Issuu on Google+


1 noiembrie TOÞI SFINÞII Solemnitate Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Dumnezeu care este preamãrit în adunarea sfinþilor! Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1

Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;


2

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

9

acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Dumnezeu care este preamãrit în adunarea sfinþilor! Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Doamne, unde-þi este tronul, nu sunt lacrimi, nici suspine; Tu eºti viaþa celor care au ajuns deja la tine. Cânt smerit de închinare ne-nfloreºte azi pe buze; Preamãrirea ce-þi aducem, mila ta sã n-o refuze. Întrecându-se-ntre dânºii, îngeri care mai de care Sfânt lãcaºul tãu îl umplu cu cereasca lor cântare. Sfinþii cântã în unire cu-ale îngerilor cete, Fericiþi sã-þi vadã faþa ºi-n extaze sã se-mbete.


Oficiul lecturilor

3

Doamne, ºtim, cãci tu ne-ai spus-o: pãcãtosul care moare Nu-þi produce bucurie. Pentru Sfânta Nãscãtoare, Pentru sfinþii care-n viaþã þi-au rãmas fideli în toate, Din prãpastia pierzãrii ºi-a pãcatului ne scoate. În rãzboiul vieþii, sfinþii sunt eroi cãliþi în lupte. Din opritul pom al vieþii refuzând sã se înfrupte, Au ajuns la mântuire. Ei ne-ajutã ca odatã Sã vedem ºi noi Treimea cea de dânºii adoratã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Doamne, cât de minunat este numele tãu, pentru cã i-ai încununat pe sfinþii tãi cu cinste ºi mãrire ºi i-ai aºezat peste lucrãrile mâinilor tale. Psalmul 8 2

Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tãu pe tot pãmântul! Slava ta se înalþã * mai presus de ceruri. 3 Din gura copiilor ºi a pruncilor † þi-ai pregãtit laudã împotriva vrãjmaºilor tãi, * ca sã nimiceºti pe cel rãzvrãtit ºi pe duºman. 4 Când privesc cerurile, lucrãrile mâinilor tale, * luna ºi stelele pe care le-ai fãcut, 5 mã întreb: „Ce este omul cã te gândeºti la el, * sau fiul omului cã-l iei în seamã?” 6 L-ai fãcut cu puþin mai mic decât pe îngeri, * l-ai încununat cu cinste ºi mãreþie. 7 I-ai dat în stãpânire lucrãrile mâinilor tale, * toate le-ai pus la picioarele lui: 8 oile ºi boii laolaltã, * precum ºi fiarele câmpului, 9 pãsãrile cerului ºi peºtii mãrii, * tot ce strãbate cãile apelor.


4

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

10

Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tãu pe tot pãmântul! Ant. Doamne, cât de minunat este numele tãu, pentru cã i-ai încununat pe sfinþii tãi cu cinste ºi mãrire ºi i-ai aºezat peste lucrãrile mâinilor tale. Ant. 2 Fericiþi cei curaþi cu inima, pentru cã ei îl vor vedea pe Dumnezeu. Psalmul 14 (15) 1

Doamne, cine va locui în cortul tãu? * Cine se va odihni pe muntele tãu cel sfânt? 2 Cel care umblã fãrã prihanã, * face dreptatea ºi spune adevãrul din inimã; 3 cel care nu calomniazã cu limba † ºi nu face rãu semenului sãu, * nici nu aruncã ocarã asupra aproapelui. 4 În ochii sãi, cel nelegiuit e vrednic de dispreþ, * dar îi cinsteºte pe cei care se tem de Domnul. Chiar dacã i-ar fi spre pagubã, * nu-ºi calcã jurãmântul. 5 Nu-ºi împrumutã banii pentru dobândã * ºi nu ia mitã împotriva celui nevinovat. Cel care trãieºte astfel * nu se va clãtina în veci! Ant. Fericiþi cei curaþi cu inima, pentru cã ei îl vor vedea pe Dumnezeu. Ant. 3 Doamne, tu le-ai fãcut cunoscute sfinþilor tãi cãile vieþii; tu îi vei umple de bucurie înaintea feþei tale. Psalmul 15 (16) 1

Pãzeºte-mã, Dumnezeule, * pentru cã mã încred în tine. 2 I-am spus Domnului: „Tu eºti Dumnezeul meu, * fericirea mea e numai la tine”.


