Page 1


31 decembrie ZIUA A VII-A DIN OCTAVA CRÃCIUNULUI Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Cristos s-a nãscut pentru noi: veniþi sã-l adorãm. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.


2

31 decembrie

10

Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Cristos s-a nãscut pentru noi: veniþi sã-l adorãm. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL A dumnezeirii curatã oglindã, Luminã venitã pe orbi sã-i cuprindã ªi leac suferinþelor noastre amare ªi port de salvare! Isuse, în noaptea seninã ºi sfântã, Mulþimea de îngeri mãrire îþi cântã, Vestesc omenirii ce-n pulbere zace: Vin vremuri de pace. La ieslea ce-i tronul mãririi eterne Întreg universul smerit se prosterne. A noastrã-nchinare din inimi supuse Primeºte-o, Isuse. Fecioara curatã pe lume te-aduce, Ca lumea s-o mântui prin moartea pe cruce.


Oficiul lecturilor

3

Dorim ca prin darul iubirii divine S-ajungem la tine. Cântãri sã rãsune în valea de plângeri, Sã spunem de-a valma cu corul de îngeri: ªi Tatãl ºi Fiul ºi Duhul sã fie Slãviþi în vecie. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Sã se bucure cerurile ºi sã tresalte pãmântul înaintea Domnului care vine. Psalmul 95 (96) Cântaþi Domnului un cântec nou! * Cântaþi Domnului, toþi locuitorii pãmântului! 2 Cântaþi Domnului, binecuvântaþi numele lui! * Vestiþi din zi în zi mântuirea lui. 3 Vestiþi printre neamuri slava lui, * tuturor popoarelor, minunile sale! 4 Cãci Domnul este mare ºi vrednic de toatã lauda, * mai de temut decât toþi zeii. 5 Cãci toþi zeii popoarelor sunt deºertãciune, * Domnul însã a fãcut cerurile. 6 Strãlucirea ºi mãreþia sunt înaintea feþei sale, * tãria ºi frumuseþea sunt în lãcaºul sãu sfânt. 7 Daþi Domnului, voi, familiile popoarelor, † daþi Domnului mãrire ºi putere! * 8 Daþi Domnului gloria numelui sãu! Aduceþi jertfe de laudã ºi intraþi în lãcaºurile lui. * 9 Închinaþi-vã înaintea Domnului îmbrãcaþi în podoabe sfinte; cutremuraþi-vã înaintea lui, toþi locuitorii pãmântului! * 10 Spuneþi printre neamuri: „Domnul stãpâneºte!” El a aºezat pãmântul pe temelii solide, ca sã nu se clatine; * el va judeca popoarele cu dreptate. 11 Sã se bucure cerurile ºi sã se veseleascã pãmântul, † sã vuiascã marea ºi tot ce se aflã într-însa. * 12 Sã se bucure câmpiile ºi tot ce este pe ele, 1


4

31 decembrie

sã tresalte de bucurie toþi copacii pãdurilor † în faþa Domnului care vine, * pentru cã vine sã judece pãmântul. El va judeca lumea cu dreptate, * ºi popoarele în adevãrul sãu. Ant. Sã se bucure cerurile ºi sã tresalte pãmântul înaintea Domnului care vine. Ant. 2 Pentru cel drept a rãsãrit lumina ºi pentru cei cu inima curatã bucuria, aleluia.

13

Psalmul 96 (97) Domnul stãpâneºte, sã se bucure pãmântul, * toate insulele sã tresalte de veselie. 2 Norii ºi negura îl înconjoarã, * dreptatea ºi judecata sunt temelia tronului sãu. 3 Focul merge înaintea lui * ºi îi mistuie pe potrivnicii sãi de jur împrejur. 4 Fulgerele sale lumineazã lumea: * pãmântul le vede ºi se cutremurã. 5 Munþii se topesc ca ceara înaintea Domnului, * înaintea stãpânului a tot pãmântul. 6 Cerurile vestesc dreptatea lui * ºi toate popoarele îi vãd mãrirea. 7 Sã fie fãcuþi de ruºine toþi cei care slujesc la chipuri cioplite, † cei care se laudã cu idolii. * Sã cadã în genunchi în faþa lui toþi zeii. 8 Sionul aude ºi se bucurã † ºi fiicele lui Iuda tresaltã de bucurie * pentru judecãþile tale, Doamne. 9 Cãci tu, Doamne, eºti Cel Preaînalt peste tot pãmântul * ºi tu eºti cu mult mai presus decât toþi zeii. 10 Voi, care-l iubiþi pe Domnul, urâþi rãul! † El pãzeºte sufletele credincioºilor sãi, * îi va elibera din mâna pãcãtoºilor. 11 Pentru cel drept a rãsãrit lumina, * ºi pentru cei cu inima curatã, bucuria. 1


