Page 1


Editori: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu Magdalena Mărculescu Director: Crina Drăghici Redactor: Aurelia Năstase Design: Alexe Popescu Director producţie: Cristian Claudiu Coban Dtp: Gabriela Chircea Corectură: Lorina Chiţan Mihail Nacu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PRASAD, KEDAR N. Combaterea cancerului cu vitamine şi antioxidanţi / Kedar N. Prasad şi K. Che Prasad; trad.: Liviu Mateescu. – Bucureşti: Lifestyle, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-8309-91-0 I. Prasad, Che K. II. Mateescu, Liviu (trad.) 616-006.6

Titlul original: Fighting Cancer With Vitamins and Antioxidants Autori: Kedar N. Prasad, Ph.D. şi K. Che Prasad, M.S., M.D. Copyright © 1984,1989, 1994, 2001, 2011 by Kedar Prasad Copyright © Lifestyle Publishing, 2015 pentru prezenta ediţie Lifestyle Publishing face parte din Grupul Editorial Trei O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București Tel.: +4 021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.lifestylepublishing.ro

Isbn 978-606-8309-91-0


Notă către cititor. Autorii au depus toate eforturile posibile pentru a furniza date ştiinţifice actuale de încredere, dar nu îşi asumă în niciun fel răspunderea pentru nicio eroare sau omisiune care s‑ar fi putut strecura în cartea de faţă. Nicio răspundere nu este acceptată pentru nicio consecinţă, fie ea directă sau indirectă, a citirii oricărei părţi a acestei cărţi sau din alte utilizări ale cărţii de faţă. Cititorul trebuie să‑şi consulte medicul sau alt practicant al artelor vindecării înainte de a adopta orice recomandare prezentată în cartea de faţă.


Cuprins Cuvânt‑înainte................................................................9 Prefaţă. De ce ar trebui să citiţi această carte?............. 13 1. Prejudecăţi încetăţenite în privinţa cancerului........ 17 2. Adevărul despre cancer...........................................34 3. Radicalii liberi, inflamaţia, sistemul imunitar şi antioxidanţii........................................................... 53 4. Substanţele mutagene şi substanţele cancerigene........................................ 105 5. Dozele de radiaţii pentru diagnosticare şi cancerul..............................................................137 6. De ce există controverse în privinţa rolului antioxidanţilor în prevenirea cancerului?.............. 163 7. Propuneri de micronutrienţi şi recomandări de schimbare a stilului de viaţă.................................. 201 8. Micronutrienţii în combinaţie cu radioterapia, chimioterapia şi terapiile experimentale.............. 241 9. Valorile DZR şi DAR.............................................. 319

7


Surse. Centre importante în care se studiază conexiunea dintre antioxidanţi şi cancer............. 347 Lecturi suplimentare...................................................358 Despre autori..............................................................390

8

Combaterea cancerului cu vitamine şi antioxidanţi


Cuvânt‑înainte În domeniul prevenirii şi detectării de timpuriu a diferitelor tipuri de cancer, ultimii cincizeci de ani au fost martorii unor realizări foarte ample. De exemplu, cele mai multe cazuri de cancer pulmonar nu ar surveni dacă oamenii nu ar fuma şi multe cazuri de cancer la sân sunt astăzi detectate în forme incipiente şi, prin urmare, se pot eradica. De asemenea, colonoscopia detectează din vreme cazuri de cancer al intestinului gros, care pot fi astfel vindecate. În mod similar, progresele înregistrate în tratamentul cancerului au condus la prelungirea vieţii, iar, în unele cazuri, la vindecarea totală a multor pacienţi care erau consideraţi înainte a avea slabe şanse de supravieţuire. Dar, în ciuda tuturor acestor progrese, multe sunt piedicile în calea adoptării cu succes a prevenirii şi tratamentului în multe tipuri de cancer. Aici este punctul în care cartea aceasta intră în scenă. Autorii, un duo tată‑fiu de oameni de ştiinţă având la activ lucrări ştiinţifice serioase, descriu cu luciditate dovezile şi valoarea potenţială a vitaminelor şi a altor suplimente micronutriţionale atât în prevenirea, cât şi în tratarea cancerului. Una din calităţile majore ale cărţii este claritatea cu care sunt explicate concepte complexe, cum ar fi sistemul imunitar, antioxidanţii, radicalii liberi, modul de funcţionare a suplimentelor sau factorii cancerigeni din mediul care ne înconjoară şi din stilul nostru de viaţă şi de hrănire.