Oficiul lecturilor

5

3

În sfinþii care sunt pe pãmânt, în cei puternici, * în ei era toatã plãcerea mea. 4 κi înmulþesc durerile cei care umblã dupã zei strãini, † dar eu nu le voi aduce nici o jertfã cu vãrsare de sânge, * nici nu voi rosti numele lor cu buzele mele. 5 Domnul este partea mea de moºtenire ºi cupa mea cu sorþi, * tu eºti acela care ai în mânã soarta mea. 6 Sorþii mei au cãzut pe terenul cel mai bun, * într-adevãr moºtenirea mea e minunatã. 7 Îl binecuvântez pe Domnul care mi-a dat înþelepciune, * la aceasta pânã ºi noaptea mã îndeamnã inima. 8 Îl am mereu în faþa ochilor pe Domnul; * dacã el este la dreapta mea, nu mã clatin. 9 De aceea inima mea se bucurã † ºi sufletul meu tresaltã de bucurie; * ba chiar ºi trupul meu se va odihni în speranþã, 10 deoarece nu vei lãsa sufletul meu în locuinþa morþilor, * nici nu vei îngãdui ca sfântul tãu sã vadã putrezirea. 11 Tu îmi vei arãta cãrarea vieþii; † în faþa ta sunt bucurii nespuse * ºi desfãtãri veºnice la dreapta ta. Ant. Doamne, tu le-ai fãcut cunoscute sfinþilor tãi cãile vieþii; tu îi vei umple de bucurie înaintea feþei tale. V. Priviþi la Domnul ºi vã veþi lumina. R. ªi feþele voastre nu se vor ruºina.

LECTURA ÎNTÂI Din Apocalipsul sfântului apostol Ioan

5,1-14

Ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu din toate triburile ºi limbile ºi popoarele ºi naþiunile


1 noiembrie, Toþi Sfinþii

6 1

Eu, Ioan am vãzut în mâna dreaptã a celui care ºedea pe tron o carte scrisã pe o parte ºi pe alta, sigilatã cu ºapte sigilii, 2 ºi am vãzut un înger puternic care striga cu glas tare: „Cine este vrednic sã deschidã cartea ºi sã-i desfacã sigiliile?” 3 Dar nimeni, nici în cer, nici pe pãmânt, nici sub pãmânt, nu era în stare sã deschidã cartea ºi sã se uite în ea. 4 ªi am plâns mult, pentru cã nimeni n-a fost gãsit vrednic sã deschidã cartea ºi sã se uite în ea. 5 Atunci, unul dintre bãtrâni mi-a zis: „Nu plânge! Iatã, a învins leul din tribul lui Iuda, vlãstarul lui David. El va deschide cartea ºi cele ºapte sigilii ale sale”. 6 ªi am vãzut stând în picioare, la mijloc, între tron ºi cele patru fiinþe ºi între bãtrâni, un Miel ca înjunghiat, având ºapte coarne ºi ºapte ochi, care sunt cele ºapte duhuri ale lui Dumnezeu, trimise pe tot pãmântul. 7 El a venit ºi a luat cartea din mâna dreaptã a celui care ºade pe tron. 8 Când a luat cartea, cele patru fiinþe ºi cei douãzeci ºi patru de bãtrâni au cãzut înaintea Mielului, având fiecare o harpã ºi cupe de aur pline cu tãmâie, care sunt rugãciunile sfinþilor, 9 ºi cântau un cântec nou, spunând: „Vrednic eºti tu sã primeºti cartea ºi sã desfaci sigiliile sale, pentru cã ai fost înjunghiat ºi ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu, prin sângele tãu, oameni din toate triburile, limbile, popoarele ºi naþiunile 10 ºi i-ai fãcut pentru Dumnezeul nostru o împãrãþie ºi preoþi ºi vor domni pe pãmânt”. 11 Am vãzut ºi am auzit glasul multor îngeri în jurul tronului, al fiinþelor ºi al bãtrânilor, iar numãrul lor era de zeci de mii de ori zeci de mii ºi de mii de ori mii. 12 Ei spuneau cu glas puternic: „Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, sã primeascã puterea, bogãþia, înþelepciunea ºi tãria, cinstea, gloria ºi binecuvântarea”.