Oficiul lecturilor

5

12

Bucuraþi-vã, voi drepþilor, în Domnul * ºi preamãriþi memoria sfinþeniei sale. Ant. Pentru cel drept a rãsãrit lumina ºi pentru cei cu inima curatã bucuria, aleluia. Ant. 3 Domnul a fãcut cunoscutã mântuirea sa, aleluia. Psalmul 97 (98) Cântaþi Domnului un cântec nou, * pentru cã a fãcut lucruri minunate; dreapta ºi braþul lui cel sfânt * i-au venit în ajutor. 2 Domnul ºi-a fãcut cunoscutã mântuirea * ºi-a descoperit dreptatea înaintea neamurilor, 3 ºi-a adus aminte de bunãtatea ºi fidelitatea lui * faþã de casa lui Israel. Toate marginile pãmântului * au vãzut mântuirea Dumnezeului nostru! 4 Înãlþaþi cãtre Dumnezeu strigãte de bucurie, toþi locuitorii pãmântului! * Aclamaþi, intonaþi imnuri ºi tresãltaþi de bucurie. 5 Cântaþi Domnului imnuri cu harpa, * cu harpa ºi cântãri de psalmi. 6 Sunând din trompetã ºi din corn, * strigaþi de bucurie în faþa Domnului, regele nostru. 7 Sã vuiascã marea ºi tot ce cuprinde ea, * lumea ºi toþi cei ce locuiesc într-însa. 8 Toate râurile sã batã din palme † ºi munþii sã tresalte de bucurie 9 în faþa Domnului, * care vine sã judece pãmântul. El va judeca lumea cu dreptate * ºi popoarele cu nepãrtinire. Ant. Domnul a fãcut cunoscutã mântuirea sa, aleluia. V. În zilele de pe urmã, Dumnezeu ne-a vorbit prin Fiul. R. Prin care a fãcut ºi veacurile. 1

LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea sfântului apostol Paul cãtre Coloseni

2,4-15


6

31 decembrie

Credinþa noastrã în Cristos Fraþilor, vã spun aceasta pentru ca nimeni sã nu vã înºele prin cuvinte atrãgãtoare. 5 De fapt, dacã sunt absent cu trupul, sunt prezent cu duhul între voi, bucurându-mã ºi vãzând buna-rânduialã a voastrã ºi tãria credinþei voastre în Cristos. 6 Aºadar, dupã cum l-aþi primit pe Cristos Isus, Domnul, tot aºa sã umblaþi în el, 7 înrãdãcinaþi ºi zidiþi în el, întãriþi în credinþã, aºa cum aþi fost învãþaþi, prisosind în mulþumire. 8 Aveþi grijã sã nu vã subjuge cineva prin filozofie ºi speculaþii fãrã sens dupã datina oamenilor, dupã principiile elementare ale lumii, ºi nu dupã Cristos. 9 În el locuieºte toatã plinãtatea dumnezeirii trupeºte, 10 iar voi aþi fost copleºiþi de plinãtate în el, care este capul oricãrui principat ºi al oricãrei puteri. 11 Tot în el aþi fost circumciºi, dar nu cu o circumcizie fãcutã de mânã omeneascã, ci prin dezbrãcarea de trupul de carne, prin circumcizia lui Cristos. 12 Înmormântaþi fiind împreunã cu el prin botez, aþi ºi fost înviaþi, prin credinþã, împreunã cu el, prin credinþa în puterea lui Dumnezeu, cel care l-a înviat pe el din morþi. 13 Pe voi, care eraþi morþi pentru nelegiuirile ºi necircumcizia trupului vostru, v-a readus la viaþã împreunã cu el, iertându-vã toate nelegiurile. 14 El a ºters documentul cu poruncile care erau împotriva noastrã ºi l-a anulat, pironindu-l pe cruce. 15 A despuiat principatele ºi puterile ºi le-a fãcut de ocarã în vãzul tuturor, dupã ce a triumfat asupra lor, prin el însuºi. 4