9


Aceste concepte şi aceşti termeni apar adesea în lite­ratura de popularizare fără vreo explicaţie, lăsând în igno­ranţă mulţi cititori, în special pe cei fără pregătire de specialitate. Autorii consideră că este importantă o abordare a problemei pornind de la date ştiinţifice de încredere şi folosind raţionamente logice. Ei subliniază deosebirea esenţială dintre abordarea preventivă şi cea terapeutică ale utilizării micronutrienţilor. În acelaşi timp, consideră că micronutrienţii, de unii singuri, nu sunt un panaceu, nu sunt un leac universal, ci mai degrabă sprijină alte strategii, cum ar fi alimentaţia pentru prevenirea cancerului, operaţia chirurgicală, radioterapia sau chimioterapia în tratarea cancerului. Cartea scoate în evidenţă peste tot riscurile folosirii neadecvate a micronutrienţilor sau alegerii unora nepotriviţi. Autorii subliniază că micronutrienţii trebuie întrebuinţaţi în conformitate cu sfatul unui medic sau al altui profesionist de încredere din domeniul sănătăţii, iar eu susţin cu tărie această abordare. În materie de prevenirea cancerului, autorii propun o strategie care combină evitarea expunerii la factorii cancerigeni din mediu, cum ar fi fumatul, cu o alimentaţie şi un stil de viaţă sănătoase, plus exerciţiu fizic regulat şi utilizarea zilnică a mai multor micronutrienţi, ale căror natură şi doză se bazează pe datele ştiinţifice actuale. Autorul Kedar N. Prasad este şi expert în radio‑biologie, având articole publicate la activ. Mulţumită cunoştinţelor din domeniu, el a inclus o secţiune nouă şi interesantă privind riscurile declanşării cancerului din cauza dozelor diagnostice de radiaţie, un domeniu de cercetare relativ puţin abordat, în special când e vorba de prevenirea cancerului. Pentru prevenirea cancerului la acest grup profesional, autorii propun introducerea suplimentelor de antioxidanţi în cadrul măsurilor prezente de reducere a dozei de radiaţie.

10

Combaterea cancerului cu vitamine şi antioxidanţi


Autorii menţionează, de asemenea, valoarea potenţială a antioxidanţilor în alte grupuri profesionale expuse la diverse tipuri de radiaţie, cum ar fi piloţii şi însoţitoarele de bord de pe zborurile comerciale, lucrătorii din radiologie şi chiar persoanele care folosesc din plin telefonia celulară. Este clar că se cer efectuate studii suplimentare în această direcţie. Rolul jucat de suplimentele cu micronutrienţi ca adjuvanţi în tratamentele cu radiaţie, chimioterapie sau experimentale, cum ar fi hipertermia, este subiect de controverse. Mulţi oncologi şi alţi medici consideră că antioxidanţii şi poate şi alte suplimente protejează celulele normale, dar şi celulele canceroase de distrugerile provocate de radiaţie şi, astfel, acest tip de tratament devine mai puţin eficient decât s‑ar spera. Dar autorii acestei lucrări vin cu argumentul că dovezile ştiinţifice sunt suficient de abundente pentru a arăta că o combinaţie dozată corespunzător de suplimente multiple protejează doar celulele normale din organism, nu şi pe cele canceroase, contribuind la atenuarea efectelor secundare adverse ale radiaţiei şi posibil şi ale chimioterapiei. Este necesar un amplu studiu clinic pentru a rezolva această controversă, iar autorii propun, corect, efectuarea unor asemenea studii cu folosirea de doze adecvate ale unei multitudini de suplimente. Cartea aceasta este scrisă într‑un stil clar şi se bazează pe cunoştinţele teoretice şi pe datele actuale existente. Ea se constituie într‑un stimul pentru efectuarea unor studii foarte necesare în chestiuni nerezolvate încă, printre care prevenirea şi tratarea cancerelor umane şi rolul pe care micronutrienţii îl joacă în aceste domenii. Gabriel Kune Profesor emerit de chirurgie Universitatea din Melbourne, Australia

