Page 1


Editori: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu Magdalena Mărculescu Director: Crina Drăghici Design: Alexe Popescu Director producţie: Cristian Claudiu Coban Redactor: Aurelia Năstase Dtp: Gabriela Chircea Corectură: Sînziana Doman EUGENIA URSU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SINATRA, STEPHEN Noua cardiologie: abordarea integrată în tratarea bolilor de inimă: opriţi placa de aterom cardiovascular cu efecte letale înainte de a fi prea târziu / Stephen Sinatra şi James C. Roberts împreună cu Martin Zucker; trad.: Marius Chitoşcă. - Bucureşti: Lifestyle, 2012 ISBN 978–606–8309–11–8 I. Roberts, James C. II. Zucker, Martin III. Chitoşcă, Marius (trad.) 616.12

Titlu: Reverse Heart Disease Now. Stop Deadly Cardiovascular Plaque Before It’s Too Late Autori: Stephen T. Sinatra, M.D., James C. Roberts, M.D. cu Martin Zucker Text şi ilustraţii Copyright © 2007 by Stephen T. Sinatra, James C. Roberts, Martin Zucker Copyright © Lifestyle Publishing, 2012 pentru prezenta ediţie Lifestyle Publishing face parte din Grupul Editorial Trei C.P. 27-0490, Bucureşti Tel./Fax: +4 021 300 60 90 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.lifestylepublishing.ro

Isbn 978–606–8309–11–8


Dedicăm această carte soţiilor noastre — Jan, Cindy şi Rosita — pentru dragostea, răbdarea şi sprijinul lor.


Cuprins Prefaţă. De la criză la prevenţie. Transformarea a doi cardiologi................................9 Mulţumiri.................................................................... 19 Introducere. Noua cardiologie...................................... 21 Partea întâi. Cum ni se înfundă arterele.................. 41 Capitolul 1. Moartea prin inflamare.......................43 Capitolul 2. Obsesia colesterolului.........................65 Capitolul 3. Cei doisprezece factori principali de risc ............................................................... 76 Partea a doua. Cum ne desfundăm arterele........... 109 Capitolul 4. Testele de care aveţi nevoie................ 111 Capitolul 5. Medicaţia.......................................... 134 Capitolul 6. Suplimentele. Principiile de bază...... 162 Capitolul 7. Suplimentele. Amplificatorii energetici / ATP...............................................230 Capitolul 8. Detoxifierea...................................... 278 Capitolul 9. Dieta care combate inflamarea.......... 291 Capitolul 10. Activitatea fizică..............................309 Capitolul 11. Atenuarea stresului.......................... 315 Capitolul 12. Sinteză............................................ 332 Epilog. Perspective.................................................... 370

7


Anexa A. Resursele.................................................... 373 Anexa B. Indexul glicemic al carbohidraţilor.............382 Referinţe ştiinţifice selecţionate....................................386

8

Noua cardiologie


Prefaţă

De la criză la prevenţie. Transformarea a doi cardiologi Ne considerăm un gen nou de cardiologi — unul care îi însănătoşeşte pe pacienţi şi îi ţine departe de spitale. Odinioară, eram cardiologi autorizaţi „tipici“. Am făcut mii de angiograme şi am îndeplinit proceduri cardiace de urgenţă. Munceam zi şi noapte. Am făcut ceea ce am fost instruiţi să facem şi am crezut că făceam tot ce ne stătea în putinţă pentru pacienţii noştri. Ne‑am considerat salvatori. La început, nu ştiam că existau alte căi de a practica cardiologia în afara celor care ne fuseseră predate la şcoală. Apoi, am aflat că lucrurile stăteau altfel. Am aflat că puteam stabiliza placa ucigaşă de aterom de pe artere — că puteam să‑i inhibăm progresul  — şi poate chiar să o eliminăm treptat. Iar ceea ce am învăţat ne‑a schimbat viaţa, nouă şi pacienţilor noştri. În mod independent, am trecut amândoi prin evenimente importante în cariera de cardiologi. Din punct de vedere medical, am renăscut ca doctori, cu o viziune lărgită care ne‑a transformat practica. Numim această abordare noua cardiologie sau cardiologia integrată, iar ea ne oferă instrumente dinamice prin care aducem pacienţii la nivelul optim al sănătăţii lor potenţiale. Noua paradigmă cardiologică îmbină îngrijirea convenţională cu cea complementară. În acest format nou, combinăm recomandarea de suplimente nutritive şi abordarea prin prisma relaţiei dintre