RESPONSORIUL Col 2,9.10.12 R. În Cristos locuieºte toatã plinãtatea dumnezeirii trupeºte. * El este capul oricãrui principat ºi al oricãrei puteri. V. Înmormântaþi fiind împreunã cu el prin Botez, am fost înviaþi împreunã cu el prin credinþa în puterea lui Dumnezeu. * El este. LECTURA A DOUA Din Predicile sfântului Leon cel Mare, papã (Predica 6 la Naºterea Domnului, 2-3.5: PL 54, 213-216)


Oficiul lecturilor

7

Naºterea Domnului înseamnã naºterea pãcii Copilãria, pe care maiestatea Fiului lui Dumnezeu nu a considerat-o nedemnã de sine, s-a dezvoltat o datã cu creºterea vârstei pânã la statura omului perfect; apoi, dupã ce ºi-a împlinit pe deplin triumful pãtimirii ºi învierii, toate acþiunile stãrii umile pe care le asumase din iubire faþã de noi, au devenit ceva de domeniul trecutului. Cu toate acestea, sãrbãtoarea de astãzi reînnoieºte pentru noi primele clipe ale lui Isus nãscut din Fecioara Maria. ªi, în timp ce adorãm naºterea Mântuitorului nostru, descoperim cã celebrãm propriul nostru început. Într-adevãr, naºterea lui Cristos marcheazã începutul poporului creºtin, iar naºterea capului este naºterea trupului. Desigur, fiecare este chemat la rândul sãu ºi toþi fiii Bisericii apar în epoci diferite; cu toate acestea, întrucât credincioºii, în totalitatea lor, nãscuþi din izvorul Botezului, au fost rãstigniþi împreunã cu Cristos în pãtimirea sa, au fost înviaþi în învierea sa, au fost aºezaþi la dreapta Tatãlui în înãlþarea sa, ei s-au nãscut împreunã cu el în aceastã naºtere a Domnului. Orice credincios, din orice parte a lumii, care este renãscut în Cristos, dupã ce a pãrãsit calea pãcatului pe care mergea de la începutul sãu, devine un om nou prin a doua naºtere. El nu mai aparþine descendenþei tatãlui sãu dupã trup, ci neamului Mântuitorului, cãci acesta s-a fãcut Fiul omului, pentru ca noi sã putem deveni fiii lui Dumnezeu. Cãci, dacã el, prin aceastã umilire a sa, nu ar fi coborât pânã la noi, nimeni nu ar fi putut, prin propriile sale merite, sã ajungã pânã la el. De aceea, o binefacere atât de mare cere din partea noastrã un respect demn de strãlucirea sa. De fapt, aºa cum ne învaþã sfântul Apostol, noi nu am primit duhul lumii, ci am primit Duhul care este din Dumnezeu, ca sã cunoaºtem darurile care ne-au fost date de Dumnezeu (1Cor 2,12). Nu putem sã-l cinstim mai bine pe Dumnezeu, decât oferindu-i ceea ce el însuºi ne-a dat.


8

31 decembrie

ªi ce putem gãsi, în tezaurul generozitãþii divine, care sã fie potrivit demnitãþii sãrbãtorii prezente, decât aceastã pace care a fost proclamatã de cântarea îngerilor la naºterea Domnului? Cãci pacea este cea care dã naºtere fiilor lui Dumnezeu, care hrãneºte iubirea, care produce unitatea, care este odihna fericiþilor ºi lãcaºul veºniciei. Lucrarea sa specificã, binefacerea sa specialã este cea de a-i uni cu Dumnezeu pe cei pe care i-a separat de lume. Aºadar, cei care nu din sânge, nici din voinþa trupului, nici din voinþa bãrbatului, ci din Dumnezeu s-au nãscut (cf. In 1,13), sã-i ofere Tatãlui armonia fiilor fãcãtori de pace. Toþi cei care au devenit prin înfiere membre ale lui Cristos sã se întâlneascã împreunã în el, primul nãscut al noii creaþii, care a venit sã facã nu voinþa sa, ci voinþa celui care l-a trimis. Moºtenitorii pe care harul Tatãlui i-a adoptat, nu sunt moºtenitori divizaþi sau disparaþi, ci au aceleaºi sentimente ºi aceeaºi iubire. Cei care au fost recreaþi dupã imaginea unicã trebuie sã aibã un suflet care sã-i semene. Naºterea Domnului este naºterea pãcii, dupã cum spune Apostolul: El este pacea noastrã, cel care a fãcut din douã una (Ef 2,14). Fie cã suntem iudei sau pãgâni, prin el avem intrare deschisã într-un singur Duh la Tatãl (Ef 2,18). Ef 2,13-14.17 RESPONSORIUL R. Voi, care odinioarã eraþi departe, v-aþi apropiat prin sângele lui Cristos. * Cãci el este pacea noastrã, cel care a fãcut din douã una. V. Venind, el a vestit pacea pentru voi, care eraþi departe, ºi pacea pentru cei care erau aproape. * Cãci el. IMNUL TE DEUM Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte.