Oficiul lecturilor

7

13

ªi am auzit orice creaturã în cer, pe pãmânt ºi în mare ºi toate câte sunt în ele, spunând: „Celui care ºade pe tron ºi Mielului sã fie binecuvântarea, cinstea, gloria ºi puterea în vecii vecilor!” 14 Iar cele patru fiinþe spuneau: „Amin!” ªi bãtrânii au cãzut la pãmânt ºi l-au adorat. RESPONSORIUL

Ap 11,17; 1,4; cf. 11,18; Ps 144 (145),10 R. Îþi mulþumim, Doamne Dumnezeule atotputernic, care eºti ºi care erai ºi care vei veni, * pentru cã ai luat în stãpânire domnia ºi a venit timpul sã le dai rãsplata slujitorilor tãi ºi sfinþilor. V. Sã te laude pe tine, Doamne, toate lucrãrile tale ºi sfinþii tãi sã te binecuvânteze. * Pentru cã. LECTURA A DOUA Din Predicile sfântului Bernard, abate (Pred. 2: Opera omnia, Edit. Cisterc. 5 [1968], 364-368)

Sã ne grãbim cãtre fraþii care ne aºteaptã Aºadar, la ce foloseºte lauda noastrã adusã sfinþilor, la ce foloseºte tributul nostru de glorie, la ce foloseºte aceastã solemnitate a noastrã? De ce li se aduc lor onorurile pãmânteºti, de vreme ce, conform promisiunii Fiului, Tatãl ceresc îi cinsteºte? Aºadar, ce folos au elogiile noastre aduse lor? Sfinþii nu au nevoie de onorurile noastre ºi nu le vine nimic din cultul nostru. Este clar cã, atunci când cinstim amintirea lor, o facem în interesul nostru, ºi nu al lor. Cât mã priveºte, trebuie sã mãrturisesc cã, atunci când mã gândesc la sfinþi, mã simt arzând de dorinþe mari. Prima dorinþã pe care comemorarea sfinþilor fie o trezeºte, fie o stimuleazã mai mult în noi este aceea de a ne bucura de compania lor atât de dulce ºi de a merita sã fim concetãþeni ºi familiari ai duhurilor fericite, de a ne afla împreunã cu adunarea patriarhilor, cu cetele profeþilor, cu senatul apostolilor, cu numeroasele oºtiri


8

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

de martiri, cu comunitatea mãrturisitorilor, cu corurile fecioarelor, sã fim reuniþi ºi fericiþi în comuniunea tuturor sfinþilor. Ne aºteaptã comunitatea primarã a creºtinilor, ºi pe noi nu ne va interesa? Sfinþii doresc sã ne aibã împreunã cu ei, ºi noi nu ne vom îngriji de aceasta? Nu, fraþilor, sã ne trezim din apatia noastrã deplorabilã! Sã înviem împreunã cu Cristos, sã cãutãm lucrurile de sus, pe acelea sã le gustãm! Sã simþim dorinþa celor care ne doresc, sã ne grãbim spre cei care ne aºteaptã, sã anticipãm, prin fãgãduinþele sufletului, condiþia celor care stau în aºteptarea noastrã! Nu numai cã trebuie sã dorim compania sfinþilor, ci trebuie sã ºi posedãm fericirea ei. Aºadar, în timp ce dorim sã stãm împreunã cu ei, sã stimulãm în inima noastrã aspiraþia cea mai intensã de a împãrtãºi gloria lor. Aceastã dorinþã desigur cã nu este nepotrivitã, deoarece o asemenea foame de glorie nu este deloc periculoasã. Existã o a doua dorinþã care este stimulatã în noi de comemorarea sfinþilor, ºi este aceea ca Isus Cristos, viaþa noastrã, sã ni se arate ºi nouã, asemenea lor, ºi sã ajungem ºi noi împreunã cu el în glorie. Între timp, capul nostru ni se prezintã nu aºa cum este acum în cer, ci în forma pe care a voit sã o asume pentru noi aici, pe pãmânt. Deci îl vedem nu încoronat cu glorie, ci înconjurat de spinii pãcatelor noastre. De aceea, sã se ruºineze fiecare mãdular sã facã paradã de eleganþã sub un cap încoronat cu spini. Sã înþeleagã cã eleganþa sa nu-i face cinste, ci îl face sã fie ridicol. Va ajunge momentul venirii lui Cristos, atunci când nu se va mai vesti moartea sa. Atunci vom ºti cã ºi noi am murit ºi cã viaþa noastrã este ascunsã cu el în Dumnezeu. Atunci, Cristos va apãrea ca un cap glorios ºi, împreunã cu el, vor strãluci mãdularele glorificate. Atunci va transforma trupul umilinþei noastre, fãcându-l asemenea gloriei capului, care este el însuºi. Aºadar, sã nutrim în mod liber dorinþa gloriei. Avem tot dreptul la aceasta. Însã pentru ca speranþa unei fericiri atât de strãlucite sã devinã realitate, ne este necesar ajutorul sfinþilor. Sã solicitãm acest ajutor cu