11


Prefaţă

De ce ar trebui să citiţi această carte? S‑au efectuat studii de anvergură privind rolul alimentaţiei şi al stilului de viaţă, precum şi al antioxidanţilor, în prevenirea cancerului; totuşi, incidenţa cazurilor de cancer a crescut în SUA de la 1,2 milioane acum doar un deceniu la aproximativ 1,5 milioane pe an în 2009. Recomandările actuale privind o alimentaţie bogată în antioxidanţi, săracă în grăsimi şi cu concentraţie mare de fibre, deşi sunt foarte logice, nu au avut niciun impact serios în reducerea incidenţei cazurilor de cancer. Stresul oxidativ accentuat, cauzat de producerea excesivă de radicali liberi, alături de efectele inflamaţiilor cronice, joacă un rol important în iniţierea şi apoi în dezvoltarea cancerului. S‑a demonstrat că micronutrienţii, îndeosebi antioxidanţii, ajută la ameliorarea acestor efecte. Prin urmare, ei prezintă un serios potenţial de reducere a riscului de declanşare a cancerului. Din nefericire, unele studii clinice, în care s‑a folosit un singur antioxidant, s‑au efectuat pe popu­la­ţii cu înalt risc de dezvoltare a cancerului (de pildă, fumători înrăiţi), punând în evidenţă un risc sporit de cancer în grupul tratat cu antioxidanţi. Aceste rezultate au pus sub semnul întrebării valoarea potenţială a antioxidanţilor în prevenirea cancerului. Ediţia de faţă, revizuită, a lucrării noastre despre lupta împotriva cancerului cu ajutorul vitaminelor şi al antioxidanţilor, discută chestiunile ridicate de aceste studii şi propune soluţii. Soluţiile includ schimbări în alimentaţie şi în stilul de viaţă, precum şi suplimente

13


zilnice de micronutrienţi specifici şi antioxidanţi, atât alimentari, cât şi endogeni (adică produşi chiar de organism), în vederea reducerii riscului de cancer. Rata mortalităţii din cauză de cancer nu s‑a schimbat semnificativ în SUA în ultimele decenii, în ciuda cercetărilor teoretice şi a măsurilor practice luate pe scară largă, constând în noi metode de tratament şi noi medicamente. American Cancer Society estimează că, în 1950, rata deceselor cauzate de cancer era de aproximativ 194 la 100 000 de cetăţeni. În 2006, această rată a fost de 180,7 la 100 000. Eficienţa tratamentelor standard împotriva cancerului, constând în radioterapie, chimioterapie şi operaţii chirurgicale, este staţionară în ce priveşte multe tumori solide. În plus, radioterapia şi chimioterapia produc distrugerea ţesuturilor normale. În timp ce unele terapii au avut parte de succes, de pildă reducerea riscului reapariţiei cancerului la sân cu tamoxifen, în multe cazuri, nu există niciun fel de strategii eficiente pentru reducerea recurenţei altor tumori primare sau a dezvoltării de tumori secundare în rândul supravieţuitorilor. În aceeaşi măsură, nu există strategii eficiente pentru prelungirea timpului de supravieţuire la pacienţii care nu mai răspund la niciun fel de terapie. Preparatele cu suplimente de micronutrienţi prezintă un mare potenţial de îmbunătăţire a terapiilor standard, de reducere a ratei de recurenţă a tumorilor primare, de diminuare a riscului reapariţiei cancerului în rândul supravieţuitorilor, mărind speranţa lor de viaţă. Dar rolul antioxidanţilor în terapia cancerului a devenit controversat, iar mulţi oncologi îşi îndeamnă pacienţii să nu ia antioxidanţi înainte de tratament sau după acesta. Ediţia de faţă, revizuită, a cărţii noastre despre combaterea

14

Combaterea cancerului cu vitamine şi antioxidanţi


cancerului cu ajutorul vitaminelor şi antioxidanţilor, discută raţionamentele din spatele acestor controverse şi propune prepararea specifică a unei serii de micronutrienţi, printre care şi antioxidanţi, pentru persoanele cărora li se administrează terapiile standard, pentru cele în remisie a tumorilor şi pentru acelea care nu mai reacţionează la niciun fel de tratament. Studii recente arată un risc sporit de cancer în rândul persoanelor care sunt iradiate în scop de diagnosticare (de pildă, mamograme, scanări în raze X, radiografii pulmonare, radiografii dentare, proceduri de medicină nucleară), dar şi în rândul profesioniştilor care se ocupă de radiaţii (indivizi care lucrează cu echipamentele de raze X sau angajaţii centralelor electrice nucleare), la care se adaugă persoanele care zboară foarte des (piloţii şi echipajele avioanelor). Ediţia revizuită a cărţii noastre discută în detaliu riscul de apariţie a cancerului în rândul acestor grupe profesionale, propunând preparate cu multimicronutrienţi în vederea reducerii riscului de cancer la aceşti oameni. Recomandările ar trebui adoptate numai după consultarea unui medic. Kedar N. Prasad K. Che Prasad