Oficiul lecturilor

9

Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale! Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã. ¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat. Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.


10

31 decembrie

Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, tu ai voit ca în naºterea Fiului tãu sã se afle începutul ºi desãvârºirea legãturii lui Dumnezeu cu omul; dã-ne, te rugãm, harul sã facem ºi noi parte din moºtenirea lui Cristos Domnul, cãci în el se aflã mântuirea lumii întregi. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Pe marele-mpãrat Isus Maria-n lume l-a adus; Sã-l preamãrim cu-al nostru cânt Pe faþa-ntregului pãmânt. Al lumii Domn ºi ziditor Îmbracã chip de servitor, Voind, la moarte osândit, Sã-i smulgã morþii ce-a zidit. Cel necuprins ºi fãr-hotar Fecioarei, printr-un tainic har, Îi este dat spre-a fi purtat În sânul ei imaculat. Fãrã bãrbat, doar c-un cuvânt, Concepe de la Duhul Sfânt


Laudele

11

Iar trupul ei, prea gingaº crin, Devine sanctuar divin. Ioan purtat de-al mamei sân L-a salutat pe-al sãu stãpân Când cel vestit de Gabriel S-a dus în vizitã la el. Isuse, copilaº plãpând, Pe-un braþ de paie zaci plângând, Iar mama-þi cântã-ncetiºor: Dormi, scump odor, o, dormi uºor. Cu cetele cereºti de sfinþi Pãstorii simpli ºi cuminþi Slãvesc pe marele-mpãrat Gãsit în scutece-nfãºat. Isuse, care ne-ai fost dat De Maica fãrã de pãcat, Te preamãrim în dulce cânt Cu Tatãl ºi cu Duhul Sfânt. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Pe cine aþi vãzut, pãstori? Spuneþi! Vestiþi-ne: cine s-a arãtat pe pãmânt? L-am vãzut pe prunc ºi corurile de îngeri lãudându-l pe Domnul, aleluia. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã.


12

31 decembrie

5

Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Pe cine aþi vãzut, pãstori? Spuneþi! Vestiþi-ne: cine s-a arãtat pe pãmânt? L-am vãzut pe prunc ºi corurile de îngeri lãudându-l pe Domnul, aleluia. Ant. 2 Îngerul le-a spus pãstorilor: Vã vestesc bucurie mare, pentru cã vi s-a nãscut astãzi Mântuitorul lumii, aleluia. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57

Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul!


Laudele

13

68

Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 69

La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Îngerul le-a spus pãstorilor: Vã vestesc bucurie mare, pentru cã vi s-a nãscut astãzi Mântuitorul lumii, aleluia.


14

31 decembrie

Ant. 3 Astãzi ni s-a nãscut un prunc ºi va fi numit: Dumnezeu puternic, aleluia. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Astãzi ni s-a nãscut un prunc ºi va fi numit: Dumnezeu puternic, aleluia. Is 4,2-3 LECTURA SCURTÃ În ziua aceea, mlãdiþa Domnului va fi plinã de mãreþie ºi slavã ºi rodul pãmântului va fi plin de strãlucire ºi bucurie pentru cei din Israel care vor fi mântuiþi. ªi cel rãmas în Sion, ºi cel lãsat în Ierusalim se va numi sfânt, ºi toþi cei din Ierusalim vor fi scriºi printre cei vii. RESPONSORIUL SCURT R. Domnul a fãcut cunoscutã, * aleluia, aleluia. Domnul.


Laudele

15

V. Mântuirea sa, * aleluia, aleluia. Slavã Tatãlui. Domnul. Ant. la Benedictus: Îndatã se alãturã îngerului mulþime de oaste cereascã, lãudând pe Dumnezeu ºi zicând: Mãrire întru cei de sus lui Dumnezeu ºi, pe pãmânt, pace oamenilor de bunãvoinþã, aleluia.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh.