9


minte şi trup cu prescrierea operaţiilor chirurgicale de tip bypass sau a medicamentelor alopate pentru inimă. De‑a lungul anilor, am fost martorii unei acceptări lente, însă tot mai ample în cadrul profesiei medicale a faptului că soluţiile naturale sunt eficiente pentru o gamă largă de afecţiuni cardiovasculare, ca angina, aritmiile cardiace, hipertensiunea şi insuficienţa cardiacă. Aşa ar trebui: să fie reunite cele mai bune metode ale medicinei convenţionale şi cu vindecarea naturală. Credem că aceasta este medicina inteligentă care poate salva nenumărate vieţi şi reduce semnificativ epidemia continuă de boli cardiovasculare. De obicei, cu un program de medicină nutriţională, medicamente sau schimbări în stilul de viaţă şi, dacă este necesar, operaţii chirurgicale, putem stabiliza sau ameliora boala existentă. Mulţi dintre cei mai bolnavi pacienţi ai noştri îşi revin în mod remarcabil. Am scris această carte ca pe un ghid pentru voi, consumatorii de servicii medicale. Ea este un efort de a explica şi de a demonstra beneficiile unei abordări cardiologice integrate, bazată pe cercetarea noastră medicală şi pe cei cincizeci de ani de experienţă pe care îi avem împreună în practica clinică a cardiologiei. Informaţiile vă vor ajuta să înţelegeţi felul în care arterele sunt acoperite cu placă ateromatoasă şi se inflamează, fapt care poate duce la atac de cord, atac cerebral şi insuficienţă cardiacă. Vrem, totodată, să arătăm modul în care pacienţii şi medicii pot colabora la promovarea sănătăţii şi a vitalităţii. Există opţiuni minunate — medicamente, suplimente cu eficacitate dovedită ştiinţific şi schimbări în stilul de viaţă — cu care poate fi combătută boala şi promovată buna circulaţie a sângelui chiar şi în cele mai grave cazuri. Această carte se referă la integrarea acestor opţiuni pentru restaurarea

10

Noua cardiologie


şi menţinerea unei funcţii arteriale cât mai bune şi a unei inimi cât mai viguroase. E un ghid pentru îmbunătăţirea sănătăţii cardiovasculare şi pentru salvarea de vieţi.

Povestea doctorului Sinatra Cu mulţi ani în urmă, un cardiolog m‑a sunat pentru a mă ruga să transfer un pacient foarte bolnav din serviciul de urgenţă unde lucram la un alt spital. Tensiunea sa arterială era foarte scăzută. Avea dureri de piept. Am încercat să‑l descurajez pe doctor, amintindu‑i că pacientul era foarte instabil, că ne aflam în toiul iernii şi că era ora patru dimineaţa. Dar soţia pacientului a vrut ca el să fie transferat. Când a înţeles, în cele din urmă, că soţul îi putea muri pe drum în ambulanţă, s‑a întors către mine şi m‑a întrebat: „Eşti un medic bun?“ Am privit‑o în ochi şi am răspuns: „Sunt cel mai bun“. Replica mi‑am amintit‑o dintr‑un film cu Clint Eastwood, în care el era un pilot de curse priceput. Această afirmaţie a calmat‑o pe soţie. Avea nevoie să audă aceste cuvinte. A acceptat planul conform căruia soţul ei rămânea pe loc şi, din fericire, am fost în măsură să‑l ajutăm. De‑a lungul anilor, am tratat nenumărate urgenţe cardiace — oameni care au fost, practic, la o bătaie de inimă distanţă de moarte. Am făcut intervenţii curajoase în miez de noapte şi am dormit pe paturi de spital alături de pacienţi aflaţi în stare critică. Simţeam că eram cel mai bun medic într‑o situaţie de urgenţă. De‑a lungul acestui proces, am devenit un individ încrezut. Este greu de descris această goană nebună de la o urgenţă la alta. Timp de patru sau cinci ani, nu am mâncat niciodată masa de prânz. Nu aveam timp pentru asta. Stilul meu de viaţă a fost unul dur pentru familia mea. Pagerul îmi