Oficiul lecturilor

9

multã grijã. În felul acesta, prin mijlocirea lor, vom ajunge acolo unde singuri nu vom putea niciodatã sã gândim cã vom ajunge. RESPONSORIUL Ap 19,5b.6b; Ps 32 (33),1 R. Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, toþi slujitorii lui, ºi voi, cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! * Pentru cã Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic, ºi-a început domnia. V. Bucuraþi-vã, drepþilor, în Domnul; cei fãrã de prihanã se cuvine sã-i înalþe laudã. * Pentru cã. IMNUL TE DEUM Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale! Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui.


10

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã. ¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat. Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.

Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care ne-ai dat bucuria de a cinsti într-o singurã sãrbãtoare meritele tuturor sfinþilor, te rugãm ca, având în faþa ta asemenea mulþime de mijlocitori, sã primim de la tine belºugul mult dorit al îndurãrii tale. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


Laudele

11

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Cristoase, ascultã-i pe cei ce cu fricã Privirea ºi glasul spre cer îºi ridicã; Pãcatul ne-apasã, ne roade, ne doare; Ne iartã de dragul preasfintei Fecioare. Oºtire de îngeri, ce iadul cutremuri, ªi voi, patriarhi, din strãvechile vremuri, Profeþi, care-aþi fost purtãtori de luminã, Iertarea prin voi aºteptãm sã ne vinã. Ioan, cel mai mare nãscut din femeie, ªi Petru, cel pus ca în frunte sã steie, Apostolii toþi, cu puterile date, Dezlege-ne astãzi pe noi de pãcate. Martiri, întru care curajul apare, ªi preoþi zeloºi, ce-aþi slujit la altare, Fecioare, pe cap cu cununã de stele, Sfinþenia voastrã pãcatul ni-l spele. Monahi, care-n viaþã trãit-aþi departe De grijile lumii mãrunte, deºarte, Eroi, care-n luptã învins-aþi vrãjmaºii, Spre slava cereascã purtaþi-ne paºii. ªi Tatãl, ºi Fiul primeascã-nchinare, ªi Duhul ce este iubirea lor mare. Treimea preasfântã reverse-ne minþii Lumina de care se bucurã sfinþii. Amin. PSALMODIA Ant. 1 În împãrãþia cereascã este locuinþa sfinþilor ºi acolo îºi aflã ei odihna în veac, aleluia. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu


12

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. În împãrãþia cereascã este locuinþa sfinþilor ºi acolo îºi aflã ei odihna în veac, aleluia. Ant. 2 Voi, sfinþi ai Domnului, binecuvântaþi-l pe Domnul în veci! Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul!


Laudele 62

13

Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 63


14 56

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Voi, sfinþi ai Domnului, binecuvântaþi-l pe Domnul în veci! Ant. 3 Cântare tuturor sfinþilor lui, fiilor lui Israel, poporului care îi stã aproape! Mãrirea aceasta este pentru toþi sfinþii lui. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Cântare tuturor sfinþilor lui, fiilor lui Israel, poporului care îi stã aproape! Mãrirea aceasta este pentru toþi sfinþii lui.