16

31 decembrie

Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Îndatã se alãturã îngerului mulþime de oaste cereascã, lãudând pe Dumnezeu ºi zicând: Mãrire întru cei de sus lui Dumnezeu ºi, pe pãmânt, pace oamenilor de bunãvoinþã, aleluia. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l rugãm cu încredere ºi umilinþã pe Cristos Domnul, al cãrui har s-a arãtat tuturor oamenilor: Doamne, îndurã-te de noi! Isuse Cristoase, nãscut din Tatãl mai înainte de toþi vecii, strãlucirea slavei lui, chipul dumnezeirii lui, care le þii pe toate prin cuvântul tãu, – te rugãm, însufleþeºte-ne în ziua aceasta cu duhul evangheliei tale. Isuse Cristoase, nãscut în aceastã lume la plinirea timpului pentru a mântui neamul omenesc ºi pentru a elibera toatã fãptura, – te rugãm, dãruieºte tuturor libertatea. Isuse Cristoase, Fiule cel de o fiinþã cu Tatãl, nãscut mai înainte de Luceafãr, care ai venit sã te naºti la Betleem pentru a se împlini Scripturile, – fã ca în Biserica ta sã strãluceascã sãrãcia evanghelicã. Isuse Cristoase, Dumnezeu ºi om, care eºti Domnul lui David ºi fiul lui, împlinind profeþiile, – fã, te rugãm, ca poporul lui Israel sã te recunoascã drept Mesia. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, tu ai voit ca în naºterea Fiului tãu sã se afle începutul ºi desãvârºirea legãturii lui Dumnezeu cu omul; dã-ne, te rugãm, harul sã facem ºi noi parte din moºtenirea lui Cristos Domnul, cãci în el se aflã mântuirea lumii întregi. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu,


Ora medie

17

împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Maria pãstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei. Psalmul 118 (119),9-16 II (Beth) 9 Cum va putea un tânãr sã rãmânã curat pe cale? * Numai pãzind cuvintele tale. 10 Te caut din toatã inima; * nu lãsa sã mã abat de la hotãrârile tale. —


18

31 decembrie

11

Pãstrez în inimã cuvintele tale * ca sã nu pãcãtuiesc împotriva ta. 12 Binecuvântat eºti, Doamne, * învaþã-mã orânduirile tale. 13 Vestesc cu buzele mele * toate judecãþile tale. 14 Mã bucur pe calea învãþãturilor tale * mai mult decât de orice bogãþie. 15 Meditez la poruncile tale * ºi am sub ochi cãrãrile tale. 16 Orânduirile tale sunt desfãtarea mea * ºi nu voi uita cuvântul tãu. Ant. Binecuvântat eºti, Doamne; învaþã-mã îndreptãrile tale. Ant. 2 Pãstreazã paºii mei statornici pe cãile tale, Doamne. Psalmul 16 (17) De cei nelegiuiþi izbãveºte-mã, Doamne! În zilele vieþii sale pãmânteºti..., Cristos a înãlþat rugãciuni... ºi a fost ascultat (Evr 5,7). I Ascultã, Doamne, dreptatea mea, * ia aminte la strigarea mea; pleacã-þi urechea la rugãciunea mea, * de pe buze care nu au înºelãciune. 2 Judecata mea sã vinã de la tine, * ochii tãi sã vadã dreptatea. 3 Pune la încercare inima mea, cerceteaz-o noaptea, încearcã-mã în foc, * dar nu vei gãsi în mine nedreptate. 4 Gura mea nu a pãcãtuit fiind pãrtaºã la faptele oamenilor; * pentru cuvintele buzelor tale m-am pãzit de cãile fãcãtorilor de rele. 1