11


suna în toiul meciurilor de fotbal ale fiului meu. Asta se întâmpla înainte de apariţia telefoanelor mobile şi plecam să caut un telefon cu plată pentru a suna la spital. Era o viaţă bună în sensul că mă simţeam mereu util, necesar, dar, în acelaşi timp, o viaţă dură. Când mă întorceam acasă de la muncă, nu mai aveam putere să vorbesc cu soţia mea; eram tensionat şi complet epuizat. Intram în spital la ora opt dimineaţa şi ajungeam acasă la nouă sau zece seara. La sfârşiturile de săptămână, făceam gărzi în decursul cărora îngrijeam câte cincizeci de oameni sau mai mulţi. Am preluat un număr enorm de apeluri nocturne şi nu mi‑am văzut niciodată copiii. M‑am simţit ca un tată rău pentru că nu eram disponibil. Îmi amintesc de o dimineaţă de Crăciun. Era ora şase. Aveam un copil de un an şi altul de doi ani şi a trebuit să alerg la spital pentru a instala un stimulator cardiac de urgenţă la unul dintre pacienţii mei. Am lăsat pe masa din bucătărie o cană de cafea aburindă şi cadouri nedesfăcute sub pomul de Crăciun. Într‑o zi, m‑am trezit şi m‑am întrebat cu seriozitate ce făceam cu viaţa mea. Îmi plăcea munca de medic, dar totodată o uram. După ce am realizat o operaţie dificilă la un pacient pe care îl tratasem anterior, i‑am spus unui alt doctor că strădaniile noastre se îndreptau într‑o direcţie greşită. Prescriam medicamente şi aplicam terapii diferite cu scopul de a rezolva direct problema. Pe termen scurt, eforturile noastre reuşeau. Făceam toate lucrurile pe care fuseserăm instruiţi să le facem, însă nu reuşeam să ne vindecăm pacienţii pe termen lung. Adesea, nu puteam salva viaţa oamenilor. Îmi amintesc bine un caz întâmplat la un an după ce terminasem instruirea de specialitate în cardiologie, când un bărbat a fost adus

12

Noua cardiologie


în grabă în camera de gardă. Era abia trecut de patruzeci de ani. A trebuit să ies din cameră şi să‑i spun soţiei că îşi pierduse soţul. Când privirile noastre s‑au întâlnit prima oară, mi‑am dat seama că ştia. Avea lângă ea doi gemeni blonzi cam de cinci ani. Mi‑a fost greu să‑i dau vestea proastă. Şi am fost obligat să fac ulterior acest lucru de mai multe ori. În acelaşi an, 1978, l‑am cunoscut pe Jacob Rinse, un chimist olandez de nouăzeci şi unu de ani, din domeniul petrochimiei, care mi‑a schimbat viaţa. Cu mai mulţi ani înainte, Rinse fusese diagnosticat cu o boală gravă a arterei coronariene, dar refuzase operaţia de bypass. Fiind un savant perspicace, investigase natura bolilor de inimă şi îşi formulase propriile combinaţii de vitamine şi minerale. Şi‑a revenit spectaculos pe baza programului personal. Unul dintre pacienţii mei, un caz deosebit de dificil, m‑a rugat să‑l contactez pe Rinse pentru a‑i cere sugestii. În timpul conversaţiei telefonice, chimistul mi‑a spus că avea un tratament secret pentru ateroscleroză. Fiind un car­ dio­log tânăr şi înfumurat, m‑am amuzat iniţial, dar mi‑am dat seama curând că discutam cu cineva care descria chimia bolilor de inimă într‑o manieră pe care nu o mai auzisem anterior. Poate că era „bătrân“ şi izolat de lumea medicală, dar era ager la minte, iar vocea rezona, plină de vitalitate. L‑am ascultat povestindu‑mi despre formula pe care o folosise pentru a se trata pe sine şi a‑i ajuta pe alţii care au fost interesaţi. A descris modul în care lecitina, vitamina E, magneziul şi alte substanţe nutritive puteau ajuta la prevenirea înfundării arterelor cu cheaguri de sânge. Am fost uimit. Nu mai auzisem niciodată ceva similar în şcoala medicală sau în timpul instruirii mele în cardiologie. Am început să cred că, poate, medicina însemna mai mult decât pastile şi bisturiu. Acea conversaţie pasageră