Laudele

15

LECTURA SCURTà Ef 1,17-18 Dumnezeul Domnului nostru Isus Cristos, Tatãl gloriei, sã vã dea Duhul înþelepciunii ºi al descoperirii, ca sã-l cunoaºteþi pe deplin, luminându-vã ochii inimii voastre, ca sã cunoaºteþi care este speranþa chemãrii sale, care este bogãþia gloriei moºtenirii sale între cei sfinþi. RESPONSORIUL SCURT R. Bucuraþi-vã în Domnul * ºi veseliþi-vã, drepþilor! Bucuraþi-vã. V. Strigaþi de bucurie, toþi cei curaþi cu inima, * ºi veseliþi-vã, drepþilor! Slavã Tatãlui. Bucuraþi-vã. Ant. la Benedictus: Cei drepþi vor strãluci ca soarele în împãrãþia Tatãlui, aleluia! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale,


16

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

77

pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Cei drepþi vor strãluci ca soarele în împãrãþia Tatãlui, aleluia! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l rugãm cu bucurie pe Dumnezeu, cununa tuturor sfinþilor: Prin mijlocirea sfinþilor, mântuieºte-ne, Doamne! Dumnezeule, izvorul sfinþeniei, care ai fãcut sã strãluceascã în sfinþi minunile harului tãu celui de multe feluri, – fã sã cinstim în ei mãreþia ta. Dumnezeule veºnic, dãtãtor a toate, care ne-ai arãtat în sfinþi chipuri mai apropiate de desãvârºirea Fiului tãu, – dã-ne harul ca exemplul lor sã ne îndemne la o tot mai strânsã unire cu Cristos. Rege al cerurilor, care prin aceia care l-au urmat cu credinþã pe Cristos ne îndemni ºi pe noi sã ne apropiem de cetatea viitoare, – fã sã învãþãm de la ei calea mai sigurã pentru a ajunge acolo. Dumnezeule, care, prin jertfa trupului Fiului tãu, ne uneºti mai strâns cu locuitorii cerului, – sporeºte-ne evlavia, ca viaþa noastrã sã fie tot mai aproape de sfinþenia acelora pe care îi celebrãm. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care ne-ai dat bucuria de a cinsti într-o singurã sãrbãtoare meritele


Ora medie

17

tuturor sfinþilor, te rugãm ca, având în faþa ta asemenea mulþime de mijlocitori, sã primim de la tine belºugul mult dorit al îndurãrii tale. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi dom-neºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Înþelepciunea sfinþilor o povestesc popoarele ºi lauda lor o vesteºte întreaga Bisericã.


18

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

Psalmul 122 (123) Încrederea poporului în Dumnezeu Doi orbi... au strigat: „Doamne, Fiul lui David, ai milã de noi!” (Mt 20,30). 1 Cãtre tine îmi ridic ochii, * cãtre tine, care locuieºti în ceruri. 2 Iatã, ca ochii slujitorilor spre mâna stãpânilor, * ca ochii slujitoarei spre mâna stãpânei sale, aºa sunt ochii noºtri îndreptaþi spre Domnul, Dumnezeul nostru, * pânã când ne va arãta îndurarea sa. 3 Ai milã de noi, Doamne, ai milã de noi, * cãci suntem prea sãtui de ocarã. 4 Prea sãtul ne este sufletul † de batjocurile celor care ne urãsc, * de dispreþul celor îngâmfaþi. Psalmul 123 (124) Ajutorul nostru este în numele Domnului Domnul i-a zis lui Paul: „Nu-þi fie teamã... cãci eu sunt cu tine!” (Fap 18,9-10). 1

De n-ar fi fost Domnul de partea noastrã – s-o spunã Israel, – † 2 de n-ar fi fost Domnul de partea noastrã, * când oameni s-au ridicat împotriva noastrã, 3 atunci ne-ar fi înghiþit de vii * în focul mâniei lor; 4 atunci ne-ar fi înecat apele, † ar fi trecut râurile peste sufletul nostru, * 5 atunci ar fi trecut peste noi valuri nãprasnice. 6 Binecuvântat sã fie Domnul, * care nu ne-a lãsat pradã dinþilor lor! 7 Sufletul nostru a scãpat † ca o pasãre din laþul vânãtorului: * laþul s-a rupt ºi noi am scãpat.