Ora medie

19

5

Tu îmi pãstrezi paºii siguri pe cãile tale, * ca sã nu se clatine picioarele mele. 6 Strig cãtre tine, Dumnezeule, cãci tu mã asculþi, * pleacã-þi urechea spre mine ºi ascultã cuvintele mele. 7 Aratã-þi bunãtatea ta cea mare, † tu, care cu dreapta ta îi scapi de duºmani * pe cei care se încred în tine. 8 Pãzeºte-mã ca pe lumina ochilor; † adãposteºte-mã la umbra aripilor tale * 9 de faþa celor rãi care mã prigonesc. Ant. Pãstreazã paºii mei statornici pe cãile tale, Doamne. Ant. 3 Ridicã-te, Doamne, scapã sufletul meu. II Duºmanii sufletului meu mã împresoarã cu furie, † 10 ei ºi-au închis inima, * gura lor vorbeºte cu aroganþã. 11 Acum vin asupra mea, mã înconjoarã, * ochii lor mã aþintesc ca sã mã doboare la pãmânt, 12 cu înfãþiºare ca de leu gata de pradã * ºi ca un pui de leu ce stã la pândã în ascunziºuri. 13 Ridicã-te, Doamne! Ieºi în calea lor ºi împiedicã-i! * Cu sabia ta scapã sufletul meu de cel nelegiuit. 14 Mântuieºte-mã, Doamne, cu mâna ta de aceºti morþi, * de muritorii ce ºi-au luat partea în viaþa aceasta. Din rezervele tale tu umpli stomacul lor, * se vor sãtura fiii lor ºi va rãmâne destul ºi pentru copiii lor. 15 Dar eu, în dreptate, voi vedea faþa ta, * când mã voi scula mã voi sãtura de chipul tãu. Ant. Maria pãstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei.


20

1 ianuarie, Sfânta Fecioarã Maria, Nãscãtoare de Dumnezeu

LECTURA SCURTÃ Is 48,20b Vestiþi, cu glas de bucurie, daþi de ºtire, rãspândiþi aceasta pânã la capãtul pãmântului, spuneþi: „Domnul l-a rãscumpãrat pe slujitorul sãu Iacob!” V. Au vãzut toate marginile pãmântului, aleluia. R. Mântuirea Dumnezeului nostru, aleluia. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, tu ai voit ca în naºterea Fiului tãu sã se afle începutul ºi desãvârºirea legãturii lui Dumnezeu cu omul; dã-ne, te rugãm, harul sã facem ºi noi parte din moºtenirea lui Cristos Domnul, cãci în el se aflã mântuirea lumii întregi. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. 1 ianuarie Octava Naºterii Domnului SOLEMNITATEA SFINTEI FECIOARE MARIA, NÃSCÃTOARE DE DUMNEZEU Vesperele I V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Isuse, Fiu veºnic din veºnicul Tatã, Cu Tatãl ºi Duhul domnind mai-nainte


Vesperele I

21

Ca lumea aceasta sã fie creatã, Eºti Alfa ºi-Omega, curatã sorginte, A tot ce a fost ºi va fi vreodatã, Întreg universul purtându-l în minte. Asemenea nouã, c-un trup de argilã, Supus întru toate aceleiaºi soarte, Ai vrut sã te-mbraci întru marea ta milã; Ai vrut sã-l salvezi de la veºnica moarte Pe omul, fãpturã sãrmanã, umilã, Osânda strãveche sã nu o mai poarte. Slãvit sã fii, Doamne, în naºterea-þi sfântã. Slãvitã sã fie ºi tainica orã Când mama, vegheatã de îngeri ce-þi cântã, Te naºte pe paie ºi-n iesle te-adorã. Acuma tot omul te binecuvântã Fiindcã cu tine e frate ºi sorã. Se scurserã anii ºi veacuri trecurã De rugi ne-ntrerupte ºi grea aºteptare. Profeþii vestiserã-n vechea Scripturã Cã Domnul veni-va în mila sa mare Când, iatã, în fine, cã cerul se-ndurã ªi ochii ni-i ºterge de lacrimi amare. Mãrire þi-aducem cu inimi voioase În ziua de astãzi, preabune Pãrinte. Mãrire þi-aducem ºi þie, Cristoase, O datã cu dragostea noastrã fierbinte. Cântãri din adâncuri de inimi pioase Þi-aducem ºi þie, o Duhule Sfinte. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Ce schimb minunat! Creatorul neamului omenesc a luat trup însufleþit, binevoind sã se nascã din Fecioarã; fãrã lucrare omeneascã fãcându-se om, ne-a dãruit dumnezeirea sa. Psalmul 112 (113)