15


1

Prejudecăţi încetăţenite în privinţa cancerului În ultimele trei decenii, s‑au efectuat studii de amploare privind antioxidanţii, alimentaţia, prevenirea şi tratarea cancerului, dar publicul şi profesioniştii din domeniul medicinei sunt bombardaţi cu informaţii inconsistente despre valoarea antioxidanţilor. Multe reviste de largă circulaţie şi multe cărţi au emis afirmaţii contradictorii referitoare la utilitatea antioxidanţilor în menţinerea sănătăţii sau în prevenirea şi în tratamentul cancerului. Micronutrienţii includ antioxidanţi, vitaminele B şi anumite minerale, cum ar fi fierul, cuprul, manganul, seleniul şi zincul. Unii antioxidanţi sunt produşi în organism, printre aceştia numărându‑se glutationul, acidul alfa‑lipoic, coenzima Q10 şi enzima antioxidantă. În cele ce urmează, toate acestea vor fi numite antioxidanţi endogeni. Alţi antioxidanţi pot fi întâlniţi în alimentaţie: vitamina A, beta‑carotenul, vitamina E, vitamina C. Pe aceştia îi vom denumi antioxidanţi alimentari. Atât antioxidanţii endogeni, cât şi cei alimentari sunt absolut esenţiali pentru dezvoltarea şi pentru supravieţuirea noastră. În plus, antioxidanţii ne protejează organismul de distrugerile produse de radicalii liberi. Radicalii liberi sunt atomi, molecule sau ioni cu electroni nepereche şi apar ca produse secundare ale reacţiilor din celule în care este implicat oxigenul. Radicalii liberi provin fie din oxigen, fie din azot şi sunt simbolizaţi printr‑un punct: •.

17


În cantităţi mici, radicalii liberi joacă un rol important în nu puţine reacţii biochimice şi în stabilitatea activităţii genetice necesare supravieţuirii noastre. În cantităţi excesive, radicalii liberi pot distruge toate componentele celulelor, inclusiv materialul genetic. Ei joacă un rol principal în iniţierea şi în dezvoltarea cancerului la om. Primul radical organic liber, trifenilmetilul, a fost identificat în 1900, în SUA, de către Moses Gomberg, de la Universitatea statului Michigan. Aproape toţi savanţii nutriţionişti sunt de acord cu ideea că schimbările în alimentaţie şi în stilul de viaţă pot reduce riscul de cancer, dar valoarea micronutrienţilor, inclusiv a antioxidanţilor, în prevenirea sau tratamentul cancerului rămâne controversată, constituind subiectul unei dezbateri de anvergură. Drept rezultat, în rândul publicului şi al profesioniştilor din domeniul sănătăţii există mai multe prejudecăţi legate de micronutrienţii serviţi drept suplimente. În efortul de a reduce această confuzie, discutăm aici unele dintre aceste concepţii eronate. Prejudecata 1. Cu cât iei mai multe suplimente cu micronutrienţi, inclusiv antioxidanţi, cu atât te vei simţi mai bine. Adevărul. Această concepţie poate fi periculoasă pentru sănătate. Consumul unor cantităţi excesive din anumiţi micronutrienţi poate duce la grave distrugeri în organism. De exemplu, consumul unor cantităţi mari de vitamina A (25 000 UI sau mai mult pe zi, o perioadă lungă de timp) poate conduce la intoxicarea ficatului şi a pielii. Chiar şi în concentraţii mai mici, de 10 000 UI sau mai mult, vitamina A poate mări riscul de defecte la naştere (la femeile însărcinate) şi de fracturi de oase (la femeile în vârstă).

18

Combaterea cancerului cu vitamine şi antioxidanţi


Un aport excesiv de seleniu — 400 mcg sau mai mult pe zi, o perioadă lungă de timp — poate conduce la cataractă (boală a ochiului, în care cristalinul devine opac). Consumul de vitamină B6 (50 mg sau mai mult pe zi, o perioadă lungă de timp) poate induce neuropatie periferică (amorţeală a extremităţilor), care este reversibilă dacă se întrerupe administrarea vitaminei. Prejudecata 2. Toate diferitele forme ale vitaminelor C şi E au efecte similare asupra celulelor canceroase şi asupra celor normale. Adevărul. Afirmaţia de mai sus a fost dovedită incorectă în cursul a mai multe experimente. De exemplu, vitamina E, sub formă de d‑alfa‑tocoferol succinate, este mai puternică decât alte forme, cum ar fi d‑alfa‑tocoferol, d‑alfa‑tocoferol acetat sau d‑alfa‑tocoferol nicotinat, în stoparea dezvoltării celulelor canceroase, dar nu are niciun efect asupra celulelor normale. Vitamina C se vinde peste tot sub formă de acid ascorbic, ascorbat de sodiu sau ascorbat de calciu. Acidul ascorbic, în cantităţi mari, poate produce dereglări stomacale la unele persoane. Ascorbatul de sodiu, în cantităţi mari, poate mări concentraţia sodiului în urină, despre care s‑a arătat că măreşte riscul cancerului de vezică urinară la animalele de test. Ascorbatul de calciu pare a fi cea mai potrivită formă de administrare a vitaminei C pentru întârzierea dezvoltării celulelor canceroase, fără a afecta multiplicarea celulelor normale. Prejudecata 3. Administrarea în concentraţii foarte mici a unor minerale, cum ar fi fierul şi manganul, în preparate de multivitamine care conţin vitamina C este bună pentru sănătate.