Ora medie 8

19

Ajutorul nostru este în numele Domnului, * care a fãcut cerul ºi pãmântul. Psalmul 124 (125)

Domnul este ocrotitorul poporului sãu Pacea lui Dumnezeu asupra lui Israel (Gal 6,16). 1 Cei care se încred în Domnul sunt ca Muntele Sionului: * el nu se clatinã, ci rãmâne în veac. 2 Munþii înconjoarã Ierusalimul, † ºi Domnul stã împrejurul poporului sãu * de acum ºi pânã-n veac. 3 Sceptrul celui nelegiuit nu va rãmâne peste moºtenirea celor drepþi, * ca nu cumva cei drepþi sã-ºi întindã mâinile spre nelegiuire. 4 Fã bine, Doamne, celor buni * ºi celor drepþi cu inima, 5 iar pe cei ce se abat pe cãrãri strâmbe † Domnul îi va aduna cu cei care sãvârºesc fãrãdelegea. * Pace peste Israel! Ant. Înþelepciunea sfinþilor o povestesc popoarele ºi lauda lor o vesteºte întreaga Bisericã. 1Pt 1,15-16 LECTURA SCURTÃ Aºa cum este sfânt cel care v-a chemat, deveniþi ºi voi sfinþi în toatã purtarea voastrã, pentru cã este scris: Fiþi sfinþi, pentru cã eu sunt sfânt. V. Bucuraþi-vã, drepþilor, în Domnul. R. ªi lãudaþi memoria sfinþeniei lui! Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care ne-ai dat bucuria de a cinsti într-o singurã sãrbãtoare meritele


1 noiembrie, Toþi Sfinþii

20

tuturor sfinþilor, te rugãm ca, având în faþa ta asemenea mulþime de mijlocitori, sã primim de la tine belºugul mult dorit al îndurãrii tale. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele II V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Pentru sfinþii ce se roagã în a cerului splendoare, Pentru ruga ne-ntreruptã a preasfintei Nãscãtoare, Cea pe care tu ne-ai dat-o ºi de mamã, ºi de sorã, O, Cristoase, ochii pleacã-þi cãtre cei ce te implorã. Îngeri, voi ce-n înãlþime staþi de strajã zi ºi noapte, Ne-ncetat la noi s-ajungã ale voastre bune ºoapte; Când Satana-n drumul nostru stânci din munþii lui prãvale, La o parte daþi tot rãul ce ni-l pune el în cale. Voi, profeþi, ce-aþi spus cuvinte ce-au cãzut ca ploi de grindeni, Voi, apostoli, ce pe Domnul îl urmarãþi pretutindeni, Ruga voastrã pãmântenii pe cãrarea dreaptã þie-i, Spre-a nu fi excluºi la urmã de la masa-mpãrãþiei. Sfinþi martiri, ce haina-n sânge aþi spãlat-o ca-ntr-o baie, Confesori, ce-aþi ars în viaþã de-a iubirii vii vãpaie, De pe noi luaþi mantaua cea fãcutã din omãturi, Ca, iubind, ºi noi s-ajungem sus în cer cu voi alãturi.


Vesperele II

21

Cete sfinte de fecioare, ne-ntinate, diafane, Voi, monahi ºi sfinþi cãlugãri, ce-aþi trãit o viaþã-n strane, Traiul vostru sã ne fie îndreptar de fapte bune, Ca Isus la el în ceruri dupã moarte ne adune. Sã aducã azi Treimii, întru slava ei cea mare, Sfinþi ºi îngeri preamãrire prin aleasa lor cântare. Ne unim ºi noi cu dânºii glasul nostru totodatã: Trinitatea fie veºnic preamãritã, lãudatã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Lumina cea veºnicã va strãluci sfinþilor tãi, Doamne; a lor este nemurirea, aleluia! Psalmul 112 (113) 1