13


cu Rinse mi‑a îndreptat cariera în direcţia medicinei integrate. Mi‑am continuat munca intensă, dar îmi formulasem o strategie diferită de abordare a bolilor de inimă înainte de atacul de cord şi nu doar după. Am început să recomand vitaminele E şi C şi să le vorbesc totodată pacienţilor despre dietă şi mişcare. În timp, am început să văd îmbunătăţiri la pacienţii care mi‑au urmat sugestiile. Am fost atât de impresionat, încât am studiat şi am obţinut o diplomă avansată în nutriţie. La începutul anilor 1980, am aflat despre CoQ10, o vitamină care ajunge să fie deficitară pe măsură ce îmbătrânim, din cauza dietei sărace. Această substanţă este un participant chimic major la producţia energiei celulare. Ca urmare, este extrem de importantă pentru acţiunea puternică de pompare a inimii. În plus, oferă o protecţie superbă faţă de formarea de placă ateromatoasă. Atenţia mi‑a fost atrasă de un articol apărut într‑o revistă medicală. Acesta descria felul în care pacienţii care au consumat CoQ10 au putut fi decuplaţi repede de la maşina de bypass pentru inimă‑plămân, folosită în timpul operaţiilor chirurgicale pe cord deschis. Am pierdut recent un pacient drag după o operaţie reuşită de înlocuire a valvei mitrale pentru că acesta nu a putut fi decuplat de la aceeaşi pompă — un scenariu de coşmar care se întâmplă rar. Articolul mi‑a produs o impresie puternică. Ce s‑ar fi întâmplat dacă aş fi ştiut despre CoQ10 înainte de a trimite un astfel de om în sala de operaţie? Moartea lui m‑a afectat teribil. Nu îi puteam reda viaţa, dar le‑am putut spune pacienţilor care aşteptau să fie operaţi pe cord deschis să înceapă administrarea zilnică de CoQ10. Acei pacienţi au fost decuplaţi fără probleme de la maşina de bypass pentru inimă‑plămân.

14

Noua cardiologie


Pe parcursul anilor 1980, m‑am simţit motivat să învăţ tot ce puteam despre relaţia dintre minte, trup şi medicina bazată pe alimentaţie. Acest interes mi‑a mâncat tot timpul liber. Am descoperit beneficii majore de vindecare pentru pacienţii mei care consumau vitamine B, ulei de peşte, ceai verde şi substanţe naturale interesante, cu nume stranii, ca nattokinaza şi fosfolipidele. Ele au transformat oamenii bolnavi în indivizi renăscuţi, energici. Le‑au oferit pacienţilor optimism şi încurajări pentru a se implica în propriul lor proces de vindecare. Au deblocat şi au relaxat arterele, revoluţionându‑mi practica de la managementul crizei la prevenirea crizei şi de la boală la sănătate. Am văzut pacienţi care au atins niveluri de sănătate pe care nu le‑am crezut vreodată posibile doar prin intermediul îngrijirii medicale convenţionale. În locul lacrimilor de suferinţă, am fost în mod repetat martorul lacrimilor de bucurie. Am primit îmbrăţişări inimoase din partea pacienţilor revigoraţi. Ideea stabilizării plăcii de aterom şi chiar a eliminării ei treptate a devenit obsesia mea — provocarea unei întregi cariere medicale. A fost necesar doar să fac conexiunile logice şi să‑mi păstrez mintea deschisă la idei noi.

Povestea doctorului Roberts La începutul practicii mele cardiologice, am fost un războinic de noapte. Mă aflam mereu la muncă. În spitalul unde lucram existau opt paturi de îngrijire a bolnavilor coronarieni. Într‑o după‑amiază de marţi, mă îngrijeam de toţi cei opt pacienţi. Efectuam la nesfârşit proceduri invazive. În baschet se vorbeşte despre dublele triple pe care jucătorii se străduiesc să le realizeze la punctele marcate,