22

1 ianuarie, Sfânta Fecioarã Maria, Nãscãtoare de Dumnezeu

1

Lãudaþi, slujitori ai Domnului, * lãudaþi numele Domnului! 2 Fie numele Domnului binecuvântat, * de acum ºi pânã în veac. 3 De la rãsãritul ºi pânã la apusul soarelui, * fie numele Domnului lãudat! 4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate naþiunile, * slava lui este mai presus de ceruri. 5 Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru care locuieºte atât de sus, * 6 care îºi pleacã privirea sã vadã ce se petrece în cer ºi pe pãmânt? 7 El ridicã pe cel slab din þãrânã, * înalþã din mizerie pe cel sãrac, 8 pentru ca sã-l aºeze alãturi de conducãtori, * de conducãtorii poporului sãu. 9 El o aºazã pe cea sterilã în casã * ca pe o mamã ce se bucurã de copii. Ant. Ce schimb minunat! Creatorul neamului omenesc a luat trup însufleþit, binevoind sã se nascã din Fecioarã; fãrã lucrare omeneascã fãcându-se om, ne-a dãruit dumnezeirea sa. Ant. 2 Când te-ai nãscut în chip minunat din Fecioarã, atunci s-au împlinit Scripturile; ai coborât ca roua pe lânã ca sã mântuieºti neamul omenesc. Pe tine te lãudãm, Dumnezeul nostru. Psalmul 147 (147 B) Laudã, Ierusalime, pe Domnul, * preamãreºte, Sionule, pe Dumnezeul tãu. 13 Cãci el întãreºte zãvoarele porþilor tale, * el binecuvânteazã pe fiii tãi în mijlocul tãu. 14 El dã pace þinutului tãu * ºi te saturã cu cel mai bun grâu. 15 El îºi trimite cuvântul pe pãmânt, * cuvântul lui aleargã cu iuþealã mare. 12


Vesperele I

23

16

El face sã cadã zãpada ca lâna * ºi presarã chiciura ca cenuºa. 17 Azvârle grindina ca firimiturile, * ºi gerul lui cine-l poate rãbda? 18 Trimite cuvântul sãu ºi le topeºte, * stârneºte vântul ºi vor curge apele. 19 El vesteºte lui Iacob cuvântul sãu, * lui Israel, legile ºi poruncile sale. 20 El n-a fãcut aºa cu nici un alt popor, * ºi nu le-a fãcut cunoscute judecãþile sale. Ant. Când te-ai nãscut în chip minunat din Fecioarã, atunci s-au împlinit Scripturile; ai coborât ca roua pe lânã ca sã mântuieºti neamul omenesc. Pe tine te lãudãm, Dumnezeul nostru. Ant. 3 Precum rugul pe care Moise l-a vãzut arzând fãrã sã se mistuie, neatinsã e fecioria ta. Nãscãtoare de Dumnezeu, roagã-te pentru noi. Cântarea Ef 1,3-10 Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, * care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã în ceruri, în Cristos. 4 În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, * ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste. 5 El a orânduit de mai înainte † sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, * dupã bunul plac al voinþei sale, 6 spre lauda gloriei harului sãu, * pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit. 7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, * iertarea pãcatelor; prin bogãþia harului sãu † 8 care a prisosit în noi, * în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea. 3


24 9

10

1 ianuarie, Sfânta Fecioarã Maria, Nãscãtoare de Dumnezeu

El ne-a descoperit misterul voinþei sale * dupã bunãvoinþa sa, pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, * ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor, recapitulând toate în Cristos, * cele din cer ºi cele de pe pãmânt.

Ant. Precum rugul pe care Moise l-a vãzut arzând fãrã sã se mistuie, neatinsã e fecioria ta. Nãscãtoare de Dumnezeu, roagã-te pentru noi. LECTURA SCURTÃ Gal 4,4-5 Când a venit împlinirea timpului, Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul sãu, nãscut din femeie, nãscut sub lege, ca sã-i rãscumpere pe cei care sunt sub lege, ca sã primim înfierea. RESPONSORIUL SCURT R. Cuvântul s-a fãcut trup, * aleluia, aleluia. Cuvântul. V. ªi a locuit între noi, * aleluia, aleluia. Slavã Tatãlui. Cuvântul. Ant. la Magnificat: Pentru nespusa iubire cu care ne-a iubit, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul sãu în trup asemenea cu trupul pãcatului: nãscut din femeie, nãscut sub lege, aleluia. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt.