Lãudaþi, slujitori ai Domnului, * lãudaþi numele Domnului! 2 Fie numele Domnului binecuvântat, * de acum ºi pânã în veac. 3 De la rãsãritul ºi pânã la apusul soarelui * fie numele Domnului lãudat! 4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate naþiunile, * slava lui este mai presus de ceruri. 5 Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru care locuieºte atât de sus, * 6 care îºi pleacã privirea sã vadã ce se petrece în cer ºi pe pãmânt? 7 El ridicã pe cel slab din þãrânã, * înalþã din mizerie pe cel sãrac 8 pentru ca sã-l aºeze alãturi de conducãtori, * de conducãtorii poporului sãu. 9 El o aºazã pe cea sterilã în casã * ca pe o mamã ce se bucurã de copii. Ant. Lumina cea veºnicã va strãluci sfinþilor tãi, Doamne; a lor este nemurirea, aleluia!


22

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

Ant. 2 Ierusalime, cetatea lui Dumnezeu, te vei bucura de fiii tãi, pentru cã toþi vor fi binecuvântaþi ºi se vor aduna la Domnul, aleluia! Psalmul 147 (147 B) 12

Laudã, Ierusalime, pe Domnul, * preamãreºte, Sionule, pe Dumnezeul tãu. 13 Cãci el întãreºte zãvoarele porþilor tale, * el binecuvânteazã pe fiii tãi în mijlocul tãu. 14 El dã pace þinutului tãu * ºi te saturã cu cel mai bun grâu. 15 El îºi trimite cuvântul pe pãmânt, * cuvântul lui aleargã cu iuþealã mare. 16 El face sã cadã zãpada ca lâna * ºi presarã chiciura ca cenuºa. 17 Azvârle grindina ca firimiturile * ºi gerul lui cine-l poate rãbda? 18 Trimite cuvântul sãu ºi le topeºte, * stârneºte vântul ºi vor curge apele. 19 El vesteºte lui Iacob cuvântul sãu, * lui Israel legile ºi poruncile sale. 20 El n-a fãcut aºa cu nici un alt popor * ºi nu le-a fãcut cunoscute judecãþile sale. Ant. Ierusalime, cetatea lui Dumnezeu, te vei bucura de fiii tãi, pentru cã toþi vor fi binecuvântaþi ºi se vor aduna la Domnul, aleluia! Ant. 3 Sfinþii cântau o cântare nouã înaintea tronului lui Dumnezeu ºi a Mielului ºi rãsuna pãmântul de glasurile lor, aleluia! Urmãtoarea cântare se spune cu Aleluia în toate locurile unde este notat, atunci când se cântã; la recitare este suficient sã se spunã Aleluia la începutul ºi sfârºitul fiecãrei strofe.

Cântarea

Cf. Ap 19,1-2.5-7


Vesperele II 1

2

5

6

7

23

Aleluia. Mântuirea ºi gloria ºi puterea sunt ale Dumnezeului nostru, * (R. Aleluia) cãci judecãþile lui sunt adevãrate ºi drepte. R. Aleluia (aleluia). Aleluia. Daþi laudã Dumnezeului nostru, toþi slujitorii lui, * (R. Aleluia) voi, care vã temeþi de el, mici ºi mari R. Aleluia (aleluia). Aleluia. Cãci Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic, ºi-a arãtat domnia * (R. Aleluia). Sã ne bucurãm ºi sã ne veselim ºi sã-i dãm slavã. R. Aleluia (aleluia). Aleluia. Cãci a început nunta Mielului * (R. Aleluia) ºi mireasa lui s-a pregãtit. R. Aleluia (aleluia).

Ant. Sfinþii cântau o cântare nouã înaintea tronului lui Dumnezeu ºi a Mielului ºi rãsuna pãmântul de glasurile lor, aleluia! LECTURA SCURTÃ

Evr 12,22-24

Voi v-aþi apropiat de muntele Sion, de cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul ceresc, de zecile de mii de îngeri în sãrbãtoare, de comunitatea întâilor-nãscuþi înscriºi în ceruri, de Dumnezeu, judecãtorul tuturor, de sufletele celor drepþi duºi la desãvârºire, de Isus, mijlocitorul noii alianþe ºi de sângele stropirii, care vorbeºte mai bine decât cel al lui Abel.