15


recuperarea mingilor ratate de adversari şi ajutorul dat altor colegi de echipă să înscrie. Cei mai buni jucători fac poate acest lucru de câteva ori într‑un sezon. În muncă, mă străduiam să efectuez o dublă triplă în fiecare zi. Aceasta însemna oricare trei din următoarele „performanţe“: două stimulatoare cardiace, două angiograme, două cateterizări în cavitatea dreaptă a inimii pentru insuficienţă cardiacă, două pompe intraaortice şi două internări. Era aspectul de bravură al personalităţii mele. Deveneam preocupat de „performanţă“, absorbit de câştigarea unor sume mari de bani şi internam în spital mai mulţi pacienţi decât ceilalţi medici. Voiam să fiu producătorul numărul unu şi salvatorul numărul unu. Am trudit din greu, mi‑am atins scopurile şi am simţit că eram cel mai bun. După patru sau cinci ani de practică, am început să‑mi dau seama că intram într‑un pattern al frustrării: tratând iarăşi şi iarăşi aceiaşi oameni fără a reuşi să‑i însănătoşesc cu adevărat. Aceiaşi pacienţi reveneau mereu. Cabinetul meu era asemenea unei uşi turnante, care se rotea permanent. Depuneam eforturi considerabile pentru a le însănătoşi inima, însă ei puteau avea sângerări ale tractului intestinal sau insuficienţă renală ca efect secundar al tratamentului. Simţeam că eforturile mele erau în van. Tratam pe cineva cu insuficienţă cardiacă în stare de criză, un pacient cu respiraţie scurtă, cu plămânii plini de fluid din cauza unei inimi rigide care nu pompa eficient. Îndepărtam pericolul imediat şi trimiteam pacientul acasă. Dar, pentru că nu ne ocupam de cauza insuficienţei cardiace, pacientul avea iarăşi o criză şi revenea la spital. Se întâmpla ca ambulanţa să ne aducă un pacient cu atac de cord, un blocaj coronarian acut. Echipa noastră medicală

16

Noua cardiologie


aplica măsurile de urgenţă, administrând un medicament de dizolvare a cheagurilor de sânge, efectuând o angiogramă acută, ocupându‑se de arterele îngustate, iar dacă eram norocoşi şi pricepuţi, ajutam pacientul să depăşească impasul. Dar nu făceam nimic în privinţa cauzelor blocării arterelor. Peste doi ani, acelaşi pacient revenea cu altă arteră înfundată sau poate chiar cu aceeaşi. După o vreme, mi‑am dat seama că aceşti pacienţi aveau să revină întotdeauna. Am devenit conştient că, dacă nu se schimba nimic, pagerul meu avea să sune mereu şi că aveam să plec mereu din tribună înainte ca fiul meu să lovească mingea de baseball în meciurile sale din Liga Mică. Şi că aveam să nu dorm multe nopţi tot restul vieţii mele. Am început să mă întreb ce‑ar fi să prevenim din start aceste urgenţe. Dacă puteam preveni deteriorarea arterelor, nu mai eram obligaţi să facem pe eroii în miez de noapte. Trebuia să existe o cale mai bună. Am început să mă gândesc serios la prevenţie şi la alternative după ce am întâlnit câţiva pacienţi mai bătrâni cu niveluri de colesterol alarmant de ridicate, dar cu artere coronariene complet normale. Mi‑au spus că luau vitamine şi simţeau că acestea îi protejau. Cam în această perioadă, un pacient insistent m‑a bătut la cap cu ceva numit antioxidanţi. Mi‑a dat să citesc prezentarea unei cercetări ce conţinea informaţii despre radicalii liberi şi vitaminele antioxidante — lucruri despre care nu învăţasem în şcoală. Am făcut ochii mari şi am dorit să aflu mai multe. Ceea ce am aflat mi s‑a părut logic. Am început să le prescriu pacienţilor vitaminele C, E şi complexul de vitamine B, magneziu, seleniu şi CoQ10. După un an, am observat că numărul internărilor din spitalul meu a început să scadă. Pacienţii mei se simţeau

17


mai bine, iar eu începeam să simt că puteam într‑adevăr să fac şi altceva decât să gestionez crize. Dacă antioxidanţii funcţionau, am dorit să ştiu ce altceva mai funcţiona. Asta m‑a dus la uleiurile de peşte. Am văzut un alt nivel de îmbunătăţire a sănătăţii cardiovasculare. Simţeam că descoperisem cu adevărat ceva important. Am început să particip la întâlniri pe tema medicinei nutriţionale. Am studiat literatura medicală despre cauzele bolilor cardiace. Pe măsură ce am pus în practică noile cunoştinţe, crizele prin care treceau pacienţii mei s‑au rărit tot mai mult. M‑am simţit extrem de mulţumit. Aveam mai mult timp pentru acţiunile de prevenire. Uşa turnantă a pacientului vechi care avea o criză nouă a încetat practic să se mai rotească. Pacienţi noi mă vizitau după ce auzeau că exista un doctor care proceda diferit şi îi însănătoşea pe bolnavi. Adesea, aceşti pacienţi apelau la mine ca la o ultimă soluţie. Provocările medicale pe care le reprezentau m‑au motivat să învăţ mai multe pentru a fi în măsură să‑i ajut. În prezent, consider că o internare este o expresie a eşecului meu în activitatea de prevenţie. Infirmierele din spital, care mă cunosc de mulţi ani, glumesc pe seama mea atunci când internez un pacient. După ce am fost, odinioară, campionul internărilor, mă bucur acum să rămân codaş în această privinţă. Încă văd oameni bolnavi acut şi inoperabili, dar le pot recomanda un program care le stabilizează placa de aterom. Asta înseamnă că pot să dorm împăcat. Pacienţii mei îşi iau medicamentele necesare. Acest aspect este important şi adesea esenţial pentru supravieţuirea lor. Însă diferenţa este că ei consumă suplimente care le stopează sau le diminuează daunele produse arterelor şi celulelor cardiace. Într‑o perioadă de zece ani, această abordare mi‑a revoluţionat total practica medicală.