Vesperele I

25

50

Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Pentru nespusa iubire cu care ne-a iubit, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul sãu în trup asemenea cu trupul pãcatului: nãscut din femeie, nãscut sub lege, aleluia. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Binecuvântat sã fie Domnul Isus, Pacea noastrã, care a venit sã adune într-un singur popor oameni din toate limbile ºi neamurile. Sã-l rugãm stãruitor: Dã tuturor, Doamne, pacea ta! Nãscându-te, le-ai dezvãluit oamenilor bunãtatea ºi iubirea de oameni a lui Dumnezeu: – dã-ne harul sã-þi aducem pururi mulþumire pentru toate binefacerile tale. Tu ai voit ca Maria, maica ta, sã fie plinã de har: – dãruieºte tuturor belºugul harurilor tale. Tu ai venit sã aduci lumii vestea cea bunã a lui Dumnezeu: – sporeºte numãrul celor ce vestesc ºi ascultã cuvântul tãu. Tu ai binevoit sã te naºti din Fecioara Maria ca frate al nostru: – învaþã-i pe oameni adevãrata dragoste frãþeascã.


26

1 ianuarie, Sfânta Fecioarã Maria, Nãscãtoare de Dumnezeu

Tu ai apãrut lumii ca soarele la rãsãrit: – aratã-le fraþilor noºtri rãposaþi lumina feþei tale. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care prin fecioria roditoare a Mariei ai dãruit neamului omenesc bunurile mântuirii veºnice, dã-ne, te rugãm, harul sã simþim ºi noi mijlocirea aceleia prin care l-am primit pe dãtãtorul vieþii, pe Isus Cristos, Fiul tãu. El, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.


Completoriul

27

Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugãciunea mea. Psalmul 4 Aducere de mulþumire Minunat l-a fãcut Domnul pe acela pe care l-a înviat din morþi (sf. Augustin). 2

Când strig cãtre tine, rãspunde-mi, Dumnezeul dreptãþii mele; † din strâmtorare, m-ai scos în larg: * ai milã de mine ºi ascultã-mi rugãciunea. 3 Fii ai oamenilor, pânã când veþi fi cu inima împietritã? * Pânã când veþi iubi deºertãciunea ºi veþi alerga dupã minciunã? 4 Sã ºtiþi cã Dumnezeu face minuni pentru cel credincios: * când strig cãtre el, Domnul mã aude. 5 Cutremuraþi-vã ºi nu pãcãtuiþi! † Meditaþi acestea în inimile voastre, * în aºternuturile voastre, ºi fiþi liniºtiþi. 6 Aduceþi jertfe de dreptate * ºi nãdãjduiþi în Domnul. 7 Mulþi spun: „Cine ne va arãta ce este bine?” * Fã sã rãsarã peste noi, Doamne, lumina feþei tale! 8 Tu pui mai multã bucurie în inima mea * decât au ei atunci când li se înmulþeºte grâul ºi vinul.


28

1 ianuarie, Sfânta Fecioarã Maria, Nãscãtoare de Dumnezeu

9

Eu mã culc în pace ºi adorm îndatã, * cãci numai tu, Doamne, îmi dai liniºte deplinã. Ant. Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugãciunea mea. Ant. 2 Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii. Psalmul 133 (134) Rugãciune de searã în templu Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, voi, toþi slujitorii lui, toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! (Ap 19,5). 1 Iatã, binecuvântaþi-l pe Domnul voi toþi, slujitorii Domnului; * voi, care staþi în timpul nopþii în casa Domnului. 2 Ridicaþi mâinile cãtre sanctuar * ºi binecuvântaþi-l pe Domnul. 3 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, * el, care a fãcut cerul ºi pãmântul. Ant. Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii. LECTURA SCURTÃ Dt 6,4-7 Ascultã, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. Sã-l iubeºti pe Domnul, Dumnezeul tãu, din toatã inima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toate puterile tale. ªi sã fie cuvintele acestea, pe care eu þi le poruncesc astãzi, în inima ta; sã le sãdeºti în fiii tãi ºi sã vorbeºti despre ele când stai în casã sau mergi pe drum, când te culci ºi când te scoli. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace.


Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

29

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29

Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Viziteazã-ne, te rugãm, Doamne, în noaptea aceasta, pentru ca, sculându-ne în zori prin puterea ta, sã ne putem bucura de învierea lui Cristos. El, care vieþuieºte ºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii.


1 ianuarie, Sfânta Fecioarã Maria, Nãscãtoare de Dumnezeu

30 Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


31 decembrie 2010  

Invitatoriul 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele...

Advertisement