24

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

RESPONSORIUL SCURT R. Sã tresalte de bucurie cei drepþi * înaintea Domnului. Sã tresalte. V. ªi sã cânte cu veselie. * Înaintea Domnului. Slavã Tatãlui. Sã tresalte.

Ant. la Magnificat: Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor, pe tine te slãveºte numãrul vrednic de laudã al profeþilor; pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; pe tine toþi sfinþii ºi aleºii într-un glas te preamãresc, Treime Sfântã, un singur Dumnezeu! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46

Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.


Vesperele II

25

Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor, pe tine te slãveºte numãrul vrednic de laudã al profeþilor; pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; pe tine toþi sfinþii ºi aleºii într-un glas te preamãresc, Treime Sfântã, un singur Dumnezeu! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l rugãm cu bucurie pe Dumnezeu, cununa tuturor sfinþilor: Prin mijlocirea sfinþilor, mântuieºte-ne, Doamne! Dumnezeule preaînþelept, care, prin Cristos, i-ai rânduit pe apostoli temelie Bisericii, – pãstreazã-i pe credincioºi statornici în învãþãtura lor. Tu, care ai dãruit martirilor tãria de a da mãrturie pânã la vãrsarea sângelui, – fã-i pe creºtini martori credincioºi ai Fiului tãu. Tu, care ai dat fecioarelor sfinte darul ales de a-l imita pe Cristos cel feciorelnic, – dã-le harul sã recunoascã în fecioria consacratã þie un semn deosebit al bunurilor cereºti. Tu, care în toþi sfinþii îþi arãþi prezenþa, chipul ºi cuvântul, – dãruieºte-le credincioºilor harul ca, cinstindu-i pe ei, sã se simtã mai aproape de tine. Primeºte-i pe cei rãposaþi în lãcaºurile veºnice, alãturi de Fericita Fecioarã Maria, de sfântul Iosif ºi de toþi sfinþii – ºi, prin mijlocirea lor, dã-ne ºi nouã sã ajungem, odatã, printre ei. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care ne-ai dat bucuria de a cinsti într-o singurã sãrbãtoare meritele


26

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

tuturor sfinþilor, te rugãm ca, având în faþa ta asemenea mulþime de mijlocitori, sã primim de la tine belºugul mult dorit al îndurãrii tale. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii.


Completoriul

27

Psalmul 90 (91) Sub ocrotirea Celui Preaînalt Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi peste scorpioni (Lc 10,19). 1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt * ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic 2 îi spune Domnului: † „Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, * Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”. 3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului * ºi de ciuma pustiitoare. 4 El te va acoperi cu aripile lui † ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; * fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã. 5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii, nici de sãgeata care zboarã ziua, † 6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, * nici de molima care bântuie în plinã zi. 7 Vor cãdea alãturi de tine o mie, † ºi zece mii la dreapta ta, * dar de tine nimic nu se va apropia. 8 E de ajuns cu ochii sã priveºti * ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor. 9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” * ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost, 10 nici un rãu nu te va lovi, * nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta, 11 pentru cã el va porunci îngerilor sãi * sã te pãzeascã pe toate cãile tale. 12 Ei te vor purta pe mâini, * ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã; 13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere * ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri. 14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, * îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele.


28

1 noiembrie, Toþi Sfinþii

15

Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, † voi fi alãturi de el în necazuri. * Îl voi elibera ºi-l voi preamãri. 16 Îi voi dãrui viaþã lungã * ºi îi voi arãta mântuirea mea. Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii. LECTURA SCURTÃ

Ap 22,4-5 Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor mai avea nevoie nici de lumina candelei, nici de lumina soarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina iar ei vor domni în vecii vecilor. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMÍTTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel.


Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

29

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Viziteazã, te rugãm, Doamne, locuinþa aceasta ºi îndepãrteazã de la ea toate cursele vrãjmaºului; îngerii tãi sfinþi sã locuiascã în ea ºi sã ne pãzeascã în pace, iar binecuvântarea ta sã fie pururi asupra noastrã. Prin Cristos. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!


1 noiembrie, Toþi Sfinþii

30

Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.



01 noiembrie 2011