel care o pãzeºte. 2 În zadar vã sculaþi dis-de-dimineaþã ºi vã culcaþi târziu, † mâncându-vã pâinea în obosealã, * pe când Domnul o dã preaiubiþilor sãi în timpul somnului. 3 Iatã, moºtenire de la Domnul sunt fiii, * rodul sânului este rãsplatã de la el. 4 Ca sãgeþile în mâna celui viteaz, * aºa sunt fiii tinereþilor. 5 Fericit bãrbatul care-ºi umple tolba cu ei; * nu se va face de ruºine când va vorbi cu duºmanii sãi la poartã.


Vesperele

21

Ant. Fericiþi cei curaþi cu inima, pentru cã ei îl vor vedea pe Dumnezeu. Ant. 3 Speranþa mea nu se va clãtina; ea se bazeazã pe Cristos ca o casã construitã pe stâncã. Cântarea

Ef 1,3-10

3

Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, * care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã în ceruri, în Cristos. 4 În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, * ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste. 5 El a orânduit de mai înainte † sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, * dupã bunul plac al voinþei sale, 6 spre lauda gloriei harului sãu, * pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit. 7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, * iertarea pãcatelor; prin bogãþia harului sãu † 8 care a prisosit în noi, * în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea. 9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale * dupã bunãvoinþa sa, pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, * 10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor, recapitulând toate în Cristos, * cele din cer ºi cele de pe pãmânt. Ant. Speranþa mea nu se va clãtina; ea se bazeazã pe Cristos ca o casã construitã pe stâncã. 1Cor 7,32b.34a LECTURA SCURTÃ Cel care este necãsãtorit se îngrijeºte de cele ale Domnului, cum sã-i placã Domnului. Tot aºa ºi femeia


22

15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

necãsãtoritã, tot aºa ºi fecioara se îngrijeºte de cele ale Domnului, ca sã fie sfântã în trup ºi în duh. RESPONSORIUL SCURT R. Îi sunt înfãþiºate regelui fecioare * în bucurie ºi veselie. Îi sunt. V. Sunt aduse în palatul regelui * în bucurie ºi veselie. Slavã Tatãlui. Îi sunt. Ant. la Magnificat: Vino, mireasa lui Cristos, primeºte cununa pe care Domnul þi-a pregãtit-o pentru vecie. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46

Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh.


Vesperele

23

Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Vino, mireasa lui Cristos, primeºte cununa pe care Domnul þi-a pregãtit-o pentru vecie. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l sãrbãtorim cu bucurie pe Cristos, care i-a lãudat pe aceia care aleg calea fecioriei pentru împãrãþia cerurilor, ºi sã-l implorãm spunând: Isuse, regele fecioarelor, ascultã-ne! Cristoase, mirele Bisericii, tu ai voit ca ea sã se înfãþiºeze înaintea ta ca o fecioarã nepãtatã: – fã-o pururi neprihãnitã ºi sfântã. Cristoase, fecioarele sfinte þi-au ieºit în întâmpinare cu candelele aprinse: – nu îngãdui sã scadã untdelemnul fidelitãþii în candelele acelora care s-au consacrat cu totul slujirii tale. Doamne, Biserica ta, fecioarã ºi mamã, n-a încetat sã pãstreze neatinsã ºi curatã credinþa faþã de tine: – dãruieºte tuturor creºtinilor harul sã rãmânã credincioºi învãþãturii tale. Tu dai poporului tãu bucuria de a o sãrbãtori pe sfânta N.: – dãruieºte-ne harul sã ne bucurãm pururi de mijlocirea ei. Tu le-ai primit pe fecioarele sfinte la ospãþul tãu de nuntã: – primeºte-i cu bunãtate pe cei rãposaþi la ospãþul tãu ceresc. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care, prin Duhul tãu, ai inspirat-o pe sfânta Tereza din Avila sã arate Bisericii o cale spre desãvârºire, dã-ne harul sã aflãm mereu hranã în învãþãtura ei spiritualã ºi sã fim înflãcãraþi de dorul dupã adevãrata sfinþenie. Prin Domnul nostru Isus Cris-tos,


15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

24

Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Ziua ºi noaptea am strigat înaintea ta, Doamne.


Completoriul

25

Psalmul 87 (88) Rugãciunea unui om grav bolnav Acesta este ceasul vostru ºi puterea întunericului (Lc 22,53). 2

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, * zi ºi noapte strig înaintea ta. 3 Rugãciunea mea sã ajungã înaintea ta, * pleacã-þi urechea la strigãtul meu. 4 Cãci sufletul meu e sãtul de rele * ºi viaþa mea se apropie de locuinþa morþilor. 5 Sunt numãrat printre cei care coboarã în groapã, * sunt ca un om care nu mai are putere. 6 Stau întins printre cei morþi, * ca cei uciºi, culcaþi în mormânt, de care nu-þi mai aduci aminte * ºi pe care mâna ta i-a pãrãsit. 7 M-ai aruncat în groapa cea mai adâncã, * în întuneric ºi în umbra morþii. 8 Mânia ta apasã asupra mea * ºi toate valurile tale le-ai prãvãlit peste mine. 9 Ai îndepãrtat pe cunoscuþii mei de la mine, * m-ai fãcut urâciune înaintea lor. Sunt închis ºi nu pot ieºi, * 10 ochii mei s-au stins de suferinþã. Toatã ziua strig cãtre tine, Doamne, * ºi-mi întind mâinile spre tine! 11 Oare pentru cei morþi ai sã faci minuni? * Sau se vor scula umbrele sã te laude? 12 Se vorbeºte oare în mormânt despre bunãtatea ta * ºi despre fidelitatea ta în locul pierzãrii? 13 Sunt cunoscute oare minunile tale în întuneric * ºi dreptatea ta în þara uitãrii? 14 Dar eu strig cãtre tine, Doamne, * de dimineaþã rugãciunea mea se înalþã la tine. 15 Pentru ce, Doamne, respingi sufletul meu? * Pentru ce îmi ascunzi faþa ta?


26

15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

16

Eu sunt sãrac ºi în prag de moarte încã din tinereþe; * sunt sfârºit, oprimat de spaimele tale. 17 Peste mine au trecut mâniile tale * ºi înfricoºãrile tale m-au nimicit. 18 M-au înconjurat ca apa ziua întreagã * ºi toate împreunã se revarsã peste mine. 19 Ai îndepãrtat de la mine pe prieten ºi vecin * ºi întunecimile sunt cunoscuþii mei. Ant. Ziua ºi noaptea am strigat înaintea ta, Doamne. Cf. Ier 14,9b LECTURA SCURTà Tu eºti în mijlocul nostru, Doamne, ºi numele tãu este invocat asupra noastrã; nu ne pãrãsi, Doamne, Dumnezeul nostru! RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29

Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel.


Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

27

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, dãruieºte-ne, te rugãm, harul sã fim atât de strâns uniþi cu Fiul tãu unul-nãscut în moartea ºi îngroparea sa, încât sã ne învrednicim a învia împreunã cu el la o viaþã nouã. El, care vieþuieºte ºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune!


15 octombrie, sf. Tereza a lui Isus, fc. înv.

28 Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.



Tereza a Pruncului Isus