19


Adevărul. Organismul are nevoie de cantităţi minuscule din aceste minerale pentru dezvoltare şi supravieţuire. Aceste cantităţi se pot obţine cu uşurinţă din alimentaţia occidentală cotidiană. Organismul nu are niciun mecanism serios de eliminare a acestor minerale, odată intrate în corp, aşa că suplimentele de fier, cupru sau mangan în orice preparate cu multivitamine nu sunt optime pentru sănătate pe termen lung. Este un adevăr bine stabilit că vitamina C, în combinaţie cu fierul sau cuprul (şi în mai mică măsură cu manganul) generează cantităţi excesive de radicali liberi, care pot să distrugă celulele şi, în acelaşi timp, să reducă eficienţa vitaminelor. În plus, absorbţia acestor minerale în prezenţa vitaminei C este amplificată serios în tractul intestinal, ceea ce duce la mărirea stocurilor de minerale, cum ar fi fierul, în organism. O concentraţie sporită de fier liber (fier nelegat în proteine) în organism poate mări riscul de cancer, de boli cardiace şi de unele boli neurologice, cum ar fi boala Parkinson. Prejudecata 4. Sucurile de fructe îngheţate şi băuturile obţinute din pulberi îşi menţin un nivel recomandat de vitamina C timp de douăzeci şi patru de ore, dacă sunt păstrate în frigider. Adevărul. Afirmaţia este eronată. Sucurile de fructe congelate şi băuturile obţinute din pulberi pot furniza o doză benefică de vitamina C doar dacă sunt consumate imediat după preparare. Dar, dacă sunt păstrate într‑un loc rece şi expuse la lumină şi/sau aer (oxigen), vitamina C din soluţie se deteriorează rapid. După douăzeci şi patru de ore, peste 50% din activitatea vitaminei C se pierde. Sucurile de fructe vândute în cutii de carton ar putea conţine mai multă vitamină C decât cele din conteinere de

20

Combaterea cancerului cu vitamine şi antioxidanţi


plastic, dar deschiderea şi închiderea lor repetată îi diminuează nivelul. Prejudecata 5. Pentru a păstra o bună sănătate sau pentru a preveni apariţia cancerului, unele persoane cred că ar trebui să‑şi ia toate vitaminele o dată pe zi. Altele cred că e suficient să ia micronutrienţi, cum ar fi vitamina C, din când în când (de exemplu, numai la o răceală). Adevărul. Se prea poate ca aceste preconcepţii să nu fie adevărate. Frecvenţa cu care ar trebui să‑ţi administrezi un preparat multivitaminic depinde de rata de degradare a vitaminelor din organism. Rata eliminării micronutrienţilor din organism variază puternic de la o vitamină la alta; prin urmare, ingerarea de micronutrienţi o dată pe zi nu poate menţine niveluri constante de micronutrienţi în sânge şi în ţesuturi. Consumul de micronutrienţi, inclusiv antioxidanţi, de două ori pe zi (dimineaţa şi seara, odată cu masa), va asigura un nivel mai constant al acestor micronutrienţi în organism. Consumul de antioxidanţi înainte de mese are efectul benefic de atenuare a formării de agenţi cancerigeni în timpul digerării hranei (cum ar fi nitrosamina din alimentele bogate în nitriţi). Administrarea ocazională a unu‑doi nutrienţi (de pildă, doar la o răceală) nu are niciun efect benefic asupra sănătăţii. Prejudecata 6. Evitarea unui consum excesiv de carne de vită nu joacă niciun rol în prevenirea apariţiei cancerului. Adevărul. Experimentele efectuate în laborator au arătat că nu este aşa. De exemplu, consumul masiv de carne de vită din ţările occidentale are o legătură cauzală cu cancerul de colon, descoperire susţinută şi de faptul că incidenţa cazurilor de cancer de colon în rândul adventiştilor de Ziua a

21

Combaterea cancerului  

The first pages from the book. Copyright © Editura LIFESTYLE PUBLISHING 2016. www.lifestylepublishing.ro

Advertisement