18

Noua cardiologie


Mulţumiri Lui Jan Sinatra, ca întotdeauna, pentru împărtăşirea ideilor, pentru încurajările ei şi pentru examinarea atentă, dar grijulie a manuscrisului nostru. Lui Jo‑Anne Piazza, asistentă, consilieră şi confidentă nepreţuită, a cărei coordonare veselă a proiectului şi ale cărei deprinderi de cercetare au ajutat la menţinerea unor interacţiuni productive ale autorilor. Lui Ralph E. Holsworth, Jr., D.O., din Pagosa Springs, Colorado, pentru că şi‑a împărtăşit experienţa unică despre nattokinază, un supliment nutritiv uimitor. Lui Richard M. Delany, medic, membru al Colegiului de cardiologie din SUA, Milton, Massachusetts, un călător pe teritoriul noii cardiologii. Îi mulţumim pentru că ne‑a împărtăşit perspectiva sa asupra potenţialului testării genetice. Lui Paul H. Keyes, reputat cercetător stomatolog care, în urmă cu câţiva ani, a ajutat la dezvăluirea unei conexiuni bacteriene între carii şi paradontoze, despre care ştim acum că pot răspândi stări inflamatorii şi boli în sistemul cardio­ vascular. Lui Thomas Miller, Teryn Kendall şi Kimberly Monroe‑ Hill, redactorii noştri, pentru sfaturile lor înţelepte, practice, referitoare la simplificarea unui manuscris greoi, spre a‑l face mai digerabil şi mai uşor de citit.

19


Annei Ghosh şi lui Jack Scovil, agenţii noştri de la Scovil Chichak Galen Literary Agency din New York, pentru îndrumarea lor abilă în problematicile contractuale. Lindei Tenukas, ilustratoarea noastră talentată şi promptă.

20

Noua cardiologie


Introducere

Noua cardiologie În 1977, Joe suferea de dureri pectorale. Calitatea vieţii lui era slabă. Pentru a‑şi alina durerea, mesteca zilnic tablete cu nitroglicerină. Doctorul Sinatra a efectuat o angiogramă. Arterele coronariene majore ale lui Joe arătau ca mărgelele unor mătănii, presărate cu pungi ateromatoase. Erau atât de blocate, încât chirurgul nu putea găsi un loc în care să insereze o grefă de bypass, deşi ar fi încercat dacă nu i‑ar mai fi rămas alte opţiuni. Pentru că ritmul inimii lui Joe era atât de scăzut, a fost introdus un stimulator cardiac. Cu ajutorul stimulatorului, al betablocanţilor şi al nitroglicerinei, durerile sale de piept au scăzut. În 1980, Joe a citit despre chelaţia intravenoasă, o terapie alternativă pentru bolile cardiovasculare care înlătură din corp substanţele dăunătoare, precum plumbul, cadmiul şi arseniul. Doctorul Sinatra a sugerat această terapie, astfel încât lui Joe i s‑au administrat şaizeci de tratamente de chelaţie intravenoasă (IV). Sănătatea lui generală s‑a îmbunătăţit, dar mai avea accese recurente de angină pectorală. Încă lua nitrogliceridă, dar mai puţină şi a fost ajutat în continuare de stimulatorul cardiac. În anii următori, doctorul Sinatra l‑a supus pe Joe la un program de suplimente cu multivitamine, minerale şi antioxidanţi, apoi i‑a prescris coenzima Q10 (CoQ10). În 1987, Joe şi‑a făcut încă o angiogramă din cauza unor dureri de piept care refuzau să dispară. O arteră coronariană nu a

21

Noua cardiologie  

The first pages from the book. Copyright © Editura LIFESTYLE PUBLISHING 2016. www.lifestylepublishing.ro

Advertisement